1

AN UNIVERSITAR 2019-2020

CCIA - ANUL III – SEMESTRUL II

CURS NR. 3

2.6. Proiectarea preliminară a clădirilor cu pereţi structurali din zidărie

2.6.1. Principii generale privind proiectarea preliminară arhitectural-
structurală a clădirilor etajate curente
Proiectarea preliminară arhitectural-structurală reprezintă o etapă de
proiectare care precede celei privind verificarea prin calcul a siguranţei structurale
şi implică parcurgerea următoarelor etape:
- stabilirea formei generale a clădirii în plan şi în elevaţie;
- proiectarea preliminară a suprastructurii verticale (ansamblul pereţilor
structurali);
- proiectarea preliminară a planşeelor;
- proiectarea preliminară a infrastructurii.
Clădirile cu pereţi structurali din zidărie vor fi alcătuite astfel încât să se
realizeze o structură spaţială.
Caracterul spaţial al structurii din zidărie se obţine prin:
1. Legăturile dintre pereţii structurali de pe cele două direcţii principale, la
colţuri, intersecţii şi ramificaţii, care se realizează prin:
- ţeserea zidăriei conform prevederilor pentru pereţii realizaţi din zidărie;
- stâlpişori de beton armat turnaţi în strepii zidăriei, în cazul zidăriei
confinate (ZC);
- ţeserea zidăriei din straturile exterioare şi continuitatea betonului şi
armăturilor din stratul median, în cazul zidăriei cu inimă armată (ZIA);
- dispunerea de armături în rosturile orizontale.
2. Legăturile între planşee şi pereţii structurali, care se va realiza în funcţie
de tipul (alcătuirea) zidăriei, după cum urmează:
- la zidăria nearmată (ZNA): prin centuri de beton armat turnate pe toţi
pereţii structurali;
 2
- la zidăria confinată (ZC): prin înglobarea/ancorarea armăturilor din
stâlpişorii în sistemul de centuri de la fiecare planşeu;
- la zidăria cu inimă armată (ZIA): prin înglobarea/ancorarea armăturilor din
stratul median al peretelui în sistemul de centuri de la fiecare planşeu.
2.6.2. Alcătuirea clădirii în plan şi în elevaţie
Sistemul structural în cazul clădirile cu pereţi structurali din zidărie, va fi
simplu, continuu şi va asigura un traseu direct şi neîntrerupt al forţelor verticale şi
orizontale, până la terenul de fundare.
Se recomandă adoptarea unor partiuri compacte, cu simetrie geometrică
(dată de forma în plan) şi cu simetrie mecanică (rezultată din dispunerea în plan a
pereţilor structurali) sau cu disimetrii limitate.
Aria planşeului va fi menţinută, de regulă, constantă la toate nivelurile
clădirii. Se pot accepta reduceri de arie, de la un nivel la nivelul imediat superior,
de circa 10-15% cu condiţia ca traseul de scurgere a încărcărilor către fundaţii să
nu fie întrerupt (de exemplu, prin rezemarea unui perete structural pe planşeu).
Rigiditatea şi rezistenţa structurii vor fi aproximativ egale pe cele două
direcţii principale ale clădirii. Se recomandă ca diferenţa între rigidităţi, respectiv
rezistenţa clădirii pe cele două direcţii să nu depăşescă la fiecare nivel 25%, iar în
elevaţie eventualele reduceri de rezistenţă şi rigiditate să nu depăşescă 20%.
Reducerile de rezistenţă şi rigiditate se pot realiza prin reducerea:
- densităţii zidurilor;
- grosimii zidurilor;
- rezistenţei zidăriei la compresiune,
fără ca mărimile acestea (densităţi, grosimi şi rezistenţă) să scadă sub valorile
prevăzute prin Codul CR6-2013 şi P100-1-2013.
2.6.3. Criterii de regularitate geometrică şi structurală
a. regularitatea geometrică şi structurală în plan
Clădirile cu pereţi structurali din zidărie sunt considerate cu regularitatea
geometrică şi structurală în plan dacă:
a.1. forma în plan satisface următoarele condiţii:
- este aproximativ simetrică în raport cu 2 direcţii ortogonale;
 3
- este compactă, cu contururi regulate şi cu un număr redus de colţuri
intrânde (fig.2.13);
- eventualele retrageri/proeminenţe în raport cu conturul curent al planşeului
nu depăşesc, fiecare, cea mai mare dintre valorile: 10% din aria planşeului sau
1/5 din dimensiunea laturii respective (fig. 2.14).

Fig.2.13. Clădiri cu forme compacte

Fig.2.14. Abateri de la forma compactă

a.2. dispunerea în plan a pereţilor structurali satisface următoarele condiţii:

- nu există disimetrii importante ale capacităţii de rezistenţă şi/sau ale
încărcărilor permanente în raport cu axele principale ale clădirii;
- distanţa dintre centru de greutate (CG) şi centrul de rigiditate (CR) nu
depăşeşte 0,1 L, unde L este dimensiunea clădirii pe direcţia perpendiculară
direcţiei de calcul.
a.3. Rigiditatea planşeelor în plan orizontal este suficient de mare
încât să fie asigurată egalitatea deplasărilor laterale ale peretilor structurali
sub efectul încărcărilor orizontale.
b. regularitatea geometrică ş i structurală în elevaţie
Clădirile cu pereti structurali din zidărie sunt considerate cu regularitate
geometrică ş i structurală în elevaţie dacă:
 4
b.1. înaltimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variaza cu cel mult 20%;
b.2. pereţii structurali au în plan, aceleaşi dimensiuni la toate nivelurile
supraterane sau prez intă variaţii care se încadrează în următoarele limite:
- reducerea lungimii unui perete faţă de nivelul inferior nu depaşeşte
20%;
- Ia cladirile cu nnivel ≥ 3, pentru fiecare direcţie principală, reducerea
ariilor nete totale de zidărie Ia nivelurile superioare nu depaşeşte 20% din aria
zidăriei de la parter pe di recţia respectivă; daca se reduc simultan ariile de
zidărie pe ambele direcţii principale, reducerea totală nu depaşeşte 30% din
aria totală de zidărie de Ia parter.
b.3. clădirea nu are niveluri "slabe"- fig.2.15 (care au rigid itate ş i/sau
capacitate de rezistenta mai mica dedât cele ale nivelurilor superioare ca
urmare a suprimarii unui perete).

Fig.2.15. Clădiri cu niveluri slabe

2.6.4. Separarea clădirilor în tronsoane

Separarea clădirilor în tronsoane se realizează prin rosturi de separaţie care
se clasifică în funcţie de rolul lor în clădire astfel:
- rosturi complete, care traversează atât suprastructura, cât şi infrastructura
(rosturi de tasare);
- rosturi parţiale, care se realizează numai în suprastructura clădirilor
(rosturi seismice şi rosturi de contracţie-dilatare);
 5
Rosturile de tasare, au rolul de a limita eforturile din structură datorate
neuniformităţii terenului de fundare;
Rosturile seismice, au rolul de a elimina sau diminua efectele negative ale
torsiunii de ansamblu în cazul clădirilor cu forme complexe în plan. În cazul
clădirilor cu lungime deodebit de mare, rosturile seismice vor fi realizate atât în
suprastructura cât şi în infrastructura clădirii, pentru a se evita nesincronismul
mişcării seismice la fundaţiile situate la distanţe mari;
Rosturile de contracţie-dilatare au rolul de a limita eforturile rezultate ca
urmare a variaţiilor de temperatură.
Separarea clădirilor în tronsoane prin rosturi de separaţie este necesară
atunci când:
- lungimea clădirii depăşeşte 50 m în cazul clădirilor amplasate pe terenuri
normale de fundare. Pentru clădirile amplasate pe terenuri dificile de fundare,
lungimea maximă se va stabili în conformitate cu reglementările specifice.
- forma în plan are neregularităţi care depăşesc limitele din figura 2.14;
- terenul pe care este amplasată clădirea prezintă neregularităţi (de
stratificaţie, de consistenţă, umpluturi locale etc.
Se recomandă ca rapoartele dimensiunilor tronsoanelor rezultate prin
fragmentarea clădirilor prin rosturi să se încadreze în limitele:
- lungime/lăţime ≤ 4,0 pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag ≤
0,20g şi
- lungime/lăţime ≤ 3,0 pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag ≥
0,25g;
- înălţime/lăţime ≤ 1,5 indiferent de zona seismică.
Rosturile dintre tronsoane se vor realiza prin dublarea pereţilor structurali,
vor fi plane şi vor separa complet atât elementele structurale cât şi elementele
nestructurale (fig. 2.16).
 6

Fig.2.16. Separarea clădirii în tronsoane

Dimensiunea rostului, a spaţiului liber dintre elementele de construcţie ale

tronsoanelor adiacente va fi stabilită prin calcul conform P100-1, cap.4.
Închiderea spaţiului liber dintre tronsoane se va realiza cu materiale sau
dispozitive care să nu împiedice mişcarea relativă a transoanelor alăturate, care
sunt impermeabile la apă şi aer, nu permit propagarea focului şi sunt acceptabile
din punct de vedere al aspectului.
2.6.5. Dimensiuni maxime în plan
Aşa cum s-a precizat mai sus, pentru clădirile din zidărie fundate pe terenuri
normale, lungimea maximă a tronsoanelor va fi de 50,0 m.
Pentru clădirile din zidărie amplasate pe terenuri dificile de fundare,
lungimea maximă se va stabili în conformitate cu reglementările specifice.
2.6.6. Dimensiuni maxime în elevaţie
Numărul maxim de niveluri (nniv) peste secţiunea de încastrare (pentru care
se aplică prevederilor codului CR6-2013), se limitează conform normativului
P100-1/2013 (tabel 8.8 şi 8.9 din normativ), în funcţie de:
- acceleraţia seismică de proiectare pe amplasament (ag);
 7
- clasa de regularitate/neregularitate structurală;
- clasa de importanţă a clădirii, stabilită conform P100-1/2013;
- tipul/alcătuirea zidăriei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);
- densitatea pereţilor structurali , pe fiecare din direcţiile principale ale clădirii
(p%), care este definită prin relaţia:
Az , n et
p% = 100 , în care :
Ap l

Az, net – este aria netă totală a pereţilor din zidărie de pe direcţia respectivă;
Apl – aria planşeului de la nivelul respectiv.
Valorile minime constructive p% se referă la nivelul de bază al clădirii, primul
nivel peste secţiunea de încastrare.
La nivelurile superioare ale clădirii, se acceptă reducerea densităţii pereţilor
cu maxim 1% pe nivel cu obligaţia păstrării condiţiilor de regularitate în elevaţie.
2.6.7. Structuri de pereţi
1. Structurile de pereţi deşi (sisten fagure), sunt definite de următorii
parametrii geometrici:
- înălţimea de nivel ≤ 3,50 m;
- distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale ≤ 5,00 m;
- aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤25,0 m2;
În cazul în care, la un nivel oarecare al unei clădiri cu pereţi deşi, sunt
necesare, local, spaţii mai mari, se acceptă suprimarea unui perete structural la
nivelul respectiv cu obligaţia suprimării acestui perete sau înlocuirea lui cu un
perete nestructural la toate nivelurile superiore pentru a evita formarea unui etaj
,, slab” . Se recomandă ca această reducere să nu conducă la modificarea
condiţiilor de regularitate în plan.
2. Structurile de pereţi rari (sisten celular), sunt definite de următorii
parametrii geometrici:
- înălţimea de nivel ≤ 4,00 m;
- distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale ≤ 9,00 m;
- aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤75,0 m2;
 8
În această alcătuire pereţii structurali interiori se dispun, de regulă, la limita
dintre unităţile funcţionale (între apartamente – la locuinţe, între sălile de clasă –
la unităţile de învăţământ, etc).
2.6.8. Dispunerea stâlpişorilor şi centurilor de beton armat la zidăria
confinată
2.6.8.1. Secţiunea transversală şi dispunerea stâlpişorilor:
Secţiunea transversală a stâlpişorilor va satisface următoarele condiţii:
- aria secţiunii transversale ≥ 625 cm2 , respectiv 25 x 25 cm;
- latura minimă ≥ 25 cm.
Modul de dispunere a stâlpişorilor
- la toate colţurile exterioare şi întrânde de pe conturul construcţiei;
- de ambele părţi ale oricărui gol cu suprafaţa ≥ 2,5 mp în zonele seismice
cu ag ≤ 0,20g şi de ambele părţi ale oricărui gol cu suprafaţa ≥ 1,5 mp în zonele
seismice cu ag ≥ 0,25g;
- la capetele libere ale fiecărui perete;
- în lungul peretelui, astfel încât distanţa dintre axele stâlpişorilor să nu
depăşească 5,0 m în cazul structurilor cu pereţi deşi (sistem fagure), respectiv
4,0 m în cazul structurilor cu pereţi rari (sistem celular).
- la intersecţiile pereţilor, dacă cel mai apropiat stâlpişor amplasat conform
regulilor enumerate anterior se află la o distanţă mai mare de 3t unde t este
grosimea peretelui.
- în toţi şpaleţii care nu au lungimea minimă prevăzută în CR6-2013
Stâlpişorii vor fi executaţi pe toată înălţimea clădirii.
Prezenţa stâlpişorilor la intersecţii, colturi şi ramificaţii de ziduri
contribuie eficient la realizarea legăturii dintre pereţii de pe cele doua direcţii
principale ale cladirii şi prin aceasta la realizarea conlucrarii spaţiale a
subansamblurilor structurale verticale. Prezenţa stâlpişorilor elimină avariile
tipice care se manifestă prin expulzarea zidăriei de la colţurile clădirii chiar şi
la clădirile cu puţine niveluri supraterane .
 9

Fig.2.17. Distrugeri la colţuri (expulzarea zidăriei) la clădiri fără stâlpişori

Armarea stâlpişorilor se va stabili prin calcul, cu respectarea următoarelor

condiţii minime:
a. procentul de armare longitudinală:
- ≥ 1,0 % pentru zonele seismice ag ≥ 0,25g;
- ≥ 0,8 % pentru zonele seismice ag= 0,15g şi ag= 0,20g;
- ≥ 0,6 % pentru zonele seismice ag= 0,10g;
b. diametrul barelor longitudinale ≥ 12 mm;
c. armare transversală:
- etrieri închişi cu diametrul: Ø ≥ 6 mm;
- distanţa între etrieri ≤ 15 cm în câmp curent şi ≤ 10 cm pe lungimea de
înnădire a barelor longitudinale şi pe 60 cm la intersecţiile cu centurile (peste şi
sub centură). Barele longitudinale ale stâlpişorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate
în centurile ultimului nivel.
Innădirea barelor longitudinale din stâlpişori se va realiza prin suprapunere,
fără cârlige, pe o lungime ≥ 50 Ø, iar în secţiunea de la bază (secţiunea de
încastrare), suprapunerea barelor longitudinale ale stâlpişorilor din suprastructură
cu mustăţile din socluri sau din pereţii de subsol se va face pe o lungime ≥ 60 Ø.
 10
2.6.8.2. Secţiunea transversală şi modul de dispunere a centurilor
Sistemul de centuri participă la asigurarea caracterului spaţial al structurii
prin:
- legarea pereţilor de pe cele două direcţii;
- construirea unei carcase spaţiale cu elemente armate, capabile să preia
eforturi de întindere, prin legarea tuturor stâlpişorilor la nivelul fiecărui planşeu;
- sporirea rigidităţii în plan orizontal a planşeelor;
- realizarea transferului forţelor seismice de la planşee la pereţii structurali.
Pentru a se realiza o transmitere cât mai uniformă a încărcărilor verticale,
centurile se execută pe toată lăţimea peretelui (cu o eventuală reducere pentru
aplicarea protecţiei termice la pereţii de faţadă).
Centurile contribuie şi la limitarea propagării fisurilor înclinate de la un nivel
la altul. Acest tip de avarie poate conduce la prabuşirea peretelui sub efectul
combinat al acţiunii seismice în planul peretelui şi perpendicular pe plan.

Fig. 2.18. Propagarea/extinderea crapaturilor inclinate in lipsa

centurii de la nivelul planşeului

Secţiunea transversală a centurilor din beton armat va satisface următoarele

condiţii:
- aria secţiunii transversale ≥ 500 cm2, cu respectarea următoarelor
dimensiuni:
- lăţimea ≥ 25 cm dar ≥ 2/3 din grosimea peretelui;
 11
- înălţimea ≥ decât grosimea plăcii planşeului pentru pereţii interiori şi ≥
decât dublul grosimii plăcii planşeului, pentru pereţii de pe conturul clădirii şi de la
casa scării.
Centurile de beton vor fi prevăzute în următoarele poziţii:
- la nivelul fiecărui planşeu al construcţiei, indiferent de materialul din care
este executat planşeul şi de tehnologia de execuţie a acestuia;
- în poziţie intermediară, între planşee, la construcţiile etajate cu pereţii rari
şi la construcţiile de tip sală/hală.
Stâlpişorii şi centurile de pe conturul clădirii vor fi prevăzuţi la exterior cu
protecţie termică pentru evitarea formării punţilor termice.
Armarea centurilor se va stabili prin calcul, cu respectarea următoarelor
condiţii minime:
a. procentul de armare longitudinală:
- ≥ 1,0 % pentru zonele seismice ag ≥ 0,25g;
- ≥ 0,8 % pentru zonele seismice ag= 0,15g şi ag= 0,20g;
- ≥ 0,6 % pentru zonele seismice ag= 0,10g;
b. diametrul barelor longitudinale ≥ 12 mm;
c. armare transversală:
- etrieri închişi cu diametrul, Ø ≥ 6 mm;
- distanţa între etrieri ≤ 15 cm în câmp curent şi ≤ 10 cm pe lungimea de
înnădire a barelor longitudinale şi pe 60 cm la intersecţiile cu stâlpişorii.
Innădirea barelor longitudinale se va realiza prin suprapunere, fără cârlige,
pe o lungime ≥ 60 Ø. Secţiunile de înnădire ale barelor vor fi decalate cu cel puţin
1,00 m, iar într-o secţiune se vor înnădi cel mult 50% din barele centurii (fig.2.19)

Fig.2.19. Înnădirea barelor din centuri

 12
La colţuri, intersecţii şi ramificaţii se va asigura legătura monolită a centurilor
amplasate pe cele două direcţii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi
realizată prin ancorarea barelor longitudinale în centurile perpendiculare pe o
lungime ≥ 60 Ø.
În cazul sliţurilor verticale realizate prin zidărie, continuitatea armăturilor din
centuri care se întrerup, va fi asigurată prin bare suplimentare având o secţiune
cu cel puţin 20% mai mare decât cea a barelor întrerupte (fig.2.20).

Fig.2.20. Armarea centurilor slăbite prin şliţuri

2.6.8.3. Prevederi referitoare la buiandrugi şi rigle de cuplare

Lungimea de rezemare a buiandrugilor/riglelor de cuplare pe pereţii de
zidărie va fi ≥ 40 cm. Lăţimea riglelor de cuplare va fi egală cu grosimea
peretelui. Pentru pereţii de faţadă se acceptă o reducere de 5 cm pentru aplicarea
protecţiei termice.
2.6.8.4. Prevederi referitoare la armarea zidăriei în rosturile orizontale
La clădirile situate în zone seismice cu ag ≥ 0,15g, rosturile orizontale ale
zidăriei vor fi armate, indiferent de rezultatele calculelor, pentru următoarele
elemente:
- spaleţii între ferestre sau uşi care au raportul înălţime/lăţime ≤ 2,5 dacă nu
sunt întăriţi cu stâlpişori din beton armat la extremităţi;
- zonele de legătură între pereţii perpendiculari (intersecţii, colţuri şi
ramificaţii);
- parapeţii de sub ferestre.
La intersecţii, colţuri şi ramificaţii armăturile vor depăşi marginea intersecţiei,
pe toate direcţiile, cu cel puţin 1,00 m , sau până la primul gol (fig.2.21)
 13

Fig. 2.21. Armarea zidăriei la intersecţii de pereţi

Distanţa între rosturile armate va fi:

≤ 2 asize în cazul elementelor cu înălţimea între 188÷240 mm;
≤ 3 asize în cazul elementelor cu înălţimea < 188 mm;
aria armăturilor dispuse într-un rost orizontal va fi ≥ 1,0 cm2 ;
Armăturile din rosturile orizontale vor fi ancorate în stâlpişori sau prelungite
în zidărie, dincolo de marginea opusă a stâlpişorului, pentru a se realiza o lungime
totală de ancoraj de cel putin 60Φ.
Barele se vor fasona fără cârlige.
Înnădirile barelor din rosturi se vor face prin suprapunere, fără cârlige, pe o
lungime ≥ 60Φ.
Secţiunile de înnădire ale barelor vor fi decalate cu cel puţin 1.00 m;
Într-o secţiune se vor înnădi cel mult 1/3 din barele peretelui. (0)

2.6.9. Arii de zidării şi cerinţe privind geometria pereţilor

a. Lungimea minimă a şpaleţilor adiacenţi golurilor de uşi şi ferestre
a.1. pentru zidăria nearmată (ZNA)
- şpaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori:
lmin = 0,6 hgol ≥ 1,20 m
- şpaleţi intermediari la pereţi de faţadă şi interiori:
lmin = 0,5 hgol ≥ 1,00 m
a.2. pentru zidăria confinată (ZC sau ZC +AR)
 14
- şpaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori:
lmin = 0,5 hgol ≥ 1,00 m
- şpaleţi intermediari la pereţi de faţadă şi interiori:
lmin = 0,4 hgol ≥ 0,80 m
a.3. pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): lmin =3 t, unde t este grosimea
peretelui.

Fig. 2.22. Dispunerea în plan a golurilor din pereţii de zidărie

b. Grosimea pereţilor structurali

Grosimea pereţilor structurali va fi stabilită, prin calcule de specialitate,
pentru satisfacerea următoarelor cerinţe:
- siguranţa structurală;
- izolarea termică/ economie de energie;
- izolare fonică;
- protecţie la foc.
Grosimea minimă a pereţilor structurali, indiferent de tipul elementelor din
care este executată zidăria va fi de minim 240 mm.
Trebuie de asemenea respectate următoarele condiţii minime privind
raportul dintre înălţimea etajului (het) şi grosimea peretelui (t).
- pentru zidăria nearmată (ZNA): het / t ≤ 12;
- pentru zidăria confinată (ZC) şi zidăria cu inimă armată (ZIA): het / t ≤ 15;
 15
c. Raportul ρ între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile
plinurilor
Raportul ρ între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor
de zidărie va fi limitat la valorile din tabelul 8.11 din P100-1/2013 care se va
reproduce mai jos în Tabelul 3.1 de mai jos.
Pentru determinarea raportului ρ se iau în considerare numai elementele
verticale cu continuitate până la fundaţii şi care au dimensiunile şpaleţilor cel
puţin egale cu valorile minime precizate anterior la punctul ,, a “.

Tabelul 3.1 (tabelul 8.11 din P100-1/2013)

Acceleraţia ag 0,10g 0,15g 0,20g şi 0,25g 0,30g÷ 0,40g
nniv 3 nniv 3
Perete exterior 1,5 1,25 1,00 0,80
nniv=4,5 nniv=4
1,25 1,00
nniv 3 nniv 3
Perete interior 0,55 0,45 0,35 0,.25
nniv=4,5 nniv=4
0,45 0,35

2.6.10. Prevederi referitoare la planşee

La proiectarea preliminară a clădirilor cu pereţi structurali din zidărie de
toate tipurile se va urmări realizarea planşeelor ca diafragme rigide în plan
orizontal.
Grosimea planşeelor va fi stabilită ţinând seama de:
- cerinţele de rigiditate şi rezistenţă;
- cerinţele de izolare fonică;
- cerinţele de rezistenţă la foc.
Grosimea minimă a plăcii în cazul clădirilor cu pereţi din zidărie de cărămidă
este de 13,0 cm.
 16
Planşeul peste subsol va fi realizat din beton armat indiferent de zona
seismică a amplasamentului, de înălţimea clădirii şi de materialele din care este
realizată zidăria.
2.6.11. Proiectarea preliminară a infrastructurii
Infrastructura clădirilor cu pereţi structurali din zidărie este constituită din
următoarele elemente constructive:
- fundaţii, socluri şi placa de beton care constituie suportul pardoselii de la
parter (placa pe sol) – în cazul clădirilor fără subsol;
-fundaţii, pereţii de subsol, placa de beton care constituie suportul pardoselii
de la subsol, planşeul peste subsol - în cazul clădirilor cu subsol;
a. Fundaţii
Fundaţiile pereţilor structurali din zidărie vor fi continue sub ziduri şi pot fi
realizate în funcţie de amplasament, ca:
- blocuri/ tălpi de beton simplu, cu una sau două trepte;
- blocuri de beton simplu şi cuzineţi de beton armat;
- tălpi din beton armat.
în zonele cu acceleraţia seismică de proiectare ag≤0,15g, în cazul unor
încărcări verticale reduse (clădiri ≤ P+1E+M), pentru clădiri din clasele de
importanţă III şi IV, pe terenuri normale de fundare, cu presiunea convenţională
pe teren Pconv > 200 kPa, se pot prevedea şi fundaţii izolate din beton simplu,
legate cu grinzi din beton armat pe ambele direcţii.
Pentru pereţii nestructurali de la subsol, în funcţie de dimensiunile şi de
greutatea proprie a acestora, se va alege una din următoarele soluţii de fundare:
- rezemarea pe placa de la subsol, dacă aceasta are rezistenţa şi rigiditatea
necesare pentru a prelua încărcările respective;
- îngroşarea locală a plăcii de la subsol;
- fundarea directă.
Pentru detalii privind tipul de fundaţie necesar a fi adoptat, modul de
alcătuire şi armare se va avea neapărat în vedere Normativul NP112 -2014.
 17
b. Socluri
În cazul construcţiilor fără subsol, soclul şi fundaţiile pot fi executate de
regulă din beton armat, cu excepţia situaţiile precizate mai jos şi anume:
- în cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcţii
din clasa de importanţă III, cu nniv ≤ 3, în zonele seismice cu ag ≤ 0,15g, precum şi
pentru construcţii din clasa de importanţă IV, în toate zonele seismice, soclul
poate fi executat din beton simplu.
În cazul în care soclurile se execută din beton simplu, la nivelul pardoselii
parterului se va prevedea un sistem de centuri care va forma contururi închise.
Aria armăturilor longitudinale din aceste centuri va fi cu cel puţin 20% mai
mare decât aria armăturilor din centura cea mai puternic armată de la nivelurile
supraterane de pe acelaşi perete.
În cazurile în care înălţimea soclului, peste nivelul tălpii de fundare este ≥
1,50 m se va prevedea o centură şi la baza soclului cu aceiaşi armătură ca şi
centura de la nivelul pardoselii.
Continuitatea armăturilor din socluri nu va fi întreruptă de golurile pentru
instalaţii.

Fig. 2.23. Armături pentru centuri şi stâlpişori în socluri de beton simplu

 18
Mustăţile pentru elementele verticale de beton din suprastructură (stâlpişori
şi stratul median al pereţilor din ZIA) vor fi ancorate în soclu pe o lungime de
minimum 60 Ø , dar nu mai puţin de 1,00 m şi vor fi fasonate fără cârlige.
Pentru menţinerea poziţiei mustăţilor în timpul turnării, se recomandă ca
mustăţile să fie ancorate pe întreaga înălţime a soclului sau, iar dacă sunt mai
scurte, să fie fixate cu puncte de sudură de armăturile longitudinale din centura
superioară.
Soclurile pereţilor de contur vor fi protejate cu tencuială hidrofugă, iar între
faţa superioară a soclului şi zidul din elevaţie se va prevedea un strat de
hidroizolaţie rigidă.
c. Pereţi de subsol
Pereţii de subsol vor fi dispuşi, de regulă, axat, sub toţi pereţii structurali de
la parter. Se acceptă o retragere de maximum 5,0 cm a feţei exterioare a pereţilor
de la subsol în raport cu faţa exterioară a pertelui de la parter.
Rigiditatea subsolului trebuie sa fie superioară rigidităţii nivelurilor
supraterane. În acest scop se recomandă adoptarea următoarelor măsuri
de conformare generală, arhitectural-structurală, a subsolului:
- numărul şi dimensiunile golurilor în pereţii subsolului vor fi reduse la
strictul necesar din punct de vedere functional;
- golurile de u ş i ş i ferestre din pereţii de subsol vor fi amplasate, în
plan, în poziţii decalate faţă de golurile de la parter; în clădirile din zone
seismice cu ag ≥ 0.25g amplasarea golurilor de uşi din peretii interiori de
subsol va fi facuta cu un decalaj de cel putin 1,0 m fata de poziţia golurilor de Ia
parter;
- dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici decât cele de Ia parter,
secţiunea plinurilor va fi sporită iar zonele slăbite vor fi verificate prin calcul;
- în clădirile din zone seismice cu ag ≥ 0.30g golurile de u ş i ş i
ferestre din pereţii exteriori de la subsol vor fi mai mici cu cel putin 25% fata de
cele din parter;
 19
În general pereţii de subsol sunt pereţi de beton armat, armarea acestora
determinându-se prin calcul pentru gruparea fundamentală şi pentru gruparea
seismică.
Indiferent de rezultatele calculului se vor asigura următoarele procente
minime de armare raportate la întreaga secţiune (din însumarea armăturilor de pe
cele două feţe):
- vertical : 0,20 %;
- orizontal: 0,15 %.
Golurile de uşi şi de fereastre din pereţii de beton armat din subsol vor fi
bordate cu armături verticale a căror secţiune totală va fi cu 20% mai mare decât
secţiunea armăturilor întrerupte de gol. Ancorarea acestor armături dincolo de
marginea golurilor se va face pe o lungime de ≥60 Ø.
Pereţii de subsol ai clădirilor cu pereţi structurali din zidărie se vor realiza din
beton armat cu excepţia situaţiilor precizat mai jos şi anume:
- în cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcţii
din clasa de importanţă III, cu nniv ≤3, în zonele seismice cu ag ≤ 0,15g, precum şi
pentru construcţii din clasa de importanţă IV, în toate zonele seismice, pereţii de
subsol pot fi executaţi din beton simplu.
În situaţia în care pereţii de subsol se execută din beton simplu, indiferent
de rezultatele calculelor aceştia vor fi prevăzuţi cu două centuri, respectiv una la
baza peretelui şi una la nivelul planşeului peste subsol, centuri care vor forma
contururi închise.
La fel ca şi în cazul soclurilor, aria armăturilor longitudinale din cele două
centuri va fi, cu cel puţin 20% mai mare decât aria armăturilor din centura cea mai
puternic armată de la nivelurile supraterane de pe acelaşi perete.
În cazul când fundaţiile se vor executa din beton simplu, armăturile
centurilor precizate mai sus (atât la socluri cât şi la pereţii subsolului) vor fi
majorate cu 20 %.
Mustăţile pentru elementele verticale de beton din suprastructură (stâlpişori
şi stratul median al pereţilor din ZIA) vor fi ancorate în centura inferioară a
peretelui sau, după caz vor fi înnădite cu mustăţile din talpa de fundare.
 20
Mustăţile vor fi fasonate fără cârlige.
Pentru clădirile cu pereţi dispuşi în sistem celular, în zonele cu ag ≥ 0,25g,
în afara măsurilor menţionate anterior, se recomandă sporirea rigidităţii subsolului
prin introducerea unor pereţi suplimentari (realizarea unui subsol cu pereţi deşi).)
d.Planşee la infrastructuri
În toate clădirile fără subsol, placa suport a pardoselii de la parter se va
executa din beton armat. Această placă va fi legată monolit cu soclurile clădirii
constituind o legătură rigidă în plan la nivelul infrastructurii/fundaţiilor.
În toate clădirile cu subsol, placa planşeului peste subsol se va executa din
beton armat şi va avea cel puţin aceeaşi grosime ca şi plăcile etajelor
supraterane. În cazul clădirilor cu subsol, situate în zonele seismice cu ag ≥ 0.30g
şi în toate clădirile amplasate pe terenuri de fundare dificile, placa suport a
pardoselii subsolului se va executa din beton armat, legată de tălpile de
fundaţie.