Sunteți pe pagina 1din 29

CUPRINS

Pag.
Argument 2
Cap. 1. Pregatirea pieselor pentru filetare 3
Cap. II. Metode de prelucrare prin aschiere a filetelor 5

2.1. Filetarea cu filiera si cu tarodul pe strung 5


2.2. Filetarea cu cutite 6
2.2.1. Executarea filetelor cu profil triungiular 9
2.2.2. Executarea filetelor cu profil trapezoidal 10
2.2.3. Executarea filetelor cu profil dreptunghiular 11
2.2.4. Executarea filetelor modul, diametral si circular Pitch 12
2.2.5. Executarea filetelor conice 13
2.3. Executarea filetelor prin frezare 14
2.4. Prelucrarea filetelor prin rectificare 16
Cap. III. Asamblari prin filet 18

3.1. Scule folosite la montarea si demontarea suruburilor 18


3.2. Montarea si demontarea prezoanelor 19
3.3. Montarea si demontarea pieselor asamblate cu suruburi si piulite 19
3.4. Asigurarea imbinarilor filetate impotriva desurubarii in timpul functionarii 20
3.5. Imbinari filetate speciale 21
Cap. IV. Masuri de protectia muncii 23
Bibliografie 24
ARGUMENT

Prelucrarile prin aschiere ocupa un loc important in industria constructiilor de


masini. Majoritatea pieselor componente ale masinilor si aparatelor pentru care se
cere o precizie mare si calitate superioara a suprafetelor sunt obtinute prin aschiere.

Metodele de prelucrare prin aschiere a filetelor sunt determinate in principal de


precizia dimensionala a filetului sau de productivitatea dorita a se obtine la prelucrare.

In principal, metodele de prelucrare prin aschiere a filetelor sunt determinate


de tipul masinii unelte pe care se face prelucrarea. Astfel se cunosc metode de
filetare prin strunjire, frezare, rectificare.

Metodele de filetare pe strung sunt caracterizate prin sculele aschietoare


folosite la executarea filetului. Aceste scule sunt: filiere (pentru filetarea arborilor),
tarozii (pentru filetarea alezajelor) si cutitele (pentru filetarea arborilor si alezajelor).

Metodele de filetare cu filiera sau cu tarodul sunt folosite pe scara larga


deoarece sculele utilizate sunt simple si ieftine, iar exploatarea mai usoara, insa sunt
putin precise.

Metodele de filetare cu cutite sunt mai productive si mai precise, insa ceva mai
costisitoare.

Metodele de executare a filetului prin frezare sunt de multe ori preferate filetarii
pe strung sau pe alte masini, datorita productivitatii ridicate, dar precizia filetului
realizat este mai redusa decat aceea a filetului executat pe strung.

Metodele de filetare prin rectificare sunt foarte precise, costisitoare si foarte


putin productive, dar pentru anumite piese de mare precizie nu pot fi inlocuite cu nici
o metoda.

Datorita multiplelor utilizari ale asamblarilor filetate in toate domeniile de


activitate umana, in continuare voi prezenta cateva metode de prelucrare prin
aschiere a filetelor si de realizare a asamblarilor filetate.
Capitolul I
PREGATIREA PIESELOR PENTRU FILETARE

Piesele se pregatesc pentru filetare cu cutitui prin strunjire, gaurire sau


alezare. In timpul aschierii la filetare, datorita deformatiilor elastice, diametrul exterior
al surubului se mareste iar diametrul interior al gaurii se micsoreaza, lucru de care
trebuie sa se tina seama la prelucrare.

Daca grupa pentru filetare este executata la un diametru prea mare fata de
diametrul interior al filetului, flancurile filetului nu se formeaza complet. La un diametru
prea mic, trebuie ca tarodul sa aschieze prea mult material, pentru care motiv este
foarte solicitat si se poate rupe.

La rotirea tarodului in gaura, materialul este refulat spre interior


astfel ca diametrul gaurii se micsoreaza. Deci gaura trebuie executata
la un diametru mai mare decat diametrul interior al filetului, folosindu-se burghie cu
diametrele calculate cu urmatoarele relatii :
do=D—0,54 x 2p, pentru filete metrice ; (1.1)
do=D—0,65 • 2 • p, pentru filete in toll ; (1.2)
in care : do este diametnil burghiului, in mm ; D — diametrul nominal al filetului, in mm
p — pasul filetului, in mm.

Pentru filetele interioare avand diametre mari se folosesc burghie


chiar la diametrul interior al filetului.

Pentru ca tarodul sa aschieze bine si sa se evite formarea bavurii, gaura se


teseste pe ambele parti la marimea diametrului exterior al filetului (fig. 1.1, b).

Inainte de filetarea exterioara, piesa se strunjeste la diametrul exterior al


filetului, apoi pentru inceputuI taierii filetului, se executa o tesitura la 45° pana la
diametnil interior al filetului.

Dupa executarea lungimii filetate utile, cutitul trebuie retras din aschie. In
timpul acesta, caruciorul mai avanseaza. In acest caz, trebuie sa se mai adauge o
portiune oarecare x pentru filete exterioare (fig. 1.1, a) si y pentru filete interioare (fig.
1.1, b), numita iesirea filetului pentru scoaterea cutitului din aschie, evitandu-se in
acest fel ruperea cutitului.

Valoarea x este cuprinsa intre 0,3 §117 mm, iar y intre 1 si 12 mm, in functie
de diametrul piesei de filetat.

Cand filetul trebuie folosit in intregime sau cand la capatul acestuia piesa are
un prag atunci la teminarea lungimii de filetat se executa degajare (fig. 1.1., c—f).
Marimea degajarilor fi §i fz difera de la filet la filet si de la piesa la piesa.

Fig. 1.1 Tesirea si degajarea pentru filetare :

a — tesire exterioara ;

b — tesire interioara ;

c — degajare rotunda ;

d — degajare dreapta ;

e, f — degajare inclinata.
Capitolul II

METODE DE PRELUCRARE PRIN ASCHIERE A FILETELOR

2.1. FILETAREA CU FILIERA SI CU TARODUL PE STRUNG

• Filetarea cu filiera. La prelucrarea filetului piesa se strange in universal, in


bucsa elastica sau in dispozitiv. Dupa strunjirea piesei la diametrul prescris si
executarea unei tesituri pe fata frontala a piesei, pentru ca filiera sa patrunda mai
usor in material, se executa manual cateva spire prin invartirea portfilierei cu mana
(fig. 2.3, a). Dupa aceea se pune in functiune strungul si se executa filetarea (fig. 2.3,
b). Pentru retragerea filierei, se foloseste mersul inapoi al universalului.

Fig. 2.1. Filetarea pe strung cu ajutorul filierei :


a — cu mana ; b — cu piesa in miscare de rotatie.

Filetarea cu filiera se executa in conditii destui de grele. De aceea, piesa


trebuie racita si unsa in mod abundent, pentru a nu se deteriora filetuli piesei sau a
filierei.
Fllierele sunt in general de doua tipuri : fixe (rotunde), care se folosesc pentru
filete pana la 52 mm, si reglabile, care se folosesc pentru domeniul pentru care au
fost construite.
Pentru a se obtine o suprafata neteda, filetarea cu filiera se executa cu viteze
de aschierei mici, racirea facandu-se din abundenta. Pentru otel se recomanda viteza
de aschiere de 3—4 m/min si racire cu ulei cu sulf (sulfofrezol) sau ulei de in fiert ;
pentru fonta se recomanda viteze de aschiere de 2,5 m/min, iar pentru alama, de 9—
15 m/min, ambele cu racire cu petrol lampant.
• Filetarea cu tarodul. Flletarea cu tarodul se executa la gaurile strapunse, la
gaurile infundate si la filetarea partiala a gaurilor.
Piesa se strange in universal sau in bucsa elastica, astfel incat axa ei
sa coincida cu axa de rotatie a arborelui principal. Dupa executarea gaurii cu ajutorul
burghiului prescris pentru dimensiunea de filet, se executa filetarea cu tarodul, care
se monteaza intr-un antrenor (fig. 2.2).

Fig. 2.2. Filetarea pe strung: cu ajutorul tarodului :

a - sprijinirea antrenorului
b – sprjinirea tarodului
Pentru aschierea primelor spire ale filetului tarodul trebuie apasat cu atentie si.
uniform, prin intermediul. pinolei papusii mobile, invartindu-se roata de mana. Imediat
ce tarodul a patruns in piesa, deplasarea lui mai departe se realizeaza datorita rotirii
piesei. inainte de inceperea filetarii cu tarodul trebuie curatata gaura piesei de aschii.
Acest lucru are o importanta foarte mare, in mod special la gaurile infundate.
Se recommend viteze de aschiere de 3 - 15 m/min si racirea cu ulei cu sulf,
pentru piese de otel, si viteze de 6 - 22 m/min cu racire cu emulsie sau petrol
lampant, pentru piese din fonta, alama, aluminiu.

2.2. FILETAREA CU CUTITE

Este una din cele mai raspandite metode de filetare pe strung. Se aplica
aproape in toate cazurile de filetare a pieselor mai importante ale masinilor care
trebuie sa fie precise si de calitate. Datorita productivitatii ridicate a acestei metode s-
au construit strunguri specializate pentru operatia de filetare.
Realizarea unui filet corect este posibila numai prin alegerea unui cutit
corespunzator profilului filetului de realizat. De asemeni o importanta deosebita
trebuie acordata alegerii regimului de aschiere, tipului de cutit si numarului de treceri
pentru executarea filetului.

Cutitele pentru filetare pot fi:


- normale, pentru filete exterioare;
- prismatice, pentru filete exterioare;
- disc, circulare, pentru filete interioare si exterioare
Cutitele pot avea unul sau mai multe varfuri.

La asezarea cutitului pentru filetare, se impune ca varful acestuia sa fie


continut in planul orizontal, care trece prin axa piesei; aceasta inseamna ca varful
cutitului trebuie sa fie exact la inaltimea varfurilor strungului.

Cutitul se asaza corect pentru filetarea interioara si exterioara cu ajutorul unui


sablon. O asezare foarte precisa se poate realiza cu ajutorul microscopului pentru
strung.

Filetarea unei piese cu cutitul pentru filetat nu se poate realiza printr-o singura
trecere a cutitului. De obicei se fileteaza in mai multe treceri, care sunt determinate in
principal de pasul filetului, diametrul filetului si material.

Dupa terminarea unei treceri cutitui trebuie retras repede, pentru a nu se


deterioara suprafata care urmeaza dupa filet. Apoi cutitul trebuie readus in pozitia
initiala astfel incat la trecerea urmatoare, el sa ajunga in golul filetului. Exista cateva
metode pentru executarea acestei operatii:

- dupa fiecare cursa activa, cutitul se retrage din semifabricat in sens radial, se
cupleaza cursa inversa a caruciorului, se aduce mecanic cutitui in pozitia initiala, se
fixeaza pentru adancimea corespunzatoare si se executa o noua trecere, fig. 2.3.

- dupa fiecare cursa, se decupleaza piulita surubului conducator, se retrage si


se readuce rapid, manual, cutitui in pozitia initiala, si se cupleaza pentru o noua
trecere, fig, 2.4. metoda se poate aplica numai la filete cu sot.

- se utilizeaza un dispozitiv, denumit indicator pentru filet, compus din roata


melcata 1, care angreneaza permanent cu surubul conducator 2. Pe acelasi ax al rotii
1 se monteaza un cadran divizat 3, care se roteste fata de un reper fix 4, insemnat pe
corpul indicatorului, fig. 2.5.

La strunjirea fileltului cu sot, pentru cursa de lucru, piulita surubului conducator se


cupleaza atunci cand o diviziune de pe cadran coincide cu reperul fix.

In cazul filetului fara sot se cupleaza numai atunci cand si in dreptui reperului fix,
se afla acea diviziune a cadranului care a fost si la prima trecere a cutitului. Toate
aceste metode nu corespund metodelor de tare rapida, deoarece, in aceste cazuri,
muncitorul nu mai are timp suficient pentru retragerea cutitului, la terminarea trecerii
de lucru, din care cauza cutitui se deterioreaza.

Fig. 2.3. Readucerea cutitului in pozitia initiala, fara decuplarea piulite de pe surubul conducator:
A — pozitia la prima trecere ;
A' — pozitia la a doua trecere
filet de strunjit

cutit in pozitie initiala

- surub conducator

Fig. 2.4. Readucerea normala a cutitutui in pozitie


initiala la filete cu sot.
Fig. 2.5 Readucerea mecanica a cutitului in pozitia initiala, cu indicatorul pentru filet
De aceea, in aceea in aceste cazuri, se fololosesc dispozitivele automate, care
asigura ciclul automat al operatiei, ce cuprinde cursa lonigtudinala activa, retragerea
in sens radial la sfarsitul cursei active, cursa inversa cu viteza marita si fixarea la
adancimea de aschiere pentru trecerea urmatoare.

2.2.1. Executarea filetelor cu profil triunghiular.


Procesul de strunjire propriu-zisa a filetului triunghiular se poate realiza prin trei
metode filetare cu cutitul :

— la prima metoda, dupa fiecare trecere, cutitul este deplasat perpendicular pe axa
filetului in sensul sagetii Si (fig. 2.14, a), cu adacimea de aschiere de 0.02—0,015
mm, uniforma si descrescanda ;
- la a doua metoda axa cutitului este tot perpendiculara pe axa filetului, insa sania
portcutit se roteste cu unghiul e/2, astfel incat cutitul se deplaseaza paralel cu flancul
drept al filetului cu adancimea de aschiere cuprinsa intre 0,1 si 0,7 mm, uniforma sau
descrescanda, dupa directia sagetii 82 (fig. 2.6, b), din care cauza aschierea este
.executata de catre taisul din stanga ;

- metoda a treia (fig. 2.6, c) este identica cu metoda a doua, insa unghiul de
retire a saniei porticutit este £ /2—2°.
Fig. 2.6. Metodele de
filetare cu cutitul :
a — cu deplasarea
tranaversala a cutitului ;
b — cu sania portcutit
rotita la e/2 ;
c — cu sania portcutit rotita la
£/2—2°.
Prima metoda asigura o netezire buna a ambelor flancuri ale filetului si se
aplica pentru finisarea in general si pentru degrosarea si finisarea filetelor cu pas mic
(p<2mm).

Metodele a doua si a treia asigura o suprafata neteda numai pentru flancul din
stanga, eel din dreapita ramanand rugos. De aceea aceste metode se aplica numai la
degrosare, urmand ca finisarea sa se execute dupa prima metoda.

Filetele cu p<2 mm se executa cu un singur cutit. Pentru filetele cu p<2 mm se


foloseste un cutit pentru degrosare si altul pentru finisare. In acest caz, cea mai mare
parte a prelucrarii se executa cu cutitul de degrosare, in cateva treceri (fig. 2.7, a), iar
cu cutitul pentru finisare se executa numai o calibrare, indepartandu-se o aschiere cu
setiune mica (fig. 2.7, b).

-~-»^-

Fig. 2.7. Filetarea cu cutitui :


a. — de degrosare ; b — de finisare
pentru filete cu p > 2 mm.
Fig. 2.8. Cutite normale pentru
filetat:
a — forma corecta ; b — forma
gresita ; c — filet deformat,
obtlnut cu cutitui de la pozitia b.
La cutitele normale, pentru filetare unghiul de degajare principal se
recomanda sa fie de 0°, iar .unghiul de asezare principal a de 10—15° (fig. 2.8, a).

Daca se folosesc cutite cu suprafata de degajare concava, fig. 2.8, b, la filetare


se obtin flancurile filetului deformate, fig. 2.8, c; de aceea pentru filetare nu se
recomanda folosirea acestei forme de cutit.

2.2.2. Executarea filetelor cu profil trapezoidal.

Filetul trapezoidal, avand un unghi mare de inclinare a elicei, se executa cu


cutite cu suprafete de asezare laterale inclinate spre interior, ca si la filetetul
triunghiular.

In functie de dimensiunile, precizia si calitatea suprafetei, filetul trapezoidal


poate fi prelucrat cu unul, cu doua sau trei cutite. Filetul cu pas mic si neprecis poate
fi executat cu un singur cutit, cu profilul partii aschietoare corespunzator profilului
filetului. Filetul cu pas mare si precis se executa cu doua sau cu trei cutite. Mai intai se
degroseaza filetul pe toata adancimea lui cu un cutit pentru canelat, avand latimea
egala cu latimea golului, la diametrul interior, fig. 2.9, a. Dupa aceea cu ajutorul unui cutit
trapezoidal, avand taisul ceva mai ingust decat latimea profilului filetului ce se
executa, se prelucreaza ma intai flancul drept, fig. 2.9, b, apoi flancul stang, fig. 2.9,
c, al filetului. Finisarea profilului se executa cu un cutit trapezoidal, fig. 2.9, d, adica cu
un cutit al carui profil corespunde exact cu profilul filetului.

Fig. 2.9. Fazele de executie ale filetului trapezoidal


a - prelucrarea golului filetului; b - prelucrarea flancului drept al filetului;
c - prelucrarea flancului stang al filetului; d - finisarea profilului filetului

2.2.3. Executarea filetelor cu profil dreptunghiular


Suruburile care transmit miscarea sunt prevazute uneori cu filet dreptunghiular,
care poate avea unul sau mai multe inceputuri. Unghiul de inclinare al elicei 6 (fig. 2.
10) este de obicei mult mai mare la filetui dreptunghiular decat la cel triunghiular.
Acest lucru face ca executarea filetului dreptunghiular sa prezinte multe dificultati.
In fig. 2.11 este prezentat un cutit pentru prelucrarea filetului dreptunghiular.

Fig. 2.10. Asezarea cutitului la executarea filetului dreptunghiular

Fig. 2.11.
Cutit pentru prelucrarea filetului dreptunghiular
2.2.4. Executarea filetelor modul, diametral si circular Pitch

Filetul modular are unghiul a al flancurilor de 20°. 0 sectiune prin axa sa


reprezinta un profil de cremaliera de referinta standardizata.

Cel mai raspandit procedeu de executare a acestor filete este strunjirea, mai
ales in cazul productiei de serie mica sau de unicate. Dupa felul asezarii taisului
cutitului se deosebesc urmatoarele metode:

Metoda intai. Strunjirea filetului cu profilul cutitului asezat intr-un plan ce trece
prin axa melcului, fig. 2.12, a. filetui strunjit prin aceasta metoda are flancurile drepte
in sectiune axiala, adica forma unei cremaliere cu dinti drepti.

Metoda a doua. Strunjireia filetului cu profilul cutitului asezat inclinat cu unghiul


Gj, (fig. .2.12, b). De aid rezuita ca cremaliera, obtinuta in sectiunea cu plan axial al
melcului, nu mai are flancurile drepte, ci curbe. Flancul fitetului in sectiunea 6—8,
perpendicular pe spira dintelui pe cilindrul de fund, va drept. Facandu-se insa o
sectiune in plan A—A. perpendicular pe spira dintelui pe cilindrul exterior al melcului,
se obtin flancuri curbe. Aceasta metoda de strunjire a melcului evita dezavantajul
tehnologic care apare la prelucrarea melcilor prin metoda intai atunci cand unghiul de
inclinare al spirei trece de 6°, la melci cu mai multe inceputuri.

Metoda a treia. Strunjirea filetului cu un cutit dublu, asezat intr-un plan


perpendicular pe spira dintelui, pe cilindul exterior al melcului cu unghiul 6e, fig. 2.12,

12

c. in acest caz cremaliera obtinuta in sectiunea cu un plan axial va avea flancurile curbe.

B -B
A-A
A-A
b

Fig. 2.12. Metode de strunjire a filetului melcului

2.2.5. Executarea filetelor conice


FiletuI conic este filetul a carui spira este infasurata pe un trunchi de con. El
poate fi executat in doua variante: cu bisectoarea unghiurilor flancurilor
perpendiculara pe axa conului, fig. 2.13, a si cu bisectoarea unghiurilor flancurilor
perpendiculara pe generatoarea conului, fig. 2.13, b.

Filetarea conica se poate realiza prin deplasarea transversala a papusii mobile


folosindu-se dispozitivul pentru strunjit conic.

Filetarea conica prin deplasarea transversala a papusii mobile este folosita in


special pentru filete conice exterioare.

Filetarea conica folosindu-se dispozitivul pentru strunjit conic este mult mai
precisa si este folosita pentru filete conice exterioare si interioare.
u^'

~^~ '-^ --^


\
-^/ --"''' i

Fig. 2.13 Filete conice

2.3. EXECUTAREA FILETELOR PRIN FREZARE

Frezarea filetului se poate executa la piese lungi si la piese scurte. Tinand


seama de acest criteriu masinile de frezat pot fi pentru filet scurt si pentru filet lung.

La frezarea pieselor scurte (fig. 2.14) pe piese cilindrice, axa sculei S trebuie
sa fie paralela cu axa piesei P.

Ciclul de lucru pentru obtinerea filetului de lungime I, freza avand lungimea L,


se compune din urmatoarele faze:

-scula S si piesa P se rotesc (sagetile I si II); in timpul acestei faze, piesa


patrunde in scula sau invers (sageata IV), pana cand se ajunge la inaltimea filetului.
In acest timp piesa executa arcul de cerc 1-2;

-miscarea de avans de patrundere inceteaza si incepe executarea filetului


propriu-zis. In timpul unei rotatii complete a piesei (arcul 2 - 3), ea avanseaza in
sensul sagetii III cu marimea unui pas;
-piesa se retrage in sensul sagetii IV;
-piesa revine in pozitia initiala si masina se opreste.

Masina de frezat universala pentru filet scurt (fig. 2.15), este formata dintr-un
batiu 1, de care este fixata rigid papusa portscula 2. Partea superioara a batiului este
prevazuta cu ghidajele 3, pe care se deplaseaza sania 4.

Pe ghidajele saniei 4 se deplaseaza in sens transversal papusa port-piesa 5,


al carei arbore 6 executa, miscarea de rotatie si deplasarea longitudinala, necesara
generarii traiectoriei elicoidale a filetului. Scula utilizata este freza pieptene.
Fig.2.14. Schema frezarii filetelor scurte Fig.2.15. Marina de frezat filete scurte

Frezarea filetelor lungi. In mod conventional se considera ca un filet este lung,


daca lungimea lui depaseste de 2,5 ori diametrul nominal al filetului.

Frezarea filetelor lungi se executa pe masini speciale de frezat filete, scula fiind o
freza-disc profilata (fig. 2.16). Prin acest procedeu de prelucrare se pot realiza atat
filete extearioare cat si filele interioare, de preferinta filiete trapezoidale, fierastrau
sau dreptunghiulare.

Viteza de aschiere utilizata in acest caz corespund.e celei folosite la prelucrarea


cu freze-disc profilate.

Deoarece realizarea prelucrarii necesita o masina speciala, acest procedeu nu se


poate aplica decat in cazul unei productii in serie (de exemplu, pentru prelucrarea
filetelor suruburilor conducatoare ale masinilor-unelte.

Fig. 2.16. Schema frezarii filetelor lungi


a - exterioare; b – interioare

2.4. PRELUCRAREA FILETELOR PRIN RECTIFICARE


Piesele care necesita o precizie ridicata a elementelor caracteristice ale
filetului cum sunt: suruburile micrometrice de la aparatele de masurat si control,
calibrele pentru filet, suruburile conducatoare se executa prin rectificare care asigura
o precizie ridicata, datorita constructiei masinilor de rectificat. Precizia ridicata si o
calitate deosebita se obtin in special la piesele care au tratament termic
corespunzator, deci o duritate ridicata. La piesele care au filete cu dimensiuni mici
(pasul sub 0,5 mm) si cu precizie mare se executa taierea filetului direct prin
rectificare, fara operatia de degrosare anterioara tratamentului termic, deoarece la
tratament spirele filetului se deformeaza.
Rectificarea filetelor exterioare se poate realiza prin doua metode,
determinate de precizia si lungimea acestora precum si de profilul discului abraziv.
Aceste metode de rectificare sunt:

- cu disc abraziv cu profil singular;


- cu disc abraziv cu profil complex.
Rectificarea cu disc abraziv cu profil singular (fig. 2.17) se executa pentru
obtinerea de filete cu precizie ridicata si care au o lungime mai mica de 70 mm.
'-' ?" •'( Disc abraziv
' . ! ^-4——

<^
f
v^' ft
Sr {
S

Fig. 2.17. Rectificarea filetelor exterioare cu disc abraziv cu un singur profil.


Prin combinarea miscarii de aschiere principala n si a miscarii de avans
transversal s^ ale discului abraziv, cu miscarea de rotatie s,-si miscarea de avans s ale
piesei se obtine elicea filetului.

P/afrg gi/rgzi vg /^//y^/W'/Va;


/••-,
Sr
^^.

'^D/ess piesa
<-?

Fig. 2.18. Rectificarea filetului exterior cu disc abraziv cu profil complex:


P( a — cu avans transversal : b — cu avans longitudinal .3^3
transversal (fig. 2.18, a) sau cu avans longitudinal (fig. 2.18, b) al discului. Prin
aceasta metoda se excuta filete la piesele care au lungimea mai mica de 70 mm si
pasul fin al filetului.

Rectificarea filetelor interioare se poate face in mod asemanator celor exterioare


cu piatra abraziva cu profil singular sau cu profil complex.

Capitolul

ASAMBLARI PRIN FILET

Asamblarile prin filet reprezinta cele mai raspandite imbinari demontabile,


datorita numeroaselor avantaje pe care le prezinta: montare si demontare usoara,
posibilitatea transmiterii unor eforturi mari, siguranta in functionare, posibilitatea
realizarii filetului pe organe de asamblare separate (suruburi, prezoane, piulite), dar si
pe piesele care se asambleaza.

Marea majoritate a organelor de asamblare cu filet sunt standardizate; in afara


acestora exista si altele, mai putin raspandite, nestandardizate.

3.1. Scule folosite la montarea si demontarea suruburilor si a piulitelor

Pentru realizarea unei imbinari filetate este necesar sa se aplice un cuplu


asupra unuia din cele doua elemente prevazute cu filet. Pentru aplicarea acestui
cuplu se folosesc unelte construite functie de configuratia partii de actionare a
organelor filetate. Aceste scule pot fi impartite pe baza formei partii de prindere, in:

Chei fixe, utilizate la montarea suruburilor, a piulitelor sau a pieselor filetate,


avand parti de prindere poligonale (hexagonale, patrate) sau rotunde (cu caneluri, cu
gauri); ele sunt destinate strangerii unui anumit organ de asamblare (surub, piulita);

Chei reglabile, utilizate la montarea si demontarea suruburilor, a piulitelor si a


pieselor;

Chei spec/ate, destinate montarii si demontarii suruburilor si a piulitelor


obisnuite si a celor speciale;

Chei dinamometrice si chei limitatoare, folosite pentru strangerea suruburilor


sau a piulitelor si masurarea momentului de rasucire la primele, respectiv limitarea
fortei de strangere la ultimele.

Cheile dinamometrice sunt prevazute cu dispozitive speciale pentru masurarea


in orice clipa a momentului de rasucire.

Cheile limitatoare sunt prevazute cu dispozitive de decuplare atunci cand forta


de strangere atinge o anumita valoare prestabilita.

Surubelnite, destinate montarii si demontarii suruburilor cu crescatura sau cu


locas criciform.

3.2. Montarea si demontarea prezoanelor

Datorita absentei capului de strangere, montarea unui prezon constituie o


operatie mai dificila decat cea a suruburilor.

Pentru a se asigura o buna functionare a prezoanelor, se va acorda o atentie


deosebita operatiilor de gaurire si filetare a gaurilor, astfel incat sa se asigure
perpendicularitatea dintre axa prezonului si suprafata piesei in care el este prins.
Pozitia corecta a prezonului poate fi verificata cu echerul.

Prezoanele se pot monta eel mai simplu cu ajutorul a doua piulite, rotindu-se
cu cheia piulita superioara, care serveste drept contrapiulita.

Pentru insurubarea rapida a prezoanelor se folosesc chei speciale. Pentru


demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie asemanatoare, la care taietura din
bucsa este inclinata invers decat in cazul precedent.

3.3. Montarea si demontarea pieselor asamblate cu suruburi si piulite

Pentru obtinerea unei imbinari corecte, este necesar sa se foloseasca


elemente filetate fara defecte. De aceea, piesele care se asambleaza, impreuna cu
organele de asamblare, vor fi supuse unui control amanuntit privind:

- Executia corecta a filetelor (forma, dimensiuni, netezimea suprafetelor);


- Lipsa defectelor care pot impiedica montajul sau pot provoca ruperea
organelorde asamblare (bavuri, crapaturi, deformatii);

- Executia corecta a gaurilor de trecere, atat in ceea ce priveste dimensiunile


cat si coincidenta lor cu gaurile filetate;

- Curatenia desavarsita a tuturor elementelor care participa la realizarea


imbinarii.
Asamblarea propriu-zisa se realizeaza astfel:

- se centreaza piesele asamblate astfel incat sa ocupe pozitia reciproca


corecta;

se introduc, pe rand, toate suruburile si se insurubeaza cu mana in gaurile


filetate sau se prind usor piulitele;

- se strang definitiv imbinarile, actionandu-se asupra suruburilor sau a


piulitelor;

- dupa ce piulitele sau capetele suruburilor au luat contact cu suprafata


piesei, se strang in doua etape relizandu-se strangeri de circa 30-40% in
prima etapa si strangerea definitive, urmata de un control in cea de a doua.

Adeseori, in urma demontarii, se constata distrugerea filetului unuia din


elementele imbinarii. Daca defectiunea priveste suruburile si piulitele, acestea se
inlocuiesc cu altele noi. In cazul cand filetul unei gauri, executata in una din piesele
asamblate este distrus, se pot utiliza doua solutii: daca dimensiunile pieselor permit,
se indeparteaza filetul defect prin gaurire, filetandu-se din nou la un diametru mai
mare, schimbandu-se deci si celelalte elemente ale imbinarii (gauri de trecere,
suruburi, piulite); daca aceasta solutie nu e posibila, se incarca gaura respective cu
metal prin sudare, dupa care se gaureste si se fileteaza din nou.

3.4. Asigurarea imbinarilor filetate impotriva desurubarii in timpul


functionarii

0 imbinare filetata trebuie sa reziste in timpul functionarii solicitarilor la care


este supusa, fara a se desface.

Pentru prevenirea autodesfacerii piulitelor se folosesc in practica numeroase


sisteme de asigurare, dintre care unele sunt prezentate in fig. 3.1.

Mijioacele folosite pentru asigurarea contra slabirii piulitei se bazeaza pe


urmatoarele principii:

-crearea unei forte de frecare suplimentara prin presiunea radiala sau axiala
pentru strangerea suplimentara a filetului, fig. 3.1 a - f; ,

- fixarea piulitei in raport cu surubul cu ajutorul unor elemente de asigurare


speciale, fig. 3.1, g - I;

- crearea de imbunari fixe locale prin sudare, deformare plastica sau lipire cu
adezivi, fig. 3.1. m - p.
m
' f'i o a
Fig. 3.1. Sisteme de asigurare a piulitelor impotriva autodesfacerii

3.5. Imbinari filetate speciale


Aceste imbinari sunt realizate pentru asamblarea pieselor de grosime mica, ca,
de exemplu, cele confectionate din tabla. Pentru ca este greu sa se execute un filet in
una din piesele montate, din cauza grosimii mici a materialului, se prefera realizarea
unor piulite elastice, confectionate din tabla sau din material plastic, fig. 3.2.
Aceste piulite se livreaza infasusrate in rulouri, continand banda stantata in
vederea obtinerii piulitelor.
Fig. 3.2. Imbinarea prin filet a pieselor de tabla:

1 - piulite din tabla, 2 - asamblarile realizate

Capitolul IV

MASURI DE PROTECTIA MUNCII

Un mare numar de accidente de munca au drept cauza utilizarea unor unelte


de mana necorespunzatoare. In aceasta categorie intra, in special, accidentele
mecanice de gravitate mica si mijiocie, cum sunt: loviri, striviri, fracturi, intepaturi,
taieri.etc. Pentru evitarea lor, trebuie respectate o serie de masuri referitoare la
alegerea, utilizarea, intretinerea si pastrarea uneltelor manuale.

In primul rand, uneltele de mana trebuie sa fie confectionate din materiale


corespunzatoare operatiilor ce se executa.

Uneltele manuale actionate electric sau pneumatic trebuie sa fie prevazute cu


dispozitive de fixare a sculei si cu dispozitive care sa impiedice functionarea lor
necomandata. Daca aceste unelte sunt dotate cu scule ce prezinta pericol de
accidentare (pietre de polizor, panze de fierastrau, burghie, etc.), acestea vor fi
protejate impotriva atingerii accidentale cu mana sau alta parte a corpului,
Uneltele de mana rotative cu actionare pneumatica vor fi dotate cu limitatoare
de turatie. Tuburile flexibile de aer comprimat (pentru actionarea pneumatica) trebuie
sa corespunda debitului si presiunii de lucru. Fixarea lor pe racordul uneltei se va face
cu ajutorul unor coliere metalice.

Cozile si manerele uneltelor trebuie sa fie netede, bine fixate si de dimensiuni


care sa permita prinderea lor sigura si comoda. Uneltele de mana prevazute cu
articulatii (foarfeci, clesti, chei) nu trebuie sa aiba joc in articulatie; bratele de
actionare ale acestora vor fi astfel executate meat la inchidere sa ramana un spatiu
suficient intre ele, pentru a preveni prinderea degetelor.

Pentru evitarea accidentelor, uneltele de mana trebuie intretinute


corespunzator; la inceputuI fiecarui schimb de lucru se vor verifica cu atentie de
muncitori. Uneltele care nu corespund conditiilor normale de lucru se vor inlocui cu
altele corespunzatoare.
BIBLIOGRAFIE

I. Gheorghe si colectivul Tehnologia asamblarii si montajului, manual pentru


licee industriale clasele XI-XII, E.D.P., Bucuresti,
1977
V. Dobrota si colectivul Organe de masini si mecanisme, manual pentru licee
industriale, clasele X-XII, E.D.P., Bucuresti, 1997
I. Gheorghe si colectivul
Utilajul si tehnologia meseriei - Tehnologia
asamblarii si montajului, manual pentru a X-a,
E.D.P., Bucuresti, 1992
M. Voicu si colectivul
Utilajul si tehnologia meseriei prelucratorilor prin
aschiere -manual pentru a XI-XII-a, E.D.P.,

Stefan Pece si colectivul Bucuresti, 1995


Protectia muncii - pentru invatamantuI
preuniversitar, E.D.P., Bucuresti 1996