Modelarea dinamică a firmei

Modelul lui Jorgenson

Este un model în care este urmărită strategia
firmei în ceea ce priveşte efectuarea investiţiilor
şi efectele deprecierii capitalului asupra
evoluţiei întreprinderii analizate.
Investiţiile sunt privite ca sacrificii ale puterii de
cumpărare actuale pentru obţinerea de venituri
viitoare.

A. Ipotezele modelului sunt:

1. Maximizarea veniturilor actualizate, pe
un orizont de timp infinit;
2. Pentru a face comparabile fluxurile
bănești din diferite perioade de timp, se
introduce o rată de actualizare i, care
reprezintă rata de rentabilității scontată a
−it
acţionarilor, e reprezintă factorul de
actualizare;
3. Firma produce un singur tip de produs
pe care-l vinde pe o piaţă perfect

1
 competitivă cu un preţ fixat p.
4. Firma foloseşte două tipuri de factori de
producţie: munca şi capitalul, pe care le
achiziţionează de pe pieţe competitive,
astfel încât salariul mediu şi preţul mediu
al capitalului sunt fixate (w, c).

B. Ecuaţiile modelului sunt:

1. Ecuaţia venitului
R(t )= pQ( K (t ), L(t ))−wL(t )−cI(t ) (1)
unde:
R(t) = venitul la momentul t;
Q(t) = producţia fizică la momentul t;
I(t) = investiţia brută la momentul t;
K(t) = stocul de capital fix şi circulant la
momentul t;
L(t) = volumul forţei de muncă la momentul t;
c = costul unitar al bunurilor capital;
w = costul unitar al muncii (salariul mediu);

2
1. Ecuaţia de dinamică a capitalului

K̇ ( t )=I (t )−aK (t ) (2)

unde:
K̇ ( t ) = investiţia netă;
a = rata de depreciere a capitalului
Observaţie: Ecuaţia de mai sus este o ecuaţie
liniară în K(t).
Pentru rezolvarea acesteia, rezolvăm întâi
ecuaţa omogenă:

K̇ ( t )=−a⋅K ( t ) (3)

care are soluţia generală:

G −at
K (t )= Ae (4)
P
Dacă K (t ) este o soluţie particulară a ecuaţiei
liniare, soluţia generală a ecuaţiei liniare va fi:
3
 −at P
K (t )= Ae +K (t )
(5)
C. Funcţia de producţie are proprietăţile:

Crescătoare:
∂Q ∂Q
( t ) >0 , ( t ) >0
∂K ∂L (6)

 Strict concavă în fiecare argument,

venituri descrescătoare la scală
2
∂2 Q ∂2 Q ∂2 Q ∂2 Q ∂2 Q
∂K 2
( t ) <0 ,
∂L 2
( t ) <0 ,
∂K 2
∂L (
( t )⋅ 2 ( t ) >
∂ K ∂ L
(t) )
(7)
 Venituri descrescătoare la scală
 Pentru ca activitatea de producţie să demareze
este necesar ca venitul marginal al fiecărui
factor să depăşească costul său marginal:

4
 ∂Q


{ p⋅
∂K
p⋅
∂Q
( t )> c ( i +a )

∂L
( t ) >w
(8)
 unde:
 c (i+a ) este costul marginal al capitalului:
pentru fiecare unitate monetară cheltuită pe
bunuri capital trebuie asigurate dividendele
(venitul) acţionarilor şi trebuie plătită
amortizarea;
 w este costul unitar al muncii.
Firma începe activitatea dacă venitul
marginal al factorilor este mai mare decât
costul marginal.

Modelul matematic este:

∞
max ∫ e−it [ p⋅Q ( K ( t ) , L ( t ) ) −w⋅L ( t )−c⋅I (t ) ] dt
I ,L 0
(9)

K̇ ( t )=I ( t ) −a⋅K ( t ) (10)

- restricţie asupra variabilei de comandă
5
 I min <0
I min≤I (t )≤I max { I max >0
(11)
restricţia de nenegativitate asupra variabilei
de stare:
K (t )≥0 (12)
K (0 )=K 0 ≥0 (13)
şi reprezintă o problemă de control optimal.

E. Rezolvarea matematică a modelului se

face utilizând principiul lui Pontreaghin.
Construim hamiltonianul:
H ( K (t ), L(t ), I(t ), λ(t ), t )=[ p⋅Q ( K ( t ) , L ( t ) )−w⋅L ( t )−c⋅I ( t ) ] +
+λ(t )( I (t )-aK(t ))
(14)
Care trebuie maximizat în fiecare moment t,
sub restricțiile momentane asupra variabilelor
de stare și de control:
K (t )  0
I min≤I (t )≤I max
Definim Lagrangeanul asociat problemei:

6
 L( K (t ),L(t ), I (t ), λ(t ), μ1 (t ), μ2 (t ), ν(t ))=H ( K (t ), L(t ), I (t ), λ(t ), t )+
μ1 (t )( I (t )−I min )+μ2 (t )(I max −I (t ))+ν(t )K (t )
L( K (t ), L(t ), I (t ), λ(t ), μ1 (t ), μ2 (t ), ν (t ))=
¿ [ p⋅Q ( K ( t ) , L ( t ) )−w⋅L ( t ) −c⋅I ( t ) ] + λ(t )( I (t )-aK (t ))+
+μ 1 (t )( I(t )−I min )+ μ2 (t )( I max −I (t ))+ν (t )K (t )
(15)
unde ν(t ) este multiplicatorul asociat restricţiei
asupra variabilei de stare K(t) iar μ1 (t ) şi μ2 (t )

multiplicatorii asociaţi restricţiilor asupra

variabilei de decizie I(t).
Condițiile de optim rezultate din teorema lui
Pontreaghin sunt:
∂ L(.) ∂Q(.)
λ̇(t )=iλ(t )− =iλ(t )− p +aλ (t )−ν(t )
∂ K (t ) ∂ K (t )
pp ν (t )=0 →K (t )>0
∂Q(.)
λ̇(t )=(i+a )λ (t )− p
∂ K (t )
(16)
∂ L(.)
=0→−c +λ(t )+μ1 (t )−μ2 (t )=0
∂ I (t )

7
(17)
∂ L(. ) ∂Q (. )
=0→ p −w=0
∂ L(t ) ∂ L(t ) (18)
Venitul marginal al factorului muncă este egal
cu costul său marginal.
∂Q(.) w
=
Productivitatea marginală a muncii este
∂ L(t ) p

constantă pe traiectoria de optim şi anume, este

egală cu costul real al muncii, de unde rezultă că
funcţia de producţie Q este liniară în L. Cum
Q(K,L) este strict concavă rezultă că este strict
∂ Q(t )
concavă în K şi, în concluzie, derivata ∂ K (t )
este strict descrescătoare şi implicit, bijectivă.
Rezultă că fiecărei valori a productivităţii
marginale a capitalului (= panta funcţiei Q(K)) îi
corespunde o singură valoare a capitalului K de
unde rezultă că punctul de optim
¿ ¿
( L ,K ) este unic.
Condițiile Kuhn-Tucker:

8
 μ1 (t )( I (t )−I min )=0
μ2 (t )( I max −I (t ))=0
ν (t ) K (t )=0 (19)
Condiția de nenegativitate a multiplicatorilor:
μ1 (t ), μ 2 (t ), ν (t )≥0 (20)
Am stabilit că ν (t )=0 , este întotdeauna
adevărat, adică K (t )>0 .
Pentru ceilalți doi multiplicatori există 2 cazuri
(i = 0 sau i  0, i = 1,2) rezolvarea sistemului
presupunând analiza a 22 = 4 variante, care pot
fi sintetizate conform tabelului de mai jos:

Traiectoria 1 2 I(t)

I + + Imin = I(t) = Imax

II + 0 I(t) = Imin

III 0 + I(t) = Imax

9
 IV 0 0 Imin  I(t)  Imax

Analiza traiectoriilor de bază:

Traiectoria I: (μ 1 (t )>0 , μ2 (t )> 0)

Rezultă că ( I(t )=I min=I max ceea ce este absurd
deoarece s-a presupus că I min<0< I max sau
echivalent spus traiectoria I nu este admisibilă.
Traiectoria II: (μ 1 (t )=0 , μ2 (t )>0 )

Implică I(t )=I min iar ecuaţia de dinamică a

capitalului va avea soluţia:
−at
I min I min −at I min
K (t )= Ae + =( K 0− )e +
a a a (21)
Întrucât I min< 0 , K (t ) poate lua valori
negative, ceea ce violează restricția K (t )>0 şi,
în concluzie, această traiectorie nu poate fi
finală.
Traiectoria III: (μ 1 (t )>0 , μ2 (t )=0 )

10
Implică I(t) = Imax şi ecuaţia de dinamică va fi:

−at
I max
K (t )= Ae +
a (22)

unde A se obţine din condiţia iniţială K (0 )=K 0

rezultând:
I max I max
K 0 = A+ → A=K 0 −
a a (23)

şi în final traiectoria:
I max −at I max
K (t )=( K 0 − )e +
a a (24)

Pentru valori suficient de mari ale lui t, avem:

I max
K (t )≈
a are o valoare foarte mare.
Condiția de transversalitate pentru variabila
adjunctă este:
lim λ (t )=V
t →∞ ,
11
V finit.
Rezolvând ecuația diferențială:
∂Q(.)
λ̇(t )=(i+a )λ (t )− p
∂ K (t )
Obținem soluția:
λ(t )=Be( i+a )t +λ P (t ) (25)
P
λ (t ) este de forma termenului liber:
P '
λ (t )=f (QK ( K , L))
Legea veniturilor marginale descrescătoare:
'
dacă K(t) are o valoare mare,
Q K ( K , L ) are
P
o valoare foarte mică și λ (t )→0
lim λ (t )=Be ( i +a)t
=∞
Rezultă că t →∞ .
Condiția de transversalitate nu este
satisfăcută, deci traiectoria 3 nu poate fi finală.

Traiectoria IV: (μ 1 (t )=0 , μ2 (t )=0 )

12
 ∂ L(.)
=0→−c +λ(t )+μ1 (t )−μ2 (t )=0
Din (17) ∂ I (t ) rezultă
λ(t )=c → λ̇(t )=0 →
'
0=(i+a )c− p Q K ( K (t ), L(t )) ,

Avem condițiile de optim:

(i+a)c
Q'K ( K (t ), L(t ))=
p
' w
Q L (K (t ), L(t ))=
p (26)
Venitul marginal al factorilor este egal cu costul
marginal.
Rezultă soluția optimă:
¿ ¿ ¿ ¿
( K , L )→ K̇ (t )=0→ I =aK investiția este la
nivelul deprecierii capitalului.
lim λ (t )=c
Deoarece t →∞ rezultă că traiectoria 4
satisface condițiile de transversalitate și poate fi
traiectorie finală.
Taiectoria 4 este traiectorie staționară și finală.
13
Concluziile analizei traiectoriilor:
-traiectoria 4 poate fi inițială și finală
- treiectoriile 2,3 pot precede traiectoria 4,
-traiectoria 1 este inadmisibilă.

Traiectoria 2 precede traiectoria 4:

μ1 (t )>0 pe traiectoria 2
μ1 (t )=0 pe traiectoria 4

Rezultă că în punctul de comutare μ̇1 (t )<0 și

μ1 (t )=0
μ2 (t )=0 pe traiectoria 2 și pe traiectoria 4.

∂L
=0 →−c +λ (t )+μ 1 (t )−μ 2 (t )=0 → λ(t )=−μ1 (t )+c →
∂I
→ μ̇ 1 (t )=− λ̇(t )→
' '
μ̇1 (t )=−(i+a) λ(t )+ p QK → μ̇ 1 (t )=−(i+a)(−μ1 (t )+c )+ p Q K
În punctul de comutare μ̇1 (t )<0 , μ1 (t )=0

14
 '
' ' (i+a)c
0>−(i+a)c+pQ K →Q K < → =(i+a)c pentru ca Q' este descrescatoare ¿
p K
¿ p
K(t)>K pentru care {Q K

Evoluţia mărimilor K (t ),L(t ),I (t ) este ilustrată

grafic mai jos:

) K*
K(0

15
K(t)
t*
Capita
 t
Imin

I*
Figura 4.1.a

I(t)
Investiţiile

t*
t

) L*
L(0
Momentul de cuplare t* se obţine din

L(t)
¿
K (t )=K
Forţa de muncă

relaţia de cuplare t*

I min −at I min

K (t )=( K 0 − )e + =K ¿
a a (51)
I min
t

K ¿−
1 a
t ¿ =− ln
a I min
care duce la soluţia: K 0−
a

Traiectoria 3 precede traiectoria 4:

μ2 (t )>0 pe traiectoria 3
μ2 (t )=0 pe traiectoria 4
În punctul de intersecție, μ̇2 (t )<0 , μ2 (t )=0
μ1 (t )=0 pe traiectoria 3 și 4.

16
 Evoluţia mărimilor K, L şi I este ilustrată în figura 4.1.b.

)
K(0
K*

K(t)
t*
Capitalul
În concluzie

Imin
I*

I(t)
Momentul de cuplare t* se
Figura 4.1.b
e
Investiţiil
t*

obţine din relaţia de cuplare

¿
K (t )=K :

I max −at I max

K ( t )=( K 0 − )e + =K ¿
t

a a
)
L(0
L*

(56)
L(t)
Forţa de muncă
t*

care duce la soluţia:

t

I max
K ¿−
¿ 1 a
t =− ln
a I max
K 0−
a (57)

Traiectoriile optimale în cel mult 2 stadii

sunt
17
 ¿
1. Dacă K (0)=K : IV
¿
2. Dacă K (0)< K : II  IV
3. Dacă K (0 )> K : III  IV
¿

Cum trecerea de pe traiectoria II pe traiectoria

III sau reciproc nu este posibilă deoarece ar
rezulta funcţii ale multiplicatorilor nederivabile
nu sunt admise soluţii de câte trei traiectorii sau
mai multe.
Aplicație numerică:
1
Q(t )=K (t )α L(t )β ,α=β=
3
p=105 u . m.
w=106 u . m.
a=0,2
i=0,8
c=0,6
K (0 )=K 0 =100 x10 9 u. m.
I min=−3 . 107 u . m.
I max =3 .107 u. m.

a) Scrieți modelul cu datele considerate:

18
 ∞
−0,8t 5 1/3 1/3 6
max∫ e [ 10 K(t ) L(t ) −10 L(t )−0,6 I (t )] dt
I ,L
0

K̇(t )=I (t )−0,2 K(t )

K(0)=K 0 =109 u.m.
−3.107 ≤I (t )≤3.107
K(t )>0
b) Scrieți funcția Hamiltonian, funcția
Lagrangean și condițiile de optim ale
problemei:
H ( K (t ), L(t ), I (t ), λ(t ),t )=[ 105 K (t )1/3 L(t )1/3 −106 L(t )−0,6 I (t ) ] + λ (t ) [ I (t )−0,2 K (t ) ]

ℓ ( K (t ), L(t ), I (t ), λ(t ), μ1 (t ), μ2 (t ), t )=[ 10 5 K (t )1/3 L(t )1/3 −10 6 L(t )−0,6 I (t ) ]+ λ(t ) [ I (t )−0,2 K (t ) ] +
μ1 (t )( I (t )+3. 107 )+μ2 (t )(3 . 107 −I (t ))+ν (t ) K (t )

∂ ℓ(.)
λ̇(t )=iλ(t )− =(i+a )λ (t )− p(t )Q(.)'K −ν (t )=
∂ K (t )
¿ λ(t )−10 (1/3 )K (t )−2/3 L(t )1/3
5

∂ℓ
=0→−c+λ (t )+μ1 (t )−μ 2 (t )→−0,6+λ(t )+μ1 (t )−μ2 (t )=0
∂ I(t )
∂ℓ
=0→ pQ'L−w=0→105 (1 /3 )L(t )−2 /3 K (t )1 /3 −106 =0→
∂ L(t )
L (t )=0 ,0061 K (t )1/2
¿

Condițiile Kuhn-Tucker:

19
 μ1 (t )( I (t )+3. 107 )=0
μ2 (t )(3 . 107 −I(t ))=0
ν(t ) K (t )=0
μ1 (t ), μ 2 (t )≥0 , ν (t )=0
c) Scrieți traiectoriile de bază și faceți analiza
acestora:
Traiectoria 1 2 I(t)

I + + −3 .107 =I (t )=3 . 107

II + 0 −3.107 =I (t )

III 0 + I(t )=3.107

IV 0 0 −3 .107 ≤I (t )≤3 . 107

20
 K (t )>0→ ν (t )=0

Traiectoria I: −3 .107 =I (t )=3 . 107 Inadmisibilă

Traiectoria II: μ1 (t )>0 , μ2 (t )=0

7
μ1 (t )>0 →I (t )=−3 . 10 =I min

I min
K̇ (t )=−3 . 107 −0,2 K (t )→K (t )= Ae−at + =1, 15 .10 9 e−0,2t −0 ,15 . 109
a
L¿ (t )=164 ,317 K (t )1/2 =0 ,0061(1 ,15 .109 e−0,2 t −0 ,15 .109 )0,5

Traiectoria III: μ1 (t )=0 , μ 2 (t )>0

7
I(t )=3 .10 =I max
7
I max
K̇ (t )=3 . 10 −0,2 K (t )→K (t )=Ae + =0 ,85 . 109 e−0,2 t +0 , 15 .10 9
−at
a
L¿ (t )=164 ,317 K (t )1/2 =0 , 0061(0 , 85 .10 9 e−0,2t +0 , 15.109 )1/2 Traiector

ia IV: μ1 (t )=0 , μ 2 (t )=0

∂ℓ
=0→−c+λ (t )=0 →0,6=c =λ(t )→ λ̇(t )=0→
∂ I (t )
c (i+ a) 0,6
0=(i+a )λ (t )− p(t )Q'K (. )→Q'K (.)= →1/3 K (t )−2/3 L(t )1/3 = →
p(t ) 100000
−3/2
3 x 0,6
¿
K (t )= (100000
L(t )−1/3 )=13094317 , 184 L(t )1/2

−3/2
w 0,6 3 x 0,6
'
Q L (. )= →1/3 L(t )−2/3 K (t )1/3 =
p 100000
→L¿ (t )=
100000 ( ) K (t )1/2=0 ,0061 K (t )1/2

1/2
K ¿ (t )=13094317 ,184 L(t )1/2 =13094317 ,184 ( 0, 00609 K (t )1/2 )
K ¿ 0 ,75=1021880 , 513→K ¿=98288375 ,255 u . m

21
L¿=0,00609x 9914,0494=60,377zile
¿
I =0,02 x98288375,255=19657675,051u.m .
Determinarea momentelor de comutare:
Traiectoria 2-traiectoria 4:
K (t )=K ¿ →1, 15 .10 9 e−0,2t −0 ,15 .10 9 =98288375 ,255
I min 30000000
K ¿− 98288375 ,255+
1 a 1 0,2 248288375 , 255
t¿ =− ln =− ln =−5 ln =−5 x ln 0 , 9932=
a I min 0,2 30000000 251000000
K 0− 100000000+
a 0,2
¿−5 x (−0 , 00682)=0 ,03412
)
K(0*
K

K(t)

Traiectoria 3- traiectoria 4:
t*
Capitalul

t
Imin
I*
Figura K(0)>

I(t)
Investiţiile
t* t
)
L(0*
L

L(t)

22
Forţa de muncă
t*