ANUL XII. No. 26. Octomvrie-Decemvrie 1915.

BULETINUL
SOCIETXTII NUMISMATICE ROMÂNE

PUBLICATIUNE TRIMESTRIALÄ

CONSTANTIN MOISIL
PROFESOR SECUNDAR, NUMISMAT-AJUTOR
AL ACADEMIEI ROMANE

BUCURE$TI
TIPOGRAFIA REGALE F.
19, Strada 19
1915.
C.

www.dacoromanica.ro
 ROME

C. Sutxu; vice-presedinte: Al.

Presedinte: .211.
secretar general: Dr. G. Severeanu; casier-contabil: Victor
Popp ; membri: Dr. C. lesen, C. L O.
Bibiceseu, General Al. G. Calonfirescu,
Paspatti, C. L Zamfireseu; secretar - redactor al Bule-
: Const. Moisil.

CUPRINSUL
M. C. Salon, Ponduri monete inedite din
noastre pontice 13 fig.).
Const. Moisil, Numismatica mormintele
gilor sciti (en io fig.).
G. Complectári la catalogul medaliilor
românesti.
Buletin Bibliografie.
Cronica, Monetele obsidionale in actual.

Abonamentul anual lei 10. Membrii societatii primesc revista gratuit.

Redactia : Calea Victoriei 135, Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 PONDURI SI MONETE INEDITE
DIN
ORASELE NOASTRE PONTICE
1. Ponduri.
cursul anului expirat am mai dobândit ponduri antice,
in orasul Constanta (vechiul Tomis), tipul ca-
racteristic al lui Hermes cu kerykeionul, bine cunoscute ca
mitane prin mai multe exemplare ce au numele abreviat al orasului
(TO) au fost de noi in publicatiunile anterioare 1).
Cele douá ponduri sunt de plumb, au forma
le-am figurat aci rnárime naturalá.

I 2.

I. Primul pond este lucrat pe ambele fete. Cea principalá

cadru triunghiular, cu un relief destul de gros,
bustul lui Hermes spre dreapta, petasos pe cap având in
fata lui literile TE. Aceste litere sunt abreviatiunea cuvântului
(2f. Poids et monnaies de in Mémoires du Congrés de Numisma-
tique 1900, p. inedite din Tomis Kallatis, in Buletinul Societ.
Numism. Rom. 1913 p. 3; la studiul pondurilor cudiee din
noastre in Buletin 1914, p. 19.

www.dacoromanica.ro
 158

TETAPTH, care cá monumentul reprezintá un sfert de miná.

(Fig. e). Pe fata opusá, din nenorocire cam se vede un
astru cu opt razer adicá una din stelele Dioscurilor. Acest astru
ocupá partea superioará a suprafetei, iar sub el se záresc urine de.
litere, probabil numele unui agoranom. Motivul nu este incadrat,
dar cele trei colturi ale treiunghiului stint proentinente formeazá
un fel de pernite in relief, cari aveau d.e scop sá contactul
motivului cu tava cumpánii sá-1 apere de turtire. (Fig. 2). Pondul
cântkeste 158 gr. se raportá la o unitate de circa 632 gr.
II. Pondul al doilea este
el de plumb, dar lucrat mimai pe
o fatá. Ca cel de mai
sus are formá tot treiunghiulará
reprezintá bustul lui Hermes,
spre stânga, cadru in relief,
format din marginile obiectului
având o micá subincadrare interi-
oará. (Fig. 3). fata zeului se
kerykeionul oblic spre piept, iar
sub bust literile... TP..., cari
consiclerând greutatea mo-
numentului, stint urmele inscriptiei
Fig. 3. HMI TPITON, adicá a parte a
unei mine. Mai jos poate aplicatá epocá posterioará, se vede
o patrunghiulará, care avea un nume de magistrat, probabil
agoranom. Acest nume pare a fi La dreapta zeului se mai
aflá o contramarcá otundá in forma unei roate cu patru spite. Pondul
cântáreste 107 gr. corespunde unei mine de circa 642 gr., adicá se
la unitate ca monumentul descris mai sus.
Mina de circa gr., era de sigur, epoca autonomá a ora-
sului Tomis, unitatea principalá de greutate, dupá cum am stabilit
in publicatiunile mele anterioare 1).

2. Monete.
Domnii Pick ling, monumentala lucrare despre
netele grecesti din nord-estul Europei, au descris deamánuntul
1) L. .

www.dacoromanica.ro
 159

toate monetele de aceast provenientá, cunoscute in momentul iesirei

de sub tipar a cártilor (1899 1910). De atunci pe zi ce
trece noi monete ies la ivealá, cunostintele noastre
despre numismatica acestor tinuturi. Ne propunem sá descriem.
a) toate piesele din colectiunea noastrá nepublicate de Pick
ling, apartinând oraselor noastre pontice: Kallatis (Mangalia),
Istros (Caranasuf), Tomis (Constanta) Dionysopolis [Balcic); b) piesele
inedite din aceste orase, aflátoare in frumoasa colectiune a D-lui Dr.
G. Severeanu, ce ne-au fost puse la dispozitie de amabilul proprietar
o liberalitate deosebitá, pentru care multumim cálduros.
Monetele ce publicám sunt de douá categorii: unele
tipuri inedite, altele variante de ale celor publicate de autorii
tionati. Numárul este de 8 piese din Kallatis, 6 din Istros, 29
din 7 din Dionyspolis, in total piese.

Kallatis.

Fig. 4.

Capul lui Hermes cu petasos, Arc? Gorithos

spre dr. KA.AAA Máciucá
14 nun. 2 gr. 74. Colectia Sutzu. (Fig. 4).

Fig.

2. Capul lui Herakles, spre dr. KAA

Cerc perlat. AATIA
Trei spice dinteo la
dreapta o jos la
rnijloc o stea 5
19 mm. (Fig. 5).

www.dacoromanica.ro
 160

3. Capul lui Dionysos (?) KAAAA

legat la ceafa, spre dr. Gorithos.

mm. 3 gr. 46. Colectia Dr. Severeanu. Pick 250:

numele magistratului.

4. Athenei. coif e- KAAAATIAN2N (circular)

gida, spre dr. Scut rotund macedonean.
mm. 3 gr. o6. Colectia Dr. Severeanu. Pick 267:
lipsesc atributele.

5. Capul Demetrei KAAAATIANQ (circular).

de spice spre dr.; Dioscurii spre ;
fata ei spice. Cerc sus la mijloc intre ei
perlat. perlat.
22 mm. 6 gr. 88. Colectia Sutzu. Variantá Pick 281: legenda
de pe revers.

6. Capul lui Herakles, laureat, KAAAATIA (circular)

spre dr. perlat. Divinitate femeniná stând pe
tron, spre st., coroaná muralá
pe cap; mâna dr. tine o
st. sceptru lung.
perlat.
mm. 4 gr. 96. Colectia Dr. Severeanu. Variantá Pick :
legenda reversului atributele.

Gordian.
AVT K M ANT . : KAAAA TIANQN
Cap !laureat spre dr. Apolon gol stând in picioare
perlat. spre st., tine mâna dr. o
terá deasupra unui altar aprins,
st. ramuri, Sus la st. Cerc
perlat.
24 mm. Colectia Dr. Severeanu.

www.dacoromanica.ro
 161

lip senior.

8. IOVA .... TIAN

Bust laureat spre dr. Cere Apollon gol picioare spre
perlat. st., in dr. o
deasupra altar aprins, st.
ramuri. la st. Cere
perlat.
26 mm. Colectia Sutzu.

Istros.

Fig. 6.

9. capete omenesti inver-

sate. Lucrare ciugulind un delfin
spre st.; la picioarele ei A.
Lucrare barbari
AR. 4 gr. 95. Colectia Dr. Severeanu. (Fig. 6).

Fig. 7.

Capul lui Hermes petasos, ICTP

spre dr. Lucrare barbara. ca mai sus;
sub delfin (?)

13 mm. 2 gr. 425. Colectia Sutzu. (Fig. 7).

www.dacoromanica.ro
 162

Fig. 8.

ri. Capul lui Apollon, spre dr. IETPI

Lucrare artisticá. Acvilá ciuguling delfinul,
spre st.
mm. 4 gr. 73. Colectia Dr. Severeanu. Variantá Pick 459
legenda rs. figura lui Apollon. (Fig. 8).

Fig. 9.
Sept. er.
12. I CEVHPOC ICTP I IHNQN
HEPT Kybele pe tron spre st.,
Bust laureat, spre dr., in kalathos pe cap, tine in mâna
câmpul dr. o stea cu ase raze. dr. o paterá, stânga e
Cerc prelat. pe perna scaunului. Jos la
cioarele ei un leu. perlat.
2E. mm. 19 gr. 83. Colectia Dr. Severeanu. (Fig. 9).

13. VMA AOMNA CE ICTP

Bust spre dr. Cere perlat. aripele deschise ciu-
gulind un delfin, spre st. Cere
perlat.
2E. 25 mm. Colectia Dr. Severeanu. Variantá Pick : legenda
de pe revers.

www.dacoromanica.ro
 16.3

Caracalla.
14. K M AVPH ANTQNI . TIPIH os NON
Bustul laureat spre dr. Cerc Zeu bârbos spre ,

perlat. in fata calului un altar, dos

o
27 mm. Colectia

Tomis.
Capul Marelui Zeu, spre dr. TOMI (sus)
(jos)
aripele strânse,
Acvilä
de stejar.
23 mm. 9 gr. 85. Dr. Severeanu. Varian Regling 2419
numele magistratului.
Capul Demetrei cu
de spice spre dr.
lat intre stele
câte 6 raze.
mm. 3 gr. 62. Colectia Sutzu. Variantá Sutzu Monete
inedite
17. Capul lui Zeus spre dr. TO
coada lungâ,
tre stele câte 8 raze.
12 mm. 2 gr. 35. Colectia Sutzu. Variantâ, Ibidem 62.

Fig. ro.

Capul lui Dionysos TO TQ

de' iederâ, spre st. ..
Corn de intre
stele 8 raze, sub ele bonetele
Dioscurilor.
19 Colectia Sutzu. (Fig. io).

www.dacoromanica.ro
 164

59. KT ICTHC ITOMOC

Bust laureat spre dr. Cerc Bustul lui spre st.
perlat. perlat.
mm. 3 gr. 26. Colect'a Sutzu. Variana 2557 :
legenda reversului.

20. P K... IOY KAICAP dela dr.

.
.. 0
spre st. Cap laureat spre CON

dr. perlat. Nike Intraripatá spre st., tine

mâna dr. o coroana, in st. o
ramurá de palmier. perlat.
X. 8 mm. Dr. Severeanu.

21. AVT KOMO TOV TOMEQC

Bust laureat, spre st. dela dr. spre st.
perlat. Zeus pe tron spre st., tine in
mâna dr. o aripele
deschise, in st. sceptru. La dr.
r. perlat.
25 mm. Colectia Dr. Severeanu. Regling 2683:
legenda reversului.

22. .. ... MHTPOH N TOY ....

Cap laureat, spre dr. Bustul lui Sarapis, kala-
thos, spre st. La st. ?
28 mm. Colectia Sutzu. Variantá Regling 2693 : legenda rs.

23. M AVP TO OC
Cap laureat, spre dr. Kybele pe speteazá
spre st., tine in mâna dr.
o patera, stânga pe
perná. dr. perlat.
27 mm. Sutzu. Variantá 2707: legenda rs.

www.dacoromanica.ro
 165

Sept. Sever.

24. AV K A CEII CEVHPOC ON TOMEQC

Bust laureat, spre dr. Athena spre st. coif
perlat. pe cap, tine mâna dr. o Nike,
st. lancea cu vârful jos.
la dr. perlat.

E. 26 rnm. io gr. 20. Colectia Dr. Severeanu.

Downs.

25. AOMNA CEB MHTPOH TOM jos EQC

Bust spre dr. perlat. Sever in
spre st., tine mâna dr.? [stri-
cat], in st. la
st. A. perlat.

26Colectia Dr. Severeanu. 2799 :

legenda reversului.

Caracalla.

26. AV.K.MAV.ANTQNEINOC CE MHTPOII TOMEQC

Bust laureat, spre dr. Demeter in picioare spre st,
perlat tine im mâna dr. spice, in st.
Melia. câmp jos la dr. A.
perlat.

25 mm. Dr. Severeanu. Regling 2841 :

legenda reversului nominalului.

www.dacoromanica.ro
 166

27. AVT K M ANTQNINOC MHTPO IION T TOMEQC

Cap laureat, spre dr. Hermes in picioare spre st.,
perlat. tine in mâna dr. punga, in st.
ketykeionul; jos la st.
la dr. perlat.
22 mm. Colectia Dr. Severeanu. Variant. 2862 :
legenda reversului pozitia norninalului.

.
28. KM I ANTQN MHTPOII 110 ...
Cap coroan. radiatä, Concordia in picioare spre st.,
spre dr. kalathos pe cap, toiag in
mâna st. o in dr.
care face libatiuni deasupra unui
altar aprins. Sus la st. A. Cerc
perlat.
26 mm. Colectia Dr. Severeanu. Variant. 2893:
legenda reversului.

29. AV K M AV ANTQNINOC MHTP HO IN TOMEQC

Capul laureat spre dr. Cerc Tyche spre st.,
perlat. kalathos pe cap, corn de abon-
dent. in mâna st. cârma in
dr. câmp la dr. B. perlat.
20 mm. Colectia Dr. Severeanu. Variant. 2938 :
legenda reversului pozitia nominalului.

Oeta.

CEUT PETAC K I TOM os

Cap, de lauri, Templu patru coloane, in
spre dr. perlat. Muntru lui statuia Tychei
kalathos, cârmá cornul abon-
dantei. câmp la dr. A.
perlat.
E. 27 mm. io Colectia Dr. Severeanu.

www.dacoromanica.ro
 167

31 CE TETAC MHTPO TH (sic) TOMEQC

Cap lanreat, spre dr. Cerc Tyche in picioare spre st., cu
perlat. kalathos pe cap, corn de abon-
dantá mâna dr. cârma
st. Sus la st. EI. perlat.
E. mm. Dr. Severeanu. 3020
pozitia forma nominalului.

Fig. xi.

32. AVT K II CEHIPETAC AV HONTOV TOME jos

Bust laureat, spre dr. Caracalla Geta picioare,
perlat. in dau mâua.
perlat.
28 mm. 14 gr. 02. Sutzu. (Fig.

Elagaat.
AVT K M AVP ANTQNEINOC MHTPO NT
Bust laureat, spre dr. Asklepios tânär,
perlat. spre st. râzemat in
bätul La st. sus Cerc
perlat.
26 mm. Colectia Dr. Severeanu.

M AVPH ANT DNINOC TPO IIONTOV TOMEQC

Bust laureat, spre Concordia picioare spre st.,
dr. perlat. tine mâna dr. o paterâ, in st.
'corn de abondantá. Jos la st.
perlat.
24 rum. 9 gr. 17. Colectia Dr. Severeanu. Re-
gling 3089 legenda reversului.

www.dacoromanica.ro
 168

35. T KAI M AVPAINTS2NEINOC MHTPO HONT

Bust ca mai sus. Cere perlat. Concordia ca mai sus. Sus la
(?). Cerc perlat.
st.
E. 28 mm. Colectia Dr. Severeanu. Regling 3092 :
legenda reversului.

Maesa.

36. IOVAIA MECA CEBACTA ... 0 TOME ..

dela dr. la st. Tyche in picioare spre st.,
Bust spre dr. Cerc perlat. kalathos pe cap, corn de abon-
dantá mâna st. in
mâna dr. Sus la st. Cerc
perlat.
23 7 gr. 42. Colectia Dr. Severeanu.

Fig. 12.

Serer Alexandra.
AVT K M ....ANAPOC MHTP ONT TO jos ME2C
Cap laureat spre dr. Hades-Sarapis pe scaun, spre
st., cu kalathos pe cap, in
mâna dr. o paterá, st.
Sus la st.
23 mm. 8 gr. 33. Colectia Dr. Severeanu. Variantá Regling
3146 : legenda reversului lipsa lui Cerberus. (Fig. 12).

38. ...CEV AAEZANSP NTOV TOMEQC

Bust laureat, dr. aripele
capul spre dr., tine cioc o
coroaná. Jos la st.
25 mm. Colectia Sutzu. Regling 3257: legenda
reversului pozitia nominalului.

www.dacoromanica.ro
 169

Maximin.
AVT MAZIMEINOC EVCEBHC NTOV TOMEQ C
AV Sarapis kalathos
Bust laureat, spre dr. pe cap, sceptre in mâna st.,
perlat. dreapta in sus. câmp
la st. A.
E. 27 mm. Colectia Sutzu. Regling 3302 : legenda rs.

AVT MAZIMEINOC EVCEVHC MHTPO HONTOV TOMEQC

AV Hermes in picioare spre st.,
laureat, spre dr. tine in dr. punga, st. kery-
perlat. keionul. câmp la dr. A.
perlat.
26 mm. Sutzu. 3218: legenda re-
versului pozitia

Gordian.
41. AVT K M I QN MPAIANOC MHTPO MONT TOMEQC
Bust laureat, spre dr. Demeter in picioare spre st.,
perlat. färâ. vM pe cap, tine in mâna
dr. spice, in st. sceptru.
perlat.
E. 25 inm. Celerlis Dr. Severeanu. 3406 :
nominal.

Gordian
42. ANTQNI OPAIANOC MHTPO 1101NT TOY TOMEQC
TPANKVAI Sarapis in picioare spre st.,
NA dreapta o tine sus.
Busturile afrontate. la st. A. perlat.
perlat.
29 mm. Colectia Dr. Severeann. Regling
alt nominal.

www.dacoromanica.ro
 170

Filip ior.
.. M KAIC MHITPO os ON TOV TOME
Bust, coroarM de
spre dr. Grifon spre st., co laba pe o
roatá. câmp la dr.
perlat.
25 mm. Colectia Sutzu. 3620: legenda

is.

Fig. 13.

44. Capul Demetrei

de spice vál, spre dr. spice asezate orizontal.

13 mm. 2 gr. Colectia Sutzu. (Fig. 13).

*
Corn mod.

AVT KAI M AVPH I .... I OAEITQN

dela dr. spre st. Iierakles in picioare spre st.,
Cap laureat, spre dr. tine in mâna dr. st.
-blana leului nemean. câmp
la st.
19 mm. Colectia Dr. Severeanu.
Sever Alexa .

46. AVT K M AVP CEVH AAE- AIONVCOII I AEITON

ZANAPOC Concordia in picioare spre st.,
Bust laureat, spre dr. kalathos pe cap, tine mâna
dr. o pater deasupra unui altar
aprins, st. cornul abondantei.
câmp la dr. perlat.
21. II 25. Colectia Sutzu. Pick 381: legenda rs.

www.dacoromanica.ro
 171

47. Ca mai sus. AIVNCO I

Ca mai sus.
25 mm. Colectia Sutzu. Variantá Pick 381: legenda rs.

Gordian.
48. AV K M OAEITQN
Cap laureat, spre dr. Demeter in picioare spre st.,
perlat. tine in mâna dr. spice, in st.
câmp la dr.
perlat.
E. 24 mm. 7 gr. 85. Colectia Sutzu.

AVT.... jos, ...IOC FOPAIANOC OAEITQN

Nernesis-Aequitas in picioare
Busturile ca mai sus. spre st., tine mâna dr.
perlat. lanta, in st. jos la picioare
se aflá roata. In câmp la dr. E.
perlat.
27 mm. 12 gr. 6o. Colectia Sutzu. Variantá Pick 397: atri-
butul din mâna stâna
50. AVT K M jos, ANTCONI OAEI
Busturile lui Gordian Concordia in picioare spre st.,
Sarapis fatá in kalathos pe cap, tine in mâna
dr. o paterá, st. cornul de
bondantá. câmp la dr. E.
27 mm. io gr. 39. Colectia Sutzu. Variantá Pick 400: po-
zitia nominalului.
M. C. SUTZU.

www.dacoromanica.ro
 MORMINTELE REGILOR SCITI

Faimoasele movile-curgane ce sunt presárate inlensele stepe

ale Rusiei meridionale in parte, in stepa Nistrului a
cari inchid in ele morminte de ale regilor sciti, sunt cunoscute
in literatura prin lucrárile lui Odobescu, care cu pana-i
a descris o parte din obiectele, ce de veacuri ascunse
in 1). Cea mai mare parte din tezaurele in aceste
morminte regale fac podoaba Ermitagiului din Pe-
trograd. Numärul s'a complectat 1913 cu un nou tezaur, des-
coperit inteun curgan colosal, numit Solokha sau Solotha, ce se aflä
situat in stepa Crimeei la vreo 25 km. departe de orasul Nikopolis,
in regiunea care in vechime forma tara Gerroilor, cei
dintre Scitii regali.
sistematice intreprinse in au
de o parte cât de bine informat a fost lot, când a descris mor-
mintele pi obiceiurile de inmormântare ale regilor sciti (cartea IV,
71 urm.), iat de parte au confirmat complectat cunostintele
ce le aveam despre legaurile acestor regi cu coloniile grecesti din
Crimea despre puternica influentá a culturii grecesti asupra bar-
barilor din Chersonesul-Tauric
1) Odohescu, Comte-rendu du antropologie, Copenhague 1869 (Cf.
Opere, ed. Minerva, III, 109); Coroana de aur dela Novocerkask. (Anal ele Acad.
Rom. XI p. 197); tezaurul dela Conce§ti (Opere III, p. Tezanrul dela
Pietroasa este de sigur el de provenientä.
2) Dintre descrierile acestor citám cea a D-nei Sofia Polovtsoff
din Revue Arehéologique 1914 I, p. 164 a D-lui V. B. Pharmakowsky Áre-hro-
logischer 1913 p. 218 1914 p.

www.dacoromanica.ro
 173

parte din obiectele de aur de argint gläsite in movila dela

Solokha au fost studiate in mod special de savantul director
al Muzeului Numismatic din Atena, D-1 L N. Svoronos, care inter-
pretând cu bogata sa eruclitiune scenele reprezintate pe ele, a ajuns
la rezultatul precis, movila continea mormintele regilor frati Spar-
tokos Pairisades I, cari au domnit asupra Bosporului-
Scitic intre anii 349-343 in. d. Cr., când Spartocus murind, fratele
a continuat donmeascá singur la anul 309.
studiul sáu D-1 Svoronos a pus la contributie nu nunlai
izvoarele istorice arheologice, ci monumentele numismatice;
aceste din urmá au fost mai ales utilizate pentru interpretarea sce-
nelor de vânátoare de pe un frumos vas de argint, cu reliefuri aurite,
ce face parte din tezaurul dela Solokha. De oarece rezultatele obti-
nute prin utilizarea monurnentelor numismatice dovedesc in chip
strálucit netágáduita valoare ce au ele ca izvoare istorice, cred ni-
merit sá cititorilor nostri partea mai importantá din studiul
invátatului nurnismat grec, publicat in revista sa «Journal interna-
tional d'archéologie numismatique» din anul acesta (tom. XVII).
Pentru a se putea in tot complexul explicárile D-lui
Svoronos, voi da descrierea acestui minunat vas, dupá
cum a publicat-o D-na Sofia Polovtsoff, important studiu
apárut in «Revue archéologique» din Paris (1914) numai
aceea voi reproduce comentariile D-lui Svoronos impreuná cu
tratiile ce le insotesc.

cum descrie D-na Polovtsoff vasul de argint de care' ne

ocupám: «El este de 131/2 cm.; diametrul la gurá este de 15
cm.; douá torti late marginele vasului; ele sunt impodobite
cu capete de berbeci relief, aurite. coarnele
cestor berbeci, in partea centralá a fiecárei torti, se vede o
gaurá rotundá, care servia probabil pentru a se trece o sfoará de
atârnat. láuntrul vasului se observá cavitátile reliefurilor. Exteri-
oral, in jurul este cu o coroaná de iederá

www.dacoromanica.ro
 P

Fig. r.

auritá; o (Fig. I-3) au repoussé largá de

7 cm. ocupá pântecele vasului: de o parte un cavaler (Nr. 7),
cu arcul inteo teacá (gorytos) atârnatá la cingátoare, tine in mâna
dreaptá ridicatá in sus, o lance gata sá o calul cu capul
intors spre dreapta, se ridicá in douá picioare, speriat de un
(Nr. 8) care se aruncá asupra lui. Cavalerul calul
mâna stingá. Leoaica cu coarne mari,
a cáscatá limba atârnatá, este
reprezintatá in momentul când sare
1 pe labele cele
dinainte in aier; de burta sa atârná
cinci perechi de mamele Un
al doilea cavaler (Nr. 9) se
.pede asupra ei in galop; el se lasá
putin pe spate pentru a fi mai sigur,
dá drumul ságetii.
«De ceialaltá parte a vasului
Fig. . se aflá deasemenea o scená de luptá.
Un (Nr. 2) cáláreste in galop trá-
gând arcul ; el vine ajutorul unui alt cálket (Nr. 4) care
aruncat lancia contra unui leu (Nr. 3), dar in chip atât de neinde-
mânatic, cá fiara a prins arma in este gata sá o frângá.
Scitul a avut timp sá apuce a doua lancie tinteste leul. Acesti
doi cálketi stint insotiti de câini boturile ascutite, uscátivi ca
ogarii. Câinele eáláretului atacat de leoaicá exprimá groazá, tine

www.dacoromanica.ro
 17W

3.

coada între picioare botul ridicat (Nr. 4); celalalt (Nr. 2) fuge
repede. Toti patru costumul tipic al Scitilor.
«Sub tortile vasului se aflá grupuri de animale. Sub una
(a) doi (mai spate spate (Nr. ai io),
cozile ridicate capetele afrontate; sub ceialalta doi lei (Pig. 2 Nr. 5
6): unul din ei, in profil, fruntea de obrazul
al celuilalt atinge cu laba. Tortile par a forma un fel de adapost
deasupra acestor fiare, ideie de sau
«Toate reliefurile frizei ale tortilor au fost lucrate din dal&
conservat frumoasa poleialá. Pe marginea de jos a frizei
se o ea, urmatá de indoituri ce
la baza vasului. Pundul este ornat o
opt petale lungárete, cari se disting trei petale
mai Acest vas este o piesá superbá: motivelor' de-
corative, libertatea perfectiunea detaliilor nu nimic
de

Studiind acest splendid monument antic, D-1 Svoronos

marea lui cupa lui Herakles,
mitic al regilor sciti deci considera n u numai ca o de
a regelui, ci ca un simbol al descendentei din Herakles.
priveste scenele de le astfel :
«De oarece unul din animalele atacate de cei doi le-

www.dacoromanica.ro
 176

oaica cu coarnele mari, face parte, din cauza coarnelor, din lumea
fantasticá, este sigur nu poate fi vorba de scene din viata realá,
ci sau de scene mitologice, sau de scene istorice; acest din
caz animalul fantastic ar fi un simbol. Dar in mitologie nu
nimic ce ar putea explica aceste lupte, este evident ele nu
se pot referi decât la istoria regelui sau regilor sciti, cari au primit
cupá dela Atenieni, - in mod
prin fabrica curat a acestui vas. deci cum explic eu,
Atenian mondern, bazándu-mä pe notiunile istorice ce ideia
atenianä a aceluia, care a creat oclinioará, ajutat de un mare artist
friza acestui vas destinat a fi oferit unuia sau celor doi regi sciti.
«Cei doi tineri eroi din scenele de pe vasul nostru sunt prin-
cipii frati Spartokos II Pairisades I, inmormântati, dupá mine,
in movila dela Solokha. Scene le de luptá la care iau ei parte nu
dateazá din timpul domniei comune in. d. Cr.), ci
sigur din vremea când incá tineri, ajutau pe vestitul
Leucon I, care a domnit patru-zeci de ani (388-348 d.
Cr.). Exactitudinea acestei date o faptul, cá amândoi stint
reprezentati scenele de pe vasul nostru, foarte tineri, aproape e-
febi, de vreme ce pe pinax-ul de din vârful stelei ce cu-
prinde decretul votat de Atenieni, la 346, in onoarea aceste per-
sonagii, atunci regi, sunt co fratele Apol-
lonios, ca trecuti de cinci-zeci de ani 1). De .oarece la data
acestui decret, cei doi frati dornniau abia un an, este evident
scenele istorice la cari pot face aluziune reprezentárile de pe cupa
noastrá, trebue sá se fi intâmplat mai 'nainte cu cel putin
de ani, pe la anul 375, la jumátatea domniei tatálui Leucon.
Leoaica pe care cei doi tineri eroi o atacá prima
dupá cum rezultá din staterii de aur ai orasului Panti-
capea (fig. 4-7), emblema acestui oras, pentru mine este lámurit, cá
scena se referá la o luptá acestei cetáti, de fapt se tie, cá
Spartocizii au luptat contra ei.
«Prin urmare ceialaltá fiará pe care o aceiasi frati,
leul care frânge lancia, trebue de asemenea reprezinte o cetate
milesianä, atacatá de cei doi eroi.
1) Svoronos, Das Athener Nationalmuseum II, p. No. 241 plan§a.
CIV (1471). Intentionat am läsat la o parte toate celelalte note, rhmânând ca.
cititorii interesati se adreseze direct originalului.

www.dacoromanica.ro
 177

. «Ce poate fi acesta ce timp principii Spartocizi au

putut se contra Panticapeei contra celuilalt ?

Fig. 4-7.

«Tipul leului rupând ajutorul unei labe o lancie intre dinti,

era foarte cunoscut de catre artistul atenian, care a lucrat vasul
nostru, caci acest tip era emblema Kardia,
.colonie milesianä asezatá Chersonesul-Tracic
mare a Atenienilor. adeva'r, monetele
batute de acest prima a veacului al
in. d. Cr. au in mod constant acest tip (fig. 8).
Se pare chiar cá tipul de care vorbim era celebru
sau ca o de artä, sau ca un simbol de
stentä eroica, cáci curând in copiat
pe monetele regilor
macedoneni
tas III (in a doua Fig. 8.

domnie 381-369)
Perdiccas III (364 prietenii
Atenienilor, reprezintati pe monete
luptând leul, ca cei doi
printi Spartocizi, (fig. 9 io).
tip a fost copiat. malt târziu, de
Capua din Campania
Fig. 9. Fig. io.
268 in. d. Cr.) de orasul Sardes din
Lidia (dupá 133 in. d. Cr.).
istoria Kardiei, al cárei name venia din limba scitá, vedem
in timpul lui Miltiade II (eroul dela Marathon) o invaziune scitá

www.dacoromanica.ro
 178

patrunzând in inaintând la portile orasului. Nu este

deci ca tipul monetelor din Kardia facá aluziune
la rezistenta eroicá a acestei cetáti in timpul atacului Scitilor.
acest caz artistul atenian putea imprumuta aceastá emblemá
zistentei eroice a coloniei milesiene din Chersonesul-Track, pentru
a o aplicta unei alte colonii milesiene, Theodosia, situatá in Cherso-
nesul-Scitic. acum faptele istorice pe cari se bazeazá aceastá.
ipotezá.
«Theodosia era o colonie milesianá foarte importantá, asezatá pe
coasta de S-E a Chersonesului-Tauric, departe Panticapea, ca-
pitala Spartocizi. Antichitátile grecesti dezgropate acolo,
vedesc existenta unei colonii grecesti cu putin un veac
de anul 389 in. d. Cr., când apare pentru intâia oará in istorie, ase-
diatá de regele spartocid Satyros I (433-388), care chiar muri
ocazia acestui asediu. Urmasul Leucon I (388-348) continuá
mult timp lupta contra ocestei colonii milesiene, ajutat vi-
goare de Memnon din Rodos mai ales de orasul Heraklea Ponticá,
metropola Chersonului un alt mare din Chersonesul-Tauric. La
urrná reusi sá o supuná sale de bun despot de a-
luá titlul de sau

nitorul Bosporului Theodosiei, sau stápânitorul Bosporului Theo-

dosiei regele Sindilor, Toreteilor, Dardareilor, Psisilor, [populatii
scit4 El i-a schimbat numele in Theodosia, dupá numele surorii
sau sotiei sale, cáci vechiul nume a fost Theodea sau Thudea, care
nu este, dupá cât se pare, decât o transcriere greceascá a unui nurne
indigen. Leucon profitând. de situatia favorabilá a Theodo-
siei, asezatá in afará de raza márii care iarna, a transfor-
mat-o in centru al cornertului enorm. Portul ei putea ad:Aposti
mai bine de o sutá de vase. Din Theodosia a trimis Leucon odatá
Atenienilor 2.100.000 medimne de grâu.
«Nici un izvor antic nu atestá in mod formal cá cei doi ai
lui Leucon I ar fi luat parte luptele, cari au adus marea
gata colonie milesianá in sfápânirea acestuia. Numai fraza din
lyainos VI, 22:
a fost Theodosia asediatá de mai multi tirani), care se poate raporta
o familie de tirani, ar putea face aluziune la tinerii
nostri eroi, a cáror etate, pe vasul nostru, aratá cá luptele

www.dacoromanica.ro
 179

au avut aproape de ani de a urmâ tatálui

-
Leul
dovedeste stela din - trecuserá de
general simbolul prin excelentá al Miletului
de
câpd
ani.
a tu-
turor coloniilor sale, dintre cari fácea parte Kardia din Chersonesul-
Tracic, marea dusmaná a Atenei, se usor de ce artistul
tenian a ales acest animal pentru a reprezenta Theodosia, colonie
milesianá, pentru a aminti prin lancia rezistenta ei
rätnicá. Mai târziu un alt artist, indigen, acela care a gravat
netele bátute de Theodosia in veacul al d. Cr., i-a dat ca
emblemá tipul taurului cornupet, adicá care atacá coarnele
se cu furie asupra dusmanului. Aceastá emblemá este,
cum se vede, totul identicá ca sens cea care reprezintá leul
nipând lancia dusmanului.
«De ideie este exprimatá de tipurile
tare din din Panticapea, (Fig. 4-7) cari au deasemenea
lancea dusmanului sau dintii unui leu cornut, simbolul ace-
stui oras, sau dintii unui leu ordinar, ca din Theodosia
Kardia.
«$i pentru Panticapea posedám dovezi cari probeazá tot atât
de lámurit ca pentru Theodosia, cá Leucon I a purtat lupte
locuitorii de ad..
«Acest grecesc, ridicat prin veacul al VII-lea de Milesieni,
era situat la strâmtorii, care duce din Pontul Euxin
Marea de Azov (Maiotis), ale coaste erau, multumitá fertilitátii
mare grânar al popoarelor elene din Mediterana. Din
cauza situatiei sale, orasul Panticapea purta numele de Bosporos.
Întemeiat pe un teritoriu oferit, cum spune mitul, de un rege
indigen, care privea bunávointá stabilirea negustori
greci, aproape toti exportatori de grâne din aceste tári bogate, a
devenit mai târziu, probabil sub Spartocizi, prin buna
locuitori regii indigeni, capitala regatului. Regii acestia acordând
Panticapeei puternicul sprijin, se instalará acolo, pentru a guverna
popoarele barbare orasele grecesti, lásând acestor din urmá
toate cetátenesti menajându-le susceptibilithitile, fárá
a-le permite ca toate acestea o libertate realá. Pentru orasele gre-
cesti acesti regi nu erau, in limbagiul decât archontii
republicilor bor, regalitatea nu se decât peste

www.dacoromanica.ro
 180

popoarele scitice ce le guvernau peste alte popoare barbare pe

cari le cuceriserá.
cum vasul nostru, buná se stricá.
sub Leucon I, ai cárui contra leoaicei cornute, care este
emblema Panticapeei. la drept vorbind acest fapt este dovedit
prin foarte putinele note istorice antice ce avem despre
regii Bosporului. Astfel sub Satyros I, lui Leucon I,
locuitorii Panticapeei nu erau multumiti cá sub domnia lui
Leucon I a fost vorba de exiluri comploturi. De asemenea
din Polyainos (VI, 9, 2) cá a fost Panticapea o revolutie contra
lui Leucon I, probabil in timpul unui rázboi ce 1-a purtat acesta
impotriva Theodosiei pi Heracleei Pontice. Multi dintre amicii lui
Leucon dintre supusii statului
- cari nu puteau fi decât cetátenii din Panticapea, capitala
sa - se revoltarà contra lui. Atunci Leucon a interesat, multá
ingeniozitate, favorul cauzei sale, pe negustori stráini
mai ales Atenieni, cari se aflau la dânsul. Ajutat de
oamenil mai credinciosi din anturajul nepi
pi natural de toate de doi fii tineri ai sái,
Spartocos Pairisades, el prinse onion! pe revolutionarii cari 1-au
atacat, ceiace i-a permis sá-si stabileascá in mod solid puterea

«Prin urmare o luptá intre regii Spartocizi si cetátenii din Pan-

ticapea in timpul tineretei lui Spartocos II Pairisades I, este
veditá mod sigur. Dar in acest caz de ce pe vasul nostru orasul
Panticapea este figurat leoaicá cornutá nu prin leul
cornut de pe frumosii sái Eu cred cá din cauzá cá gravorul
atenian, foarte bine cá era emblema comuná a tuturor
coloniilor milesiene, a voit sá exprime ideia ce fáceau anticii
despre orasul Panticapea, zicând ea este metropola sau mama
(mater) a tuturor celorlalte orase milesiene din Bospor, orase repre-
zentate, ca Theodosia, simpli lei. Coarnele se referá, fárá ludo-
ialá, la origina a leuhii leoaicei din Milet, simbol ce pare
a fi de originá lidianá, cáci Sardes».

www.dacoromanica.ro
 181

Neasteptatele rezultate ce le-a obtinut D-1 Svoronos prin uti-

lizarea materialului monetar pentru explicarea unui monument
heologic, trebue privite cu cea mai mare satisfactie de cátre toti
numismatii. special celor ce se ocupá la noi cu moue-
telor, aceste rezultate le vor servi de indrurnare, ca caute a
lámuri, prin studiul acestor monumente chestiunile nebuloase din
istoria noastrá anticá.
Pe teritoriul vechii Dacii s'au descoperit o cantitate enormá
de monumente numismatice, cari acum nu au fost decât prea
putin utilizate pentru studiul istoriei politice culturale a vitejilor
strábuni. timp s'au gásit pe acest teritoriu
roase monumente arheologice, a cáror provenientá n'a putut fi
pâná acum precizatá a cáror valoare artisticá i istoricá n'a fost
determinatá. Arbeologii ca cei cari s'au ocupat
de ele, n'au reusit sá stoarcá acestor categorii de monumente
toate informatiunile, ce le-ar fi putut da, pentru cunoasterea vietii
culturH din timpurile vechi, 5i aceasta mai ales din cauzá cá nu
le-au pus in legáturá pe unele cu celelalte nu au incercat sá
explice unele cu ajutorul celorlalte.
Sunt convins cá o cercetare aprofundatá a materialului
monetar antic ce s'a descoperit in Dacia, fácutá paralel cu un studiu
amánuntit al monumentelor arheologice din tará, ar da
zultate surprinzátoare, aruncând o luminá nouä asupra vietii cul-
turii strábunilor nostri antici, asupra rolului ce avut ei
istoria omenirii 5i asupra mostenirii culturale ce ne-au transmis-o
urmasilor Mai ales pentru a dovedi importanta unor astfel
de cercetári a atrage atentiunea asupra metodei de
d. Svoronos, am tinut sá fac cunoscut acest studiu cititorilor nostri.
CONST. MOISIL.

www.dacoromanica.ro
 COMPLECTARI
LA

CATALOGUL MEDALIILOR ROMÂNE§TI

Medalia lui V. Socec, 35 mm., bronz cu toartá.

: Bustul profil 3/4 spre dreapta. Deasupra inscriptia
semicerc:
30. APRILIE 1830 - 18. SEPTEMBRE 1896
formatá din doná ramuri de lauri
inscriptia pe rânduri:
- MEMORIA LUI - JOAN V. - FONDATORUL -
CASEI - 1856-1906.
(Mayer & Wilhelm. Stutgart.)

Medal& lui Georges Lahovari, 55 mm., bronz.

Av.: Bustul 3/4 spre dreapta.
GEORGES I J. LAHOVARY.
a4ezatá peste de lauri. Inscriptia pe
4 rânduri:
PRESIDENT - DELA HAUTE COUR -
DES COMPTES - 1876-1906
.

(Tony Szirmai)

Medalia Dr. Istrati, mm., bronz.

Av.: Bustul in profil spre stânga. In dreapta inscriptia pe 2
rânduri :
PR. I. - ISTRATI

www.dacoromanica.ro
 183

: Un bárbat de lauri pe cap, in costum

antic tine pe genuchi un pergament desfásurat, priveste depártare
spre Expozitie (Palatul Artelor). Deasupra inscriptia pe 6 rânduri :
COMISARULUI GENERAL AL - EXPOZITIUNEI JUBILARE,
1906, OMA PARTEA - JURIILOR, EXPOZANTILOR,
COLABORATORILOR - ADMIRATORILOR
(St. Schwartz).

190G. Medalia lui Petru Th. Sfeleseu, 65 mm., bronz.

Av.: Bustul profil spre dreapta. Deasupra inscriptia in semi
rozete:
* CONSILIUL JUDETIAN DE INFO V PREFECTULUI
PETRU TH. SFETESCU *
Sub bust inscriptia semi-cere pe rânduri :
1) IN AMINTIREA COLABORXREI COMUNE PENTRU
REALIZAREA CONSTRUCTIEI
2) LINIEI FERATE BUCURESTI-OLTENITA-PORT
5. DECEMBRIE 1906.
Inscriptia pe rânduri :
PRESEDINTE - PETRU MILLO - VICE-PRESEDINTI : -
A. NEDELCOVICI, - C. NICOLESCU-DOROBANTZU -
SECRETARTI BIUROULUI : - DR. EM. GRIGOROVITZA,
MICHALESCU - MEMBRII : - GH. VLAHUTZI-
SLXTINEANU, DR. G. NANU, - D. PODGOREA NU,
CXPITAN V. URZICEANU, - JONEL ANTONESCU,
AL. ORSCU, - CONST. D. MXNESC U, LEON I§MAN
I. G. DANIELESCU, I. B. GRUEFF, - EUGENIU PETRESCU, -
-
I. STXSESCU. -

1906. Ex:posi(iei Generale Rorndne,mm., argint toartá.

Ar.: Un grup format din un soldat arcas, un dorbbant un
lucrátor ferar. Inscriptia circulará gravatá:
EXPOZITIUNEA GENERA DIN BUCURESTI.
Sub grup pe o panglicá, inscriptia:
AM FOST SUNT VOI FI.
Rv.: 0 cununá de foi de lauri de stejar.

www.dacoromanica.ro
 184

190G. Dunarei, 6o bronz.

Av.: Zeul Neptun cu un trident. Inscriptia in semicerc :
EUROPEENNE DU DANUBE
Er. : Inscriptia pe 5 rânduri :
ARTICLE 16 - TRAITÉ - DE PARIS - 30 MARS - 1856.
Dedesubt o pe douâ ramuri, una de stejar cealaltá de
lauri. Pe placá :

1856-1906.
(A. Patey, Paris).

100G. .761/2 mm., bronz.

Av.: Capetele M. S. Regelui Carol I al lui Traian suprapuse
in profil dreapta. Inscriptia circulará :
MARELE IMPERATOR ® CAROL .
REGE AL @O

Er.: In dreapta stânga vederea podului lui Trajan podul

Carol I, deasupra datele :
106 5i
Intre poduri Neptun lupoaica marca Tárei Românesti
Deasupra pluteste un tinând in mâna dreaptá Coroana
; iar in stânga o ramurá de palmier.
(Carniol fiul)

Medalia 621/2 bronz.

Ar.: Capetele M. S. Regelui Carol I, tânar bátrân, suprapuse
in profil spre dreapta. Inscriptia formând :

CAROL I DOMN PRIMUL REGE AL ROMÂNIEI

* 1866-1906 *
Inscriptia circulará:
* IN AMINTIREA MANEVRELOR REGALE ROMÂNE
inscriptia pe 3 rânduri:
PLOESTI - SEPTEMBRE - 1906.
(Carniol)

www.dacoromanica.ro
 185

1906. Placheta lui loan V. Sorer, 40 X 6o mm., bronz.

: In partea de sus intr'un octogon impresurat de un
perlat bustul lui 1. V. Socec profil spre dreapta. In colturi sus
rozete.
Sub bust inscriptia pe 7 rânduri :
JOAN V. - 30. APRILIE - 1830 -
18 SEPT. - 1896 FONDATORUL
SOCECt - 23. APRIL. 1856 - 23. APR. 1906.
Pe un soclu ramuri de lauri inscriptia pe 14 rânduri :
- EDITURX - PAPETERIE - TIPOGRAFIE -
LITOGRAFIE - LEGÄTORIE -
- HiRTIE - -
CONFECTIUNI
REGISTRE - CARTONAGE -
DE JOC - BUCURESM - CRAIOVA
-PLOETI -
-
Medalia de arme, dare la semn din
bovita, 38 mm., argint cu toartá.
Av.: Intre o de stejar una de laur o grupare de
aparate de gimnasticá, o carabiná o floretá sub o
o mascá de scrimá. Imprejur inscriptia circulará :
* SOCIETATEA DE ARME GIMNASTICA DARE
LA SEMN DIN DAMBOVITA.
: Inscriptia circulará :
INFIINTATA LA 25 JANUARIE 1906 DIN INITIATIVA
PREFECTULUI GEORGE CAIR *
In inscriptia pe 5 rânduri :
OIEDALIA - DE - ARGINT CONFERITX D-LUI -
Dedesubt o bantá pentru gravat numele.
1906. Plaelieta Rdsboiului 114 X 73 mm., bronz,
a
Av.: Vederea unei redute pe cáreia stá Dornnitorul Carol
salutá chipiul o bombá ce explodeazá lângá el. Deasupra in-
scriptia :
OMBARDAREA VFDINULUI - 1877-78.
La baza plachetei inscriptia :
ASTA MUSICA CE MY PLACE"

www.dacoromanica.ro
 186

: Represintá o de grâu do
snopi. In fund soarele rásárind. Dedesubt inscriptia :
PAX 1906 LABOR.
(Szirmai)

1907. lui Const. Alexanclrescu, 6o X 46 mm., argint.

: Bustul dedesubt inscriptia :
CONSTANTIN ALESSANDRESCU.

Ru.: Inscriptia pe 8 rânduri:

HOMMAGE ET SOUVENIR -AU NUMISMATE - ET
COLLECTIONNEUR - EMERITE
LE PROF. TONY SZIRMAY
Dedesubt un mánuchi din o
-
- SON RECONNAISSANT AMI -
FEC. 1907 X PARIS.
mare de palmier o
de laur. In coltul din stânga jos un medalion de 15 mm., bustul
gravorului inscriptia circulará:
TONY. A. MÉDALLLEUR.
(Szirmai).

1907. Placheta lui Nacu, 83 X 51 mm., bronz.

: Bustul vázut fall. Dedesubt o de palmier
o pe care este :

LUI C. NACU - 1877-1904.

Mai jos o carte o de inscriptia:
DREPT - CIVIL.
: Inscriptia pe rânduri :
STTJDENTH - FACULTITH DE DREPT - DIN -
BUCURESTI - OMAGIU - DISTINSULUI LOR
PROFESOR - DE - DREPT CIVIL - PENTRU -
NEOBOSITÁ ACTIVITATE - DE 30 ANI. -
(Carniol fiul).

1907. Medalia a Jubileului de 50 ani al Societdlei

tracht, 57 mm., bronz.
care se impletesc ramuri. Inscriptia
:

DEUTSCHES BANNER LIED UND WORT FÜHRT ZUR

EINTRACHT SÜD UND NORD

www.dacoromanica.ro
 187

Rv.: Intr'o cununá formatá din doná ramuri, una de stejar

alta de lauri, inscriptia pe 7 rânduri:
ZUR - ERINNERUNG -AN DAS 5.0 JÄHRIGE - JUBILÄUM
DES GESANGVEREINES - EINTRACHT" - BUKAREST, 1857-1907.
(Carniol

1907. medalie de rnm.

1907. Medalia a Monitoarelor Vedetelor la

mm., bronz.
: Capul M. S. Regelui Carol I profil spre dreapta.
scripia
CAROL I REGE AL ROMÂNIEL

: Inscriptia circulará:
IN AMINTIREA BOTEZULUI MONITOARELOR JON C.
LASCAR CATARGIU.
In inscriptia pe io rânduri :
A VEDETELOR - MAIOR C. ENE - MAIOR D.
MAIOR G. - MAIOR N. GR. IOAN - CAP. V.
--
CAP. N. L. BOGDAN - CAP. M. ROMANO -
LOCOT. D. CXLINESCU - SEPT. 1907.

1907. Medalia punerei eliei 13isericii Ilie-Nou din

33 mm., bronz.
Av.: Vederea fatadei inconjuratá de inscriptia:
BISERICA SF. ILIE NOU DIN BUCUREM.
Rv.: Inscriptia pe io rânduri:
IN ANUL 1907 - S'A PUS TEMELIA - ACESTUI
SFÂNT - AL 41-LEA AN DE DOMNIE -
M. S. REGELUI CAROL I - PRIMAR AL
CAPITALEI - VINTILX L
PRIM AJUTOR DE PRIMAR - JON N. CEZARESCU.
-
(Carniol).

1907. Congres de Petrol din 23 X mm., plachetá

fárá revers.
Vederea unei localitáti petrolifere sonde eruptiune.

www.dacoromanica.ro
 188

Dedesubt inscriptia pe 3 rânduri

AL CONGRES PETROL -
1907 8 SEPT.

1907. Medalia italian din 32 mm.,

eu toartá.
Av.: In o din 2 ramuri de lauri se un
triunghiu pe ale cärui laturi se inscriptia :
BINE - VORBWE DREPT FA BINE.
In triunghiului litera G de insignele
sorice. jos pe o ;

NOSCE TE IPSUM
. Inscriptia :

* R . . L . ROMÂNIA ENTA M OR .
DE ITALIA * OR a
In inscriptia pe 3 :

INAUGURAT - 17/30 IUNIE - 1907.

(Carniol).

1907. Medalia Generalului L Lahovary, 59 mm., bronz.

: Bustul :

GENERALUL J. LAHOVARY.
Rv.: Inscriptia pe 5 rânduri :
MINISTRU . DE REZBEL - 1891 1894 - 1899 1901 -
.

MINISTRU DE . EXTERNE 1904 1907 -

Dedesubt peste ramuri de stejar lauri o grupare de dife-
rite arme.
(Tony Szirmai).

1907. Medalia lui Origore Triandafil, 6o mm.,

Av.: Bustul vázut Inscriptia :
GRIGORE I TRIANDAFIL

11v. : Sus data :

1905 - 1907.

www.dacoromanica.ro
 189

In mijloc o inconjuratá de doua ramuri, una de stejar

alta de lauri. Pe placá inscriptia pe 4 rânduri:
- AL - - DEPUTATILOR.
(Tony Szirmai).

1907. Medalia de 32 mm., bronz

toartá.
Av.: Inscriptia circulará:
MONUMENTUL INDEPENDENTEI RIDICAT IN AMINTIREA
RESBOSULUI 1877-1878.
In mijloc, vederea monumentului; sub monument:
- 1907 -
Re.: In coroana Regalá pe ramuri
Imprejur inscriptia:
SOCIETATEA VETERANILOR GR. INFERMARE
COROANA DE OTEL" A ROMÂNIEI
sub coroan inscriptia :
CENTRALA
(Carniol fiul).

1907. Medalia vrelor Regale 25 mm., bronz cu toartá.

Av.: Capul M. S. Regelui Carol I in profil spre dreapta. Im-
prejur inscriptia:
CAROL I REGE
Rv.: Inscriptia circulará:
* IN AMINTIREA MANEVRELOR *
In mijloc inscriptia pe 3
- TULCEA - SEPTEMBRIE - 1907.
(Carniol f.).

1907. Medalia Societa(ei Fundionarilor 3712 mm., bronz.

Av.: Bustul Altetei Sale Regale Principele Ferdinand in profil
spre dreapta. Imprejur inscriptia formând cerc:
* A. S. R. PRINCIPELE FERDINAND AL ROMANIEI
DE XRE.

www.dacoromanica.ro
 190

Rv.: cununá de stejar având deasupra inscriptia in semicerc.

31. JANUARIE 1907.
In intre douá cercuri liniare inscriptia circulará :
* SOCIETATEA FUNCTIONARILOR PUBLICI *
31. JANUARIE 1882.
o mInO scriind pe o carte.

1907. Medalia lui Ion Roseseu,'65112 mm., bronz.

: Bustul 3/4 spre stânga. Inscriptia circulará :
PROFESORII SEMINARULUI NIFON ® LUI JON
ROSESCU EPITROP 1882-1907 o
Rv.: Fatada Seminarului Nifon Mitropolitul. Dedesubt inscriptia
pe 3 rânduri :
SEMLNARUL NIFON MITROPOLITU - CLÄDIT - 1893.
(Radivon)

1907. Placheta lui Labovary, 70 X 45 mm., argint,

: In capul profil spre dreapta inscriptia deasupra:
N. LAHOVARI spice 1907.
Deasupra capului vederea Expozitiei din 1906 inscriptia :
EXPOSITIA GENERALI 1906.
Tar sub cap inscriptia pe 4 :

FUNCTIONARII MINISTERULUI AGRICULTUREI, -

COMERTULUI
DE RECUNOSTIINTA - FOSTULUI LOR MINISTRU.
-
Rev.: In fund peisagiu sonde eruptie; fatá un Oran
cosind o holdá de grâu.
(Fr.

1908. Medalia. Cdminul 28 mm., argint cu toartá.

Av.: In mijloc un grup format de o ezând o carte
pe genuchi inconjuratá de trei copile.
Imprejur inscriptia formând
- ROMÂNESC
:

- PROTECTIA FETELOR 1908.

Rv.: ancorá funia, deasupra o bantá. Imprejur inscriptia :
VIITORUL TAREI TESE FEMEIA CA
(Schwartz gr.).

www.dacoromanica.ro
 191.

1908. botezului Principesei 251/2 mm., argint

Av.: Un preot un copil un cazan ; deasupra
scriptia in semicerc :
BOTEZATX IN ISUS KRISTOS.
Rv.: Inscriptia pe 6 rânduri:
PRINCFPESA - -A
- LA 23 DECEMBRIE - 1908.
-
1908. Medalia Doctorului Th. 6o mm., bronz.
Av.: Bustul in profil spre dreapta inscriptia:
PROF. DOCTOR TH. IONESCU
: Inteun patrat cu latura de mm., Doctorul Th.
unui pacient o injectie spinárei. Imprejurul patratului
urmátoarele inscriptii :
AMICH - ELEVII - ADMIRATORII
RACHI STRICNO STOVAINIZARE - 1908.
-
(Fr. Storck.).

1908. Placheta lui Emil S. Miclescu, 45 X 68 mm., bronz.

Av.: Sus medalion capul in profil spre stânga. Deasupra
semicerc inscriptia :
EMIL S. MICLESCU roata inaripatä 1908.
Sub bust inscriptia pe 5 rânduri :
PERSONALUL CAILOR - FERATE ROMÂNE
DE
DIRECTOR GENERAL.
- FOSTULUI -
: Sus un tren esind din un tunel trece peste un viaduct
Jos o alegorie (munca
(Fr. Storck.).

1908. Placheta Vatra Luminoard, 1001/2 X 671/2 mm., bronz revers.

In stânga Regina Elisabeta cu un grup de copii bra-
tele ctre inscriptia:
VATRA
care raze. In fata reginei un o
genuchi.
(Hanz Schaefer. Wien).

www.dacoromanica.ro
 192

1908. lia Cofetw.i din rum.,

bronz cu toart5.
Av: Sft. in un car roman tras de doi cai gonind peste
dedesubt mâini unite. Imprejur inscriptia
* CORPORATIA MESERIA;4ILOR COFETARI BUCURESTI *

Rr.: Irtscriptia pe 5 rânduri:

DISTINCTIUNE - DELA EXPOZITIA
14 FEBRUARIE - 1908 -

1908. Medalia comemoratira a punerei petrei fundamentale a coloniei

Luminoasa, 37 mm., bronz.
Ar.: Vederea fatadei edificiului având inscriptia:
COLONIA - VATRA LUMINOAS - FONDATA -
AUG. 1906 -
i M. S. Reginei Elisabeta.
Rr.: Inscriptia pe 8 rânduri:
AMINTIREA - PUNERII FUNDAMENTALE
LA - PRIMELE CLADIRI - DE CATRE - M. S. REGINA
ELTSABETA - BUCURESTI - 1908. -
(Carniol

1909. Societa(ei 33 mm., bronz

toarth.
Ar.: Sft. Gheorghe omorind balaurul spre
prejur inscriptia circulara:
* SOCIETATEA LUCRATORILOR COFETARI DIN ROMÂNIA *
In in stânga:

In câmp dreapta:
6. FEB. - 1889.
Rv.: Inscriptia
* IN AMINTIREA IMPLINIREI A 2 DELA
FONDARE *

www.dacoromanica.ro
 193

In o cununá. din o de stejar alta de lauri

coprinzând inscriptia pe 7 rânduri :
DIN - COMITETULUI - DE SUB -
PRESIDENTIA - N. N. - 1909.
(Leonard).

190.9. Placheta comemorativa a botexului

911/2 X 841/2 mm., bronz revers.
Busturile copiilor AA. LL. RR. Printul Ferdinand Principesa
Maria dela stânga spre dreapta: Principesa Elisabeta, Principele Carol,
Principesa Maria Principele Nicolae; in fata cárora culcat cu
fata in sus mica Ileana.
Deasupra capetelor inscriptia pe 4 rânduri :
IN AMINTIREA A. S. R. PRINCIPESA ILEANA -
A ROMÂNIEI LA 23. DECEMBRIE 1908 - IN
PALATUL REGAL DIN BUCURESTI - LA 15. 1909.
sub prune urmátoarea inscriptie pe 8 rânduri :
REGE AL REGATULUI -
NA9 NASE M. S. EDUARD AL
UNIT AL MAREI BRITANIEI
M. S. REGINA VICTORIA A
IRLANDEI
- A. S. I. MAREA DUCESX
AL -
MARIA PAVLOVNA A SUSIE! - A. S. I. 91 R. MAREA DUCESA
MARIA DE S

A. S. R.
COBURG GOTHA, - A. S. R. PRINCEPELE
ALBERT AL BELGIEL - A. S. MARELE DUCE BORIS VLADIMIROVICI
ELISABETA A ROMÂNIEL
-
(Carniol fiul .

1909. Medalia lui Ion Kalinderu, 67 mm., bronz.

Av.: Bustul in fatá. Imprejur inscriptia :
ION KALINDERU ADMINISTRATORUL DOMENIULUI
CORO 'NU.
: Un peisagiu câmpenese. Inscriptia semicerc pe douá
rânduri :
1) FUNCTIONARII DOMENIULUI COROANEI -
RESPECTATULUI LOR EF CU PRILEGIUL
2) IMPLINIRII A XXV ANI DE ADMINISTRARE A
DOMENTULUI DELA INFIINTA RE, 1884 -1909.

www.dacoromanica.ro
 094

1909. Placheta lui Louis Basset, 511/2 X 70 mm., bronz.

Ar.: Bustul profil spre dreapta. Dedesubt inscriptia pe 3
rânduri :
LOUIS BASSET - SECRETAR PARTICULAR -
AL M. S. REGELUI CAROL I.
Rr.: Inscriptia pe 6 rânduri :
- CU
PREA IUBITULUI NOSTRU
40 ANI DE - MUNCA
EF

SERVICIUL - M. S. REGELUI - 1869 . 1909.

-
PRILEJUL A

Dedesubt o mare de laur.

In din dreapta jos.
IN MAI.
(Fr. Storck).

1909. Medalia Nunta de Arqint a lui D. pi Zamwell, mm., argint

toartA.
Av.: Intre un liniar exterior si perlat interior
scriptia :
* 25 ANI DE FERICIRE * xr. 1884-1909 *
In rnijloc :
* DLMITRIE CU CLEMENTINA ZAMWELL.
Rv.: In o de foi de lauri inscriptia pe 6 rânduri :
DIMITRIE - ZAMWELL - CU - CLEMENTINA - ANDREESCU -
11 NOV. 1884 -

1909. Placheta de Gimnastzed in memoria din satul

Ciurea, 40 X 30 mm., bronz toartâ.
Ar.: Vederea din satul Ciurea inscriptia de
:

SOCIETATILE - DE - GIMNASTICX -
Inscriptia pe 7 rânduri :
IN MEMORIA BRAVILOR - DIN SATUL -
CIUREA, MORTI PE - DE RÁSBOI -
IN ANUL 1877 - CIUREA - 18 1909.

www.dacoromanica.ro
 195

1909. din Foc,Fani, 41 mm., bronz.

Av.: Vederea clädirei. Deasupra inscriptia in semicerc:
TEATRUL FOCSANI.
Sub inscriptia pe 2 rânduri:
- CLXDIT IN ANIJL - 1909.
: In mijloc inscriptia pe 6 rânduri:
DONATOR - MAIOR G. PASTIA - PRIMAR
- I. G. POENARU - INGINERUL
AL
- G.
inscriptia formând cerc :
-
AUTOR AL PROIECTULUI ING.
C. C. CIOGOLEA * ANTREPRENOR ARHIT.
S. VASILESCU *
(Carniol fiul).

1910. Placheta Doctorului C. X 48 mm., bronz.

: Bustul väzut in fatä. In lungul laturei din stânga inscriptia:
DR. C. SEVEREANU.
sub bust inscriptia pe rânduri:
PROFESOR LA FACULTATEA DE MEDICINA DIN
BUCURWI * CHIRURG AL SPITALELOR * MEMBRU
IN CONSILIUL SANITAR SUPERIOR.
Un grup de 3 medici irnprejurul unui pacient
: pe
masa de operatiuni. Dedesubt inscriptia pe 4 rânduri:
OMAGIU DIN PARTEA * COLEGILOR
ELEVILOR . 1840-1864 - 1879-1910.
(Mayer & Wilhelm Stutgart).

1910. Placheta Eng. 6o X 45 mm., bronz.

Av.: Bustul profil spre dreapta cu inscriptia .
EUGEN CARADA 1837-1910.
: Inscriptia pe io rânduri :
A PARÄSIT LUMEA - IN CARE
URMA A STAT iN RINDURILE -
LA

www.dacoromanica.ro
 196

ALE MUNCH A LXSAT - UN LOC CARE

VA VECINIC GOL, CXCI NU SE -
VA AFLA UN AL - VIRTUTILOR SALE
DE - SIMPLICITATE, RENUNTA RE, -
CREDINTA
(Carniol fiul).

1910. Placheta din Bräila, 50 X 40 mm., argint.

Av.: femeie la umbra unui in bratul stâng
un snop o secerá ; iar cu dreapta mângâie un miel.
La dreapta stau spre femeie o vacá un vitel, iar la stânga
o iapá un mânz.
: Inscriptia pe 7 rânduri:
SOCIETATEA DE INCURAGIARE -
PENTRU - STIREA RASSEI ANIMALELOR -
- EXPOZITIUNE PENTRU -
RMAS RILOR SOCIETATEI - 1910.

1911. Placl2eta Participarei la din Londra,

75 X 521/2 mm., bronz.
Av.: Busturile suprapuse ale Reginei Regelui Angliei profil
spre dreapta. Dedesubeiramuri lauri trandafiri printre care
pueste o panglicá :

GEORGE V - MARY.
Rs.: 0 femeie pe o placá in fata unei alte femei
in picioare arátând dreapta spre coroana sub care se aflá
inscriptia :
22 JUNE 1911.
la picioarele femeilor inscriptia pe 2 rânduri:
-P RTICIPATION - OF ROUMANIA -
(SzirmaY).

1911. Medalia din 65 mm., argint.

: Bustul Regelui Carol I in profil spre dreapta. Inscriptia
circulará :
CAROL I REGE AL NIEL

www.dacoromanica.ro
 197

: Inscriptia
ASOCIATHTNEA INAINT 'REA
I RESP
In sus o stea raze, sub care se inscriptia
pe 6 rânduri:
DINIRGOVITE - 1911. -
-
Mai jos o bandá orizontala pe ramuri de stejar lauri.
(Carniol fi .

G. S. BECHEANU.

BULETIN I3II3LIOGRAFIC

1. I.
P. V. N Nova plantatio Regele României in
imperiului bizantin. Bucuresti 1915 din Revista p. istorie, arheo-
logie filologie XV). Autorul, un cercetator al ve hil r d um nte
românesti mai bun eraldist al propune sa demonstre7e in
acest studin, pecetea donmeasca a Tarii-Românesti, care reprezintá un p m
intre doua personagii incoronate, nu are nici o legaturâ cu descalic tul (no'
plantatio), sustineau Hasdeu ci este pecetea imparatil r bizan-
tini, transmisa Domnilor munteni dupa caderea Constantinopolului in
Turcilor. In acest tip nu se intâlneste nici pe monetele, nici pe pe elite
domnesti din veacul al XIV-lea celui de al XV-lea, ci ar apare bia
in domnia lui Radii eel Frumos (14 2 1474), deci scurt timp dupa cucerirea
Constantinopolului Pecetea imparatilor bizantini reprezinta un (brad
chiparos) radacinile iesind din pamânt (blazonat: d'or un arbre
de sinople) când Domnii munteni au devenit protectorii crestinilor din
periul turcesc, transmis in calitate de (diadohi) ai
bizantini, acest tip de pecete, diferite prerogative religi ase p
care nici un alt suveran nu le are (dreptul de a i pecetlul
Evanghelia de Pasti, de a episcopilor investitura bisericeasca, de a-se im
partasi singuri in altar, etc.) Prin urmare monumentele sfragistice confirma
ceasta mostenire, care dela Domni a trecut la regele României.
Pentru demonstrarea teoriei sale trece in revistá tipurile pe
tilor domnesti ale Tarii Românesti din thrpuri la domnia
Fanariotilor. Cu aceasta ocazie se evohitia tipului pomul intre
personagiile incoronate, cari nu pot fi in nici un cai Sf. Constantin Elena
dupa sustinea D. A.

www.dacoromanica.ro
 198

primä schimbare suferä acest tip sub Mihai Viteazu (1598) când de
parte deasupra pomului se vechea a acvila cruciatä,
:

de soare de altä parte jos apar doi lei afrontati

cari se pe Ace5ti lei se gäsesc de pe pecetea
tilor de Trapezunt, urma5ii celor bizantini. Când Mihai a cucerit Ardealul
Moldova s'a introdus, pecete sterna Moldovei: capul de bou stea
intre coarne (documentele din 27 17 August Sterna Ardealului (5apte
turnuri) nu se in aceste peceti, de5i in inscriptie Mihai poarta titlul de
voevod al Ardealului.
altä modificare se introduce sub Radul (1658-1659),
care luându-5i titlul de Steagul lui Mihnea-Vodä Radul)
a pus pecete acvila austriack pe care o gäsim pe monetele
Studiul d-lui general Nasturel, cu interesante notite eraldic
bogat ilustrat cu reproduced de monete peceti, este o contributiune pre-
tioasä pentru istoria culturala. C. M.

CONST. Monete vechi inedite sau putin cunoscute I.

(Analele Academiei Române XXXVIII) publica-
rea exemplarelor inedite de monete din colectiunea Academiei
Române, autorul descrie acest prim memoriu 37 piese, din cari cea mai
mare parte sunt dela munteni Vlaicu-Voda (1364-1380) Radu I
(138o-1385). Dintre monetele lui Vlaicu-Vodä un interes special
moasele piese ce reprezinta pe fatä o cruce mare, ale cärei brate se
in de crin, iar cantoanele sunt decorate cu stele, cruciulite alte figuri.
Executiunea este irepro5abila, iar legendele sunt latine5ti. Dela Radu I
meritä o atentiune deosebitä in primul cele cari reprezintä pe
in armura de fier a cavalerilor medievali. la el existä tipul cu
cruce mare cu bratele terminate in flori de crin, dar legenda acestora este
monetä curioasä a cärei explicare n'a putut fi datä,
este aceea ce are pe fatä numele lui Radu, pe revers al lui Vladislav.
Dintre monetele moldovene5ti un tip nou dela Alexandru II,
reprezintând pe revers o coroanä, foarte asemanatoare cu coroana de pe mone-
tele polone contimporane, având legendele latine5ti. De asemenea un tip nou
dela II (?), având in scutul de pe revers o ramura, care ar putea
zinta coarnele de cerb atât de obi5nuite in eraldica medievala. In o
dela Tom5a (1564), care probeaza sub acest Domn, care a
domnit mai putin de un an, au existat bani proprii moldovene5ti. Lucrarea
d lui Moisil este ilustrata 26 figuri de monete. * *

N. Tabloul monetelor intrebuintate in prezent.

1915. Lucrarea aceasta aparuta tipografia Nationale, contine pe
mai multe de monete sträine, un tablou o anexá, in care se
cuprind monetele române5ti dela 1867 la 1915.
E surprinzator cum autorul a putut da la ivealä o lucrare privitoare la
monetele noastre conthnporane, cu atâtea inexactitati si Aceastá
ar fi fost menitä umple un gol in literatura monetarä, dar

www.dacoromanica.ro
 199

a apärut, e menitä golul, necum umple. exemple vor

edifica, cred, pe autor asupra greselelor :
Mai intâi spune cä prima noasträ monetä de aur a fost bätutä in
când nu avea decât sä caute in colectia Bäncii sau in aceia a Aca-
demiei, sau sä pe vre-o ce se cu numismatica s-ar
fi convins imediat prima monetä de aur s'a batut in cä e acea.
monetä pe care stä scris CAROL I DOMNITORUL ROMANILOR,
al astäzi peste leiexemplara
La monetele de argint de 2 pune prima piesä in 1873, când prima
este din 1872 ; omite pe cele dela 1875, 1876 1901 in schimb
din 1915 cari n'au existat.
La piesele a r leu omite pe cele din 1876 1901, adaogä alta din
1915. Nu sä se fi batut monete acest milesim.
La piesele a 0,50 bani omite pe cele din 1876 ; aci n'a mai adaogat
De alta parte omite cu desävärsire banii de a 0,05, 0,10 0,20
negäuriti. emisi in demonetizati odatä aparitia celor gauriti la 1905.
Cât priveste hârtia monetä nu o deck in tr.acát intr'o
iar biletele ipotecare ce au circulat la noi, de biletele actuale din
care trebue sä existe colectia Nationale, sunt omise cu
Ar fi de ea autorul refacä tablourile monetelor pe
baze exacte, altfel in sä aducä vre-un serviciu publicului, produce mai
multä C. Ap.

2. E.

ECONOM UasXcescu V. Au inceput arate arama Bune, Husi

1915. Plecând dela supozitia expresiunea Au inceput sä-si
are originea in obiceiul vechi de a-se falsifica banii din aramä acoperindu-se
o coaja subtire de argint, care timpul dispärek face o pri-
vire asupra Dornnilor români cari au moneta, insistand special asupra
falsificatelor lui Articole ca acestea pot contribul la desteptarea
unui interes tot mai mare fatä de monumentele numismatice ar fi de
ca pärintele Ursäcescu, care este un priceput colectionator poseda un numär
de monete vechi, continue articole de popularizare
a numismatice sa imitatori cât numerosi, mai
ales in provincie.
Da. STENER, Despre intoctnirea colectiunilor publice de monete. Berliner
1915 p. 318. De oarece oameni, chiar cei eu o cultura mai
naltä, considera numismatica drept o importantä, iar pe
natorii de monete pun pe plan colectionatorii de marci postale,
autorul ia sarcina de a arata mijloacele prin s'ar putea da
ticei valoarea prestigiul ce meritä. ar fi la lectiile de istorie,
geografie, limbi matematica sä se dea monetelor o atentie mai mare
fie utilizate in mare mäsura. Al doilea mijloc sunt colectiunile publice

www.dacoromanica.ro
 200

Acestea sä fie astfel intocmite, vizitatorii poatä da usor

seama de irnportanta fiecarei piese. Pentru acest scop nu este de ajuns numai
un catalog ilustrat ieftin, ci fiecare monetä ar trebul. fie
de explicatii De asemenea colectiile ar monete
moderne, in special de acelea cari sunt mai insemnate prin valoarea prin
aspectul sau prin circulatia mai

LEDERER Pii. DR., Monete grecesti rari din colectia A. Gwiner. Berlin
1915 p. 337 366. Se descriu mai multe monete interesante, intre cari
o din Teanum (Campania), având pe capul lui Herakles
tânar blana leului nemean ; blana este in fel, lasä descope-
rita ceaf a eroului, iar capetele ei se sub e, unde
legate nod. piesa siracuzana de to drahme, gravata cu o supe-
rioara de celebrul Kimon trei monete din Chalcidica, având pe capul
lui Apollon lucrat el cu o arta
Cavalerii romani ca functionari in orasele grecesti.
mism. 1915 p. 94. Cavalerii romani au ocupat adeseori in timpul
periului functiuni in orasele grecesti. In inscriptii ei obisnuiesc
arate origina equestrá prin adIogirea titlului (cavaler). aratá
ca pe monete se intâlneste aceste titlu pi anume pe monetele oraselor asia-
tice Pergam, Smirna, Gordos-Iulia, Magnesia, Sipylos, Saitta, Apameia, Ko-
tiasion, Synnada Thyateira. Este caracteristic toate monetele cu acest
titlu stint din veacul al d. Cr.
Miscellanea Numism. Zeitsehrift 1915 p. 99, fig. mon. Un interes deo-
prezinta capitolul despre falsificarile monetelor antice de aur din Sira-
cuza. Autorul descrie reproduce pe o 9 piese de aur, cari
au fost considerate de diferiti colectionatori muzee ca veritabile, dar in rea-
litate sunt false. Mai interesant este din aceste falsificate, pentru
s'au platit preturi enorme, cea mai mare parte au fost fabricate pe la mijlocul
al XIX-lea.
MONSTERBERG R., Monetele sofistilor. Zeitschrift 1915 p. 119. Se
ca centrul sofisticei in veacul I d. Cr. a fost orasul Smirna. o serie
de monete ale acestui oras, dela imparatul Hadrian la Sept. Sever, se
afla aláturea de numele magistratului, titlul Dar alti magistrati, ale
nume se gäsesc pe monetele altor orase, ca Pergamul, Hierapolis, Aphro-
disias, etc parte din tagma desi nu-si dau acest titln. Autorul
aratä o serie de astfel de magistrati, cari trebuie considerati ca sofisti.
BABELON G., Monete bretone galice. Revue Numismalique 1915 p. 0, fig.
mon. Se descriu mai multe monete de anepigrafe, descoperite de curând
in Anglia (Hampshire) cari au fost däruite de Muzeul Britanic Cabinetului
de medalii din Paris. Sunt piese comune bretone, din epoca dela expeditiunea
lui Caesar in Britania pi la ocupatiunea

www.dacoromanica.ro
 201

REGLING K., Siria nu Efesul. 1915 p. 146, fig. mon.

Autorul crede drahmele cu efigia lui Nero având pe revers
insemnele angurilor (simplum lituns), sau un triped, sau o acvilä, in chip
gresit au fost atribuite orasului Efes, in realitate atribuite Siriei.
ce se vad pe reversul nu sunt E43E, cum s'a citit pâna acurn, ci
EP.r ele indicá data anume o datä dubla ; primele anul era
lui Caesar, a treia anul de domnie al impáratului. Deci EP = 105 - toamna
56/57 d. Cr., r = 3, al treilea an al domniei lui Nero, care cade in timp.
L., Mesembria Berlin. 1915 p. 405 429. tab.
de mon. Harnicul meritosul nostru colaborator, publica un numár de 35
monete inedite din Mesembria, aflätoare cele mai multe in Muzeul de antichi
tati din Este o interesantá pretioasa contributie la cunoasterea
monetariei vechiului grecesc dela Marea Neagrä.
- Monetele orasului Pautalia. Monatsblatt d. numism. in Wien 1915
p. - Rezurnatul unei conferinte de d. Ruzika la Societatea numismaticä
din Viena. Monetdria Pautaliei (Küstendil, Bulgaria) abia sub Antonin
Piul la 145 d. Cr. deci nu existä monete autonome, - la moartea
lui Caracalla, 217 d. Cr. Ca monetele din alte orase intemeiate in timpul
imperiului roman, multe au pe revers numele guvernatorului provinciei. Un
interes mai mare prezintá piesele dela Commodus Domna, cari infatiseaza
efigiile acolate. nu afronate ca de obicei. Numele orasului este uneori
HAYTAAIMN, alteori ; acest din urmá titlu 1-a obtinut

desigur dela Traian. Autorul o lucrare mai mare asupra monetelor

acestui oras, pe care sä vedein mai curând terminatä.

IMII0OF-BLUMER, Britannicus pe inJnete. Numism. Z 1915 p.

tab. de mon. Este ales din veacul al d. Cr. chipurile de pe
monete nu reprezintä portretele exacte ale romani. Se intâlnesc
in primele timpuri ale imperiului cazuri, când pe dinarii romani chipul
lui August reproduce fizionomia lui Caesar, sau cel al lui Traian pe a lui
Neron. ales monetele din orasele grecesti, in primele luni dela
urcarea pe tron a sau dela proclamarea cezarilor, prezinta de
gula portrete inchipuite, de oarece gravorii din provincii nu puteau ea dela
modle exacte. Chipul cezarului Britannicus, fiul imparatului Claudius
fratele lui Nero, se pe monetele unui mare numär de orase
din Europa Asia, fara a fi portretul exact al tânarului principe. Unele
din aceste monete sunt din timpul când Britannicus nu avea deck 8 ani
cu toate acestea reprezintä ca pe un matur, altele reprezintd pe
el, ci pe Claudius care avea el titlul de Britannicus. Pentru gravorii din
provincie era foarte greu sa aibä portrete exacte de ale cezarilor, de oarece in
provincii nu circulau decât banii romani de aur 1i de argint, iar acestia nu
reprezentau deck pe impärätese. Chipurile cezarilor se puneau la

www.dacoromanica.ro
 202

Roma numai pe banii de bronz. Dar bronzurile portretul lui Britannicus

au fost retrase din circulatie imediat lui de Nero. d. Cr.).
O. LEUZE, Data primei emisiuni monetare de argint in Roma Zeitschrift
f. 1915 p. 15. Contrar pärerii lui Mommsen, autorul sustine nu
deck o singurä datare pentru baterea primei monete de argint in Roma,
anume cea transmisä de Plinius : «in timpul consulilor Q. Ogulnius C.
care concordá anul 485 dela fondarea Romei sau 269 in. d. Cr.
- Datarea de Plinius, a primei emisiuni monetare de aur in Roma.
Zeitschrift Numismatik 1915 p. 37. Mommsen bazandu-se pe informatia lui
Plinius, care spune aurul s'a monetizat la Roma 51 de ani dela mo-
netizarea argintului, a fixat anul 217 In. d. Cr., când Roma de
nibal, a trebuit in bani barele de aur ce se «in sanctiore
. noi: E. Pais H. Willers sustin data nu
respunde cu calculele cronologice, ci cea adeváratä este 218. Autorul crede
Mommsen are dreptate.

IORGA N. o márturie despre Revista 1915 pag. 65.

atentia asupra cártii italianului Giovanandrea Gromo (publicatá in
traducere germaná in Arhiv. f. siebenbürgische Landeskunde, Neue Folge II)
marele nostru istoric rezuma mai multe pasagii interesante pentru istoria Ro
mânilor Tärilor Românesti pe la mijlocul veacului al XVI-lea. In ele gäsim
o informatie privire la monetele intrebuintate pe acea vreme in Mol-
dova: erau numai bani unguresti turcesti .
L. Colectia numismaticl a Academiei din Bucuresti. Berliner
1915 p. 352. 0 privire asupra infiintarii organizarii
binetului numismatic al Acaderniei de o dare de asupra
monetelor publicate de d. Const. Moisil in Cresterea Colectiunilor din 1911 1914.
- Monete moldovenesti inedite. Momztsblatt d. numism. Gesellschaft in
Wien 1915 p. 61. Dare de seamä asupra comunicarii de d. Const. Moisil
in Adunarea Societkii Numismatice Române din Martie a. c. privire la
monetele inedite dela Alexandru II tefan Tomsa.

www.dacoromanica.ro
 203

obsidionale in actual. Ca cu ocazia ráz-

boaelor de altAdatä, tot acum, anumite localitáti sau regiuni
din beligerante au fost nevoite zise «monete
sidionale», pentru a putea face nevoilor provocate de asediul
armatelor dusmane sau de izolarea in care au fost puse prin opera-
tiunile rázboinice. Astfel de monete s'au emis atât de comune, cât
de administratii particulare, mai ales bánci, au fost cele mai
multe de hârtie; numai câteva orase din Germania au ernis mo-
nete de fier. La s'a obiectat ca aceste emisiuni nu ar fi legale,
numai statul are dreptul de a emite moneta, dar in realitate
monetele obsidionale nu deck niste efecte la termen cari
sunt retrase trecerea pericolului. Astfel privite ele au dreptul
circule. apoi necesitatea nu cunoaste legi, iar monetele acestea au
adus foloase neinchipuite populatiunii din regiunile bântuite de razboi.
Monete obsidionale s'au emis in anul 1914 atât beli-
gerante: Germania, Austro-Ungaria, Rusia (Polonia), Franta i
ponia, cât in unele neutre, 'cari au suferit mai multe perturbári
economice, ca Italia, Danemarca, Olanda, Suedia Elvetia. Dar cel
mai mare numär de localitäti, cari att trebuit sä recur0 la acest
expedient a fost regiunile situate la granitele Austro-
Uugariei, cari dela au devenit teatrul luptelor celor mai
crâncene. D-I E. Bohlen a publicat in revista «Berliner Münzblätter»
o statisticá amánuntitä a monetelor de acest fel emise in aceste
tinuturi, a constatat, cá la granita esticá a Germaniei (Prusia,
Posen, Pomerania, Silezia) au emis astfel de monete 136 autoritati
comunale in valoare de 2569821,30 Märci particulare in valoare
de 651637,50 M. La granita (Alsacia, Lorena, Provinciile re-
nane, Westfalia) au emis 42 autoritäti comunale valoare de
2533353,60 M. particulare in valoare de 214870 M. In restul
Germaniei 7 autoritäti comunale in valoare de 39449 M. par-
ticulare in valoare de 523218 M. Prin urmare au fost total 238 de
emisiuni in valoare de 6542450,32 M.
Este de remarcat in unele localitáti intrebuintarea acestor
monete n'a durat decât foarte putin timp, la sfârsitul 1914
toate scoase din circulatie.
pe teritoriul românesc, Bucovina, s'au emis monete obsi-
dionale de hârtie, de primária orasului Cernáuti, când Rusii ocupând
Bucovina, orasul acesta izolat in de a comu-
nica cu restul lumii. Dupä ce orasul a fost ocupat de Rusi biletele
acestea au continuat circule contrasemnate de primarul român
I. Bocancea, pe care Rusii instalaserá in Cernäuti. Dar
reocuparea orasului de Austriaci, biletele obsidionale au fost retrase.
Ele erau de 0,20 heller, 0,50 h., 0i coroane.

www.dacoromanica.ro
 204

NIAI

SUTZO M. C., Poids et monnaies inédites de nos villes ponti-

ques. L'auteur décrit d'abord deux nouveaux poids Tomis, de
forme triangulaire et avec la représentation d'Hermés. Le plus lourd
pse 158 gr. et porte sur l'avers les initiales TE, abréviation du
mot ce que signifie que le poids est un quart de la
mine autonome de Tomis, qui pesait environ 632 gr. Le revers de
ce poids est decoré d'un astre rayons, qui se rapporte au
culte des Dioscures. L'autre poids pése seulement 107 gr. et porte
sur l'avers les letres ..HT... qui font partie du mot HMHTPITON,
ce que signifie que c'est la de la méme mine ; le revers
est lisse.
M. Sutzo décrit encore so monnaies de Kallatis, Istros
et Dionysopolis, types nouveaux ou variantes inédites, provenant
de sa collection ou des collections des M. Dr. Severeanu et W.
Knech tel.
MOISIL CONST., La numismatique ancienne et les tombeaux
des rois scythes. En faisant remarquer aux lecteurs roumains l'étude
de M. Svoronos, publié dans le «Journal international d'archéologie
numismatique» (1915) et concernant les trésors de la tombe royale
de Solokha (Crimée), M. Moisil croit que les monuments anciens de
la Dacie pourraient étre aussi expliqués l'aide des nombreuses
monnaies anciennes trouvées dans ce pays et que surtout une étude
approfondie de ces monnaies donneraiet une idée plus exacte de la
vie et de la civilisation de ce pays.
BECHEANU G. S., Annexes au Catalogue des médailles rou-
maines. Nouveau matériel pour le catalogue de ces médailles.
Buletin Bibliographique.
Les monnaies obsidionales de la guerre actuelle.

Darea de despre activitatea societátii anul 1915 se

va publica viitor.

www.dacoromanica.ro
 CARTI PRIMITE IN DAR SAU SCHIMB

Berliner director Dr. E. Bahrfeldt, Octombrie-

Decemvrie 1915.
Monatsblatt d. numismat. Gesellschaft in Wien. Octombrie-
Decemvrie 1915.
Knechtel W., Handschriftliche Aufzeichnungen meiner
Eindrücke u. Erlebnisse in Mexiko in den Jahren 1864-1867.
Menadier I., Die Freunde der deutschen Schaumünze,
Frankfurt 1915.
Moisil Const., Efigiile monetare ale Domnilor români

COLECTIUNEA BULETINULUI

Din numerile vechi ale Buletinului Societátii Numismatice

Române se mai in depozit urmatoarele:
Anul 1904 numerile 2, 7-8.
Anul 1905 6 fascicolele III-IV (igo5) I-II (1906).
talogul medaliilor
Anul Darea de (tot ce a apárut).
Anul fascicolele I IV (tot ce a
Costul unei din ace$ti ani este de io lei. Doritorii
se vor adresa la redactia Buletinului, trimitând banii
plus bani pentru transport.

MEDALII ROMÂNESTI

Societatea Numismatica Românä dispunând de tin numár

foarte restrâns de medalii ale Domnilor Români, a sä
le cu pret redus anume :
Medalia Mihai Viteazu, bronz, lei 3 exemplarul.
Medalia Matei Basarab, bronz, lei 3 exemplarul.
Medalia aniversárii Uniri Principatelor (1859-1909), bronz,
lei 5 exemplarul.
Doritorii se vor adresa la redactia Buletinului, trimitând
costal si adáugând pentru transportul po$ta 70 bani

www.dacoromanica.ro
 Din lucrärile d-lui CONST. MOISIL se pot procura dela
noasträ urmätoarele :

Pretul
Lei
Consideratiuni asupra monetelor lui Mircea eel
I.
(cu o tabelä de monete) 1,-
II. Medaliile lui Brâncoveanu (cu
8 figuri text) .

III. D. A. Numismatiea Românease (eu

1 portret) . 0,50
IV. Contributiuni la istoria moneariei rechi ro-

V. lui 17 figuri text) 1,-

VI. Efigiile ale Domnilor Români
. 18 figuri in text) 1,-
Un numär de 20 exemplare din fiecare lucrare se vimle
in folosul SOCLETÁTII NUMISMATICE ROONE.

A apärut Analele Academiei Române, vol. XVIII:

CONST. MOISIL, Monete rechi inedite sau putin
cunoscute, I (cu 24 figuri in text) bani 50
Se procur dela librariile: SOCEC, SFETEA, SURU i
. U.

Redactia Administralia Calea Victoriei - BucureA

PRETUL LEI 2,50.

www.dacoromanica.ro