Dupa recunoasterea internationala a independentei de stat, Romania a trebuit sa
tina cont de echilibrul de forte creat in Europa. Aceasta, pe de o parte, deoarece ocupa o pozitie strategica in Peninsula Balcanica unde se intersectau interesele economice si politice ale Rusie, Imperiului Otoman si Austro-Ungariei, iar pe de alta parte Romania trebuia sa se integreze strucutrilor europene de pe o noua pozitie, aceea de stat independent si sa-si faureasca modalitati proprii de afirmare care sa ii asigure dezvoltarea. Experientele din timpul Razboiului de independente si de la Congresul de la Berlin i-au determinat pe Carol si pe politicienii romani sa intelega pericolele urmarii unor obiective de politica externa ce nu se bucurau de sprijinul uneia sau mai multora dintre marile puteri, ajungand la hotararea de a lega tara cu una dintre ele. Examinand posibilitatile unei aliante durabile su puternice, regale Carol si Bratianu respingeau un partener dupa altul. Vecinii mici ai Romaniei ofereau posibilitatea unei aliante regionale, interesele lor fiind similare, insa aceste state erau slabe sin u puteau oferi ajutor efficient in cazul unei confruntari internationale. Franta, preferate opiniei publice, fusese printer ultimele tari care au recunoscut independenta Romaniei, iar relatiile comerciale erau relative modeste, fiind incapabila sa aduca avantaje importante unei alinate. Rusia era vazuta atat de politicienii romani, cat si de populatie drept un dusman, astfel ca nu era un candidat serios la o alianta. Decidentii politici romani au gasit in Tripla Alianta (Germania, Austro-Ungaria si Italia) avantajele economice pe care le cautau. Principala atractie pt ei o constituia Germania, data fiind puterea ei militara si economia dinamica. Romania era deja legata de Tripla Alianta dpdv economic prin exportul de grane si vite spre Europa Centrala, iar piata financiara germana devenise o sursa importanta de imprumuturi pt Romania. Aderarea Romaniei la Tripla Alianta s-a datorat in mare masura initiativei cancelarului Bismarck. Obiectivul major urmarit de acesta prin atragerea Romaniei in politica externa germana era consolidarea pozitiei Austro-Ungariei in Balcani, care se opunea vehement unei expansiuni rusesti in aceasta regiune, recunoscand ca o Romanie independenta ar putea deveni o forta folositoare in problemele S-E europene. Alianta Romaniei cu Puterile Centrale a luat forma unui tratat bilateral cu Austro- Ungaria, semnat la 30 octombrie 1883. Noii aliati au fost de accord sa-si vina reciproc in ajutor in cazul in care unul dintre ei era atacat si au promis ca nu vor adera la nicio alianta indrepatata impotriva unuia dintre ei. Germania a aderat la aceasta intelegere in aceeasi zi printr-un act separate. In Romania aranjamentul a ramas secret deoarece Regele si Bratianu stiau va va starni proteste din parte celor cu sentimente profranceze. Avantajele obtinute de Romania prin acest tratat erau substantiale. Ea si-a atins obiectivul principal – o alianta cu Germania, char si indirecta, si o micsorare a pericolului de razboi cu Rusia – si a solutionat cateva dintre neintelegerile cu Austro-Ungaria, in speta chestiunea dunareana. Un punct slab al aliantei a fost faptul ca diplomatii austro-ungari recunosteau ca in Romania nu exista o simpatie autentica pt tara lor. O alta slabiciune a tratatului a fost caracterul sau secret, pe care amandoua parti s-au angajat sa-l respecte. In felul acesta, nu-si putea atinge obiectivul principal, si anume sa serveasca drept descurajare a unui atac rusesc impotriva Puterilor Centrale si a Romaniei. Alianta cu Puterile Centrale a format, cu toate acestea, piatra de hotar a politcii externe romanesti timp de 30 de ani, deoarece Regele si o parte a politicienilor romani percepeau Puterile Centrale drept forta militara si economica cea mai puternica din Europa. Dar ei urmareau indeaproape schimbarile din atmosfera politica a Europei si din echilibrul dintre sistemele de aliante aflate in competitie si erau deosebit de sensibili la orice schimbari survenite in relatiile dintre Germania si Austro-Ungaria.