Sunteți pe pagina 1din 100

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE”

SUCEAVA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI
ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
SPECIALIZAREA MANAGEMENT

- Lucrare de licenţă -

Coordonator :

Absolvent:
Huluba Ionut Constantin

Suceava
-2008-

1
UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE”
SUCEAVA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI
ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
SPECIALIZAREA MANAGEMENT

- Consideraţii privind modul de organizare şi


funcţionare a Trezoreriei Statului -

Coordonator

Absolvent:
Huluba Ionut Constantin

Suceava
-2008-

2
CUPRINS

Introducere.................................................................................................................................. 4

CAPITOLUL1. Organizarea Trezoreriei Statului........................................................... ...... 5


1.1.înfiinţarea Trezoreriei Statului.......... ........................................................................ 5
1.1.1. Premisele înfiinţării Trezoreriei Statului................................................... 5
1.1.2. Importanţa organizării Trezoreriei Statului.............................................. 7
l .2. Organizarea Trezoreriei Statului................ ............................................................. 8
1.3. Funcţiile Trezoreriei Statului.................................................................................... 25
1.3.l Funcţiile clasice ale Trezoreriei Statului................................................... 25
1.3.1.1. Funcţia de casier public........................................................... 25
1.3.1.2. Funcţia de bancă a statului...................................................... 27
1.3.2. Funcţiile moderne ale Trezoreriei Statului............. ............................... 27

CAPITOLUL 2. Mecanismul de funcţionare a Trezoreriei Statului.................................... 32


2. l. Principiile de bază privind funcţionarea Trezoreriei Statului..... .......................... 32
2.2. Funcţionarea Trezoreriei Statului........... ............................................................... 33
2.2.1. Prezentarea activităţilor desfăşurate de Trezoreria Statului.................... 33
2.2.2. Bugetul Trezoreriei Statului................................................................. 37
2.3. Relaţia dintre Trezoreria Statului şi Banca Naţională a României............. ............ 39
2.3.1. Prezentare generală... ........................................................................
39
2.3.2. Sistemul naţional de plăţi........................................................................ 41

CAPITOLUL 3. Contabilitatea Trezoreriei Statului................................................ ............. 45


3.1. Relaţia Trezoreriei Statului cu sistemul bancar....................................................... 45
3.2. Operaţiunile pasive şi active ale Trezoreriei Statului.................. .......................... 46
3.3. Planul de conturi pentru activitatea Trezoreriei Statului.......................................... 53
3.4. Deschiderea conturilor sintetice şi analitice................... ........................................ 59
3.5. Sistemul de înregistrare în contabilitate.................................................................... 60
3.6. Documentele de sinteză şi rapoartele privind execuţia bugetară şi
contul curent al trezoreriei......................................................................................... 62

CAPITOLUL 4. Fluxurile financiare privind încasarea veniturilor bugetare şi finanţarea


cheltuielilor bugetare şi reflectarea lor în contabilitate ....................................................... 64
4. l. Fluxul încasării veniturilor bugetare prin Trezoreria Statului................................. 64
4.2. Contabilitatea veniturilor bugetare........................................................................... 67
4.3. Fluxul finanţării cheltuielilor bugetare prin Trezoreria Statului............................... 72
4.4. Contabilitatea cheltuielilor bugetare......................... ............................................... 74

CAPITOLUL 5. Studiu de caz privind locul şi rolul Trezoreriei Municipiului


Tg-Jiu în derularea fluxurilor financiare.................................................. 79

Concluzii şi propuneri............................................................................................................... 98

Bibliografie.............................................................. ................................................................. 101

3
Introducere

Lucrarea " Consideraţii privind modul de organizare şi funcţionare a Trezoreriei


Statului", este structurată pe următoarele capitole:
In capitolul 1. "Organizarea Trezoreriei Statului" am prezentat etapele înfiinţării
Trezoreriei Statului insistând asupra prezentării necesităţii acesteia. De asemenea am
evidenţiat sistemul organizării centrale şi teritoriale ale Trezoreriei Statului, desemând
atribuţiile fiecărei unităţi. După aceea am explicat funcţiile trezoreriei, atât cele clasice,
cât şi cele moderne dobândite de trezorerie ca urmare a importanţei operaţiilor derulate
prin sistemul Trezoreriei Statului.
In cadrul capitolului 2. "Mecanismul de funcţionare a Trezoreriei Statului", am
explicat mecanismul funcţionării Trezoreriei Statului, analizând în acest scop activităţile
desfăşurate de fiecare unitate de trezorerie atât la nivel central, cât şi în teritoriu.
Centralizarea operaţiunilor derulate prin sistemul trezoreriei se realizează atât periodic,
cât şi la sfârşitul anului finalizându-se prin elaborarea bilanţului general şi a contului de
execuţie a bugetului Trezoreriei Statului.
Având în vedere faptul că operaţiunile prin sistemul trezoreriei se derulează atât în
numerar, cât şi prin virament, în special, am considerat necesară explicarea relaţiilor
dintre Trezoreria Statului şi Banca Naţională a României, în acest scop am caracterizat
funcţionarea contului curent general al Trezoreriei Statului, respectiv a conturilor curente
ale trezoreriilor judeţene, încheind cu analiza sistemului de plăţi.
Capitolul 3. "Contabilitatea Trezoreriei Statului" îşi propune să detalieze
caracteristicile funcţiei de bancă a Trezoreriei. Astfel, în prima parte am încercat să
prezentăm modul în care Trezoreria Statului relaţionează cu sistemul bancar. Apoi am
prezentat detaliat operaţiuniile bancare ale Trezoreriei accentuând asupra asemănărilor şi
deosebirilor faţă de operaţiunile bancare ale băncilor comerciale. De asemenea în cadrul
acestui capitol am analizat planul de conturi al trezoreriei, şi am evidenţiat cunoaşterea şi
utilizarea conturilor sintetice şi analitice, precum şi întocmirea situaţiilor de sinteză, în
acest scop, am prezentat şi definit planul de conturi, conturile sintetice dar şi situaţiile de
sinteză şi rapoartele privind execuţia bugetară şi contul curent al trezoreriei.
In capitolul 4. "Fluxurile financiare privind încasarea veniturilor şi finanţarea
cheltuielilor", am prezentat sistemul de încasare şi ordonare a veniturilor pe tipuri de
bugete precum şi contabilitatea veniturilor bugetare, în acest scop am caracterizat şi
definit modalităţile de încasare a veniturilor de la agenţii economici, instituţiile publice şi
persoanele fizice, atât în numerar cât şi prin virament. Totodată am prezentat conturile ce
intervin în operaţiunile de încasare a veniturilor bugetare.
In continuare, am analizat sistemul de deschidere şi repartizare a creditelor bugetare
din diferite tipuri de bugete şi am evidenţiat modul în care se angajează şi se utilizează
aceste credite bugetare. Tot aici am studiat contabilitatea cheltuielilor bugetare şi
conturile utilizate în acest scop.
In capitolul 5. "Studiul de caz privind locul şi rolul Trezoreriei Municipiului Tg-
Jiu în derularea fluxurilor financiare" am efectuat o analiză privind realizarea
veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale pe trei ani şi anume: 2004, 2005 şi 2006.

4
Capitolul 1
Organizarea Trezoreriei Statului

1.1. Înfiinţarea Trezoreriei Statului


1.1.1. Premisele înfiinţării Trezoreriei Statului

În ţara noastră, începând cu anul 1992, pe baza Hotărârii Guvernului nr. 78/1992,
privind organizarea şi funcţionarea Trezoreriei finanţelor publice şi a Legii Contabilităţii
nr.82/19911 a fost organizată execuţia operaţiunilor privind finanţele publice prin Trezoreria
Statului. Aceasta a reprezentat una din coordonatele reformei sistemului financiar în
România. Prin trezoreria proprie, statul îşi mobilizează, direct sau indirect, disponibilităţile
de fonduri, asigurând, totodată, exercitarea în bune condiţii a atribuţiilor Ministerului
Finanţelor Publice şi ale unităţilor sale teritoriale. De asemenea, prin intermediul
Trezoreriei finanţelor publice se asigură utilizarea eficientă a resurselor statului de către
instituţiile publice, respectarea destinaţiei fondurilor aprobate prin Legea bugetară,
precum şi întărirea răspunderii ordonatorilor de credite în gestionarea banilor publici.
Premisele care au creat cadrul favorabil înfiinţării trezoreriei, în România, au fost:
- reorganizarea băncilor şi consecinţele acesteia asupra finanţelor publice;
- schimbarea concepţiilor privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare
publice;
- cerinţele şi posibilităţile reale de asigurare a echilibrului finanţelor publice,
prin intervenţii pornite în fazele de urmărire a execuţiei bugetare;
- autonomia bugetului asigurărilor sociale de stat, în contextul prevederilor
Legii finanţelor publice;
- întărirea autonomiei finanţelor locale, la nivelul bugetelor acestora din
subdivizunile administraţiei teritoriale, în cadrul judeţelor, potrivit Legii administraţiilor
publice locale;
- înfiinţarea şi funcţionarea fondurilor speciale, prin autonomizarea bugetelor
acestora;
- creşterea şi diversificarea sistemului veniturilor proprii.
Până în anul 1990, execuţia de casă a bugetului de stat se efectua prin Banca
Naţională a României, care avea stabilite, prin lege, următoarele atribuţii:
• încasarea veniturilor bugetare şi evidenţierea acestora pe capitole, subcapitole,
plătitori, efectuarea plăţilor de casă, pe capitole de cheltuieli, pe ministere şi instituţii
subordonate;
1
Potrivit Legii contabilităţii nr.82/1991 şi O.G. nr.61/30.08.2001 pentru modificarea şi complementarea
Legii contabilităţii, societăţiile comerciale, societăţiile şi companiile naţionale, regiile autonome,
societăţiile cooperatiste şi celelalte persoane juridice cu scop lucrativ au obligaţia să organizeze şi să
conducă contabilitate proprie respectiv contabilitate financiară şi contabilitate de gestiune adaptate la
specificul activităţi.

5
• exercitarea controlului asupra eliberării fondurilor de la bugetul de stat în
numerar şi în cont către instituţiile publice pentru acoperirea cheltuielilor aprobate, în
limita creditelor bugetare deschise pe destinaţii de Ministerul Finanţelor Publice;
• păstrarea conturilor de disponibilităţi ale bugetelor locale, ale instituţiilor publice, ale
agenţilor economici ce au conturi deschise la trezorerie;
• transmiterea informaţiilor către Ministerul Finanţelor Publice privind execuţia
bugetară.
În reorganizarea sistemului bancar, momentele importante sunt:
1. crearea cadrului juridic pentru separarea activităţii Băncii Naţionale ca bancă
centrală cu un înalt grad de independenţă. Astfel, începând din anul 1991, Banca Naţională
a României a devenit instituţie unică de emisiune monetară a statului, de stabilire a politicii
monetare, de credit şi valutară, de gestionare a rezervelor valutare oficiale şi de
supraveghere a activităţii celorlalte bănci.
2. înfiinţarea Băncii Comerciale Române, prin Legea nr.31/16 nov. 1990
privind societăţile comerciale, care a preluat de la Banca Naţională conturile de
disponibilităţi şi de credite pe termen scurt ale agenţilor economici, conturile de venituri
şi de cheltuieli ale bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale
bugetelor locale, precum şi conturile instituţiilor publice.
3. înfiinţarea Trezoreriei Statului, în anul 1992, care prin sistemul
trezoreriilor locale, a preluat atribuţiile execuţiei de casă a bugetului public de la Banca
Comercială, la care s-au adăugat noi atribuţii rezultate din reorganizarea finanţelor
publice.
Argumentele favorabile înfiinţării Trezoreriei finanţelor publice sunt:
• desfăşurarea execuţiei bugetare prin mai multe bănci crează dificultăţi în ceea ce
priveşte controlul asupra operaţiilor, complică fluxurile monetare şi prelungeşte
termenele de raportare a datelor de execuţie, influenţând negativ urmărirea execuţiei şi a
echilibrului bugetar;
• în contextul prezentat, de ample modificări şi de cerinţa rezolvării problemelor
noi apărute, s-a elaborat cadrul legislativ pentru exercitarea de către Ministerul
Finanţelor Publice a atribuţiilor ce-i revin în domeniul finanţelor publice prin crearea
unui sistem propriu pentru urmărirea execuţiei bugetare, cu ajutorul căruia să
coordoneze problemele politicii financiare de care răspunde;
• în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 78/19922, Ministerul
Finanţelor Publice a fost autorizat să înfiinţeze trezorerii în cadrul organelor financiare
subordonate, şi anume: direcţii generale ale finanţelor publice judeţene şi a
Municipiului Bucureşti, administraţii financiare;
• prin Legea nr.82/19913 s-a prevăzut organizarea contabilităţii trezoreriei finanţelor
2
Hotărârea Guvernului nr, 78/15.02.19992 privind organizarea şi funcţionarea trezoreriei finanţelor publice
publicată în Monitorul Oficial nr.30/28 februarie 1992, cu modificările ulterioare.
3
Legea nr.82 (r2)/24.12.1991 privind contabilitatea republicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 629/26
august 2002

6
publice în cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi a unităţii sale subordonate;
• potrivit prevederilor din Legea bancară, trezoreriile, la nivel de judeţ, au conturi
deschise la sucursalele judeţene ale Băncii Naţionale a României (conturi curente), prin
care se încasează veniturile bugetare, se efectuează cheltuielile dispuse de către titularii
conturilor deschise la trezorerii.

1.1.2. Importanţa organizării Trezoreriei Statului

Importanţa organizării sistemului Trezoreriei finanţelor publice în România


rezultă din următoarele:
este considerat cel mai potrivit sistem de oorganizare a execuţiei finanţelor
publice, protejându-le de toate riscurile;
permite soluţionarea unor importante probleme financiare, prin mijlocirea
operaţiilor specifice, şi anume:
• gestionarea creditelor externe primite de către Guvern pentru sprijinirea
programelor de reformă;
• mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului
bugetar şi pentru serviciul datoriei publice;
• finanţarea obligaţiilor statului asumate prin acorduri guvernamentale cu
decontare în conturile de clearing, barter şi cooperare economică, în vederea echilibrării
importurilor cu exporturile.
3. permite cunoaşterea permanentă a resurselor publice şi previziunea
nevoilor de împrumuturi pentru finanţarea deficitului bugetar.
Trezoreria publică cuprinde totalitatea resurselor de care dispune statul. Ea nu se
limitează, însă, numai la execuţia bugetului de stat. Astfel, prin Trezorerie s-a realizat
separarea finanţelor sectorului public de resursele private din conturile distincte la bănci.
De asemenea, prin Trezorerie se realizează şi politica de plasamente financiare din
disponibilităţile temporare aflate în conturile trezoreriei, asigurând, astfel, pe de o parte,
valorificarea disponibilităţilor temporare (surplusul de încasări faţă de plăţi), iar pe de altă
parte, sprijinirea prin mecanismele statului a procesului de tranziţie.
Înfiinţarea Trezoreriei finanţelor publice în România a completat cadrul instituţional
prin care statul şi-a creat posibilitatea de a-şi stabili şi aplica politica de venituri şi
cheltuieli, organizându-şi activitatea financiară atât la nivel central, cât şi în teritoriu.
Astfel, a devenit posibilă creşterea răspunderii utilizării banilor publici, cât şi asupra
asigurării finanţării obiectivelor şi acţiunilor aprobate.
Ca urmare, prin Trezorerie este posibilă cunoaşterea şi rezolvarea implicaţiilor
specifice gestiunii financiare publice. In plus, Trezoreria facilitează folosirea de către
Ministerul Finanţelor Publice, cu ocazia întocmirii, aprobării şi execuţiei bugetului
public, a instrumentelor de analiză fundamentală şi de supraveghere a realizării
echilibrului financiar, monetar, valutar şi a datoriei publice.

7
1.2. Organizarea Trezoreriei Statului

Reglementările legale pe baza cărora s-a înfiinţat Trezoreria sunt: Legea


contabilităţii nr.82/24 decembrie 1991 şi Hotărârea Guvernului nr. 78/15 februarie 1992.
Conform prevederilor acestor acte normative, Ministerul Finanţelor Publice a fost
autorizat să organizeze contabilitatea Trezoreriei privind execuţia de casă a bugetului
de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat; constituirea şi utilizarea
veniturilor proprii ale instituţiilor publice, precum şi a fondurilor cu destinaţie specială;
gestiunea datoriei publice, precum şi alte operaţii financiare efectuate în contul instituţiilor
publice, agenţilor economici.
Ministerul Finanţelor Publice reprezintă organul de specialitate al
administraţiei publice centrale, în subordmea Guvernului, cu personalitate juridică, care
aplică strategia şi Programul de guvernare în domeniul finanţelor publice4.
Trezoreria Statului este organizată şi funcţionează ca direcţie generală în cadrul
Ministerului Finanţelor Publice (Unitate de Management a Trezoreriei Statului5).
Trezoreria Statului este sistemul unitar şi integrat prin care statul asigură efectuarea
operaţiunilor de încasări şi plăţi privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria
publică, şi a altor operaţiuni ale statului, în condiţii de siguranţă şi în conformitate cu
dispoziţiile legale6.
Trezoreria statului este concepută ca un sistem unitar atât la nivel central, cât şi la
nivelul unităţilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, in scopul realizării
operaţiunilor financiare ale sectorului public, astfel:
a) la nivel central: Direcţia Generală a Trezoreriei Statului;
b) la nivel judeţean: Direcţii Judeţene ale Trezoreriei Statului în cadrul Direcţiilor
generale ale finanţelor publice judeţene;
c) la nivel local: Trezorerii municipale organizate ca direcţii în cadrul
Administraţiilor Financiare municipale; Trezorerii orăşeneşti ca servicii în cadrul
Administraţiilor Financiare orăşeneşti; Trezorerii comunale organizate ca servicii în
cadrul Administraţiilor Financiare comunale.
Direcţia Generală a Finanţelor Publice reprezintă unitatea teritorială a
4
Articolul 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1574/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală publicată în Monitorul Oficial nr. 2 5
ianuarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.
5
Anexa 1 "Structura organizatorică a Ministrului Finanţelor Publice" din Hotărârea Guvernului
nr.403/2004 ce modifică art.7 alin.(2), art.10 alin.(8); inttoduce pct.61 şi pct.76-84 la art.3 alin. (1). an. 8:
înlocuieşte anexa nr. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 15 74/2003 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală ( publicată în Monitorul
Oficial nr.2/5 ianuarie 2004), publicată în Monitorul Oficial nr.275/30 martie 2004.
6
Punct al articolului 1 din Ordonanţa de urgenţă nr. 146/31.10.2002 privind formarea şi utilizarea
resurselor derulate prin U'ezoreria statului publicată în Monitorul Oficial Partea I. nr.824/14 noiembrie
2002. cu modificările ulterioare.

8
Ministerului Finanţelor Publice, la nivelul fiecărui judeţ, ce realizează strategia şi
programul Guvernului în domeniul finanţelor publice şi aplicării politicii fiscale a
statului. La nivelul său, Direcţia Judeţeană a Trezoreriei Statului are următoarele
sarcini:
• realizează mecanismele privind administrarea finanţelor publice în profil teritorial;
• asigură execuţia de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului
asigurărilor sociale de stat, bugetului Trezoreriei Statului, bugetele fondurilor speciale şi
veniturile proprii ale instituţiilor publice, precum şi efectuarea de operaţiuni rezultate
din lansarea titlurilor de stat către persoane fizice.
În cadrul Direcţiei judeţene a Trezoreriei Statului sunt aprobate patru
compartimente (servicii, birouri) şi anume:

Serviciul (biroul) buget şi contabilitate publică;


Serviciul (biroul) administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei;
Serviciul (biroul) urmărirea activităţii de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi
certificatelor de trezorerie;
4. Serviciul (biroul) îndrumarea şi verificarea activităţii trezoreriilor locale.
Principalele atribuţii ale fiecărui compartiment, serviciu sau birou din cadrul
Direcţiei judeţene a Trezoreriei Statului stabilite prin Regulamentul de organizare şi
funcţionare al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene, aprobat prin Ordin al
ministrului finanţelor sunt:

1. Serviciul (biroul) buget şi contabilitate publică

Atribuţii:
- organizează şi coordonează acţiunea de elaborare de către ordonatorii principali de
credite a proiectelor bugetare locale, potrivit Legii finanţelor publice locale nr. 189/1998
şi a metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice în acest sens;
- verifică, centralizează şi întocmeşte sinteza proiectelor bugetare locale pe
ansamblul judeţului, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, în etapele
prevăzute de Legea privind finanţele publice locale, pe care le depune la Ministerul
Finantelor Publice;
- asigură transmiterea la ordonatorii principali de credite a limitelor sumelor defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor cu destinaţie specială stabilite
de Ministerul Finanţelor Publice, potrivit criteriilor de repartizare pe unităţi
administrativ-teritoriale, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale;
- elaborează calcule (variante) privind nivelul veniturilor şi cheltuielilor bugetelor
locale, pe bugete componente, precum şi a mijloacelor de echilibrare a bugetului fiecărei
unităţi administrativ-teritoriale cu surse de la bugetul de stat;
- după aprobarea Legii bugetului de stat, asigură asistenţă tehnică de specialitate
pentru repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din unele

9
venituri ale bugetului de stat cu destinaţie specială aprobate de Ministerul Finanţelor
Publice pe ansamblul judeţului şi pe proiecte cu asemenea finanţare;
- transmite la Ministerul Finanţelor Publice propunerile de repartizare pe trimestre a
- sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi a transferurilor cu
destinaţie specială, după care comunică ordonatorilor principali de credite repartizarea pe
trimestre aprobată;
- urmăreşte ca în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat,
proiectele bugetelor locale să fie aprobate de către consiliile locale şi judeţene, iar pe baza
bugetelor locale aprobate, în condiţiile legii întocmeşte şi transmite la Ministerul Finanţelor
Publice bugetul centralizat pe ansamblul judeţului cu repartizarea pe trimestre a veniturilor
şi cheltuielilor, grupate pe comune, oraşe, municipii şi bugetului propriu al judeţului, pe
structura clasificaţiei bugetare stabilită de Ministerul Finanţelor Publice;
- verifică listele de investiţii aprobate ca anexă la bugetul local de către consiliul
local, urmărindu-se ca obiectivele înscrise în programul de investiţii să aibă documentaţiile
tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea
efectuării cheltuielilor de investiţii elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale; asigură
centralizarea bugetelor locale rectificate de către consiliile locale şi judeţene pe parcursul
exerciţiului bugetar la termenele stabilite prin actele normative emise în acest scop şi
întocmeşte sinteza pe ansamblul judeţului;
- verifică, analizează şi centralizează dările de seamă contabile trimestriale şi
anuale privind execuţia bugetelor locale, a mijloacelor extrabugetare şi prezintă
Ministerului Finanţelor Publice caietul de dare de seamă privind execuţia bugetului pe
ansambulul judeţului la termenele prevăzute în normele metodologice;
- efectuează lucrări de sinteză şi analiză privind elaborarea şi execuţia bugetelor
locale şi pe baza concluziilor prezintă propuneri pentru îmbunătăţirea stadiului execuţiei
bugetare;
- asigură transmiterea la ordonatorii principali de credite a normelor metodologice,
precizărilor şi a altor informaţii privind elaborarea şi execuţia bugetelor locale şi
organizează instruiri cu contabilii consiliilor locale cu privire la aplicarea acestora;
- verifică şi ajustează notele justificative ale ordonatorilor principali de credite şi
asigură deschiderea de credite pentru transferurile din bugetul de stat către bugetele locale
cu destinaţie specială;
- asigură alocarea de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe
seama ordonatorilor principali de credite, cu încadrarea în prevederile anuale şi trimestriale
aprobate;
- verifică, analizează şi centralizează, de la toate instituţiile publice (indiferent de
subordine) din judeţ, datele şi informaţiile privind realizarea numărului de salariaţi şi a
fondului de salarii aferent, la srîrşitui semestrelor l si 2 din fiecare an, potrivit legii şi a
normelor metodologice elaborate în acest sens. În acest scop, colaborează şi cu Direcţia
Generală a Muncii şi Protecţiei Sociale judeţene. Urmăreşte şi participă efectiv în comisiile

10
privind organizarea licitaţiilor pentru achiziţii publice şi lucrări de bunuri şi servicii, ca
reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, în care scop verifică modul în care este
aplicat în teritoriu Regulamentul privind organizarea licitaţiilor, achiziţiilor publice de
lucrări de bunuri şi servicii, cu referire la: organizarea procedurii de licitaţii, publicitatea
acestora, prezentarea, primirea, deschiderea şi acceptarea ofertelor etc. Analizează şi
avizează decizia luată de conducerea persoanei juridice achiziţionate, ca răspuns la
constatările înaintate de ofertanţii participanţi la achiziţiile publice a lucrărilor, bunurilor si
serviciilor dintr-o singură sursă, prezentate de persoane jundice achizitoare şi supun
conducerii direcţiei utilizarea procedurii de achiziţie, în conformitate cu prevederile legale;
- în conformitate cu prevederile legale la solicitarea primăriilor comunale,
orăşeneşti şi municipale, Consiliul Judeţean, participă în comisiile pentru examinarea şi
promovarea în funcţii a personalului din compartimentele financiar-contabile ale acestora,
în care scop, prezintă directorului trezoreriei concluziile desprinse şi împuternicirea
respectivă pentru semnare.

2. Serviciul (biroul) administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei

Atribuţii:
- organizează şi conduce evidenţa tehnico-operativă şi contabilitatea contului
curent general al trezoreriei statului deschis la sucursala BNR, în care se înregistrează
operaţiunile de încasări şi plăţi;
- verifică pe baza extrasului de cont şi a documentelor anexate la acestea, primite
de sucursala BNR, operaţiunile de încasare a veniturilor bugetare şi le transmite la
trezoreriile teritoriale în funcţie de sediul fiscal al plătitorului de impozite şi taxe;
- asigură înregistrarea zilnică a operaţiunilor de încasări si plăţi derulate prin contul
curent general al trezoreriei statului şi urmăreşte concordanţa soldurilor contului de
corespondent al trezoreriilor locale cu cele din contabilitatea proprie;
- efectuează zilnic decontarea din contul general al trezoreriei statului a
documentelor de plăţi transmise de către trezoreriile locale şi urmăreşte aplicarea
procedurilor de decontări de valori mici şi mari şi le prezintă unităţilor bancare la termenele
stabilite de acestea;
- întocmeşte la finele fiecărei zile balanţa de verificare, iar soldurile conturilor de
corespondenţă se verifică prin sondaj cu trezoreriile locale;
- primeşte dispoziţii bugetare prin corespondenţă de la Ministerul Finanţelor
Publice pe care le transmite ordonatorilor secundari de la nivelul judeţului, precum şi
trezoreriilor locale la care au conturile deschise;
- pe baza cererilor trezoreriilor operative privind alimentarea cu numerar pentru
efecutarea de plăţi, procedează la întocmirea documentelor pentru virarea sumelor în
conturile trezoreriilor deschise la filialele băncilor comerciale din judeţ;
- elaborează şi raportează zilnic, lunar, trimestrial şi anual execuţia bugetului de
stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a fondurilor speciale şi a

11
mijloacelor extrabugetare în structură şi la termenele stabilite prin norme de către
Ministerul Finanţelor Publice;
- analizează modul de efectuare a înregistrării operaţiunilor în contabilitatea
trezoreriei în conformitate cu normele în vigoare şi propune transmiterea de precizări la
trezoreriile locale pentru eliminarea neajunsurilor;
- elaborează şi întocmeşte lucrări în legătură cu vânzarea şi răscumpărarea
certificatelor de trezorerie, plata dobânzilor şi constituirea depozitelor în contul trezoreriei;
- elaborează trimestrial şi anual bilanţul contabil al trezoreriei statului la nivelul
judeţului, examinează soldurile conturilor din bilanţ şi întocmeşte raportul de analiză care
se prezintă Ministerului Finanţelor Publice la termenele stabilite de către acesta;
- pe baza normelor tehnologice ale Ministerului Finanţelor Publice stabileşte
măsuri specifice pentru încheierea exerciţului financiar, urmăreşte încheierea execuţiei pe
fiecare buget şi stabileşte rezultatele acestora în conturile corespunzătoare.

3. Serviciul (biroul) urmărirea activităţii de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi


a certificatelor de trezorerie

Atribuţii:
- urmăreşte aplicarea normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice, cu
privire la derularea prin unităţile trezoreriei statului a operaţiunilor legate de certificatele de
trezorerie emise pentru populaţie;
- dispune măsuri pentru organizarea atât la nivelul trezoreriei judeţene cât şi la trezoreriile
din subordine a operaţiunilor privind vânzarea certificatelor de trezorerie pentru populaţie,
inclusiv a răscumpărării acestora şi a plăţii dobânzilor, în condiţii de securitate;
- asigură instruirea personalului trezoreriei în legătură cu operaţiunile legate de
certificatele de trezorerie pentru populaţie care efectuează operaţiuni cu privire la
completarea, verificarea şi gestionarea certificatelor de trezorerie pentru populaţie,
întocmirea documentelor, a registrelor, încheierea caseriei etc.;
- asigură însuşirea de către toţi salariaţii trezoreriei, a prevederilor prospectelor de
emisiune aferente fiecărei emisiuni de certificate de trezorerie pentru populaţie, publicarea
şi afişarea acestora pentru informarea publicului, precum şi transmiterea acestuia la
trezoreriile din subordine;
- asigură ridicarea carnetelor de certificate de trezorerie pentru populaţie (CTP)
tipărite, de la Regia Autonoma-Imprimeria Naţională şi transportul acestora în condiţii de
securitate, distribuie trezoreriilor din subordine carnete CTP asigurând evidenţa strictă a
acestora conform normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice;
- în cazul certificatelor de trezorerie pentru populaţie în formă materializată,
asigură în cantităţi suficiente la toate ghişeele, pe perioada emisiunilor, a certificatelor de
trezorerie pentru populaţie, cât şi a tuturor celorlalte formulare specifice activităţilor
ocazionate de emisiunea şi răscumpărarea acestora;
- calculează dobânzile pentru perioada de subscriere a certificatelor de trezorerie

12
pentru populaţie în sumă absolută şi le comunică tuturor trezoreriilor din judeţe, pentru a fi
avute în vedere la completarea formularelor de certificate de trezorerie pentru populaţie;
- supraveghează activitatea de vânzare a certificatelor de trezorerie pentru
populaţie, precum şi modul de încasare a contravalorii acestora, răscumpărarea CTP,
calculul şi plata dobânzilor, întocmirea documentelor, conducerea evidenţelor, la trezoreria
judeţeană precum şi la trezoreriile din subordine;
- primeşte de la trezoreriile din subordine situaţiile prevăzute de normele
metodologice şi întocmeşte în termenele stabilite, situaţiile privind vânzarea si
răscumpararea CTP, plata dobânzilor pe structura acestora precum şi cele referitoare la
stocul de CTP neutilizat în judeţul respectiv;
- elaborează rapoarte cu privire la modul de derulare a operaţiunilor legate de
emisiunea şi răscumpărarea CTP şi propune măsuri operative pentru eliminarea
neajunsurilor constatate;
- iniţiază acţiuni la nivel local pentru informarea publicului cu privire la
emisiunea CTP şi pentru a face cunoscute prevederile prospectului de emisiune;
- desfăşoară activităţi pentru stimularea persoanelor fizice de a subscrie, potrivit
precizărilor Ministerului Finanţelor Publice.

4. Serviciul (biroul) îndrumarea şi verificarea activităţii trezoreriilor locale

Atribuţii:
- organizarea efectuării operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar de la
persoane fizice şi juridice, analiza fluxului operaţiunilor, verificarea documentelor,
gestiunea casier-tezaur, restituirea de venituri prin casierie;
- urmăreşte fluxul operaţiunilor de încasare a veniturilor bugetare prin virare din
conturi deschise la băncile comerciale, întocmirea corectă şi cu toate elementele a
documentelor de plată, înscrirea conturilor potrivit clasificaţiei bugetare, evidenţierea
zilnică a încasărilor, organizarea şi conducerea evidenţei analitice a încasării impozitelor şi
taxelor pe plătitori, respectarea procedurilor de amânare, eşalonare, compensare a
diferitelor surse de venituri, analiza conturilor pe plătitori inclusiv a balanţelor de verificare;
- verificarea modului de finanţare a cheltuielilor bugetare, controlul efectuat
asupra cheltuielilor, deschiderea creditelor bugetare şi evidenţierea corectă pe conturi în
contabilitate, verificarea semnăturilor pe documente care angajează plăţi, decontarea
zilnică din conturile de cheltuieli a documentelor prezentate de instituţiile publice,
respectarea limitei şi destinaţiei creditelor bugetare deschise, eliberearea extraselor de cont
titular: certificarea plăţilor de casă a disponibilităţilor în bilanţul ordonatorilor de credite;
- constituirea şi utilizarea fondurilor speciale, legalitatea constituirii fondurilor şi
respectarea destinaţiei şi utilizării acestora, modul de colectare a veniturilor fondurilor
speciale şi transferarea sumelor în conturile ordonatorilor principali de credite;
- gestionarea mijloacelor extrabugetare de către ordonatorii de credite, respectarea
dispoziţiilor legale care dau dreptul la constituirea acestor mijloace extrabugetare, existenţa

13
bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate pentru mijloacele extrabugetare, modul de
efectuare a cheltuielilor şi respectarea destinaţiei mijloacelor extrabugetare;
- organizarea operaţiunilor de vânzare, răscumpărare şi transformare în depozite a
certificatelor de trezorerie pentru populaţie, plata dobânzilor din fondurile alocate cu această
destinaţie, asigurarea evidenţei nominale, primirea, utilizarea şi justificarea certificatelor de
trezorerie ca imprimate;
- organizarea şi funcţionarea contabilităţii trezoreriei, înregistrarea zilnică a
operaţiunilor de încasări şi plăţi, folosirea corectă a conturilor din planul de conturi,
întocmirea zilnică a balanţei de verificare, analiza conturilor, elaborarea lucrărilor privind
raportarea execuţiei financiare la termenele stabilite de Ministerul Finanţelor Publice,
elemente care au stat la baza informărilor periodice şi a bilanţurilor contabile;
- informează despre funcţionarea sistemului informaţional al trezoreriei statului şi
propune măsuri pentru îmbunătăţirea acestuia corespunzător operaţiunilor efectuate,
precum şi pentru dotare cu echipament de lucru.
Administraţiile Financiare teritoriale desfăşoară activităţi operative pentru
aplicarea politicii fiscale a statului la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor.
Direcţia municipală a Trezoreriei Statului din cadrul Administraţiei Financiare
municipale are următoarele atribuţii:
• conduce evidenţa veniturilor pe bugete componente şi fonduri, precum şi
evidenţa analitică pe plătitori;
• analizează şi verifică documentele privind compensarea între unele impozite şi
taxe, aprobate şi transmise de organele fiscale, şi înregistrează operaţiunile
respective în evidenţa sintetică şi analitică;
• conduce evidenţa analitică a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat,
locale, asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale, precum şi a veniturilor
proprii ale instituţiilor publice;
• conduce evidenţa analitică a conturilor de cheltuieli şi disponibilităţi,
deschise pe ministere şi instituţii publice subordonate;
• asigură păstrarea şi utilizarea certificatelor de trezorerie, cu ajutorul evidenţei
specifice a documentelor cu regim special;
• conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie şi a celor transformate în certificate
de depozit, vândute populaţiei, a celor răscumpărate pe emisiuni, termene, valori
nominale, beneficiari şi surse de acoperire;
• asigură contabilitatea sintetică şi analitică privind execuţia de casă a bugetului
de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, veniturilor proprii ale
instituţiilor publice şi a fondurilor cu destinaţie specială, prin înregistrarea în conturile
sintetice şi analitice;
• efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar;
• asigură preluarea dosarelor juridice în vederea deschiderii conturilor de încasări şi plăţi
ale agenţilor economici.

14
În stuctura organizatorică a Direcţiei municipale a Trezoreriei Statului sunt
cuprinse următoarele servicii:
1. Serviciul de încasare şi evidenţă a veniturilor;
2. Serviciul de verificare şi decontare a cheltuielilor instituţiilor publice;
3. Serviciul de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi certificatelor de trezorerie;
4. Serviciul de administrare şi contabilitate al contului curent al trezoreriei;
5. Serviciul de caserie tezaur;
6. Serviciul de administrare a conturilor persoane fizice si juridice (agenţi
economici, medici de familie, etc.).
Principalele atribuţii ale fiecărui serviciu (birou) din cadrul trezoreriilor municipale
stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei finanţelor
publice a municipiului aprobat prin Ordin al ministrului finanţelor publice sunt:

1.Serviciul (birou) încasarea şi evidenţa veniturilor

Atribuţii:
- verifică documentele de încasare în numerar şi prin virament a veniturilor
bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor speciale
şi extrabugetare şi altor fonduri din punct de vedere al legalităţii, termenelor de plată,
încadrarea corectă pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare;
- urmăreşte încadrarea corectă pe surse de venituri şi bugete componente in
conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu conturile deschise în acest sens, pe plătitori;
- conduce evidenţa veniturilor încasate pe surse conform subdiviziunilor
clasificaţiei bugetare aprobate, pe bugete componente şi fonduri, precum şi evidenţa
analitică pe plătitori, prevăzută de norme;
- răspunde de păstrarea şi evidenţierea tuturor documentelor ce fac obiectul
activităţii desfăşurate urmărind circuitul acestora în cadrul legal;
- verifică şi avizează prelevarea din veniturile bugetare încasate a sumelor pentru
constituirea fondurilor de stimulare a personalului potrivit reglementărilor legale;
- întocmeşte jurnalul privind încasarea veniturilor, înregistrarea în ordine
cronologică şi sistematică a operaţiunilor efectuate numai pe baza documentelor
justificative (foi de vărsământ, ordine de plată sau dispoziţie de încasare, etc.) indicându-se
corect conturile sintetice şi analitice;
- verifică operaţiunile înregistrate în conturile de venituri cu debitul conturilor
"Casa" şi "Cont corespondent al trezoreriei la BNR";
- transmite sub semnătură şefului de serviciu la serviciul contabilitate-decontari,
jurnalul de înregistrare şi documentele care au stat la baza înregistrării;
- analizează şi verifică documentele privind compensarea între unele impozite şi
taxe, aprobate şi transmise de organele fiscale şi înregistrează operaţiunile respective în
evidenţa sintetică şi analitică;

15
- stabileşte la finele anului sinteza încasării veniturilor pe localităţi şi în cadrul
acestora pe bugete componente cu desfăşurarea pe capitole şi subcapitole;
- asigură la finele anului închiderea conturilor sintetice şi analitice de venituri;
- îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii
desfăşurate;
- urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementari pe
linia execuţiei de casă la partea de venituri.

2. Serviciul (biroul) verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice

Atribuţii:
- exercită controlul asupra documentelor de plăţi prezentate de ordonatorii de
credite, asigură în mod deosebit respectarea încadrării plăţilor în limita creditelor bugetare
repartizate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare potrivit prevederilor din bugetele
aprobate, precum şi în limita disponibilităţilor aflate în cont, după caz;
- verifică documentele şi deschide pe seama ordonatorilor de credite conturile
de cheltuieli şi de disponibilităţi aplicând prevederile din normele metodologice;
- conduce evidenţa analitică a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat,
locale, asigurărilor sociale de stat şi în cadrul acestora pe capitole şi titluri, precum şi a
fondurilor speciale şi a mijloacelor extrabugetare pe titulari;
- verifică documentele privind deschiderea creditelor din bugetul de stat şi
bugetele locale şi asigură evidenţa pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare;
- verifică documentele privind finanţarea investiţiilor instituţiilor publice din
fondurile bugetare şi extrabugetare potrivit normelor Ministerului Finanţelor Publice,
asigurând evidenţierea pe obiective şi surse;
- întocmeşte jurnale zilnice de înregistrare a plăţilor prin conturile deschise pe
seama ministerelor şi instituţiilor publice înregistrând în ordine cronologică şi
sistematică operaţiile efectuate numai pe baza de documente justificative (ordine de
plată sau dispoziţii de încasare), indicându-se corect conturile sintetice şi analitice;
- verifică operaţiunile înregistrate în conturile de cheltuieli cu creditul
conturilor "Casa" şi "Cont corespondent al trezoreriei la BNR";
- transmite sub semnătură şefului de serviciu la serviciul contabilitate-decontări
jurnalele de înregistrare a cheltuielilor şi documentelor justificative care au stat la baza
înregistrării;
- conduce evidenţa analitică a conturilor de cheltuieli şi disponibilităţi deschise
pe ministere şi instituţii publice subordonate şi eliberează extrasele de cont împreună
cu documentele justificative;
- conduce evidenţa zilnică a plăţilor în numerar pe simbolurile planului de casă;
- stabileşte plafoanele de casă pe instituţii şi întocmeşte graficul lunar de plăţi
în numerar;

16
- întocmeşte periodic şi la finele anului sinteza cheltuielilor şi propune măsuri
pentru realizarea execuţiei de casă în bune condiţii;
- asigură la finele anului închiderea operaţiunilor în conturile de cheltuieli şi
disponibilităţi;
- urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementări pe
linia execuţiei de casă la partea de cheltuieli;
- îndosariază şi arhivează documentele ce au făcut obiectul activităţii
serviciului;
- răspunde de păstrarea şi evidenţa tuturor documentelor ce fac obiectul
activităţii, urmărind circuitul legal al acestora.

3. Serviciul (biroul) de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor de


trezorerie

Atribuţii:
- asigură păstrarea şi utilizarea, cu ajutorul evidenţei specifice pentru
documentele cu regim special a certificatelor de trezorerie în formă materializată pe
emisiuni distincte şi în cadrul acestora pe termene, scadenţă şi valori nominale;
- organizează şi efectuează operaţiunile de încasare din vânzarea certificatelor
de trezorerie în cadrul termenelor de începere şi închidere a emisiunilor;
- la răscumpărarea certificatelor de trezorerie, asigură rambursarea la termenul
stabilit a valorii nominale a certificatelor de trezorerie vândute şi prezentate de persoane
fizice, inclusiv a dobânzii aferente perioadei subscrise ca şi a dobânzii la vedere pentru
certificatele de trezorerie transformate în certificate de depozit;
- conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie şi a celor transformate în
certificate de depozit, vândute populaţiei, a celor răscumpărate pe emisiuni, termene,
valori nominale, beneficiari şi surse de acoperire;
- întocmeşte balanţele de verificare, precum, şi situaţiile de raportare, zilnice şi
periodice, privind vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie conform
normelor Ministerului Finanţelor Publice;
- urmăreşte circuitul strict al tuturor documentelor legate de vânzarea şi răscumpărarea
certificatelor de trezorerie.

4. Serviciul (biroul) administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei

Atribuţii:
- asigură contabilitatea sintetică şi analitică privind execuţia de casă a bugetului
de stat, bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a mijloacelor extrabugetare
şi a fondurilor cu destinaţie specială, prin înregistrarea în conturile sintetice şi analitice, în
ordine cronologică şi sistematică a tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi, pe baza

17
documentelor justificative şi a planului de conturi;
- administrează "contul corespondent al trezoreriei" deschis la Direcţia judeţeană
de trezorerie;
- pregăteşte şi eliberează zilnic extrase de cont pentru conturile de venituri şi
cheltuieli ale unităţilor arondate;
- întocmeşte lucrări privind execuţia de casă a bugetului de stat, bugetelor locale,
bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale şi extrabugetare precum şi a
contului trezoreriei;
- întocmeşte zilnic şi lunar balanţe de verificare pe care le analizează;
- calculează şi înregistrează dobânzile legale la fondurile de disponibilităţi
stabilite legal;
- exercită sarcinile specifice legate de operaţiunile cu numerar;
- urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementari pe
linia execuţiei bugetare de casă;
- asigură lucrările de încheiere a execuţiei financiare la finele anului, precum şi
întocmirea bilanţului contabil anual;
- îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii.

5. Serviciul (biroul) casier-tezaur

Atribuţii:
- efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar pe baza documentelor de încasări
şi plăţi verificate de serviciul de încasări şi evidenţa veniturilor după caz;
- verifică, numără şi împachetează corespunzător numerarul încasat, întocmeşte jurnalele
casei de încasări, casei de plăţi şi casei-tezaur;
- conduce zilnic evidenţa intrărilor şi ieşirilor de numerar, stabileşte soldul zilnic,
confruntă soldul zilnic din jurnalul de casă cu cel faptic existent în caserie;
- ridică numerar din contul de disponibil deschis la Banca Naţională în scopul asigurării
necesarului de numerar pentru efectuarea plăţilor prin caserie;
- urmăreşte încadrarea în plafonul de casă şi depune suma ce depăşeşte plafonul în contul
curent al trezoreriei statului deschis la bancă;
- asigură integritatea, securitatea numerarului existent în caserie în timpul zilei operative,
depozitarea acestuia în condiţii de siguranţă la finele zilei, închiderea şi sigilarea caselor în
prezenţa directorului adjunct şi a deţinătorului de chei şi predarea sub semnătură în grija
celor în drept, la finele zilei;
- urmăreşte circuitul documentelor de încasări şi plăţi în numerar în scopul asigurării
integrităţii acestora;
- îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii;
- întocmeşte periodic situaţii privind mişcarea numerarului pe care le transmite în termen
organelor competente.

18
- urmăreşte circuitul strict al tuturor documentelor legate de vânzarea şi răscumpărarea
certificatelor de trezorerie.

6. Serviciul (biroul) administrarea conturilor persoanelor fizice şi juridice (agenţi


economici, medici de familie, etc.)

Atribuţii:
- preluarea dosarelor juridice în vederea deschiderii conturilor agenţilor
economici care au de încasat sume de la instituţiile publice pentru livrări de mărfuri,
prestări de servicii, executări de lucrări, etc., regiilor autonome şi societăţilor comerciale
care beneficiază de transferuri şi subvenţii de la buget, persoanelor fizice autorizate, pentru
activitatea medicală (medici de familie, medici stomatologi, medici veterinari);
- organizează efectuarea operaţiunilor de încasare a veniturilor în conturile 50.69
"Disponibil al agenţilor economici", 50.70 "Disponibil din transferuri şi subvenţii", 50.74
"Disponibil al medicilor de familie" şi exercită controlul preventiv asupra documentelor
preluate;
- organizează efectuarea operaţiunilor de plăţi din conturile 50.69 "Disponibil al
agenţilor economici", 50.70 '"Disponibil din transferuri şi subvenţii", 50.74 ''Disponibil al
medicilor de familie";
- asigură transmiterea zilnică a soldurilor conturilor 50.69 "Disponibil al
agenţilor economici" şi 50.70 "Disponibil din transferuri şi subvenţii" Direcţiei de
administrare a veniturilor statului în vederea stabilirii datoriilor acestora către bugetul de
stat, bugetele locale, fonduri speciale;
- efectuează operaţiuni de executare silită asupra conturilor agenţilor economici;
- calculează lunar dobânda la disponibilităţile aflate în conturile 50.69 "Disponibil
al agenţilor economici";
- emite zilnic extrase de cont;
- asigură corespondenţa cu titularii de cont;
- asigură decontările interbancare cu borderou de plăţi;
- efectuează predarea documentelor de încasări şi plăţi pe baza de registru de
plăţi la serviciul venituri, la serviciul cheltuieli, la serviciul colectarea şi urmărirea
veniturilor;
- întocmeşte dosarul zilei pentru operaţiunile efectuate.
La nivelul oraşelor, respectiv comunelor, Serviciile de trezorerie, din cadrul
Administraţiilor Financiare orăşeneşti şi comunale, asigură:
1. Încasarea şi evidenţa veniturilor bugetare şi a veniturilor proprii ale instituţiilor
publice;
2. Verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice;
3. Vânzarea şi gestiunea titlurilor de stat şi certificatelor de trezorerie;
4. Administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei;

19
5. Casierie tezaur.
Principalele atribuţii ale fiecărui compartiment din cadrul trezoreriilor orăşeneşti şi
comunale sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiilor
finanţelor publice a oraşului şi a comunei, aprobate prin Ordin al ministrului finanţelor
publice sunt:

1. Compartimentul încasarea şi evidenţa veniturilor bugetare si a veniturilor


proprii ale institutiilor publice

Atribuţii:
- verifică documentele de încasare, în numerar şi prin virament, a veniturilor bugetului
de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor speciale şi altor
fonduri din punct de vedere al legalităţii, termene de plată, încadrarea corectă pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare;
- urmăreşte încadrarea corectă, pe surse de venituri şi bugete componente, cu legislaţia
în vigoare şi cu conturile deschise în acest sens pe plătitori;
- subdiviziunile clasificaţiei bugetare;
- urmăreşte încadrarea corecta, pe surse de venituri şi bugete componente, cu legislaţia în
vigoare şi cu conturile deschise în acest sens pe plătitori;
- conduce evidenţa veniturilor încasate pe surse conform subdiviziunilor clasificaţiei
bugetare aprobate pe bugete componente şi fonduri, precum şi evidenţa analitică pe plătitor
prevăzute în norme;
- răspunde de păstrarea şi evidenţierea tuturor documentelor ce fac obiectul activităţii
desfăşurate urmărind circuitul acestora în cadrul legal;
- verifică şi avizează prelevarea din veniturile bugetare încasate a sumelor pentru
constituirea fondurilor de stimulare a personalului potrivit reglementarilor în vigoare;
- întocmeşte jurnalul privind încasarea veniturilor, înregistrând în ordine cronologică şi
sistematica, operaţiunile efectuate numai pe baza documentelor justificative (foi de
vărsământ, ordine de plată sau dispoziţie de încasare etc.) indicându-se corect conturile
sintetice şi analitice;
- verifică operaţiunile înregistrate în conturile de venituri cu debitul conturilor "Casa" şi
"Cont curent al trezoreriei la BNR";
- predă sub semnătură, compartimentului contabilitate-decontări, jurnalul de înregistrare a
veniturilor şi documentele care au stat la baza înregistrării;
- analizează şi verifică documentele privind compensarea între unele impozite şi taxe,
aprobate şi transmise de organele fiscale şi înregistrează operaţiunile respective în evidenţa
sintetică şi analitică;
- stabileşte la finele anului sinteza încasării veniturilor pe localităţi şi în cadrul acestora pe
bugete componente cu desfăşurarea pe capitole şi subcapitole;
- asigură la finele anului închiderea conturilor sintetice şi analitice de venituri;

20
- îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii desfăşurate;
- urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementari pe linia
execuţiei de casă la partea de venituri.

2 Compartimentul verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice

Atribuţii:
- exercită controlul asupra documentelor de plăţi prezentate de ordonatorii de credite,
asigură în mod deosebit respectarea încadrării plăţilor în limita creditelor bugetare
repartizate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare potrivit prevederilor din bugetele
aprobate, precum şi în limita disponibilităţilor aflate în cont, după caz;
- verifică documentele şi deschide pe seama ordonatorilor de credite conturile de cheltuieli
şi de disponibilităţi aplicând prevederile din normele metodologice;
- conduce evidenţa analitică a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat, locale,
asigurărilor sociale de stat şi în cadrul acestora pe capitole şi titluri, precum şi a fondurilor
speciale şi a mijloacelor extrabugetare pe titulari;
- verifică documentele privind finanţarea investiţiilor instituţiilor publice din fondurile
bugetare şi extrabugetare potrivit normelor Ministerului Finanţelor Publice, asigurând
evidenţierea pe obiective şi surse;
- întocmeşte jurnale zilnice de înregistrare a plăţilor prin conturile deschise pe seama
ministerelor şi instituţiilor publice înregistrând în ordine cronologică şi sistematică
operaţiile efectuate numai pe baza de documente justificative (ordine de plată sau dispoziţii
de încasare), indicându-se corect conturile sintetice şi analitice;
- verifica operaţiunile înregistrate în conturile de cheltuieli cu creditul conturilor "Casa" şi
'"Cont corespondent al trezoreriei la BNR";
- transmite sub semnătură şefului de serviciu la serviciul contabilitate-decontări jurnalele
de înregistrare a cheltuielilor şi documentelor justificative care au stat la baza înregistrării;
- conduce evidenţa analitică a conturilor de cheltuieli şi disponibilităţi deschise pe
ministere şi instituţii publice subordonate şi eliberează extrasele de cont împreună cu
documentele justificative;
- conduce evidenţa zilnică a plăţilor în numerar pe simbolurile planului de casă;
- stabileşte plafoanele de casă pe instituţii şi întocmeşte graficul lunar de plăţi în
numerar;
- întocmeşte periodic şi la finele anului sinteza cheltuielilor şi propune măsuri
pentru realizarea execuţiei de casă în bune condiţii;
- asigura la finele anului închiderea operaţiunilor în conturile de cheltuieli şi
disponibilităţi;
- urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementari pe linia
execuţiei de casă la partea de cheltuieli;
- îndosariază şi arhivează documentele ce au făcut obiectul activităţii serviciului;

21
- răspunde de păstrarea şi evidenţa tuturor documentelor ce fac obiectul activităţii,
urmărind circuitul legal al acestora.
-
3. Compartimentul de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor
de trezorerie

Atribuţii:
- asigură păstrarea şi utilizarea, cu ajutorul evidenţei specifice pentru documentele
cu regim special a certificatelor de trezorerie în formă materializată pe emisiuni distincte şi
în cadrul acestora pe termene, scadenţă şi valori nominale;
- organizează şi efectuează operaţiunile de încasare din vânzarea certificatelor de
trezorerie în cadrul termenelor de începere şi închidere a emisiunilor;
- la răscumpărarea certificatelor de trezorerie, asigură rambursarea la termenul
stabilit a valorii nominale a certificatelor de trezorerie vândute şi prezentate de persoane
fizice, inclusiv a dobânzii aferente perioadei subscrise ca şi a dobânzii la vedere pentru
certificatele de trezorerie transformate în certificate de depozit;
- conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie şi a celor transformate în
certificate de depozit, vândute populaţiei, a celor răscumpărate pe emisiuni, termene, valori
nominale, beneficiari şi surse de acoperire;
- întocmeşte balanţele de verificare, precum, şi situaţiile de raportare, zilnice şi
periodice, privind vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie conform normelor
Ministerului Finanţelor Publice;
- urmăreşte circuitul strict al tuturor documentelor legate de vânzarea şi
răscumpărarea certificatelor de trezorerie.

4. Compartimentul administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei

Atribuţii:
- asigură contabilitatea sintetică şi analitică privind execuţia de casă a bugetului
de stat, bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a mijloacelor extrabugetare
şi a fondurilor cu destinaţie specială, prin înregistrarea în conturile sintetice şi analitice, în
ordine cronologică şi sistematică a tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi, pe baza
documentelor justificative şi a planului de conturi;
- administrează "contul corespondent al trezoreriei" deschis la Direcţia judeţeană
de trezorerie;
- asigură efectuarea operaţiunilor de decontare internă şi cele prin Direcţia
judeţeană de trezorerie;
- pregăteşte şi eliberează zilnic extrase de cont pentru conturile de venituri şi
cheltuieli ale unităţilor arondate;
- întocmeşte lucrări privind execuţia de casă a bugetului de stat, bugetelor

22
locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale şi extrabugetare precum
şi a contului trezoreriei;
- întocmeşte zilnic şi lunar balanţe de verificare pe care le analizează;
- calculează şi înregistrează dobânzile legale la fondurile de disponibilităţi
stabilite legal;
- exercită sarcinile specifice legate de operaţiunile cu numerar;
- urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementari pe
linia execuţiei bugetare de casă;
- asigură lucrările de încheiere a execuţiei financiare la finele anului, precum şi
întocmirea bilanţului contabil anual;
- îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii.

5. Compartimentul casierie-tezaur

Atribuţii:
- efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar pe baza documentelor
de încasări şi plăţi verificate de compartimentul încasări şi evidenţă a veniturilor
bugetare sau compartimentul verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice
din cadrul trezoreriei;
- verifică, numără şi împachetează corespunzător numerarul încasat, întocmeşte
jurnalele casei de încasări, casei de plăţi şi casei-tezaur;
- conduce zilnic evidenţa intrărilor şi ieşirilor de numerar, stabileşte soldul
zilnic, confruntă soldul zilnic din jurnalul de casă cu cel faptic existent în casierie;
urmăreşte încadrarea în plafonul de casă şi depune suma ce depăşeşte plafonul în contul
curent al trezoreriei statului deschis la bancă;
- asigură integritatea, securitatea numerarului existent în casierie în timpul zilei
operative, depozitarea acestuia în condiţii de siguranţă la finele zilei, închiderea şi
sigilarea caselor în prezenţa directorului adjunct şi a deţinătorului de chei şi predarea
sub semnătură în grija celor în drept, la finele zilei;
- urmăreşte circuitul documentelor de încasări şi plăţi în numerar în scopul
asigurării integrităţii acestora;
- îndosariazâ şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii;
întocmeşte periodic situaţii privind mişcarea numerarului pe care le transmite în termen
organelor competente.

1.3. Funcţiile Trezoreriei Statului


1.3.1. Funcţiile clasice ale Trezoreriei Statului
1.3.1.1. Funcţia de casier public

Trezoreria finanţelor publice a fost concepută ca o instituţie financiară prin care

23
sectorul public îşi efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi, asupra cărora Ministerul
Finanţelor Publice exercită controlul fiscal şi financiar preventiv.
Trezoreria prezintă două funcţii clasice, respectiv: funcţia de casier al statului
şi cea de bancă a statului.
Prin funcţia de casier public, Trezoreria efectuează:
- toate operaţiunile propriu-zise de încasări şi plăţi privind fondurile publice 7, în
numerar sau prin decontări în cont;
- controlul asupra cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget şi asigurarea
informaţiei necesare privind execuţia de casă a bugetului în vederea întocmirii conturilor de
execuţie a bugetului şi a elaborării rapoartelor periodice asupra acestora;
- gestiunea poziţiei de casă, zilnice, a bugetului;
- asigurarea lichidităţilor necesare prin cunoaşterea fluxurilor de încasări şi plăţi,
elaborarea de prognoze cu privire la cerinţele de plată, la sincronizarea plăţilor şi
încasărilor, inclusiv a acelora privind finanţarea deficitului şi serviciul datoriei publice.
Însărcinată cu execuţia efectivă a operaţiunilor de încasări şi plăţi prevăzute prin
legea anuală a finanţelor, Trezoreria este casierul statului. Operaţiunile de casă ale
Trezoreriei Statului sunt clasificate având în vedere trei criterii:
- criteriul juridic: operaţiuni privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de
stat, bugetele locale, bugetele instituţiilor publice, bugetele fondurilor speciale,
disponibilităţile agenţilor economici titulari de conturi deschise la trezorerii;
- criteriul financiar: operaţiuni cu caracter definitiv (încasări fiscale şi cheltuieli
bugetare), cu caracter temporar (care reclamă o rambursare ulterioară a fondurilor);
- criteriul economic: cheltuieli ordinare (de funcţionare şi de transfer), cheltuieli
de capital. Funcţia de casă a trezoreriei implică două aspecte:
1. Execuţia de casă a operaţiilor de încasări şi plăţi efectuate de stat.
2. Vegherea la existenţa disponibilităţilor pentru a face faţă angajamentelor
statului.

1. Execuţia de casă a operaţiilor de încasări şi plăţi efectuate de stat


Obiectul execuţiei îl reprezintă operaţiile autorităţilor publice (centrale şi locale) şi
ale corespondenţilor săi (instituţii publice, agenţi economici).
Trezoreria efectuează, ca şi casier al statului, un număr mare de încasări şi plăţi.
Acestea sunt operaţii prevăzute în Legea bugetară anuală.

Însă, Trezoreria este, totodată, şi casierul corespondenţilor săi, care, în baza


reglementării generale a contabilităţii publice, depun, cu titlu obligatoriu sau facultativ,
fondurile la Trezorerie sau sunt autorizaţi să efectueze operaţii de încasări şi plăţi prin
7
Capitolul II "Operaţiuni derulate prin trezoreria statului" din Ordonanţa de urgenţă nr. 146/31.10.2002
privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului publicată în Monitorul Oficial
Partea I, nr.824/14 noiembrie2002, cu modificările ulterioare.

24
intermediul conturilor trezoreriei. Aceştia au conturi deschise la trezorerie, pentru care
Ministerul Finanţelor Publice fixează condiţiile de funcţionare şi regimul dobânzilor.
Trezoreria este, astfel, casierul administraţiilor autonome care întocmesc bugete anexe sau
au personalitate juridică distinctă de cea a statului, cum sunt instituţiile publice.
În calitate de casier al statului, Trezoreria are ca sarcină emisiunea titlurilor de
împrumut public şi gestionarea datoriei publice, în acest scop, poate beneficia de concursul
băncilor care folosesc ghişeele lor pentru plasarea împrumuturilor.

2. Vegherea la existenţa disponibilităţilor pentru a face faţă angajamentelor


statului
De fapt, sarcina fundamentală a trezoreriei este aceea de a veghea dacă, în fiecare
moment, există fonduri disponibile pentru a face faţă cheltuielilor statului şi ale
corespondenţilor săi. Procurarea de bani, în casieria publică, este prima dintre operaţiile
trezoreriei. Aceasta este legată de mişcarea fondurilor în timp, determinată de termenele
la care devin exigibile încasările şi plăţile. Astfel încasările şi plăţile sunt obiectul
fluctuaţiilor în cursul anului.
Pentru cheltuielile ordinare ale bugetului public există o anumită regularitate în
nivelul lor lunar, cu excepţia lunii decembrie, în care se execută parţial cheltuielile,
serviciile publice utilizând cea mai mare parte a creditelor lor încă neconsumate
înainte de închiderea exerciţului, creditele riscând să fie anulate în virtutea legii
anualităţii.
Pentru veniturile bugetare, regularitatea este mai puţin realizabilă, deoarece
depinde de ritmicitatea vieţii economice, mai ales în cazul impozitelor directe.
Aceste mişcări ale veniturilor şi cheltuielilor se combină cu alte mişcări de
fonduri excepţionale (emisiune de împrumuturi, rambursarea împrumuturilor
contractate de pe pieţe interne, plăţi de comisioane) şi cu mişcările datorate operaţiilor
corespondenţilor.
Prin analiza acestor mişcări excepţionale se poate determina un trend în
fluctuaţia lichidităţilor Trezoreriei şi succesiunea perioadelor de creşteri (lichidităţi
abundente) şi scăderi (lipsa de lichidităţi). Asemenea perioade pot fi identificate în
cadrul trimestrelor, pe luni ale acestora, între trimestre, dar şi în cazul lunilor.
Pentru echilibrarea Trezoreriei se poate apela la trei categorii de resurse: fondurile
corespondenţilor, certificatele de trezorerie, credite primite de la banca centrală.

1.3.1.2. Funcţia de bancă a statului

Rolul Trezoreriei de bancă a statului are doua forme:


A. Trezoreria acţionează ca o bancă de depozit, banca de afaceri care furnizează
capitaluri unor întreprinderi pentru a le asigura dezvoltarea;
B. Trezoreria acţionează ca o bancă de emisiune şi în acest fel intervine în domeniul

25
circulaţiei monetare.

În calitate de bancă, Trezoreria asigură următoarele servicii:


• este banca la care instituţiile publice, precum şi agenţii economici îşi au deschise
conturi de disponibilităţi prin care se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi, realizând,
astfel, gestionarea disponibilităţilor băneşti ale sectorului public şi integrarea acestora în
politica de lichidităţi;
• gestionează datoria publică, respectiv, operaţiunile de contractare a împrumuturilor
de către Guvern pentru finanţarea deficitului bugetar, precum şi de refinanţare a datoriei
publice;
• efectuează şi operaţiunile în care statul apare în calitate de garant sau de
coparticipant la acordarea de împrumuturi agenţiilor guvernamentale, care la rândul lor
pot acorda împrumuturi.

1.3.2. Funcţiile moderne ale Trezoreriei Statului

În plus, faţă de funcţiile tradiţionale ale Trezoreriei, casierie şi bancă, trezoreria


se află în strânsă legătură cu piaţa financiară şi, mai ales, cu piaţa monetară. Pe
măsură ce statul a evoluat, a fost posibilă exrcitarea unui anumit control asupra acestor
pieţe. Trezoreria publică a fost însărcinată cu acest control. Astfel, ea joacă un rol de
prim-plan în exrcitarea uneia dintre funcţiile esenţiale ale finanţelor publice moderne:
menţinerea echilibrului monedei şi al economiei.
De-a lungul evoluţiei societăţii omeneşti şi, în special a evoluţiei sale economice -
politica financiară, care reprezintă expresia claselor conducătoare, s-a concretizat într-
un ansamblu, mai mult sau mai puţin empiric, de funcţiuni şi practici iar trezoreria, ca
instrument efectiv de realizare a politicii financiare, a fost destul de puţin reflectată în
cadrul legislativ al perioadei respective.
Trezoreria este tratată mai ales prin intermediul unor "circulare" (sau "note") care,
de fapt, reglementau o anumită "secvenţă" a circuitelor economice. De exemplu,
controlul schimburilor era tratat ca o '"înţelegere între intermediari", ca o "negociere
discretă, prin conversaţii şi prin schimburi de scrisori", într-un anumit loc în secret.
Politica financiară - pentru a-şi asigura finalitatea vizată de către puterea politică -
trebuie să fie cât se poate de simplă, adoptând mijloace în funcţie de scadenţa acţiunilor.
Obiectivele sunt (sau ar trebui să fie) foarte clare: evitarea inflaţiei, limitarea sau
combaterea deficitelor interne sau externe (care se rezumă într-un exces de angajamente
dorite asupra unor resurse disponibile sau mobilizate), pe de o parte, sau promovarea unei
încrederi durabile şi nelăsarea sub angajament a niciuneia dintre resursele financiare şi
orientarea fondurilor spre activităţile cele mai utile, pe de altă parte, reprezintă, în principal,
coordonatele unei politici financiare sănătoase.
Rezultat al unei evoluţii complexe şi adesea contradictorii, mult mai diversificate

26
decât un plan apnorii, funcţiile actuale ale trezoreriei nu sunt uşor de delimitat. Totuşi, se
pot regrupa într-o abordare generică, cinci funcţii principale:
1. Garant al statului;
2. Intermediar financiar şi distribuitor de capital;
3. Exercitarea rolului de putere publică;
4. Administrator al instrumentelor de intervenţie financiară publică în favoarea
unităţilor economice;
5. Gardian al marilor echilibre.

1. Trezoreria, garant al statului


Această funcţie reflectă foarte bine vechea denumire a trezoreriei legată de
"mişcarea generală a fondurilor" şi constă în ajustarea resurselor cu obligaţiunile
(cheltuielile), asigurând un întreg ansamblu de circuite a valorilor financiare, intrările şi
ieşirile de fonduri necesitând un echilibru permanent (şi în orice moment). Trezoreria este
chemată, în acest caz, să poată să pună la dispoziţia statului resurse superior disponibile pe
termen scurt, capabile să facă faţă oricăror nevoi neprevăzute. Trezoreria, ca şi garant al
statului, impune să se facă o distincţie între echilibrul bugetar şi echilibrul trezoreriei.
În perioada de deficit bugetar, trezoreria are rolul de acoperire a nevoilor de finanţe
ale statului, ridicând resursele pe piaţa capitalului, ceea ce înseamnă un împrumut pe
termen lung.
În accepţiunea clasică de trezorerie a statului, ea este structurată pe împrumuturi pe
termen scurt de pe piaţa monetară, pe împrumuturi pe termen mijlociu, prin emiterea
bonurilor de tezaur şi pe împrumuturi pe termen lung, prin împrumuturi de stat de pe pieţele
financiare.

2. Intermediar financiar, distribuitor de capital


În această funcţie, trezoreria va trebui să fie un fel de placă turnanta a finanţelor, un
punct de trecere obligatoriu, împrumutând nu doar pentru a acoperi un deficit, ci pentru a
înlesni fluxul fondurilor între împrumutători şi împrumutaţi. Trezoreria va împrumuta pe
unii agenţi financiari, jucând rolul de intermediar, dar cu atribuţiuni ca oricare sistem
bancar (sau instituţie financiară specializată). Ea împrumută unor agenţi financiari - pe
termen scurt -anumite sume, sub forma unor avansuri, sau alte împrumuturi pe termen
lung, pentru a contribui la finanţarea unor sectoare prioritare. Acest rol de intermediar
financiar al trezoreriei va trebui să fie real, obiectiv şi să contribuie, împreună cu celelalte
instituţii financiare, la funcţionarea corespunzătoare a "tabloului de finanţare al
economiei".

3. Exercitarea rolului de putere politică


Trezoreria poate să execute numeroase misiuni de autoritate, iniţiate de stat în
sctoarele financiare şi economice şi trebuie să deţină participaţiuni în aceste sectoare,
ţinând cont şi de tendinţele contemporane de intervenţionism a statului în sectoarele sau

27
domeniile prioritare. Trezoreria poate lua şi rolul de tutore al unor instituţii financiare,
rezultate din dezmembrarea puterii publice, odată cu creşterea autonomiei locale, exrcitând
o influenţă pe măsură.
Trezoreria trebuie să fie tutore asupra instituţiilor de credit şi sub acest titlu, să
vegheze la buna funcţionare, la orientarea şi funcţionarea acestora, reprezentând, pentru
puterea publică, un real executant în înfăptuirea politicii sale. Această funcţie de tutelă nu
trebuie, însă, confundată cu funcţia de supraveghere şi de control a sistemului bancar, pe
care o are Banca Naţională.
În condiţiile unei economii sănătoase, Trezoreria are o alimentare fluentă a
veniturilor bugetare şi, cu o execuţie sănătoasă a cheltuielilor publice, disponibilităţile
teemporare existente pot fi folosite pentru acoperirea, de scurtă durată, a unor deficite
bugetare, cum de fapt este prevăzut şi în Ordonanţa Guvernului nr. 66/1994 (contribuind,
şi pe această cale, la realizarea unor misiuni de putere publică), în egală măsură, ea poate fi
acţionar şi gestionar al participărilor publice de orice natură (din sectorul industrial,
financiar, comercial etc.), aceasta punând în mişcare mijloacele de acţiune de care dispune
statul.

4. Administrator al instrumentelor de intervenţie financiară publică în favoarea


unităţilor economice
Pentru a stimula dezvoltarea economică, trezoreria trebuie să joace nu numai rolul de
împrumutător şi beneficiar de împrumut, ci să pună în aplicare şi alte mijloace care să
uşureze accesul pe piaţă, respectiv, să preia o parte din eventualul risc al agenţilor
economici care recurg la împrumuturi. Garantarea unor împrumuturi ale agenţilor
economici de către stat, prin organele Ministerului Finanţelor Publice, respectiv
subvenţionarea unei anumite părţi a unor cheltuieli prin intermediul Trezoreriei, pot
influenţa dezvoltarea regională.
Prin acest procedeu, Trezoreria se poate substitui debitorului, în caz de declin
economic al acestuia, dar această substituire poate însemna un dublu avantaj: pe de o parte,
realizarea unei siguranţe pentru instituţia financiară care acordă împrumutul, pe de altă
parte realizarea unei siguranţe pentru agentul economic care, girat fiind de trezorerie, are
un câmp mai mare (mai larg) de acţiune şi de utilizare a împrumutului contractat.
Prin asumarea rolului de administrator al unor instrumente de intervenţie
financiară publică în favoarea agenţilor economici, trezoreria vizează o serie de obiective,
care pot să conducă la: dezvoltarea regională şi amenajarea teritoriului; creşterea "chiriei
sociale" şi a accesului de proprietate; susţinerea unor ramuri în procesul de restructurare
(siderurgia, construcţiile navale, etc.), aflate în declin financiar; finanţarea investiţiilor
din domeniul public; susţinerea inovaţiei prin intermediul societăţilor financiare de inovare
sau al ajutorului pentru cercetare; dezvoltarea exporturilor şi, în general, ameliorarea
soldului balanţei de plăţi.

5. Gardian al marilor echilibre

28
Această funcţie a trezoreriei poate fi socotită ca o încoronare a celorlalte funcţii
menţionate anterior. Marile echilibre pot fi definite ca raporturi de egalitate între nevoile şi
capacităţile de finanţare, exprimând obiectul politicii financiare a unui stat.
Mai întâi, echilibrul trezoreriei publice va consta în asigurarea unei situaţii speciale,
aceea că bugetele şi conturile speciale ale acesteia trebuie să aibă, în raport de cheltuieli,
destule resurse şi posibilităţi de împrumut pentru a putea închide circuitul fondurilor
publice.
La fel, echilibrul pieţelor de capitaluri presupune că economia trebuie să fie
capabilă pentru finanţarea investiţiilor. CEC-ul alături de trezorerie - trebuie să contribuie
la realizarea acestui circuit, pentru bunul mers al pieţei financiare, programarea şi
realizarea investiţiilor publice reprezentând obiective prioritare ale politicii financiare.
Echilibrul circuitelor monetare trebuie supravegheat şi de trezorerie, aceasta
fiind chemată, alături de Banca Naţională, să supravegheze ca moneda emisă să fie în
cantitate suficientă, dar nu excesivă, pentru funcţionarea economiei şi ca aceasta să circule,
în bune condiţii, între agenţii economici.
Echilibrul plăţilor exterioare presupune ca trezoreria, prin intermediul împrumuturilor,
al contractelor de împrumuturi din exterior, să poată finanţa un deficit sau să poată
utiliza eficient un excedent al balanţei de plăţi.
Echilibrul pieţei de schimb presupune, pentru trezorerie, posibilitatea supravegherii,
alături de BNR, a valorii exterioare a monedei naţionale, acoperind (sau preluând) astfel
diferenţele de curs valutar nefavorabile ale acesteia.
Pornind de la aceste considerente de ordin teoretic, menţionate anterior, cu privire la
trezorerie ca instrument operativ al politicii financiare - putem concluziona că trezoreria
poate fi definita astfel: 'Trezoreria este un organism financiar care asigură menţinerea
marilor echilibre financiare şi monetare, efectuând operaţiunile de casă, bancă şi
contabilitate necesare finanţelor publice şi exrcitând o activitate de tutelă, finanţare şi
impuls în materie economică şi financiară".

29
Capitolul 2
Mecanismul de funcţionare a Trezoreriei Statului

2.1. Principiile de bază privind funcţionarea Trezoreriei Statului

Trezoreria Statului este concepută să funcţioneze prin respectarea următoarelor reguli:


1. Realitatea informaţiei. Până la organizarea Trezoreriei, informaţia cu privire la
structura veniturilor publice era deformată din cauza greşelilor de înregistrare a
încasărilor pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, ca urmare a controlului insuficient a
documentului prin care se efectua vărsământul către buget. De asemenea, în cazul
plăţilor de casă, neajunsul constă în aceea că, datorită inexistenţei controlului, se
efectuau plăţi de casă ce nu concordau cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare pentru
care erau aprobate creditele bugetare, practic, se efectuau, în multe situaţii, deturnări
importante de fonduri;
2. Realizarea actului de control, respectiv un control fiscal, din punct de vedere al
încadrării corecte a veniturilor bugetare pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi a
altor criterii urmărite, şi un control preventiv asupra tuturor documentelor de plăţi, cu sau

30
fără numerar, privind execuţia componentelor bugetului general consolidat;
3. Universalitatea. Se referă la faptul că activitatea de trezorerie trebuie să se extindă
la nivel naţional, în acelaşi sens referindu-se la o universalitate, în plan teritorial, această
instituţie, prin organele sale operative, înfăptuieşte execuţia bugetară atât la nivel
judeţean, cât şi local;
4. Unicitatea, în sensul subiectului abordat obligă ca toate bugetele să se execute
numai prin Trezorerie, instituţiile publice au obligaţia de a păstra disponibilităţile numai
în conturi deschise aici, fiind exclusă posibilitatea de a avea conturi şi la băncile
comerciale. Excepţie fac numai disponibilităţile virate pentru procurarea valutei, păstrarea
acesteia, inclusiv a încasărilor în această monedă provenite din activitatea proprie,
donaţii sau sponsorizări. Unicitatea se referă la metodologia de lucru şi la
mecanismele implementate, la documentele care circulă prin Trezorerie, la obiectivele
de control, la tehnica de prelucrare a datelor şi de elaborare a situaţiilor de sinteză, ceea ce
facilitează funcţionarea unitară a sistemului informaţional instituit;
5. Operativitatea informaţiei. Asigurarea operativităţii informaţiilor cu privire la
execuţia componentelor bugetului general consolidat, în plan judeţean, cât şi naţional, se
realizează prin sistemul informaţional propriu;
6. Corelaţia totală a veniturilor şi cheltuielilor cu bugetul din care acestea fac
parte. Impune ca veniturile încasate să fie vărsate în întregime bugetului din care fac
parte, iar cheltuielile, de asemenea, în totalitatea lor să fie suportate din bugetul
unde au fost prevăzute, regula generală fiind aceea că o cheltuială nu poate fi finanţată
decât dintr-un singur buget. De asemenea, ordonatorii de credite să nu efectueze plăţi
direct din încasări, pentru a nu elimina posibilitatea controlului fiscal asupra colectării
veniturilor şi celui preventiv asupra efectuării cheltuielilor, prin obligativitatea
înregistrării în totalitate a încasărilor şi plăţilor. Acest principiu nu funcţionează
corespunzător şi în cazul bugetelor fondurilor speciale şi veniturilor proprii ale
instituţiilor publice, putându-se efectua cheltuieli numai după ce s-au constituit, în
prealabil, fondurile necesare.
7. Echilibrarea fluxurilor Trezoreriei. Obligativitatea Trezoreriei publice de a-şi
echilibra intrările de fluxuri financiare cu ieşirile reprezintă regula de fier care nu poate fi
încălcată sub nici o formă, întrucât această instituţie nu poate funcţiona cu cont descoperit.
Fluxurile financiare de intrări trebuie să acopere în întregime, în orice moment al exrciţului
financiar, plăţile.

2.2. Funcţionarea Trezoreriei Statului


2.2.1. Prezentarea activităţilor desfăşurate de Trezoreria Statului

Funcţionarea Direcţiei Generale a Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului


Finanţelor Publice vizează desfăşurarea următoarelor activităţi:
• elaborarea instrucţiunilor privind organizarea şi funcţionarea trezoreriilor teritoriale,

31
precum şi a celor de îndrumare a activităţii lor;
• asigurarea evidenţei contabile privind tranzacţiile derulate din fondurile statului;
• deschiderea creditelor bugetare pentru principalii ordonatori de credite;
• efectuarea operaţiunilor de decontare între trezoreriile judeţene;
• administrarea fondurilor speciale;
• administrarea transferurilor de lichidităţi legate de cooperările economice, barter şi
clearing;
• efectuarea de plasamente;
• contractarea, gestionarea şi evidenţa împrumuturilor pentru finanţarea deficitului
bugetar;
• asigurarea echilibrului dintre resursele contului curent general al trezoreriei statului şi
necesităţile de finanţare prin utilizarea echivalentului în lei al unor sume vândute la rezerva
valutară a statului, din conturile de disponibilităţi în valută, atragerea de depozite pe termen
scurt de bănci sau alte instituţii financiare, cu dobânzi stabilite în condiţiile cererii şi ofertei
pieţei financiare, emisiunea de certificate de trezorerie, operaţiuni repo8;
• gestionarea datoriei publice;
• elaborarea lucrărilor de execuţie bugetară şi a contului trezoreriei în structurile şi la
termenele stabilite;
• elaborarea raportului public şi a conturilor anuale de execuţie.
• Direcţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti ale Trezoreriei Statului, ca
organe de specialitate, exercită, în mod curent, controlul asupra eliberării sumelor în
numerar sau prin virare din contul instituţiilor publice, verifică existenţa bugetelor de
venituri şi cheltuieli aprobate în condiţiile legii, respectarea limitelor creditelor bugetare
deschise şi repartizate, precum şi a destinaţiei acestora. Funcţionarea acestor direcţii se
referă la:
• organizarea şi coordonarea activităţii unităţilor de trezorerie, inclusiv luarea de măsuri
pentru îmbunătăţirea activităţii;
• organizarea execuţiei pe bugete, fonduri speciale şi venituri proprii, pe baza conturilor
deschise potrivit normelor metodologice;
• administrarea conturilor curente ale trezoreriilor judeţene şi a municipiului Bucureşti
deschise la sucursalele judeţene ale Băncii Naţionale a României, prin intermediul cărora
se asigură efectuarea operaţiilor de decontare între trezoreriile locale (inclusiv ale
sectoarelor municipiului Bucureşti) şi băncile comerciale corespondente;
• gestionarea conturilor corespondente ale trezoreriilor din subordine;
• elaborarea bilanţului trezoreriei şi a altor lucrări de sinteză privind execuţia bugetară,
conturile de trezorerie, etc., pe care le raportează operativ şi periodic Ministerului
8
Opertiunile repo sunt tranzacţii reversibile în cadrul cărora Ministerul Finanţelor Publice cumpără titluri
de valoare cu risc zero, în lei sau în valuta, cu angajamentul partenerului de a răscumpăra respectivele
active la o dată ulterioara şi la un preţ stabilit la data încheieiii tranzacţiei.

32
Finanţelor Publice;
• asigurarea centralizării operaţiunilor derulate prin conturile bugetare, conturile
instituţiilor publice şi ale agenţilor economici;
• organizarea la toate trezoreriile din judeţ a activităţii de lansare a emisiunilor de
certificate de trezorerie, asigurând funcţionarea casieriilor, instruirea personalului;
• asigurarea funcţionării în bune condiţii a sistemului informaţional la nivelul fiecărei
trezorerii, pe baza căruia are loc execuţia bugetară;
• colaborarea cu direcţiile de specialitate din cadrul Direcţiei generale, pe baza
programelor stabilite în acest scop pentru furnizarea datelor privind încasarea veniturilor
bugetare atât pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, cât şi pe persoanele juridice;
• dispunerea măsurilor pentru asigurarea încheierii exerciţului financiar în activitatea de
trezorerie a statului la nivelul judeţului;
• analizarea activităţii trezoreriilor operative din subordine şi elaborarea raportului de
analiză;
• coordonarea şi organizarea activităţii compartimentelor casierie-tezaur în ceea ce
priveşte asigurarea numerarului necesar efectuării plăţilor, redistribuirea soldului de casă şi
stabilirea plafoanelor de casă;
• verificarea activităţii trezoreriilor locale din subordine;
• analizarea periodică a activităţii fiecărei trezorerii. Principalele rapoarte se transmit
lunar Direcţiei Generale a Trezoreriei Statului;
• examinarea funcţionării sistemului informaţional, a bazei tehnice de dotare şi
propunerea Direcţiei Generale a Trezoreriei Statului de măsuri pentru eliminarea
neajunsurilor rezultate;
• propunerea Direcţiei Generale a Trezoreriei Statului de a încheia convenţii cu Casa de
Economii şi Consemnaţiuni pentru încasarea de venituri bugetare, precum şi cu băncile
comerciale, după caz.
La nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi
comunelor funcţionează Trezoreriile operative organizate ca servicii ce sunt în
subordinea Direcţiilor judeţene ale Trezoreriei Statului. Prin aceste unităţi teritoriale se
derulează operaţiuni privind:
- bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, fondurile
speciale, prin conturile de venituri, cheltuieli, respectiv de disponibilităţi;
- instituţiile publice, prin conturile de disponibilităţi ale acestora;
- regiile autonome, societăţile sau companiile naţionale, prin conturile deschise la
trezorerii;
- agenţii economici, prin conturile de disponibilităţi ale acestora;
- certificatele de trezorerie şi/sau depozit (plasare prin subscripţie publică,
răscumpărare la scadenţă, transformare certificate de trezorerie în certificate de depozit).
Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, sunt
obligate să aibă conturi deschise la trezoreriile operative în scopul efectuării operaţiunilor

33
de încasări şi plăţi prin conturile lor de disponibilităţi. Deschiderea conturilor se face
în funcţie de domiciliul fiscal, respectiv la unităţile trezoreriei statului în a căror rază
sunt înregistrate fiscal.
De la această regulă există următoarele excepţii:
• instituţiile publice ai căror conducători au calitatatea de ordonatori principali şi
secundari de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor
fondurilor speciale;
• instituţiile publice autonome cu sediul în municipiul Bucureşti;
• Consiliul General al Municipiului Bucureşti, care efectuează operaţiunile de încasări
şi plăţi prin Trezoreria Municipiului Bucureşti.
În vederea efectuării cheltuielilor instituţiilor publice, indiferent de sistemul de
finanţare şi subordonare, au obligaţia de a prezenta unităţilor trezoreriei statului la
care au conturile deschise bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şi repartizat pe
trimestre în condiţiile legii. La decontarea sumelor în numerar sau prin virament din
conturile instituţiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor, unităţile trezoreriei statului
verifică existenţa bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor respective şi a listelor
de investiţii, aprobate în condiţiile legii, urmărind respectarea limitei creditelor bugetare
deschise şi repartizate sau a disponibilităţilor de fonduri, după caz, şi a destinaţiei acestora,
precum şi alte obiective stabilite prin norme metodologice de către Ministerul Finanţelor
Publice.
Din conturile de cheltuieli sau de disponibilităţi, după caz, ale instituţiilor publice,
deschise la trezoreria statului, se pot elibera sume pentru efectuarea de plăţi în numerar,
reprezentând drepturi salariale, precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi
efectuate prin virament.
Pentru operaţiunile în numerar, instituţiile publice organizează activitatea de casierie,
astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă, cu
respectarea dispoziţiilor legale în vigoare şi în limita plafonului de casă stabilit de către
unităţile trezoreriei statului. Astfel, sumele achitate în numerar de către contribuabili,
reprezentând venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale,
bugetelor fondurilor speciale şi venituri proprii ale instituţiilor publice, sunt încasate prin
casieriile proprii ale instituţiilor care gestionează bugetele respective după caz.
În plus, pentru operaţiunile în valută, instituţiile publice pot deschide, cu avizul
Ministerului Finanţelor Publice, conturi escrow9 la o bancă agreată de instituţiile
finanţatoare externe
sau interne, în care să se colecteze veniturile sau alte disponibilităţi încasate de către
acestea în limita unor sume, în lei sau în valută, în condiţiile stabilite prin convenţiile

9
Contul escrow este deschis de către instituţiile publice la bănci, în baza unei înţelegeri între două sau mai
multe părţi, în care sunt păstrate la dispoziţia acestora anumite sume în lei sau în valuta, într-o limită şi în
condiţiile convenite.

34
încheiate între părţi10. Deci, instituţiile publice efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în
valută prin conturile deschise la bănci selectate de către acestea.
De asemenea, instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare, au dreptul să
emită bilete la ordin11 , în vederea garantarii plăţii anumitor sume la date fixe, acestea
putând fi avalizte12 de către terţi, cu excepţia trezoreriei statului.
În ceea ce priveşte regiile autonome, societăţile sau companiile naţionale, acestea
au conturi deschise la unităţile trezoreriei statului, în a căror rază sunt înregistrate fiscal.
Prin aceste conturi se derulează:
- operaţiunile de încasări, reprezentând transferurile şi subvenţiile alocate acestora de
bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale şi de la alte bugete;
- operaţiuni ce vizează utilizarea potrivit destinaţiilor aprobate prin lege.
Relaţiile dintre instituţiile publice şi agenţii economici legate de achiziţionarea de
bunuri, prestarea de servicii sau executarea de lucrări au generat obligaţia ca şi agenţii
economici să deschidă conturi la unităţile trezoreriei statului în a căror rază aceştia sunt
înregistraţi fiscal. Astfel, prin aceste conturi de disponibilităţi ale agenţilor economici se
realizează încasarea contravalorii bunurilor, serviciilor sau lucrărilor. Sumele existente în
aceste conturi pot fi utilizate pentru:
- achitarea drepturilor de natură salarială, prin transferul sumelor aferente în
conturile deschise la bănci, cu excepţia impozitelor şi contribuţiilor aferente acestora;
- achitarea obligaţiilor către bugetul de stat şi celelalte bugete;
- virarea sumelor rămase disponibile în conturile deschise la bănci.
Prin intermediul unităţilor teritoriale ale Trezoreriei Statului se realizează şi
operaţiunea de plasare a emisiunilor de certificate de trezorerie prin vânzarea acestora
populaţiei. Totodată, trezoreriile operative sunt cele care asigură şi rambursarea acestora
subscriitorilor, precum şi transformarea certificatelor de trezorerie în certificate de depozit,
dacă este cazul13 .
Pentru disponibilităţile existente în conturile instituţiilor publice finanţate integral
din venituri proprii, în conturile agenţilor economici,Trezoreria Statului acorda dobânzi
la un nivel de rată a dobânzii stabilit de Ministerul Finanţelor Publice. Această rata a
dobânzii este fixată în corelaţie cu obiectivele politicii monetare a Băncii Naţionale a
României şi a Guvernului.
În cazul certificatelor de trezorerie şi/sau de depozit, dobânda este plătită
subscriitorilor de către trezoreriile operative, aceasta este suportată din bugetul de stat.

10
Ordin nr. 1235 din 19 septembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea a
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002, art.5 alin.(9), privind formarea şi utilizarea
resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 201/2003.
11
Biletul la ordin este înscrisul prin care emitentul se obligă să plătească beneficiarului, la scadenţă sau la
ordinului acestuia, o sumă de bani.
12
Avalizarea biletului la ordin este procedura prin care se acordă o garanţie suplimentară privind asigurarea
plăţii la scadenţă a suinei înscrise în biletul la ordin.
13
Transformarea certificatelor de trezorerie subscrise în certificate de depozit se realizează doar dacă
deţinătorul acestora nu se prezintă cu înscrisurile la scadenţă pentru răscumpărare.

35
2.2.2. Bugetul Trezoreriei Statului

Bugetul Trezoreriei Statului este documentul ce evidenţiază veniturile şi


chetuielile sistemului trezoreriei, fiind elaborat, administrat şi executat de către Ministerul
Finanţelor Publice.
Ministerul Finanţelor Publice elaborează, administrează şi execută bugetul trezoreriei
statului14.
Bugetul trezoreriei statului cuprinde la venituri următoarele:
a) dobânzi pentru: depozitele şi plasamentele financiare constituite din împrumuturi
externe guvernamentale, disponibilităţile contului curent general al trezoreriei
statului, disponibilităţile în valută provenite din împrumuturi externe pentru finanţarea
deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice, păstrate în conturile deschise
la Banca Naţională a României şi bănci pe baza de convenţii, împrumuturile acordate
din contul curent general al trezoreriei statului;
b) dobânzi pentrru finanţarea temporară a deficitelor bugetare din contul curent
general al trezoreriei statului;
c) dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata creanţelor bugetului trezoreriei
statului, comisioanele percepute pentru operaţiunile şi serviciile prestate de către
Trezoreria Statului;
d) alte venituri.
Bugetul trezoreriei statului cuprinde la cheltuieli următoarele:
a) dobânzi, comisioane şi alte speze pentru împrumuturi externe
guvernamentale;
b) dobânzi la disponibilităţi şi depozite pe termen;
c) comisioane cuvenite băncilor şi Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S. A
pentru încasarea unor venituri ale bugetului de stat şi pentru alte servicii prestate pentru
trezoreria statului;
d) cheltuieli de funcţionare a unităţilor trezorenei statului, care cuprind: cheltuieli
materiale şi servicii pentru întreţinerea şi funcţionarea trezoreriei statului şi a sistemelor
informatice ale acestora, taxe poştale, cheltuieli cu transportul şi asigurarea numerarului şi
valorilor, paza sediilor şi chirii, cheltuieli cu întreţinerea, funcţionarea şi asigurarea
mijloacelor de transport al numerarului şi valorilor, cheltuieli de publicitate;
e) cheltuieli de capital pentru unităţile trezoreriei statului;
f)alte cheltuieli;
g) comisioane percepute la decontarea operaţiunilor prin contul curent general al
Trezoreriei Statului de către Banca Naţională a României şi/sau agentul sau
mandatat pentru administrarea sistemului de plăţi.
Bugetul trezoreriei statului este aprobat de Guvern o dată cu proiectul legii bugetului
14
Ordonanţa de Urgenţă nr. 146/31 octombrie 2002 privind formarea şi utilizarea resurselor deraiate prin
trezoreria statului, capitolul 5 privind bugetul trezoreriei statului.

36
de stat, în structura stabilită de Ministerul Finanţelor Publice.
Bugetul trezoreriei statului se poate modifica prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Finanţelor Publice. La sfârşitul anului bugetar, se întocmesc
bilanţul bugetar şi contul de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli ale Trezoreriei
Statului. Contul de execuţie indică rezultatul care poate fi deficit sau excedent.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului
trezoreriei statului, ca diferenţă între veniturile încasate şi plăţile efectuate, se reportează în
anul următor şi se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetul
trezoreriei statului.
Ministerul Finanţelor Publice elaborează trimestrial şi anual bilanţul general al
trezoreriei statului în structura stabilită de acesta. Bilanţul general al trezoreriei statului
împreună cu contul anual de execuţie al bugetului trezoreriei statului se prezintă pentru
aprobare Guvernului, pană la data de l iulie a anului următor celui de execuţie.
Proiectul bugetului trezoreriei statului se elaborează de către Ministerul Finanţelor
Publice prin Direcţia generală a contabilităţii publice, pe baza propunerilor direcţiilor de
specialitate implicate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, precum şi ale direcţiilor
generale ale finanţelor publice judeţene, a municipiului Bucureşti şi ale administraţiilor
finanţelor publice ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Bugetul trezoreriei statului se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în următoarea
structură:
• veniturile bugetare: pe capitole şi subcapitole;
• cheltuielile bugetare: pe capitole, subcapitole şi articole, pentru capitolul 51.10
"Autorităţi publice"', şi până la nivel de alineat, pentru capitolele 88.10 "'Dobânzi
aferente datoriei publice şi alte cheltuieli" şi 89.10 "Plăţi de dobânzi".
Bugetul propriu gestionat de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi bugetele
direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, a municipiului Bucureşti şi
administraţiilor finanţelor publice ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în structura
aprobată prin hotărâre a Guvernului, se aprobă şi se repartizează pe trimestre de către
ministrul finanţelor publice, în calitate de ordonator principal de credite în termen de 10
zile de la data publicării bugetului trezoreriei statului în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Directorii executivi ai direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, în calitate
de ordonatori secundari de credite, aprobă, în termen de 5 zile de la primirea bugetului
aprobat de ordonatorul principal de credite, creditele bugetare pentru bugetul propriu şi
pentru bugetul unităţilor subordonate în cadrul cărora funcţionează unităţi ale trezoreriei
statului, la nivel de alineate de cheltuieli, cu repartizare pe trimestre.
Pentru bugetele unităţilor subordonate în cadrul cărora funcţionează unităţi ale
trezoreriei statului, ordonatorii secundari de credite aprobă şi repartizează credite bugetare
numai la capitolul de cheltuieli 89.10 "Plăţi de dobânzi".
Pentru municipiul Bucureşti, bugetul trezoreriei statului, aprobat în condiţiile

37
prevederilor anterioare, se aprobă şi se repartizează la nivel de alineate de cheltuieli de
către directorul executiv şi, respectiv, de şefii administraţiilor finanţelor publice ale
sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.
Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor aprobate în bugetul
trezoreriei statului se efectuează în funcţie de termenele de încasare a veniturilor şi de
perioadele în care este necesară efectuarea cheltuielilor, având în vedere scadenţele de
plată a dobânzilor la împrumuturile guvernamentale interne şi externe, la disponibilităţile
şi depozitele constituite la trezoreria statului, precum şi termenele de plată pentru
cheltuielile materiale şi servicii.

2.3. Relaţia dintre Trezoreria Statului şi Banca Naţională a României


2.3.1. Prezentare generală

Trezoreria Statului (inclusiv unităţile sale teritoriale), în calitate de bancă a statului,


are cont deschis la Banca Naţională a României, astfel:
• Direcţia Generală a Trezoreriei Statului este titulara contului curent general al
Trezoreriei Statului deschis la centrala B.N.R.;
• Direcţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti ale Trezoreriei Statului au conturi
curente deschise la sucursalele judeţene ale B.N.R.
Trezoreriile operative (municipale, orăşeneşti, comunale, inclusiv ale sectoarelor
municipiului Bucureşti) au conturi de coresponden15t deschise la trezoreriile judeţene şi a
municipiului Bucureşti.
Contul curent general al trezorenei statului funcţionează la Banca Naţională a
României, care are rolul de :
- agent pentru efectuarea de plasamente din disponibilităţile aflate în contul curent
general al Trezoreriei Statului;
- administrator al contului curent general al Trezoreriei Statului, asigurând
evidenţa tranzacţiilor statului care se derulează prin acest cont, precum şi informarea
periodică a titularului contului (Direcţia Generală, Direcţiile judeţene şi a municipiului
Bucureşti ale Trezoreriei Statului).
Deci, conturile curente sunt deschise pe seama Ministerului Finanţelor Publice şi
a unităţilor trezoreriei statului din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice
judeţene, a municipiului Bucureţti şi administraţiilor finanţelor publice ale sectorelor
municipiului Bucureşti.
Prin aceste conturi ale trezoreriei statului, se derulează operaţiuni de încasări şi
plăţi în limita disponibilităţilor existente în cont.
Contul curent general al trezoreriei statului se consolidează zilnic la nivelul
Centralei Băncii Naţionale a României.
Disponibilităţile contului curent general al trezorenei statului se pot utiliza pentru
15
Contul corespondent este contul curent deschis de Ministerul Finanţelor Publice la o bancă din su'âinătate
cu scopul efectuării de operaţiuni de încasări şi plăţi în valută.

38
finanţarea temporară a deficitelor:
- bugetului de stat din anii precedenţi, nefinanţate prin împrumuturi de stat;
- bugetului asigurărilor de stat, din anii precedenţi, pană la alocarea de sume cu
această destinaţie;
- bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului trezoreriei
statului din exerciţiul curent.
Disponibilităţile din contul curent general al trezoreriei statului rămase după
finanţarea deficitelor bugetare sunt utilizate pentru:
• acordarea de împrumuturi pentru răscumpărarea la scadenţă sau înainte de scadenţă,
după caz, a titlurilor de stat emise pentru finanţarea sau refinanţarea datoriei publice, cu
condiţia asigurării disponibilităţilor necesare pentru efectuarea cheltuielilor
aprobate potrivit legii;

• acordarea de împrumuturi, acoperirea golurilor temporare de casă, ca urmare a


decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetelor locale, precum şi ale bugetelor
fondurilor speciale, cu termen de rambursare în cursul aceluiaşi exerciţiu bugetar;
• efectuarea de plasamente prin operaţiuni specifice la bănci şi instituţii financiare
• autorizate să efectueze astfel de operaţiuni, garantate cu titluri de stat deţinute de
acestea sau prin soldul creditor al depozitelor în valută liber convertibilă;
• acordarea altor împrumuturi pe bază de hotărâre a Guvernului;
• efectuarea de cumpărări reversibile repo16;
• efectuarea de plasamente în titluri de valoare cu risc zero, în condiţiile pieţei.
Pentru disponibilităţile rămase în contul curent general al trezoreriei statului la
sfârşitul fiecărei zile, Banca Naţională a României acordă o dobânda al cărei nivel este
situat cel puţin la nivelul mediu al ratei dobânzilor la depozitele atrase (BUBID), valabil în
ziua respectivă. Dobânda încasată reprezintă venit la bugetul trezoreriei statului.

2.3.2. Sistemul naţional de plăţi

În România, sistemul actual de plăţi este rezultatul evoluţiei cadrului legal dintre
1992-2001 şi se bazează pe noile legi bancare. Noua legislaţie bancară conferă băncilor
comerciale şi Trezoreriei Statului dreptul de a emite şi de a gestiona instrumente de plăti,
în mod explicit atribuie Băncii Naţionale a României calitatea de autoritate de
reglementare şi control asupra plaţilor. Fiind rezultatul modifcărilor care au avut loc în
sistemul bancar şi financiar din România, noile legi servesc la implementarea obiectivelor
politicii monetare. Ca urmare, s-a modificat importanţa relativă a instrumentelor şi
serviciilor de plăţi din sistemul bancar.
16
Cumpărările reversibile repo sunt tranzacţii reversibile în cadrul cărora Ministerul Finanţelor Publice
cumpără titluri de stat pentru tranzacţionarea de la intermediarii autorizaţi conform prevederilor legale, cu
angajamentul acestora de a le răscumpăra la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data încheierii
tranzacţiei.

39
Sistemul de plăţi poate fi definit ca reprezentând totalitatea înţelegerilor privind
onorarea obligaţiilor asumate de agenţii economici ori de câte ori aceştia achiziţionează
resurse reale sau financiare. Acesta reprezintă o parte esenţială a infrastructurii
financiare a economiei de piaţă în care organizarea şi activitatea sectorului bancar,
determinate de specificitatea pieţelor, îi conferă caracteristici distincte, diferite de la o
ţară la alta. Constând dintr-un set de reglementări, instituţii şi mecanisme tehnice de
transfer a banilor, sistemul de plăţi este o parte integrantă a sistemului monetar din
economie.
Prin analiza sistemului de plăţi se constată că, în România, în perioada l ianuarie
1990 - 3 aprilie 1995, nu a funcţionat un sistem specific economiei de piaţă, menţinându-
se, încă, trăsăturile sistemelor de plăţi caracteristice economiilor centralizate.
In anul 1992, s-a emis o nouă comună a băncilor comerciale privind tehnica de
decontare a cecurilor cu limita de sumă şi o Convenţie privind sistemul decontărilor
directe prin conturi interbancare. Rezultatul a fost intensificarea decontărilor prin
conturile de corespondent, fără ca acestea să se reflecte în mod corespunzător în conturile
curente ale băncilor deschise în evidenţele Băncii Naţionale a României. Tot în acelaşi an
s-a înfiinţat şi Trezoreria Statului, care devenea participant la sistemul de plăţi.
Pentru completarea acestui întreg mecanism, se impuneau modernizarea
instrumentelor de plată şi eficientizarea procedurilor bancare de transfer al fondurilor
băneşti. Astfel, în august 1994,
Banca Naţională a României a decis să preia iniţiativa în procesul de transformare şi
modernizare a sistemului de plăţi.
Tehnologiile de decontare folosite până în aprilie 1995 constau în: decontarea
instrucţiunilor de plată pe bază brută şi netă.
Decontarea instrucţiunilor de plată pe bază brută reprezintă procesarea
instrucţiunilor una câte una, în ordinea primirii lor spre prelucrare. Acest tip de decontare
presupune menţinerea de solduri mari în permanenţă pentru a putea face faţă diverselor
instrucţiuni de plată iniţiate de clienţii băncilor, precum şi existenţa unui număr mare de
canale de comunicaţie.
Decontarea instrucţiunilor de plată pe bază netă, în cadrul căreia instrucţiunile de
plată (instrumente de debit sau de credit), acumulate pe parcursul unui anumit interval de
timp, sunt schimbate ca atare sau ca informaţie. Se observă două faze ale acestei
activităţi: compensarea şi decontarea.
Compensarea se referă la regularizarea încasărilor şi plăţilor de aceeaşi valoare
între doi parteneri. Este realizată de Casa de Compensaţie, rezultatul fiind identificarea
soldului net ce face obiectul transferurilor de fonduri.
Decontarea se realizează doar pentru valoarea soldurilor nete rămase după
compensare. Aceasta poate fi multilaterală şi bilaterală.
Decontarea multilaterală este realizată între toţi participanţii prin intermediul Casei
de Compensaţie, în timp ce decontarea bilaterală se realizează între doi participanţi,
astfel: soldurile nete bilaterale ale fiecărui participant la un transfer bilateral de fonduri
sunt decontate numai între componenţii acestuia.
Începând din aprilie 1995 a funcţionat Sistemul Naţional de Plăţi - DECONT
BNR- ce cuprindea şase sub-sisteme de transfer interbancar şi de decontare dependente
operaţional.

40
În anul 1999, Banca Naţională a României s-a hotărât sa externalizeze cea mai mare
parte a activităţiilor de transfer de fonduri şi decontări. Astfel, s-a creat în iunie 2000
TransFonD. Acesta a devenit operaţional în mai 2001 când a preluat, în calitate de agent
al BNR, o mare parte din activitatea de decontare bancară a vechiului sistem. Obiectivele
principale ale TransFonD-ului sunt de a implementa şi de a asigura funcţionarea,
împreună cu BNR, a noului sistem electronic de plăţi interbancare.
Etapele implementării sistemului TransFonD sunt:
- în anul 2001 s-au realizat: pregătirea documentaţiei, consultarea băncilor şi a
Trezoreriei Statului, aprobarea de către instituţiile implicate în implementare; în luna
decembrie a avut loc demararea efectivă a proiectului;
- în anul 2002 s-a desfăşurat licitaţia principală (9.5rrul.euro) conform procedurilor
Phare.
Avantajele utilizării TransFonD-ului sunt:
• îmbunătăţeşte managementului lichidităţii prin aceea că este un sistem centralizat şi un
punct unic de acces în sistem/participant, iar decontarea se face în timp real în
limita lichidităţilor din contul de decontare;
• scurtează durata de decontare întrucât în funcţie de subsistemul ales şi de tipul plăţii
putem avea decontare în timp real, în aceeaşi zi lucrătoare sau în două zile lucrătoare;
• simplifică activitatea băncilor şi a trezoreriilor;
• elimină schimbul fizic al documentelor;
• simplifică arhivarea şi evidenţa contabilă a participanţilor;
• diminuează semnificativ costurile de operare;
• asigură o securitate sporită a operaţiunilor şi informarea promptă a participanţilor.
TransFonD este rezultatul unui proiect finanţat parţial de programul european
PHARE şi iniţiat de Banca Naţională a României, este constituit ca o societate comercială
la care Banca Naţională a României deţine 33% din capital, ceilalţi acţionari fiind băncile
din sistem (28 de bănci).
Activităţile de compensare a plăţilor şi a încasărilor interbancare, de transfer de
fonduri şi de decontare s-au efectuat în perioada mai 2001- august 2003 atât de către
Societatea Naţională de Transfer de Fonduri şi Decontări - TransFonD S. A. (sucursalele
judeţene şi centrale), cât şi de către Banca Naţională a României (sucursale judeţene şi
centrale). Din septembrie 2003, la TransFonD a aderat şi Trezoreria Statului.
Ca urmare, în prezent, operaţiunile de compensare, transfer şi decontare între bănci,
trezorerii şi Banca Naţională se desfăşoară numai prin TransFonD.
Pentru aceste operaţiuni TransFonD percepe comisioane tuturor participanţilor, alţii
decât Banca Naţională a României şi Trezoreria Statului, în conformitate cu
reglementările Băncii Naţionale a României în domeniu.
În cadrul sistemului TransFonD funcţionează câte un subsistem pentru:
• plăţile de mică valoare (sub 500 mil.lei);
• plăţile de mare valoare, respectiv:
● plăţi între participanţi efectuate în nume propriu, în numele clienţilor, în numele
unităţilor lor teritoriale sau ale clienţilor unităţilor lor teritoriale, în suma de minim
SOOmil.lei sau indiferent de valoare, în cazul în care iniţiatorul acesteia decide să
utilizeze sistemul de transfer de fonduri de mare valoare;
● plăţi aferente pieţelor valutară şi monetară între participanţi inclusiv cele
aferente facilităţilor permanente acordate de Banca Naţională a României. Decontarea

41
finală şi irevocabilă a activităţilor menţionate se efectuează de Banca Naţională a
României - Direcţia contabilitate (centrala BNR).
Desfăşurarea şedinţei de compensare, în fiecare sucursală şi în Centrala Băncii
Naţionale a României, şedinţa de compensare este condusă de un inspector de
compensare al TransFonD-ului.
Fiecare societate bancară şi unitate de trezorerie sunt obligate să delege, dintre
angajaţii săi. pentru şedinţele de compensare, câte un reprezentant, numit agent de
compensare, pentru fiecare unitate proprie care participă la compensare.
Pregătirea şedinţei de compensare constă în următoarele activităţi:
1. Instrumentele de plată sunt grupate de către unităţile (bănci sau trezorerii)
iniţiatoare (prezentatoare) pe unităţi (bănci sau trezorerii) destinatare (primitoare) şi în
cadrul acestora pe instrumente de plată compensabile, de debit17 şi de credit18. Sunt
grupate în pachete de câte 100 de instrumente de plată de credit şi, respectiv, de debit, ce
sunt puse în plicuri în vederea prezentării la compensare. Fiecare pachet este însoţit de o
bandă centralizatoare de control totalizatoare a sumelor înscrise pe instrumentele pe care
le conţin. Totalul fiecărei benzi de control este preluat într-o dispoziţie centalizatoare de
încasare şi de plată.
2. Pe baza dispoziţiilor centralizatoare se întocmeşte de către unitatea prezentatoare
(iniţiatoare) un borderou al dispoziţiilor centralizatoare pentru fiecare unitate primitoare
(destinatară).
3. Instrumentele de plată compensabile sunt analizate de către unităţile destinatare în
vederea acceptării sau refuzării lor.
Şedinţa de compensare se desfăşoară mai întâi la nivel judeţean (sucursalele
judeţene ale TransFonD-ului), aceasta fiind prima fază. Urmează a doua fază ce are loc la
centrală, unde se determină soldurile nete pentru fiecare participant. Şedinţa de
compensare constă în schimbul
reciproc de documente (plicuri) ce se finalizează prin stabilirea soldurilor pentru fiecare
unitate participantă la compensare.
Urmează ultima etapă în cadrul căreia are loc decontarea finală şi irevocabilă a soldurilor
nete ale tuturor participanţilor. Aceasta este realizată de către Banca Naţională a
României.
In perioada următoare se doreşte impementarea unui sistem electronic de plăţi care
să asigure informarea şi procesarea operaţiunilor în timp real şi baze de date accesibile
on-line. Acest sistem este implementat începând cu anul 2004, iar de la sfârşitul acestui
an toate sistemele au fost integrate, inclusiv centrul de recuperare în caz de dezastru.
Condiţiile de acces la viitorul sistem de plăţi sunt atât de ordin tehnic, cât şi de ordin
organizatoric.
Condiţiile tehnice se referă la:
- IT conform cu specificaţiile tehnice;
- plan de back-up;
- plan de urgenţă.
Condiţiile organizatorice vizează:
17
Circulă de la unitatea bancară/de trezorerie a beneficiaralui către unitatea plătitoralui. având ca efect
debitarea contului plătitorului şi creditarea contului beneficiarului.
18
Circulă de la unitatea bancară/de trezorerie a plătitorului către cea a beneficiarului, având ca efect
debitarea contului plătitoralui şi creditarea contului beneficiarului.

42
- cont curent BNR;
- cont de decontare în RTGS;
- centralizare plăţi interbancare (punct de acces);
- personal atestat.

Capitolul 3
Contabilitatea Trezoreriei Statului

3.1. Relaţia Trezoreriei Statului cu sistemul bancar

Legătura esenţială dintre trezorerie şi sistemul bancar se face prin intermediul


contului curent general al trezoreriei statului. Astfel, contul curent general al
Trezoreriei Statului funcţionează la Banca Naţională a României şi este deschis pe
seama ministerului finanţelor publice şi a unităţilor trezoreriei statului din cadrul
direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, a municipiului Bucureşti şi
administraţiilor finanţelor publice ale sectoarelor municipiului Bucureşti19.
Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene pot încheia convenţii cu instituţiile
de credit selectate de acestea pentru prestarea de servicii de casierie pentru unităţile
Trezoreriei Statului care nu are organizată casierie-tezaur. La selectarea instituţiilor de
credit se vor avea în vedere cele mai avantajoase oferte din punct de vedere al bonităţii
instituţiilor de credit, precum şi al comisionului practicat de acestea, pe baza unui punctaj
la care preponderent va fi al doilea criteriu.
În contul curent general al trezoreriei statului Banca Naţională a României înregistrază
încasările şi efectuează plăţile în limita disponibilităţilor existente în cont acesta
consolidându-se zilnic la nivelul centralei Băncii Naţionale a României.
Este interzisă preluarea de sume din contul curent general al trezoreriei statului fără
acordul persoanelor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi al unităţilor trezoreriei
statului din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, a municipiului
Bucureşti şi administraţiilor finanţelor publice ale sectoarelor municipiului Bucureşti,
autorizate să administreze acest cont.
Pentru toate operaţiunile derulate prin contul curent general al Trezoreriei Statului,
precum şi prin conturile de valută deschise în evidenţele Băncii Naţionale a României, pe
numele Ministerului Finanţelor Publice, se plătesc comisioane din bugetul Trezoreriei
Statului în conformitate cu prevederile art.21 şi 28 din Legea nr.312/2004 privind Statutul
Băncii Naţionale a României.
Prin derogare de la art.24 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu
modificările ulterioare, plata comisioanelor se efectuează prin debitarea directă de către
Banca Naţională a României a contului curent general al Trezoreriei Statului.
Dobânda încasată pentru disponibilităţile din contul curent general al Trezoreriei
Statului, reprezintă venit al bugetului trezoreriei statului. Rata dobânzii pentru

19
Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor deraiate prin
trezoreria statului, art.3, alin.l 1, publicată în Monitorul Oficial nr. 824 din 14 noiembrie 2002.

43
disponibilităţile utilizate, se determină la nivelul ratei medii lunare a dobânzilor plătite de
trezoreria statului pentru disponibilităţile şi depozitele pe termen constituite
din sumele păstrate de titularii de conturi, potrivit legii, în trezoreria statului.
Nivelul ratei dobânzilor aferente echivalentului în lei al împrumuturilor externe
guvernamentale încasat în contul curent general al trezoreriei statului şi utilizat pentru
finanţarea şi refinanţarea deficitului bugetului de stat, începând cu exerciţiul financiar al
anului 2003, este cel prevăzut anterior.
Trezoreria Statului acordă dobânzi la disponibilităţile păstrate în contul curent
general al trezoreriei statului, pentru care, potrivit reglementărilor legale în vigoare,
există obligaţia acordării de dobânzi.
Pentru sumele păstrate în conturi deschise la Trezoreria Statului operatorii
economici şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii beneficiază de
dobândă. Pentru operaţiunile
de plăţi dispuse din conturile purtătoare de dobândă, deschise la Trezoreria Statului pe
numele operatorilor economici şi al instituţiilor publice finanaţare integral din venituri
proprii, derulate prin

intermediul sistemelor de decontare a plăţilor de mică şi mare valoare în relaţia cu


instituţiile de credit, se percep comisioane care constituie venituri ale bugetului
Trezoreriei Statului.
Cuantumul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice la
nivelul comisioanelor plătite de trezoreria statului către Banca Naţională a României
şi/sau agentul sau mandatat pentru administarea sistemului de plăţi şi se aplică începând
cu data de l ianuarie 2006. Pentru alte servicii prestate de Trezoreria Statului la solicitarea
instituţiilor de credit, operatorilor economici şi instituţiilor publice finanţate integral din
venituri proprii se percep comisioane care constituie venituri ale bugetului Trezoreriei
Statului. Natura şi nivelul comisioanelor se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor
publice şi se aplică începând cu data de l ianuarie 2006.

3.2. Operaţiunile pasive şi active ale trezoreriei statului

A. Operaţiuni pasive ale trezoreriei statului

Operaţiunile pasive reprezintă operaţiunile de constituire a resurselor. Principalele


operaţiuni pasive la nivelul băncilor comerciale şi la nivelul trezoreriei statului pot fi
grupate în două categorii:
a) Resurse depozit - constituite din conturile curente şi de depozit ale diferitelor
persoane care au dreptul şi/sau obligaţia să le deschidă;
b) Resurse nedepozit - formate din împrumuturi şi alte tipuri de resurse la care se
face apel în situaţia în care resursele depozit nu sunt suficiente pentru acoperirea
necesităţilor.
Altfel spus, putem considera resursele depozit ca fiind resurse ordinare, cele la care
se face în mod obişnuit apel, iar cele nedepozit ca fiind resurse extraordinare, la care se
face apel în cazul în care resursele depozit sunt insuficiente. Atât băncile comerciale cât
şi trezoreria statului apelează la ambele tipuri de resurse, diferenţa fiind componenta lor.
a) Resursele depozit sunt formate din două componente:

44
- componenta obligatorie
- componenta voluntară.
Componenta obligatorie este generată de legislaţia în vigoare care prevede
obligativitatea anumitor persoane de a-şi deschide conturi curente şi/sau de depozit la
băncile comerciale şi, respectiv, la Trezoreria Statului.
In ceea ce priveşte băncile comerciale, componenta obligatorie este formată din conturile
agenţilor economici obligaţi prin lege să-şi deschidă un cont la bancă dacă doresc să
efectueze încasări şi plăţi peste un anumit plafon20.
Pentru Trezoreria Statului componenta obligatorie este formată din:
• conturile curente ale instituţiilor publice- stfel, conform legislaţiei în vigoare21,
instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare efectuează
operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului. De
asemenea, legea precizează şi faptul că este interzis instituţiilor publice de a efectua
aceste operaţiuni prin băncile comerciale22 ;
• conturile curente ale agenţilor economici23 - în cazul în care agenţii economici
livrează bunuri, prestează servicii sau execută lucrări pentru instituţiile publice, pentru a
primi contravaloarea acestora sunt obligaţi să aibă cont deschis la unitatea teritorială a
trezoreriei statului în raza căreia sunt înregistraţi fiscal.
Statul garantează efectuarea acestor operaţiuni în condiţii de siguranţă şi în
conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. In plus, pentru a nu crea distorsiuni în ceea
ce priveşte fructificarea disponibilităţilor, Trezoreria Statului, întocmai ca şi băncile
comerciale, acordă dobândă pentru disponibilităţile păstrate de agenţii economici şi
instituţiile publice în conturile deschise la ea. Totuşi, fiind o bancă a statului ce are drept
scop gestionarea banului public, legislaţia impune anumite reguli privind utilizarea
disponibilităţilor din conturile agenţilor economici deschise la Trezoreria Statului. Astfel,
aceştia pot utiliza sumele încasate în conturile deschise la unităţile trezoreriei statului în
următoarea ordine: pentru achitarea drepturilor de natură salarială, prin transferul sumelor
aferente în conturile deschise la bănci, cu excepţia impozitelor şi contribuţiilor aferente
acestora, pentru achitarea obligaţiilor către bugetul de stat şi celelalte bugete, iar sumele
rămase disponibile pot fi virate în conturile deschise la bănci.
Componenta voluntară este formată din totalitatea conturilor curente sau de depozit
deschise la cererea deţinătorilor lor, fără ca aceştia să fie constrânşi de legislaţia în
vigoare. În ceea ce priveşte băncile comerciale componenta voluntară este formată din

20
în prezent agenţii economici nu pot efectua plăţi în numeral' mai mari de 5.000 lei RON într-o zi şi nu pot
păstra numerar în casă la sfârşitul unei zile într-o sumă mai mare de 2.000 lei RON. Astfel, dacă doresc să
efectueze plăţi mai mari de această limită agenţii economici trebuie să le facă printr-un cont bancar, iar
dacă la sfârşitul unei zile soldul de numerar este 2.000 lei RON, suma cu care se depăşeşte plafonul trebuie
depusă într-un cont.
21
Legea Finanţelor Publice nr.500/2002, art.70, alin.l si 2, publicată în Monitorul Oficial nr.597/2002.
22
Există de la această regulă o singură excepţie reprezentată de conturile escrow deschise cu avizul
Ministerului Finanţelor Publice la o bancă agreată de instituţiile finanţatoare externe sau interne, în care se
colectează veniturile sau alte disponibilităţi încasate de către instituţiile publice în limita unor sume, în lei
sau în valuta, în condiţii stabilite prin convenţii încheiate între părţi.
23
Prin agenţi economici se înţelege: regii autonome, societăţi sau companii naţionale şi societăţi comerciale
persoane juridice, inclusiv filialele sau sucursalele acestora.

45
totalitatea conturilor curente sau de depozit deschise de persoane fizice şi juridice la
libera lor alegere.
Caracterul voluntar al acestei componente se manifestă la două niveluri:
• în primul rând persoanele fizice şi juridice decid dacă să-şi deschidă astfel de
conturi sau nu;
• în al doilea rând aceştia decid asupra băncii pe care o vor alege pentru a-şi
deschide contul.
Pentru trezoreria statului componenta voluntară este formată din conturile de depozit
deschise pa bază de convenţie de instituţiile publice.
Pentru instituţiile publice caracterul voluntar se manifestă pe un singur nivel,
respectiv pe cel al alegerii de a-şi constitui sau nu depozitul, întrucât acestea nu pot alege
între Trezoreria Statului şi o altă bancă pentru a-şi constitui depozitele.

b) Resursele nedepozit
Depozitele pe termen scurt de la bănci sau alte instituţii financiare, atrase prin
intermediul procedurilor bilaterale.
Aceste resurse nu aparţin categoriei de resurse depozit întrucât nu se atrag în mod
normal de către trezorerie ci numai în situaţia apariţiei unui deficit de lichidităţi.
Tranzacţiile desfăşurate prin intermediul procedurilor bilaterale nu sunt, de regulă
anunţate public. Ele sunt tranzacţii care se efectuează prin negociere directă între
Ministerul Finanţelor Publica şi banca respectivă.
Decizia privind atragerea de depozite pe termen scurt de la bănci este luată în
preziua apariţiei lipsei de lichidităţi sau cel mai târziu în ziua respectivă. Limitele de
negociere privind suma atrasă, perioada şi nivelul maxim al ratei dobânzii (marja de
negociere) se stabilesc în ziua respectivă în funcţie de condiţiile pieţei şi de necesarul de
atras pentru asigurarea lichidităţilor în contul curent general la Trezoreriei Statului.
După confirmarea atragerii depozitului se încheie o convenţie între Ministerul
Finanţelor Publice şi banca respectivă, în care se menţionează volumul depozitului,
perioada, rata dobânzii, scadenţa, precum şi contul în care se efectuează rambursarea
capitalului şi plata dobânzii.

Emisiunile de certificate de trezorerie

În cadrul emisiunilor de certificate de trezorerie trebuie să se distingă între:


• emisiunile de certificate de trezorerie pentru finanţarea deficitului bugetar;
• emisiunile de certificate de trezorerie pentru acoperirea necesarului de lichidităţi al
trezoreriei.
În ceea ce priveşte emisiunile de certificate de trezorerie efectuate pentru acoperirea
necesarului de lichidităţi al trezoreriei, acestea sunt efectuate conform regulamentului
privind operaţiunile cu titluri de stat emise în formă dematerializată, aprobat prin ordin
comun al ministrului finanţelor publice, al guvernatorului Băncii Naţionale a României şi
al preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.
Această operaţiune va fi autorizată de ministrul finanţelor publice prin ordin de
emisiune şi va fi făcută publică cel târziu în ziua lucrătoare înaintea datei de organizarea
a licitaţiei. Certificatele se emit pe o perioadă de maximum 30 de zile, cu decontare în
aceeaşi zi, în ziua următoare sau la doua zile lucrătoare de la data tranzacţiei.

46
Operaţiunile repo

Operaţiunile repo reprezintă un element foarte nou în gestiunea activităţii trezoreriei.


El a fost introdus abia în anul 2002 în scopul lărgirii ariei instrumentelor ce pot fi utilizate
pentru echilibrarea soldului contului curent general al Trezoreriei Statului. Aceste
operaţiuni sunt importante din practica băncilor comerciale şi, de aceea, se consideră utilă
prezentarea mecanismului lor de funcţionare
Operaţiunile repo constau în vânzarea unor titluri de valoare (procurându-se astfel
resurse) cu angajamentul ferm al recuperării acestora la un termen prestabilit . Având în
vedere instabilitatea pieţei financiare româneşti singurele titluri de valoare ce au fost
acceptate pentru realizarea de operaţiuni repo de către băncile comerciale au fost titlurile
de stat. Astfel, dacă Trezoreria Statului ar apela la operaţiunile repo ar însemna practic să
colateralizeze un împrumut cu propriile active (titlurile de stat fiind instrumente proprii
ale trezoreriei statului). Acest lucru este însă interzis de Regulamentele BNR.

Îmrumuturile pe termen lung atrase prin Trezoreria Statului pot îmbrăca mai multe
forme:
• obligaţiuni de stat emise pe piaţa internă sau externă;
• obligaţiuni de stat emise în baza unor acte normative speciale pe piaţa internă sau
externă;
• împrumuturi acordate de către instituţiile financiare internaţionale.
Aceste împrumuturi nu sunt destinate echilibrării trezoreriei ci unor necesităţi ale
statului, printre care:
• finanţarea deficitului bugetului de stat;
• refinanţarea datoriei publice;
• finanţarea proiectelor de investiţii pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale
economiei
etc.
Marea majoritatea a operaţiunilor pasive prezentate mai sus se regăsesc în contul
curent general al Trezoreriei Statului deschis la BNR.
Există, însă, o excepţie în ceea ce priveşte disponibilităţile în valută gestionate de
Ministerul Finanţelor Publice, provenite din împrumuturi interne şi externe contractate de
stat, destinate finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice,
precum şi din alte surse prevăzute de lege. Astfel, acestea se păstrează la Banca Naţională
a României în conturi purtătoare de dobândă, care funcţionează în afara contului curent
general al Trezoreriei Statului şi se utilizează pe măsura necesităţilor.

B. Operaţiuni active ale Trezoreriei Statului

Acordarea de împrumuturi

În situaţia în care băncile comerciale acordă credite persoanelor fizice şi juridice, în


cazul Trezoreriei Statului nu poate fi vorba de aşa ceva, operaţiunile de împrumut din

47
disponibilităţile temporare ale contului curent fiind reglementate strict de dispoziţiile
legale în vigoare24.
Astfel, utilizarea disponibilităţilor din contul curent general al Trezoreriei Statului
trebuie făcută cu prioritate către primele trei utilizări şi anume:
- finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului de stat,
nefinanţate prin împrumuturi de stat;
- finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului asigurărilor
- sociale de stat, până la alocarea de sume cu această destinaţie;
- finanţarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor
sociale de stat şi bugetului trezoreriei statului din exerciţiul curent.
Zilnic, pe baza datelor operative raportate în sistem electronic de către trezoreriile
judeţene şi în ultima zi a lunii, pe baza datelor definitive se determină deficitele curente şi
din anii precedenţi ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat,
neacoperite prin împrumuturi. Aceste deficite sunt finanţate prin acordarea de
împrumuturi cu dobândă din disponibilităţile temporare ale contului curent al Trezoreriei
Statului.
Rata dobânzii aplicată la aceste împrumuturi se situează, în conformitate cu
prevederile legale, la nivelul ratei medii lunare a dobânzilor plătite de Trezoreria Statului
la disponibilităţile şi depozitele la termen constituite din sumele păstrate în Trezoreria
Statului, determinată pe baza metodologiei aprobate prin Ordin al ministrului finanţelor
publice.

a) Acordarea de împrumuturi pentru răscumpărarea la scadenţă sau înainte de


scadenţă, după caz, a titlurilor de stat emise pentru finanţarea sau refinanţarea
datoriei publice, cu condiţia asigurării disponibilităţilor necesare pentru efectuarea
cheltuielilor aprobate potrivit legii.
Acordarea de împrumuturi pentru răscumpărarea la scadenţă a titlurilor de stat se
efectuează în situaţia în care pentru refinanţarea datoriei publice scadente nu s-au
contractat împrumuturi de pe piaţa interbancară. Acest tip de împrumut este aprobat de
ordonatorul principal de credite, în baza unei note în care se precizează suma care
urmează a fi utilizată din disponibilităţile existente în soldul contului curent general al
Trezoreriei Statului şi termenul de rambursare care poate fi de minimum 3 luni de la data
acordării. Termenul de rambursare se stabileşte în funcţie de valoarea totală a
împrumuturilor existente în evidenţa operativă de la finele lunii precedente şi de
termenele de rambursare ale acestora. Rambursarea împrumuturilor se poate efectua, la
scadenţă sau înainte de scadenţă, din sumele încasate ca urmare a emisiunilor de titluri de
stat lansate.
Acordarea de împrumuturi pentru răscumpărarea înainte de scadenţă a titlurilor de
stat se poate efectua atât prin procedura bilaterală, cât şi prin licitaţie.
Procedura bilaterală este utilizată în următoarele cazuri:
• prin exercitarea de către deţinător a operaţiunilor de vânzare înainte de scadenţă a
titlurilor de stat, pentru seriile care au înglobată această clauză (opţiunea "put");

24
Ordonanţa de Urgenţă nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria
statului, art.7, alia 1 şi 2, publicată în Monitorul Oficial nr.824 din 14 noiembrie 2002.

48
• prin exercitare de către Ministerul Finanţelor Publice a opţiunii de răscumpărare
înainte de scadenţă a titlurilor de stat, pentru seriile care au înglobată această
opţiune (opţiunea "call").
În restul cazurilor se foloseşte licitaţia care se desfăşoară prin intermediul Băncii
Naţionale a României care este agentul autorizat al Ministerului Finanţelor Publice.
Seriile de titluri de stat care sunt supuse acestei licitaţii sunt stabilite de Ministerul
Finanţelor Publice prin ordin al ministrului şi nu pot avea mai mult de un an până la data
scadenţei.
Răscumpărările de titluri de stat înainte de scadenţă sunt definite de următoarele
elemente:
• elemente de identificare a titlurilor de stat - tipul şi seria titlurilor de stat;
• numărul de titluri de stat care se răscumpără;
• valoarea unitară nominală;
• valoarea unitară de răscumpărare a titlurilor de stat la data tranzacţiei;
• randamentul oferit de titlul de stat până la scadenţă.
b) Acordarea de împrumuturi pentru acoperirea golurilor temporare de casă, ca
urmare a decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetelor locale, precum şi ale
bugetelor fondurilor speciale, cu termen de rambursare în cursul aceluiaşi
exerciţiu bugetar.
Pentru bugetele locale acordarea de împrumuturi pentru acoperirea golurilor
temporare de casă se efectuează în baza unei solicitări scrise din partea consiliului
judeţean sau local, după caz, în care se menţionează volumul împrumutului şi termenul
de rambursare, care nu trebuie să depăşească finele anului curent, precum şi specificaţia
îndeplinirii tuturor condiţiilor prevăzute în legislaţia în vigoare privind finanţele publice
locale, la care se anexează următoarele documente:
• copia hotărârii consiliului local sau judeţean, după caz, prin care se aprobă
contractarea de împrumuturi din disponibilităţile trezoreriei statului pentru
acoperirea golurilor temporare de casă;
• bugetul de venituri şi cheltueli pe anul respectiv, cu repartizarea pe trimestre;
• execuţia veniturilor şi cheltuielilor la data solicitării împrumutului, cu viza
direcţiei trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene;
• estimarea veniturilor şi cheltuielilor pe anul în curs, din care să rezulte golul
temporar de casă, precum şi posibilitatea rambursării împrumutului respectiv.
Direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice analizează şi
verifică documentaţia primită, urmărind încadrarea în prevederile legislaţiei în vigoare
privind finanţele publice locale, a volumului maxim a împrumuturilor care se pot angaja
de autoritatea administraţiei publice locale, încadrarea în veniturile estimate a se încasa în
anul respectiv, a cheltuielilor determinate de rambursarea ratelor şi plata dobânzilor
aferente împrumuturilor deja contractate şi prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli,
precum şi a împrumutului acordat din disponibilităţile trezoreriei statului şi a celorlalte
cheltuieli.
Rezultatele acestei analize se consemnează într-o notă, care urmează a fi supusă spre
aprobare ministrului finanţelor publice. În baza notei de aprobare a împrumutului se

49
încheie o convenţie între Ministerul Finanţelor Publice şi autoritatea publică locală
respectivă, în care se prevăd expres condiţiile de acordare şi restituire la scadenţă a
împrumutului.
Pentru bugetele fondurilor speciale acordarea de împrumuturi pentru acoperirea
golurilor temporare de casă se efectuează pe baza solicitării fundamentate, întocmită de
administratorul fondului special, în care se menţionează valoarea împrumutului şi
termenul de rambursare, care nu trebuie să depăşească finele anului curent.
Oportunitatea acordării de împrumuturi din disponibilităţile contului curent general
al Trezoreriei Statului pentru acoperirea golurilor temporare de casă ca urmare a
decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetelor fondurilor speciale se stabileşte prin
notă aprobată de ministrul finanţelor publice.
În baza acestei note se încheie o convenţie între Ministerul Finanţelor Publice şi
instituţia publică beneficiară de împrumut, în care se prevăd condiţiile de acordare şi
rambursare a împrumutului. Rambursarea împrumutului şi plata dobânzii se efectuează în
contul curent general al Trezoreriei Statului.

c) Acordarea altor împrumuturi pe bază de hotărâre a Guvernului


În hotărârea Guvernului se precizează volumul împrumutului, destinaţia acestuia,
perioada de acordare, nivelul ratei dobânzii, termenele de plată a dobânzii şi termenul de
rambursare a împrumutului. În baza acestei hotărâri a Guvernului, după caz, se încheie o
convenţie între Ministerul Finanţelor Publice şi instituţia publică beneficiară a
împrumutului. Rambursarea împrumutului şi plata dobânzii se efectuează în contul curent
general al Trezoreriei Statului.

Operaţiuni de plasament

a) Efectuarea de plasamente prin operaţiuni specifice la bănci şi instituţii financiare


autorizate să efectueze astfel de operaţiuni, garantate cu titluri de stat deţinute de
acestea sau prin soldul creditor al depozitelor în valută liber convertibilă
Ministerul Finanţelor Publice poate efectua plasamente financiare la bănci, însă
proporţia colaterizării trebuie să fie de cel puţin 120% faţă de volumul împrumutului şi
dobânda aferentă.
Plasamentele financiare se pot efectua numai la băncile care îndeplinesc criteriile de
eligibilitate pentru a efectua operaţiuni pe piaţa monetară, stabilite prin Regulamentul nr.
1/2000 privind operaţiunile de piaţă monetară efectuate de Banca Naţională a României şi
facilităţile de creditare şi de depozit acordate de aceasta băncilor, emis de Banca
Naţională a României. Condiţiile de acordare şi modul de garantare a plasamentelor
colateralizate se stabilesc prin contractul-cadru de plasament şi contractul de gaj încheiate
cu fiecare participant eligibil.
Efectuarea de plasamente colateralizate se desfăşoară prin licitaţie organizată prin
intermediul Băncii Naţionale a României în calitate de agent al statului sau pe baze
bilaterale.
Dobânda aferentă perioadei pentru care titlurile de stat constituie obiectul unui gaj se
cuvine proprietarului înregistrat, respectiv băncii prezentatoare. Deblocarea garanţiilor
constituite la acordarea plasamentului este condiţionată de rambursarea acestora şi de
plata dobânzilor aferente.

50
La scadenţă, după rambursarea plasamentului şi plata dobânzilor aferente de către
bancă, confirmate prin extras de cont, Banca Naţională a României va comunica băncii
respective deblocarea titlurilor de stat constituite drept garanţie, în cazul în care la
scadenţă banca nu rambursează plasamentul şi/sau nu plăteşte dobânzile aferente, Banca
Naţională a României va proceda la executarea garanţiilor corespunzător valorii
nerambursate.

b) Efectuarea de cumpărări reversibile repo


Condiţiie în care Ministerul Finanţelor Publice efectuează cumpărări/vânzări
reversibile de titluri de stat repo/reverse repo se vor stabili printr-un contract-cadru
încheiat cu fiecare participant eligibil.
Cumpărările reversibile repo se desfăşoară prin licitaţie orrganizată prin intermediul
Băncii Naţionale a României ca agent al statului. Tranzacţiile reversibile sunt definite de
următoarele elemente:
• elemente de identificare a titlurilor de stat - tipul şi seria titlurilor de stat;
• numărul de titluri de stat tranzacţionate;
• valoarea unitară nominală;
• valoarea unitară de vânzare a titlurilor de stat la data tranzacţiei;
• rata operaţiunii repo/reverse repo sau rata dobânzii ce va fi plătită de vânzătorul
iniţial la răscumpărarea titlurilor de stat, care se stabileşte, după caz, fie prin
mecanismul licitaţiei, fie în funcţie de constrângerile concrete de cost;
• valoarea unitară de răscumpărare care se obţine prin însumarea valorii unitare de
vânzare cu dobânda datorată la scadenţă, aferentă valorii titlurilor de stat vândute
În cazul în care din anumite motive, nu se finalizează operaţiunea de cumpărare
reversibilă (banca nu mai poate cumpăra titluri de stat la data stabilită), titlurile de stat
rămân în portofoliul Ministerului Finanţelor Publice.

c) Efectuarea de plasamente în titluri de valoare cu risc zero, în condiţiile pieţei


Datorită faptului că pentru Trezoreria Statului această categorie de operaţiuni active
a fost introdusă abia în 2002, trezorierii trebuie întâi să-şi însuşească tehnicile specifice
practicii bancare de constituire şi gestionare a unui portofoliu.
Astfel, plasamentul în titluri financiare se va putea realiza abia după ce Trezoreria
Statului şi-a achitat toate obligaţiile de plată scadente, iar în soldul contului au rămas
suficiente lichidităţi
pentru a efectua astfel de plasamente.

3.3. Planul de conturi pentru activitatea Trezoreriei Statului

Activitatea privind contabilitatea trezoreriei finanţelor publice se organizează în


cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi în unităţile sale subordonate. Aceasta cuprinde
operaţiile privind:
• execuţia de casă a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurărilor
sociale de stat;
• constituirea şi utilizarea mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie
specială;

51
• gestiunea şi utilizarea mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie
specială;
• gestiunea datoriei publice interne şi externe;
• alte operaţii financiare efectuate în cadrul organelor administraţiei publice
centrale.
Contabilitatea trezoreriei se organizează pe baza planului de conturi specific. Planul
de conturi este un tablou ce cuprinde toate conturile utilizate în contabilitatea trezoreriei,
conturi ce se identifică prin cod şi denumire, fiind încadrate în clase şi grupe de conturi
specifice.
Conturile sintetice asigură înregistrarea operaţiilor cu privire la :
• conturile curente ale trezoreriei;
• intrările şi ieşirile de numerar prin casieria trezoreriei;
• încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetare;
• constituirea şi utilizarea fondurilor cu afectaţie specială;
• gestionarea împrumuturilor de stat şi a datoriei publice;
• disponibilităţile şi depozitele instituţiilor publice, agenţilor economici;
• decontările între unităţile trezoreriei şi bănci;
• încasarea veniturilor trezoreriei;
• creditele deschise pe seama ordonatorilor principali de credite şi cele repartizate
instituţiilor subordonate acestora;
• încheierea execuţiei bugetare.
Conturile prevăzute în planul de conturi sunt folosite în contabilitatea Trezoreriei
potrivit regulilor generale de debitare şi creditare, ele putând fi modificate, adaptate şi
îmbunătăţite numai de către Direcţia Generală de Trezorerie şi Contabilitate Publică din
Ministerul Finanţelor Publice25.
Planul de conturi pentru activitatea Trezoreriei conţine următoarele clase de conturi:
Clasa I "Mijloace băneşti şi alte valori"
Clasa II "Venituri şi cheltuieli bugetare"
Clasa III "Disponibil din fonduri cu destinaţie specială"
Clasa IV "Titluri şi certificate de trezorerie"
Clasa V "Disponibilităţi şi depozite"
Clasa VI "Decontări"
Clasa VII "Venituri şi cheltuieli din activitatea de trezorerie"
Clasa VIII "Excedente/deficite"
Clasa IX "Conturi în afara bilanţului"

Clasa I "Mijloace băneşti şi alte valori"

Conturile clasei I au funcţie contabilă de activ, îşi încep funcţiunea prin a se debita şi
prezintă sold debitor. Din această clasă fac parte următoarele conturi:
- 10 "Casa"
- 11 "Efecte şi titluri de valoare"

25
Tatiana Moşteanu, Mariana Vuţă, Emilia Câmpeanu, Gyorgy Attila, "Buget şi trezorerie publică", Editura
Unuversitară, Bucureşti, 2003.

52
- 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar"
- 13 "Casa Tranzitorie"
- 14 "Sume în numerar eliberate trezoreriei din alt judeţ"
Contul 10 "Casa" este cel mai important cont deoarece în cadrul acestuia se
înregistrează disponibilităţile băneşti existente în casieria Trezoreriei, Contul are funcţie
de activ şi prezintă următoarea funcţiune:
- în debitul contului se înregistrează încasările reprezentând sume datorate de
persoane fizice sau juridice din impozite sau taxe, sume reprezentând
contravaloarea titlurilor de stat şi a bonurilor de tezaur, sume depuse de
instituţiile publice reprezentând venituri încasate prin caseriile proprii.
- în creditul contului se înregistrează plăţile privind restituiri de sume
necuvenite bugetelor către persoane fizice sau juridice, precum şi restituirea
contravalorii titlurilor de stat sau a certificatelor de trezorerie ajunse la
scadenţă.
-
Clasa II "Venituri şi cheltuieli bugetare"

Conturile clasei a-II-a asigură:


- evidenţa încasării veniturilor bugetului de stat, veniturile bugetelor locale şi
a bugetului asigurărilor sociale de stat;
- evidenţa plăţilor dispuse de ordonatorii de credite din creditele deschise sau
repartizate, după caz, evidenţiate pe tipuri de bugete.
Din această clasă fac parte conturile:
- "Venituri ale bugetului de stat"
- "Venituri ale bugetului local"
- "Venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat"

"Cheltuieli ale bugetului de stat"


- "Cheltuieli ale bugetului local"
- "Cheltuieli ale bugetului de asigurări sociale de stat"
- "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
- "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate;
- "Veniturile bugetului asigurărilor pentrru şomaj"
- "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj".
Conturile din această clasă se închid la sfârşitul anului, în vederea stabilirii rezultatelor
execuţiei bugetare, dată la care Direcţia Judeţeană de Trezorerie, pe baza documentelor
Trezoreriilor teritoriale, virează Trezoreriei centrale veniturile bugetului de stat şi ale
bugetului asigurărilor sociale de stat, întocmind totodată dispoziţiile de încasare pentru
cheltuielile bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat.
Conturile de venituri au funcţie contabilă de pasiv, îşi încep funcţiunea prin a se
credita şi prezintă sold final creditor, astfel:
- în debit se înregistrează restituirea în numerar sau prin virament,
plătitorului, corespunzător unui venit necuvenit bugetului;
- în credit se înregistrează încasarea în numerar sau prin virament, de la
persoane fizice sau juridice, a impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului.

53
Conturile de cheltuieli cu funcţie contabilă de activ, îşi încep funcţiunea prin a se
debita şi prezintă sold final debitor, astfel:
- în debit se înregistrează plăţile dispuse de instituţiile publice din creditele
deschise sau repartizate, după caz;
- în credit se înregistrează reîntregirile de credite de la instituţii publice.
Conturile sintetice de venituri şi cheltuieli sunt dezvoltate în conturile analitice astfel:
- conturile de venituri - pe capitolele şi subcapitolele clasificaţiei bugetare şi
în cadrul acestora pe plătitori;
- conturile de cheltuieli - pe instituţii, şi în cadrul acestora pe capitole şi titluri
de cheltuieli, potirvit clasificaţiei bugetare.
Structura codificată a unui cont analitic de venituri cuprinde :
• simbolul contului sintetic de venituri;
• capitolul şi subcapitolul clasificaţiei bugetare;
• codul fiscal al plătitorului iar în cazul bugetelor locale codul fiscal al unităţilor
administativ-teritoriale.

Clasa III "Disponibil din fonduri cu afectaţie specială"

Conturile acestei clase asigură evidenţa constituirii şi utilizării fondurilor din afara
bugetului de stat, aprobate de lege.
Prin planul de conturi al Trezoreriei, sunt instituite atâtea conturi de disponibil din
fondurile speciale câte bugete anexe sunt aprobate de legea anuală a bugetului de stat.
Aceste conturi privesc ministerele şi instituţiile centrale, care gestionează aceste fonduri.
Conturile speciale ale Trezoreriei funcţionează după trei reguli:
- totalul cheltuielilor nu poate depăşi nivelul veniturilor, cu excepţia perioadei
de început a exerciţiului, când Trezoreria poate acorda avansuri
rambursabile;
- când veniturile depăşesc cu 10% nivelul evaluărilor, prin decrete se
aprobă majorarea cheltuielilor;
Excedentele acestor conturi, de regulă, se varsă la bugetul general.

Conturile din această clasă se creditează şi se debitează după cum urmează:


- în debit se înregistrează plăţile dispuse de instituţiile publice din fondurile
constituite potrivit legii.
- în credit se înregistrează veniturile încasate aferente fiecărui tip de fond.

Clasa IV "Titluri şi certificate de trezorerie"

Din această grupă fac parte următoarele conturi cu funcţie contabilă de activ:
- 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului
- bugetului de stat";
- 42 "Certificate de depozit";
- 43 "Depozite ale agenţilor economici";
- 44 "Depozite ale instituţiilor publice"

Clasa V "Disponibilităţi şi depozite"

54
In această clasă, sunt cuprinse conturi cu ajutorul cărora se asigură evidenţa
disponibilităţilor băneşti ale instituţiilor publice, altele decât cele de la buget, aflate în
conturile deschise la trezorerie. Acestea sunt evidenţiate în conturile 50 "Disponibil al
instituţiilor publice".
Pe numele instituţiilor publice de subordonare centrală şi locală sunt deschise conturi
de disponibilităţi, prin care se gestionează trei mari categorii de fonduri publice:
- fonduri cu destinaţie specială ale instituţiilor publice centrale şi locale;
- fonduri din mijloace extrabugetare ale aceloraşi unităţi;
- fonduri constituite pe baza unor acte normative.
Toate aceste fonduri publice se constituie în bugete separate, se aprobă de către fiecare
ordonator principal de credite şi nu sunt supuse controlului parlamentar.

Clasa VI "Decontări"

În această clasă sunt cuprinse următoarele conturi:


- 60 '"Cont curent al Trezoreriei la BNR"
- 61 "Cont corespondent al Trezoreriei"
- 62 "Decontări cu BNR din operaţiuni iniţiate"
- 63 "Decontări privind execuţia bugetului capitalei"
- 64 "Decontări privind bugetul Trezoreriei Statului"
- 66 '"Decontări privind efecte şi titluri de valoare"
- 67 "Decontări cu Trezoreria generală a statului privind operaţiunea de
- transferare a soldului contului curent al Trezoreriei Statului judeţene"
- 68 "Decontări cu numerar cu alte direcţii de trezorerie şi contabilitate publică"
- 69 "Debitori"
Cele mai importante conturi ale clasei VI "Decontări' sunt conturile 60 "Cont curent al
Trezoreriei la BNR" şi respectiv 61 "Cont corespondent al Trezoreriei".
În cadrul contului 60 "Cont curent al Trezoreriei la BNR", funcţionarea şi înregistrarea
operaţiilor sunt stabilite pe baza unor convenţii încheiate între Ministerul Finanţelor
Publice şi Banca Naţională, iar soldul acestui cont este cuprins în bilanţul băncii.
Disponibilităţile acestui cont pot fi folosite pentru:
- acoperirea temporară a deficitului curent al bugetului de stat şi bugetului
asigurărilor sociale de stat;
- a golurilor de casă ale bugetelor locale şi a deficitelor temporare ale
fondurilor speciale;
- împrumuturi pe termen mediu şi lung pentru finanţarea şi refinanţarea
deficitelor anuale ale bugetului de stat, pe seama disponibilităţilor pe termen
mediu şi lung din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe.
Golurile temporare de casă care se înregistrează pe parcursul execuţiei de casă a
contului pot fi acoperite prin atragerea de depozite pe termen scurt de la bănci sau alte
persoane juridice, pentru care se plătesc dobânzi.
Ministerul Finanţelor Publice intervine pentru menţinerea unui sold corespunzător al
contului curent al Trezoreriei Statului prin emisiunea de titluri de stat, purtătoare de
dobândă, pe care le răscumpără la scadenţă.
Pentru înregistrarea operaţiunilor de decontări, contul 60 are următoarele analitice:

55
- 60.01 - cont curent al trezoreriei peentru încasări şi plăţi de mică valoare;
- 60.02 - cont curent al trezoreriei pentru încasări şi plăţi de mare valoare;
- 60.03 - cont curent al trezoreriei pentru încasări şi plăţi intertrezorerii.
Corelat cu aceste analitice ale contului 60, contul 62 se va desfăşura în analitice astfel:
- 62.01 - decontări cu BNR din operaţiuni iniţiate de valori mici;
- 62.02 - decontări cu BNR din operaţiuni iniţiate de valori mari;
- 62.03 - decontări cu BNR din operaţiuni iniţiate cu alte trezorerii.
Contul 61 "Cont corespondent al Trezoreriei" este deschis la Banca Naţională pentru
Trezoreria centrală şi Trezoreriile judeţene şi cea a municipiului Bucureşti, şi la
Trezoreria judeţeană, pentru Trezoreriile municipale şi orăşeneşti. Este un cont de activ,
funcţionând astfel:
- în debit se înregistrează încasări de la agenţii economici care au deschis
conturi la băncile comerciale (plăţi pentru diverse servicii prestate de
instituţiile publice sau achitarea impozitelor, taxelor cuvenite bugetului).
- în credit se înregistrează plăţi ale instituţiilor publice (din conturile de
cheltuieli sau de disponibil) către diverşi agenţi economici sau instituţii
publice pentru achitarea mărfurilor primite, a serviciilor prestate şi lucrărilor
executate.
Soldul debitor al acestui cont reprezintă disponibil din Trezorerie la un moment dat.

Clasa VII "Venituri şi cheltuieli din activitatea de trezorerie"

Cu ajutorul conturilor din această clasă se ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor care
privesc actrivitatea Trezoreriei cum ar fi:
- dobânzi şi comisioane încasate;
- plăţi de dobândă pentru împrumuturi de stat interne şi externe.
Din această clasă fac parte conturile:
- 70 "Veniturile bugetului Trezoreriei Statului"
- 71 "Cheltuielile bugetului Trezoreriei Statului"

Clasa VIII "Excedente/deficite"

În această clasă se cuprind conturile cu ajutorul cărora se evidenţiază rezultatele


execuţiei bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, etc.
Din această clasă fac parte conturile:
- 80 "Excedent/deficit al bugetului de stat"
- 81 "Excedent/deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat"
- 82 "Soldul bugetului local"
- 83 "Disponibil din venituri cu destinaţie specială"
- 84 '"Fond de rulment propriu al unităţii administrativ teritoriale"
- 85 "Excedent/deficit al bugetului de venituri şi cheltuieli al Trezoreriei Statului"

- 86 "Excedent/deficit al bugetului asigurărilor pentru şomaj"


- 87 "Excedet/deficit al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate"

56
Clasa IX "Conturi în afara bilanţului"

Prin clasa a IX-a de conturi se înregistrează operaţiuni privind evidenţa creditelor


deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetul de stat,
bugetele locale şi din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Din această clasă fac parte următoarele conturi:
- 01 "Credite bugetare deschise şi repartizate din bugetul de stat"
- 02 "Credite bugetare deschise şi repartizate din bugetele locale"
- 03 "Credite bugetare deschise şi repartizate din bugetul asigurărilor sociale
de stat"
- 04 ''Garanţii bugetare acordate instituţiilor publice"
- 05 "Credite bugetare deschise şi repartizate din Fondul naţional unic de
asigurări sociale de sănătate"
- 06 "Credite bugetare deschise şi repartizate din bugetul Trezoreriei Statului"
- 07 "Materiale consumabile pentru activitatea de trezorerie"
- 08 ''Credite bugetare deschise şi repartizate din bugetul asigurărilor pentru
şomaj"
- 09 "Credite bugetare deschise şi repartizate, provenite din retrageri"

3.4. Deschiderea conturilor sintetice şi analitice

Conturile sintetice de gradele I, II si III se deschid în contabilitatea Trezoreriei potrivit


codurilor şi structurilor prevăzute în planul de conturi, precum şi în funcţie de natura
operaţiunilor specifice ce urmează a se înregistra în contabilitatea Trezoreriei.
Conturile analitice se formează astfel:
- pentru conturile sintetice de venituri şi cheltuieli ale bugetului de stat,
bugetelor locale şi bugetului asigurărilor sociale de stat, conturile analitice
se formează în cadrul conturilor sintetice respective pe capitole, subcapitole
şi plătitori, ministere, instituţii;
- conturile analitice pentru conturile sintetice ale fondurilor cu afectaţie
specială se formează pentru fiecare fond, distinct pentru venituri şi pentru
cheltuieli;
- conturile analitice pentru conturile sintetice de disponibilităţi şi depozite ale
instituţiilor publice se formează pe ministere, organe locale şi instituţii
subordonate acestora.
Conturile analitice pe seama instituţiilor publice se deschid astfel:
●conturile analitice pentru finanţarea cheltuielilor din bugetul de stat, bugetele
locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat se deschid pe seama "Cererii de deschidere
de credite";
●conturile analitice de disponibilităţi din cadrul contului sintetic 50 "Disponibil al
instituţiilor publice" se deschid numai la cererea instituţiilor publice, pe baza prezentării
următoarelor documente:
- cererea de deschidere a contului;

57
- actul de confirmare a legalităţii funcţionării instituţiei, precum şi a
reglementărilor în vigoare care-i permit să gestioneze mijloace extrabugetare
şi fonduri cu destinaţie specială;
- documentele privind numirea în funcţie a conducătorului instituţiei şi a
contabilului şef;
- fişa cu specimenele de semnături pentru persoanele autorizate de a angaja
cheltuieli.
Cererea de deschidere a contului se examinează de serviciul controlului cheltuielilor,
se avizează de contabilul şef şi se aprobă de către conducătorul unităţii Trezoreriei.
Conturile astfel deschise se pot închide de Trezorerii:
- la cererea instituţiei publice;
- în momentul când instituţia publică nu mai îndeplineşte condiţiile stabilite cu
privire la deschiderea şi funcţionarea contului.
Conform normelor metodologice de organizare şi funcţionare a Trezoreriei s-a stabilit
un cadru general de codificare a conturilor de venituri şi cheltuieli ale bugetului de stat,
bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, a conturilor în afara bilanţului şi a
celor cu afectaţie specială.
În codificarea conturilor de venituri şi cheltuieli, un rol important îl are clasificaţia
bugetară, care asigură gruparea sistematică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare şi
urmărirea prevederilor bugetare prin evidenţa contabilă sistematică.
Clasificaţia bugetară se prezintă sub două forme şi anume:
• clasificaţia economică care grupează cheltuielile bugetare după natura lor, pe
titulari (categorii de cheltuieli), şi în cadrul acestora pe articole şi aliniate;
• clasificaţia funcţională care grupează veniturile şi cheltuielile în părţi, capitole şi
subcapitole. Conform acestei clasificaţii, veniturile sunt grupate potrivit modului de
constituire şi surselor de provenienţa, iar cheltuielile sunt grupate pe destinaţii.
Codificarea conturilor de venituri se realizează pe baza elementelor din planul de
conturi pentru activitatea trezoreriei şi subdiviziunilor de venituri din clsificaţia
veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, bugetelor locale şi respectiv a bugetului
asigurărilor sociale de stat şi anume:
- Planul de conturi - codul contului sintetic de venit;
- Clasificaţia bugetară - codul capitolului de venituri;
- Clasificaţia bugetară - cod buget;
- Clasificaţia bugetară - codul subcapitolului de venit;
- Registrul fiscal - codul fiscal al plătitorului.
Codificarea conturilor de cheltuieli se formează pe baza codurilor conturilor contabile
din planul de conturi pentru activitatea trezoreriei şi subdiviziunilor de cheltuieli din
clasificaţia cheltuielilor bugetare, astfel:
- Planul de conturi - codul contului sintetic de cheltuială;
- Clasificaţia bugetară - codul capitolului de cheltuială;
- Clasificaţia bugetară - cod buget;
- Clasificaţia bugetară - codul titlului de cheltuială;
- Registrul fiscal - codul fiscal al instituţiei publice.

3.5. Sistemul de înregistrare în contabilitate

58
Documentele justificative de încasări şi plăţi prin trezorerie se înregistrează în
contabilitatea trezoreriei cronologic şi sistematic, în conturile de activ şi pasiv, precum şi
în conturile analitice deschise.
În cadrul fiecărei trezorerii documentele se înregistrează zilnic, interzicându-se
amânarea pentru evidenţierea operaţiunilor în ziua următoare.
Sistemul de contabilitate al trezoreriei se asigură pe baza următoarelor situaţii:
• Jurnalul de înregistrare;
• Fişele sintetice;
• Fişele de cont analitic şi extras de cont;
• Balanţele de verificare.

Jurnalul de înregistrare reprezintă documentul contabil al contabilităţii trezoreriei


pentru înregistrarea operaţiunilor în mod cronologic şi sistematic. Jurnalul de înregistrare:
- se întocmeşte de către compartimentele de trezorerie ("Caserie", "Control şi
evidenţa veniturilor", "Control şi evidenţa cheltuielilor") prin care se
efectuează operaţii de încasări şi plăţi;
- se deschide şi se închide zilnic pentru fiecare cont sintetic de bilanţ separat
pentru operaţiile de creditare şi separat pentru cele de debitare.
Documentele care au stat la baza înregistrării rămân anexate la Jurnalul de înregistrare
şi se arhivează la compartimentul care 1-a elaborat.
La finele fiecărei zile, din Jurnalul de înregistrare se totalizează sumele în coloanele în
care s-au înregistrat operaţii pe conturi sintetice, înscriindu-se pe un rând separat rulajul
zilei respective, după care acesta se cumulează cu rulajul zilei precedente rezultând
rulajul cumulat de la începutul anului al contului respectiv.
Pe baza aliajului zilnic centralizat din Jurnalul de înregistrare se întocmeşte Jurnalul
sinteză al contului sintetic de bilanţ care se transmite sub semnătură serviciului
"Contabilitate" al trezoreriei.

Fişele de cont sintetic se întocmesc în cadrul contabilităţii trezoreriei, pe primul rând


înscriindu-se soldul contului sintetic din anul precedent, iar în continuare se înscriu
operaţiile curente.
Zilnic se stabileşte rulajul contului sintetic precum şi rulajul cumulat, în care se cuprinde
şi soldul contului la începutul anului. Pe baza fişelor contului sintetic se întocmeşte
balanţa de verificare.

Fişele de cont analitic:


- pentru venituri - se deschid pe subcapitole, în cazul veniturilor încasate de la
instituţiile publice pentru sumele primite la buget se eliberează acestora
extras de cont;
- pentru cheltuielile bugetare - fişele de cont analitic se deschid pe capitole şi
categorii de cheltuieli, cu desfăşurarea acestora pe instituţii;
- pentru fondurile cu afecţie specială - se deschid distinct fişe de cont analitic
pe fiecare fond cu afecţie specială;

59
- pentru disponibilităţile instituţiilor publice - se deschid fişe de cont analitic
pe ordonatorii principali de credite cu desfăşurarea pe instituţiile
subordonate.
În conturile analitice se înregistrează operaţiile de încasări şi plăţi pe măsura efectuării
lor şi numai pentru cheltuielile bugetare şi pentru venituri, fondurile cu afecţie specială şi
disponibilităţile instituţiilor publice se eliberează extrase de cont.
Operaţiile înregistrate în conturile analitice se verifică şi trebuie să corespundă cu
conturile sintetice corespunzătoare.

Balanţa de verificare este de două feluri:


• balanţa de verificare analitică;
• balanţa de verificare sintetică.
Balanţa de verificare analitică se întocmeşte de către compartimentele "Venituri" şi
"Cheltuieli", care conduc evidenţa pe conturi analitice de venituri, cheltuieli,
disponibilităţi.
Balanţa analitică a conturilor analitice privind cheltuielile bugetului de stat, bugetului
local, bugetului asigurărilor sociale de stat, disponibilităţi şi fonduri cu afecţie specială se
întocmeşte zilnic. Rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldul trebuie să corespundă
cu aceleaşi date ale contului sintetic de venituri din balanţa de verificare sintetică.
Balanţa de verificare sintetică se întocmeşte de către serviciul "Contabilitate" pe
baza fişelor de cont sintetic. După verificarea exactităţii datelor se procedează la
confruntarea conturilor sintetice cu balanţa de verificare analitică întocmită pentru fiecare
cont sintetic care, de asemenea trebuie să cuprindă rulaje debitoare, creditoare şi sold.
În vederea asigurării înregistrării zilnice a operaţiunilor în contabilitatea trezoreriei,
fiecare serviciu îşi organizează activitatea în aşa mod încât la finele zilei să fie întocmită
balanţa de verificare sintetică şi balanţele de verificare analitice.

3.6. Documentele de sinteză şi rapoartele privind execuţia bugetară şi contul


curent al trezoreriei

În realizarea unei funcţii de bază a trezoreriei, respectiv aceea de a asigura


funcţionarea corespunzătoare a sistemului informaţional contabil privind raportarea
execuţiei bugetului public, pentru toate componentele sistemului, fiecare trezorerie are
obligaţia să întocmească periodic, pe baza datelor din contabilitate, situaţii de execuţie
atât pentru raportarea pe verigi superioare, cât şi pentru necesităţile propriilor atribuţii.
Lucrările de execuţie financiară la fine de trimestru şi periodic, potrivit normelor
stabilite de Direcţia Generală de Contabilitate Publică şi trezoreria statului din cadrul
Ministerului Finanţelor sunt:
a) Pentru raportarea execuţiei trimestriale:
- Bilanţul contabil al trezoreriei statului cu anexe;
- Soldul contului curent al trezoreriei la finele anului;
- Cont de execuţie al bugetului de stat;
- Cont de execuţie al bugetelor locale;
- Cont de execuţie al bugetului asigurărilor sociale de stat;
- Situaţia disponibilităţilor instituţiilor publice.

60
Bilanţul contabil al trezoreriei însoţit de raportul explicativ şi anexe se prezintă de
către direcţiile judeţene de trezorerie după centralizarea datelor raportate de către
trezoreriile lucrative în termen de 6 zile lucrătoare de la expirarea trimestrului pentru care
se face raportarea.
b) Pentru raportarea execuţiei lunare ce se efectuează în acelaşi termen:
- Soldul contului curent al trezoreriei statului;
- Cont de execuţie al bugetului de stat;
- Cont de execuţie al bugetelor locale;
- Cont de execuţie al bugetului asigurărilor sociale de stat.
c) La raportarea execuţiei semidecadale care se efectuează în termen de doua zile
lucrătoare de la expirarea semidecadei pentru care se face raportarea, se
întocmeşte "Execuţia operativă a contului trezoreriei".
d) Lucrările zilnice de raportare cuprind:
1. Execuţia operativă a contului general al trezoreriei statului, care are ca
anexe:
- bugetul de stat (cu detaliere pe trezorerii judeţene);
- bugetul local (cu detaliere pe trezoreirii judeţene);
- bugetul asigurărilor sociale (cu detaliere pe trezorerii judeţene)
- situaţia certificatelor de trezorerie şi depozit;
- situaţia disponibilităţilor aflate în caserie şi a disponibilului aflat la
băncile
- comerciale;
- situaţia creditelor deschise şi a cheltuielilor privind datoria publică;
- bugetul Trezoreriei Statului;
- situaţia fondurilor speciale;
- situaţia disponibilităţilor instituţiilor publice.
2. Situaţia documentelor de plăţi ce se decontează a doua zi, situaţie necesară
pentru previzionarea soldului contului general al Trezoreriei Statului.
Raportările zilnice, lunare, trimestriale şi anuale se raportează atât pe suport de hârtie
cât şi pe suport informatic, în doua zile lucrătoare de la expirarea termenului calendaristic
de raportare. Raportările pe suport informatic se fac prin sistemul de poştă electronică,
utilizându-se modulele de programe specifice. Documentele de intrare, cât şi situaţiile
finale pentru fiecare din lucrările anterior menţionate, sunt actualizate periodic de către
serviciile de Metodologie şi Urmărirea Execuţiei Financiare.
Bilanţul contabil al trezoreriei cuprinde indicatori cu privire la soldul la începutul
anului şi la finele trimestrului de raportare pentru posturile de activ şi pasiv. În
completarea datelor cuprinse în activul şi pasivul bilanţului se raportează şi conturile în
afara bilanţului, respectiv creditele deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de
credite.
Activul cuprinde: disponibilităţile băneşti (existente în casă, contul curent de la Banca
Naţională şi la băncile comerciale în cazul trezoreriilor teritoriale care efectuează plăţile
în numerar prin bănci comerciale), cheltuieli bugetare (pe componentele bugetului public
naţional), cheltuieli din activitatea trezoreriei şi alte active.
Pasivul cuprinde: veniturile bugetare (disponibilităţile din certificate de trezorerie
vândute şi depozite ale populaţiei, veniturile din activitatea trezoreriei şi conturi de
decontare componentele bugetului public), disponibilul din fonduri.

61
Situaţia contului curent al trezoreriei - fiecare trezorerie îşi întocmeşte pentru
analiza proprie, situaţia contului trezoreriei, în care se reflectă în indicatori sintetici
execuţia bugetului de stat, bugetelor locale, precum şi situaţia disponibilităţilor aflate în
contul trezoreriei. Pe baza datelor cuprinse în acest cont conducerea fiecărei trezorerii
examinează zilnic situaţia de execuţie bugetară comparativ cu disponibilităţile din
conturi.
Capitolul 4
Fluxurile financiare privind încasarea veniturilor bugetare şi finanţarea
cheltuielilor bugetare şi reflectarea lor în contabilitate

4.1. Fluxul încasării veniturilor bugetare prin Trezoreria


Statului

Veniturile bugetare sunt resursele băneşti care se cuvin bugetelor componente ale
bugetului general consolidat, în baza unor prevederi legale.
Veniturile bugetului de stat sunt constituite din:
• impozite, taxe şi contribuţii încasate de la agenţii economici şi
contribuabili;
• vărsămintele instituţiilor publice;
• alte venituri aprobate anual prin legea bugetară de către Parlament.
Veniturile sunt prevăzute în buget pe capitole şi subcapitole, corespunzător
subdiviziunilor clasificaţiei bugetare, aprobată prin ordin al Ministerului Finanţelor
Publice.
Obligaţia calculării şi vărsării la termen a impozitelor, taxelor, contribuţiei de asigurări
sociale şi a altor vărsăminte datorate statului, revine agenţilor economici indiferent de
forma de proprietate, precum şi instituţiilor publice. Persoanele fizice varsă impozitele şi
taxele datorate în baza comunicării organelor fiscale cu privire la debitele stabilite pentru
anul fiscal respectiv.
Veniturile bugetare se încasează in contul Trezoreriei astfel:
• în numerar direct la casieria Trezoreriei, precum şi încasarea prin agenţii
fiscali;
• virarea din iniţiativa agenţilor economici, instituţiilor publice din
conturile lor deschise la bănci comerciale, respectiv la trezorerii, în contul
Trezoreriei în raza căreia agentul economic îşi are domiciliul fiscal.
Veniturile încasate prin Trezorerie sunt urmărite şi evidenţiate distinct pe bugete, şi
anume:
• veniturile bugetului de stat;
• veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat;
• veniturile bugetelor locale;
• veniturile instituţiilor publice autonome;
• veniturile instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale,
după caz;
• veniturile instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

62
• veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate
sau garantate de stat şi a căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se
asigură din fonduri publice;
• veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile.
Prin trezorerii se realizează încasarea veniturilor cuvenite instituţiilor publice, venituri
ce sunt evidenţiate separat în conturile de disponibilităţi ale acestora deschise la
trezorerii.
Încasarea veniturilor bugetare este operaţia ce constă în primirea, de către trezorerie, a
unei sume de bani de la agenţii economici, instituţii publice, populaţie, reprezentând
venituri bugetare.
Agenţii economici îşi achită impozitele şi taxele datorate către buget, astfel:
a) prin depunere la casieria Trezoreriei a sumelor reprezentând impozite şi taxe.
Agentul economic se prezintă compartimentului Control şi evidenţa veniturilor în vederea
stabilirii sumelor datorate şi a termenului de plată, după care se întocmeşte nota de plată
care se prezintă casieriei.Casierul încasează suma pe baza foii de vărsământ şi eliberează
chitanţa corespunzătoare.
b) prin ordin de plată, pe baza căruia banca comercială virează din contul clientului în
contul Trezoreriei sumele datorate, sau în cazul în care agentul economic are cont deschis
la trezorerie, aceasta, pe baza ordinului de plată emis de agentul economic efectuează
plata în contul de venituri aferent.
În cazul în care plătitorul se prezintă din propria iniţiativă, la ghişeul
compartimentului Control şi evidenţa veniturilor se stabileşte suma de plată, destinaţia
plăţii, încadrarea corectă în termenele de plată, calculându-se majorări de întârziere în
cazul depăşirii acestor termene.
Toate aceste date sunt menţionate în nota de plată de lucrătorul respectiv şi se predă
casierului încasator, care se semnează cu actele însoţitoare privind plata, în vederea
notificării şi soldării debitelor. Acesta, în schimbul sumei primite eliberează foaia de
vărsământ cu chitanţă, ca act doveditor al achitării sumei.
Documentul de plată - ordinul de plată - completat cu toate elementele necesare se
depune de plătitor la unitatea bancară la care îşi are deschis contul. Decontarea privind
încasarea veniturilor bugetare se realizează prin transmiterea ordinelor de plată de la
băncile comerciale unde agenţii economici îşi au conturile, la sucursala judeţeană a
Băncii Naţonale care gestionează contul curent general al Trezoreriei Statului.
La filiala băncii comerciale, pe baza disponibilului din contul agentului economic, se
acceptă plata, după care se înregistrează în contul contribuabilului diminuarea
disponibilului cu suma înscrisă în ordinul de plată. Banca îi emite contribuabilului un
extras de cont pentru această operaţiune, la care ataşază exemplarul verde al ordinului, ca
document justificativ.
Zilnic, un delegat al Direcţiei Judeţene de Trezorerie ridică extrasul contului şi
documentele justificative de la sucursala Băncii Naţionale. La primirea extrasului şi a
documentelor justificative în cadrul serviciului "Contabilitate şi decontări", Direcţia
judeţeană de Trezorerie, prelucrează documentele:
- verifică sumele înscrise în extrasul de cont cu documentele justificative ce
însoţesc extrasul;
- înregistrează operaţiile de încasări şi plăţi prin contul curent în contabilitatea
proprie;

63
- grupează ordinele de plată privind încasarea veniturilor bugetare,
mijloacelor extrabugetare şi fondurilor bugetare în funcţie de domiciliul
fiscal al agentului economic.
Serviciul controlului şi evidenţei cheltuielilor detaşează filele ordinelor de plată şi le
repartizează astfel:
- exemplarul portocaliu rămâne la acest serviciu ca anexă la jurnalul de
înregistrare;
- exemplarul roşu este transmis împreună cu jurnalul de înregistrare către
serviciul contabilitate şi decontări pentru prelucrări;
- exemplarul verde este anexat la extrasul de cont al agentului economic.
În cazul instituţiilor publice, încasarea veniturilor se poate realiza în numerar şi prin
virament. Instituţiile publice sunt finanţate:
- integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, după caz;
- din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;
- integral din venituri proprii.
Instituţiile din prima categorie au venituri transferate în totalitate în conturile deschise
la Trezorerie, venituri care servesc la acoperirea cheltuielilor.
Veniturile instituţiilor din a doua categorie sunt încasate numai prin Trezorerie, în
timp ce veniturile celor din categoria a treia trebuie raportate, nu şi încasate prin
Trezorerie, cu toate că nu provin de la buget.
Realizarea şi vărsarea la buget a veniturilor rezultate din activitatea proprie a
instituţiilor publice finanţate de la buget se efectuează astfel: "instituţiile publice finanţate
de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale
desfăşoară anumite activităţi de prestări de servicii sau executări de lucrări către agenţii
economici sau populaţie, de la care încasează contravaloarea acestora".
În principiu, o instituţie publică finanţată integral de la buget, varsă veniturile
proprii realizate în contul bugetului din care este finanţată reducând efortul bugetar.
În funcţie de regimul legal al destinaţiei veniturilor instituţiilor publice,
operaţiunile de încasare a veniturilor proprii se realizează astfel:
• Încasarea veniturilor proprii în numerar prin casieria trezoreriei
Mecanismul de încasare a veniturilor în numerar este similar cu cel al agenţilor
economici. Veniturile încasate prin caserie pe baza foii de vărsământ, se depun în
conturile deschise la Trezorerie, potrivit destinaţiei stabilite de dispoziţiile legale.
Astfel, instituţiile publice depun la casieria Trezoreriei numerarul ridicat din cont şi
rămas nefolosit, încasările provenite din activitatea proprie, precum şi numerar în contul
datoriilor pe care le au către buget. Depunerea numerarului trebuie să se facă conform
prevederilor legale, zilnic sau periodic. In acest scop, instituţia comunică Trezoreriei prin
adresă scrisă, suma în numerar ce urmează a fi depusă în conturi potrivit destinaţiei
legale.
Adresa de comunicare se prezintă serviciului control şi evidenţa veniturilor din cadrul
Trezoreriei, care după verificare şi stabilirea contului în care se varsă, întocmeşte ordinul
de încasare pe care îl transmite casieriei în vederea încasării sumei. Acest ordin este
controlat de casier, care îl semnează şi îl înregistrează în registrul de casă. Pentru
numerarul încasat se eliberează chitanţă.

64
• Încasarea prin virament bancar, pe baza documentelor justificative:
- ordinul de încasare, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate,
lucrărilor executate de către instituţiile publice, este completat de instituţie
şi se prezintă Trezoreriei;
- ordinul de plată întocmit de un agent economic sau o instituţie publică în
favoarea unei instituţii beneficiară a sumei;
- cecul barat completat în favoarea instituţiei beneficiare.
Documentele, după verificare şi înregistrare în contabilitatea Trezoreriei, se transmit
unităţilor bancare la care agenţii economici au conturi deschise pentru înregistrarea
operaţiilor de plată.
Impozitele şi taxele datorate de persoanele fizice din municipii şi oraşe se încasează:
• În numerar prin casieria Trezoreriei.
Pentru achitarea acestora, persoanele fizice prezintă serviciului control şi evidenţa
veniturilor înştiinţările de plată primite de la organele fiscale, prin care sunt communicate
debitele din impozite, taxe, amenzi, care urmează a fi achitate în anul fiscal respectiv.
În lipsa înştiinţărilor de plată, contribuabilii pot prezenta:
- Chitanţele de plată din perioadele trecute;
- Declaraţii de impunere ale organelor fiscale;
- Procese verbale de contravenţii, amenzi, etc.;
- Alte documente din care să rezulte natura şi felul obligaţiei de plată către
buget, precum şi informaţii verbale, pe baza cărora se pot stabili
impozitele şi taxele de plată.
Serviciul control şi evidenţa veniturilor întocmeşte pe baza documentelor prezentate
de contribuabili, a evidenţei nominale conduse de Trezorerie, avizul de plată în care se
înscriu toate elementele prevăzute de formular.
• Prin virament, pe baza ordinului de plată completat de contribuabil.
În oraşe şi comune unde nu există o evidenţă pe calculator, populaţia îşi poate plăti
impozitele şi taxele în numerar prin intermediul agenţior fiscali încasatori, care eliberează
chitanţe pentru sumele încasate.
Agenţii au obligaţia depunerii sumelor la casieria Trezoreriei în baza unui borderou,
care este însoţit de sumele încasate şi chitanţele aferente anexate în vederea depunerii lor
la casierie. Casierul eliberează agentului o chitanţă pentru suma totală din borderou, iar la
sfârşitul zilei totalizează sumele încasate şi le înregistrează în registrul de casă sub
semnătură.
• Plata electronică a creanţelor bugetare.
Această modalitate poate fi utilizată de către persoanele fizice începând cu data de l
februarie 2003, iar aceştia au posibilitatea plăţii impozitelor, taxelor şi a altor creanţe
datorate la bugetul local al municipiilor şi oraşelor sau datoraate unor instituţii publice
urbane.
• Îîncasarea veniturilor bugetare prin executare silită.
în cazul în care debitorul nu îşi achită la termen obligaţiile de plată, organul de executare
silită îi va transmite o înştiinţare de plată prin care i se notifică suma de plată datorată.

4.2. Contabilitatea veniturilor bugetare

65
Conturile folosite pentru reflectarea în contabilitate a veniturilor bugetare sunt
următoarele:

Contul 20 "Veniturile bugetului de stat"

Acest cont are funcţie contabilă de pasiv, în creditul contului se înregistrează


încasările de venituri în numerar şi prin virament ale bugetului de stat pe capitole,
subcapitole şi plătitori provenite din impozite, taxe şi alte drepturi cuvenite bugetului de
stat de la agenţii economici, contribuabili şi instituţii publice, iar în debit eventuale sume
sau regularizate după caz, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Contabilitatea analitică a veniturilor bugetului de stat se conduce pe surse de venituri
(capitole şi subcapitole) şi plătitori potrivit subdiviziunilor şi precizărilor prevăzute în
clasificatia bugetară.
În debit se evidenţiază:
- contul 10 "Casa", cu sumele restituite în numerar persoanelor fizice, sume
ce provin din impozite şi taxele vărsate ca necuvenite bugetului de stat, cu
respectarea normelor în vigoare pentru aceste cazuri;
- contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei", cu sumele restituite prin
virament agenţilor economici şi contribuabililor, sume din impozite şi taxe
vărsate ca necuvenite bugetului de stat, cu respectarea normelor în vigoare
pentru aceste cazuri;
- contul 80 "Excedent/deficit bugetar pe anul curent" la sfârşitul anului (cu
soldul creditor al contului 20 "Veniturile bugetului de stat" pentru
încheierea exerciţului bugetar, conform normelor stabilite).
În credit se evidenţiază:
- contul 10 "Casa", cu veniturile încasate în numerar pe baza documentelor
de la agenţii economici, instituţii publice şi contribuabili;
- contul 23 '"Cheltuielile bugetului de stat", cu sumele virate trezoreriei, din
contul de
- cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul de stat,
reprezentând impozit pe salarii, alte taxe şi vărsăminte;
- contul 24 "Cheltuielile bugetului local", cu sumele virate trezoreriei, din
contul de
- cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul local,
reprezentând impozit pe salarii, alte taxe şi vărsăminte;
- contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat", cu sumele
virate trezoreriei, din contul de cheltuieli bugetare de către instituţiile
publice finanţate din bugetul respectiv, reprezentând impozit pe salarii,
alte taxe şi vărsăminte;
- contul 61 "Contul corespondent al trezoreriei" la trezoreriile locale, cu
sumele înregistrate în contul corespondent de către direcţia de trezorerie
judeţeană şi a municipiului Bucureşti, reprezentând impozite şi taxe virate
în contul trezoreriei de către agenţii economici care au conturile deschise
la băncile comerciale.

Contul 21 "Veniturile bugetelor locale"

66
Contul 21 "Veniturile bugetelor locale" este un cont de pasiv, în creditul contului se
înregistrează pe fiecare buget local, veniturile proprii, pe capitole, subcapitole, pe
plătitori şi contribuabili, provenite din impozite, taxe şi alte drepturi de la agenţi cu
sumele virate trezoreriei din contul de cheltuieli bugetare, de către instituţiile publice
finanţate din bugetele locale, reprezentând impozite pe salarii, alte taxe şi vărsăminte.
Contabilitatea analitică a veniturilor bugetelor locale se conduce pe capitole,
subcapitole şi plătitori, potrivit precizărilor prevăzute în clasificaţia bugetară.
În debit se evidenţiază:
- contul 10 '"Casa", cu sumele restituite în numerar agenţilor economici şi
contribuabililor, din impozitele şi taxele vărsate ca necuvenite la bugetul
local;
- contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei", sau prin virament, agenţilor
economici şi contribuabililor, din impozite şi taxe vărsate ca necuvenite la
bugetul local.
În credit se evidenţiază:
- contul 10 '"Casa", cu veniturile încasate în numerar pe baza documentelor
de la agenţii economici, instituţii publice şi contribuabili;
- contul 23 "Cheltuielile bugetului de stat", cu sumele virate trezoreriei, din
contul de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din
bugetul de stat, reprezentând impozit pe salarii, alte taxe şi vărsăminte;
- contul 24 "Cheltuielile bugetului local", cu sumele virate trezoreriei, din
contul de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din
bugetul local, reprezentând impozit pe salarii, alte taxe şi vărsăminte;
- contul 25 '"Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat", cu sumele
virate trezoreriei, din contul de cheltuieli bugetare de către instituţiile
publice finanţate din bugetul respectiv, reprezentând impozit pe salarii,
alte taxe şi vărsăminte;
- contul 61 "Contul corespondent al trezoreriei" în trezoreriile locale, cu
sumele înregistrate în contul corespondent de către direcţia de trezorerie
judeţeană şi a municipiului Bucureşti, reprezentând impozite şi taxe virate
în contul trezoreriei de către agenţii economici care au conturile deschise
la băncile comerciale.

Contul 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat"

Contul 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" are funcţie contabilă de


pasiv, în creditul acestui cont se înregistrează în cursul anului, veniturile proprii ale
bugetului asigurărilor sociale de stat, pe capitole, subcapitole, conform clasificaţiei
bugetare tip, iar în debit se înregistrează sumele restituite ca necuvenite în conformitate
cu normele stabilite în acest scop.
Contabilitatea analitică a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat se realizează
pe surse de venituri, capitole, subcapitole, conform subdiviziunilor din clasificaţia
bugetului asigurărilor sociale.
În debit se evidenţiază:

67
- contul 10 "Casa", cu sumele restituite în numerar agenţilor economici,
insituţiilor publice, din contribuţia de asigurări sociale necuvenită şi care
nu poate fi compensată cu sumele datorate în perioadele viitoare;
- contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei"., cu sumele restituite prin
virament agenţilor economici, insituţiilor publice, din contribuţia de
asigurări sociale virate necuvenită şi care nu poate fi compensată cu
sumele datorate în perioadele viitoare;
- contul 81 "Excedentul bugetului asigurărilor sociale de stat" la finele
anului potrivit normelor stabilite în acest scop (cu soldul creditor).
În credit se evidenţiază:
- contul 10 "Casa", cu veniturile încasate în numerar pe baza documentelor
de Ia agenţii economici, instituţii publice şi contribuabili;
- contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat", cu
contribuţia de asigurări sociale;
- contul 61 "Contul corespondent al trezoreriei", cu sumele încasate prin
virament în contul corespondent al trezoreriei reprezentând veniturile
bugetului asigurărilor sociale de stat.

Contul 60 "Cont curent al trezoreriei la Banca Naţională"

Este un cont bifuncţional şi se deschide numai în contabilitatea direcţiei de trezorerie


judeţene şi a municipiului Bucureşti, în debitul acestui cont se înregistrează operaţiunile
de încasări (venituri bugetare, mijloace extrabugetare, fonduri speciale etc.) pentru
trezoreriile municipale, orăşeneşti şi percepţii care sunt cuprinse în extrasul de cont
primit de sucursala Băncii Naţionale, în creditul acestui cont se înregistrază operaţiunile
de plăţi dispuse pe baza de documente primite de Ia trezoreriile din subordine şi care se
transmit sucursalei Băncii Naţionale, pentru care eliberează extrase de cont cu
operaţiunile respective.
În debit se evidenţiază:
- contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei", analitic pe fiecare trezorerie
din subordine, cu sumele încasate prin contul curent din Banca Naţională,
reprezentând venituri bugetare, extrabugetare, fonduri speciale etc., pentru
trezoreriile din judeţ sau municipiul Bucureşti, pe baza extrasului de cont
şi a documentelor anexate.
În credit se evidenţiază:
- contul 62 "Decontări din operaţiuni iniţiate cu Banca Naţională", pe baza
extrasului de cont şi a documentelor anexă de la Banca Naţională, cu
valoarea documentelor de plăţi primite de trezoreriile din subordine,
transmise sucursalei Băncii Naţionale şi înregistrate în contul curent al
trezoreriei la Banca Naţională, reprezentând plăţi către furnizori şi
creditori care au conturile deschise la băncile comerciale.
Contul 60 poate prezenta şi funcţiona cu:
• Sold debitor, reflectând disponibilul trezoreriei la sucursala Băncii
Naţionale;
• Sold creditor, reprezentând insuficienţă de disponibilităţi în judeţul
respectiv. Contul funcţionează în continuare cu sold creditor întrucât acesta

68
este acoperit Din totalul disponibilităţilor trezoreriei aflate la Banca
Naţională. Această problemă se soluţionează pe plan central de către
Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională.

Contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Este un cont bifuncţional şi se deschide în:


• contabilitatea treoreriei municipale, orăşeneşti şi percepţii, cu ajutorul căruia se
evidenţiază operaţiunile de încasări şi plăţi aferente fiecărei trezorerii;
• contabilitatea direcţiei de trezorerie judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe baza
conturilor analitice pentru fiecare trezorerie, în care înregistrează operaţiunile de
încasări şi plăţi.
În legătură cu înregistrarea operaţiunilor în contul 61 "Contul corespondent al
trezoreriei" se vor respecta următoarele reguli:
- operaţiunile în cont, atât la trezoreriile municipale, orăşeneşti şi percepţii
cât şi la nivelul trezoreriei judeţene şi a municipiului Bucureşti, se vor
înregistra pe baza documentelor specifice întocmite în acest scop;
- direcţia de trezorerie judeţeană şi a municipiului Bucureşti va transmite
zilnic trezoreriilor din subordine extrase de cont, cu documentele anexate
care vor fi confruntate cu operaţiunile înregistrate în contul 61 al fiecărei
trezorerii;
- soldul contului 61 din contabilitatea trezoreriei municipale, orăşeneşti şi
percepţii trebuie să corespundă cu soldul aceluiaşi cont deschis la
trezoreriile judeţene şi a municipiului Bucureşti, în cazul unor diferenţe se
acţionează de ambele părţi pentru clarificarea şi soluţionarea acestora;
- în bilanţul centralizat al trezoreriei judeţene şi a municipiului Bucureşti,
soldul contului 61 nu apare, întrucât prin centralizare, soldul contului
debitor trebuie să fie egal cu soldul contului creditor.
În contabilitatea trezoreriilor municipale, orăşeneşti, percepţii, contul 61 se debitează
şi se creditează după cum urmează:
În debit se evidenţiază:
- contul 20 "Veniturile bugetului de stat"; contul 21 "Veniturile bugetelor
locale"; contul 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat";
- contul 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale
de sănătate";
- contul 28 '"Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj";
- contul 30 "Conturile de disponibil din fonduri cu destinaţie specială";
- contul 50 "Disponibil al instituţiilor publice", pe baza documentelor primite
de la
trezoreria judeţeană şi a municipiului Bucureşti, reprezentând încasări
pentru conturile de venituri, fonduri cu afectaţie specială şi disponibilităţi
deschise în cadrul fiecărei trezorerii.
În credit se evidenţiază:
- contul 23 "Cheltuielile bugetului de stat", cu sumele virate din contul de
cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul de

69
stat, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, a lucrărilor executate
de agenţi economici ce nu au cont deschis la trezorerie;
- contul 24 "Cheltuielile bugetului local", cu sumele virate din contul de
cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul local,
reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, a lucrărilor executate de
agenţii economici ce nu au cont deschis la trezorerie;
- contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat", cu sumele
virate din contul de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate
din bugetul respectiv, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, a
lucrărilor executate de agenţii economici ce nu au cont deschis la trezorerie;
- contul 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări de
sănătate";
- contul 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj".
În contabilitatea trezoreriei judeţene şi a municipiului Bucureşti, contul 61 se
debitează şi se creditează astfel:
• în debit, contul 62 "Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni iniţiate",
cu valoarea documentelor de plăţi primite de la trezoreriile teritoriale şi
transmise sucursalei Băncii Naţionale reprezentând plăţi către furnizori şi
creditori care au conturile deschise la bănci comerciale.
• în credit, contul 60 "Cont curent al trezoreriei la Banca Naţională", cu
sumele încasate prin contul curent de la Banca Naţională, reprezentând venituri
bugetare, extrabugetare, fonduri speciale etc., pentru trezoreriile din judeţ sau
municipiul Bucureşti, pe baza extrasului de cont a documentelor anexate.
În contabilitatea trezoreriei pentru evidenţierea veniturilor din activitatea proprie,
funcţionează contul 70 "Venituri din activitatea trezoreriei", cont de pasiv, care se
creditează cu dobânzile încasate din plasamente financiare, comisioane pentru serviciile
prestate titularilor de cont şi se debitează, la finele anului, cu totalul cheltuielilor privind
activitatea trezoreriei, în cadrul contului se deschid analitice pe surse de venituri.
4.3. Fluxul finanţării cheltuielilor bugetare prin Trezoreria Statului

Cheltuielile bugetare sunt sume prevăzute şi aprobate în bugetele componente ale


bugetului general consolidat, în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin bugetele
respective.
Vincent Raude şi Jean Claude Pagat în "Cour sur les regles de la comptabilite
publique", Ecole nationale des services du Tresor, Paris, 1991, defineşte ordonatorul de
credite bugetare ca fiind persoana care are calitatea în numele statului, a unei colectivităţi
sau instituţii publice, de a contracta, constata, lichida o creanţă sau de a ordona fie
încasarea unei creanţe, fie plata unei datorii.
Dicţionarul Explicativ al Limbii Romane, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti,
2001, defineşte ordonatorul de credite ca fiind conducătorul unei instituţii bugetare,
centrale sau locale, care are dreptul să dispună de creditele bugetare aprobate prin bugetul
de venituri şi cheltuieli al instituţiei.
Fluxul finanţării cheltuielilor din bugetul public prin Trezoreria Statului cuprinde două
faze, şi anume:
• deschiderea creditelor bugetare;
• angajarea şi utilizerea creditelor.

70
Creditul bugetar reprezintă limita maximă pană la care se pot ordonan şi efectua plăţi
în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţului bugetar
şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja,
ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni.
Deschiderea de credite bugetare este aprobarea comunicată ordonatorului principal de
credite, de către Ministerul Finanţelor Publice prin Trezoreria Statului, în limita căreia se
pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. Potrivit reglementărilor în vigoare,
cheltuielile se pot angaja şi efectua de către ordonatorii de credite numai pe baza
creditelor deschise de către ordonatorul principal de credite. De asemenea, orice
cheltuială din sumele alocate prin bugetul de stat se poate aproba de către ordonatorul de
credite şi efectua numai dacă a fost în prealabil avizată, potrivit legii, de către
conducătorul compartimentului financiar-contabil sau alte persoane însărcinate cu
exercitarea controlului financiar preventiv.
Ordonatorii principali de credite solicită Ministerului Finanţelor Publice - Direcţia
Generală a Trezoreriei Publice - deschiderea de credite bugetare pentru activitatea proprie
şi a unităţilor subordonate pentru cheltuieli curente şi de capital. Elementele pe baza
cărora se stabileşte volumul creditelor bugetare sunt:
• gradul de utilizare a creditelor acordate anterior;
• disponobilităţile rămase la finele anului la cheltuielile curente şi de capital;
• cheltuielile necesare ce urmează a se efectua în perioada următoare pentru
activitatea curentă şi pentru investiţii;
• veniturile proprii prevăzute a se realiza şi care potrivit legii se folosesc la
acoperirea cheltuielilor aprobate ordonatorilor principali de ccredite stabilite
pentru unităţile subordonate, termenele la care să prezinte cererile de fonduri
şi modul de justificare a solicitării creditelor bugetare, cereri care urmează a
fi analizate de către aceştia.
Creditele bugetare privind cheltuielile aprobate pe capitole în buget, se deschid
trimestrial în două tranşe:
- prima tranşă între 20-25 din ultima lună a trimestrului în curs pentru primele
două luni ale trimestrului următor, fără a depăşi 65% din prevederea
trimestrului;
- a doua tranşă, pentru diferenţă, între 20-25 din a doua lună a trimestrului în
curs pentru creditele bugetare aferente ultimei luni a trimestrului.
Cererile de deschidere a creditelor bugetare se întocmesc la nivel de capitol de
cheltuieli. Pe verso-ul cererii pentru deschiderea de credite bugetare se menţionează
separat suma reditelor cu defalcare pe cheltuieli curente, din care - cheltuieli de personal,
cheltuieli materiale şi subvenţii detaliate potrivit structurii aprobate prin buget şi
cheltuieli de capital.
Direcţia Generală a Trezoreriei, după ce analizează şi verifică documentele, aprobă
deschiderea creditelor bugetare, le dă avizul de deschidere, în caz contrar documentele se
restituie.
Odată cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezintă
Ministerului Finanţelor Publice o notă justificativă precum şi dispoziţiile bugetare pentru
repartizarea creditelor pentru:
• cheltuieli proprii;
• cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine;

71
• cheltuielile instituţiilor publice direct subordonate ai căror conducători
sunt ordonatori terţiari.
Ordonatorii principali, după primirea comunicării privind deschiderea creditelor,
procedează la repartizarea creditelor la instituţiile din subordine. Repartizarea are loc pe
baza următoarelor elemente de fundamentare:
necesarul de finanţat în limita creditelor aprobate şi repartizate pe trimestre; disponibilul
de credite rămas din perioadele precedente.
Repartizarea se efectuează pe baza întocmirii documentului '"dispoziţie bugetară" care
cuprinde:
• denumirea instituţiei;
• conturile bugetare;
• trezoreria prin care îşi derulează operaţiile de plăţi;
• creditele bugetare repartizate atât în sumă totală cât şi pe subdiviziuni ale
clasificaţiei bugetare.
Pe verso-ul dispoziţiei bugetare se înscrie repartizarea creditelor bugetare pe conturi
analitice care se formează din următoarele:
• cod 01 - credite deschise şi repartizate bugetului de stat;
• cod capitol cheltuieli;
• cod 00 - câmp rezervat pentru codificări speciale;
• cod titlu cheltuieli, şi anume:
- 02 "cheltuieli de personal";
- 20 "cheltuieli materiale şi servicii".
• cod fiscal al instituţiei publice.

4.4. Contabilitatea cheltuielilor bugetare

Contabilitatea cheltuielilor bugetare se evidenţiază cu ajutorul următoarelor conturi:

Contul 23 "Cheltuielile bugetului de stat"

Este un cont de activ cu ajutorul căruia se evidenţiază plăţile de casă efectuate, dispuse
de ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul de stat prin trezorerie în limita creditelor
deschise sau repartizate, după caz.
Contabilitatea analitică a cheltuielilor bugetului de stat se desfăşoară în conturi
analitice pe capitole, subcapitole şi categorii de cheltuieli, ministere şi instituţii
subordonate, conform clasificaţiei cheltuielilor bugetului de stat.
Contul 23 se debitează şi se creditează după cum urmează:
În debit se înregistrează:
- contul 10 "Casa" cu sumele eliberate în numerar din contul instituţiilor
publice în vederea efectuării de cheltuieli prin casieriile proprii;
- contul 21 "Veniturile bugetelor locale" cu sumele virate din contul bugetului
de stat pe seama fiecărui buget local, reprezentând transferuri de echilibrare
a bugetului local respectiv, potrivit legii bugetare anuale;
- contul 20 "Veniturile bugetului de stat", contul 22 "Veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat" cu plăţile dispuse din conturile de cheltuieli ale

72
instituţiilor publice, reprezentând impozite, taxe şi contribuţii de asigurări
sociale cuvenite bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat;
- contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei" cu plăţile dispuse conform
ordinelor de plată de ordonatorii de credite, în baza creditelor deschise sau
repartizate, în vederea achitării obligaţiilor către furnizori şi creditori care au
conturile la trezorerii diferite.
În credit se înregistrează:
- contul 10 "Casa" cu sumele depuse de instituţiile publice, reprezentând
fonduri rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont;
- contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei" cu sumele recuperate de la
furnizori şi creditori, ca urmare a intervenţiilor efectuate cu privire la
respectarea preţurilor şi a altor reglementări;
- contul 80.01 "Excedent/deficit bugetar pe anul curent" la finele anului cu
soldul de cheltuieli, pentru închiderea execuţiei bugetului de stat, operaţiune
care se efectuează potrivit normelor speciale ce se vor elabora în acest scop.

Contul 24 "Cheltuielile bugetelor locale"

Contul 24 "Cheltuielile bugetelor locale" este un cont de activ, cu ajutorul căruia se


evidenţiază plăţile dispuse de ordonatorii de credite finanţaţi din bugetele locale prin
trezorerii, în limita creditelor aprobate şi deschise ordonatorilor respectivi. Se debitează şi
se creditează astfel:
În debit se înregistrează:
- contul 10 "Casa" cu sumele eliberate pe bază de cec din conturile
instituţiilor de subordonare locală, în vederea efectuării de plăţi prin
casieriile proprii pentru achitarea salariilor, altor drepturi de personal,
deplasări, etc.;
- contul 20 "Veniturile bugetului de stat", contul 21 "Veniturile bugetelor
locale", contul 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" cu
plăţile dispuse din conturile de cheltuieli de către ordonatorii de credite
pentru virarea de impozite, taxe şi contribuţii de asigurări sociale, după caz,
la bugetele respective;
- contul 50.11 "Disponibil din fondul de rulment al bugetului local" la finele
anului, cu partea din excedentul bugetului local, virată în cont special pentru
constituirea fondului de rulment potrivit reglementărilor în vigoare;
- contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei" cu plăţile dispuse de
ordonatorii de credite finanţaţi din bugetele locale în contul furnizorilor şi
creditorilor, cu conturile deschise la trezorerii diferite, reprezentând
cheltuieli pentru aprovizionarea de mărfuri, executări de lucrări, prestări de
servicii, în limita creditelor deschise sau repartizate;
- contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei" la finele anului, cu cota din
excedentul bugetului local vărsat potrivit dispoziţiilor legale în vigoare în
contului fondului de tezaur al Consiliului judeţean, operaţiunea se
efectuează potrivit normelor privind încheierea exerciţiului bugetar.
În credit se înregistrează:
- contul 10 "Casa" cu sumele depuse de instituţiile publice, reprezentând

73
fonduri rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont;
- contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei" cu sumele recuperate de la
furnizori şi creditori, ca urmare a intervenţiilor efectuate cu privire la
respectarea preţurilor şi a altor reglementări;

Contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"

Contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" este un cont de activ, cu


ajutorul căruia se evidenţiază plăţile efectuate din bugetul asigurărilor sociale de stat prin
trezorerii, în limita creditelor aprobate şi deschise ordonatorilor de credite finanţaţi din
acest buget.
Contabilitatea analitică a cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat se
desfăşoară în conturi analitice deschise pe capitole şi subcapitole, conform clasificaţiei
bugetare.
Contul se debitează şi se creditează prin următoarele conturi:
În debit se înregistrează:
- contul 10 "Casa" cu sumele eliberate din contul de cheltuieli al instituţiilor
de asigurări sociale în vederea achitării unor obligaţii prin casieria proprie;
- contul 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" cu contribuţia de
asigurări
- sociale utilizată de agenţii economici pentru acoperirea unor cheltuieli la
locul de muncă;
- contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei" cu plăţile dispuse din contul de
cheltuieli de ordonatorii de credite, privind cheltuieli de asigurări sociale, în
limita creditelor deschise de Ministerul Muncii, Solidarităţi Sociale şi
Familiei către diverşi furnizori şi creditori cu conturi deschise la alte
trezorerii.
În credit se înregistrează:
- contul 10 "Casa" cu sumele restituite în cont de către instituţiile de asigurări
sociale,
rămase nefolosite din cele ridicate iniţial;
- contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei" cu sumele recuperate prin cont
din finanţarea cheltuielilor pe anul curent;
- contul 81 "Excedentul bugetului asigurărilor sociale de stat" la sfârşitul
anului, cu soldul debitor al contului 25, pentru încheierea exerciţiului
bugetar şi stabilirea rezultatelor, operaţiunea se efectuează pe baza normelor
de încheiere a exerciţiului bugetar.

Contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Este un cont bifuncţional şi se deschide în:


- contabilitatea treoreriei municipale, orăşeneşti şi percepţii, cu ajutorul căruia
se evidenţiază operaţiunile de încasări şi plăţi aferente fiecărei trezorerii;
- contabilitatea direcţiei de trezorerie judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe
baza conturilor analitice pentru fiecare trezorerie, în care se înregistrează
operaţiunile de încasări şi plăţi.

74
În legătură cu înregistrarea operaţiunilor în contul 61 "Contul corespondent al
trezoreriei" se vor respecta următoarele reguli:
• operaţiunile în cont, atât la trezoreriile municipale, orăşeneşti şi percepţii
cât şi la nivelul trezoreriei judeţene şi a municipiului Bucureşti, se vor
înregistra pe baza documentelor specifice întocmite în acest scop;
• direcţia de trezorerie judeţeană şi a municipiului Bucureşti va transmite
zilnic trezoreriilor din subordine extrase de cont, cu documentele anexate
care vor fi confruntate cu operaţiunile înregistrate în contul 61 al fiecărei
trezorerii;
• soldul contului 61 din contabilitatea trezoreriei municipale, orăşeneşti şi
percepţii trebuie să corespundă cu soldul aceluiaşi cont deschis la
trezoreriile judeţene şi a municipiului Bucureşti, în cazul unor diferenţe se
acţionează de ambele părţi pentru clarificarea şi soluţionarea acestora;
• în bilanţul centralizat al trezoreriei judeţene şi a municipiului Bucureşti,
soldul contului 61 nu apare, întrucât prin centralizare, soldul contului
debitor trebuie să fie egal eu soldul contului creditor.
În contabilitatea trezoreriilor municipale, orăşeneşti, percepţii, contul 61 se debitează
şi se creditează după cum urmează:
În debit se înregistrează:
- contul 20 "Veniturile bugetului de stat"; contul 21 '"Veniturile bugetelor
locale";
- contul 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat";
- contul 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale
de sănătate";
- contul 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj";
- contul 30 "Conturile de disponibil din fonduri cu destinaţie specială";
- contul 50 "Disponibil al instituţiilor publice", pe baza documentelor
primite de la
trezoreria judeţeană şi a municipiului Bucureşti, reprezentând încasări
pentru conturile de venituri, fonduri cu afectaţie specială şi disponibilităţi
deschise în cadrul fiecărei trezorerii.
În credit se înregistrează:
- contul 23 "Cheltuielile bugetului de stat", cu sumele virate din contul de
cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul
de stat, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, a lucrărilor
executate de agenţi economici ce nu au cont deschis la trezorerie;
- contul 24 "Cheltuielile bugetului local", cu sumele virate din contul de
cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul local,
reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, a lucrărilor executate de
agenţi economici ce nu au cont deschis la trezorerie;
- contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat", cu sumele
virate din contul de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice
finanţate din bugetul respectiv, reprezentând contravaloarea serviciilor
prestate, a lucrărilor executate de agenţi economici ce nu au cont deschis
la trezorerie;

75
- contul 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări de
sănătate"; contul 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj".
În contabilitatea trezoreriei judeţene şi a municipiului Bucureşti, contul 61 se
debitează şi se creditează astfel:
- în debit, contul 62 "Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni iniţiate",
cu valoareaa documentelor de plăţi primite de la trezoreriile teritoriale şi
transmise sucursalei Băncii Naţionale reprezentând plăţi către furnizori şi
creditori care au conturile deschise la bănci comerciale.
- în credit, contul 60 "Cont curent al trezoreriei la Banca Naţională", cu
sumele încasate prin contul curent de la Banca Naţională, reprezentând
venituri bugetare, extrabugetare, fonduri speciale etc., pentru trezoreriile
din judeţ sau municipiul Bucureşti, pe baza extrasului de cont a
documentelor anexate.
-
Contul 62 "Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni iniţiate"

Cu ajutorul acestui cont direcţia de trezorerie judeţeană şi a municipiului Bucureşti


înregistrează operaţiunile cu trezoreriile din subordine şi sucursala Băncii Naţionale,
rezultate din transmiterea şi decontarea documentelor de plăţi.
În debitul acestui cont se înregistrează valoarea documentelor de plăţi primite de la
trezoreriile subordonate şi decontate prin contul trezoreriei deschis la Banca Naţională, pe
baza extrasului de cont prin creditul contului 60 "Cont curent al trezoreriei la Banca
Naţională".
În creditul contului se înregistrează valoarea documentelor de plăţi primite de la
trezoreriile subordonate în vederea transmiterii spre decontare la sucursala Băncii
Naţionale prin debitul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei".
La nivelul trezoreriei funcţionează contul 71 "Cheltuieli din activitatea trezoreriei",
cont de activ, care se debitează şi se creditează după cum urmează:
În debit se înregistrează cheltuieli specifice: dobânzi, comisioane plătite
pentru împrumuturi, alte cheltuieli aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli al
trezoreriei.
În credit se înregistrează contul 70 "Venituri din activitatea trezoreriei" la sfârşitul
anului.

Capitolul 5
Studiu de caz privind locul şi rolul Trezorerie municipale Târgu Jiu în
derularea încasărilor şi plăţilor

Trezoreria judeţeană Gorj este organizată ca direcţie distinctă în cadrul Direcţiei


Generale a Finanţelor Publice Gorj, fiind acea verigă specializată în activitatea de
coordonare şi sintetizarea a fluxurilor financiare ale trezoreriilor de pe întreg judeţul şi
poartă denumirea de Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică. Organismul
central coordonator al Activităţii de Trezorerie şi Contabilitate Publică Gorj este
Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Contabilităţii Publice şi a Sistemului

76
de Decontări în Sectorul Public, iar trezoreriile operative organizate la nivelul
administraţiilor finanţelor publice municipale şi orăşeneşti sunt în subordine directă, pe
linie metodologică şi coordonare.
Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Gorj ca instituţie financiară prin care
sectorul public îşi efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi, înfiinţată în baza Hotărârii
Guvernului nr. 78/15.02.1992 privind organizarea şi funcţionarea trezoreriei finanţelor
publice şi organizată conform prevederilor Ordinului 1029/1992 pentru aprobarea
Normelor metodologice nr. 5318/1992 privind organizare şi funcţionarea trezoreriilor
finanţelor publice, a pornit activitatea la data de l aprilie 1994, fiind coordonată de un
trezorier şef şi are, conform ultimei organigrame aprobate, patru compartimente (servicii,
birouri) şi anume:
• compartiment buget şi contabilitate publică;
• serviciul administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei;
• compartimentul urmărirea activităţii de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat
şi certificatelor de trezorerie;
• biroul îndrumarea şi verificarea activităţii trezoreriilor locale.
Trezoreria judeţeană Gorj are în subordine directă, pe linie metodologică şi
coordonare, cinci trezorerii operative organizate în cadrul administraţiilor finanţelor
publice:
- Trezoreria municipală Tg-Jiu;
- Trezoreria municipală Motru;
- Trezoreria orăşenească Târgu-Cărbuneşti;
- Trezoreria orăşenească Novaci;
- Trezoreria orăşenească Rovinari.
Trezoreria municipală Tg-Jiu este organizată în cadrul administraţiei finanţelor
publice sub denumirea de activitate de trezorerie şi contabilitate publică, fiind coordonată
de un şef adjunct administraţie şi are în structură cinci compartimente:
• serviciul încasarea şi evidenţa veniturilor;
• serviciul verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice; .
• compartimentul de administrare a conturilor agenţilor economici;
• serviciul de administrare şi contabilitate a contului curent al trezoreriei statului;
• serviciul casierie-tezaur, vânzare şi gestionarea titlurilor de stat şi certificate de
trezorerie.
În baza datelor din documentele "Veniturile şi cheltuielile bugetelor locale pe unităţi
administativ teritoriale" pe anii 2004, 2005 şi 2006 am efectuat următoarea analiză în
cadrul Trezoreriei municipale Tg-Jiu.
Analiza respectivă are în vedere determinarea următoarelor probleme:
• structura veniturilor totale ale bugetelor locale pe perioada 2004 - 2006;
• dinamica veniturilor bugetelor locale şi reprezentarea lor grafică în perioada de
referinţă;

77
• analiza soldului bugetelor locale în comparaţie cu veniturile şi cheltuielile
bugetelor locale în 2004 - 2006.
1. În prima parte a acestei analize vom determina structura veniturilor totale,
respectiv cât la sută din veniturile totale reprezintă veniturile proprii; cât la sută din
veniturile totale reprezintă sumele defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele
locale; cât la sută din veniturile totale reprezintă sumele defalcate din taxa pe valoare
adăugată; cât la sută din veniturile totale reprezintă subvenţiile primite de la bugetul de
stat; cât la sută din veniturile totale reprezintă subvenţiile primite de la alte bugete; cât
la sută din veniturile totale reprezintă donaţiile şi sponsorizările, se bazează pe efectuarea
următoarelor calcule.
• Valorile veniturilor totale în anul 2004, preluate din anexa l "Veniturile şi
cheltuielile bugetelor locale pe unităţi administrativ - teritoriale", sunt prezentate în
următorul tabel:

Valorile veniturilor totale în anul 2004


Tabel nr.1
INDICATORI VALORI Unitate de măsură

Venituri totale 82.253 mii. RON


Venituri proprii 39.506,41 mii. RON
Sume defalcate din impozitul 5.617,37 mii. RON
pe venit pentru bugetele
locale
Sume defalcate din TVA 32.238,76 mii. RON
pentru instituţiile de
îmvăţamânt preuniversitar de
stat, creşe, centre judeţene şi
locale de consultanţă agricolă
precum şi pentru susţinerea
sistemului de protecţie a
copilului
Sume defalcate din TVA 2.806,13 mii. RON
pentru subvenţionarea
energiei termice livrate
populaţiei
Subvenţii primite din bugetul 1.552,00 mii. RON
de stat
Subvenţii primite de la alte 81,71 mii. RON.
bugete
Donaţii şi sponsorizări 20,56 mii. RON
Sume din fondul de rulment 430,00 mii. RON
pentru acoperirea golurilor
temporare de casă

78
Structura veniturilor totale pe anul 2004 având în vedere ponderile veniturilor proprii;
sume defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale; sume defalcate din TVA
pentru instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat, creşe, centre judeţene şi locale de
consultanţă agricolă precum şi pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului; sume
defalcate din TVA pentru subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei; subvenţii
primite din bugetul de stat; subvenţii primite de la alte bugete; donaţii şi sponsorizări;
sume din fondul de rulment pentru acoperirea golurilor temporare de casă în totalul
veniturilor bugetului local se determină astfel:

În care :
p Vpr/VT = ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului local
arată în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o reprezintă
veniturile proprii;
p Sdf.lv /VT = ponderea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele
locale în totalul veniturilor bugetului local arată, în expresie procentuală, cât din suma
totală a veniturilor totale o reprezintă sume defalcate din impozitul pe venit pentru
bugetele locale;
p Sdf.TVA înv. /VT = ponderea sumelor defalcate din TVA pentru instituţiile de
învăţământ preuniversitar de stat, creşe, centre judeţene şi locale de consultanţă agricolă
precum şi pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului în totalul veniturilor
bugetului local arată, în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o
reprezintă sume defalcate din TVA pentru instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat,

79
creşe, centre judeţene şi locale de consultanţă agricolă precum şi pentru susţinerea
sistemului de protecţie a copilului pentru bugetele locale;
p Sdf.TVA subv. /VT = ponderea sumelor defalcate din TVA pentru subvenţionarea
energiei termice livrate populaţiei în totalul veniturilor bugetului local arată în expresie
procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o reprezintă suma defalcată din TVA
pentru subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei;
p Sbs /VT = ponderea subvenţiilor primite din bugetul de stat în totalul veniturilor
bugetului local arată în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o
reprezintă subvenţii primite din bugetul de stat;
p Sab /VT = ponderea subvenţiilor primite de la alte bugete în totalul veniturilor
bugetului local arată în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o
reprezintă subvenţii primite de la alte bugete;
p Ds /VT = ponderea donaţiilor şi sponsorizărilor în totalul veniturilor bugetului
local arată în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o reprezintă
donaţii şi sponsorizări;
p Sfr /VT = ponderea sumelor din fondul de rulment pentru acoperirea golurilor
temporare de casă în totalul veniturilor bugetului local arată în expresie procentuală, cât
din suma totală a veniturilor totale o reprezintă sume din fondul de rulment pentru
acoperirea golurilor temporare de casă;
Astfel, structura veniturilor totale se prezintă în felul următor: 48,03 % venituri
proprii; 6,83 % sume defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale; 39,2 %
sume defalcate pentru instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat, creşe, centre
judeţene şi locale de consultanţă agricolă precum şi pentru susţinerea sistemului de
protecţie a copilului; 3,41 % sume defalcate din TVA pentru subvenţionarea energiei
termice livrate populaţiei; 1,89% subvenţii primite din bugetul de stat; 0,1 % subvenţii
primite de la alte bugete; 0,03 % donaţii şi sponsorizări; 0,52 % sume din fondul de
rulment pentru acoperirea golurilor temporare de casă.
Din punct de vedere grafic structura veniturilor totale în 2004, se poate observă
astfel:

Ponderea elementelor de structură a veniturilor totale în anul 2004

80
Valorile veniturilor totale în anul 2005, preluate din anexa 2 "Veniturile şi
cheltuielile bugetelor locale pe unităţi administrativ - teritoriale", sunt evidenţiate în
următorul tabel:

Valorile veniturilor totale in anul 2005

Tabel nr.2
INDICATORI VALORI Unitatea de măsură
Venituri totale 9.518 mii. RON
Venituri proprii 4.788,66 mii. RON
Sume defalcate din TVA pentru 4.073,26 mii. RON
instituţiile de îmvăţamânt preuniversitar
de stat, creşe, centre judeţene şi locale
de consultanţă agricolă precum şi pentru
susţinerea sistemului de protecţie a
copilului

Sume defalcate din TVA pentru 197,87 mii. RON


subvenţionarea energiei termice livrate
populaţiei
Sume defalcate din TVA pentru 100,00 mii. RON
retehnologizarea, modernizarea şi
dezvoltarea sistemelor centralizate de
producere şi distribuţie a energiei
termice
Sume defalcate din TVA pentru 6,48 mii. RON
drumurile judeţene şi comunale

81
Sume defalcate din TVA pentru 208,61 mii. RON
susţinerea sistemului de protecţie a
persoanelor cu handicap, cultură, culte
şi echilibrarea bugetelor locale

Sume defalcate din TVA pentru ajutor 116,13 mii. RON


social şi ajutor pentru încălzirea
locuinţei cu lemne, cărbuni şi
combustibili petrolieri
Sume defalcate din TVA pentru 11,00 mii. RON
finanţarea serviciilor comunitare de
evidenţă a persoanelor
Subvenţii primite din bugetul de stat 3,00 mii. RON

Subvenţii primite de la alte bugete 11,71 mii. RON

Donaţii şi sponsorizări 1,31 mii. RON

Structura veniturilor totale pe anul 2005 având în vedere ponderile veniturilor proprii;
sume defalcate din TVA pentru instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat, creşe,
centre judeţene şi locale de consultanţă agricolă precum şi pentru susţinerea sistemului de
protecţie a copilului; sume defalcate pentru subvenţionarea energiei termice livrate
populaţiei; sume defalcate din TVA pentru retehnologizarea, modernizarea şi dezvoltarea
sistemelor centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice; sume defalcate din
TVA pentru drumurile judeţene şi comunale; sume defalcate din TVA pentru susţinerea
sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, cultură, culte şi echilibrarea bugetelor
locale; sume defalcate din TVA pentru ajutor social şi ajutor pentru încălzirea locuinţei
cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri; sume defalcate din TVA pentru finanţarea
serviciilor comunitare de evidenţă a persoanelor; subvenţii primite din bugetul de stat;
subvenţii primite de la alte bugete; donaţii şi sponsorizări, în totalul veniturilor bugetului
local se efectuează în felul următor:

82
În care:
p Vpr/VT = ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului local arată
în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o reprezintă veniturile
proprii;
p Sdf.TVA înv. /VT= ponderea sumelor defalcate din TVA pentru instituţiile de
învăţământ preuniversitar de stat, creşe, centre judeţene şi locale de consultanţă agricolă
precum şi pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului în totalul veniturilor
bugetului local arată, în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o
reprezintă sumele defalcate din TVA pentru instituţiile de învăţământ preuniversitar de
stat, creşe, centre judeţene şi locale de consultanţă agricolă precum şi pentru susţinerea
sistemului de protecţie a copilului pentru bugetele locale;
p Sdf.subv. /VT= ponderea sumelor defalcate pentru subvenţionarea energiei
termice livrate populaţiei în totalul veniturilor bugetului local arată, în expresie
procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o reprezintă sumele defalcate pentru
subvenţionarea energiei termicelivrate populaţiei pentru bugetele locale;

83
p Sdf.TVA reth. /VT= ponderea sumelor defalcate din TVA pentru
retehnologizarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor centralizate de producere şi
distribuţie a energiei termice în totalul veniturilor bugetului local arată în expresie
procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o reprezintă sumele defalcate din
TVA pentru retehnologizarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor centralizate de
producere şi distribuţie a energiei termice;
p Sdf.TVA di-ujud. /VT = ponderea sumelor defalcate din TVA pentru drumurile
judeţene şi comunale în totalul veniturilor bugetului local arată în expresie procentuală,
cât din suma totală a veniturilor totale o reprezintă sumele defalcate din TVA pentru
drumurile judeţene şi comunale din bugetul de stat;
p Sdf. TVA şist. /VT = ponderea sumelor defalcate din TVA pentru susţinereaa
sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, cultură, culte şi echilibrarea bugetelor
locale în totalul veniturilor bugetului local arată în expresie procentuală, cât din suma
totală a veniturilor totale o reprezintă sumele defalcate din TVA pentru susţinerea
sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, cultură, culte şi echilibrarea bugetelor
locale;
p Sdf. TVA aj.soci. /V = ponderea sumelor defalcate din TVA pentru ajutor
social şi ajutor pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri în
totalul veniturilor bugetului local arată în expresie procentuală, cât din suma totală a
veniturilor totale o reprezintă sumele defalcate din TVA pentru ajutor social şi ajutor
pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri;
p Sdf. TVA finanţ. /VT = ponderea sumelor defalcate din TVA pentru finanţarea
serviciilor comunitare de evidenţă a persoanelor în totalul veniturilor bugetului local arată
în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o reprezintă sumele
defalcate din TVA pentru finanţarea serviciilor comunitare de evidenţă a persoanelor;
p Sbs. /VT = ponderea subvenţiilor primite din bugetul de stat în totalul
veniturilor
bugetului local arată în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o
reprezintă subvenţii primite din bugetul de stat;
p Sab. /VT = ponderea subvenţiilor primite de la alte bugete în totalul veniturilor
bugetului local arată în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o
reprezintă subvenţii primite de la alte bugete;
p Ds /VT = ponderea donaţiilor şi sponsorizărilor în totalul veniturilor bugetului
local arată în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o reprezintă
donaţii şi sponsorizări.
Prin urmare, structura veniturilor totale se prezintă în felul următor: 50,31 % venituri
proprii; 42,8 % sume defalcate din TVA pentru instituţiile de învăţământ preuniversitar
de stat, creşe, centre judeţene şi locale de consultanţă agricolă precum şi pentru susţinerea
sistemului de protecţie a copilului; 2,08 % sume defalcate pentru subvenţionarea energiei
termice livrate populaţiei; 1,05% sume defalcate din TVA defalcate din TVA pentru
retehnologizare modernizarea şi dezvoltarea sistemelor centralizate de producere şi
distribuţie a energiei termice; 0,07% sume defalcate din TVA pentru drumurile judeţene
şi comunale; 2,20 % sume defalcate din TVA pentru susţinerea sistemului de protecţie a
persoanelor cu handicap, cultură, culte şi echilibrarea bugetelor locale; 1,22 % sume
defalcate din TVA pentru ajutor social şi ajutor pentru încălzirea locuinţei cu lemne,
cărbuni şi combustibili petrolieri; 0,12 % sume defalcate din TVA pentru finanţarea

84
serviciilor comunitare de evidenţă a persoanelor; 0,03% subvenţii primite din bugetul de
stat; 0,12 % subvenţii primite de la alte bugete; 0,01 % donaţii şi sponsorizări.
Grafic structura veniturilor totale în 2005 se poate vedea şi prin figura nr.2.:

Ponderea elementelor de structura a veniturilor totale in anul 2005

• Valorile veniturilor totale în anul 2006, preluate din anexa 3 "Veniturile şi


cheltuielile bugetelor locale pe unităţi administrativ-teritoriale", sunt in următorul tabel :

Valorile veniturilor totale în anul 2006

Tabel nr.3
INDICATORI VALORI Unitatea de măsură

Venituri totale 13.691 mii. RON

Venituri proprii 6.486,35 mii. RON

Sume defalcate din TVA 5.935,56 mii. RON


pentru finanţarea cheltuielilor
centralizate la nivelul
comunelor, oraşelor,
municipiilor şi sectoarelor
Municipiului Bucureşti
Sume defalcate din TVA 105,00 mii. RON
pentru subvenţionarea
energiei termice livrate
populaţiei

85
Sume defalcate din TVA 197,87 mii. RON
pentru subvenţionarea
energiei termice livrate
populaţiei
Sume defalcate din TVA 100,00 mii. RON
pentru retehnologizarea,
modernizarea şi dezvoltarea
sistemelor centralizate de
producere şi distribuţie a
energiei termice
Sume defalcate din TVA 6,48 mii. RON
pentru drumurile judeţene şi
comunale
Sume defalcate din TVA 208,61 mii. RON
pentru susţinerea sistemului
de protecţie a persoanelor cu
handicap, cultură, culte şi
echilibrarea bugetelor locale
Sume defalcate din TVA 116,13 mii. RON
pentru ajutor social şi ajutor
pentru încălzirea locuinţei cu
lemne, cărbuni şi combustibili
petrolieri
Sume defalcate din TVA 11,00 mii. RON
pentru finanţarea serviciilor
comunitare de evidenţă a
persoanelor
Subvenţii primite din bugetul 3,00 mii. RON
de stat
Subvenţii primite de la alte 11,71 mii. RON
bugete
Donaţii şi sponsorizări 1,31 mii. RON

Structura veniturilor totale pe anul 2005 având în vedere ponderile veniturilor


proprii; sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor centralizate la nivelul
comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor Municipiului Bucureşti; sume defalcate
pentru subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei; sume defalcate din TVA pentru
sistemele centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice; sume defalcate din
TVA pentru drumurile; sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale;
sume defalcate din TVA pentru programul de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul
rural ; transferuri voluntare, altele decât subvenţiile din donaţii şi sponsorizări ; subvenţii
primite de la bugetul de stat; subvenţii primite de la administraţii, în totalul veniturilor
bugetului local se bazează pe următoarele calcule:

86
În care:
p Vpr/VT = ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului local
arată
în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o reprezintă veniturile
proprii;
p Sdf.TVA finanţ.ch /VT = ponderea sumelor defalcate din TVA pentru
finanţarea cheltuielilor centralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi
sectoarelor Municipiului Bucureşti în totalul veniturilor bugetului local arată, în expresie
procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o reprezintă sumele defalcate din
TVA pentru finanţarea cheltuielilor centralizate la nivelul comunelor, oraşelor,
municipiilor şi sectoarelor Municipiului Bucureşti pentru bugetele locale;

87
p Sdf.subv./VT = ponderea sumelor defalcate pentru subvenţionarea energiei
termice livrate populaţiei în totalul veniturilor bugetului local arată, în expresie
procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o reprezintă sumele defalcate pentru
subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei pentru bugetele locale;
p Sdf.TVA sist.cent /VT = ponderea sumelor defalcate din TVA pentru sistemele
centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice în totalul veniturilor bugetului
local arată în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o reprezintă
sumele defalcate din TVA pentru sistemele centralizate de producere şi distribuţie a
energiei termice;
p Sdf.TVA dru./VT = ponderea sumelor defalcate din TVA pentru drumuri în
totalul
veniturilor bugetului local arată în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor
totale o reprezintă sumle defalcate din TVA pentru drumuri din bugetul de stat;
p Sdf.TVA echi.bug. /VT = ponderea sumelor defalcate din TVA pentru
echilibrarea bugetelor locale în totalul veniturilor bugetului local arată în expresie
procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o reprezintă sumele defalcate din
TVA pentru echilibrarea bugetelor locale;
p Sdf.TVA prog.dezv. /VT = ponderea sumelor defalcate din TVA pentru pentru
programul de dezvoltare infrastructurii din spaţiul rural în totalul veniturilor bugetului
local arată în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o reprezintă
sumele defalcate din TVA pentru programul de dezvoltare infrastructurii din spaţiul rural;
p Tv /VT = ponderea sumelor defalcate din TVA pentru transferuri voluntare,
altele decât subvenţiile din donaţii şi sponsorizări în totalul veniturilor bugetului local
arată în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o reprezintă sumele
defalcate din TVA pentru transferuri voluntare, altele decât subvenţiile din donaţii şi
sponsorizări;
p Sbs. /VT = ponderea subvenţiilor primite din bugetul de stat în totalul
veniturilor
bugetului local arată în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor totale o
reprezintă subvenţii primite din bugetul de stat;
p Sad. /VT = ponderea subvenţiilor primite de la alte administraţii în totalul
veniturilor bugetului local arată în expresie procentuală, cât din suma totală a veniturilor
totale o reprezintă subvenţii primite de la alte administraţii.
Astfel, structura veniturilor totale se prezintă în felul următor: 47,38 % venituri
proprii; 43,35 % sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor centralizate la
nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor Municipiului Bucureşti; 0,77 %
sume defalcate pentru subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei; 2,18% sume
defalcate din TVA pentru sistemele centralizate de producere şi distribuţie a energiei
termice; 0,07% sume defalcate din TVA pentru drumuri; 6,05 % sume defalcate din TVA
pentru echilibrarea bugetelor locale; 0,12 % sume defalcate din TVA pentru programul
de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural; 0,01 % transferuri voluntare, altele decât
subvenţiile din donaţii şi sponsorizări; 0,03% subvenţii primite din bugetul de stat; 0,04
% subvenţii primite de la alte administraţii.
Structura veniturilor totale este redată şi în figura nr.3:

Ponderea elementelor de structura a veniturilor totale in anul 2006

88
2. În parte a doua a analizei vom studia dinamica veniturilor ale bugetelor locale
în perioada de referinţă.
Valorile nominale ale veniturilor totale bugetelor locale pe perioada 2004 - 2006,
sunt următoarele:

Valorile nominale ale veniturilor totale bugetelor locale în perioada 2004-


2006

Tabel nr.4
INDICATORI 2004 2005 2006
Venituri totale (mii. 82.253 9.518 13.691
RON)

Pe baza calculelor efectuate la punctul anterior, se poate constata că în anul 2005


valoarea veniturilor totale este de 9.518 mil.lei, ceea ce reprezintă o scădere
semnificativă faţă de anul 2004, când s-a înregistrat o valoare de 82.253 mil.lei. De
asemena, se constată o creştere a veniturilor totale în anul 2006, respectiv de 13.691
mil.lei, în comparaţie cu anul 2005 când veniturile totale sunt de 9.518 mil.lei.
Dinamica veniturilor totale ale bugetelor locale pe perioada 2004 - 2006 se poate
fi redată grafic astfel:

89
Valorile nominale ale veniturilor proprii bugetelor locale pe perioada 2004 - 2006,
sunt următoarele:

Valorile nominale ale veniturilor proprii bugetelor locale în perioada 2004-2006

Tabel nr. 5
INDICATORI 2004 2005 2006
Venituri proprii 39.506 4.788 6.486
(mii. RON)

Având în vedere datele din tabelul B, putem spune că veniturile proprii în


expresie nominală au înregistrat o scădere accentuată în anul 2005, cu valoare de 4.788
mil.RON faţă de anul 2004 când veniturile proprii erau de 39.506 mil.RON, fiind urmată
de o creştere în anul 2006 respectiv 6.486 mil.RON în raport cu anul 2005.
Dinamica nominală a veniturilor proprii ale bugetelor pe perioada 2004 - 2006,
este reprezentată grafic astfel:

Valorile nominale ale sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată bugetelor
locale pe perioada 2004 - 2006, sunt:

90
Valorile nominale ale sumelor defalcate din TVA bugetelor locale în perioada 2004-
2006
Tabel nr.6
INDICATORI 2004 2005 2006
Sume defalcate din 35.045 4.713 7.194
TVA (mii. RON)

Pe baza datelor din tabelul nr.6, putem spune că sumele defalcate din taxa pe
valoare adăugată în expresie nominală au înregistrat o scădere accentuată în anul 2005
faţă de anul 2004, fiind urmată de o creştere în anul 2006 în raport de anul 2005.
Dinamica nominală a sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată ale bugetelor
locale pe perioada 2004 - 2006, se reflectă grafic astfel:

Din graficul prezentat se poate observa faptul că sumele defalcate din taxa pe
valoare adăugată înregistrează valori asemănătoare cu valorile veniturilor proprii,
respectiv au scăzut în anul 2005 cu valoarea de 4.713 mil.lei, faţă de anul 2004 cu
valoarea de 35.045 mil.lei şi au înregistrat o creştere în anul 2006 în raport cu anul 2005
şi o scădere a aceluiaşi an faţă de anul 2004 (respectiv 7.194 mil.lei în anul 2006 - 4.713
mil.lei în anul 2005 şi 7.194 mil.lei în anul 2006 -35.045 miLIei în anul 2004).
Valorile nominale ale subvenţiilor primite din bugetul de stat pe perioada 2004 -
2006, sunt următoarele:

Valorile nominale ale subvenţiilor primite din bugetul de stat în perioada 2004-2006

Tabel nr.7
INDICATORI 2004 2005 2006
Subvenţii primite 1.552 3 4
din bugetul de stat
(mil.RON)

Pe baza datelor din tabelul nr. 7, dinamica nominală a subvenţiilor primite din
bugetul de stat, este reflectată astfel:

91
Se constată o tendinţă de scăderea a subvenţiilor primite din bugetul de stat de la
1.552 mil.RON în anul 2004 la 3 mil.RON în anul 2005, iar în anul următor cu valoarea
de 4 mil.RON se înregistrază o creştere faţă de anul 2005, când s-a înregistrat valoarea de
3 mil.RON.
Valorile nominale ale subvenţiilor primite de la alte bugete pe perioada 2004 -
2006, sunt următoarele:

Valorile nominale ale subvenşiilor primite de la alte bugete în perioada 2004-2006

Tabel nr.8
INDICATORI 2004 2005 2006
Subvenţii primite de 81 11 5
la alte bugete
(mil.RON)

Pe baza datelor din tabelul nr.8, dinamica nominală a subvenţiilor primite din
bugetul de stat, este redată astfel:

Din graficul prezentat mai sus se observă că subvenţiile primite de la alte bugete
reflectă o scădere continuă în perioada de referinţă, cu următoarele valori: 81 mil.RON în
anul 2004, 11 mil.RONîn anul 2005 şi 5 mil.RONîn anul 2006.

92
În concluzie putem preciza că veniturile bugetelor locale prezentate anterior, cu
excepţia subventiilor primite de la alte bugete, au înregistrat o tendinţă asemănătoare în
graficele evidenţiate mai sus, respectiv mai întâi valoarea veniturilor bugetelor localşe a
crescut, fiind urmată apoi de o scădere semnificativă.

3. În ultima etapă a acestei analize vom trece la determinarea soldului bugetelor


locale în comparaţie cu veniturile şi cheltuielile bugetelor locale pe perioada 2004 - 2006.

• Calcului soldului bugetelor locale în anul 2004


Valorile totale ale veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale în anul 2004 sunt
evidenţiate în următorul tabel:
Tabel nr. 9
INDICATORI VALORI

Veniturile totale ale bugetelor locale 82.253


(mil.RON)
Cheltuielile totale ale bugetelor locale 82.236
(mil.RON)

Soldul bugetelor locale se determină după următoarea relaţie de calcul:

S = V – CP

Unde , S = soldul bugetelor locale


V = veniturile totale ale bugetelor locale
CP = cheltuielile totale ale bugetelor locale

S = 82.253 - 82.236 = 17 mil.RON

Ponderea soldului bugetelor locale în cheltuielile bugetelor locale are următoarea


forrmulă de calcul

Unde, p S /CP = ponderea soldului bugetelor locale în cheltuielile bugetelor


locale.

• Calcului soldului bugetelor locale în anul 2005


Valorile totale ale veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale în anul 2005 sunt
prezente în următorul tabel:
Tabel nr. 10

93
INDICATORI VALORI
Veniturile totale ale bugetelor locale 9.518
(mil.RON)
Cheltuielile totale ale bugetelor 9.512
locale
(mil.RON)

Soldul bugetelor locale şi ponderea soldului bugetelor locale în cheltuielile


bugetelor locale în anul 2005 se calculează astfel:
S =9.518-9.512 = 6 mil.RON

• Calcului soldului bugetelor locale în anul 2005


Valorile totale ale veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale în anul 2006 sunt
prezente în următoorul tabel:
Tabel nr. 11
INDICATORI VALORI
Veniturile totale ale bugetelor locale 13.691
(mil.RON)
Cheltuielile totale alee bugetelor locale 13.506
(mil.RON)

Soldul bugetelor locale şi ponderea soldului bugetelor locale în cheltuielile


bugetelor locale în anul 2006 se determină astfel:

S = 13.691 - 13.506 = 185 mil.RON

Prin urmare, se constată că în anul 2004 soldul bugetelor locale reprezenta 0,02%
din cheltuielile totale ale bugetelor locale, în anul 2005 era de 0,06% iar în anul 2006 de
1,37%, ceea ce semnifică înregistrarea unui excedent faţă de anii precedenţi.
Valorile soldului bugetelor locale sunt evidenţiate sub formă de grafic în cadrul
tabelului prezentat mai jos:
Tabel nr. 12
INDICATORI 2004 2005 2006
Soldul bugetelor 17 6 185
locale
(mil.RON)

94
CONCLUZII ŞI PROPUNERI

95
Una din coordonatele reformei sistemului financiar în România a constituit-o
înfiinţarea Trezoreriei Statului în anul 1992, care prin sistemul trezoreriilor locale a
preluat atribuţiile execuţiei de casă a bugetului public de la Banca Comercială, la care s-
au adăugat noi atribuţii rezultate din reorganizarea finanţelor publice, fapt ce a creat
condiţiile necesare ca organele abilitate ale statului să supravegheze în mai bune condiţii
constituirea resurselor financiare publice şi utilizarea acestora în scopul pentru care au
fost alocate.
Termenul de trezorerie a apărut în cadrul unei lungi evoluţii istorice, care a
condus, pentru început, la identificarea cu noţiunea de bani publici, iar mai târziu, la
crearea şi centralizarea unei instituţi sub o autoritate unică desemnată să asigure
respectarea ansamblului de reguli specifice caseriei şi contabilităţi publice. Prin
înfiinţarea trezoreriei finanţelor publice s-a completat cadrul instituţional din ţara noastră
prin care statul (prin Ministerul Finanţelor Publice) poate să-şi organizeze activitatea
financiară atât la nivel central cât şi în teritoriu, şi-a creat posibilitatea de a stabili şi
aplica politica de venituri şi cheltuieli cu caraacter public. Totodată a devenit posibilă
creşterea răspunderii în utilizarea banilor publici şi asigurarea finanţării obiectivelor şi
acţiunilor aprobate de interes public.
Trezoreria finanţelor publice înlesneşte folosirea de către Ministerul Finanţelor
Publice, a instrumentelor de analiză fundamentală şi de supraveghere a realizării
echilibrului financiar, monetar şi valutar şi a datoriei publice pe ansamblul economiei, cu
ocazia întocmirii, aprobării şi ezecuţiri bugetelor autonome publice centrale şi locale.
în scopul realizării operaţiunilor financiare ale sectorului public, Trezoreria
Statului este organizată într-un sistem unitar atât la nivel central, cât şi la nivelul
unităţilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, având atribuţii distincte pe
fiecare nivel de organizare prin care se asigură execuţia de casă a bugetului public
precum şi urmărirea acestuia. Trezoreria finanţelor publice a fost concepută ca o instituţie
financiară prin care sectorul public îşi efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi, asupra
cărora Ministerul Finanţelor Publice exercită controlul fiscal şi financiar preventiv.
Funcţiile trezoreriei, atât cele clasice, cât şi cele moderne, au fost dobândite ca urmare a
importanţei operaţiunilor derulate prin sistemul Trezoreriei Statului. încă din momentul
înfiinţării ea a devenit participant la sistemul de plăţi.
Implementarea Sistemului Electronic de Plăţi de către Banca Naţională a
României este un pas important în vederea integrării în Uniunea Europeană.
Implementarea Sistemului Naţional Electronic de Plăţi permite efectuarea unui număr
mare de plăţi de mare şi mică valoare în timp foarte scurt, la costuri reduse, precum şi
înregistrarea şi decontarea titlurilor de stat, băncile adaptându-se cerinţelor TransFonD
care face legătura cu BNR şi cu celelalte unităţi participante.
Intrarea în Sistemul Electronic de Plăţi a Trezoreriei Statului a impus conectarea
cu sistemul bancar printr-un punct unic la nivelul Ministerului Finanţelor Publice -
Direcţia Generală a Contabilităţii Publice şi a Sistemului de Decontări în Sectorul Public
şi implementarea unei noi aplicaţii informatice TREZOR pentru a asigura gestiunea
integrată a operaţiunilor contabile în unităţile de trezorerie şi contabilitate publică.
Organizarea trezoreriei în condiţiile introduceri sistemului electronic de plăţi la
nivelul Trezoreriei judeţului Gorj a determinat înlocuirea circuitelor de preluare a
încasărilor şi de transmitere a plăţilor prrin virament pe suport de hârtie cu înregistrări
electronice, preluate o singură dată în sistem, fapt care a dus la modificarea şi

96
completarea atribuţiilor tuturor serviciilor implicate în efectuarea operaţiunilor de
decontări intertrezorerii şi cu sistemul bancar.
Derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi prin sistemul trezoreriei prin
intermediul Sistemului Electronic de Plăţi, atât la nivel central cât şi în teritoriu, a impus
gruparea acestora pe cele patru tipuri de operaţiuni: încasări (plăţi) locale; încasări (plăţi)
interjudeţene; încasări (plăţi) mici şi mari, pentru a asigura condiţiile corespunzătoare
efectuării operaţiunilor de decontări intertrezorerii şi cu sistemul bancar. Pentru derularea
acestor operaţiuni în cadrul Ministerului Finanţelor Publice s-a organizat două sisteme de
decontare: sistemul de decontări propriu şi sistemul de decontări cu TransFonD.
Pentrru efectuarea de plăţi către şi de la trezoreria statului a fost reglementată
introducerea unui nou model de ordin de plată precum şi elementele obligatorii care
însoţesc o plată electronică iniţiată. Dintre acestea, de o importanţă deosebită este
introducerea Codului IBAN ca răspuns la iniţiativa Comisiei Europene şi a băncilor din
Europa pentru a asigura o mai facilă derulare a decontărilor internaţionale, în paralel cu
codul bancar de identificare (BIC) care a fost elaborat şi standardizat de SW1FT. Pentru
urmărirea debitelor de către organele fiscale a fost introdus ca element obligatoriu pentru
plăţile electronice, numărul de evidenţă a plăţii care asigură o cuplare automată între
suma declarată şi plata efectuată.
Bugetul de trezorerie este documentul de planificare a încasărilor şi a plăţilor în
funcţie de veniturile şi cheltuielile planificate a fi încasate, respectiv plătite în anul viitor.
Proiectul bugetului trezoreriei statului se elaborează de către Ministerul Finanţelor
Publice prin Direcţia generală a contabilităţii publice, pe baza propunerilor direcţiilor dee
specialitate implicate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, precum şi ale direcţiilor
generale ale finaanţelor publice judeţene, a municipiului Bucureşti şi ale administraţiilor
finanţelor publice ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Elaborarea bugetului de
trezorerie se face pe baza datelor din bilanţul şi contul de profitt şi pierdere previzionale
pentru anul viitor, care furnizează informaţii privind veniturile şi cheltuielile planificate,
precum şi soldurile previzionate ale creanţelor şi datoriilor de la sfârşitul anului viitor.
Bugetul trezoreriei statului se prezintă spre aprobare Guvernului odată cu proiectul legii
bugetului de stat, în structura stabilită de Ministerul Finaanţelor Publice. Bugetul
trezoreriei statului se poate modifica prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Ministerului Finanţelor Publice.
Sistemul de încasare a veniturilor pe tipuri de bugete este prezentat prin prisma
modalităţilor de încasare a veniturilor de la agenţii economici, instituţii publice şi
persoane fizice, atât în numerar cât şi prin virament.
Fluxul finanţării cheltuielilor din bugetul public prin trezoreria statului se
evidenţiază prin prismaa celor două faze: deschiderea creditelor bugetare şi utilizarea
creditelor bugetare. Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea funcţiilor
administraţiei publice centrale şi locale, programelor, acţiunilor, obiectivelor şi sarcinilor
prioritare, potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări, şi sunt angajate şi
folosite în strictă corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.
Implementarea Sistemului Electronic de Plăţi a determinat adoptarea unui cadru
legal şi contractual clar definit cu privire la participarea la sistemul interbancar de plăţi
precum şi completarea cadrului legal cu prevederi referitoare la transferurile electronice
de fonduri, în special prin adoptarea cerinţelor legale din Uniunea Europeană în domeniul
sistemelor de plăţi şi de decontare a valorilor mobiliare.

97
În vederea îmbunătăţirii performanţelor Trezoreriei Statului consider că trebuie să
se acţioneze în următoarele direcţii:
■ dezvoltarea activităţilor trezoreriei pe linia urmăririi la încasare a veniturilor
prin corelarea ce trebuie să existe între determinarea creanţelor statului şi urmărirea la
încasare a acestora La această dată, legătura între debite şi vărsămintele efective se
realizează prin confruntarea încasărilor efective înregistrate în trezorerie cu creanţele
(debitele) înregistrate la nivelul organelor fiscale. Cu toate că există un sistem
informaţional bine stabilit între trezorerii şi compartimentele fiscale, se înregistrează o
discontinuitate în urmărirea încasării integrale a creanţelor statului, întrucât în baza
evidenţelor, compartimentele fiscale determină restanţele de încasat şi procedează la
urmărirea silită prin trezorerie pe calea titlurilor executorii. Pentru a se elimina această
discontinuitate şi pentru a elibera compartimentele fiscale de operaţiuni de birou, se poate
prelua la nivelul trezoreriilor, pe lângă evidenţa încasărilor şi debitele constatate de
inspectorii fiscali sau declarate de contribuabili. Astfel, în conturile actuale, deschise pe
plătitori se pot evidenţia sumele datorate şi cele vărsate de către agenţii economici, pentru
fiecare venit prin "declaraţia - ordin de plată privind obligaţiile la bugetul general
consolidat" încât prin comparare să rezulte restanţele şi perioada de întârziere la plată,
pentru calculul penalităţilor de întârziere şi să ofere posibilitatea personalului trezoreriei
să întocmească formele de executare silită privind încasarea debitelor restante din
conturile de disponibil deschise pe seama agenţilor economici la trezorerie sau bancă;
■ crearea unei reţele integral computerizată. Pe lângă legătura permanentă ce
există între Trezoreria centrală şi BNR, precum şi cu Trezoreriile judeţene şi trezoreriile
operative, ar putea fi conectate şi unităţile beneficiare de fonduri prin legătura
permanentă cu trezoreriile operative unde îşi au deschise conturile. Prin acest sistem
unităţile beneficiare de fonduri ar putea efectua toate operaţiunile privind deschiderile de
credite, plăţile prin virament precum şi urmărirea execuţiei bugetare.

BIBIOGRAFIE

98
1. Gabriela Anghelache, "Finanţele publice ale României",
Editura Economică, Bucureşti, 2003;

2. Gheorghe Manolescu, "Buget abordare, economica si financiara"


Editura Economica, Bucuresti, 1997;

3. Narcisa Roxana Moştanu, "Finanţe publice, concepte cheie, aplicaţii practice",


Editura Universitară, Bucureşti, 2004;

4. Narcisa Roxana Moştanu, "Finanţe publice",


Editura Universitară, Bucureşti, 2004;

5. Tatiana Moşteanu, "Buget şi trezorerie publică",


Editura Universitară, Bucureşti, 2005;

6. Ion Stancu, ''Finanţe",


Editura Economică, Bucureşti, 2004;

7. Mihai Aristotel Ungureanu, ''Organizarea şi conducerea trezoreriei Finanţelor


Publice in condiţiile economiei de piata in Romania'',
Editura Conphys, Rm. Valcea, 1996;

8. Mihai Aristotel Ungureanu, "Finaţe Publice" Universitatea Romano-Americana,


Editura Conphys, Rm. Valcea, 2003;

9. Văcărel Iulian, "Finanţe publice", Editia a IV –a,


Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003;

*** Legea nr.500/2002 privind finanţele publice publicată


în Monitorul Oficial nr.597/13 august 2002;

*** Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 146/2002 privind


formarea şi utilizarea resurselor derulate prin
Trezoreria Statului;

*** Ordonanţa Guvernului nr.66/1994 privind formarea şi


resurselor derulate prin Trezoreria Statului, publicată
în Monitorul Oficial nr.243730 august 1994,
modificată şi completată anual;

*** Hotărârea Guvernului nr. 78/1992 privind organizarea


şi funcţionarea Trezoreriei finanţelor publice,
publicată în Monitorul Oficial nr.30/1992;

*** Ordinul ministrului finanţelor publice 1253/2003 pentru

99
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului
146/2002.

100