Sunteți pe pagina 1din 12

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.

2/2010

CARACTERISTICI ALE MIGRAŢIEI ÎN CHARACTERISTICS OF MIGRATION


ROMÂNIA IN ROMANIA

Lect. univ. dr. Daniela DĂNĂCICĂ Lect. PhD Daniela DĂNĂCICĂ


Universitatea Constantin Brancusi din Târgu- „Constantin Brâncuşi” University of Târgu-
Jiu Jiu

Rezumat Abstract
Scopul acestei cercetări este studierea The aim of this research is to study the
modelelor de migraţie în România. Migraţia muncii patterns of migration in Romania. Labor migration in
în România a cunoscut o creştere majoră după 1989. Romania has seen major growth after 1989.
Migraţia permanentă a crescut rapid în primii ani Permanent migration rapidly increased in the early
după revoluţie, scăzând rapid apoi, din cauza years after the revolution, decreasing rapidly
dificultăţilor de a obţine un domiciliu pe termen lung thereafter, due to difficulties of obtaining long term
şi permis de muncă în ţările gazdă. Cu toate acestea, residence and work permit in the host countries.
migraţia temporară a evoluat foarte dinamic, However, temporary migration has been found to
necesitând o analiză economică a posibilelor evolve very dynamically, requiring economic analysis
externalităţi, pozitive sau negative ale acestui of potential externalities, whether positive or the
fenomen. negative of this phenomenon.

Cuvinte cheie: migratie,mobilitate,ocupare Keywords: migration, mobility, employment

1. Introducere 1.Introduction
Migraţia a devenit un fenomen global Migration has become a global
ce afectează majoritatea statelor de pe harta phenomenon that affects most countries of
lumii. După 1989, odată cu căderea the world. After the fall of communist
regimului comunist, migraţia în România a regime, migration in Romania became a
devenit un fenomen îngrijorător, până la 15 pressing concern, up to 15 percent of the
procente din populaţia României părăsind de total population leaving the country then.
atunci ţara. Potrivit Eurostat, 96929 persoane According to Eurostat, 96929 persons left
au părăsit România în perioada imediat Romania immediately after the revolution,
următoare revoluţiei, pe fondul deschiderii due to the opening borders, reaching 170000
graniţelor, atingând 170000 persoane în people that left our country in he next three
următorii trei ani. În această perioadă, 75% years. During this period, 75% of permanent
dintre emigranţii legali permanenţi au fost legal imigrants were ethnic Germans,
etnici germani, maghiari şi evrei. Ulterior, ca Hungarians and Hebrew. Later, as a
o consecinţă a introducerii restricţiilor consequence of the restrictions on visas and
privind viza şi permisele de lucru, rata work permits, migration rate in Romania has
migraţiei în România a scăzut, în schimb rata decreased, however temporary migration rate
migraţiei temporare a cunoscut o explozie has seen an unprecedented explosion,
fără precedent, transformându-se într-un making it a pressing concern, with profound
fenomen îngrijorător, cu implicaţii sociale, social, economic and psychological
economice şi psihologice profunde. consequences.
Analizând dinamica acestui fenomen Analyzing the dynamics of this
de-a lungul celor 18 ani post-comunism, phenomenon over 18 years of post-
putem deosebi trei perioade ce caracterizează

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2010
189
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.2/2010

migraţia în România: communism, we can distinguish three


-o prima perioadă, între 1990 şi 1995, periods that characterize migration in
caracterizată printr-o rată a emigrării de 7 Romania:
persoane la 1000 locuitori, ţările de - a first period, between 1990 and 1995,
destinaţie fiind Israel, Turcia, Italia, Ungaria characterized by the emigration rate of 7
şi Germania. persons per 1000 inhabitants; the destination
-a doua perioadă, între 1996-2001, cu o rată a countries were Israel, Turkey, Italy, Hungary
emigrării de 7 persoane la 1000 locuitori, and Germany.
ţările de destinaţie fiind Spania, Statele Unite -a second period between 1996-2001, with
şi Canada. an emigration rate of 7 persons per 1000
-a treia perioadă, din 2001 şi până în prezent, inhabitants; destination coutries were Spain,
pe fondul apariţiei vizelor Schengen şi a US and Canada.
intregrării României în Uniunea Europeană, - a third period, from 2001 until now; due to
rata emigrării a crescut la 28 persoane la the Schengen visas and the integration of
1000 locuitori, ţărle de destinaţie fiind Italia Romania in European Union the emigration
(40% din emigranţii activi pe piaţa muncii), rate increased to 28 persons per 1000
Spania (18%), Germania (5%), Ungaria (5%) inhabitants, the destination coutries being
şi Israel (6%). Italy (40% of actively emigrants), Spain
Imigrarea către România a fost (18%), Germany (5%), Hungary (5%) and
scăzută, în general persoane din ţările sărace. Israel (6%).
Se apreciază însă că, pe fondul apartenenţei Immigration to Romania was low,
României la Uniunea Europeană, în perioada formed in general by people from poor
2013-2015 aproximativ 200000-300000 countries. However, it is estimated that, due
lucrători străini vor intra pe piaţa muncii în to Romania's EU membership,
România. approximately 200000-300000 foreign
workers will enter on the Romanian labor
market during the period 2013-2015.
2. Cauzele emigrării

2.1. Cauze subiective 2. Causes of emigration


Există o multitudine de cauze
identificate şi clasificate de către specialişti 2.1. Subjective causes
ca fiind determinante pentru acest fenomen
atât de complex. Pentru o analiză corectă am There are many causes which
împărţit cauzele ce generează migraţia generate the migration of high qualified
permanentă în cauze subiective şi cauze people. For a correct analysis I divided the
obiective. Conjuncturile economice causes in objective and subjective ones.
nefavorabile, situaţia politică şi socială pot There are a lot of subjective causes identified
provoca presiuni psihologice asupra by specialists being decisive for this complex
individului, generând dorinţa indivizilor de a phenomenon. The unfavourable economical
căuta un loc de viaţă care să le împlinească circumstances, the social and political
aspiraţiile. O altă explicaţie oferită este că în situation, the violation of human rights and
cadrul Noii Ordini Mondiale societăţile of academical freedom can produce
aparţin uneia din cele două categorii: psychological pressures on the person,
meritocraţia şi oligarhia. Meritocraţia atrage generating the people’s wished to find a
se pare elitele, pe când oligarhia generează place which can fulfil their dream.
fluxul de capital uman către societăţile Another explanation is that within the
meritocratice. Este mult vehiculată ideea unei New World Orders the societies belong to

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2010
190
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.2/2010

domnii a elitelor în noua societate deschisă, one of these two categories: meritocracy and
globalizată. Într-o societate de tip oligarchy. Meritocracy draw the elites, while
meritocratic, pentru ca o persoană să facă the oligarchy generates floods of human
parte din rândul elitelor trebuie ca să capital towards meritocracy societies. The
corespundă criteriilor formulate de acestea, idea of elites rule in the new globalised
pentru că regulile de intrare sunt fixe. society is much conveyed. In a meritocracy
Trebuie să posede o inteligenţă ridicată, society a person must correspond to the
educaţie, imaginaţie şi capacitate de adaptare criteria of the society in order to join the
ridicată la noile tehnologii şi descoperiri ce elites because the rules for joining are
se succed în ritm ameţitor. O persoană este established. He must have a high
acceptată într-un astfel de cerc elitist dacă intelligence, education, imagination and an
satisface o serie de parametrii inerenţi. adaptation capacity to the new technologies
Respingerea unei astfel de persoane în ciuda and discoveries that succeed very fast. A
faptului că satisface aceşti parametrii inerenţi person is accepted in the elites only he fulfils
poate fi un prilej de a stârni conflicte şi a series of inherent parameters. The rejection
frustrări in rândul persoanelor respective şi of such a person even if he can fulfil a series
apariţia dorinţei de a emigra către societăţi ce of inherent parameters can be an opportunity
le vor oferi mediul propice dezvoltării şi to provoke conflicts and frustrations in the
împlinirii profesionale şi sociale şi care le va abreast of people, and also provoke the wish
recunoaşte potenţialul propriu. to emigrate to societies which offer them
În contrast cu o societate de tip favourable conditions to develop and to
meritocratic, ceea de tip oligarhic presupune professional fulfilment, which will recognize
ca o serie de parametrii, numiţi de Sam their own potential. Unlike the meritocracy
Vakin transcendenţi, să fie îndepliniţi pentru society, the oligarchy society means a series
ca persoana respectivă să aparţină unui astfel of parameters, called by Sam Vakin
de cerc elitist. Un parametru transcendent nu transcendental, should be fulfilled so that a
depinde de individ. El este o întâmplare ce person can belong to the elites. A
scapă voinţei individului. Un astfel de transcendental parameters doesn’t depend on
parametru transcendent este sexul, rasa, the person. It is a happening that slips the
religia, arborele genealogic. Pentru ca să facă person’s will. Such a transcendental
parte dintr-un mediu elitist, persoana trebuie parameter is gender, race, religion,
să aparţină în general rasei albe, să aibă sex genealogical tree, etc. In order to take part
masculin, şi să aparţină unei anumite clase into the elites, a person must belong to the
sociale. white race, to be a male, and to belong to
Societăţile oligarhice sunt întotdeauna certain class. The oligarchy societies always
generatoare de fluxuri de capital uman către generate floods of human capital to the
cele de tip meritocratic. Persoane cu un meritocracy societies. Persons with high
potenţial înalt, ce îndeplinesc toate cerinţele potential who have all the necessary
necesare pentru a face parte dintr-un cerc conditions in order to join the elites are
elitist sunt respinse din motive nedrepte, rejected because of unfair reasons, because
pentru că nu respectă parametrii they don’t satisfy the transcendental
transcendenţi, generând astfel tendinţa de a parameters generating the tendency of
părăsi statul respectiv. În fapt, cauza leaving the state. In fact, the real cause of
emigrării este tocmai acest conflict dintre this brain drain phenomenon is precisely this
societăţile de tip meritocratic şi cele de tip conflict between meritocracy and oligarchy
oligarhic, conflict ce generează un flux de societies, conflict which generates a flood of
capital uman dinspre societăţile de tip human capital from oligarchy societies to
oligarhic spre cele de tip meritocratic. meritocracy societies. Besides this, the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2010
191
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.2/2010

Aceasta ar fi o importantă cauză financial issue is very often wet, the big
subiectivă a acestui fenomen. Pe lângă difference between the earned incomes of a
aceasta, foarte des invocată este problema high qualified person from a developed
financiară, diferenţa mare dintre veniturile country and the earned income of a high
obţinute de o persoană într-o ţară dezvoltată qualified person in an underdeveloped
şi una la fel de bine pregătită într-o ţară country.
subdezvoltată sau în curs de dezvoltare.
Analizând atent aceste două cauze majore, se 2.2. Objective causes
observă că există între ele o corelaţie directă
pozitivă, societatea de tip oligarhic fiind The labour market of high qualified
întotdeauna şi o societate în care nivelul de staff has been globalized and knew an
trai este foarte scăzut. unprecedented increase so that many factors
appeared, factors which determine on the one
2.2. Cauze obiective hand the need of drawing of human capital
from outside, and on the other hand the wish
Piaţa muncii s-a mondializat şi a to emigrate towards societies which offer the
cunoscut o creştere fără precedent, apărând fulfilment of people’s aspirations. We can
astfel un complex de factori ce determină pe classified this complex objective causes in
de o parte nevoia atragerii de capital uman endogenous and exogenous causes.
din exterior, iar pe de altă parte dorinţa de a Endogenous of causes totalize the
emigra spre societăţi care oferă împlinirea intern, economical, social and political
aspiraţiilor indivizilor. Acest complex de circumstance within a state. The example of
cauze obiective le putem clasifica în cauze the ex USSR is very suggestive. The opening
obiective endogene şi exogene. politics of the president Gorbaciov led in
Cauzele obiective endogene time to the loss of the political control to the
însumează conjuncturile interne, economice, collapse of the economy, to the disappearing
sociale şi politice din interiorul unui stat. in time of the restrictions from the
Exemplul sovietic este foarte sugestiv în communist period concerning the floods of
acest sens. Politica de deschidere a human capital, the labour migration. The
preşedintelui Gorbaciov a dus în timp la increase of inflation, the stressed
pierderea controlului politic, căderea devaluation, the dramatically decrease of
economiei, dispariţia treptată a restricţiilor fund for the scientifically research led to the
existente în perioada comunistă în ceea ce will of emigration among the high qualified
priveşte fluxurile de capital uman, migraţia persons. To all these we can add the
forţei de muncă. Creşterea accentuată a contraction determined by the collapse of the
inflaţiei, devalorizarea accentuată, scăderea economy due to the political changes, the
dramatică a fondurilor destinate cercetării input of foreign capital and the output of
ştiinţifice a dus la apariţia dorinţei de a autochthonous capital. The institutions
emigra. La acestea se adaugă contracţia sustained by the state were the most affected,
cererii interne pentru un anumit segment, the state wasn’t aware of the new issues so
determinată de prăbuşirea economiei datorită there is no efficient program which stops the
schimbărilor politice, deschiderea accentuată, flood of high qualified human capital. But
pătrunderea capitalului străin şi ieşirea celui the most endogenous objective cause is the
autohton. Instituţiile susţinute integral de low living standard in the birth countries of
către stat au fost cele mai afectate, statul nu a who choose to emigrate, the security and
conştientizat problemele noi apărute, ne- comfort, as well as the lack of material
existând astfel nici un program eficient care resources for the development of a research
să stopeze scurgerile de capital uman. Însă activity at the international standards.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2010
192
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.2/2010

ceea mai importantă cauză obiectivă The exogenous objective causes are
endogenă este standardul scăzut de viaţă în the engine which acts and determines the
ţările natale ale celor care aleg calea high qualified labour demand, the brain drain
emigrării, siguranţa şi confortul ce nu phenomenon. The globalisation affected the
mulţumeşte, precum şi lipsa bazei materiale most regions of the world, the borders
desfăşurării unei activităţi de cercetare la dimmed; the competition has an important
standarde internaţionale. role on the human capital market which is
Cauze obiective exogene. Motorul, more and more global. The young researcher
cele care acţionează şi determină cererea de from Central and Eastern Europe are drawn
muncă calificată şi înalt calificată, sunt by the “American dream” or the mirage of
aceste cauze obiective exogene. Globalizarea developed West European countries, leaving
a afectat majoritatea regiunilor globului, their birth country in order to search a better
graniţele s-au estompat, concurenţa a căpătat living standard and a professional fulfilment.
un rol hotărâtor pe o piaţă a capitalului uman As well as US and West European countries
din ce in ce mai mondializată. Modelul or developed Asian countries lead a draft
american arată veridicitatea acestei politics of the high qualified staff from
propoziţii. De la declaraţia de independenţă, Central and Eastern Europe, benefiting of the
Statele Unite ale Americii au fost din results of foreigner researches of whose
totdeauna „pământul promis” pentru toate professional forming they didn’t contribute
categoriile de oameni din Europa. Atracţia to, being exempted from educational costs
aceasta pentru USA nu s-a schimbat, tineri generated by schooling of a potential
din Europa, dar şi din Asia, îşi părăsesc ţara researcher.
natală în căutarea unor condiţii mai bune de
viaţă şi de împlinire profesională. 3. Emigrants

3.Emigranţii 8739 people have emigrated


permanently in 2008, in Romania, of which
8739 persoane au emigrat permanent 3069 persons were male and 5670 were
în anul 2008, din România, dintre care 3069 female people, compared with 96,929
persoane de gen masculin şi 5670 persoane persons in 1990, of which 46,335 male and
de gen feminin, comparativ cu 96929 50,594 female. Figure 1 shows the
persoaneîn anul 1990, dintre care 46335 permanent migration flow from Romanian
persoane de gen masculin şi 50594 persoane during the period of 1990-2008, overall and
de gen feminin. În figura 1 este prezentat by gender. As I emphasized in the
fluxul emigranţilor permanenţi din România introduction, the absolute number of
în perioada 1990-2008, per total şi în funcţie permanent emigrants declined in the
de gen. Aşa cum am subliniat şi în analyzed period, dueto the explosion of
introducere, numărul absolut al emigranţilor temporary labor migration.
permanenţi a scăzut în perioada analizată, pe
fondul exploziei migraţiei temporare a forţei Figure 1: Permanent emigrants, in total and
de muncă. by gender

Figura 1: Emigranţii permanenţi, per total şi


în funcţie de gen

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2010
193
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.2/2010

100000 100000

80000 80000

Total Total
60000 60000
Masculin Masculin
Feminin Feminin
40000 40000

20000 20000

0 0
19
19 0
19 1
19 2
19 3
19 4
19 5
19 6
19 7
19 8
20 9
20 0
20 1
20 2
20 3
20 4
20 5
20 6
20 7

19
19 0
19 1
19 2
19 3
19 4
19 5
19 6
19 7
19 8
20 9
20 0
20 1
20 2
20 3
20 4
20 5
20 6
20 7
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
0
0
0
0
0
0
0
0
08

9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
0
0
0
0
0
0
0
0
08
Migraţia temporară a forţei de muncă
Temporary labor migration is a
este un fenomen proeminent pentru perioada
prominent phenomenon for the post-
post-comunistă. Un sondaj CIA Worldfacts
communist period in Romania. An CIA
apreciază că 4 până la 7.3 procente din
Worldfacts survey emphasized that 4 to 7.3
populaţia României a lucrat în străinătate cel
percent of the Romanian active population
puţin odată în 1990. În 2005, 13 procente din
worked abroad at least once in 1990. 13
gospodării au avut 1.5 membrii ce au lucrat
percent of households had 1.5 members who
în afară, aproximativ 1,400,000 emigranţi
have worked abroad in 2005.
activi. Un sondaj realizat în 2006 de către
A survey conducted in 2006 by the
Fundaţia pentru o Societate Deschisă pentru
Open Society Foundation for the period
perioada 1990-2007, evidenţia că mai mult
1990-2007, show that more than one third of
de o treime din gospodăriile româneşti aveau
Romanian households had at least one
cel puţin un emigrant ce lucra în străinătate
immigrant who worked abroad in that period.
în aceea perioadă.
13270 employment contracts were mediated
13270 contracte de muncă au fost
by private agents in 2006, mostly for
mediate de către agenţii privaţi în anul 2006,
students working during summer in the U.S.
majoritatea lor pentru studenţi ce lucrează pe
In table 1 there are presented the
timpul verii în SUA.
Romanian emigrants, by employment status,
În tabelul 1 sunt prezentaţi emigranţii
in 2006.
români după statusul ocupaţional, în anul
2006.
Table 1: Romanian Emigrants by
employment status, 2006
Tabelul 1: Emigranţi români după status
Employment status Abroad
ocupaţional, 2006
(%)
Status ocupaţional În afara
Construction 36.1
ţării (%)
Agriculture, hunting and 28.1
Construcţii 36.1
forestry
Agricultura, vanatoare si 28.1
Private households with 14.6
silvicultura
employees
Gospodarii private cu angajati 14.6
Hotel and restaurant services 11.6
Servicii hoteliere si de 11.6
Transport and comunication 3.5
restaurant
Manufacturing 3.3
Transport si comunicatii 3.5
Health and social services 2.3
Industrie manufacturiera 3.3
Electricity, gas and water 1.8
Sanatate si servicii sociale 2.3
Public administration and 0.8
Electricitate, gaz şi apă 1.8
defense
Administraţie publică şi 0.8
Education 0.7
apărare
Other community service 0.4

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2010
194
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.2/2010

Educaţie 0.7 Extrateritorial organizations 0.4


Alte servicii în folosul 0.4 Fishing 0.2
comunităţii Mining 0.1
Organizaţii extrateritoriale 0.4 Others 6.8
Pescuit 0.2
Minerit 0.1 The main destinations of Romanian
Altele 6.8 emigrants are Israel, Hungary, US, Spain,
Italy, Germany, Canada, Austria, France and
Principalele ţări de destinaţie ale Greece.
emigranţiolor români sunt Israel, Ungaria,
Statele Unite, Spania, Italia, Germania,
Canada, Austria, Franţa, Grecia.

2: Total emigrants by country of destination


Tabelul 2: Stocul emigranţilor după Country of destination Emigrant
principalele ţări de destinaţie ale stock
emigranţilor români Australia 12897
Ţara de destinaţie Stoc emigranţi Austria 48041
Australia 12897 Canada 65553
Austria 48041 Czech Republic 12089
Canada 65553 France 27414
Republica Cehă 12089 Germany 122398
Franţa 27414 Greece 23025
Germania 122398 Hungary 155148
Grecia 23025 Irland 8544
Ungaria 155148 Israel 164783
Irlanda 8544 Italy 125160
Israel 164783 Spain 130000
Italia 125160 Sweden 12798
Spania 130000 Switzerland 7451
Suedia 12798 Turkye 21873
Elveţia 7451 UK 8482
Turcia 21873 US 154018
Marea Britanie 8482 Others 143607
SUA 154018 Total 1244052
Altele 143607 *Source: World Bank, 2007
Total 1244052
*Sursa: World Bank, 2007
4. Immigrants

4. Imigranţii The total number of permanent


immigrants who chose Romania was of
Numărul total al imigranţilor 10,030 persons in 2008, a 8428 persons
permanenţi care au ales România a fost de increase compared with 1991. 6041 are
10030 persoane în anul 2008, cu 8428 mai women and 3989 men. In figure 2 is
mult comparativ cu anul 1991. Dintre aceştia presented the evolution of permanent

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2010
195
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.2/2010

6041 sunt femei şi 3989 bărbaţi. În figura 2 immigrants in Romania during the period of
este prezentată evoluţia imigranţilor 1991-2008. Analyzing the data can be
permanenţi în ţara noastră în perioada 1991- observed a sharp increase of the people who
2008. Analizând datele se observă o creştere choose Romania as adoptive country,
accentuată a persoanelor ce aleg România ca especially in the last three years, after our
ţară adoptivă în special în ultimii 3 ani, după country became a member of EU.
ce ţara noastră a devenit membru al Uniunii
Europene. Figure 2: The evolution of permanent
immmigrants in the period of 1991-2008
Figura 2: Evoluţia imigranţilor permanenţi
în perioada 1991-2008

14000
14000
12000
12000
10000 Total
10000 Total
8000 Masculin
8000 Masculin
6000 Feminin
6000 Feminin
4000
4000
2000
2000
0
0
19
19 1
19 2
19 3
19 4
19 5
19 6
19 7
19
20 9
20 0
20 1
20 2
20 3
20 4
20 5
20 6
20 7
9
9
9
9
9
9
9
98
9
0
0
0
0
0
0
0
0
08
19
19 1
19 2
19 3
19 4
19 5
19
19 7
19
20 9
20 0
20 1
20 2
20 3
20 4
20 5
20 6
20 7
9
9
9
9
9
96
9
98
9
0
0
0
0
0
0
0
0
08

În tabelul 3 este prezentat numărul total al In table 3 is presented the total number of
imigranţilor în anul 2006 pe ţări de immigrants in 2006 by country of origin,
provenienţă cu rezidenţă permanentă sau with permanent residence or work permit.
permisde lucru Table 3: Immigrants by origin country,
2006
Tabelul 3: Imigranţi după ţara de
provenienţă, 2006 Origin country Total 2006
Ţara de Total 2006 Moldavia 11392
provenienţă Turkey 6337
Moldova 11392
China 4974
Turcia 6337
China 4974 Italy 3595
Italia 3595 Germany 2233
Germania 2233 US 1976
US 1976 Siria 1929
Siria 1929 France 1591
Franţa 1591 Lebanon 1321
Liban 1321 Ukraine 1254
Ucraina 1254 Other countries 17004
Alte ţări 17004 Total 53606
Total 53606

Principalele ţări de origine a imigranţilor The main origin countries of immigrants are
sunt Moldova, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Moldova, Bulgaria, Ukraine, Russia, Syria
Siria, Republica Arabă, Ungaria, Grecia, Arab Republic, Hungary, Greece, Turkey,
Turcia, Italia, Germania. Italy and Germany

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2010
196
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.2/2010

5.Consequences of emigration
5. Consecinţe ale emigrării
There is a positive direct correlation 
Există o corelaţie directă pozitivă în between education and economical growth, 
ceea ce priveşte educaţia şi creşterea which is indicated as a major source of long‐
economică pe termen lung, aceasta fiind term growth. Consequently, skilled and high 
indicată ca una din sursele majore ale skilled migration is a negative externality for 
creşterii economice pe termen lung. Pe cale the origin country of these people.  
de consecinţă, emigrarea persoanelor
calificate şi înalt calificate este o There is a position, become classical
externalitate negativă pentru ţara nativă a in economy, to treat this phenomenon as a
acestor persoane. Există o poziţie, devenită negative externality imposed to the
clasică, în economie, de a trata acest population remaining in the country. This
fenomen ca pe o externalitate negativă theory has been re-evaluated and the new
impusă populaţiei rămase în ţară. Această approaches show that in a small economy,
teorie a fost reevaluată, noile abordări developing, open, characterized by skills
arătând că într-o economie mică, în heterogeneity, two effects can be noticed and
dezvoltare, deschisă, caracterizată prin differentiated: an ex-ante brain effect,
eterogenitatea aptitudinilor, pot fi puse în deriving from the fact that the existence of
evidenţă două efecte: un efect ex- ante al migration possibilities encourages
acestui fenomen, derivând din faptul că investments in education because of the
existenţa posibilităţilor de emigrare superior income brought by the investment in
încurajează investiţiile în educaţie din cauza education valorised in exterior and an ex-
veniturilor superioare aduse de investiţia post effect, induced by this tendency of the
educaţională, valorificată în exterior, şi un highly qualified people to emigrate. It seems
efect ex-post, indus de această tendinţă a that the income of the Germany-Eastern
persoanelor calificate şi înalt calificate de a Europe axe has increased on account of the
emigra. human capital mobility. Some analysts offer
this motivation in order to sustain the
Se pare însă că venitul axei Germania- liberalization of the human capital fluxes, for
Europa de Est a crescut în urma mobilităţii the “laissez-faire” applied to it. The
capitalului uman. Unii analişti oferă această developed countries offer the necessary
motivaţie pentru susţinerea liberalizării frame for the human potential development
fluxurilor de capital uman, pentru „laissez- and the poor countries offer intelligence.
fair-ul” aplicat acestuia. Ţările dezvoltate This could be an application of Ricardo’s
oferă cadrul necesar dezvoltării potenţialului comparative advantage: every country
uman, iar ţările sărace oferă materia cenuşie. specialises on what it can efficiently product,
Aceasta poate fi o aplicaţie a avantajului with better results. But things aren’t that
comparativ al lui Ricardo: fiecare ţară se simple. Paul Samuelson states that “people
specializează pe ceea ce poate produce mai are not merchandise”. Leaving this statement
eficient, cu mai bune rezultate. Lucrurile nu aside, the country that loses this huge
sunt însă atât de simple. Paul Samuelson potential represented by the highly qualified
afirma că „oamenii nu sunt o marfă”. Lăsând people loses the possibility to educate, create
la o parte această afirmaţie, ţara ce pierde and use this elitist class of highly educated
acest uriaş potenţial reprezentat de people and in time there appears an increase
persoanele calificate pierde posibilitatea de a of its income. The CEEC’s are the most
educa, a crea şi a se folosi de aceasta affected by this phenomenon. The brain-
categorie, în timp apărând scăderea drain should be cautiously and seriously
veniturilor acesteia. Ţările Central şi Est-

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2010
197
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.2/2010

Europene sunt cele mai afectate de acest treated because its especially on long term
fenomen. Brain drain-ul ar trebui tratat cu effects are insufficiently investigated and
prudenţă, deoarece efectele sale, mai ales they might have major effects, emphasised
cele pe termen lung sunt insuficient by this accentuated globalisation process of
investigate, putând avea efecte negative the labour market and by this uncontrolled
majore, accentuate de acest proces de globalisation wave.
mondializare accentuată a pieţei muncii şi de
acest val de necontrolat al globalizării. 6.Solutions to counteract the effects of
emigration
6. Soluţii de contracarare a efectelor
emigrării Most economists investigating this
phenomenon considered that highly qualified
Tendinţa generală în cercetarea people’s migration represented a negative
economică este de a considera migraţia, în externality for their natal country. The new
special a persoanelor înalt calficate, ca o approaches of this phenomenon offer as a
externalitate negativă pentru ţara natală. possible solution regarding the highly
Noile abordări ale acestui fenomen oferă ca o qualified people left abroad as a potential
soluţie posibilă considerarea emigranţilor gain and not a loss. If the natal country could
plecaţi în străinătate ca un potenţial câştig şi find a way to valorise this human resource, if
nu o pierdere. Dacă ţara de provenienţă a it could take advantage on the experience
acestor persoane găseşte o cale de they gained in the receiving country, the
valorificare a experienţei câştigate de problem would be solved. Two ways of
emigranţii temporari în ţara primitoare, counteracting this phenomenon have been
atunci externalitatea negativă ar deveni una suggested: either those who left are offered
pozitivă. Au fost sugerate două modalităţi de enough good reasons to come back, or by
a contracara acest fenomen: fie ca să se ofere constituting Diaspora and using them to
acestora motive suficiente pentru a nu pleca, develop the mother society. If this flux were
sau pentru a se întoarce, fie pentru a bilateral one, a two-ways street, the highly
constituirea lor în diaspore şi folosirea qualified people’s natal country might play a
acestora în dezvoltarea societăţii mamă. beneficiary part. Still the return of these
Reîntoarcerea acestor persoane calificate şi highly qualified people is a complicated
înalt calificate este însă un proces complicat process that depends on a series of
ce depinde de o serie de factori conjuncturali conjectural factors very hard to control, such
foarte greu de controlat, cum ar fi cei as the economical ones, but also the social,
economici, dar şi sociali, politici, etc. A miza political ones etc. Laying only on affective
doar pe legături afective într-o lume a connections in a world of pragmatism might
pragmatismului este posibil să fie un joc be a lost game. As for the Diasporas
pierdut. În ceea ce priveşte constituirea constitution and using for the mother society
diasporelor şi folosirea lor în beneficiul ţării benefit, it seems to be a more veridical and
de provenienţă a emigranţilor, se pare că este spread option. The labour market
o opţiune mult mai bună şi mult mai globalisation and attenuation of the
răspândită. Mondializarea pieţei muncii şi communicational borders makes their use
atenuarea graniţelor comunicaţionale face possible without physically returning in the
posibilă folosirea acestora fără a se origin country. It’s even more advantageous
reîntoarce fizic în ţara de origine. Este chiar for the country in question, benefiting of
mai avantajos pentru ţara în cauză, their individual researches and of  the ones of
beneficiind de cercetările lor individuale şi the cognitive socio-groups they have adhered
cele ale socio-grupurilor cognitive la care au to, with minimum investments. This

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2010
198
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.2/2010

aderat, cu investiţii minime. S-ar părea că alternative, at least from the economists’
această alternativă, cel puţin din punct de point of view would seem much more
vedere al economiştilor, este mult mai advantageous. However the first one is far
avantajoasă. Totuşi prima este departe de a fifrom being obsolete and the second one is far
perimată, iar a doua este departe de a-şi fi from proving its supremacy. It’s difficult to
demonstrat supremaţia. Este dificil de spus say which way should be chosen. The brain-
ce cale ar trebui să se aleagă. Fenomenul drain phenomenon is insufficiently
migraţiei este insuficient investigat, iar investigated and it’s difficult to keep its
efectele lui greu de ţinut sub control. Liberaeffects under control. The free circulation of
circulaţie a capitalului uman poate duce la the human capital can lead to the increase of
disparities between the world states and to
mărirea disparităţilor între ţările lumii şi la
mărirea tensiunilor globale, dar poate avea şiglobal tensions amplification, but it can also
o contribuţie importantă la atenuarea have an important contribution to attenuate
disparities in the income distribution on
disparităţilor în distribuirea venitului la nivel
mondial. world-wide level. But this depends on the
way governments will act, on their
internalisation politics, on the way they will
know how to find and use means leading to
Bibliografie benefit and not to loss on account of this
phenomenon. That is the reason why a
[1] Chelcea, L. (2002). “The Culture of detailed investigation of this phenomenon is
Shortage during State Socialism: necessary.
consumption
Practices in a Romanian Village in the Bibliografie
1980s”. Cultural Studies 16 (1), 16-43.
[2] Gheorghiu, Dorel: 2004, Migraţia [1] Chelcea, L. (2002). “The Culture of
Internaţională 2003. Institutul Naţional de Shortage during State Socialism:
Statistică consumption
[3] Lăzăroiu, Sebastian and Monica Practices in a Romanian Village in the
Alexandru (2008) Who is Coming after Who 1980s”. Cultural Studies 16 (1), 16-43.
is Leaving? Labour Migration in the Context [2] Gheorghiu, Dorel: 2004, Migraţia
of Romania’s Accession to the EU. Country Internaţională 2003. Institutul Naţional de
Report. International Organization for Statistică
Migration, Geneva. [3] Lăzăroiu, Sebastian and Monica
[4] Joint Parliamentary Committee EU- Alexandru (2008) Who is Coming after Who
Romania: 2005, The Border Control and the is Leaving? Labour Migration in the Context
Schengen System Topic in Romania 19th of Romania’s Accession to the EU. Country
Meeting, Brussels, 22-23 November 2005. Report. International Organization for
[5] Pop, D. (2006) The Developmental Migration, Geneva.
Effectiveness of Remittances, Case Study on [4] Joint Parliamentary Committee EU-
Huedin town, Romania, Romania: 2005, The Border Control and the
http://www.wiiw.ac.at/balkan/files/POP.pdf Schengen System Topic in Romania 19th
[6] Sandu, Dumitru et al. (2006) Living Meeting, Brussels, 22-23 November 2005.
Abroad on a Temporary Basis. The [5] Pop, D. (2006) The Developmental
Economic Migration of Romanians: 1990- Effectiveness of Remittances, Case Study on
2006. Open Society Foundation, Bucharest. Huedin town, Romania,
[7] UNDP National Human Development http://www.wiiw.ac.at/balkan/files/POP.pdf
Report – Romania (2007) Making EU [6] Sandu, Dumitru et al. (2006) Living

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2010
199
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.2/2010

Accession Work for All. Fostering Human Abroad on a Temporary Basis. The
Developmentby Strengthening the Economic Migration of Romanians: 1990-
Inclusiveness of the Labour Market in 2006. Open Society Foundation, Bucharest.
Romania. Bucharest. [7] UNDP National Human Development
[8] World Bank, Development Prospects Report – Romania (2007) Making EU
Group (2007) Migration and Remittances Accession Work for All. Fostering Human
Factbook, Developmentby Strengthening the
http://siteresources.worldbank.org/INTPROS Inclusiveness of the Labour Market in
PECTS/Resources/334934- Romania. Bucharest.
1181678518183/Romania.pdf [8] World Bank, Development Prospects
Group (2007) Migration and Remittances
Factbook,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2010
200