Sunteți pe pagina 1din 2

Metode și tehnici de evaluare în învățământul preuniversitar.

Importanța evaluării inițiale și aplicarea acesteia la geografia de clasa a IX-a


profil tehnologic.

Mihaela Soroceac, Prof dr. Liceul Tehnologic Energetic Regele Ferdinand I Timișoara

Evaluarea rezultatelor instruirii reprezintă o componentă fundamentală a procesului


educațional. Activitățile complexe de predare și învățare se reglează fin prin intermediul
evaluării. Rezultatele instruirii stabilite prin evaluare dau informații asupra procesului de
instruire în ansamblul său și a unor elemente componente, cum ar fi sistemul de metode,
suporturile de instruire, conținuturile, mijloacele, activitățile de învățare, precum și despre modul
de realizare al finalităților (Mândrut, O. Dan, Steluța, 2014). Rezultatele au rol de reglare, iar pe
baza lor se poate realiza procesul de intervenție retroactivă asupra componentelor anterioare și
se poate construi un proces educațional nou.

Evaluarea initială propune operatiile de măsurare-apreciere-decizie de la începutul


activității de instruire, în vederea cunoașterii nivelului psiho-pedagogic real al colectivului de
elevi. Acest tip de evaluare îndeplinește o funcție pedagogică prioritar predictivă. În mod
analogic, testele de cunoștințe elaborate și aplicate special pentru măsurarea și aprecierea
nivelului inițial de pregătire al elevilor sunt denumite teste predictive.

Evaluarea inițială este necesară la începutul unui an școlar asa cum remarca Ion T.Radu,
astfel evaluarea inițială corespunde unei faze numită, in mod traditional, verificarea cunostințelor
dobândite anterior. În funcție de rezultatele acestei verificări profesorul va confirma parcursul
anticipat in proiectul său de lectii sau va aduce corecturi, ajustari, completari. Functiile specifice
pe care le indeplineste strategia de evaluare initiala, pe fondul functiei predictive sunt
concentrate de Ion T.Radu in doua niveluri de referinta: functia diagnostica, ce vizeaza
cunoasterea masurii in care subiectii stapanesc cunostintele si poseda capacitatile necesare
angajarii lor cu sanse de reusita intr-un nou program si funcția prognostica ce presupune
rationalitate, fezabilitate, determinare, dar si flexibilitate in alegerea obiectivelor si a resurselor
corespunzatoare pentru indeplinirea acestora.

In felul acesta pot fi identificate:

- lacunele pe care elevul le are in pregatire, cunoțințele lipsă;

- resursele pe care le are elevul ca volum de informatii, dar mai ales in ceea ce priveste
capacitatile de invatare momentane si de perspectiva;

- conceptele principale pe care elevul le stapaneste, cu ajutorul carora va putea asimila


continuturile noi si fondul de reprezentari, care sa favorizeze intelegerea acestora ;

- posibilitatile reale ale clasei si ale fiecarui elev, tinand seama de capacitatea de a lucra
independent ;
- abilitatile necesare pentru insusirea cunostintelor in plan teoretic si aplicarea lor ;

- deficientele si dificultatile reale care apar in activitatea de invatare. Functia prognostica


sugereaza profesorului conditiile prealabile desfasurarii noului program care permit anticiparea
rezultatelor.

Evaluarea initială are astfel rolul major, un rol activ în derularea proiectului
pedagogic curricular construit in activitatea de predare-invatare. Cadrul didactic, plecand de la
diagnoza stabilita, va interveni pentru selectionarea , realizarea si dezvoltarea corecta a:

-obiectivelor programului urmator (viitoarea lectie,capitol ),

-continuturilor absolut necesare,

-metodelor eficiente de predare-invatare-evaluare,

- modurilor si formelor optime de organizare a activitatii.

Deoarece evaluarea ne permite să ne pronunţăm “asupra stării unui fapt la un anumit


moment, din perspectiva informaţiilor pe care la culegem cu ajutorul unui instrument care ne
permite să măsurăm în raport cu o anumită normă la care ne raportăm” (Etienne Brunswic) avem
la îndemână un instrument de reglaj fin al procesului educational aplicat cu suces și în cadrul
geografiei de clasa a IX –a predată la profilul tehnologic. Anul scolar 2019-2019 am optat pentru
o evaluare initială formată din teste complete de evaluare, teste cu itemi diferiți și care au
acoperit o gamă largă de concepte și termeni din materia studiată anterior.

Tinând cont de faptul că evaluarea inițială este indisociabilă construcției unui demers
didactic riguros si eficace, aplicarea ei la inceputul anului este inerentă unui proces educational
de success. Functiile ei sunt asigurate pana la final numai daca resursele sunt stabilite si folosite
pentru a face posibila derularea activitatii in conditii de eficienta.

Bibliografie:

1. Mândruț, O., Dan, Steluța (2014), Didactica geografiei. O abordare actuală, Editura
Corint Educațional, București

2. Radu, I. T (2007), Evaluarea in procesul didactic, Editura Didactică și Pedagogică,


Bucuresti

S-ar putea să vă placă și