Sunteți pe pagina 1din 6

Introducere

Agentii economici se implica in viata economica in situatii complexe si diferite, prin


urmare ei sunt liberi dpdv juridic, putand sa-ti exercite dreptul de proprietate => agentii
economici se pot angaja liber in activitati economice

Libertatea agentilor economici ii oblige sa-si assume toate riscurile, numai astfel putand
sa-si sarisfaca nevoile

Suportul libertatii de actiune in economie si viata sociala acorda o libertate de


actiune sau o libera initiativa mai mare sau mai restransa a agentilor economici.

Studiul economiei de piata ne oblige sa analizam proprietatea.

Proprietatea si formele sale

2 definitii: 1. Juridica

2. economica

1. dpdv juridic: proprietatea este o relatie sociala, un contract social ce se incheie intre
oameni cu privire la bunurile material, spiritual sau de alta natura existente in societate sau
dobandite din propria activitate economica.  definitia evidentiaza faptul ca:

1. Nu trebuie sa confundam proprietatea cu obiectul proprietatii

Ex: o firma cu o casa, teren; deoarece proprietatea este un raport interuman in


care societatea din care face parte un agent ag. ec. Accepta ca o parte a
bunurilor sa apartina doar acelui ag.ec.

2. Acordul ia forma titlului de proprietate prin care se confirma acel accord, dar prin
care societatea se mai oblige sa apare proprietatea acelui ag.ec, adica s-o
considere sacra si inviolabila in fara eventualelor incercari de restrangere venite
din partea altor oameni sau institutii

3. In proprietatea ag.ec pot intra bunurile materiale tangibile sau netangibile, dar si
bunuri spirituale care sunt aparate de dreptul de proprietate intellectual
(inventiile, inovatiile, o poezie, un roman…)

4. In proprietate intra si alte bunuri: bunuri cu natura dubla: materiala si spiritual:


animalele si omul  cu precizarea ca obiect al proprietatii poate fi doar animalul,
omul nu este si nici nu trebuie considerat o marta, un bun ce se poate
vinde/cumpara (*in epoca moderna)

5. Bunurile aflate in proprietate pot exista deja in societate, adica au fost create de
alti ag.ec. si transmise pe cai juridice
(vanzare,cumparare,donatie,sponsorizare,mostenire)

6. Obiect al proprietatii sunt bunurile pe care individual si le-a creat in timpul vietii,

Aceasta definitia atrage atentia ca un proprietar se poate bucura concomitant de


4 atribute:

1. Dreptul de posesiune
2. Dreptul de utilizare

3. Dreptul de dispozitie

4. Dreptul de uzufruct

1) Dreptul de posesiune este dreptul de a detine un anumit bun, de a stapani in fapt


direct/nemijlocit acel bun

• = nu poate lipsi din calitatea de proprietar adica daca dreptul dispare, ag.ec pierde
calitatea de proprietar

• Este un privilegiu pe care societatea in acorda ag.ec. deoarece termenul de


perogativa, in sens juridic inseamna un privilegiu acordat unei personae

2) Dreptul de utilizare este dreptul proprietarului de a utiliza bunul cum crede de cuviinta

3) Dreptul de dispozitie da proprietarului dreptul de a-si instraina bunul, de a constitui


asupra acelui bun alte drepturi in favoarea altor personae

4) Dreptul de uzufuct este dreptul de a-si insusi si folosi “fructul” obtinui in activitatea
economica cu acel bun  intra dreptul de a insusi/folosi venituri, dobanda
imprumutului etc

Ex: ag.ec poate renunta la dreptul de utilizare  il acorda angajatilor si concomitant


trebuie sa renunte partial la dreptul de usufruct (o parte din venitul adus de firma
trebuie sa il imparta cu angajatii: salariile= o parte a veniturilor firmei incasat de
companie si platit lucratorilor pt munca prestata, dar nu poate renunta la dreptul de
posesiune (intrucat si-ar pierde calitatea de proprietar) si la dreptul de dispozitie.

2. dpdv economic, proprietea este o relatie economica intre subiectul si obiectul


proprietatii  pt a intelege proprietate trebuie sa cunoastem cei doi termeni ai relatiei:

Obiectul : bunurile

Acest enunt  societate consfiinteste ca anumite bunuri apartin doar unui anumit proprietar,
printr-un act juridic (tipul de proprietate) in baza caruia proprietarul demonstreaza calitatea
de posesor si poate fi protejat de institutiile statului

*exista bunuri de folosinta personala pe care societate emite titluri de proprietate:


locuinta, automobilul etc pt a fi aparate

Obiectele se mai clasifica dupa:

I. Forma materiate:

a) Stabile (tangibile)

b) Servicii (netangibile)

II. Profunzimea proceselor la care au fost supuse:


a) Primare: doar la procesul de desprindere din natura

b) Intermediare: se adauga la a) alte transformari ulterioare, dar care nu au aduc


bunul la faza de a putea fi folosit in productie/consum

c) Finale: au forma necesara pt a putea fi utilizare in productie/consum

III. Scopul utilizarii:

a) Prodfactorii (bunuri de consum)

b) Satisfactori

IV. Modul in care circula in economie:

a) Bunuri ce au caracter de marta

b) Bunuri fara carter de marfa

• MARFA = bun ce satisface o nevoie, este destinat schimbului pe piata  un bun are
caracter de marfa daca satisface concomitent 3 cerinte:

o Este rezultatul muncii omului

o Satisface o nevoie omeneasca (consum/productie)

o Este destinat schimbului pe piata (cu bani)

Subiectul: = sinonim cu agentul economic, pot fi indivizii, familia, sociogrupurile etc

Subiectii fac diferite operatii : vanzare – cumparare, inchiriere, concesionare, imprumut.

Acesti subiecti, prin aceste operatii, nu fac decat sa-si concedeze anumite drepturi ale
proprietatii  se produce o distribuire a costurilor, veniturilor etc.

Precizare: individul care in firma lui lucreaza cu angajati, cedeaza dreptul de utilizare si o
parte a dreptului de uzufruct, dar primeste dreptul de a dispune de forta lor munca dupa cum
doreste

Din acest p.d.v, forma proprietati cea mai stimulativa este cea privata (fiecare
proprietart suporta costurile actiunii sale) => de aceea proprietatea privata este superioara

Indivizii sunt subiecti ai proprietatii indiferent de formele ei. Ei pot fi sau nu producatori.
Daca sunt producatori atunci isi conserva cele 4 atribute; daca renunta la calitatea de
producator, renunta la dreptul de utilizare si partial la uzufruct  indivizii s-ar putea grupa
dupa criteriul pastrarii/renuntarii la dreptull utilizarii in:

1) Proprietari producatori (producatori directi)

2) Proprietari neproducatori

Sociogrupurile = 2 sau mai multi indivizi uniti prin trasaturi comune care genereaza
comportamente similare  se formeaza unitatea economica de tip asociativ, de ex
cooperative sau Societati pe Actiuni.

Organizatiile = se formeaza pe baza unor criterii prestabilite: inainte de a-si exercita


f.economica ele au fost deja create din alte considerente, de ex: politice. Ele iau forma
unor cooperative, S.A, ministere, agentii nationale, primarii etc
Organzatiile internationale = se formeaza prin asocierea a doi sau mai multi egenti
economicii din diferite tari.

Pornind de la modul in care se exercita cele 4 atribute indentificam urmatoarele forma


ale proprietatii:

1) Privata (particulara)

2) Publica

3) Mixta

4) Conditionata

5) Comuna (obsteasca)

1) Proprietatea privata

 Persoana fizica sau juridica

 Poate fi:

o Individuala

o Asociativa – cea mai importanta forma a proprietatii din lumea


contemporana poate lua forma S.A-urilor sau cooperativelor (de
productie, de consum, de credit)

 Mai poate fi : mica, mijlocie, mare, ft mare.

 Nu exclude existenta celorlate forma ale proprietatii, ci in toate economiile


si societati coexista.

2) Proprietatea publica

 Proprietatul = statul, prin unit.adm.teritoriale publice/locale: primarii,


ministere etc

 Obiectul lor = bunurile de uz si interes public

 Bunurile se pot afla in domeniul public/privat al statului  ambele domenii


pot fi de interes national, local etc

 Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile (nu pot fi


urmarite silite) grefate pt a fi sechestrate si preluate spre daspagubire

 In domeniul public intra: apele cu potential energetic, spatiul aerian,


resursele subsolului, siteurile istorice si arheologice, terenuri pentru
rezervatii, parcurile nationale, terenuri pt nevoile apararii, protectia
frontierei de stat, imobilele din punctul de frontiera, sediile ministerelor,
primariilor etc

 Celelalte bunurii intra in domeniul privat: donatiile, sponsorizari, imobile,


terenuri, ape s.a.m.d. (care nu au utilitate publica) pot fi instrainate,
concesionate, inchiriate si nu sunt imprescriptibile.
3) Proprietatea mixta

 S-a format prin asocierea proprietatii private cu cea publica  in proportii,


forme, marimi diferite in functie de interesele asociatilor.

4) Proprietatea conditionata

 Caracterizeaza sistemele economice de tip in care se poate vinde omul


pt ca se poate vorbi de dreptul de proprietate asupra omului (in antichitate
= sclavia)

5) Proprietatea comuna (obsteasca)

 Bunurile de impart in mod egal. Comunitatea umana ia forma: gintii ->


triburilor

Mai pot exista si alte forma, dar sunt doar combinatii realizare in proportii
diferite.

Pluralismul formelor de proprietate

Formele proprietatii pot coexista  se influenteaza reciproc (=interdependente) si in


continua schimbare. Locul si rolul formelor de prop.se modifica in functie de capacitatea
fiecarei forme de a-si demonstra eficienta si rentabilitatea.

Acest pluralism este necesar economiei si societatii deoarece stimuleaeza competitia,


fiecare dorind sa se mentina/dezvolte. Pluralismul genereaza progres social, deoarece
concurenta dintre forme se manifesta in practica economica prin :

a. Reducerea cheltuielilor de productie pt a produce bunuri economice (crestearea


rationalitatii economice, a eficientei)

b. Prin cresterea calitatii productiei obtinute

c. Prin cresterea rationalitatii activitatii economice

Efectul practic este ca aceasta competitie avantajeaza consumatorul care isi poate
satisface nevoi mai multe cu efort economic mai mic. In economie de piata, coexistenta
formelor de proprietate se exprima prin libera initiativa a agentilori economic si dreptul lor de
a alege forma de proprietate. Faptul ca agentii economici au libera initiativaeste ft important
deoarece libera initiativa stimleaza creativitatea. Prin urmare pluralistum e necesar, de aceea
trebuie atimuta coexistenta si concurenta dintre formele de proprietate.

Libera initiativa

Reprezinta libertate de actiune a agentului economic care ii permite sa-si realizeze


propriile interese asa cum cred ca e mai bine. Libertatea lui nu e absoluta adica exista
limita dincolo de care libertatea unui agent o afecteaza pe a altuia

1. Se aplica tuturor (fara discriminare pozitiva sau negativa)

2. Nu ingradeste

3. Respectarea comportam. Cu libera initiativa nu implica costuri

4. Respectarea comp.cu libera initiativa nu trebuie sa creeze avantaje


Aceste legi exprima acceptiunea pe care societatea o da liberei initiative 
acceptate prin votul parlamentarilor care exprima interesul public. Fundamentul
liberei initiative este proprietatea => interesele economice pe care in mod liber
agentii economici incearca sa le realizeze. Pt ca fundamentul = proprietatea => libera
initiativa exprima gradul in care ag.ec poate sa exercite uzufructul. In practica
economica, libera initiativa are mai multe forme de manifestare:

1. Dreptul ag.ec de a utiliza, restrange, renunta la activitatea lui economic

2. Dreptul ag.ec de a se manifesta ca intreprinzator, consumandu-si


resursele cum crede de cuviinte

3. Dreptul de a se angaja liber in asociatii, organizatii, etc

4. Si bunurile care formeaza obiectul proprietatii sale

Regimul politic trebuie sa fie democratic  ag.ec au drepturi/libertati largi,


aparate prin legi folosindu-se de institutiile statului proprietatea privata (garantata de
Constituitie = aparata de eventualele incarlcari, restrangeri, distrugeri facute de alti
agenti) insit. De aceea depinde gradul de libera initiativa de gradul de dominatie a
proprietatii private)

Tarile cu regim politic autoriar sau democratic in care monopoluri


(=unitate ec ft mare care domina productia)

Ca urmare in economia in care monopulul e exclusiv sau dominant se reduce


libera initiativa.

Tranzactii economice:

Functia normala a economiei de piata depinde de posibilitatea ag.ec de a intra


in piata in functie de interesele sale:

1. Fiecare ag devine atent la semnalele pietii

2. Fiecare ag devine atent la ce e necesar si eficient

3. Fiecare ag isi consuma nevoile

Pt ca ag au eficienta economic diferita  au profituri diferite – se deosebesc intre ei


prin aptitudini, inteligenta, educatie, experienta etc...  cei mai inzestrati sunt mai
eficienti deci au profituri mai mari (si invers)

Societatile si economiile de piata nu se bazeaza doare pe relatiatii de echitate sociele


(repartiti valorile dupa principiul meritocratiei). Astfel se inlatura incompetenta si se
ajunge la o mai buna functionare a pietei.