Sunteți pe pagina 1din 64
NORnA UNIVERSITATEA DE $TIINTE AGRONOMICE $I MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUL Specializarea Masuritori Terese i Cadastra NOTE CURS Bazele geodezii fzice 2 AnTl sen T 2009-2010 INTRODUCERE, Geodecia este 0 singh interdisciplinard, care utlizeazA misuratori tereste,atiene si spayale ‘peniru a studi forma gi dimensiunes Piméntului, planetelor gi schimbarile lor, pentru a determina povita si viteza punetelor sau a obiectclor de pe suprafsta sau de pe orbita planet nt-un sistem de ‘refering terest gi care aplic8 toate aceste cunostinfe nei mari varetti de aplicait sine sau ingineresi,wilizind matematicile,fzica, astronomia s informatica, Geodezia este stn legati de alte stinje ale Piméntului cum ar fi fizica Pimdovulai soi, hidrologia, snjele atmosfere, oceanografc, glaciologie, geofizicd geologic si de accea ajuth Ia {nfelegerea modifictrlor dinamice ale maselor solide hide ale PAmfntui, a migcirilr plcilor tectonice sau a comportamentului oveanelor sav stmosferei. Ea utilize unele dint cele mai avansate misuritor sateltare si tehnologii electronic sau informatice. Una din sareinile majore ale geoderici este determinarea unui model al geoidulul, defnit ca find suprafafa echipotenfala clmputui graviic al Pamintulu care coincide cu nivelul mediu al mis. Dup C.F: Gaus, gooidul constituie ,o reprezentare matematicd a Piméntului, adicd a cmpuluigravtic. Suprafsfa geodului ste una neregulati fn compara en cea a clipsoidului de roti, freevent utilizat fn apreximarea formei Pamatul,darconsiderabil mai neteda det suprafsa fiicd terest (figura 11). were = ‘igurs 1,1: Geamstrasalutlor probleme valorilor In init ale potential date de Stokes 9! Madey (Genin onda poll, atedinesortometsiel ~H,ssowall sulla alitodinea poral m Supratta esto Geoidal este definit ex find suprafafa cchipotetila de nivel zero sau supratija de nivel care aproximeazi nivelul mediu al marilor, el reprezinté formularea matemstici a une! suprafee orizontale” la nivelul miei (Heiskanen si Moritz, 1967). De ascmenea reprezints solujia casi a ‘probleme valorilor la limits potengitului dat de Stokes si suprafja de refering pentru sistemul de aliondini otometice CCvasigeoidul reprezints solujia lui Molodensky Ja aceeasi problemi valorilor la limits a potenfialulu,o solue mai modern, care nu necesiti concentrarea maselor in interiorul geoidului si ccunoasterea densitti scoarfei terestre. El reprezints suprafnfa de referinjA pentru sistemul de altitudini normale. Tots, evasigeoidul nu este o suprafsf de nivel simu are o semnificaiegoofiies. Poritionare Determinares formei gi dimensivnilor Paméntului, consttuie una dintre principalele preocupari ale geodeziei, Ca model geomet al figurit Paméntuli se utlizesz3 mai multe pai de suprafefe care sunt alese functie de msi multe eriterii, um rol important avindw] natura probleme stuiste gi ceinjle de precizie. (Cea mai natural suprafafé este suprafeja fizicd a Pamintlui da, din pale, aceasta este o supra complicatt pe care ma se poate lura cu relaii matematice simple, © alta suprafata cu care se poate aproxima suprafata terest’ este geoidul dar si acesta este complicat din punct de vedere matomatic, pe suprafafs Ini neputindu-se rezolva probleme geometrice cum ar fi pozifonarea, Elipsoidul estes elo suprafafé care poate aproxima figura Piméntului pe suprafafa cia se pot rezolva multe din problemele geometrice ale geodezie {In afara acestor corpuri se pot utiliza gi altele care aproximeazi in mai mare sau in ms mich misurd suprafefa terestri i pe care pot fi rezolvate uncle sau altele din problemele oodezi Orice tip de luerare din domeniul geodeziei presupune existenfa unor puncte cu coordonate cunoscute pe care s8 se sprijine lucrarea respectiva, Toate aceste puncte aleatuiese © rejea goodecd definith asf: © refea geodezied este formats din mulfimea punctelor situate pe suprafiqa pe care se desfigoaro lerae a caror poziie este cunoscuti int-un sistem unitar de refernt’ Fie cd este vorba do o rejes locale (suprafaja acoperiti de punctle reflei find, de regula, ‘mai mick ) fie cf este vorba de rejea globalé, poziionarea puncielor eare alcatuiese o refea _scodezici in rapt cu 0 anumiti suprafall de referin}s (aceeasi pentru toate punctele refelei) ‘riméne o problemd de bazi a geodeziei, Rezolvatile date diferd In functie de tipul rele, de estintin sa, de mirimea zonei acopert, ee Conceptul de pozitionare implied notiunea de pozitie care este reprezentat, de obicsi, printr-un set de coordonate (rectangular, sferie, ote). Pozitile pot fi determinate in diferite moduri prin utilizarea unor instrumente sau sisteme de instrumente de misurare Prineipalele modalitii prin care se pote determina pozifa sunt urmatoaree + intr-un sistem de coordonate bine definit (de obicei geocentric, adic& un sistem a cirui origine coincide eu centrul de masa a Péméntull). Acest mod de peztionare lonare absolut ‘este cunoseut sub denumirea de pos jonarea punctului sau de p Prin pocitionarea absolutd se injelege determinarea coordonatelor unui punct de pe suprafafa terest, apt sau din spaju t-un sistem de coordonate '» fn aport do un alt punct sau mai multe puncte, considerind un punct ca flind originea sistemului local de coordonate, Aceasti modalitate este cunoscuti sub demunsirea de poctionarerelativa sau pozitonare diferentiaa. Din cele prezentate se poate deduce cd: Prin pozifionare se injelege determinarea pozitici obiectelor stayionare sau aflate in _igeare (mobile) prin una din cele doud metode prezentte ‘De asemenea, se poste vorbi despre: + Pozitionare static, utiliza ‘af pozitionat este stjionar, ematic®, utiliza’ in navigajie, dack obiectul respectiv se misuritorile goodezice, dact obiectul ce unmeazi + Pozitionare Aeplaseaza. Determinarea pozitci relative se face fie prin misuriteri drecte fate cele dows puncte fie prin misuritoriindirecte de Ia cele dou puncte la obiecte din spatiu. Aceasta inseamn’s cf, utilizind metode terestre, pozifionarea relativi este mult mai simpli decdt pozitionarea, 3 solu, mai ales eind inre cole dout puncte exist viibiltate reciproc, La soest tip de poztionare poate fi utiliza, in princi, orice sistem local de coordonate. Funefie de natura misurtorilor efectuate, de tipul acestora, de spafil Iuat in considerare, de modelul matematicutilizat in pozitionare se poate vorbi despre o pezitionare unidimensional (attimetict), bidimensionalA. (planimetricd) sau tridimensionala. Introducerea coordonate. timp (foarte important avind in vedere faptul cd in timp toate obiectele, inclusiv Paméntul, suferd modifietri) Ia oricare din cele trei tipuri de pozifionare mireste eu 1 dimensiunea paulo considerat, Un tip de pozionare relativi, in spafinl cu dou dimensiuni, este folosit la rezolvarca probleme! geodezice directs, in cazal rezolvari problemei geodezice inverse se poste vorbi de problema inverst a pozitionaii relative care poate fi, formulata astfel: find date dous ‘puncte se cere si se determine directa si dstana dnte cele dows puncte. Casificarearefellor geodezice. Refelele geodezice pot fi clasificate fmcjie de msi multe criteri, Reprezentarea intregii suprafefe fizice a Pimintului sau numai a unei plryi din aceasta se face, dupa cum este ccunoscut, prin intermediul hirjlor de diverse tipuri gi la diverse seiri, Pentru a descrie -suprafhja matematick a Paméntuluitrebuie i se giseascl un mami finit de puncte reprezentative pentra teren si pozitia acestora fntr-un sistem de coordonate, Refelele aleatuite din aceste ‘Puncte pot aleatui o posibila reprezentare a suprafefei fizce terestre. Aceste seturi de puncte ce slodtuies reflele geodezice pot fi imple in tei catego funcfie de cum este definiti pozifia lor © Refele de puncte definite numai print-o singuri coordonatl anume gi altitudinea (Ge obicei inyimea deasupra mati). Acesterejele geodezice sunt cunoscute a refele altimetrice sau de nivelment sau rejele verticale. Refslele altimettice suat materalizate prin ‘repere si mirc de nivelment pentru care, se eunoaste cu 0 precize mai mare alitudines (nota le egula eu H) dar si poifa planimetict cu o precizie mult mai mics. © Refele de puncte pentra eare se cuncass porta orizontall, cum ar fi latitudinea (B) Jongitudinca (L), denumniterefele orizontale sau planimetrice. Acest refele sunt alent din Punete pentru care se eunoaste poz prin intermediul egordonatelor geoderce pe elipsoiul de refering. Acrasttpocifieorizontlt sam planimeticd poate fi dtl sin alt sistem bidimensional de coordonate (x,y), feevent uilizat fn practca geodezieS, cum ar fi un sistem de proiecfi, ou condita si se cunoascd relaiile de legaturd inte cele dova sisteme de coordonate amintie ‘Aceste dui tipuri de rejele geodezice au fst si sunt ined cele mai utlizate, prin intermedia! lor ‘puiandu-se exprima si 0 pozifie i spaful cu tei dimeasiuni a unai punt dar in sisteme de refering dferite, unol penta planimeti (B,L saw x,y) si alta penta alimetre (HD, © Rejele de puncte pozitionae prin tei coordonate numite rele tridimensfonale. Pent @ 4

S-ar putea să vă placă și