Sunteți pe pagina 1din 10

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Str. Schitu Măgureanu, nr. 9, tel. 314.03.26, 311.21.68

Nr. total de locuri de la buget – 200 Nr. total de locuri cu taxă – 200 Profil Sociologie, specializarea Sociologie – 4 ani (zi) Profil Asistenţă socială, specializarea Asistenţă socială – 4 ani (zi)

Specializarea „Sociologie“ Specializarea „Asistenţă socială“ Probă scrisă, la alegere din următoarele
Specializarea „Sociologie“
Specializarea „Asistenţă socială“
Probă scrisă, la alegere din următoarele discipline:
Probă scrisă, la alegere din următoarele discipline:
Sociologie
Algebră
Psihologie
Sociologie – scris
Psihologie – scris
Filosofie – scris
Economie
Prima medie/ultima medie:
Prima medie/ultima medie:
2003 – 9,89/9,33 (zi); 9,32/5,00 (taxă)
2002 – 9,91/9,17
2001 – 9,99/9,24
2000 – 9,94/9,17
2003 – 9,86/8,51 (zi); 8,51/5,37 (taxă); 9,55/5,35 (ID)
2002 – 9,96/7,53
2001 – 7,79/5,41
2000 – 9,89/8,55
Concurenţa în anii anteriori:
Concurenţa în anii anteriori:
2003 – 7,38 candidaţi/loc
2002 – 8,28 candidaţi/loc
2001 – 7,22 candidaţi/loc
2000 – 11,02 candidaţi/loc
2003 – 4,43 candidaţi/loc
2002 – 3,72 candidaţi/loc
2001 – 2,62 candidaţi/loc
2000 – 6,94 candidaţi/loc
Specializarea „Sociologie“
Proba scrisă la Algebră
Subiectul 1. Să se determine parametrul real m astfel încât ecuaţiile:
2
2
3 x + m − x −
(
4)
22
=
0,
x
− mx +
14
=
0
să admită o rădăcină comună
Subiectul 2. Să se rezolve incuaţia în x:
x − 5
≤ m
, unde m este un număr real oarecare.
 1 − 1 
10
k
Subiectul 3. Fie matricea:
A = 
. Să se calculeze
B =
A
.
2
− 2
k = 1
Subiectul 4. Pe mulţimea R definim legea de compoziţie ∗ prin: x ∗ y = 2(x + y − 1)− xy .
Să se arate că (R\{2}, ∗ ) este un grup comutativ.
Barem de corectare
2
3
a
+
(
m
4)
a
22
=
0
Subiectul 1. Din oficiu: 1 p.; condiţia ca a a să fie rădăcină comună:
: 1 p.; forma
2
 a
ma
+ 14 = 0

simplificată (m 1)a = 16 : 2 p.; cazul m 1: a = 16 /(m 1) : 1 p.; rezultă valorile:

m

m

1

2

= 9

=− 15

: 2 p.; pentru m = 1

problema nu are soluţie: 1 p. Subiectul 2. Din oficiu: 1 p.; pentru m < 0 inecuaţia nu are soluţie: 2 p.; pentru m = 0 inecuaţia are soluţie x = 5 :

2 p.; pentru m > 0 forma echivalentă a inecuaţiei m x 5 m : 3 p.; soluţia inecuaţiei: x [5 m,5 + m]: 2 p.

Subiectul 3. Din oficiu: 1 p.;

A

B = ( A A) + ( A A) + ( A A) +

2

= A

: 2 p.;

A

3

= A : 2 p.;

( A A) + ( A A) : 1 p.

A k =

A pentruk

A pentruk

;

;

{

1,3,5,7,9

}

{

2,4,6,8,10

}

: 4 p.;

Subiectul 4. Din oficiu: 1 p.; parte stabilă (x 2, y 2 x y 2) : 2 p.; asociativitate: 2 p.; comutativitate: 1

p.; element neutru e = 1, e R {2}: 2 p.; element simetric

x '

=

2

x

3

x 2

,

x

'

R

{2}

: 2 p.;

Proba scrisă la Psihologie

Subiectul 1. Locul şi rolul memoriei în viaţa psihică. Subiectul 2. Tipuri de relaţii interpersonale.

Barem de corectare Subiectul 1. Locul şi rolul memoriei în viaţa psihică. Subiectul 2. Tipuri
Barem de corectare
Subiectul 1. Locul şi rolul memoriei în viaţa psihică.
Subiectul 2. Tipuri de relaţii interpersonale.
Se acordă 1 p. din oficiu.
(6 p.)
(3 p.)
Proba scrisă la Sociologie
Subiectul 1. Definiţia, funcţiile şi tipurile de comunităţi umane.
Subiectul 2. Populaţia. Ce se înţelege prin starea populaţiei?
Barem de corectare
Subiectul 1. Definiţia, funcţiile şi tipurile de comunităţi umane.
Subiectul 2. Populaţia. Ce se înţelege prin starea populaţiei?
Se acordă 1 p. din oficiu.
(5 p.)
(4 p.)
Proba scrisă la Economie
INDICAŢII DE COMPLETARE A GRILELOR
l. La fiecare întrebare se va marca o singură variantă de răspuns din cele prezentate. În caz contrar, răspunsul va fi anulat.
2.Marcarea răspunsului corect se face numai prin umplerea căsuţei respective cu pastă de pix de culoare neagră.
3. Umplerea unei căsuţe trebuie să fie completă. Orice alt mod de marcare duce la anularea răspunsului la subiectul respectiv.
Exemplu de marcare corectă:
Exemple de marcare incorectă:
4. În caz de marcare greşită, puteţi solicita o altă foaie de răspuns, însă acest lucru vă este permis numai o singură dată.
5. Pentru prelucrarea corectă a răspunsurilor vă rugăm să completaţi cu atenţie codul de identificare din partea de jos a
paginii, copiindu-l din legitimaţia de concurs.
6. Pentru a se putea face o prelucrare corectă pe calculator a răspunsurilor, grila de completat nu trebuie să cuprindă
urme ale instrumentelor de scris, altele decât cele ale răspunsurilor marcate.

GRILA NR. 1

1. Alegeţi varianta falsă:

a.

informaţia este factor de producţie;

b. factorii de producţie sunt o componentă a resurselor;

c.

sfera mărfurilor este mai redusă decât cea a bunurilor economice;

d. orice bun economic este marfă.

2.

Consumul factorului muncă se poate exprima:

a.

prin producţia realizată;

b. valoric şi fizic;

c. numai prin timpul lucrat;

d. numai valoric.

3.

Profitul însuşit de posesorul capitalului este invers proporţional cu:

a.

mărimea rentei şi a salariului; b. volumul producţiei realizate; c. nivelul preţului bunului produs; d. numărul de rotaţii ale capitalului.

4.

În faza de expansiune nu trebuie utilizate ca instrumente de politici anticiclice:

 

a.

majorarea fiscalităţii; b. reducerea volumului de credite; c. creşterea masei monetare; d. creşterea ratei dobânzii.

5. Piaţa cu concurenţă perfectă se caracterizează prin:

a. atomicitatea cererii dar nu şi a ofertei; b. atomicitatea ofertei dar nu şi a cererii; c. diversificarea mărfurilor; d. intrarea şi ieşirea liberă pe piaţă a agenţilor economici.

6. Funcţia de producţie exprimă legătura obiectivă existentă între:

a. cantitatea şi calitatea factorilor de producţie; b. factorii de producţie şi rezultatele combinării lor; c. costul de

producţie şi profit; d. cifra de afaceri şi veniturile firmei.

7. Cheltuielile materiale includ:

a. amortizarea capitalului fix şi cheltuielile cu capitalul circulant; b. amortizarea capitalului fix şi a celui circulant; c. ansamblul costurilor de producţie; d. numai consumul de capital fix.

8. Componentele masei monetare:

a. au o existenţă exclusiv materială; b. au în prezent aceeaşi pondere; c. se pot transforma unele în altele; d.

sunt puse în circulaţie numai de Banca Centrală.

9. Cotarea unui titlu de valoare este operaţiunea prin care se determină:

a. valoarea nominală; b. capitalul social al firmei emitente; c. cursul titlului de valoare; d.
a. valoarea nominală; b. capitalul social al firmei emitente; c. cursul titlului de valoare; d. dividendele.
10. Pe măsură ce se consumă raţional un bun, utilitatea totală:
a. creşte; b. scade; c. creşte în ritm crescător; d. scade în ritm descrescător.
11. Care din următoarele elemente nu sunt trăsături ale pieţei de oligopol:
1. atomicitatea cererii şi a ofertei; 2. fiecare producător reprezintă o fracţiune importantă a ofertei totale; 3. deciziile fiecărui producător
sunt independente de cele ale concurenţilor săi; 4. piaţa poate fi influenţată prin decziile de preţ şi producţie.
a. 1+3;
b. 1+2;
c.2+3+4;
d. 1+2+4.
12. Dezvoltarea economică extensivă se asigură prin:
1. reducerea costurilor de producţie; 2. creşterea volumului factorilor de producţie consumaţi; 3. creşterea volumului de capital
tehnic folosit; 4. scăderea productivităţii muncii.
a. l+3+4;
b. 2+3;
c. l+2+3+4;
d. 4.
13. Creşterea masei monetare se realizează prin:
1. reducerea rezervelor obligatorii ale băncilor; 2. scăderea cererii de credite; 3. schimbul monedei străine cu moneda
naţională; 4. scăderea volumului bunurilor tranzacţionate.
a. l+3+4;
b. 1+3;
c. 2+3+4;
d. 2+4.
14. Obligaţiunile şi acţiunile:
1. sunt titluri de valoare; 2. aduc venituri fixe garantate; 3. reprezintă împrumuturi pe termen scurt; 4. se negociază numai pe piaţa
financiară primară.
a. l;
b. 2+3+4;
c. l+4;
d. 2.
15. O firmă realizează cu cei 20 de lucrători 100 de produse. Câţi lucrători trebuie să mai angajeze pentru a-şi
tripla producţia, dacă productivitatea medie a muncii creşte cu 20 %:
a. 30;
b. 50;
c. 25;
d. 60.
16. Atunci când cererea este inelastică:
1. scăderea preţului antrenează o creştere mai mică a cantităţii cerute; 2. creşterea preţului generează reducerea mai lentă a cantităţii
cerute; 3. variaţia preţului nu modifică variaţia cantităţii cerute; 4. variaţiile preţului şi ale cantităţii cerute sunt identice.
a. l+3+4;
b. 1+2;
c. 2+4;
d. 1+2+3.
17. Costurile variabile nu includ în întregime:
1. cheltuielile cu materiile prime; 2. costurile salariale; 3. combustibilul pentru fabricaţie; 4. consumul de capital
a. l+2+4;
b. 2+3+4;
c. 2+4;
d. 1+2.
18. Profitul creşte cu suma cu care se reduce costul, dacă preţul:
1. rămâne neschimbat; 2. creşte cu aceeaşi sumă; 3. scade cu aceeaşi sumă; 4. creşte cu o sumă definită.
a. l;
b. 1+3;
c. 2+4;
d. 2.
19. Atunci când celelalte condiţii nu se schimbă, există un raport invers proporţional între:
1. puterea de cumpărare a banilor şi preţ; 2. productivitatea muncii şi costul unitar; 3. salariul nominal şi salariul real; 4.

multiplicatorul investiţiilor şi înclinaţia marginală spre economii.

a. l+3;

b. 1+2+4;

c. 3+4;

d. 1+2+3.

20. Sunt întotdeauna subunitare:

1. coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ; 2. raportul dintre profit şi încasări; 3. înclinaţia marginală spre economii; 4. multiplicatorul investiţiilor.

a.2+3;

b. 2+4;

c. l+2;

d. 1+4.

21. Piaţa schimburilor valutare:

1. include numai operaţiuni la termen; 2. stabileşte cursuri de vânzare şi cumpărare; 3. vizează schimbul titlurilor de valoare; 4. este localizată geografic.

a. l+2+3;

b. 2+3;

c. 2;

d. 3.

22. Indicatorii economici se determină:

1.

în unităţi fizice şi valorice la nivel microeconomic; 2. în unităţi valorice la nivel macroeconomic; 3. în unităţi fizice şi

valorice la nivel macroeconomic; 4. numai în unităţi valorice la nivel microeconomic.

a. l+3+4;

b. 1+2;

c. 2+3+4;

d. 2+4.

23. Dacă în t 1 faţă de t 0 salariul real creşte cu 10 %, iar preţurile scad cu 10 %, atunci salariul nominal:

a. rămâne constant;

b. scade cu 1%;

c. creşte cu 20%;

24. Întotdeauna au valori pozitive, dar subunitare:

d. scade cu 10%.

1. cursul de revenire brut la export; 2. multiplicatorul investiţiilor; 3. înclinaţia marginală spre economii; 4. înclinaţia marginală spre consum.

a. l+2;

b. 3+4;

c. 1+3+4;

d. 2+3+4.

25. În faza de expansiune cresc:

1. salariile, profiturile şi vânzările; 2. producţia, falimentele şi cursul titlurilor de valoare; 3. venitul naţional, vânzările şi

incertitudinea plasamentelor de titluri de valoare; 4. gradul de ocupare a forţei de muncă, salariile şi cursul titlurilor de valoare.

a. l+2+3; b. 1+3+4; c. 1+4; d. 2+4. 26. Inflaţia se poate diminua prin: 1.
a. l+2+3;
b. 1+3+4;
c. 1+4;
d. 2+4.
26.
Inflaţia se poate diminua prin:
1. echilibrarea bugetului de stat; 2. indexarea salariilor; 3. îngheţarea salariilor şi preţurilor; 4. subvenţionarea preţurilor unor produse.
a. l+2+3;
b. 1+3;
c. 2+3;
d. 1+4.
27.
Care din afirmaţii caracterizează capitalul circulant:
1. se consumă treptat în procesul de producţie; 2. consumul componentelor sale poate fi urmărit atât în expresie
fizică cât şi monetară; 3. consumul său poate fi evidenţiat pe produs sau pe total producţie în expresie monetară; 4.
cuprinde numai bunuri destinate autoconsumului.
a. l+2+3;
b. 1+3+4;
c. 2+3;
d. 1+4.
28.
Resursele economice au calitatea de factori de producţie dacă:
1. sunt limitate şi pot avea întrebuinţări alternative; 2. participă la procesul de producţie; 3. sunt păstrate sub forma
stocurilor; 4. sunt regenerabile şi recuperabile.
a. l;
b. 1+3+4;
c. 1+4;
d. 2.
29.
Identificaţi varianta corectă:
1. amortizarea reprezintă o componentă a costului fix; 2. dobânda este un cost pentru debitor şi un venit pentru creditor; 3. orice firmă
poate emite acţiuni; 4. şomajul voluntar este datorat numai conjuncturii economice.
a. 2+4;
b. 1+2+4;
c. 2+3+4;
d. 1+2.
30.
Cererea de bunuri şi servicii depinde de:
1. dorinţele producătorilor; 2. puterea de cumpărare a banilor; 3. preţurile de vânzare ale bunurilor şi serviciilor; 4. veniturile
cumpărătorilor.
a.
l+2+3;
b. 1+4;
c. 1+2+4;
d. 2+3+4.
31.
La nivel macroeconomic, diferenţa dintre venit şi consum:
1.
reprezintă economiile; 2. este egală cu mărimea investiţiilor nete; 3. scade când venitul creşte; 4. creşte când venitul creşte.
a.
l+3;
b. 1+2+4;
c. 2+3+4;
d. 2+3.
32.
Sunt măsuri netarifare:
1.
taxele vamale; 2. exigenţele de calitate; 3. impozitele; 4. plafoanele cantitative.
a.
l+2+3;
b. 2+3+4;
c. 2+4;
d. 1+4.
33.
Inflaţia dezavantajează, în general, pe:
1.
speculatorii de valută; 2. agenţii economici cu venituri fixe; 3. creditori; 4. toţi agenţii economici.
a.
2+3;
b. 2+3+4;
c. 1+4;
d. 1+2+3.
34.
Obligaţiunile pot fi emise de:
1.
menaje; 2. administraţii publice; 3. mari societăţi comerciale private; 4. întreprinderi publice.
a.
l+2+3;
b. 1+3+4;
c. 2+3+4;
d. 1+4.
35.
Amortizarea reprezintă:
1.
un element la costului de producţie; 2. o cheltuială cu capitalul circulant; 3. o expresie a consumului de capital fix; 4. un cost variabil.

a. l+3;

b. 1+3;

c. 2+3+4;

d. 3+4.

36.

Majorarea salariului nominal este influenţat de creşterea:

1. productivităţii muncii; 2. inflaţiei; 3. dobânzii compuse; 4. costului calificării.

 

a. l+3;

b. 1+2+3;

c. 1+2+4;

d. 2+3.

37. În caz de deficit bugetar, statul poate recurge la:

1. împrumuturi interne şi externe; 2. diminuarea fiscalităţii; 3. încurajarea importurilor 4. emisiune suplimentară de monedă.

a. l+4;

b. 2+3+4;

c. 1+2;

d. 3+4.

38. Proprietatea privată:

1. este unica formă de proprietate în economiile moderne; 2. domină în economiile contemporane; 3. coexistă cu proprietatea

publică; 4. se manifestă numai sub forma societăţilor pe acţiuni,

a. l+2+3;

b. 1+3+4;

c. 1+4;

d. 2+3.

39. Preţul de echilibru poate scădea atunci când:

1. costul factorilor de producţie creşte; 2. costul de producţie scade; 3. oferta de bunuri scade şi cererea nu se modifică; 4. cererea de

bunuri se reduce şi oferta creşte.

a. 3+4;

b. 1+3+4;

c. 2+4;

40. Decizia de a investi este favorabilă atunci când:

d. 1+2+3.

1. rata dobânzii la creditele acordate de bănci este mare; 2. rata de rentabilitate a investiţiei estesuperioară ratei dobânzii; 3. costul

creditelor este redus; 4. perioada de recuperare a investiţiei este mică.

a.

l+3;

b. 1+2;

c. 2+3+4;

d. 1+2+3.

41.

În T 0 rata profitului (la cifra de afaceri) este 20%, iar cifra de afaceri este de 75 mil. u.m. În T 1 , rata profitului

creşte cu 25%.Cum evoluează profitul şi costul de producţie, dacă cifra de afaceri remâne neschimbată?

a. creşte cu 3,750 mil. u.m., respectiv scade cu 3,750 mil. u.m.; b. scade cu 45 mil. u.m., respectiv scade cu 52 mil. u.m.; c.

creşte cu 4,750 mil. u.m., respectiv creşte cu 4,53 mil. u.m.; d. creşte cu 5,370 mil. u.m., respectiv creşte cu 4,75 mil u.m

42. Ştiind că productivitatea marginală a capitalului a reprezentat 5000 u.m., iar capitalul a crescut
42.
Ştiind că productivitatea marginală a capitalului a reprezentat 5000 u.m., iar capitalul a crescut de 3 ori faţă
de situaţia iniţială când era de 2500 u.m., determinaţi sporul producţiei totale:
a. 250 mil. u.m.;
b. 40 mil. u.m.;
c. 25 mil. u.m.;
d. 125 mil. u.m.
43.
Dacă preţul şi costul total mediu cresc cu 10 %, profitul pe produs:
a. creşte cu 5 %;
b. rămâne constant;
c. scade cu 10 %;
d. creşte cu 10 %.
44.
Un agent economic vinde altuia 500 de acţiuni cu scadenţa în ti, la un curs de 22.000$. La scadenţă
cursul este de 23.000$. Cine câştigă şi cât?
a.
cumpărătorul, 1000$; b. vânzătorul, 1000$; c. cumpărătorul, 500.000$; d. cumpărătorul, 1.500.000$.
45.
Se cunosc următoarele date cu privire la economia unei ţări:
PGB = 15.000 mild. u.m. din care 40% consum intermediar, consumul personal de bunuri şi de servicii 4000 mild. u.m.,
investiţia brută de 4000 mild. u.m., iar exportul net este zero. Determinaţi consumul guvernamental.
a.
7000 mild. u.m.;
b. 1000 mild. u.m.;
c. 5000 mild. u.m.;
d. 2000 mild. u.m.
46.
Un individ îşi propune ca peste doi ani să dispună de un depozit bancar în sumă de 121.000 u.m.
Dacă rata anuală a dobânzii este de 10 %, depunerea pe care trebuie să o facă individul în prezent este de:
a.
10.000 u.m.;
b. 100.000 u.m.;
c. 121.000 u.m.;
d. 1.000.000 u.m.
47.
Într-o economie naţională în care înclinaţia marginală spre consum (c') este de 0,8, un spor al
investiţiilor de 400 mild. u.m. va avea ca rezultat un spor al venitului naţional de:
a.
200 mild. u.m.;
b. 100 mild. u.m.;
c. 2.000 mild. u.m.;
d. l.000 mild. u.m.
48.
Elasticitatea ofertei în funcţie de preţ este 2. Cum s-a modificat preţul în condiţiile în care
cantitatea oferită a crescut cu 10% iar P 0 era de 10 u.m.?
a.
a crescut cu 0,5 u.m.;
b. a crescut cu l0 u.m.;
c. a crescut cu 10,5 u.m.;
d. a scăzut cu 5 u.m.
49.
Masa monetară în T 0 este de 80 mild u.m., iar în T 1 este 90 mild. u.m. Dacă volumul tranzacţiilor
creşte de la 120 bucăţi la 130 bucăţi, iar viteza de rotaţie rămâne 2, preţurile cresc cu:
a.
3,9%;
b. 39%;
. 103,9%;
d. 0,39%.
a. 3,9%; b. 39%; c. 103,9%; d. 0,39%.
50.
La un curs de revenire brut la export de 8.000 lei/$, şi un curs de schimb de 10.000 lei/$, un
volum al exportului de 500 mil. lei, aduce:
a.
o pierdere de 5.850$;
b. un câştig de 12.500$;
c. un surplus de 5.850$;
d. o pierdere de 12.500$.
Barem de corectare al testului-grilă 1
a
b
c
d
a
b
c
d
a
b
c
d
1
18
35
2
19
36
3
20
37
4
21
38
5
22
39
6
23
40
7
24
41
8
25
42
9
26
43
10
27
44
11
28
45

12

29

46

13

30

47

14

31

48

15

32

49

16

33

50

17

34

GRILA NR. 2

1. Care din următoarele elemente nu sunt trăsături ale pieţei de oligopol:

1. atomicitatea cererii şi a ofertei; 2. fiecare producător reprezintă o fracţiune importantă a ofertei totale; 3. deciziile fiecărui

producător sunt independente de cele ale concurenţilor săi; 4. piaţa poate fi influenţată prin deciziile de preţ şi producţie.

a. 1+3 b. 1+2; c. 2+3+4; d. 1+2+4. 2. Dezvoltarea economică extensivă se asigură prin:
a. 1+3
b. 1+2;
c. 2+3+4;
d. 1+2+4.
2. Dezvoltarea economică extensivă se asigură prin:
1. reducerea costurilor de producţie; 2. creşterea volumului factorilor de producţie consumaţi; 3. creşterea volumului de
capital tehnic folosit; 4. scăderea productivităţii muncii.
a. 1+3+4
b. 2+3;
c. 1+2+3+4;
d. 4.
3. Creşterea masei monetare se realizează prin:
1. reducerea rezervelor obligatorii ale băncilor; 2. scăderea cererii de credite; 3. schimbul monedei străine cu moneda
naţională; 4. scăderea volumului bunurilor tranzacţionate.
a. 1+3+4
b. 1+3;
c. 2+3+4;
d. 2+4.
4. Obligaţiunile şi acţiunile:
1. sunt titluri de valoare; 2. aduc venituri fixe garantate; 3. reprezintă împrumuturi pe termen scurt; 4. se negociază numai
pe piaţa financiară primară.
a.
1
b. 2+3+4;
c. 1+4;
d. 2.
5.
O firmă realizează cu cei 20 de lucrători 100 de produse. Câţi lucrători trebuie să mai angajeze pentru a-şi
tripla producţia, dacă productivitatea medie a muncii creşte cu 20 %:
a.
30
b. 50;
c. 25;
d. 60.
6.
Atunci când cererea este inelastică:
1. scăderea preţului antrenează o creştere mai mică a cantităţii cerute; 2. creşterea preţului generează reducerea mai lentă a cantităţii
cerute; 3. variaţia preţului nu modifică variaţia cantităţii cerute; 4. variaţiile preţului şi ale cantităţii cerute sunt identice.
a. 1+3+4
b. 1+2;
c. 2+4;
d. 1+2+3.
7. Costurile variabile nu includ în întregime:
1. cheltuielile cu materiile prime; 2. costurile salariale; 3. combustibilul pentru fabricaţie; 4. consumul de capital.
a. 1+2+4
b. 2+3+4;
c. 2+4;
d. 1+2.
8. Profitul creşte cu suma cu care se reduce costul, dacă preţul:
1. rămâne neschimbat; 2. creşte cu aceeaşi sumă; 3. scade cu aceeaşi sumă; 4. creşte cu o sumă definită.
a. 1
b. 1+3;
c. 2+4;
d. 2.
9. Atunci când celelalte condiţii nu se schimbă, există un raport invers proporţional între:
1. puterea de cumpărare a banilor şi preţ; 2. productivitatea muncii şi costul unitar; 3. salariul nominal şi salariul real; 4.
multiplicatorul investiţiilor şi înclinaţia marginală spre economii.
a. 1+3
b. 1+2+4;
c. 3+4;
d. 1+2+3.
10. Sunt întotdeauna subunitare:
1. coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ; 2. raportul dintre profit şi încasări; 3. înclinaţia marginală spre
economii; 4. multiplicatorul investiţiilor.
a.
2+3
b. 2+4;
c. 1+2;
d. 1+4.
11.
Alegeţi varianta falsă:

a. informaţia este factor de producţie; b. factorii de producţie sunt o componentă a resurselor; c. sfera mărfurilor este mai

redusă decât cea a bunurilor economice; d. orice bun economic este marfă.

12. Consumul factorului muncă se poate exprima:

a. prin producţia realizată; b. valoric şi fizic; c. numai prin timpul lucrat; d. numai valoric.

13. Profitul însuşit de posesorul capitalului este invers proporţional cu:

a. mărimea rentei şi a salariului; b. volumul producţiei realizate; c. nivelul preţului bunului produs; d. numărul de rotaţii ale capitalului.

14. În faza de expansiune nu trebuie utilizate ca instrumente de politici anticiclice:

a. majorarea fiscalităţii; b. reducerea volumului de credite; c. creşterea masei monetare; d. creşterea ratei dobânzii.

15. Piaţa cu concurenţă perfectă se caracterizează prin:

a. atomicitatea cererii dar nu şi a ofertei; b. atomicitatea ofertei dar nu şi a cererii; c. diversificarea mărfurilor; d. intrarea şi ieşirea liberă pe piaţă a agenţilor economici.

16. Funcţia de producţie exprimă legătura obiectivă existentă între:

a. cantitatea şi calitatea factorilor de producţie; b. factorii de producţie şi rezultatele combinării lor; c. costul de producţie şi

profit; d. cifra de afaceri şi veniturile firmei.

17. Cheltuielile materiale includ:

a. amortizarea capitalului fix şi cheltuielile cu capitalul circulant; b. amortizarea capitalului fix şi a celui circulant; c. ansamblul costurilor de producţie; d. numai consumul de capital fix.

18. Componentele masei monetare:

a. au o existenţă exclusiv materială; b. au în prezent aceeaşi pondere; c. se pot transforma unele în altele; d. sunt puse în circulaţie numai de Banca Centrală.

19. Cotarea unui titlu de valoare este operaţiunea prin care se determină:

a. valoarea nominală; b. capitalul social al firmei emitente; c. cursul titlului de valoare; d. dividendele.

20. Pe măsură ce se consumă raţional un bun, utilitatea totală:

a. creşte; b. scade; c. creşte în ritm crescător; d. scade în ritm descrescător. 21.
a. creşte;
b. scade;
c. creşte în ritm crescător;
d. scade în ritm descrescător.
21. În T 0 rata profitului (la cifra de afaceri) este 20%, iar cifra de afaceri este de 75 mil. u.m
În T 1 , rata profitului
creşte cu 25%. Cum evoluează profitul şi costul de producţie, dacă cifra de afaceri rămâne neschimbată?
a. creşte cu 3,750 mil. u.m., respectiv scade cu 3,750 mil. u.m.; b. scade cu 45 mil. u.m., respectiv scade cu 52 mil. u.m.; c.
creşte cu 4,750 mil. u.m., respectiv creşte cu 4,53 mil. u.m.; d. creşte cu 5,370 mil. u.m., respectiv creşte cu 4,75 mil u.m
22. Ştiind că productivitatea marginală a capitalului a reprezentat 5000 u.m., iar capitalul a crescut de 3 ori faţă de
situaţia iniţială când era de 2500 u.m., determinaţi sporul producţiei totale:
a.
250 mil. u.m.;
b. 40 mil. u.m.;
c. 25mil u.m.;
d. 125 mil. u.m
23. Dacă preţul şi costul total mediu cresc cu 10 %, profitul pe produs:
a.
creşte cu 5%;
b. rămâne constant; c. scade cu 10%;
d. creşte cu 10%.
24. Un agent economic vinde altuia 500 de acţiuni cu scadenţa în t 1 , la un curs de 22.000$.
La scadenţă
cursul este de 23.000$. Cine câştigă şi cât?
a. cumpărătorul, 1000$;
b. vânzătorul, 1000$;
c. cumpărătorul, 500.000$;
d. cumpărătorul, 1.500.000$.
25. Se cunosc următoarele date cu privire la economia unei ţări: PGB = 15.000 mild. u.m. din care 40% consum
intermediar, consumul personal de bunuri şi de servicii 4000 mild. u.m., investiţia brută de 4000 mild. u.m., iar
exportul net este zero. Determinaţi consumul guvernamental.
a. 7000 mild. u.m.;
b. 1000 mild. u.m.;
c. 5000 mild. u.m.;
d. 2000 mild. u.m.
26. Un individ îşi propune ca peste doi ani să dispună de un depozit bancar în sumă de 121.000 u.m. Dacă rata anuală
a dobânzii este de 10 %, depunerea pe care trebuie să o facă individul în prezent este de:
a. 10.000 u.m.;
b. 100.000 u.m.; c. 121.000 u.m.;
d. 1.000.000 u.m
27. Într-o economie naţională în care înclinaţia marginală spre consuni (c') este de 0,8, un spor al investiţiilor de 400
mild. u.m. va avea ca rezultat un spor al venitului naţional de:
a. 200 mild. u.m.;
b. 100 mild. u.m.;
c. 2.000 mild. u.m.;
d. 1.000 mild. u.m.
28. Elasticitatea ofertei în funcţie de preţ este 2. Cum s-a modificat preţul în condiţiile în care cantitatea oferită a
crescut cu 10% iar P 0 era de 10 u.m.!
a. a crescut cu 0,5 u.m.;
b. a crescut cu 10 u.m.;
c. a crescut cu 10,5 u.m.;
d. a scăzut cu 5 u.m.
29. Masa monetară în T 0 este de 80 mild u.m., iar în T 1 90 mild. u.m. Dacă volumul tranzacţiilor creşte de la 120
bucăţi la 130 bucăţi, iar viteza de rotaţie rămâne 2, preţurile cresc cu:
a. 3,9%;
b. 39%;
c. 103,9%;
d. 0,39%.
30. La un curs de revenire brut la export de 8.000 lei/$, şi un curs de schimb de 10.000 lei/$, un volum a
exportului de 500 mii. lei, aduce:
a. o pierdere de 5.850$;
b. un câştig de 12.500$;
c. un surplus de 5.850$;
d. o pierdere de 12.500$.
31. La nivel macroeconomic, diferenţa dintre venit şi consum:

1. reprezintă economiile; 3. scade când venitul creşte;

2. este egală cu mărimea investiţiilor nete; 4. creşte când venitul creşte.

a. 1+3;

b. 1+2+4;

c. 2+3+4;

d. 2+3.

32.

Sunt măsuri netarifare:

1. taxele vamale;

2. exigenţele de calitate;

3. impozitele;

4. plafoanele cantitative.

a. l+2+3;

b. 2+3+4;

c. 2+4;

d. l+4.

33. Inflaţia dezavantajează, în general, pe:

1. speculatorii de valută;

2. agenţii economici cu venituri fixe;

3. creditori;

4. toţi agenţii economici.

a. 2+3;

b. 2+3+4;

c. 1+4;

d. 1+2+3.

34. Obligaţiunile pot fi emise de:

1. menaj e;

a. 1+2+3;

2. administraţii publice; 3. mari societăţi comerciale private; 4. întreprinderi publice.

b. 1+3+4;

c. 2+3+4;

d. 1+4.

35. Amortizarea reprezintă:

1.

un element la costului de producţie;

2. o cheltuială cu capitalul circulant;

3.

o expresie a consumului de capital fix;

4. un cost variabil.

a.

l+3;

b. l+3+4;

c. 2+3+4;

d. 3+4.

36.

Majorarea salariului nominal este influenţat de creşterea:

1.

productivităţii muncii;

2. inflaţiei;

3. dobânzii compuse;

4. costului calificării.

a.

1+3;

b. 1 + 2 +3;

c. 1 + 2 +4;

d. 2+3.

37.

În caz de deficit bugetar, statul poate recurge la:

1.

împrumuturi interne şi externe; 2. diminuarea fiscalităţii;

3.

încurajarea importurilor;

 

4. emisiune suplimentară de monedă.

a.

l+4;

b. 2+3+4;

c. l+2;

d. 3+4.

38.

Proprietatea privată:

1.

este unica formă de proprietate în economiile moderne;

2. domină în economiile contemporane;

3. coexistă cu proprietatea publică; 4. se manifestă numai sub forma societăţilor pe acţiuni. a.
3.
coexistă cu proprietatea publică;
4. se manifestă numai sub forma societăţilor pe acţiuni.
a.
1+2+3;
b. 1+3+4;
c. 1+4;
d. 2+3.
39.Preţul de echilibru poate scădea atunci când:
1.
costul factorilor de producţie creşte;
3.
oferta de bunuri scade şi cererea nu se modifică;
2. costul de producţie scade;
4. cererea de bunuri se reduce şi oferta creşte.
a.
3+4;
b. l+3+4;
c. 2+4;
d. l+2+3.
40.
Decizia de a investi este favorabilă atunci când:
1.
rata dobânzii la creditele acordate de bănci este mare;
3.
costul creditelor este redus;
2. rata de rentabilitate a investiţiei este superioară ratei dobânzii;
4. perioada de recuperare a investiţiei este mică.
a.
1+3;
b. 1+2;
c. 2+3+4;
d. 1+2+3.
41.
Piaţa schimburilor valutare:
1.
include numai operaţiuni la termen; 2. stabileşte cursuri de vânzare şi cumpărare;
3.
vizează schimbul titlurilor de valoare; 4. este localizată geografic.
a.
1+2+3;
b. 2+3;
c. 2;
d. 3.
42.Indicatorii economici se determină:
1.
în unităţi fizice şi valorice la nivel microeconomic;
3 în unităţi fizice şi valorice la nivel macroeconomic;
2. în unităţi valorice la nivel macroeconomic;
4. numai în unităţi valorice la nivel microeconomic.
a.
1+3+4;
b. 1+2;
c. 2+3+4;
d. 2+4.
43.
Dacă în t 1 faţă de t 0 salariul real creşte cu 10 %, iar preţurile scad cu 10 %, atunci salariul nominal:
a.
rămâne constant;
b. scade cu l %;
c. creşte cu 20 %;
d. scade cu 10 %.
44 Întotdeauna au valori pozitive, dar subunitare:
1.
cursul de revenire brut la export; 2. multiplicatorul investiţiilor;
3.
înclinaţia marginală spre economii; 4. înclinaţia marginală spre consum.
a.
l+2;
b. 3+4;
c. 1+3+4;
d.2+3+4.
45.
În faza de expansiune cresc:
1.
salariile, profiturile şi vânzările;
2. producţia, falimentele şi cursul titlurilor de valoare;
3.
venitul naţional, vânzările şi incertitudinea plasamentelor de
4.
gradul de ocupare a forţei de muncă, salariile şi cursul titlurilor de
titluri de valoare;
valoare.
a.
l+2+3;
b. l+3+4;
c. l+4;
d. 2+4.
46.
Inflaţia se poate diminua prin:
1.
echilibrarea bugetului de stat;
2. indexarea salariilor;
3.
îngheţarea salariilor şi preţurilor;
4. subvenţionarea preţurilor unor produse.
a.
1 + 2 +3;
b. 1+3;
c. 2+3;
d. 1+4.
47. Care din afirmaţii caracterizează capitalul circulant:

1.

se consumă treptat în procesul de producţie;

3. consumul său poate fi evidenţiat pe produs sau pe total producţie în expresie monetară;

2. consumul componentelor sale poate fi urmărit atât în expresie fizică cât şi monetară;

4. cuprinde numai bunuri destinate autoconsumului.

a.

1+2+3;

b. 1 + 3 +4;

c. 2+3;

d. 1+4.

 

48.

Resursele economice au calitatea de factori de producţie dacă:

1.

sunt limitate şi pot avea întrebuinţări alternative;

2. participă la procesul de producţie;

3.

sunt păstrate sub forma stocurilor;

 

4. sunt regenerabile şi recuperabile,

a.

1;

b. l+3+4;

c. l+4;

d. 2.

 

49.

Identificaţi varianta corectă:

 

1.

amortizarea reprezintă o componentă a costului fix;

2. dobânda este un cost pentru debitor şi un venit pentru creditor;

3.

orice firmă poate emite acţiuni;

 

4. şomajul voluntar este datorat numai conjuncturii economice.

a. 2+4;

b. 1+2+4

2+3+4

50. Cererea de bunuri şi servicii depinde de:

1+2

1.

dorinţele producătorilor;

2. puterea de cumpărare a banilor;

3.

preţurile de vânzare ale bunurilor şi serviciilor;

4. veniturile cumpărătorilor.

a. 1 + 2 +3; b. 1+4; c. 1+2+4; d. 2+3+4. a b c d
a. 1 + 2 +3;
b. 1+4;
c. 1+2+4;
d. 2+3+4.
a
b
c
d
a
b
c
d
a
b
c
d
1
18
35
2
19
36
3
20
37
4
21
38
5
22
39
6
23
40
7
24
41
8
25
42
9
26
43
10
27
44
11
28
45
12
29
46
13
30
47
14
31
48
15
32
49
16
33
50
17
34
Specializarea „Asistenţă socială“
Proba scrisă la Psihologie
Subiectul 1. Afectivitatea şi relaţiile ei cum celelalte procese psihice.
Subiectul 2. Comportamentele pro şi antisociale (comportamente de ajutorare şi agresive).
Barem de corectare la Psihologie
Subiectul 1. Afectivitatea şi relaţiile ei cum celelalte procese psihice.
Subiectul 2. Comportamentele pro şi antisociale (comportamente de ajutorare şi agresive).
Se acordă 1 p. din oficiu.
(6 p.)
(3 p.)
Proba scrisă la Filosofie
Subiectul 1. Omul în contextul etic.
Cerinţe:

Principalele interogaţii legate de bine şi rău. Prezentaţi teoriile morale ale lui Aristotel, J.St.Mill, Kant. Prezentaţi problematica eticii aplicate (M. Tooley, J. Rachels). Prezentaţi concepţia lui Nietzsche despre bine şi rău. Subiectul 2. Concepţii despre adevăr. Cerinţe:

Prezentaţi principalele teorii ale adevărului. Ilustraţi teoriile adevărului prin concepţiile lui Thoma d'Aquino, Lehrer, W. James.

Barem de corectare la Filosofie

Subiectul 1. Omul în contextul etic.

(6 p.)

Subiectul 2.Concepţii despre adevăr. Se acordă 1 p. din oficiu.

(3 p.)

Proba scrisă la Sociologie

Subiectul 1. Organizaţiile sociale. Subiectul 2. Grupurile sociale.

Barem de corectare la Sociologie

Subiectul 1. Organizaţiile sociale. Subiectul 2. Grupurile sociale. Se acordă 1 p. din oficiu. (5
Subiectul 1. Organizaţiile sociale.
Subiectul 2. Grupurile sociale.
Se acordă 1 p. din oficiu.
(5 p.)
(4 p.)