UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific
gradul didactic, titlul ştiinţific Prenume NUME

Absolvent

Suceava, 2020
 UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică
Specializare Administrație Publică

POTENȚIALUL TURISTIC DIN STAȚIUNEA

GURA HUMORULUI

Coordonator ştiinţific
gradul didactic, titlul ştiinţific Prenume NUME

Absolvent

Suceava, 2020
 Cuprins
Lista tabele.......................................................................................................................4
Introducere.......................................................................................................................6

Cap. I Turismul și potențialul turistic................................................................................7

I.1 Turismul......................................................................................................................7
I.2 Potențialul turistic......................................................................................................9

Cap. II Potențialului turistic din Gura Humorului......................................................12

II.1 Prezentare Gura Humorului.................................................................................12
II.2 Potențialul turistic natural....................................................................................14
III.3 Potențialul turistic antropic.................................................................................20

Cap. IV Stadiul actual de valorificare al potențialului turistic din Gura

Humorului...........................................................................................................................................23
IV.1 Statistici privind turismul în Gura Humorului..................................................23
IV.2 Analiza infrastructurii în stațiune.......................................................................23
IV.3 Ofertă și forme de turism.....................................................................................23
IV.4 Analiza SWOT.......................................................................................................23
IV.5 Discuții și propuneri..............................................................................................23
Concluzii.........................................................................................................................24
Bibliografie.....................................................................................................................25
 Introducere
Cresterea turismului

Valorificarea potentialului turistic

Identificarea potentialului turistic ce este si ce poate fi in Gura Humorului

Actiuni necesare pentru a atinge un maxim posibil: infrastructură, ofertă, promovare,

servicii, analiza SWOT

6
 Cap. I Turismul și potențialul turistic

I.1 Turismul
Turismul este un fenomen social de mare anvergură în prezent. El a evoluat din
călătoritul pentru plăcere și relaxare în locații cu resurse turistice naturale sau antropice la un
fenomen de o amploare colosală, devenind o industrie și o ramură a economiei. Turismul a
căpătat o amploarea tot mai mare în epoca contemporană datorită creșterii nivelului de trai și
al revoluției industriale. Saltul tehnologic privitor la mijloacele de transport a transformat
turismul într-un fenomen de masă. Începuturile sale, în accepțiunea modernă, sunt legate de
călătoriile ce aveau ca scop relaxarea, sănătatea, educația, cultura sau agrementul.
Din punct de vedere etimologic cuvântul turism are o proveniență similară și simultană
în mai multe limbi europene. În limba engleză regăsim cuvântul tour, explicat ca fiind o
călătorie de plăcere în care sunt vizitate locuri cu diverse scopuri, altele decât cele lucrative 1.
A apărut în Anglia începând cu anul 1800, desemnând pe vremea aceea acțiunea de a
întreprinde o excursie cu scopul de a-ți îmbogăți educația și cultura[CITATION Vas05 \l 1048
]. Acest cuvânt a fort împrumutat din lexiconul francez, din cuvântul tour, sinonim cu tournée
în dicționarul explicativ francez, însemnând periplu, excursie sau voiaj 2. La început avea
sensul de mișcare circulară, de rotație sau întoarcere, înconjurare, deoarece presupunea
acțiunea de tur și retur, plecare și sosire. Franceza l-a moștenit din latinescul turrus, limbă
care, l-a rândul ei l-a împrumutat din grecescul turnos.
În limbajul contemporan, cel care făcea astfel de drumeții a devenit turist. Cuvântul se
pare că a fost uzitat pentru prima oară în anul 1800 de către scriitorul englez S. Pagge, iar în
anul 1811 apare și noțiunea de turism prin introducerea cuvântului tourism în publicația
”Sporting Magazin”[CITATION Vas05 \l 1048 ]. În această perioadă, călătorii englezi,
francezi sau germani care făceau turul continentului au ajuns să fie numiți turiști[ CITATION
ICo98 \l 1048 ].
Definiția actuală a turismului o completează pe cea inițială, încercând să surprindă
turismul sub toate aspectele sale. Astfel, din punct de vedere al Organizației Mondiale a
Turismului, turismul se referă la vizitatori, iar vizitatorii sunt persoane care efectuează
călătorii în afara ariei de reședință, pentru o durată mai mică de un an de zile, cu orice scop în
afara celui de a se stabili sau de a lucra în locul vizitat[CITATION Uni10 \l 1048 ].
Din punct de vedere al geografiei turismului, pentru o înregistrare coerentă și stabilă a
cifrelor și statisticilor referitoare la fenomenul turistic, s-au introdus definiții clare pentru
1
Sursa: https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/tour
2
Sursa: https://dictionnaire.reverso.net/francais-synonymes/tourn%C3%A9e
termenii ce au legătură cu activitatea de turism. Mai mult, studiul resurselor turistice, al
circulației turiștilor, al factorilor de influență socio-economici, al funcțiilor și formelor
turismului, au constituit un nucleu de dezvoltare a unei științe studiate interdisciplinar. Se
disting astăzi ca obiect de studiu managementul turismului, marketingul turismului, economia
turismului și geografia turismului, predate în universități la nivel internațional.
Turismul are în prezent o accepțiune complexă, cu mai multe componente. Componenta
geografică a fenomenului turistic descrie conexiunile dintre resursele turistice naturale și
antropice cu infrastructura turistică și rolul societății și al economiei în dezvoltarea și
exploatarea lor. Componenta socială se referă la structura demografică a turiștilor și la
numărul lor într-un areal geografic. Componenta economică reprezintă schimburile
economice generate de fenomenul turistic; relația dintre beneficiile oferite turiștilor și
dezvoltarea economică a unei regiuni este una direct proporțională. Turismul a devenit o
ramură a economiei mondiale, cuprinzând totalitatea serviciilor oferite turiștilor[CITATION
Pet12 \l 1048 ].
După anul 1950 turismul la nivel mondial a cunoscut o creștere fabuloasă! Schimbările
care au apărut au generat sectoare distincte de activitate implicată în turism să se dezvolte și
să devină tot mai specifice. Segmentarea distinctă a formelor de turism și a preferințelor
turiștilor a antrenat o schimbare calitativă și cantitativă în categoriile socio-profesionale
implicate în turism. Creșterea volumului de turiști, a numărului de călătorii efectuate, a
numărului de nopți petrecute la unitățile de cazare turistică și a cerințelor generate de aceștia a
dus la segregarea formelor de turism. Acest lucru a reflectat diversificarea motivelor pentru
care turiștii întreprind peripluri. Deși activitatea de turism este una eterogenă, dată fiind
implicarea a numeroși factori, necesitatea criteriilor de clasificare a turismului au fost
generate de a putea deservi un grup omogen într-o manieră satisfăcătoare. Aceste aspecte
teoretice privitoare la turism se găsesc a avea un aspect pragmatic în studiul turismului, în
înțelegerea cererii de oferte turistice și în implementarea unor strategii pentru dezvoltarea
turismului corelate cu evoluția apărută în structura cererii din turism[ CITATION Mur10 \l
1048 ].
În statisticile naționale și internaționale se urmărește traficul de turiști ce formează două
tipuri distincte, după locul de proveniență al turiștilor: turismul intern sau domestic și turismul
internațional, divizat și traficul de turiști care intră într-o tară și traficul de turiști care iese din
țară[CITATION Băl12 \l 1048 ]. Fiecare din aceste categorii poate fi desfășurat poate fi
organizat de turist sau poate fi organizat de o agenție de turism, prin oferirea unui produs
turistic care asigură și planifică toate aspectele principale legate de călătorie. Institutul
Național de Statistică, Eurostat și Organizația Mondială a Turismului publică anual statistici
referitoare la mijlocul de transport folosit: rutier, feroviar, naval și aerian.
Prin formă de turism se înțelege o asociere de servicii ce concură pentru a deservi
scopul vizat de turist pentru călătoria și destinația sa. În general, o formă de turism este o
asociere de servicii de transport, alimentație, cazare care se atașează cu un scop urmărit de
turist – recreere, agrement, tratament, cultură, sport, pelerinaj, etc. – care contribuie la
definirea unui produs turistic. Acest produs turistic necesită o identificare precisă a
comportamentului turiștilor și a așteptărilor lor pentru. Astfel, sunt mai multe criterii după
care se pot clasifica turiștii, iar cel mai elocvent criteriu este activitatea întreprinsă de turist.
Turismul de plăcere și turismul de afaceri reprezintă un punct inițial de separare a
scopului pentru care este întreprinsă o călătorie. În definiția turismului de mai sus am
menționat că turistul este cel care nu face călătoria pentru a întreprinde o activitate lucrativă
pentru câștig financiar propriu, însă acest aspect nu vizează întâlnirile de afaceri, conferințele,
reuniunile sau alte evenimente temporare ce necesită deplasarea în interes de afaceri. Aici ar
putea fi incluse ca o categorie și deplasările cu scop administrativ și politic, ele ocupând un
procent important din turismul internațional realizat de persoane cu funcții
publice[CITATION Ioa98 \l 1048 ].
Turismul de agrement se împarte în subcategorii în funcție de motivația ce stă la baza
deplasării. Se disting următoarele forme generatoare de trafic turistic: social, de agrement, de
recreere, curativ cultural, sportiv, științific, religios, medical.
Într-o accepțiune mai modernă a turismului regăsim ca forme de turism populare
turismul de afaceri, turismul urban (popularizate ca city-break), turismul cultural, turismul
rural și agro-turismul, turismul pe nave de pasageri, turismul culinar, eco-turismul (sau
turismul durabil), turismul sportiv și turismul pentru cumpărături (shopping).

I.2 Potențialul turistic

În literatura de specialitate se folosesc termeni specifici pentru a identifica elemente și
concepte privitoare la turism. Din acest punct de vedere, considerăm necesar a discuta
diferențele dintre noțiunile de potențial turistic, patrimoniu turistic, atracție turistică și resursă
turistică.
Din punct de vedere turistic o locație prezintă interes în măsura în care există atracții
turistice – naturale sau antropice- ce pot fi valorificate și exploatate în activitatea turistică.
Noțiunea de atracție turistică denotă în principal un element ce stârnește interesul, atrage
atenția și uimește prin frumusețe și originalitate, invocând și un aspect emoțional, afectiv.
Atracțiile turistice pot fi formele de relief, lacuri naturale sau artificiale, locații cu elemente
istorice, arheologice, culturale care atrag atenția și interesul turistului. Atracțiile turistice pot
sau nu să fie integrate în exploatarea turistică sau pot reprezenta un interes punctual și
sporadic pentru anumiți turiști.
Resursele turistice, în comparație cu atracțiile turistice, implică idee de izvor turistic, de
element generator de turism, fiind elemente ce redau aspectul social și economic din turism.
Astfel, o resursă turistică reprezintă o atracție turistică ce poate fi vizitată (ex. peșteră,
geomorfosit) sau captată și exploatată (ex. izvor termal, nămoluri terapeutice).[ CITATION
Vas05 \l 1048 ]
Stabilind aceste concepte, putem defini și patrimoniul turistic acele resurse care au o
infrastructură de sprijin pentru exploatarea lor comercială prin diverse tipuri de turism. Prin
structuri realizate în scopul valorificării se înțeleg structuri de primire și cazare, structuri de
alimentație, structuri cu funcție de agrement sau structuri pentru transportul turiștilor. Așadar,
patrimoniul turistic reprezintă toate elementele naturale și antropice amenajate pentru
exploatarea turistică. El poate fi public sau privat și dacă este atestat beneficiază de protecție
legală prin atestare.
Există diferite criterii de apreciere a potențialului turistic. Prin analiza lor se poate
stabili ce puncte de atracție naturale și/sau antropice există și cum pot fi ele amenajate pentru
atragerea și primirea turiștilor. Realizarea unui produs turistic depinde de existența unui fond
turistic dar și de crearea premiselor de exploatare printr-o infrastructură turistică
corespunzătoare[ CITATION Mih09 \l 1048 ]. Din acest punct de vedere, potențialul turistic
reprezintă traficul de turiști ce ar putea fi generat printr-o strategie unitară de punere în
valoare a obiectivelor turistice.
Potențialul turistic are un caracter dinamic deoarece el poate fi generat sau valorificat
prin intervenții de natură să pună în valoare sau să creeze noi atracții turistice, sau, poate fi
diminuat sau anulat de schimbări ce pot să apară natural sau prin intervenția omului (ex. lac
de acumulare).
România are un potențial turistic complex pe care încă nu a reușit să îl pună în valoare
în totalitate datorită politicilor publice ce au întârziat procesul de modernizare a infrastructurii
de bază. Confuzia post-decembristă a societății românești a condus la o deteriorare serioasă a
infrastructurii turistice existente în țara noastră. Revenirea economică greoaie de după anul
1990 a oferit resurse puține și sectorului privat pentru dezvoltarea infrastructurii turistice. Pre
și post aderare la Uniunea Europeană, România a primit un sprijin masiv pentru dezvoltare,
inclusiv în domeniul turismului, atât prin finanțarea unor proiecte ale unităților administrativ
teritoriale, cât și prin finanțarea întreprinderilor private ce au dezvoltate proiecte de
infrastructură turistică. Nivelul de trai scăzut face în continuare ca cetățenii români să aibă cea
mai mică participare procentuală la turismul generat în Uniunea Europeană (vezi fig. 1.2 ).
Dezvoltarea patrimoniului turistic și promovarea lui în spațiul european este soluția de
revigorare a turismului românesc.

Figura 1.2: Procentul din populație ce participă la turism în UE3

Turismul, față de alte servicii din economie, angrenează simultan mai multe sub
sectoare ale economiei. Din acest motiv, o creștere substanțială a turismului se reflectă într-o
creștere substanțială a economiei la nivel local și național. Turismul contribuie la generarea
unui număr mare de locuri de muncă în sectoarele economice ce deservesc turismul (agenții
de turism, transport, unități de cazare, restaurante, parcuri, muzee, etc.).
România are un potențial turistic ridicat conferit de cadrul natural (Munții Carpați,
Marea Neagră, rețeaua hidrografică, Delta Dunării, peșteri, etc.) dar și de moștenirea culturală
și istorică adunată în milenii de existență continuă (cetăți, monumente, situri arheologice,
muzee, cultura locală, mănăstiri, etc,).
Înțelegerea potențialului turistic servește scopul lucrării de a analiza potențialul turistic
al stațiunii Gura Humorului și de a constata dacă acesta este exploatat deplin sau se mai pot
face îmbunătățiri. Prin identificarea punctelor forte se pot afla produsele turistice ce pot fi
promovate și exploatate cu mare succes. Astfel, s-ar aduce o mare valoare adăugată atât
turistului, obiectivelor turistice ar deveni recunoscute și protejate, iar fluxul de turiști ar ajuta
la dezvoltarea locală prin crearea unei infrastructuri turistice și prin crearea de noi locuri de
muncă, datorită consumului de produse turistice. Observăm că turismul are un impact
multiplu, eterogen, asupra economiei, societății, culturii, mediului. Acesta este adesea unul
pozitiv, dar au apărut și situații în care turismul excesiv a avut un impact negativ asupra
acestor factori.

I.3 Efectele turismului în economie

3
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/cache/digpub/eumove/bloc-4a.html?lang=en
Gloria POPSHA Cap. III Analiza potențialului turistic din Gura Humorului

Cap. II Potențialului turistic din Gura Humorului

II.1 Prezentare Gura Humorului

Orașul Gura Humorului este situat în centrul județului Suceava din nordul României.
Județul se suprapune peste regiunea istorică Bucovina de Sud. Numele orașului provine de la
localizarea sa în apropierea gurii de vărsare a pârâului Humor în râul Moldova. Prima atestare
documentară este din anul 1415, odată cu întemeierea Mănăstirii Humorului la o distanță de 6
kilometri de actualul oraș. Localitatea Gura Humorului a fost declarată oraș în anul 1904 iar
în anul 2005 a fost declarată stațiune turistică de interes național.
Orașul se învecinează cu comuna Mănăstirea Humorului în nord, cu Satul Voroneț la
sud, cu orașul Frasin la vest și cu comuna Păltinoasa la est. Este străbătut de drumul european
E576 Suceava – Gura Humorului – Vatra Dornei – Bistrița Năsăud Acest drum leagă
Moldova de Transilvania prin trecătoarea Mestecăniș. Distanța până la municipiul Suceava
este de 32 de kilometri, și de 35 de kilometri până la orașul Câmpulung Moldovenesc.

4
Figura 2.1: Harta județului Suceava

Din punct de vedere geografic stațiunea Gura Humorului este situată în depresiunea cu
același nume[ CITATION Gri05 \l 1048 ], ce se formează în văile de intersecție ale apelor
pârâului Humor cu cele ale râului Moldova, la o altitudine de 490 de metri, între culmile
Obcinei Mari, Obcinei Voronețului și Obcinei Humorului. Localitatea este situată la

4
Sursa: http://www.primariagh.ro/gura-humorului/about-2/, accesat la 10 aprilie 2020
intersecția coordonatelor geografice de 47º 32´ latitudine nordică și 25º 54´ longitudine estică.
5

6
Figura 3.1: Așezare geografică a orașului Gura Humorului

Din punct de vedere administrativ, orașul Gura Humorului are în componența sa și

satul Voroneț. Legătura se face printru-un drum ce unește cele două așezări, drum situat de-a
lungul pârâului Voroneț care se varsă în râul Moldova cu circa un kilometru mai în amonte de
vărsarea Humorului. Orașul Gura Humorului este reședință, iar Voronețul este localitate
componentă. În Voroneț se află Mănăstirea Voroneț, monument istoric recunoscut pe plan
internațional.
Din anul 2005 orașul Gura Humorului a devenit stațiune turistică de interes național
prin Hotărârea Guvernului nr. 114/2005. Acest lucru înseamnă că activitățile economice
principale susțin în principal activitatea de turism prin realizarea unei infrastructuri care să
susțină realizarea produsului turistic.
Atestarea orașului ca stațiune turistică a permis ca statul să intervină în sprijinirea
activității de turism și prin protejarea arealului ce sprijină activitatea de turism. Stațiunea
turistică prezintă de elemente de atracție turistică naturale și antropice care este dotată cu
mijloace de cazare, alimentație, agrement și alte facilități turistice puse temporar la dispoziția
turiștilor. Gura Humorul a beneficiat de fonduri UE și fonduri naționale pentru dezvoltare.
Potențialul turistic natural este reprezentat de totalitatea atracțiilor turistice ce se pot
transpune în resurse turistice. Ele sunt componente ale cadrului natural precum relieful și
structurile geologice, clima, rețeaua hidrografică, vegetația și fauna și rezervațiile naturale,

5
Sursa: http://www.primariagh.ro/gura-humorului/about-2/, accesat la 10 aprilie 2020
6
Sursa: https://www.google.com/maps/
care, cu sau fără intervenția omului, pot fi valorificate în turism, dată fiind o infrastructură de
suport.[ CITATION Vas05 \l 1048 ]
Potențialul turistic antropic reprezintă toate elementele cu valoare socială, culturală,
istorică, arheologică rezultate din activitatea umană. Pe lângă acestea, aspectul tehnico-
economic și cel socio-demografic sunt determinante în activitatea turistică. Prin aceasta se
poate înțelege că existența unor resurse turistice cu valoare intrinsecă necesită o infrastructură
generală și una turistică, cu personal calificat și în număr suficient pentru a deservi obiective
turistice în activitatea de turism.
În următoarele două subcapitole vom analiza cele două mari componente ale
potențialului turistic din stațiunea Gura Humorului pentru a le observa în capitolul următor
gradul în care ele sunt folosite.

II.2 Potențialul turistic natural

I. Relief și geologie
Așezarea geografică și calitatea mediului înconjurător reprezintă elemente
fundamentale pe baza cărora se stabilește arealul în care se va dezvolta activitatea turistică.
Diversitatea și atractivitatea peisajului este generată de formele de relief, de alternanța și
îmbinarea lor particulară completate cu ape, vegetație și faună și elemente antropice.
Gura Humorului este situat în estul Carpaților Orientali, între subgrupele carpatice
Obcinele Bucovinei din nord și Munții Stânișoarei la sud, mai precis între culmile Obcinei
Mari, Obcinei Voronețului și Obcinei Humorului. Prima caracteristică a reliefului în ceea ce
privește obcinele este înălțimea redusă, cu o altitudine medie de 1400 de metri, fiind încadrați
în categoria munților joși. O a doua caracteristică a reliefului obcinelor este paralelismul
culmilor și văilor pe direcția NV-SE, dată fiind structura și așezarea formelor de relief
majore[ CITATION Nic87 \l 1048 ]. 7
Privit în ansamblu, relieful din jurul stațiunii Gura Humorului este unul tipic munților
joși, departe însă de a fi un peisaj monoton, care se pretează pentru toate tipurile de turism.
Armonia și frumusețea peisagistică, îmbinate cu climatul specific și o rețea hidrografică
bogată fac ca potențialul turistic al reliefului din zona Gura Humorului să fie unul foarte
ridicat.
Gura Humorului dispune în arealul său de două zone protejate sub statutul de rezervație,
rezervația geologică Piatra Pinului și rezervația Piatra Șoimului. Piatra Pinului are o suprafață
de 1,4 hectare și reprezintă un geosit important din punct de vedere paleontologic, aici fiind

7
Obcinele Bucovinei. Ghid Turistic, Nicolae Barbu, Liviu Ionesi, Colecția: Munții Noștri Nr. 39, Editura Sport-
Turism, București, 1987
descoperite numeroase fosile aparținând unor specii de pești, corali sau scoici. Rezervația este
împrejmuită de o pădure mixtă de pin, fag, molid și brad. Piatra Șoimului este o rezervație cu
aspect spectaculos al stâncilor de munte cu o suprafață de ½ hectare. Ambele rezervații au
fost declarate arii naturale protejate prin legea nr.5/2005.
Solurile din județul Suceava au un deficit de azot și fosfor și un deficit de elemente
nutritive. La nivelul județului s-a observat și o aciditate accentuată a solurilor, orașul Gura
Humorului fiind de asemenea situat într-o zonă cu aciditate moderată (vezi figura 3.4). Astfel,
deficitul natural de îngrășăminte, acidifierea solului și umiditatea excesivă nu sunt propice
pentru practicarea agriculturii. Din acest motiv, declararea activității turistice ca ramură
economică de bază în economia stațiunii a devenit evidentă, conducând la acordarea statutului
de stațiune turistică pentru Gura Humorului[ CITATION UAU19 \l 1048 ].
Așadar, potențialul turistic conferit de relieful, geologia și solurile din arealul stațiunii
au un aport considerabil la turismul din zonă prin frumusețea peisajului și prin atracțiile
geologice care stimulează efectuarea de trasee a turiștilor ce vizitează Gura Humorului.
Relieful este abordabil pentru toate categoriile de vârstă și permit deplasările de orice fel (pe
jos, cu bicicleta, motocicleta, etc.) în perioada verii și deplasări specifice în perioada de iarnă,
favorizând activitatea turistică pe tot parcursul anului.
II. Clima
Climatul din zona Bucovinei este unul de tip temperat continental. Arealul orașului
Gura Humorului este unul care se încadrează din punct de vedere climatic în etajul climei de
munte, subetajul muților mijlocii, cu un topoclimat complex de munte[CITATION Pri20 \l
1048 ].
Stațiunea este situată într-o zonă cu climat temperat continental moderat, fiind
influențată și de formele de relief din împrejurimi. Climatul este unul plăcut, liniștitor, cu
influențe baltice ce se răsfrâng prin temperaturi scăzute și precipitații abundente și influențe
orientale, ce aduc un contrast puternic între anotimpul de vară și cel de iarnă.
Depresiunea în care se situează Gura Humorului prezintă o situație climatică deosebită
prin calmul atmosferic oferit de culmile montane din vecinătate. Starea de calm atmosferic
este observată pe cel puțin o treime dintr-un an calendaristic, chestiune care dată fiind lipsa
unor factori majori de poluare nu aduce nici un prejudiciu locuitorilor. În timpul sezonului
de vară, aerul din stațiune are un efect sedativ, favorizând relaxarea organismului și
plimbările turistice. În perioada sezonului de iarnă, acest calm atmosferic favorizează
coborârea maselor de aer rece și stabilizarea lor, fapt ce conduce la atingerea unor
temperaturi foarte scăzute, dar care sunt suportabile și nu se întind pe durate mari de timp.
 Activitatea turistică în anotimpul de iarnă nu este afectată de microclimatul depresiunii în
care este situată stațiunea.
Cantitățile mari de zăpadă ce cad iarna în Gura Humorului favorizează în sens pozitiv
activitatea turistică. Media omătului așternut este de circa 50 de centimetri, fapt ce creează o
priveliște magnifică a obcinelor din jur și permite practicarea sporturilor de iarnă. Numărul
zilelor cu strat de zăpadă este de circa 100. Climatul cu influențe temperat, moderat și
continental se observă prin amplitudinea termică ce are o medie anuală de 22 grade Celsius.
Numărul zilelor ce depășesc temperatura de zero grade este de 232, iar numărul zilelor când
apare înghețul este de 133 de zile pe an.[ CITATION Pri20 \l 1048 ]
Aerul din această zonă este specific aerului de munte, cu un grad ridicat de ozonare și
cu un efect tonifiant dat de parfumul vegetației și rășinilor de arbori. Turismul climateric
aduce un aport de turiști mai mare în anotimpul de vară, fiind foarte căutate plimbările în
natură care oxigenează și tonifică organismul uman, calmează și întărește sistemul nervos și
aduce alinare celor ce au afecțiuni ale aparatului respirator.
Precipitațiile au o medie anuală cuprinsă între 700 și 1000 mm (figura 3.4). Vara apar
perioade de secetă dar și ploi cu caracter torențial. Mai mult de jumătate din precipitații cad
sub formă de zăpadă în perioada octombrie-mai, oferind posibilitatea practicării sporturilor
de iarnă. Lunile iunie și iulie au cele mai mari medii de precipitații lunare.8
Vânturile predominante sunt cele din direcția N-NV, urmate de cele din direcția SE.
După cum am discutat mai sus, poziționarea orașului Gura Humorului în depresiunea
împrejmuită de cele trei obcine, produce un microclimat cu calm atmosferic pentru mai mult
de o treime din an.
Așadar, potențialul turistic adus de climatul complex din această este unul foarte mare.
Stațiunea Gura Humorului poate fi vizitată în orice anotimp, climatul oferind turiștilor o
varietate de stări ale vremii, toate plăcute și satisfăcătoare. Din punct de vedere statistic, se
observă că clima specifică sezonului de vară, când aerul este cald și liniștit, aduce cel mai
mare flux de turiști în gura Humorului.
Clima din stațiunea Gura Humorului, prin parametri săi particulari, contribuie la
dezvoltarea turismului influențând peisajul, desfășurarea activității de turism și fiind în
același timp o resursă turistică cu aspect terapeutic prin influențele benefice pe care le are
asupra organismului uman. Vara este stimulat turismul prin plimbările în natura din
împrejurimi și la muzeu sau mănăstiri, folosirea ștrandului și a piscinei din complexul de
agrement Ariniș. Iarna este folosită existența îndelungată a startului de zăpadă pentru

8
Sursa: http://www.meteoromania.ro/servicii/date-meteorologice/arhiva-precipitatii/, accesat la 12 aprilie 2020
 practicarea sporturilor de iarna pe pârtia Șoimul sau pentru plimbări și concedii de odihnă și
recreere favorizate de peisajul spectaculos al obcinelor înzăpezite.

III. Hidrografia
Apele constituie o componentă importantă a cadrului natural și își aduc aportul la
constituirea potențialului turistic pentru regiunea Gura Humorului. Apele de subteran pot
stimula turismul balnear, constituind materia primă pentru unele baze de tratament, cum este
de exemplu la Vatra Dornei. Resursele din Gura Humorului de ape minerale sau sulfuroase
sunt minime și nu se pot exploata în acest sens. Apele de suprafață contribuie la peisaj și
activități de agrement.
Rețeaua hidrografică din jurul stațiunii Gura Humorului este formată din ape subterane
și ape de suprafață. Apele subterane din arealul orașului sunt slab mineralizate și nu prezintă
un potențial de exploatare. Apele subterane potabile sunt captate și folosite pentru alimentarea
cu apă a orașului. Apele de suprafață sunt reprezentate de râuri și pârâuri.
Rețeaua hidrografică a județului Suceava însumează 3092 de kilometri, având o medie
de 0,361 km/km pătrat, o medie cu mult superioară celei naționale. Cel mai întins bazin
hidrografic este cel al râului Moldova (213 km lungime), care adună o treime din apele
județului. Toate apele din județul Suceava, datorită conformației reliefului se varsă în râul
Siret.[CITATION ANP09 \l 1048 ].
Depresiunea Gura Humorului s-a format în zona de confluență a unor râuri și pârâuri ce
izvorăsc din munții învecinați. Astfel, în marginea orașului avem râul Moldova în care se
varsă pârâul Humor, de aici provenind și numele orașului. Cu un kilometru mai în amonte este
vărsarea pârâului Voroneț. Afluenți apropiați de Gura Humorului ce se varsă în râul Moldova
sunt și Suha, Suha Mare, Suha Mică și Isachia. Rețeaua hidrografică este una deasă, debitul
fiind la capacitate maximă la începutul primăverii, simultan cu topirea zăpezilor de pe obcine,
debit ce se menține relativ stabil până la începutul verii. În zona orașului Gura Humorului, în
lunile aprilie, mai și iunie, debitul Moldovei este de circa 30 de metri cubi pe secundă,
aproape dublu față de restul anului.[ CITATION Chi12 \l 1048 ]
Debitul Moldovei în dreptul orașului Gura Humorului și lățimea albiei între 400 și 800
de metri permite practicarea în sezonul cald a unor sporturi pe apă, precum kaiakul. Astfel,
râul Moldova completează potențialul turistic al stațiunii, constituindu-se într-o resursă
turistică originală în zonă.
Rețeaua hidrografică are valoare peisagistică și este formatoare și de microclimat în
funcție de treapta de relief pe care o străbate. Râul Moldova, fiind cu debitul cel mai mare,
este cel care poate fi exploatat pentru pescuit sportiv, sporturi nautice, plimbări, plajă.
 IV. Vegetația
Din punct de vedere turistic pădurile prezintă un aport la generarea unui interes pentru
zonele turistice prin interesul social recreativ, științific, terapeutic și estetic. [ CITATION
Vas05 \l 1048 ]. Poziția stațiunii în apropierea obcinelor împădurite conferă un adaos
semnificativ la potențialul turistic din gura Humorului.
Termenul de obcină este o denumire specifică culmilor montane împădurite, Gura
Humorului fiind încadrată între Obcina Mare, Obcina Voronețului și Obcina Humorului.
Termenul de Bucovina este derivat din limba germană, istoria locului făcând ca în perioada în
care imperiul austriac administra această zonă ea să fie cunoscută ca Ducatul Bucovinei,
buncheland, însemnând țara fagilor.
Vegetația din regiunea stațiunii Gura Humorului este una specifică etajului alpin în care
este localizată, pădurile acoperind circa 80% din suprafață, cu brad, molid și fag. Ponderea ce
mai mare o are molidul, urmat de brad și fag. Sporadic se întâlnesc și pin, carpen, stejar și
mesteacăn.
În zonele de luncă se întâlnește o vegetația specifică, care, în grupuri izolate este redată
prin prezența arinului, plopului, salciei, teiului și arțarului. Vegetația ierboasă contribuie
alături de pădure la instalarea diverselor specii de animale de o mare diversitate. Printre
speciile de plante cele mai reprezentative pentru această zonă amintim clopoțeii, ciuboțica
cucului și brândușa de primăvară. Arbuști întâlniți în zonă sunt afinul negru, măceșul și
păducelul. În zonă se găsesc multe specii de plante medicinale și cu potențial melifer.
Contribuția pădurilor la potențialul turistic al zonei este recunoscută prin protejarea
zonei de o despădurire prin exploatare a masei lemnoase. În apropierea orașului există o
pădure de mesteceni cu statut protejat și rezervațiile naturale Piatra Pinului și Piatra Șoimului,
despre care vom discuta mai jos.
Astfel, contribuția vegetației la potențialul turistic al stațiunii Gura Humorului este unul
decisiv, desfășurat pe mai multe etaje ce revarsă o bogăție peisagistică continua pe aceste
meleaguri.
V. Fauna
Fauna din pădurile Bucovinei este una bogată, cu deosebită valoare științifică, ecologică
și cinegetică. Fauna a atras în această zonă inițial ca fond de vânătoare și apoi sub aspect
estetic și științific. Pentru turism, fauna din Gura Humorului prezintă interes prin fauna de
ansamblu, fauna împărțită pe etaje de altitudine fiind admirată de turiști prin ineditul tabloului
estetic al naturii. Arta fotografică găsește aici resurse bogate pentru fotografierea naturii și
completează valoarea percepută a plimbărilor de relaxare în natură.
 Fauna este bogată în Gura Humorului datorită condițiilor oferite de relieful împădurit
întins. Ea este specifică Munților Carpați, corelată cu etajele de altitudine care dau
specificitatea vegetației și faunei din munți. Dintre cele mai apreciate în peisajul din această
regiune sunt lupul, vulpea, mistrețul, ursul, iepurele, veverița, pisica sălbatică și păsări precum
cocoșul de munte, ierunca, ciuful de munte, uliul, șorecarul, eretele, acvila,
șoimul[ CITATION Nic87 \l 1048 ].
Atragerea turiștilor interesați de pescuit și vânat reprezenta o formă de turism practicat
în anii din urmă. În prezent, din cauza practicării acestui tip de activitate în exces, sunt
limitate circuitele turistice cinegetice, ele fiind înlocuite cu pescuitul sportiv și vânătoarea
sportivă. Reducerea faunei a condus la dezechilibre ale ecosistemelor și degradarea peisajelor
naturale. Din acest motiv, în prezent se promovează ecoturismul și așa-numitul foto-safari și
se pune accent pe aspectul ecologic și științific al faunei din zonă. Fauna domesticită poate fi
de asemenea asociată fenomenului turistic prin practicarea agro-turismului[ CITATION Pet12
\l 1048 ].
Fauna piscicolă este concentrată în râul Moldova. De la izvoare și până în zona gura
Humorului se găsesc specii de pește precum păstrăvul, mreana, cleanul, scobarul și lipanul și
specii mai mici ca obletele, boiștenul și zvărluga[ CITATION Nic87 \l 1048 ].
Ca urmare a reglementării activității de pescuit și vânătoare, fauna din zona Bucovinei
este bogată și variată, ce asigură un echilibru al biotopului. Din acest punct de vedere,
contribuția faunei din vecinătatea stațiunii contribuie la potențialul turistic al zonei în mare
măsură, existând puține zone în Româna și în Europa unde se mai pot întâlni și admira unele
din speciile din zonă.
VI. Rezervații
Rezervațiile naturale sunt arii protejate prin lege datorită caracteristicilor unice și valorii
deosebite pe care o prezintă. În Gura Humorului avem două rezervații naturale protejate care
contribuie peisagistic și arheologic la potențialul turistic al stațiunii. Rezervațiile Piatra
Pinului și Piatra Șoimului sunt arii protejate de interes național cu valoare geologică,
paleontologică și peisagistică.
Descoperiri arheologice din aceste arii au contribuit la adunarea materialului ce a format
colecția de paleontologie a Muzeului de Științe din Suceava, aici existând roci în care se pot
observa pești fosili de la Piatra Pinului. Izvorul fosilifer se află în depozitele sedimentare
formate în Oligocen pe un versant din obcina Voronețului din sudul orașului. Acesta are la
bază vietăți prinse în rocile formate pe fundul Mării Parathetis, cunoscută și ca Marea
Sarmatică. Fundul acestei mări preistorice a conservat corpul animalelor moarte datorită unei
oxigenări foarte reduse a apelor și mâlurilor de pe fund[ CITATION Rad06 \l 1048 ].
 Piatra Pinului și Piatra Șoimului reprezintă destinații ideale pentru sezonul de vară
pentru turiști. Impactul peisagistic este și el unul deosebit, de pe aceste culmi putând fi
admirate obcinele bucovinene și panorama orașului și a râului Moldova.
Rezervațiile au o importanță științifică și peisagistică și completează potențialul turistic
natural al stațiunii prin localizarea lor în imediata vecinătate a orașului. Fiind ușor accesibile,
ele contribuie la atragerea turiștilor pasionați de geologie și paleontologie. Anual în Gura
Humorului ajung mii de turiști interesați de vizitarea acestor rezervații.
Prin existența acestor două mici rezervații din cadrul natural al stațiunii, potențialul
turistic al stațiunii este completat, existând premise de a practica forme de turism tot mai
variate.

Continuare ....
II.3 Potențialul turistic antropic
I. Potențialul cultural-istoric
a. Patrimoniul religios
Situată în centrul geografic al Sucevei, stațiunea Gura Humorului deține o poziție cheie
de tranzit către toate obiectivele cultural artistice al Bucovinei. Stațiunea este în topul vizitelor
ce aparțin de turismul religios prin Mănăstirea Voroneț apreciată și recunoscută ca monument
cultural la nivel internațional, aici fiind prezent pe fresca exterioară a mănăstirii celebrul
”albastru de Voroneț”, un pigment păstrat foarte bine, având în vedere că mănăstirea a fost
ctitorită în anul 1472, prin voia lui Ștefan cel Mare.
Bucovina, supranumită și ”ținutul mănăstirilor”,
 Mănăstirea Voroneț
 Mănăstirea Humor


Monumente de arta si arhitectura: castel, palat, cladiri

http://www.burgenwelt.org/rumaenien/soimului/object.php
b. Patrimoniul cultural
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina – singurul muzeu al spiritualităţii populare
bucovinene

Monumente de arta, statui

Etnografia si folclorul: artizanat, mestesug, ceramica, portul popular, arhitectura caselor
c. Festivaluri artistice și etnografice

d. Amenajări sportive și de agrement

Complexul Sportiv Ariniș
 Cap. III Analiza potențialului turistic din Gura Humorului

IV.1 Analiza infrastructurii în stațiune

I. Infrastructura edilitară din Gura Humorului
Aeroport iasi, bacau Suceava
II. Infrastructura turistică

Proiecte Oaza si Turist

IV.2 Ofertă și forme de turism

IV.3 Analiza SWOT

I. Puncte tari
II. Puncte slabe
III. Oportunități
IV. Amenințări

IV.4 Discuții și propuneri

 Concluzii

Bibliografie
1. Primăria Gura Humorului. (2020, aprilie 11). Profilul demografic, social si economic
al orașului Gura Humorului. Preluat de pe http://www.primariagh.ro/:
http://evolutie.primariagh.ro/wp-content/uploads/2011/11/Profilul-demografic-social-
si-economic-al-orasului-GURA-HUMORULUI-draft-2.pdf
2. ANPM . (2009). Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009.
Suceava: Agenția Națională pentru Protecția Mediului.
3. Bacal, P., & Cocoș, I. (2012). Geografia Turismului. Note de curs. Chișinău: ASEM.
4. Barbu, N., & Ionesi, L. (1987). Obcinele Bucovinei. Sport Turism.
5. Băltărețu, A. (2012). Economia turismului. București: Pro Universitaria.
6. Chiriloaei, F. A. (2012). Analiza cantitativă a modificărilor albiei râului Moldova în
sectorul extracarpatic. Teză de doctorat. Iași. Preluat de pe
http://georeview.ro/rivers11.7ka/documente/Teza%20doctorat%20Fancisca
%20Chiriloaei_2012.pdf
7. Cosmescu, I. (1998). Economia turismului. Principii și mecanisme. Sibiu:
Universității ”Lucian Blaga” .
8. Cosmescu, I. (1998). Turismul. Economică.
9. DEX. (2009). Dicționarul explicativ al limbii române (ed. II). (I. d. Academia
Română, Ed.) Univers Enciclopedic Gold.
10. Glăvan, V. (2005). Geografia turismului. București: Editura Fundaţiei România de
Mâine.
11. Ielenicz, M., & Comanescu, L. (2009). Romania - Potential turistic. Universitară.
12. Muntele, I., & Iațu, C. (2006). Geografia turismului: concepte, metode şi forme de
manifestare spaţio-temporală. Iași: Libris.
13. Mureșianu, M. (2010). Turismul rural și dezvoltarea durabilă a satului românesc
contemporan. Cluj Napoca: Napoca Star.
14. Olteanu, R. (2006). Paleoecologia ecosistemelor salmastre din Bazinul Dacic .
București: GeoEcoMar.
15. Posea, G. (2005). Geomorfologia României. București: Fundația România de Mâine.
16. UAUIM-CCPEC. (2019). Actualizarea Planului de amenjare a teritoriului județean
Suceava. București. Preluat pe 2020, de pe
http://www.cjsuceava.ro/2019/amenajare_teritoriu_urbanism/etapa1/02.pdf
17. Wilson, A. (1987). Tilul lucrării. Bucuresti: Ed. Humanitas.
 18. World Tourism Organization. (2010). International Recommendations for Tourism
Statistics. New York: United Nation. Preluat pe aprilie 6, 2020, de pe
https://unstats.un.org/unsd/publication/Seriesm/SeriesM_83rev1e.pdf#page=21

1. http://statistici.insse.ro/shop/?page=catD&lang=ro&category_id=31 – Institutul Național

de Statistică, accesat la 5 aprilie 2020
2. https://ec.europa.eu/eurostat/cache/digpub/eumove/bloc-4a.html?lang=en – Eurostat,
accesat la 5 aprilie 2020
3. https://www.unwto.org/ - Organizația Mondială a Turismului, accesat la 1 aprilie 2020
4. http://www.primariagh.ro/ - Primăria Gura Humorului, accesat la 2 aprilie 2020
5. https://ourworldindata.org/tourism - Statistici mondiale, accesat la 7 aprilie 2020
6. https://www.meteoblue.com/ro/ - Statistici meteo, accesat la 12 aprilie 2020
7. http://www.meteoromania.ro/servicii/date-meteorologice/arhiva-precipitatii/ -
Administrația Națională de Meteorologie, accesat la 13 aprilie 2020
8. http://www.statiunibalneo.ro/index.php/localitati/gura-humorului – Asociația Națională a
stațiunilor, accesat la 15 aprilie 2020