Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Ştiinte Economice şi Administrarea Afacerilor

FACTORII CARE AU INFLUENŢAT PRODUCŢIA


AGRICOLĂ A
ROMÂNIEI ÎNTRE ANII 1994-2009

Autor: Tudorie Cosmin


Brasov,2010
Introducere

Agricultura reprezintă una dintre cele mai vechi forme de activitate umană şi
joacă un rol vital în economia mondială prin resursele economice asigurate.
Agricultura este o ramură tradiţională a economiei româneşti, ce are ca mijloc de
producţie fondul funciar agricol. Fondul funciar cuprinde totalitatea terenurilor aflate
între graniţele unei ţari, inclusiv cele aflate sub ape. Acesta asigură produsele alimentare
necesare populaţiei, materii prime unor ramuri industriale şi produse pentru export.
Potenţialul agricol al României o situează înaintea majoritaţii ţarilor din această
regiune, ocupând locul al doilea dupa Polonia în ceea ce priveste suprafaţa agricolă şi
arabilă, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.
România are o suprafaţa arabilă de 9,427 milioane ha, aceasta reprezentând 64%
din suprafaţa agricolă a ţarii care se ridică la 14,722 milioane ha, 23% din suprafaţa
arabilă a ţarilor central şi est-europene şi 12,6% din suprafaţa arabilă a ţarilor Uniunii
Europene. Exploataţiile agricole private sunt organizate astfel: 10,9 mii exploataţii
agricole pe o suprafaţa de 2475 mii ha, cu o medie de 227,1 ha şi 4170,3 mii gospodarii
individuale, pe o suprafaţa de 10311 mii ha, cu o medie de 2,47 ha fiecare.
Producţia ramurii agriculturặ se determină conform metodologiei Eurostat
privind “ Conturile Economice pentru Agricultură” şi cuprinde: valoarea tuturor
producţiilor de produse agricole (inclusiv valoarea producţiei de vin obținută în unitaţile
agricole care nu dispun de instalaţii industriale de vinificaţie) şi valoarea serviciilor
agricole efectuate de unitaţile specializate. Această producţie nu cuprinde: valoarea
consumului de samanţa din producţie proprie pentru culturile la care insămânţarile se fac
toamna, valoarea strugurilor utilizaţi în producţia de vin a unitaţilor agricole care nu
dispun de instalații industriale si vinificaţie, valoarea laptelui consumat de animale,
valoarea ouălor puse la incubat şi pierderile la producatori dupa recoltare.
Din anul 2004 producţia ramurii agricultură cuprinde în plus valoarea activitaţilor
secundare neagricole neseparabile şi este diminuată cu valoarea produselor agricole
transformate în derivate în aceeaşi fermă asigurându-se comparabilitatea metodologică cu
anii anteriori.

2
Activitaţile secundare neagricole neseparabile sunt activitaţi legate direct de producţia
agricolă şi nu pot fi separate de activitatea agricolă principală din punct de vedere al
costurilor (ex.: producerea brânzeturilor în ferma zootehnică).
Producţia ramurii agricultură este exprimată în preţuri de bază (preţurile la producător la
care se adauga subvenţiile pe produs şi se scad impozitele pe produs) ale fiecărui an.
Îmbunatăţirile funciare reprezintă domeniul ştiinţei de ameliorare a terenurilor.
Are ca obiect studierea teoretică şi aplicarea în practică a ansamblului de procedee
agrotehnice, hidrotehnice, chimice şi biologice, de masuri complexe, lucrări şi intervenţii
tehnice în scopul stabilizării şi îmbunătăţirii condiţiilor pedologice, climatice şi
hidrologice, în vederea valorificării în folosul agriculturii a unor terenuri neproductive,
sau îmbunătăţirii condiţiilor de dezvoltare a culturilor agricole pe unele terenuri slab
productive.
Serviciile de mecanizare a agriculturii sunt schimbările profunde care au avut loc
în structura de proprietate agricolă în contextul lipsei de mijloace mecanice pentru
executarea lucrărilor agricole ce impun măsuri de organizare a mecanizării.
Serviciile de reproducţie şi selecţie se ocupă cu controlul performanţelor de
producţie, conducerea registrelor genealogice, certificarea valorii zootehnice a
materialului de reproducţie.
În ceea ce priveşte comerţul agricol, România are un potenţial agricol
semnificativ și un avantaj comparativ al resurselor naturale fiind un exportator tradiţional
de produse agricole pana in 1994. O analiză a comerţului agricol românesc în perioada de
după 1994 releva o schimbare considerabilă a poziţiei pe pieţele agricole internaţionale,
din exportator net de produse agricole în importator net, cu un deficit de peste 5 miliarde
de dolari in ultimii 13 ani. Situaţia relevă un declin accentuat, ca urmare a scăderii
producţiei agricole pe fundalul reformelor structurale ale proprietăţii agricole şi ale
creşterii cererii interne pentru produse alimentare diverse şi de calitate superioară. În
perioada respectivă, se pot distinge trei etape în comerţul agricol de tranziţie. Astfel,
între 1994-1997, se consemnează o perioadă de declin puternic și o balantă comercială
negativă, între 1997-1999 se constată o uşoară redresare a balanţei comerciale agricole,
urmată de o nouă deteriorare in perioada 2002-2004, fenomen ce se constată şi în prezent.
Ponderea exporturilor agricole românești în totalul exporturilor se menține la cote

3
scăzute, între 3,3% şi 8% (comparativ cu Ungaria care are o contribuţie a agriculturii în
PIB de doar 5 % şi o pondere a exportului de produse agroalimentare de peste 20% din
total). Discrepanţa între potenţial și rezultate în ceea ce priveşte comerţul cu produse
agricole și balanţa acestuia este şi mai relevantă dacă se ia în considerare faptul că, în
2003, 41% din forţa de muncă era ocupată în mediul rural, iar ponderea agriculturii în
PIB al României era de peste 11%.
În acest proiect am luat în calcul ca variabilă de explicat- producţia agricolă, iar
ca variabilă explicativă suprafaţa agricolă exprimată în mii ha.
Modelul este de forma:
PAt = a0 + a1SAt + εt
unde:
PAt= producţia agricolă în anul t;
SAt= suprafaţa agricolă în anul t;
εt = eroarea de specificare;
a0, a1= parametrii modelului.
Utilizând metoda celor mai mici patrate pentru estimarea valorilor parametrilor s-au
obţinut următoarele rezultate:
PAt = -2826,94 + 8,66 SAt + εt
(-28,76) (34,67)
t* =98.29 0.30
R2=0,99; n=15;

R2......

Pentru a vedea influenţa variabilei explicative, suprafaţă agricolă asupra celei de


explicat producţia agricolă aplicăm testul Student. După aplicarea acestui test se obţine o
valoare teoretică, t Student= 2,16, valoare pe care am comparat-o cu valoarea lui t
Student din tabele şi garantând cu o probabilitate de 95% observăm că suprafaţa agricolă
are o influenţa semnificativă asupra variabilei de explicat.
Aplicând testul Fisher la acest model se obtine un F calculat de1202,41 şi se observă că
această valoare este mai mare decât valoarea lui teoretică de 4,66 rezultând astfel faptul
că modelul este bine construit.

4
În continuare am introdus alte 3 variabile pentru a vedea influenţa acestora asupra
variabilei de explicat producţie agricolă.
Modelul este de forma:
PAt = a0 + a1SAt + a2IFt + a3SMt + a4SRt + εt
unde:
PAt= producţia agricolă în anul t;
SAt= suprafaţa agricolă în anul t;
ÎFt= îmbunătăţirile funciare exprimate în mld lei, în anul t;
SMt= serviciile de mecanizare în mld lei în anul t;
SRt= serviciile de reproducţie în mld lei, în anul t;
εt= eroarea de specificare;
a0, a1, a2, a3, a4 = parametrii modelului.
Pentru a vedea care dintre variabile au o influentă semnificativă asupra variabilei de
explicat se calculează estimatorii parametrilor şi se testează fiecare variabilă folosind
testul Student.
Utilizând metoda celor mai mici pătrate pentru estimarea valorilor parametrilor s-
au obţinut următoarele rezultate:

PA t = -253,04 + 3,65SAt + 17,96IFt + 1,37SMt + 6SRt + εt


(-1,67) (2,43) (15,27) (3,07) (2,06)
t* = 151,52 1,50 1,17 0,44 2,91

5
Testul Durbin-Watson se aplică pentru detectarea autocorelaţiei de ordinul I. Dacă
aplicând testul Durbin-Watson se constată că erorile sunt corelate, metoda de estimare a
parametrilor se va modifica. În principal această modificare constă in transformarea
modelului intr-un alt model care să nu aibă autocorelaţia erorilor.
Aplicând testul Durbin-Watson s-a obţinut DW= 1,987 apoi am extras din tabelul
DW valorile d1 = 1,977 și d2 =2,02, valori corespunzătoare unui număr de 15 observări şi
4 variabile. Se observă că DW se află în intervalul [d 2; 4-d2], rezultând că nu exista
autocorelaţia erorilor.
După aplicarea testului Student se obţine o valoare t Student=2,22 care se
compară cu valorile din tabele.
Se observă că una dintre valorile obţinute este mai mică decât valoarea t Student, ceea
ce înseamnă că variabila explicativă atașată parametrului respectiv nu influenţează
semnificativ producţia agricolă. În acest caz această variabilă poate fi scoasă din model.
Noul model este de forma:
PAt = a0 + a1SAt + a2IFt + a3SRt + εt
unde:
PAt= producţia agricolă în anul t;
SAt= suprafaţa agricolă în anul t;
ÎFt= îmbunătăţirile funciare exprimate în mld lei, în anul t;
SRt= serviciile de reproducţie în mld lei, în anul t;
εt= eroarea de specificare;
a0,a1, a2, a3, = parametrii modelului.
Estimând parametrii se obţin următoarele rezultate:
Pat = -228,4 + 1,63SAt + 18,54IFt + 2,83SMt + εt
(-1,65) (2,49) (19,26) (6,23)
R2=0,90

n=15

(.)= t Student

6
Aplicând testul Durbin-Watson am obținut valoarea lui DW=1,871 şi extrăgând
din tabelul DW valorile d1=1,750 d2=2,25 corespunzătoare unui număr de 3 variabile și
16 observări, rezultă că erorile nu sunt autocorelate, conform intervalului în care se află
DW şi anume [d2; 4-d2].
Autocorelatia erorilor

6
5
4
3
2
1 Series1
et

0
-1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
-2
-3
-4
timp

În continuare am aplicat testul Student şi am obţinut o valoare t Student= 2,20.


Comparând valorile t Student din tabele cu valoarea teoretică putem garanta cu o
probabilitate de 95 % că toate variabilele influenţează semnificativ variabila de explicat .
Aplicand testul Fisher vom observa dacă ansamblul variabilelor introduse în
model influenţează în mod semnificativ variabila de explicat . Astfel, se obţine un F
calculat cu valoarea de 13203,02 şi un F teoretic de 3,49. Rezultă că modelul este global
semnificativ şi putem garanta cu o probabilitate de 95% că variabilele explicative
influenţează variabila de explicat- producţie agricolă.
Pentru a observa dacă modelul este stabil sa va aplica în continuare testul Chow –
test de stabilitate. Cu ajutorul acestui test putem vedea dacă modelul este stabil pe
întreaga perioadă analizată sau dacă rezultatele sunt diferite la estimările pe subperioade.
Pentru aplicarea testului Chow variabilele au fost împărţite în două perioade stabile
pentru a se observa dacă modelul este stabil sau nu pe întreaga perioadă. După aplicarea
regresiei pe ambele subperioade se obţine un F calculat=6,59 şi un F teoretic=5,06
Rezultă că modelul este stabil pe întreaga perioadă, nu diferă semnificativ pe
subperioade.

7
Am introdus în model o variabilă dummy- seceta din anul 2007, care potrivit
Institutului Național de Statistică, aceasta a afectat 4 milioane de hectare din suprafața
agricolă a țarii noastre. Dintre acestea, un milion de hectare cultivate sunt complet
compromise.
Noul model care testează dacă variabila introdusă a influențat semnificativ
producția agricolă este de forma:
PAt = a0 + a1SAt + a2IFt + a3SRt + a4St + εt
unde:
PAt= producţia agricolă în anul t;
SAt= suprafaţa agricolă în anul t;
ÎFt= îmbunătăţirile funciare exprimate în mld lei, în anul t;
SRt= serviciile de reproducţie în mld lei, în anul t;
St=seceta din anul t;
εt= eroarea de specificare;
a0,a1, a2, a3, = parametrii modelului.
Rezultatele estimării sunt:
PAt = -217,10 + 0,59SAt + 18,61IFt + 0,20SRt + 0,71St + εt
(-1,37) (1,22) (16,88) (4,11) (2,30)
R2=0,89

n=15

(.)= t Student

În continuare am aplicat testul Durbin-Watson şi am obţinut un DW=1,675, cu


valorile d1=0,685 şi d2=1,977 extrase din tabela DW corespunzătoare unui număr de 15
observaţii şi 4 factori de influenţă, rezultând că ne aflăm într-o zonă de nedeterminare şi
vom continua cu testele Student şi Fisher.
Aplicând testul Student se obține o valoare teoretică t Student=2,20 mai mică
decât valoarea lui t Student din tabele, ceea ce înseamnă că variabila auxiliară introdusă
influențează semnificativ modelul.
Pentru a vedea dacă variabila de explicat este influenţată în mod semnificativ de
variabilele explicative vom aplica testul Fisher, test de semnificaţie globală. Se obţine un

8
F calculat cu valoarea de 9086,25 şi un F teoretic de 3,47, rezultând astfel că suprafaţa
agricolă, îmbunătăţirile funciare, serviciile de reproducţie şi seceta din anul 2007
influenţează semnificativ producţia agricolă.

Concluzii
După aplicarea acestor teste se poate afirma că modelul econometric ales este bine
construit, stabil pe întreaga perioadă de timp, variabilele explicative influenţează
semnificativ variabila de explicat.
Variabila dummy introdusă şi anume seceta din anul 2007 a influenţat semnificativ
producţia agricolă a României. Ca rezultat, recolta de cereale din anul curent a fost de
trei ori mai mică decât anii anteriori.
Pentru a promova agricultura României, Uniunea Europeană vine în ajutorul
acesteia prin programul S.A.P.A.R.D1 ce include investiţii în proprietăţile agricole,
îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole, îmbunătăţirea structurilor
de control al calităţii, control veterinar; metode de producţie agricolă care să protejeze
mediul, înfiinţarea de servicii pentru fermieri, înfiinţarea grupurilor de producători,
renovarea şi dezvoltarea satelor, protecţia şi conservarea patrimoniului rural, înfiinţarea
şi actualizarea registrelor agricole, îmbunătăţirea formării profesionale, dezvoltarea şi
îmbunătăţirea infrastructurii rurale, asistenţă tehnică.
Toate aceste investiţii vor putea duce la redresarea agriculturii româneşti, pentru ca pe
viitor România să producă în cantităţi necesare fără să mai importe cereale care ar putea
fi cultivate şi pe teritoriul ţarii.

9
Bibliografie

WWW.INSSE.RO
Florin. Bran : Geografia resurselor economice (Ed. Atheneum, Bucuresti, 1993)
Maria Barsan:“Integrare economica europeana”, vol II- Editura Fundatiei CDIMM,
Maramures 2000;

10