Rm-Ghid Interventii Monumente Istorice

RM
GHID INTERVENTII STRUCTURALE SI NESTRUCTURALE LA CONSTRUCTII

MONUMENTE ISTORICE
1. GENERALITATI
1.1. OBIECT:
1.1.1. Prezentul ghid denumit RM (Restaurare Monumente) urmareste stabilirea modalit

at ilor de elaborare a normelor (consumurile tehnice de resurse) pentru lucrari de
restaurare a monumentelor istorice prin alegerea celui mai adecvat tip de norm a de
consum, pentru lucrari cu pondere mare în activitatea de conservare, protejare si
restaurare a monumentelor istorice.
1.1.2. Necesitatea si rolul obiectului :
 un fond foarte mare de Construct ii Monumente Istorice (cea 20.000) care

necesita permanente si importante interventii specifice, care fac parte din
patrimoniul national si care sunt protejate prin lege;
 imposibilitatea încadrarii acestor lucrari în categoria lucrarilor de „reparatii la
constructii" datorita diferentelor esentiale dintre cele doua categorii interventii si
care nu pot fi solutionate prin extrapolarea graduala a complexitatii lucrarilor
dinspre cele de reparat ii considerate situatii curente, spre cele de restaurare
considerate exceptii;
 asigurarea unor instrumente tehnice de lucru concrete, facile si rapide care sa
contribuie decisiv la eliminarea greselilor si a abuzurilor;
 eficientizarea activitatii de proiectare îndrumare tehnologica a lucrarilor de
restaurare;
 utilizarea cât mai eficienta a resurselor financiare.
1.3. Metodologia de elaborare
In "Metodologia de elaborare a Ghidului" s-a tinut cont de multitudinea de parametri

identificati, grupati pe "categorii de specificitate", care îi definesc si diferentiaza prin:
 diversitatea monumentelor (forma , dimensiuni, materiale si elemente de

constructii specifice);
 complexitatea lucrarilor specifice;
 conditiile tehnologice de lucru;
 variatia consumurilor unitare.
Criteriul de baza care a condus la elaborarea capitolelor de norme si care a fost identificat
ca un parametru specific deosebit de important este generat de diferenta dintre o
constructie monument istoric si o constructie obisnuita, si anume obligativitatea pastrarii
imaginii paramentului original, majoritatea lucrarilor traditionale ale monumentelor fiind
subordonate caracterului paramentului vizibil si complexitatii elementului respectiv. Acest
lucru conduce la concluzia ca o lucrare pe un parament ce ramâne aparent necesita un
ansamblu sporit de masuri fata de o lucrare pe un parament ce se tencuieste.
Luând ca exemplu un monument de zid si notând de la A la F (vezi plansele A-F anexate)
diferitele situatii fizice pentru paramentul exterior sau interior, acestea se prezinta
simplificat astfel:
 A. Cladiri cu parament tencuit având un câmp simplu;

 B. Cladiri cu parament tencuit având câmpul decorat cu profilaturi tencuite;
 C. Idem, dar decoratiile si profilaturile sunt aparente;
 D. Cladiri având paramentul de caramida, piatra (sau mixta) aparenta, simplu ;
 E. Cladiri având parament aparent sau câmpul decorat cu profile sau decoratii
aparente;
 F. Elemente de arhitectura de mare complexitate (Ex: baze stelate la turle având
retrageri succesive).
Prezentam în continuare în tabelul T1-1 diferentierea sporurilor propuse pentru manopera

la lucrarile de structura* executate pe aceste diferite tipuri de paramente vizibile.
Au fost considerate "normale" sau "de baza" lucrarile ce se efectueaza pe elemente de

arhitectura având paramentul tencuit simplu, fara profilaturi si ornamentatii, urmând ca
pentru celelalte situatii sa fie aplicate sporuri variabile de la 5 la 50 % din norma de
baza.
In ce priveste lucrarile la sarpante si învelitori - Cap. C - plecând de la considerente de

ordin structural si estetic se propune o ierarhizare a complexitatii lucrarilor - tabel T1-2 si
anexele G, H.
Sunt considerate "normale" lucrarile la structuri regulate, de sectiuni verticale simple

(triunghiulare) si se prevad sporuri de pâna la 50 % pentru structuri poligonale de
sectiuni complexe combinate triunghiulare si curbe.
La fiecare capitol în parte, în cadrul Ghidului se specifica si alte criterii speciale care au
stat la baza întocmirii normelor. Având în vedere ca în procesul de munca în domeniul
restaurarii, forta de munca cu calificare superioara, specializata si care de multe ori
necesita chiar aptitudini artistice are o pondere mare în total forta de munca si ca de
foarte multe ori chiar munca asa zis "necalificata" trebuie executata de muncitori calificati
în domeniu, în consumul orar/u.m. s-au prevazut ore medii urmând ca fiecare antrepriza,
în functie de situatia efectiva sa-si stabileasca structura echipei, în asa fel încât sa
serveasca perfect scopului propus. în ceea ce privesc materialele care intervin în procesul
de restaurare, exista o categorie de materiale care nu se produc în mod obisnuit (de ex.
caramida speciala de epoca pentru zidarii, pardoseli de anumite dimensiuni) pentru care
va trebui sa se dezvolte o mica industrie artizanala, bazata pe traditia mestesugareasca.
Ghidul pentru consumuri tehnice de resurse la Monumente Istorice a fost denumit de
întocmitor RM - (Restaurare monumente), ca sa nu existe în nici un fel posibilitatea
suprapunerii peste alte indicatoare de norme aparute anterior si pentru a simboliza
natura lucrarilor cuprinse.
1.1.4. Utilizatori specifici obiectului:
 detinatori de monumente si beneficiari de lucrari; - proiectanti, pentru elaborarea

documentatiilor conform legislatiei în vigoare;
 organe centrale si teritoriale de coordonre, avizare, aprobare, autorizare si
angajare a proiectarii si executiei lucrarilor;
 antreprenori, în dubla calitate de ofertanti în procesul de licitatie, conform
legislatiei în vigoare si de executanti în procesul de decontare;
 personal tehnic de urmarire si control a executiei si decontarii lucrarilor realizate;
 controlul efectuat de catre organele statului privind modul de cheltuire a banului
public;
 experti tehnici judecatoresti.
1.2. DOMENIUL Sl CONDITIILE DE APLICARE
1.2.1. Studiul se adreseaza acelor lucrari specifice de constructii general aplicabile si se

regasesc în documentatiile economice pentru restaurarea monumentelor prin elaborarea
unor norme de deviz, respectiv consumuri specifice de materiale, manopera si utilaj cu
caracter orientativ, si anume norme specifice activitatii de restaurare, cu grad mare de
repetabilitate.
1.2.2. Ghidul contine lucrari de constructii specifice activitatii de restaurare. Nu contine

lucrari specifice pentru „Componente artistice" si pentru „Cercetare arheologica".
1.2.3. Pentru norme cu pondere mica în activitatea de restaurare (constructii) care nu se

regasesc în ghid si care nici nu pot fi asimilate cu norme din alte indicatoare, proiectantul
va întocmi „analize speciale pe baza de detalii si specificatii la fata locului, analize ce vor
fi verificate si insusite de catre beneficiar.
1.2.4. Pentru lucrarile de constructii care se regasesc în alte indicatoare de norme

aprobate, proiectantul va încadra aceste lucrari în indicatoarele respective, acestuia
revenindu-i sarcina de a stabili exact gradul de complexitate al lucrarii si modul de
încadrare al acesteia

1.3. REFERINTE
1.3.1. Analize cadru pentru lucrari de restaurare, consolidarea si protejarea

monumentelor istorice (uz intern) elaborate de Sectia de proiectare a D.M.I. în anul
1973, care sintetizeaza activitatea de restaurare, în special pentru lucrari de zidarii de
caramida si piatra de epoca, pardoseli de caramida de epoca.
1.3.2. Propuneri pentru lucrari de conservare si restaurare a monumentelor istorice si de

arhitectura – Caiet de Analize Speciale – întocmita de CAPPC – Bucuresti, Serviciul de
productie, împreuna cu anteprize de constructii specializate ( DEDAL – BH, SNC Galati,
RESTCO SRL Suceava, CASTRUM SRL Timisoara, COMPACT SRL Râmnicul Sarat, RUSTIC
SRL Baia Mare, SC ABRAL SRL Bucuresti) material elaborat sub egida UNMRI din
România.
1.3.3. Norme de deviz elaborate de arh. Niels Auner pentru activitate specifica de
consolidare si restaurare aplicate la restaurarea monumentelor de lemn si aplicate pe un
numar de peste 70 de santiere cu acest specific.
1.3.4. Instructiuni privind executarea mortarelor de var la zidariile de piatra si caramida

apartinând monumentelor istorice elaborate de Directia Monumentelor Istorice.
1.3.5. Alte instructiuni si comunicari stiintifice specificate la fiecare capitol în parte.

1.3.6. “ Indicator tehnic de constructii ” de arh. Victor Asquini, editie 1942 si 1947.
1.3.7. Concluziile desprinse din “ Studiul indicator pentru evaluarea lucrarilor de

Monumente istorice – Tema A28 – Analiza parametrilor specifici din documentatiile
economice privind lucrarile de consolidare si restaurare la Constructii monumente istorice
”.
RMA
GENERALITATI
1. Continutul capitolului
Prezentul capitol cuprinde norme de deviz pentru lucrari de beton beton armat la
consolidari si interventii urgente pentru monument istorice. Normele de deviz din acest
capitol se refer a la lucrari de betoane cofraje, injectari de fisuri, lucrari pregatitoare în
vederea consolidarii si anume: sapari de santuri, sapari de lacase, curatirea suprafetelor
zidurilor, sprijiniri. La elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a t inut seama de
prevederile normativelor î n vigoare.
2. Continutul normelor
 Consumurile specifice de materiale contin materialele efectiv introduse în lucrare,

precum si pierderile tehnologice respective. Marcile si dozajele de betoane sunt
cele în vigoare la ora actuala , sau vor fi indicate de proiectant pentru fiecare caz
în parte.
 Consumurile specifice de forta de munca cuprind urmatoarei operatii:
2.2.a. Pentru lucrarile de betoane
Normele din prezentul capitol se aplic a la cantit at i de betoane p â n a la 2,5 m.c. la un

punct de lucru (prin punct de lucru, î n sensul aplic a rii acestor norme, se î n t elege
locul din construc t ie î n care se poate turna cantitatea de beton respectiv a , f a r a a
schimba frontul de lucru), î n acest caz, betoanele se consideri preparate manual pe s
antier (sau cu autobetoniera), cu respectarea dozajelor indicate de marca betonului, sau î
n cazuri speciale de indica t iile proiectantului de specialitate. Betonul este trecut î n
norm a s i sub form a analitic a s i sub form a sintetic a .
Consumurile specifice de for ta de munc a cuprind toate opera t iile necesare prepar a rii,
turn a rii s i trat a rii unui mc de beton s i anume:
 prepararea manuala pe santier;

 tratare ulterioara prin udare periodica a betonului pâna la întarirea lui;
 curatarea si spa larea lacasurilor create;
 spalarea de eventuale scursuri de beton;
 transportul betonului cu galeata prin pod în cazul suprabetonarii extradosului
boltilor, pe podine special amenajate;
 turnarea si compactarea manual a a betonului;
 manipularea platformelor si a podinelor, precum si a uneltelor necesare
confectionarii s i transportului betonului proaspat;
 curatire si î ntretinerea platformelor si podinelor de lucru;
 transportul materialelor si manipularea pâna la 10 m pe orizontala .

2.2.b. Pentru cofraje
 confectionarea elementelor de cofraj conform detaliilor din proiect;

 asamblarea si montarea acestor elemente;
 demontarea cofrajelor, a sustinerilor;
 curatirea, sortarea si stivurea materialelor rezultate din demontare;
 transport pe orizontal a si manipularea la nivelul de montare a elementelor de
cofraj pâna la o distanta de 10 m.
2.2.c. Pentru armaturi
 transportul manual la bancul de fasonare al otelului beton;

 descolacirea si îndreptarea manuala a o telului livrat în colaci sau legaturi,
sortarea si curatirea otelului cu perie de sârma ;
 taierea betonului cu stanta manuala ;
 fasonarea manual a a armaturilor;
 curatirea locului de munca ;
 taierea sârmei pentru legari;
 legarea barelor;
 confectionarea si asezarea armaturilor;
 montarea propriu-zisa în conditii dificile cum ar fi: spatii extrem de înguste,
executarea lucrarii pe tronsoane scurte, pozitie incomoda de lucru.

2.2.d. Pentru injectari si fisuri
 conform procesului descris la fiecare norma în parte.
2.2.e. Pentru lucrari pregatitoare (sapari de santuri, lacase pregatirea suprafetei zidului).
 conform procesului descris la fiecare norma în parte.
3. Conditii de masurare a lucrarilor
3.1. Pentru betoane
Lucrarile se masoara la mc, pe baza volumelor real executate.
3.2. Pentru cofraje
Lucrarile se masoara astfel: pentru RMAb1, RMAb2, RMAb5 la m.p. de suprafata cofrata
efectiv; pentru RMAb3, RMAb4 la mc. de material lemnos pus în opera.
3.3. Pentru armaturi
Lucrarile se masoara la kg.
3.4. Pentru injectari
Lucrarile se masoara la ml.
3.5. Pentru lucrari pregatitoare
Lucrarile se masoara astfel:
pentru RMAe1, RMAe3, RMAe4, RMAe5, RMAe10 la ml, functie de sectiunea santului;
pentru RMAe2, RMAe6, RMAe7, RMAe8 la mc. functie de sectiune si adâncimea locasului;
pentru RMAe9, RMAe11 la mp; pentru RMAe12, RMAe13, RMAe14, RMAe15 la buc.
4. Observatii
Toate normele din acest capitol se considera a fi executate la lumina naturala.
In cazul necesitatii executarii la lumina artificiala, se va acorda un spor cuprins între 5-10
%, functie de complexitatea lucrarii.

RMA01
Procesul de lucru cuprinde:
 Betonul se compacteaza manual si se împaneaza perfect sub talpa fundatiei

existente folosind sistemul de cofraj cu jgheab suprainaltat.
 Se lucreaza cu mare atentie pentru a preveni degradarea zidariei de epoca
originale.
RMA03
 Functie de caz se folosesc cofraje speciale sau jgheauri de turnare pentru

împanarea perfecta a betonului.
 Compactarea betonului se face manual.
RMA04

 Se lucreaza în etape, tronsoane sau zone conform ordinei si tehnologiei prevazute
în proiect.
 În santuri, betonul se toarna în exces cu cofraj supaînaltat, sub forma unui jgheab
continuu si se compacteza manual prin îndesare cu sipca si ciocanire pe cofraj.
 La 24 ore dupa turnare, se decofreaza partea superioara si se ciopleste betonul în
exces.
RMA05
 Se executa în conditii grele si pozitii incomode, printre elementele sarpantei si pe

suprafete curbe, betonul încastrându-se lateral în santuri special daltuite în zidaria
perimetrala a constructiei; transportul betonului prin pod se face cu galeta sau cu
targa pe podine special amenajate.
 Pentru patrundera betonului în rosturile de caramida a boltilor, acestea se vor
curata în prealabil
 de straturile de tencuiala, rosturile adâncindu-se cu scoaba pîna la 5 cm.
 Dupa decaparea si adâncirea rosturilor, întreaga suprafata se va curata si spala cu
apa încât aceasta sa nu afecteze tencuiala si pictura intradosului.
 Se cuprinde: transportul betonului prin pod, turnarea curba, îndesarea în rosturi,
precum si sclivisirea.
 Grosimea betonului peste bolta va fi în functie de sectiunea armaturii, de
minimum 6 cm.
Procesul de lucru nu cuprinde:
 Armatura, executarea podinilor, saparea umpluturii, decaparea tencuielii si

adâncirea rosturilor.
 În cazul boltilor foarte degradate se va proceda la introducerea de agrafe din otel
cu D=6 mm în rosturi pâna la adâncimi în functie de grosimea boltii, fara a
patrunde în tencuiala intradosului,
 betonarea agrafelor si ancorarea lor de armatura suprabetonarii. Agrafele vor fi
dispuse cca 4 buc/mp.
RMA10
 Cintrele din lemn sunt prevazute pentru realizarea arcelor si boltilor din caramida
pentru cofrarea elementelor din beton armat de forma respectiva.
 S-au prevazut câteva variante uzuale de realizare plecând de la cea mai simpla
(B) spre cintre mai complicate pentru bolti cu deschideri mai mari 4-6 m (E).
 In toate aceste cazuri sistemul este bazat pe realizarea lor unor romanate ce
urmaresc profilul boltii si ridigizarea acestora, asezarea lor si calarea pe esafodajul
de sustinere prevazut separat
 (se pot utiliza esafodaje de inventar tip E15, E100, popi extensibili si esafodaje din
lemn).
RMA11
 Se aplica prin montare succesiva a sipcilor care captusesc cintrele.
RMA13
 Fasonarea si montarea.
RMA14
 Fasonarea si montarea.
RMA15
 Curatirea fisurii cu aer comprimat, spalarea cu apa sub presiune, montarea

stuturilor de injectare din tuburi de PVC la distanta de 50 cm unul de celalalt,
fixarea stuturilor si astuparea fisurii pe ambele fete, prepararea laptelui de
ciment, injectarea laptelui în fisuri, controlul continuitatii si calitatii injectarii,
demontarea stuturilor si astuparea golurilor.
 Se lucreaaza cu mare atentie, cu masuri speciale de protectie a suprafetelor
pictate, ornamente, decoratii.
RMA16
 indentificarea traseului si crapaturilor;

 masurarea deschiderii acestora;
 crearea pe ambele fete ale elementului (la gros. de zid > 60-70 cm), cu ajutorul
rotopercutorului, a orificiilor pentru injectare dispuse pe distante de 30-50 cm, pe
traseul fisurii, cu adâncimea de patrundere ce depaseste 50% din grosimea
elementului;
 montarea în orificiile practicate a stuturilor de injectare, din tuburi PVC, pe o
adâncime de aproximativ 5 cm;
 prepararea manuala a mortarului cu care se fixeaza stuturile din PVC si se
acopera la suprafa fisura, pe distantele dintre stuturi si pe ambele fete ale
elementului;
 verificarea comunicarii intre orificiile pentru injectare;
 prepararea mecanizata (în malaxor cu ax vertical) a pastei de ciment folosita la
injectare;
 injectarea fisurilor cu pompa de mâna tip Decalemit;
 fixarea diblurilor din lemn;
 reluarea operatiei de injectare dupa cea. 20-30 min;
 controlul calitatii si continuitatii injectarii prin sondaje locale;
 demontarea stuturilor si astuparea golurilor ramase cu mortar.
SE LUCREAZA CU MARE ATENTIE, pentru protejarea arhitecturii originale a elementelor

de constructie.
Majoritatea lucrarilor SE EXECUTA IN CONDITII DIFICILE, la înaltime, folosind schela atât

la interiorul cât si la exteriorul cladirii.
Nu cuprinde: montarea si demontarea schelei cu podina de lucru la înaltime si nici

sporurile de lucru în exteriorul cladirii.

RMA17
 Se lucreaza pe tronsoane de lungime limitata în conditii dificile pe schela la

înaltime.
 Dupa caz, se executa sprijiniri locale pentru asigurarea constructiei si a protectiei
muncii.
RMA18
 Taierea pe verticala a caramizilor sau a pietrei pe una din laturi astfel încât
centura nu ajunga pâna în fata zidului
 Lucrarile se executa pe portiuni mici, izolate cu foarte mare atentie pentru a nu se
degrada restul zidului.
RMA19
Se lucreaza în conditii dificile, de pe schele, pe tronsoane de lungime limitate si în functie
de caz, cu masuri de sprijinire provizorie.
RMA20
Se lucreaza pe tronsoane de lungime limitata în conditii dificile pe schela la înaltime.

Dupa caz, se executa sprijiniri locale pentru asigurarea constructiei si a protectiei
muncii .
RMA21
Se lucreaza în conditii dificile, de pe schele, pe tronsoane de lungime limitate si în functie

de caz, cu masuri de sprijinire provizorie.
RMA22
Se lucreaza în conditii deosebit de grele, pe schele, la înaltime în spatii restrânse si în

conditii cerute de tehnologia impusa prin, proiect.
RMA25
 Adâncirea rosturilor pe 3-4 cm în profunzime prin zgâriere cu scoaba, perierea cu

peria de sârma a suprafetei zidariei, curatirea în profunzime a crapaturilor,
suflarea cu aer sub presiune.
RMA26
Operatiunea se executa foarte dificil, prin ferestre practicate în zidaria de epoca, la

intervale de 1-1,5 m si pe la capete, în vederea umplerii canalelor cu beton armat.
Se cuprinde:
 executarea prin daltire atenta a ferestrelor cu sectiunea de cea 30X30 cm si

adâncimea de 5 cm.
Golurile vor fi astfel amplasate astfel încât sa foloseasca dupa curatare, si la introducerea
armaturii si a betonului.
Nu cuprinde: introducerea armaturii, turnarea betonului si astuparea golurilor prin

plombare cu zidaria de caramida sau piatra, dupa terminarea lucrarii.

RMA28
Continutul normei
Norma locala contine consumurile specifice de manopera si utilaj necesare pentru

executarea unei forari cu diametrul de 15-20 mm pe adâncimi de 40-50 cm.
Consumul specific de manopera cuprinde:
 trasarea (punctarea) pe suprafetele de zidarie a gaurilor;

 forarea propiu-zisa ce se efectueaza oblic fata de rosturile de zidarie în doua
etape; etapa I - forarea cu burghiu având diametrul jumatate din diametrul final;
etapa II
 forarea cu burghiul de dimensiuni maxime;

 în norma sunt incluse consumurile de manopera necesar asigurarii frontului de
lucru.

RMA29
Continutul normei:
Norma cuprinde consumul specific de manopera:
 suflarea cu jet de aer a gaurii pentru eliminarea mortarului si a rupturilor din

blocurile de zidarie perforata;
 spalarea gaurii cu apa sub presiune pentru îndepartarea pulverilor, a prafului si
asigurarea aderentei mortarului de injectat.

RMA30
Continutul normei:
În norma sunt cuprinse consumurile specifice de materiale si manopera necesare matarii

unei gauri astfel:
 executarea operatiei de preparare a mortarului, manual, conform retetei;

 executarea operatiei de pregatire a gaurii: spalarea cu pap în exedent a gaurii, cu
ajutorul pompei de mâna ;
 executarea operatiei de matare; transportul mortarului la frontul de lucru,
umplerea cu mortar a pompei de mâna, umplerea cu mortar a gaurii începând
dinspre capat spre fata.
RMA31
Continutul normei:
În consumurile specifice sunt cuprinse cantitatile de materiale efectiv introduse în lucrare

precum si pierderile tehnologice (2%-50%) iar consumurile de manopera cuprind:
 executarea operatiei de descolacire si îndreptare a otelului beton livrat în colaci

se face astfel: asezarea pe vârtelnita a colacului prin purtare directa, desfacerea
legaturii de mentinere a otelului în colac, se dezleaga bara de troliu manual si se
depoziteaza;
 executarea operatiei de fasonare la rece cu mijloace manuale obisnuite a barelor
cuprinde: transportul si executarea ciocului la un capat, transportul barelor la
locul de montare;
 executarea operatiei de batere a barelor în gaurile create.
RMB
RMBa
GENERALITATI
Normele de deviz din acest subcapitol contin materialele si forta de munca necesare
pentru executarea unei unitati de lucrare în conditiile prevazute de standardele,
normativele si prescriptiile tehnice în vigoare si ale unei complexitati medii pentru
lucrarile din acest capitol care se executa în cadrul restaurarii monumentelor istorice.
Materialele necesare, de calitati si cantitati corespunzatoare sunt furnizate loco depozitul

de lânga obiect.
2. Consumurile specifice de materiale
2.1. La stabilirea consumurilor specifice de materiale s-a tinut seama de dimensiunile

geometrice specifice ale caramizilor tip epoca, în functie de fiecare tip de caramida, în
conditiile unor rosturi orizontale de 3 cm si verticale de 1,5 cm.
Tipurile de caramida de epoca sunt cele conform clasificare Grupa Proiectare DMIA 1973
în cadrul "Analize speciale cadru".
Se prezinta analitic consumuri de materiale pentru tip I, tip V. tip VIII, din urmatoarele
considerente.
 tip I - cel mai mare numar de caramizi / mc zidarie;

 tip V - cazul cel mai frecvent folosit în procesul de restaurare;
 tip VIII - cel mai mic numar de caramizi / mc zidarie.
Pentru celelalte tipuri de caramida, consumul de caramizi se va determina corespunzator

cu dimensiunile caramizilor sau vor fi luate din tabelul anexat (Tabel nr.1).
 tip I 26x13x4,0 cm
 tip II 27x14x4,0 cm
 tip III 27x14x5,5 cm
 tip IV 28x14x3,5 cm
 tip V 28x14x4,5 cm
 tip VI 30x14x4,0 cm
 tip VII 30x15x4,0 cm
 tip VIII 30x15x5,5 cm
In normele pentru zidaria de epoca, mortarul este prevazut sub forma sintetica (mc
mortar/mc zidarie), forma analitica regasindu-se în tabelul nr.2 - "Mortare pentru zidarii
si tencuieli pentru restaurare monumente istorice", marca mortarului indicându-se
obligatoriu de catre proiectant în colaborare cu laboratorul de specialitate.
La normele de zidarie în arce simple, arce subliniate, plombe de zidarie în arce simple,
plombe de zidarie în arce subliniate sunt cuprinse si materialele necesare pentru
executarea cofrajelor, cintrelor si sustinerilor.
Normele nu contin schelele necesare.
3. Consumurile specifice de forta de munca contin urmatoarele operatiuni:
 prepararea manuala a mortarelor pe santier conform "Instructiuni privind

executarea mortarelor de var la zidariile de caramida si piatra la monumentele
istorice";
 alegerea si sortarea caramizilor în vederea realizarii unui parament de epoca
(pentru toate tipurile de zidarii);
 cioplirea unora dintre caramizi (pentru toate tipurile de zidarii);
 executarea cofrajelor, cintrelor si sustinerilor, acolo unde este cazul (vezi pct.
3.3.3);
 practicarea strepilor de legaturi lateral si în adâncime cu zidaria existenta, precum
si curatarea si spalarea pentru o racordare cât mai perfecta (plombe zidarie,
zidarie pentru reîntregiri de ziduri);
 daltuirea manuala cu deosebita grija a lacasului, fara degradarea paramentului, în
vederea scoaterii caramizilor deteriorate, curatarea, spalarea si zidirea caramizilor
noi, izolate pe bucata, la capul plombelor de zidarie executata la bucata;
 desfacerea zidariei la latime de 40-45 cm si grosime de cea 50 cm pe lungimea
crapaturii, crearea strepilor de legatura cu zidaria existenta, curatarea, spalarea si
cioplirea unora dintre
 caramizi (în cadrul zidariei de epoca tesuta pentru consolidarea zidurilor crapate);
 desfacerea zidariei crapate pe latimea de trei caramizi pe lat, pe întreaga grosime
a boltii si pe toata lungimea crapaturii, crearea de strepi la fiecare al doilea rând,
cioplirea unora dintre caramizi (în cazul zidariei de epoca tesuta pentru
consolidarea boltilor cilindrice si a calotelor sferice, pentru consolidarea boltilor
încrucisate cu penetratie);
 executarea propriu-zisa a zidariilor si manipularea schelelor simple;
 transportul pe verticala si orizontala al materialelor de la depozitul de lânga obiect
la locul de executie a zidariei, prin mijloace manuale;
 sunt prezentate anumite consumuri de forte de munca pentru tipul I, V, VIII,
pentru celelalte tipuri consumurile de forta de munca se va calcula prin
interpolare.

Zidaria de caramida de epoca se masoara la U.M. de zidarie real executata si anume:
SIMBOL _____________ U.M
RMBal, RMBa2, mc real pus în opera si se scad golurile

RMBa3, RMBa4, > 0,25 mp
RMBa5, RMBa6,
RMBa7 ml pe o fata pentru ziduri de cea 50
cm
RMBa8 ml
RMBa9 mp
5. Observatii
5.1 Lucrarile de zidarie de caramida de epoca se executa neregulat, la mâna libera, cu

deosebita grija de catre muncitori de înalta calificare, la fel cu zidaria originala.
5.2 Consumurile de materiale sunt calculate în conditiile rosturilor orizontale de 3 cm si

cele verticale de 1,5 cm, pentru celelalte situatii posibile (orizontale 2,5 cm si verticale
1,25 cm, sau orizontale 3,5 cm si verticale 1,75 cm etc.) consumurile de caramida si
mortar se vor deduce proportional.
5.3. Pentru Capitolul "Plombele din zidarie de caramida de epoca", un capjK des întâlnit
în procesul de restaurare, se fac necesare urmatoarei, observatii, indiferent de unitatea
de masura (mc sau mp):
 consumul specific de forta de munca nu variaza proportional cu volum^ sau

suprafata plombata;
 consumul specific de forta de munca este diferit la volume egale, dar % ziduri cu
grosimi diferite (ziduri cu grosime de 1/2 caramida pâna la zidu r cu grosimea de
2 1/2 caramizi);
 consumul specific de forte de munca diferit în functie de tipul de caramida;
 consumul specific de forte de munca diferit în functie de grosimea rosturilor
orizontale si verticale ale portiunii plombate.
Luând în considerare acesti parametri variabili, se propune urmatorul mod de abordare:
 pentru plombele cu volum < 0,25 mc, consumurile specifice de resurse se vor
calcula, de la caz la caz, de catre proiectant si vor fi avizate de catre
reprezentantul investitorului;
 pentru plombele cu volum > 0,25 mc se vor aplica normele prevazute la
articolele din prezenta colectie de norme;
5.4. Pentru lucrarile de zidarie în arce tronconice, sau pe format deosebit, care necesita
fasonarea prin cioplire a caramizilor, se va majora dupa caz, în functie de indicatiile date
de proiect, consumul de materiale (adaugându-se o pierdere de 3 % la consumul de
carâmizi/u.m. si consumul de forte de munca, dupa cum urmeaza:
 ore 0,155 - pentru fiecare bucata de caramida cu muchia tesita la fata scurta;
 ore 0,290 - pentru fiecare bucata de caramida cioplita sub unghi la fata scurta;
 ore 0,480 - pentru fiecare bucata de caramida cioplita sub unghi la fata lunga.
Numarul de caramizi la mc de zidarie care necesita cioplirea si polizarea va fi stabilit în
proiect de seful de proiect (sau în dispozitia de santier) si confirmat de dirigintele lucrarii
la decontare.
5.5. Lucrarile se considera a fi executate la lumina naturala, în caz de executie la lumina

artificiala se acorda un spor cuprins între 5-10 % functie de complexitatea lucrarii.
RIMBb
GENERALITATI
Subcapitolul de fata cuprinde norme de deviz pentru lucrarile de zidarie de epoca din
piatra bruta de cariera sau bolovani de râu, moloane cioplite din gros pe santier, moloane
brute cioplite regulat pe santier, zidarie din piatra de talie gata confectionate, plombe si
zidarii de tesere din piatra bruta de cariera sau bolovani de râu, toate acestea în cadrul
activitatii de restaurare a monumentelor istorice, în conditii prevazute de standardele,
normativele si prescriptiile tehnice în vigoare si ale unei complexitati medii pentru
lucrarile din acest capitol care se executa în cadrul restaurarii monumentelor istorice.
2. Consumurile specifice de materiale
2.1. Consumurile de material cuprind cantitatile de piatra si mortar ce intra într-o unitate
de lucrare, piatra considerându-se ca se aprovizioneaza gata fasonata, sau se
prelucreaza pe santier, iar mortarul se prepara manual pe santier.
Consumul specific de piatra bruta sau bolovani de râu s-a exprimat în mc masurati în
gramada, urmând ca în extrasul de materiale din deviz acesta sa se exprime în tone în
functie de greutatea specifica aparenta (în gramada) a sortimentului de piatra bruta care
se foloseste.
Consumul specific de piatra gata fasonata s-a exprimat în metri cubi, volumul fiind
determinat pe baza dimensiunilor reale ale pietrei fasonate.
La moloanele cioplite regulat, volumul pietrei s-a considerat ca este egal cu suprafata de
parament a fiecarui molon înmultita cu lungimea cozii molonului.
2.2. Consumul de mortar este prevazut sub forma sintetica (mc mortar / 1 mc zidarie),
forma analitica regasindu-se în tabelul nr. 2 - "Mortar pentru zidarii si tencuieli pentru
restaurari de monumente istorice", marca mortarului indicându-se obligatoriu de catre
proiectant în colaborare cu laboratorul de specialitate.
In consumurile de materiale nu se cuprind schelele de lucru.
3. Consumurile specifice de forta de munca contin urmatoarele operatiuni:
3.1. Prepararea manuala a mortarului pe santier, conform "Instructiuni privind

executarea mortarelor de var la zidariile de caramida si piatra apartinând monumentelor
istorice".
 Alegerea si sortarea pietrei în vederea realizarii unui parament dt epoca.

 Prelucrarea pietrei brute (zidarie din moloane brute cioplite din gro s zidarie din
moloane brute cioplite regulat).
 Practicarea de strepi la doua rânduri, spalarea, curatarea si amorsarea cu lapte
de ciment a suprafetelor de contact, precum si cioplirea unor pietre în vederea
unei racordari perfecte cu zidaria existenta (zidarie din piatra bruta de cariera sau
bolovani de râu executata în elevatie la completari de goluri sau reîntregiri în
ziduri drepte, arce, bolti si stâlpi, zidarie de epoca din moloane brute cioplite din
gros pe santier executate în elevatie la completari de goluri si reîntregiri de ziduri
drepte, arce, bolti, stâlpi, plombe din zidarie epoca din piatra bruta de cariera sau
bolovani de râu, plombe de zidarie din moloane cioplite din gros pe santier,
plombe de zidarie din moloane cioplite regulat.
 Manipularea blocurilor si ridicarea la înaltime (zidarie din piatra de talie din
blocuri de dimensiuni medii, gata confectionate, plombe de zidarie de epoca din
piatra de talie prelucrata pe santier.
 Zidirea propriu-zisa
 Normele pentru plombe nu contin desfacerea zidariei pentru crearea locasului de
plombat.
 Normele nu contin rostuitul si prelucrarea fetei vazute.
 Normele nu contin schele, cofraje, cintre, sustineri.
SIMBOL _____________ U.M
RMBb1, RMBb2, mc real pus în opera

RMBb3,
RMBb4,RMBD5,
RMBb6, RMb9
RMBb7 ml
RMBb8 mp
RMBb10 dm2
5. Observatii
5.1. S-au întocmit norme analitice pentru urmatoarele conditii:
• în ziduri pâna la 2 m îhaltime, în cantitate pâna la 2,5 mc per punct de lucru (Rmb1,
Rmb2);
• în cantitate pâna la 0,200 mc per punct de lucru (Rmb5, RMb6)
5.2. Zidaria de epoca din piatra se executa de catre muncitori de înalta calificare, la fel cu
cea originala.
5.3. Plombele de zidarie de epoca din piatra se executa neregulat, la mâna libera, de
catre muncitori de înalta calificare, cu atentie deosebita pentru realizarea unui parament
de epoca la fel cu cel existent si fara degradarea acestuia.
5.5. Lucrarile se considera a fi executate la lumina naturala, în caz de executie la lumina

artificiala se acorda un spor cuprins între 5-10 % functie de complexitatea lucrarii.
RMBc
GENERALITATI
Subcapitolul de fata cuprinde norme de deviz pentru lucrarile de zidarie de epoca mixta
din caramizi speciale si piatra bruta în elevatie la ziduri drepte, idem în plombe, plombe
de suprafata din zidarie mixta de caramida si piatra, zidarie de epoca mixta în completari
si reîntregiri la ziduri drepte, zidarie de epoca mixta pentru teserea crapaturilor, toate
acestea în cadrul activitatii de restaurare a monumentelor istorice, în conditii prevazute
de standardele, normativele si prescriptiile tehnice în vigoare.
2. Consumuri specifice de materiale
2.1. Consumurile de materiale contin cantitatile de piatra, caramida si mortar ce intra

într-o unitate de lucrare.
2.2. Consumul specific de piatra si caramida se determina conform subcapitolului a si b,

considerându-se ca proportia este de 50% piatra si 50% caramida. In cazul modificarii
raportului dintre cele 2 materiale, se va recalcula proportional consumul de materiale
(piatra si caramida).
3. Consumurile specifice de forte de munca
Cuprind urmatoarele operatiuni:
 Prepararea mortarului pe santier

 Alegerea si sortarea caramizilor si a pietrei precum si asezarea acestora în asa
fel încât sa se obtina un parament de epoca.
 In cazul prelucrarii pietrei pe santier, consumul de forta de munca va fj sporit cu
25%.
 Pentru plombele de zidarie mixta, consumul specific de forte de munca mai
cuprinde: practicarea strepilor de legatura, curatarea, spalarea, cioplirea unora
dintre caramizi si zidirea plombei perfect racordata si tesuta la zidaria existenta.
Nu cuprind urmatoarele operatii:
 executarea schelelor necesare;

 prelucrarea pietrei în cazul în care aceasta este adusa bruta pe santier
SIMBOL _____________ U.M
RMBc1, RMBc2, mc real pus în opera

RMBc5
RMBc3, RMBc4 mp
RMBc6 ml pe o fata pentru zidarie de cea 50
cm

5. Observatii
 Zidaria mixta din piatra si caramida se executa neregulat, la mâna libera, de

catre muncitori de înalta calificare, la fel ca zidaria originala.
 Consumurile de materiale sunt calculate în conditiile rosturilor de 2,5 cm
orizontale si 1,25 cm verticale pentru zidaria de caramida si 2,5 cm pentru zidaria
de piatra. Pentru alte situatii posibile, consumurile de materiale se vor deduce
proportional.
 Lucrarile se considera a fi executate la lumina naturala, în caz de executie la
lumina artificiala se acorda un spor cuprins între 5-10 % functie de complexitatea
lucrarii.
INSTRUCTIUNI
privind executarea mortarelor de var la zidurile de
caramida si piatra apartinând monumentelor istorice
In cazul constructiilor vechi, a caror caracteristica consta în faptul ca au fundatii fara

hidroizoiatii, a caror zidarii, în majoritea cazurilor au umezeala de ascensiune capilara,
este necesar ca orice mortare (de zidarie, tencuieli exterioare, interioare etc.) sa fie
executate numai din var si nisip, pentru a nu împiedica transferul de umiditate.
1. MORTARE DE TENCUIELI
Pentru obtinerea acestor mortare se cere o tehnologie la care se va tine seama de:
• Compozitia mortarului.
• Materialele componente.
• Punerea în lucru, în functie de stratul suport si protejarea mortarului proaspat în

timpul de priza.
1.a. Compozitia mortarului pentru tencuieli interioare si exterioare pentru zidarii din
caramida.
1.a.1. Pentru tencuieli exterioare si interioare se va folosi un dozaj (în volume) de pasta
de var si nisip cu raportul 1: 3 sau 1:2,5. Proportia de var-pasta si nisip la aceste
tencuieli poate varia în functie de starea zidariei pe care se aplica si de umiditatea
mediului ambiant, marindu-se proportia de varnisip la 1:2, atunci umiditatea stratului
suport este neobisnuit de mare.
1.a.2. Consistenta mortarului va fi cât mai vârtoasa, având grija sa se obtina plasticitatea
necesara. Este stiut ca mortarul prea moale mareste pericolul de crapare a tencuielilor
prin pierderea brusca a unei cantitati prea mari din apa de amestecare.
1.b. Materiale componente
1.b.1. Varul se dozeaza la consistenta de pasta, adica densitatea aparenta

corespunzatoare consistentei la conul etalon de 12 cm. Varul trebuie sa fie foarte bine
stins (minimum 8 luni), sa nu contina impuritati ca: piatra de var nestins, corpuri
organice sau vegetale, nisip, praf etc.
1.b.2. Nisipul natural de cariera sau de râu trebuie sa corespunda granulatiei necesare,
sa fie curat, fara pulbere fina de argila sau materii organice si vegetale.
Compozitia granulometrica a nisipului:
 pentru grund se va utiliza nisip cu dimensiunea maxima a granulelor de 7 mm, cu

urmatoarea curba granulometrica.
 fractiunea 0 .. 1 mm = 20 %
fractiunea 1 .. 3 mm = 20%
 pentru tinci se va întrebuinta nisip cu dimensiunea maxima a granulelor de 3 mm

si cu urmatoarea curba granulometrica:

NOTA: Dimensiunea maxima a granulelor si compozitia granulometrica se poate modifica

în functie de aspectul cerut de proiectant (tinci cu suprafata rugoasa sau mai neteda).
înaintea aplicarii primului strat de tencuiala (grundul) se va curata si se va uda bine

zidaria, pentru ca aceasta sa nu absoarba prea repede apa din mortar si sa se produca
astfel fisuri în tencuiala.
1.c. Conditii pentru punerea în lucru
1.c.1 . Pe zidarie de caramida
grundul - vezi nota:
 se va zgâria, daca este necesar, întreaga suprafata cu mistria pentru a se mari

adezivitatea celui de-al doilea strat de tencuiala (tinci);
 tinciul se va aplica dupa ce primul strat este zvântat (minimum 4-5 ore si
maximum 24 ore);
 grosimea tencuielii variaza în functie de cerintele arhitectonice si indicatiile
proiectantului, urmând ca, atunci când tencuiala trebuie sa aiba o grosime mai
mare de 8 mm, aceasta sa se execute în mai multe straturi în asa fel încât fiecare
strat sa nu fie mai gros de 3-4 mm;
La 24 ore dupa aplicarea ultimului strat de tencuiala urmeaza sa se efectueze

operatiunea de "apasare" pe suprafata tencuielii cu drisca sau un tavalug, apasare care
se aplica pâna când suprafata începe sa musteasca cu excedentul de apa din stratul
inferior. Aceasta operatie este absolut necesara pentru obtinerea unor tencuieli rezistente
si fara fisuri. Astfel de rezultate mecanice se datoresc unor procese chimice caracteristice
varului si anume: pasta de var din mortar (hidroxid de calciu) în contact cu aerul (bioxid
de carbon) se întareste transformându-se în carbonat de calciu. Initial aceasta reactie se
face numai la suprafata sub forma de crusta care împiedica patrunderea aerului la
adâncime si respectiv, producerea de întarire în toata grosimea tencuielii. Prin presare,
aceasta crusta de la suprafata se sparge, permitând astfel aerului sa patrunda în
profunzime si în consecinta, sa se produca procesul de carbonatare pe întreaga sectiune
a tencuielii. Prin respectarea indicatiilor de mai sus se va obtine cu certitudine o tencuiala
cu caracteristicile mecanice necesare si cu suprafata fara fisuri.
l.c.2. Conditii pentru punerea în lucru a tencuielilor pe zidarie de piatra
Pentru compozitia mortarului si calitatea materialelor componente se vor respecta

prescriptiile de la cap. I.a. si l.b..
La zidaria de piatra punerea Tn lucru a tencuielilor este deosebita din cauza diferentei de
porozitate si aderenta a stratului suport. Desigur, la zidaria de caramida aderenta
tencuielilor de var este mai puternica, dar acestea pot fi aplicate si pe zidaria de piatra.
Pentru aceasta operatie sunt doua metode de aplicare a primului strat, grundul.
 Prin zvârlire puternica cu mistria, dupa care se iasa câteva zile sa se usuce.
Obtinându-se Tn felul acesta o porozitate marita a primului strat, acesta poate sa
absoarba mai bine apa din stratul urmator, marindu-si astfel puterea de
adezivitate.
 Prin stropire manuala cu matura de nuiele. Aceasta metoda este avantajoasa la
zidarii cu suprafete neregulate, deoarece se evita aplicarea unui strat prea gros,
cum s-ar întâmpla prin aruncarea cu mistria, urmarind în acelasi timp cu strictete,
cu un strat care ramâne uniform subtire (3-4 mm) relieful peretelui, obtinându-se
si o adeziune foarte buna.
Tinciul se aplica conform indicatiilor din cap. I.c.1., pct. 8, 9 si 10 "Conditii de punere în
lucru a tencuielilor pentru zidarii de caramida".
2. TENCUIELI CU MORTAR DE FRESCA
Cu 3-4 zile înainte de începerea lucrului, se prepara amestecul de var cu câlti de cânepa
necesar pentru tencuiala, dupa cum urmeaza (se adauga cazeinat 5-10 % pentru tiviri si
chituiri):
- într-o lada de lemn (aprox. 1,25 x 2,00 x 0,30 m) se întinde un strat de pasta de var
gros de un lat de palma. Se presara deasupra ca sa acopere bine întreaga suprafata, câlti
de cânepa care au fost în prealabil împletiti într-o coarda si tocati în bucati de cea 5 mm
lungime.
Se amesteca întâi prin batere viguroasa cu o vergea si apoi, printr-o greblare pe toata
grosimea compozitiei, pe ambele directii perpendiculare ale cutiei, pânâ se obtine o
compozitie perfect omogena.
Se repeta aceasta operatie de 3-4 ori, se acopera apoi cu o planseta din lemn si se lasa
la macerat 3-4 zile, dupa care poate fi pus în manopera
Compozitia mortarului de tencuiala variaza în functie de stratul din care este alcatuita
tencuiala.
Pentru grund (primul strat) se recomanda un amestec (dozaj în volum) de 1 parte var-
pasta cu câlti la doua parti nisip cu granule pâna la 3 mm.
Mortarul astfel preparat se va aplica pe perete prin aruncarea puternica cu mistria.
Suprafata se lasa rugoasa sau se zgârie pentru a se îmbunatati adeziunea la stratul
urmator. Peretele se va îmbiba bine cu apa înaintea începerii lucrului.
Pentru al doilea strat (tinciul) sau urmatoarele se aplica dupa cea. 48 ore de la aplicarea
primului strat. Mortarul va fi confectionat din var pasta si nisip în parti egale. Nisipul va fi
conform conditiilor prevazute în cap.l.b., pct. 4, cu granule maximum pâna la 1 mm.
Daca este cazul, tinciul se aplica în mai multe straturi succesive pâna la grosimea
necesara. Nici un strat nu va depasi grosimea de 3 mm. Aplicarea fiecarui strat va fi
însotita de operatia de presare care se face conform instructiunilor din cap. I.c. 1.,
pct.10.
3. MORTAR DE ZIDARIE
3.a. Stabilirea compozitiei.
Dozajul se face în volume, cu raportul var-pasta si nisip de 1:3 pâna la 1: Consistenta

mortarului va fi aceeasi ca în recomandarile pentru mortare de tencuieli.
3.b. Materiale
Pentru var si nisip se vor respecta indicatiile de mai sus, cap. I.b., pct. 3, 4 si 5. Pentru
compozitia granulometrica a nisipului se vor respecta indicatiile de la cap. I.b., pct. 4
(privitor la grund).
3.c. Conditii, punerea în lucru.
Caramizile sau pietrele vor fi bine udate înainte de a fi puse în lucru. Se va evita stocarea
pe schele, pentru mult timp, a acestor materiale pentru ca ele sa nu fie deja uscate în
momentul punerii în opera. Pentru înlaturarea acestui inconvenient, care poate
compromite rezistenta si adeziunea mortarului, caramizile si pietrele vor fi din nou udate
chiar în momentul aplicarii mortarului.
ADAOSURILE HIDRAULICE
Adaosurile hidraulice sunt substante naturale sau artificiale, care în stare pulverulenta fac
priza si se pot întari numai daca se gasesc în prezenta varului proaspat. Dintre adaosurile
hidraulice, cele indicate pentru lucrari la monumentele istorice sunt:
1. Adaos hidraulic natural: trasul.
Acesta este un tuf vulcanic care se livreaza în pulbere fin macinata. Se utilizeaza ca
adaos la pasta de var în procente de 15-40 %, marindu-se cantitatea de ados de tras cu
cât constructia este mai umeda. Mortarul de var este recomandat numai la zidariile în
subsoluri umede, la fundatiile într-un sol cu o umezeala excesiva. Prezenta trasului în
mortarele de var utilizate în zidariile aeriene expuse la soare, vânt si climat uscat are un
rezultat negativ, în sensul ca slabeste rezistenta mecanica a mortarului facându-l sa
devina abil si pulverulent.
2. Adaos hidraulic artificial: paf de caramida
Acest adaos a fost mult utilizat în vechime, prezenta lui fiind gasita în aproape toate
mortarele vechi. Praful de caramida se amesteca cu pasta de var în procent de 5-15 %.
Se poate utiliza atât la zidariile în subsoluri cât si la cele aeriene. Deoarece în prezent nu
se fabrica decât var gras de constructii, este de dorit ca, atunci când o permite culoarea
tencuielii, sa fie întrebuintat adaosul de praf de caramida în mod curent; în felul acesta,
prin hidraulicizarea varului se obtine o îmbunatatire neta a caracteristicilor mecanice ale
mortarului de var-nisip. Pentru prepararea cu adaosuri hidraulice în var, compozitia va fi
în functie de domeniul de utilizare;
a). Pentru tencuieli, conf. indicatiilor de la cap. 1.
b). Pentru mortare de zidarie, conf. indicatiilor de la cap. 3., par. a., b. si c.
RECOMANDARI GENERALE
1. Pe timp calduros, atât zidaria cât si tencuielile proaspete trebuiesc protejate cu un

sistem de paravane care sa tina umbra timp de 5-6 zile
 este interzis a se executa orice lucrari cu mortar de var pe timp friguros

(temperatura minima +7°C).
 înainte de începerea lucrarilor (zidarii sau tencuieli cu mortar de var) se vor face
probe preliminare de control al mortarului care va fi utilizat.
Probele vor consta din.
 aplicarea mortarului pe zidarie, executându-se un panou cu dimensiunea de cca.

75 x 75 cm;
 respectarea indicatiilor cuprinse în STAS 2634-70 "Metode de încercare a
mortarelor în stare proaspata si întarita". Se vor confectiona în plus 6 eprubete,
care vor fi pastrate pe santier, expuse intemperiilor, în aceleasi conditii ca si
mortarul utilizat în constructii.
Aceste probe vor fi încercate la compresiune câte 3 cuburi la 28 de zile.

In cazul lucrarilor de interventii urgente si închiderii santierelor înainte de expirarea
termenelor de încercare a probelor de control, acestea se vor trimite laboratorului însotite
de o nota care sa cuprinda indicatii cu privire la compozitia mortarului, locul unde a fost
pus în opera si data terminarii tumarii.
Consumul de materiale pentru zidarii din caramida de epoca
Nr. ctr Tipul caramizilor Cantiatea la 1 mc de zidarie

I. Zidarie de epoca in ziduri drepte Caramizi (buc) Mortar (mc)
1 tip I = 26X13X4.0 cm 377 0.515
2 tip II = 27X14X4.0 cm 340 0.511
3 tip III = 27X14X5.5 cm 279 0.447
4 tip IV = 28X14X3.5 cm 354 0.538
5 tip V = 28X14X4.5 cm 307 0.486
6 tip VI = 30X14X4.0 cm 309 0.455
7 tip VII = 30X15X4.0 cm 289 0.505
8 tip VII = 30X15X5.5 cm 237 0.440
II. Zidarie de epoca executata in arce simple
1 tip I = 26X13X4.0 cm 391 0.561
2 tip II = 27X14X4.0 cm 352 0.557
3 tip III = 27X14X5.5 cm 289 0.487
4 tip IV = 28X14X3.5 cm 366 0.586
5 tip V = 28X14X4.5 cm 317 0.530
6 tip VI = 30X14X4.0 cm 319 0.554
7 tip VII = 30X15X4.0 cm 299 0.550
8 tip VII = 30X15X5.5 cm 246 0.480
III. Zidarie de epoca executata in arce subliniate
1 tip I = 26X13X4.0 cm 391 0.561
2 tip II = 27X14X4.0 cm 352 0.557
3 tip III = 27X14X5.5 cm 289 0.487
4 tip IV = 28X14X3.5 cm 366 0.586
5 tip V = 28X14X4.5 cm 317 0.530
6 tip VI = 30X14X4.0 cm 319 0.554
7 tip VII = 30X15X4.0 cm 299 0.550
8 tip VII = 30X15X5.5 cm 246 0.480
IV. Zidarie de epoca executata in bolti cilindrice si calote sferice
1 tip I = 26X13X4.0 cm 391 0.561
2 tip II = 27X14X4.0 cm 352 0.557
3 tip III = 27X14X5.5 cm 289 0.487
4 tip IV = 28X14X3.5 cm 366 0.586
5 tip V = 28X14X4.5 cm 317 0.530
6 tip VI = 30X14X4.0 cm 319 0.554
7 tip VII = 30X15X4.0 cm 299 0.550
8 tip VII = 30X15X5.5 cm 246 0.480
V. Zidarie de epoca executata in bolti incrucisate
1 tip I = 26X13X4.0 cm 391 0.561
2 tip II = 27X14X4.0 cm 359 0.550
3 tip III = 27X14X5.5 cm 295 0.480
4 tip IV = 28X14X3.5 cm 373 0.580
5 tip V = 28X14X4.5 cm 323 0.530
6 tip VI = 30X14X4.0 cm 325 0.540
7 tip VII = 30X15X4.0 cm 305 0.548
8 tip VII = 30X15X5.5 cm 251 0.495
V. Zidarie de epoca executata in bolti incrucisate
1 tip I = 26X13X4.0 cm 381 0.530
2 tip II = 27X14X4.0 cm 343 0.526
3 tip III = 27X14X5.5 cm 282 0.456
4 tip IV = 28X14X3.5 cm 357 0.549
5 tip V = 28X14X4.5 cm 310 0.501
6 tip VI = 30X14X4.0 cm 311 0.507
7 tip VII = 30X15X4.0 cm 292 0.520
8 tip VII = 30X15X5.5 cm 240 0.453
MORTARE PENTRU ZIDARII SI TENCUIELI
DOMENIUL DE UTILIZARE SI RETELE

Nr Marca mortar/ material U.M Cantitati
crt.
A. Zidarie de caramida
1 Marca 4 . Mortar de var simplu
Nisip mc 1.030
Var pasta mc 0.309
Apa mc 0.348
2 Marca 4.a . Mortar de var cu adaos de 50 kg ciment marca
P400
Nisip mc 1.030
Var pasta mc 0.309
Ciment P400 kg 50.000
Apa mc 0.348
3 Marca 4.b . Mortar de var cu adaos de 70 kg ciment marca
P400
Nisip mc 1.030
Var pasta mc 0.309
Apa mc 0.348
P400
Nisip mc 1.030
Var pasta mc 0.309
Apa mc 0.348
P400
Nisip mc 1.030
Var pasta mc 0.309
Apa mc 0.348
6 Mortar de var simplu tip I (fara calti) a. 2 parti nisip si o
parte var pasta
Nisip mc 0.900
Var pasta mc 0.300
Apa mc 0.200
b. 1 parte nisip si o parte var pasta
Nisip mc 0.850
Var pasta mc 0.400
Apa mc 0.200
7 Mortar de var simplu tip II (cu adaos de calti tehnica
fresca)
a. pentru grund 2 parti nisip si o parte var
Nisip mc 0.850
Var pasta mc 0.400
Apa mc 0.200
b. pentru tinci 1 parte nisip si 1 parte var pasta
Nisip mc 0.650
Var pasta mc 0.600
Apa mc 0.200
Calti kg 3.200
RMC
RMCa
GENERALITATI
Capitolul cuprinde lucrari specifice de dulgherie la sarpantele pe scaune sau ferme

realizate cu sistem traditional, respectiv cu structuri principale din lemn cioplit sau
ecarisat, prin îmbinari si legaturi specifice, inclusiv cuie de lemn dupa modelul original.
Data fiind marea varietate a sistemelor ce conduce la o mare fluctuatie de consum de

manopera si materiale pe unitatea de referinta , am luat ca unitate de masura 1 mp. de
proiectie orizontala pentru urmatoarele situatii:
 Lucrari de sarpante obisnuite pe scaune pentru acoperisuri normale (rectang.) cu

contur regulat, sau la acoperisuri cu contur neregulat;
 Lucrari de sarpante pe ferme simple cu deschideri de 6-10 m;
 Lucrari de sarpante pentru acoperisuri mansardate în una din cele doua ipoteze
anterioare;
Pentru cazul s arpantelor la acoperisuri cu pante foarte mari înaltimi mari de pod, scaune
suprapuse sau ferme complexe cu îmbinari complicate de lemn si metal am folosit ca
unitate de masura mc. de material lemnos real introdus în opera ;
 Lucrari la sarpante pentru acoperisuri înalte, cu deschideri mari cu structura pe

ferme sau scaune etajate, scaune înclinate sau mixte;
 Lucrari la sarpante de cupole, turle sau turnuri izolate de mare înaltime si
dificultate;
In toate normele din prezentul capitol lemnul este prevazut cioplit sau cioplirea se
realizeaza pe santier, urmând a se adauga (conf. normelor prezentate la monumente de
lemn) manopera de cioplire, taiere longitudinala , etc.
Piesele se vor confectiona în tehnici traditionale respectându-se in totalitate modelele

originale.
Nu sunt cuprinse în norme confectionarea pieselor metalice speciale sare legaturilor la

fermele complexe ca tiranti, eclise, bride, etc, precum cuiele din lemn (prevazute separat
la cap. Monumente din lemn).
Au fost prevazute separat o serie de elemente de dificultate în realizarea sarpantelor,

respectiv realizarea sarpantelor la acop. din lemn.
Sunt prezentate câteva situatii curente de lucrare rampante, lucrare cu fronton, lucrare
cu acoperire în doua sau trei pante, pentru toate luându-se î n considerare pentru
structur a lemnul ecarisat de rasinoase iar pentru capriori si captuseala lemnul ecarisat
de brad.
In cazul unor situatii complexe ce depasesc cazuistica prezentata se vor consulta pentru
completare normele detailate în cadrul cap. Monumente din lemn, respectiv: prelucrarea
materialului lemnos; realizarea îmbinarilor la piesele din lemn; profilarea simpla a
pieselor de lemn.
2.1. Normele de deviz din acest capitol cuprind toate materialele si operatiile necesare
executarii lucrarilor conform descrierii de la fiecare norma , cu respectarea tuturor
standardelor si prescriptiilor
tehnice în vigoare si anume :
 transportul materialului din depozitul obiectului la locul de prelucrare;

 prelucrarea manual a s i asamblarea pieselor, conform detaliilor proiectului;
 transportul manual de la locul de prelucrare la locul de punere în opera ;
 montarea î n lucrare a pieselor conf. proiectului si detaliilor;
 montarea si demontarea curenta a schelelor simple (pe capra ) si î ntret inerea
curenta a sculelor.
2.2. Consumurile de for ta de munc a sunt informative, urm â nd ca î n

func t ie de situa t ia concret a (grad de izolare, pante, complexitate)
s a se determine de c a tre proiectant consumul real.
Masuratorile se fac dupa cum urmeaza : pentru articolele RMCal, RMCa3, lucrarile de
sarpant a se masoara la mp. în proiectie orizontala (la picatura );
 pentru articolele RMCa2, RMCa4 se masoara la mc. material lemnos real pus în
opera ;
 pentru articolul RMCa5 la bucata ;
 pentru articolele RMCa8, RMCal0, RMCa11, RMCa12 se masoara la mp.;
 pentru articolul RMCa9 se masoara la bucata .

RMCb
GENERALITATI
Marea varietate de învelitori utilizate în decursul timpului, tehnicile si materialele

utilizate, precum si varietatea formelor specifice începând cu cupolele curbe de factura
bizantina si culminând cu turnurile zvelte gotice, au obligat întocmitorul sa elimine din
capul locului situatiile comune si materialele utilizate curent pentru care exista suficiente
norme tehnice.
S-au prezentat astfel învelitori din tabla de zinc sau cupru cu toate elementele de
tinichigerie specifice, realizate de regula cu falturi duble dese pe una sau doua directii,
sau în forma de solzi, precum si învelitori traditionale din materiale ceramice ( tigle solzi
si olane de presa), tinându-se cont de formele acoperisurilor si pantele acestora.
Invelitorile din lemn caracteristice îndeosebi pentru monumentele din lemn au fost
tratate la cap. F, Monumente din lemn.
Normele de deviz cuprind toate materialele si operatiile necesare pentru executarea

lucrarilor, în conformitate cu prevederile standardelor si prescriptiilor tehnice în vigoare.
Normele nu cuprind lucrarile de montare astereala si diverse manipulari în conditii dificile
sau distante > 10 m.
RMC01
Cuprinde: confectionare si montare
In cazul variantelor A, B nu este cuprinsa confectionarea cuielor de lemn prevazuta

separat (Cap F).
RMC02
In cazul variantelor A, B nu este cuprinsa confectionarea cuielor de lemn prevazuta

separat (Cap F).

RMC03
RMC04

RMC06
Nu cuprinde alte lucrari de dulgherie (pane, capriori aparenti, etc.)
Nu cuprinde lucrari de fatuire sau alte prelucrari .

RMC08
Cuprinde consumurile de manopera pentru prelucrarea manuala si mecanica a falturilor si

geluitul scândurilor de brad.

RMC09
Cuprinde:
 în prezenta norma de deviz sunt prevazute piese de complexitate medie (fara
elemente rnamentale sculptate) si dimensiunea de 8 X 12 cmsau 10 X 12 cm cu
deschidere variabil a de 1 -2 m. pentru alte dimensiuni consumurile de materiale
si manopera se vor calcula corespunzator.
 in cazul utilizarii lemnului de stejar, consumul de manopera se majoreaz a cu
25%, pentru elementele cum ar fi: stâlpi, elemente decorative la pridvoare si
verande, normele de consum de manoper a se vor stabili de la caz la caz în
functie de complexitatea si densitatea elementelor sculptate (bazorelief, gravate
rustice) conform desenului dat de proiect.
 pentru elementele decorative sculptate care se vor restaura se va tine seama si
de gradul de deteriorare a pieselor respective.
 la capitolul lucrari de sculpturi în lemn sunt prezentate norme orientative pentru
acest tip de lucrari.

RMC10
Cuprinde:
 Fasonatul, geluitul fetelor vazute, montajul s i finisarea generala a planseului.

 Podina se executa cu lamba si uluc.
 Montarea se face cu aracet si cuie, aracetul se foloseste numai daca este
prevazut în proiect.
 Nu sunt cuprinse eventualele lucrari de vopsitorie cu ulei de in.

RMC18
Buza jgheabului fiind întarita cu o vergea de otel rotund cu D=6 mm. Sunt cuprinse colt
urile, stuturile de racordare la burlane si cârligele gata confectionate.

RMC21
Cuprinde:
 doliile, paziile, sorturile, îmbra catul cosurilor, aticelor;
Nu se cuprinde astereala de scândura s i lucrarile de tinichigerie aferente
RMC22
Cuprinde:
 fixarea olanelor se face cu mortar de var si adaos de ciment.

Nu se cuprinde astereala si lucrarile de tinichigerie aferenta .

RMD
RMDa
GENERALITATI
Capitolul de fata cuprinde norme de deviz pentru lucrari tencuieli speciale de epoca ,
precum si pentru alte lucrari specifice suprafetelor la pereti (rostuieli).
2. Conditii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor
La elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a tinut seama de "Instructiuni privind
executarea mortarelor var la zidariile de caramida si piatra apartina monumentelor
istorice" s i de marcile de mortar de var stabili pe baza acestor instructiuni de catre
laboratorul de specialisti DMIA, mortare care au stat la baza întocmirii "Propuneri analize
speciale cadru" 1973 (DMIA) - (Tabelul 1 de la Cap. RM - zidarii de epoca ).
La elaborarea normelor s-a t inut seama de urmatoarei elemente:
 natura si reteta mortarului folosit, care trebuie sa corespunda mortarul vechi al

monumentului istoric;
 natura elementelor tencuite: ziduri drepte, arce, bolti, cupole;
 tipul istoric de tencuiala : stearsa , în tehnica fresca , tencuieli de epo de mare
grosime (> 3,5 cm);
 procese tehnologice de executare a lucrarilor, diferite de cele folosite în mod
curent în constructii
3.1. Consumuri specifice de materiale
3.1.1. Consumurile specifice de materiale s-au stabilit pe baza retetelor de mortare

folosite pe santierele de restaurare ale monumentelor istorice.
In consumurile specifice de materiale se cuprind: cantitati de materiale aferente

mortarelor pentru sprit, grund, stabilit în functie de marca acestora si grosimea medie a
tencuielii, dozajele mortarelor fiind cele din Tabelul nr.1 s i 2.
Mortarele sunt indicate î n norma sintetic pentru sprit , grund si tinci, inclusiv umpleri de
rosturi si pierderile de mortar în timpul executiei lucrarilor.
3.1.2. Toate materialele se consider a aduse la punctul de lucru.
3.1.3. In norme nu s-au cuprins consumurile de materiale pentru confectionarea

schelelor simple pe capre si a ca ilor de rulare pentru mijloacele de transport local
(roabe, tomberoane).
3.2. Consumurile specifice de forta de munca
 Toate operatiile necesare conform tehnologiei speciale de preparare a mortarelor

speciale de epoca (conf "Instructiuni");
 Executarea manual a a tencuielilor propriu-zise;
 Montarea, demontarea si mutarea schelelor simple;
 Degajarea demateriale si moloz a locului de lucru, inclusiv curat irea schelelor,
targilor de mortar, sculelor, etc;
 In cazul tencuielilor exterioare se include si executarea profilelor trase cu sablonul
având iesinduri din câmpul peretilor pâna la 5 cm si latimi pâna la 20 cm.
Lucrarile de tencuieli se masoara la mp. La determinarea suprafetelor se vor avea în

vedere urmatoarele:
4.1. Suprafata tencuielilor interioare la pereti sau stâlpi se determina înmultind înaltimea
acestora, masurata între fata bruta superioara a plan seului inferior si fata bruta
inferioara a planseului superior, cu înaltimea lor, masurate între fetele brute ale peretilor
adiacenti fiecarui perete, respectiv lat imea desfasurat a a fetelor stâlpilor.
4.2. In cazul tencuielilor la tavane boltite sau arcuite, înaltimea peretelui de tencuit se
masoara pâna la nasterea boltii sau arcului.
La tavane cu grinzi sau nervuri aparente, la suprefete masurate în proiectie orizontala se

adauga suprafetele laterale ale grinzilor sau nervurilor.
Se scad golurile mai mari de 0,50 mp. dar se adauga suprafetele; glafurilor si spaletilor
tencuiti.
Profilele trase cu sablonul la fata de cuie sinduri mai mici de 5 cm inclusiv, nu se masoara
separat si nu se scad din suprafata .
5. Observatii
Pentru normele de deviz pentru tencuieli speciale de epoca s-au folosit:
• Analize cadru DMIA - Colectivul de proiectare - 1973
• Instructiuni privind executarea mortarelor de var la zidurile de piatra si caramida

apartinând monumentelor istorice - (Tabel nr. 1 din Cap. RMB zid a rii)
• "Câteva consideratii asupra mortarelor folosite în restaurarea monumentelor istorice si

de arta " de Tatiana Pogonat, reprezentând Comunicarea sustinuta în cadrul Sesiunii
anuale de comunicari a DMIA (14-16 mai 1974).
• Indicator tehnic în constructii de arh. Victor Asquini, editia 1942 si 1947.
• Experienta dobândita de ca tre cadrele de specialitate din D.M.I. s i D.M.A.S.I. pe

santierele de restaurare ale monumentelor istorice ( înainte de anul 1978 si dup a anul
1990 pâna în prezent).
Normele se refera strict la tencuieli speciale de epoca în conditii de restaurare a
monumentelor istorice cu mortar de var si nisip, deci specifice construct iilor vechi, care
prezinta în majoritatea cazurilor umezeala de ascensiune capilara .

RMDb
GENERALITATI
Prezentul capitol con t ine norme de deviz pentru:
 lucrari de demontari a tâmplariei speciale de lemn în vederea restaurarii;

 lucrari de restaurare a tâmplariei speciale de lemn;
2.1. Consumul specific de materiale
Normele contin materialele specifice pentru asigurarea restaurarii tâmplariei de lemn.

Materialele necesare se considera depozitate î n apropierea locului de munca .
2.2. Continutul normelor de munca
Normele de munca contin:
 operatiile propriu zise;

 manipularea materialelor pe distanta de 10 m;
 operatiile de finisare si retusare locala ;
 pregatirea, încheierea si deservirea locului de munca ;
 odihna si necesitati fiziologice.
Lucarile se vor executa cu respectarea tuturor normelor, normativelor, prescriptiilor

tehnice în vigoare si cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii.
Normele nu contin:
montarea, demontarea schelelor sau manevrarea acestora; protectia cu folii de

polietilena si molton.
Lucrarile se considera ca se executa la lumina naturala sau artificiala corespunzatoare si

la o temperatura medie de 15 ° C.
Mijloacele de munca sunt manuale, specifice meseriei de tâmplar: fieratraie mici sau
mari, rindele duble sau simple, dalti difente, clesti, surubelnite.
3. Procese tehnologice
3.1. Demontarea tâmplariei speciale în vederea reconditionarii se va face cu mare atentie
pentru a nu se deteriora si mai mult.
Normele cuprind desfacerea captuselilor, a tocurilor de usi sau a cercevelelor,

transportul, numerotatul si stivuitul în depozitul santierului luându-se masuri speciale de
protectie De asemenea cuprinde desprinderea geamurilor si curatirea chitului. Acelea si
masuri de protect ie se vor lua si pentru lambriuri. Se vor desprinde cu mare atentie de
pe perete frizurile, lambriurile propriu-zise, se vor scoate dispozitivele de fixare.
3.2. Restaurarea propriu-zis a a tâmplariei.
Degajarea partii de elemente deteriorate sau strivite; pasuirea pozitiilor în elementul

existent; aplicarea prin încleiere la presa a elementului nou; aducerea la planeitate prin
rinduire si slefuire;
asamblarea panoului prin încleiere ia presa , prinderea cu cuie wagner, tipluri, suruburi si
chit pe spate ( în cazul reparatiilor capitale la lambriuri prin înlocuire de elemente),
spanuit, chituit si completari locale cu span din furnir stejar, ceara de albine, rumegus
lemn si petice de stejar încleiate, executate pe suprafete gata curatite, la îmbinari, gauri
sau mici deteriorari de max 3 cmp.
Conform specificatiei de la fiecare norma .
RMDc
GENERALITATI
Capitolul de fata cuprinde consumuri de resurse pentru norme de deviz pentru lucrari de
montaj la placaje interioare si exterioare ce se executa în cadrul lucrarilor de restaurare
monumente istorice, lucrari de complexitate medie. Deoarece lucrarile întâlnite în acest
capitol sunt de o mare diversitate, în prezentul capitol nu s-au prezentat decât norme
pentru cele mai des întâlnite situatii. pentru celelalte lucrari cum ar fi: profile din piatra
(balustri, mâini curente, coloane, frize, antablamente, baghete etc), urmând a se întocmi
analize de pret pentru fiecare caz în parte, piese ce se vor confectiona în ateliere
specializate pe baza detaliilor din proiect, pe santier urmând a se face doar montajul si
eventuale ajustari
2. Conditii tehnice speciale
La eleborarea normelor de deviz din acest capitol s-a tinut seama de toate prevederile si
prescriptiile tehnice în vigoare.
In consumurile specifice de materiale se cuprind toate materialele necesare executarii

unei unitati de lucrare (montaj) de calitate si cantitate corespunzatoare, aduse la punctul
de lucru.
In consumurile specifice de forte de munca sunt cuprinse:
 manipularea materialelor pe distanta de 10 m;

 prepararea laptelui de ciment;
 pregatirea piesei pentru montaj (gaurire, montare agrafe si dornuri);
 premontajul si verificarile necesare;
 montajul definitiv si turnarea laptelui de ciment.
In norme nu sunt cuprinse:
 lustruitul, slefuitul sau gradinatul elementelor de montare (norma separata );

 montarea, demontarea schelelor si e s afodajelor de orice fel;
 protejarea pieselor gata montate cu prelate sau alte materiale;
 transportul pieselor pe vertical a sau orizontala pâna la locul de montaj.
4. Conditii de masurare a lucrarilor.
Masurarea lucrarilor se face în conformitate cu specificatiile de la fiecare norma în parte.
Toate lucrarile se executa cu respectarea tuturor normelor de protectie si securitate a

muncii.
RMDd
GENERALITATI
Capitolul de fata cuprinde consumuri de resurse pentru norme de deviz pentru lucrari de
restaurari locale de confectii metalice.
In consumurile specifice de materiale se cuprind toate materialele necesare executarii

unei unitati de lucrare, de calitate si cantitate corespunzatoare, aduse la punctul de lucru.
In consumurile specifice de forte de munca sunt cuprinse:
 manipularea materialelor pe o distan ta de 10 m;

 prepararea materialului;
 pregatirea piesei pentru montaj;
 montarea definitiva .
3. Conditii de masurare
Masurarea lucrarilor se face conform specificatiei de la fiecare norma în parte.
Toate lucrarile se executa cu respectarea tuturor normelor de protectie si securitate a

muncii
RMD01
Cuprinde:
 grund 0,7cm
 tinci 0,5 cm
Total 1,2 cm
 mortar pentru umplerea golurilor 1,00 cm

 5% pierderi

RMD02
Cuprinde:
 grosime mortar grund 1,0 cm

tinci 1,2 cm
Total 1,2 cm
 mortar pentru umplutura 1,0 cm - la varianta A

 2,0 cm - la varianta B Pierderi prin manipulari 0,3 cm.

RMD03
Cuprinde:
 grund 1,0 cm
 tinci î n trei straturi X 0,004; 1,2 cm; 2,2 cm;
 mortar umplere rosturi 1,0 cm
 pierderi manipul a ri 0,3 cm Total 3,5 cm
RMD06
Se cuprinde curatarea cu spaclul de lemn, peria de paie si spalarea cu apa si apa tare.
Se executa cu mare grij a de muncitori cu înalta calificare superioara , la fel rostuiala de

epoca oiginala .

RMD10
Cuprinde:
 deplacarea de adaosul din spate, sectionarea pentru îndreptarea torsionarilor,

aducerea la aliniament drept, replacarea cu profile rasinoase la presa .

RMD18
Se cuprinde desfacerea vechii încastrari, refacerea încastrarii cu mortar de ciment si

proptirea elementului pentru a ramâne fixat pe toata durata întaririi mortarului.

RMD19
Cuprinde:
 spart zidarie de caramida fara degradarea paramentului, în vederea introducerii

tirantului metalic;
 trasarea liniei tirantului pentru consolidare;
 scobirea manuala a locasului în lemn stejar în vederea asezarii tirantului metalic;
 introducerea tirantului metalic în locul creat;
 plombarile zidariei;
 montarea placutelor, tensionarea tirantului metalic;
 fasonarea si montarea sipcii pentru mascarea tirantului metalic.
RME
RMEa
GENERALITATI
 Capitolul de fata cuprinde norme de deviz pentru lucrari de pardoseli în cadrul

lucrarilor de restaurare a monumentelor istorice si de arhitectura .
 In norme se trateaza diferentiat lucrarile de înlocuire totala a pardoselilor si
separat lucrarile de reparatii propriu-zise a unor portiuni de pardoseala .
 Normele de deviz sunt întocmite cu respectarea stricta a tuturor normativelor si
prescriptiilor tehnice în vigoare.
2.1. Consumurile specifice de materiale
In consumurile specifice de materiale se cuprind toate materialele necesare de calitatea

si in cantitatile corespunzatoare aduse pe santier în depozitul de lânga obiect (punct de
lucru).
In norme sunt cuprinse straturile suport specifice fiecarui tip de pardoseala , tinându-se
seama de pierderile tehnologice si netehnologice.
In norme nu sunt cuprinse consumurile de materiale pentru confectionarea cailor de

rulare (dulapi, panouri etc), pentru mijloacele de transport local (roabe etc.) precum si
materialele de protectie a pardoselilor.
2.1.a. Consumurile specifice de materiale pentru pardoselile de caramida , speciala de

epoca.
Caramizile speciale de epoca se gasesc clasificate în literatura de specialitate astfel:
 tip I -26x13x4,0 cm
 tip II - 27x14x4,0 cm
 tip III - 27 x 14 x 5,5 cm
 tip IV - 28x14x3,5 cm
 tipV - 28 x 14 x 4,5 cm
 tip VI - 30 x 14 x 4,0 cm
 tip VII -30x15x4,0 cm
 tip VIII - 30x15x5,5 cm
 tip IX -19x9x4,0 cm
 tipX - 24 x 24 x 5,0 cm
 tip XI - 30 x 30 x 5,5 cm
 tip XII - hexag. cu lat. de 11,7 12,5 cm si gros. de 4,0 cm
Normele prezentate se refera la pardoseli si trepte din caramizi dublu presate, format
special de epoca , asezate obisnuit pe lat si asezata obisnuit pe muchie, consumurile
specifice de materiale fiind calculate în consecinta .
Nu se cuprind pardoseli asezate în forma de parchet sau dupa desen special pentru care
se vor întocmi analize speciale în functie de desenul exact al pardoselii si de asemenea
nu se cuprind treptele din caramida în forma de evantai, cele pe lat sau alternant, placat
cu stejar sau numai cu muchia treptei din stejar.
Stratul suport este din mortar de 3 cm asezat pe un substrat care poate fi din beton
simplu sau slab armat sau peste un strat de nisip sau balast.
Consumul de caramizi/mp de pardoseala este calculat pentru rosturi de 10 mm care se

vor fugui tot cu mortar si adaos de caramida pisata . Mortarul este exprimat sintetic.
Din cele 12 tipuri de caramizi s-au prezentat norme pentru tipul I, V, VIII si XI pentru
pardoseli din caramizi dublu presate asezate obisnuit pe lat si pentru tipul II, IV, VI, VIII
pentru pardoseli din caramizi dublu presate asezate obisnuit pe muchie pe care le-am
considerat reprezentative din punct de vedere consumuri de materiale, asezate în camere
patrulatere cu laturi neegale . iar pentru trepte s-a exemplificat cazul pentru caramida tip
II.
2.1.b. Consumuri specifice de materiale pentru pardoseli din piatra . Normele de deviz

sunt întocmite pentru:
2.1.b.1. Pardoseli din piatra, în grosimi variabile, cu figuri regulate sau poligonale, gata
confectionate, în î ncaperi cu suprafete neregulate.
Rostuirea se va face cu chit de ciment alb (praf de piatr a , ciment alb si oxid colorant de
culoarea pietrei naturale, îngrijit, umplându-se spatiul pâna la suprafata pietrei.
Normele se aplica si pentru remontarea pietrei rezultate din desfacere îngrijita .
2.1.b.2. Pardoseli din dale de piatra cu figuri poligonale neregulate, cu dimensiuni diferite
( în medie 20 x 40 cm), de grosimi diferite ( în medie 8-12 cm) confectionate pe santier
pentru marcarea unor ziduri de interes arheologic descoperite cu ocazia sapaturilor de
cercetare.
2.1.c. Pardoseli din mozaic (tip venetian din spartura de marmura si pardoseli turnate pe
loc)
Consumurile specifice de materiale sunt conform punct 2.1.
2.1.d. Pardoseli din lemn
Norma cuprinde consumul de materiale specific fiecarui tip de pardoseala :
 pardoseli din dusumele de stejar în grosime finita de 32 s i 42 mm;
2.2. Consumuri specifice de forte de munca
Consumurile specifice de forte de munca cuprind toate operatiile necesare executarii

unitatii de lucrare respectiva si anume:
 executarea propriu-zisa a pardoselilor;

 pregatirea locului unde se afla pardoseala;
 degajarea locului de lucru de resturile de lucru;
 anumite lucrari specifice fiecarui tip de pardoseala în parte si anume:
2.2.a. Pardoseli de caramida
 transportul cu roaba a caramizilor din depozit în încapere;

 alesul, sortatul si stivuitul pentru punere în lucru;
 transportul cu targa de la stiva pâna la punctul de lucru pe o distanta medie de 5
m;
 rectificarea muchiilor prin slefuire manuala ;
 rostuitul cu mortar de var simplu cu amestec de caramida pisata inclusiv pisarea
caramizii);
 curatatul de resturile de mortar;
 spalatul cu apa si apa tare;
 cernitul si lustruitul;
 cioplirea unora din caramizi pentru înscrierea lor în suprafetele încaperilor.
2.2.b. Pardoseli din piatra

 taierea prin daltuirea manuala pe santier a dalelor la figurile si dimensiunile
diferite indicate în plan;
 îndreptarea si polizarea manuala a muchiilor;
 rostuirea cu mortar de var cu slab adaos (50 kg) ciment la mc mortar;
 adaos de colorant la culoarea pietrei naturale;
 curatirea si spalarea cu apa ;
 ceruire s i lustruire.
2.2.c. Pardoseli din mozaic
Principalele operatii cuprinse în consumul specific de forta de munca sunt:
 pregatirea, curatarea si udarea suprafetelor pe care se executa pardoseala;

 pregatirea sparturii de marmura tip venetian sau a mozaicului;
 asezarea sparturii de marmura pe suprafata de pardoseala ;
 montarea frizurilor sau bordurilor din marmura sau piatra ;
 executarea lucrarilor propriu-zise;
 curat area resturilor de mortar.
Nu sunt cuprinse lucrarile de slefuire si lustruirea pardoselilor.
2.2.d. Pardoseli din lemn
 alegerea pe latimi si grosimi a dusumelelor pentru înscrierea în suprafetele

neregulate ale camerelor;
 taierea la capete si pe margini de-a lungul zidurilor.
Lucrarile se masoara la mp, ml, dimensiunile ce se iau în consideratie fiind cele ale
suprafetelor sau lungimilor real executate.
4. Observatii
a). Normele de deviz din acest capitol încearca sa exemplifice câ teva situatii

caracteristice monumentelor istorice, care nu se regasesc în alte indicatoare sau
cataloage.
b). Consumurile specifice de forta de munca propuse sunt rezultatul observatiilor pe

santierele monumentelor istorice (vezi analize cadru DMI).
c). Normele respecta toate normativele si prescriptiile tehnice în vigoare precum si cele
de tehnica securitatii muncii.

RMEb
GENERALITATI
Normele de deviz din acest capitol se refer a la executarea sc a rilor de epoc a din lemn
de stejar sau brad, c a r a mid a , dale de piatr a (marmur a ).
 Scari din lemn - scari cu trepte si contratrepte, inclusiv executarea vangurilor

 Scari cu trepte, fara contratrepte, inclusiv vangurile.
 Balustrada cu mâna curenta la sca rile din lemn.
 Scari cu trepte de caramida de epoca dublu presata , asezate pe muchie sau pe
lat, cu dimensiunile cara mizilor, frecvent utilizate pe santierele de restaurare, de
28x14x 4,5.
 Scari cu trepte si contratrepte placate cu placi de piatra .
 Slefuirea, lustruirea si cernitul manual al treptelor din placi de piatra .
Consumurile specifice de forte de munca corespunzatoare sunt prezentate detaliat în

normele RMEbl 4- RMEb7
In normele de deviz, materialele utilizate sunt considerate a fi depozitate la locul de

montaj, urmând ca pentru celelalte manipulari sa se prevada la consumul de manopera a
transportului prin purtare directa pe orizontala si pe vertical a corespunza tor distantelor
respective.
Pentru executarea uncr scari complexe cu detalii complicate se vor elabora norme de
munca de catre proiectant, norme care vor fi aprobate de beneficiar.
RME12
Cuprinde:
Se degajeaza manual cu dalta mortarul care etanseaza mormântul de jur împrejur, se

demonteaz a manual placutele de pardoseli din vecinatate. Se creeaza un spatiu orizontal
de jur împrejurul pietrei de mormânt pe adâncimea de 10-20 cm, apoi cu pene de lemn
asezate pe laturi în aceste spatii prin baterea lor succesiva cu ciocanul de cauciuc, se
încearca desprinderea pietrei de mormânt de pe locul unde este asezata . Urmeaz a
legarea pietri cu funii de cânepa, asezarea ei pe un carucior si depozitarea provizorie în
exteriorul bisericii, în incinta santierului, unde va fi protejat a cu folie de polietilena,
asezata pe un schelet de lemn închis cu placi PFL. Pentru a nu se rasturna, în timpul
transportului pe ca rucior va trebui fixata cu piese de lemn.
RMF
RMFa
GENERALITATI
Specificul lucrarilor de restaurare la monumentele din lemn impune inventarierea

minutioasa a tuturor pieselor componente, a sistemelor concrete de prindere, a
îmbinarilor si tehnicilor de asamblare utilizate precum si starea de conservare a acestora,
ce conduce în ultima instanta la stabilirea solutiei de restaurare.
Pentru stabilirea normelor specifice pentru lucrarile principale privind confectionarea de

piese noi ce urmeaza a înlocui pe cele existente deteriorate, s-a analizat sintetic o serie
de monumente de lemn de complexitate medie atât în ce priveste componentapartilor
constitutive ca numar de piese si volum aparent, precum si în ce priveste forma acestora,
tipurile specifice de îmbinari utilizate cu frecventa cea mai mare, acestea conducând la un
consum unitar mediu.
Pentru situatiile ce nu se înscriu în cele prezentate privind structura elementelor

constitutive, volum sau sistem de îmbinari utilizat am prezentat în detaliu defalcate toate
operatiunile de prelucrare si îmbinare specifice lucrarilor de lemnarie putând permite
oricarui specialist suplimentarea normei de baza cu diferentele specifice astfel analizate.
Normele sunt î ntocmite în conditiile lucrului la temperatura peste 0 C, lucrându-se la

lumina zilei sau lumin a artificiala corespunzatoare.
Consumurile de materiale contin materialele efectiv introduse în lucrare, inclusiv

pierderile tehnologice respective.
Intrucât caracteristica principala a acestor norme este ca toate operatiunile de

confectionare, debitare, prelucrare, ajustare a pieselor din lemn se executa în întregime
manual, consumul normat este cu mult superior celui în care s-ar utiliza material
ecarisat, putând ajunge diferentiat pe lucrare pâna la 1,5-1,8 mc brut/mc prelucrat.
Pentru cazul utilizarii materialului primar debitat ecarisat se va lua în considerare un

consum mediu brut de 1,1-1,2 mc brut/mc prelucrat, fiind necesara prelucrarea manuala
a tuturor fetelor materialului.
 Consumurile de forte de munca au în vedere de asemenea sistemul manual de

prelucrare al materialului, randamentul acestor operatiuni fiind simtitor redus fata
de cele ce permit mecanizarea lucrarilor.
 In majoritatea cazurilor prezentate s-a utilizat ca material de baza lemnul de
stejar, normele fiind concepute în aceasta ipoteza .
 Totusi, pentru situatia în care materialul utilizat este din rasinoase sau alte esente
moi, se va prevedea o reducere a consumului de manopera cu 25% (respectiv
1.1,33).
 Sunt cuprinse urmatoarele categorii de operatiuni:
2.2.1. Lucrari de desfaceri de elemente componente din structura sau finisajul

monumentului, fiind cuprinse:
 Desfacerea îngrijita a pieselor, desfacerea îmbinarilor folosindu-se pane de lemn

(pentru a nu se deteriora piesele originale);
 Transportul în depozitul obiectului, cercetarea, sortarea, îndepartarea
impuritatilor.
 Marcarea si numerotarea pieselor, trecerea acestora în piesele desenate ale
proiectului pentru a permite o lesnicioasa remontare;
 Realizarea de esafodaje si sustineri necesare stabilitatii monumentului pe durata
lucrarilor de desfacere.
In totalitatea lor, lucrarile de desfaceri si mai cu seama cele de desfaceri pentru

elementele structurale, se realizeaza în doua maniere distincte si anume:
Desfacerea de sus în jos (de la sarpanta spre elementele de perete si talpi) putâridu-se
accepta varianta unei parti din monument, sau monumentul în întregime în cazul
necesitatii stramutarii acestuia pe un alt amplasament; De multe ori sunt necesare
desfacerea unor parti din monument de obicei elementele solicitate la sarcini mari ce au
cedat în timp, sau elemente degradate de intemperii sau proasta exploatare, în acest caz
(talpi degradate), se poate realiza desfacerea de jos în sus strat dupa strat, în conditii de
lucru asemanatoare celor de la subzidiri.
2.2.2. Lucrari de revizure, reconditionare si remontare în opera a pieselor originale la

structura monumentului fiind cuprinse: curatirea îmbinarilor;
I ndepartarea partilor deteriorate în conformitate cu solutia de reconditionare stabilita de

proiectant; realizarea completarilor necesare cuprinzând capatul piesei cu sistemul de
fixare, respectiv tipul îmbinarii originale precum si îmbinarea în zona de prelungire,
aceasta urmând de asemenea indicatiile proiectantului, astfel:
 îmbinare la Vi sau gura de lup;

 fixare în cepuri sau lamba si uluc;
 fixare în cuie din lemn simple sau cu pana de blocare;
 fixare prin încleiere in cazul zonelor cu suprafete pictate etc.
Utilizarea de legaturi metalice a fost intentionat lasata la urma , acest gen de consolidare
deosebit de controversat pentru elementele de lemn nefiind recomandat decât în cazuri
exceptionale, fiind indicata pentru asemenea situatii utilizarea (conf proiectului de
executie) a unor materiale inoxidabile sau protejate corespunzator anticoroziv, asezate
numai în locuri ce nu fac posibila patrunderea apei în elementele de structura . Pentru
aceste situatii, considerate de exceptie, se vor întocmi de catre proiectant analize
speciale cu specificarea cracteristicilor pieselor respective; transportul la locul de punere
în opera ; montajul provizoriu în scoabe si scânduri; ajustarea îmbinarilor, eventuale
corectii dimensionale; montajul propriu-zis în cuie de lemn.
2.2.3. Lucra ri de confectionare si montaj a pieselor noi (conf. cu cele originale

deteriorate) la structura monumentului.
Prelucrarile geometrice la lungime si sectiune ale bustenilor de lemn, respectiv:
 Taierea transversala ;
 Cioplitul celor 4 fete;
 (taierea longitudinala este prevazuta în norme doar pentru elementele cu
dimensiuni mari, ce necesita pentru lemnul brut diametre mai mari de 50 cm
respectiv - talpi, pereti, grinzi, etc);
 Trasare si taierea tuturor îmbinarilor necesare pentru o corecta îmbinare cu
piesele originale ce se recupereaza , în acest scop toate îmbinarile se realizeaza cu
tolerante sporite ce vor fi corectate la montajul provizoriu;
 Transportul la locul de punere în opera fiind luata în calcul o distanta medie de 20
m pe orizontala si 6 m pe verticala ;
 Montajul provizoriu în scoabe;
 Ajustarea îmbinarilor.
2.2.4. Lucrari ajutatoare de sustinere în vederea asigurarii stabilitatii constructiei pe

durata lucrarilor, fiind cuprinse:
 esafodaje simple tip "capra " montate sub elementele structurale ce trebuiesc
sprijinite, esafodaje spatiale menite sa asigure stabilitatea unor structuri în timpul
unor operatiuni de ridicare
sau translare;
 schele interioare si exterioare.
Toate acestea se executa exclusiv prin mijloace dulgheresti, fiind realizate în sistem clasic
din talpi, stâlpi, grinzi, rigle si contrafise din material rotund sau ecarisat fixte în scoabe
si cuie.
La realizarea acestora se au în vedere:
 amplasamentul izolat;
 greutatea mare a elementelor structurale ce se manipuleaza sau se sprijina .
In situatiile prevazute a utiliza sisteme mecanice de ridicare (cricuri), cazul liftarilor de

subansamble sau al întregului obiectiv, manopera cuprinde operatiunile ajutatoare
necesare fixarii cricurilor sau vinciurilor respective, realizarea operatiunii de ridicare,
coborâre si blocare la pozitie cu luarea tuturor masurilor de siguranta , fiind luat în calcul
numarul optim de personal.
2.2.5. Lucrari de învelitori specifice, respectiv:
 învelitori din sita de brad, fiind exemplificate sistemele de batere î n 4 straturi cu

sita asezata alaturat sau cu doua variante dimensionale;
 învelitori din sindrila de stejar (sau brad) lamba si uluc, de asemenea în doua
variante dimensionale, fixata în 2 straturi.
Pentru ambele tipuri de învelitori s-au considerat sita sau sindrila bruta ca fiind
achizitionate gata confectionate, normele continând doar consumul mediu necesar
prelucrarii ciocului si montajului, fiind prevazut tratarea insecto-fungicida prin imersie
într-o solutie de tip ROMALIT (reteta uzuala ):
 sulfat de cupru cristalizat = 3 %

 bicarbonat de sodiu sau potasiu cristalizat = 4 %
 acid boric = 3 %
2.2.6. Lucrari de finisaje de suprafata din lemn
S-au avut in vedere atât caracteristicile traditionale ale prelucrarilor de suprafata si

dimensionale datorate sculelor specifice uzuale, fiind prevazute prelucrari din gros si de
finisare pentru podine, dusumele, captuseli, urmarindu- se pastrarea caracterului original
datort prelucrarii manuale a tuturor elementelor componente.
Sunt descrise la fiecare lucrare in parte functie de caracteristica de baza a elementului

constructiv, fiind in esenta:
 pentru elemente structurale masive - mc

 liniare - ml
 de suprafata - mp
 pentru accesorii metalice - kg

RMFb
GENERALITATI
Specificul lucrarilor de restaurare la monumentele din lemn impune inventarierea

minutioasa a tuturor pieselor componente, a sistemelor concrete de prindere, a
îmbinarilor si tehnicilor de asamblare utilizate precum si starea de conservare a acestora,
ce conduce în ultima instanta la stabilirea solutiei de restaurare.
Pentru stabilirea normelor specifice pentru lucrarile principale privind confectionarea de

piese noi ce urmeaza a înlocui pe cele existente deteriorate, s-a analizat sintetic o serie
de monumente de lemn de complexitate medie atât în ce priveste componentapartilor
constitutive ca numar de piese si volum aparent, precum si în ce priveste forma acestora,
tipurile specifice de îmbinari utilizate cu frecventa cea mai mare, acestea conducând la un
consum unitar mediu.
Pentru situatiile ce nu se înscriu în cele prezentate privind structura elementelor

constitutive, volum sau sistem de îmbinari utilizat am prezentat în detaliu defalcate toate
operatiunile de prelucrare si îmbinare specifice lucrarilor de lemnarie putând permite
oricarui specialist suplimentarea normei de baza cu diferentele specifice astfel analizate.
Normele sunt î ntocmite în conditiile lucrului la temperatura peste 0 C, lucrându-se la

lumina zilei sau lumin a artificiala corespunzatoare.
Consumurile de materiale contin materialele efectiv introduse în lucrare, inclusiv

pierderile tehnologice respective.
Intrucât caracteristica principala a acestor norme este ca toate operatiunile de

confectionare, debitare, prelucrare, ajustare a pieselor din lemn se executa în întregime
manual, consumul normat este cu mult superior celui în care s-ar utiliza material
ecarisat, putând ajunge diferentiat pe lucrare pâna la 1,5-1,8 mc brut/mc prelucrat.
Pentru cazul utilizarii materialului primar debitat ecarisat se va lua în considerare un

consum mediu brut de 1,1-1,2 mc brut/mc prelucrat, fiind necesara prelucrarea manuala
a tuturor fetelor materialului.
 Consumurile de forte de munca au în vedere de asemenea sistemul manual de

prelucrare al materialului, randamentul acestor operatiuni fiind simtitor redus fata
de cele ce permit mecanizarea lucrarilor.
 In majoritatea cazurilor prezentate s-a utilizat ca material de baza lemnul de
stejar, normele fiind concepute în aceasta ipoteza .
 Totusi, pentru situatia în care materialul utilizat este din rasinoase sau alte esente
moi, se va prevedea o reducere a consumului de manopera cu 25% (respectiv
1.1,33).
 Sunt cuprinse urmatoarele categorii de operatiuni:
2.2.1. Lucrari de desfaceri de elemente componente din structura sau finisajul

monumentului, fiind cuprinse:
 Desfacerea îngrijita a pieselor, desfacerea îmbinarilor folosindu-se pane de lemn

(pentru a nu se deteriora piesele originale);
 Transportul în depozitul obiectului, cercetarea, sortarea, îndepartarea
impuritatilor.
 Marcarea si numerotarea pieselor, trecerea acestora în piesele desenate ale
proiectului pentru a permite o lesnicioasa remontare;
 Realizarea de esafodaje si sustineri necesare stabilitatii monumentului pe durata
lucrarilor de desfacere.
In totalitatea lor, lucrarile de desfaceri si mai cu seama cele de desfaceri pentru

elementele structurale, se realizeaza în doua maniere distincte si anume:
Desfacerea de sus în jos (de la sarpanta spre elementele de perete si talpi) putâridu-se
accepta varianta unei parti din monument, sau monumentul în întregime în cazul
necesitatii stramutarii acestuia pe un alt amplasament; De multe ori sunt necesare
desfacerea unor parti din monument de obicei elementele solicitate la sarcini mari ce au
cedat în timp, sau elemente degradate de intemperii sau proasta exploatare, în acest caz
(talpi degradate), se poate realiza desfacerea de jos în sus strat dupa strat, în conditii de
lucru asemanatoare celor de la subzidiri.
2.2.2. Lucrari de revizure, reconditionare si remontare în opera a pieselor originale la

structura monumentului fiind cuprinse: curatirea îmbinarilor;
I ndepartarea partilor deteriorate în conformitate cu solutia de reconditionare stabilita de

proiectant; realizarea completarilor necesare cuprinzând capatul piesei cu sistemul de
fixare, respectiv tipul îmbinarii originale precum si îmbinarea în zona de prelungire,
aceasta urmând de asemenea indicatiile proiectantului, astfel:
 îmbinare la Vi sau gura de lup;

 fixare în cepuri sau lamba si uluc;
 fixare în cuie din lemn simple sau cu pana de blocare;
 fixare prin încleiere in cazul zonelor cu suprafete pictate etc.
Utilizarea de legaturi metalice a fost intentionat lasata la urma , acest gen de consolidare
deosebit de controversat pentru elementele de lemn nefiind recomandat decât în cazuri
exceptionale, fiind indicata pentru asemenea situatii utilizarea (conf proiectului de
executie) a unor materiale inoxidabile sau protejate corespunzator anticoroziv, asezate
numai în locuri ce nu fac posibila patrunderea apei în elementele de structura . Pentru
aceste situatii, considerate de exceptie, se vor întocmi de catre proiectant analize
speciale cu specificarea cracteristicilor pieselor respective; transportul la locul de punere
în opera ; montajul provizoriu în scoabe si scânduri; ajustarea îmbinarilor, eventuale
corectii dimensionale; montajul propriu-zis în cuie de lemn.
2.2.3. Lucra ri de confectionare si montaj a pieselor noi (conf. cu cele originale

deteriorate) la structura monumentului.
Prelucrarile geometrice la lungime si sectiune ale bustenilor de lemn, respectiv:
 Taierea transversala ;
 Cioplitul celor 4 fete;
 (taierea longitudinala este prevazuta în norme doar pentru elementele cu
dimensiuni mari, ce necesita pentru lemnul brut diametre mai mari de 50 cm
respectiv - talpi, pereti, grinzi, etc);
 Trasare si taierea tuturor îmbinarilor necesare pentru o corecta îmbinare cu
piesele originale ce se recupereaza , în acest scop toate îmbinarile se realizeaza cu
tolerante sporite ce vor fi corectate la montajul provizoriu;
 Transportul la locul de punere în opera fiind luata în calcul o distanta medie de 20
m pe orizontala si 6 m pe verticala ;
 Montajul provizoriu în scoabe;
 Ajustarea îmbinarilor.
2.2.4. Lucrari ajutatoare de sustinere în vederea asigurarii stabilitatii constructiei pe

durata lucrarilor, fiind cuprinse:
 esafodaje simple tip "capra " montate sub elementele structurale ce trebuiesc
sprijinite, esafodaje spatiale menite sa asigure stabilitatea unor structuri în timpul
unor operatiuni de ridicare
sau translare;
 schele interioare si exterioare.
Toate acestea se executa exclusiv prin mijloace dulgheresti, fiind realizate în sistem clasic
din talpi, stâlpi, grinzi, rigle si contrafise din material rotund sau ecarisat fixte în scoabe
si cuie.
La realizarea acestora se au în vedere:
 amplasamentul izolat;
 greutatea mare a elementelor structurale ce se manipuleaza sau se sprijina .
In situatiile prevazute a utiliza sisteme mecanice de ridicare (cricuri), cazul liftarilor de

subansamble sau al întregului obiectiv, manopera cuprinde operatiunile ajutatoare
necesare fixarii cricurilor sau vinciurilor respective, realizarea operatiunii de ridicare,
coborâre si blocare la pozitie cu luarea tuturor masurilor de siguranta , fiind luat în calcul
numarul optim de personal.
2.2.5. Lucrari de învelitori specifice, respectiv:

 învelitori din sita de brad, fiind exemplificate sistemele de batere î n 4 straturi cu
sita asezata alaturat sau cu doua variante dimensionale;
 învelitori din sindrila de stejar (sau brad) lamba si uluc, de asemenea în doua
variante dimensionale, fixata în 2 straturi.
Pentru ambele tipuri de învelitori s-au considerat sita sau sindrila bruta ca fiind
achizitionate gata confectionate, normele continând doar consumul mediu necesar
prelucrarii ciocului si montajului, fiind prevazut tratarea insecto-fungicida prin imersie
într-o solutie de tip ROMALIT (reteta uzuala ):
 sulfat de cupru cristalizat = 3 %

 bicarbonat de sodiu sau potasiu cristalizat = 4 %
 acid boric = 3 %
2.2.6. Lucrari de finisaje de suprafata din lemn
S-au avut in vedere atât caracteristicile traditionale ale prelucrarilor de suprafata si

dimensionale datorate sculelor specifice uzuale, fiind prevazute prelucrari din gros si de
finisare pentru podine, dusumele, captuseli, urmarindu- se pastrarea caracterului original
datort prelucrarii manuale a tuturor elementelor componente.
Sunt descrise la fiecare lucrare in parte functie de caracteristica de baza a elementului

constructiv, fiind in esenta:
 pentru elemente structurale masive - mc

 liniare - ml
 de suprafata - mp
 pentru accesorii metalice - kg
RMFc
GENERALITATI
Capitolul de fata cuprinde norme de deviz pentru lucrari de tratamente de protectie la

elementele structurale si nestructurale ale monumentelor din lemn. Sunt avute in
vedere:
1.1. Tratamente de protec t ie impotriva atacului biologic:
1.1.1. Tratamente preventive pentru urmatoarele categorii de elemente structurale ce nu

sunt atacate biologic, astfel:
a. Toate elementele existente ce nu se demonteaza (pereti, bolti,sarpanta, turn)

tratementul constând in stropirea sau pensularea suprafetelor (fac exceptie suprafetele
ce prezinta pictura);
b. Toate elementele structurale ce se reconditioneaza (dupa demontare) si se introduc in
opera, sau elemente noi (ce inlocuiesc pe cele deteriorate), tratamentul fiind de imersare
sau stropire si pensulare (in primul caz facand exceptie piesele cu suprafete pictate);
c. Toate elementele ce prezinta suprafete pictate se trateaza doar la exterior prin stropire
sau pensulare.
1.1.2. Tratamente de stopare pentru toate elementele atacate biologic ce se pastreaza in

lucrare, fiind distincte urmatoarele situatii :
a. Elemente nepictate la care se aplica stropirea sau pensularea combinata, când este
cazul cu injectarea sau irigarea locala a zonelor grav afectate.
b. Elementele cu suprafete pictate la care metodele difera functie de natura materialului

suport si sunt de regula stabilite in cadrul proiectului de restaurare a picturii murale,
consolidarea sau tratamentul de protectie fiind realizat concomitent cu procesul de
restaurare a picturii de catre echipa de pictori restauratori, consumurile de manopera si
materialele fiind stabilite cu aceasta ocazie.
1.1.3 . Protectii mecanice pentru a impiedica in general accesul pasarilor in interiorul

monumentelor si se realizeaz a de regula cu plase din sarma montate pe rame de lemn.
1.2. Tratamente de protectie la foc - ignifugare.
Având in vedere caracterul cu totul special al elementelor de arhitectura ce se

protejeaza , respectiv:
 monumentele din lemn nu pot fi vopsite, placate sau tratate superficial cu

materiale ce ar denatura aspectul plastic al acestora;
 in mare parte structurile din lemn prezint a suprafete bogat profilate sau pictate
ce nu pot fi protejate direct;
 au fost prevazute tratamente prin pulverizare cu instalatii speciale pentru toate
spatiile aflate in exteriorul structurilor complexe, respectiv in podul, turnul sau
foisorul si coiful constructiei, protejandu-se totodata si invelitoarea de sita (la
intrados).
2. Consumuri specifice de materiale.
2.1 . I ntrucât retetele, concentratiile solutiilor, tipul si provenienta materialelor sunt

stabilite prin proiect pentru fiecare caz in parte, consumurile tehnice de materiale
corespunzatoare normelor din acest capitol sunt cele medii general valabile pentru
tehnologiile respective.
3. Consumurile specifice de forte de munca
3.1. Consumurile specifice de forte de munca se refera la toate operatiile necesare

realizarii complete a lucrarilor
3.2 Lucrarile sunt prevazute in spiritul unor interventii ce nu denatureaza spectul plastic
al monumentului.
3.3 Principala cracteristica a tuturor cestor tratamente este ca opertiunile se fac de

personal instruit si calificat pentru acest gen de lucrari, dotati cu echipamnet de protectie
corespunzator si sub o stricta supraveghere de specialitate, fiind vorba in general de
solutii cu un pronuntat caracter toxic.
3.4. In consumurile specifice de forta de munca din aceste norme sunt cuprinse pe langa
elementele indicate la fiecare articol, si urmatoarele operatii:
 manipularea materialelor pe distanta de 10 m; prepararea amestecurilor

conform retetelor din proiect;
 asigurarea protectiei suprafetelor cu pictura conform indicatiilor din proiectul de
specialitate.
RMF01
Operatiunea se executa de la partea superioara a constructiei în jos dupa luarea

masurilor de sprijinire si schelarie necesare.
Operatiunea se executa de jos în sus fiind cuprinsa sustinerea constructiei pe capre de

lemn dispuse perimetral.
RMF04
Este cuprinsa trecerea în planuri a marcilor respective pentru a se putea face o

remontare lesnicioasa .
RMF05
A. revizuire si reconditionare:
 sortarea materialelor, curatirea pieselor, îndepartarea materialului degradat,

completari
B. montare:
 manipularea piesei, montarea provizorie, montarea definitiva si fixarea

îmbinarilor.
Nu sunt cuprinse:
 cofectionarea cuielor de lemn sau a legaturilor metalice, profilarea sau sculptarea

pieselor

RMF06
 revizuirea si reconditionarea: taierea longitudinala a pieselor si îndepartarea

partilor exterioare deteriorate, protectia suprafetei pictate cu folie de polietilena ,
confectionarea unei piese noi ce va înlocui partea deteriorata , fixarea de cea
existenta .
RMF07
 cercetarea fiecarui strat în parte, verificarea si strângerea îmbinarilor desfacute

sau cascate prin împanare cu pene si strângerea peretilor opusi cu legaturi din
otel beton (strânse cu vârtejul), fixarea de legaturi metalice acolo unde nu este
posibila inteventia cu piese de lemn.
Nu sunt cuprinse:
 confectionarea pieselor de lemn sau metalice necesare asigurarii legaturilor.
RMF08
A. confectionare:
 transportul si manipularea bustenilor, curatirea de coaja, fasonarea pieselor si ta

ierea imbinarilor.
B. montare:
 manipularea piesei, montarea provizorie, montarea definitiva si fixarea

îmbinarilor.

RMF09
 taierea materialului la dimensiunile rostului si împanarea prin batere cu ciocanul

de lemn.
RMF10
 trasarea profilului si cioplirea acestuia.
RMF11
Este cuprinsa:
 gravarea pe placute metalice din tabla zincata de 0,75 mm {4 x 8 cm) a reperului

din plansele de executie si anul interventiei, acestea urmând a fi consemnate în
cartea constructiei, fixarea pe piesa din lemn.
RMF12
 manipularea pe distanta de 5 m a materialului înainte si dupa taiere, fixarea

provizorie în scoabe, taierea transversala .

RMF13
 manipularea pe distanta de 10 m a materialului nainte si dupa taiere, fixarea

provizorie în scoabe, taierea transversala
RMF14
 manipularea pâna la distanta de 5 m a lemnariei înainte si dupa cioplire, inclusiv

fixarea în scoabe.

RMF15
 manipularea pe max. 5 m a lemnariei înainte si dupa lucrare, fixarea în scoabe,

taierea îmbinarilor dupa trasarea acestora.

RMF16
 manipularea pe max. 5 m a lemnariei înainte si dupa executarea gaurilor si

cepurilor si gaurilor, fixarea în scoabe pe durata lucrului.

RMF17
 taierea transversala a busteanului, craparea în scândurele si apoi în sipci ce se

fasoneaza bucata cu bucata
RMF19
Sunt cuprinse lucrarile:
- trasarea pozitiei stâlpilor, nivelarea usoara a terenului, masurarea, trasarea si

fasonarea materialului lemnos, asezarea montantilor, montarea longrinelor si a
traverselor de legatura si fixarea acestora, contravântuirea pe doua directii, montarea
traverselor pentru podine si a parapetelor. Sunt prevazute ancoraje metalice la colturile
schelei

RMF20
Sunt cuprinse lucrarile:
 instalarea cricurilor, manipularea acestora, introducerea rezemelor de siguranta la

fiecare 5 cm;
Nu sunt cuprinse:
 lucrarile de rigidizare premergatoare operatiunii de liftare si nici esafodajele sau

cadrele de rigidizare necesare în unele situatii specifice, ce se prevad separat.

RMF21
Sunt cuprinse:
 instalarea si actionarea troliilor, lucrarile de ripare utilizând pârghii;

 instalarea blocajelor pentru prevenirea alunecarii.
Nu cuprinde:
 patul pentru glisare pentru var A sau esafodaje speciale pentru var B;
 fundatiile pentru fixarea independenta a troliilor;
 lucraile de rigidizare premergatoare operatiunii de translare sau rotire si nici
esafodajele sau cadrele de rigidizare speciale necesare, ce se cuprind separat.

RMF22
Sunt cuprinse:
 fasonarea cadrelor din lemn ecarisat, fixarea acestuia solidar cu ansamblul sau
subansamblul ce se deplaseaza .
Nu sunt cuprinse:
 legaturile metalice de fixare, respectiv buloane, cabluri gen "vârtej", bride

metalice special confectionate, pene metalice etc. ce se prevad separat.

RMF23
Este cuprinsa :
 alegerea curatirea de coaja i asearea bilelor pe directia de translare-rotire
Nu este cuprinsa :
 curatirea si nivelarea terenului între cele 2 amplasamente.

RMF24
Se urmareste recuperarea letuielii originale.
RMF25
Este cuprinsa coborârea în depozitul santierului.

RMF27

 derularea sulurilor, fixarea petrecerilor, desfacerea dupa realizarea învelitorii sau
protectiei definitive.
RMF28
 profilarea ciocului sitei în forma cerut de proiect;

 impregnarea cu substante fungicide;
 confectionarea letuielii din laturoaie de brad 8 x 5 cm la primele 3-4 rânduri de la
podelele învelitorilor;
 fixarea letuielii pe toata suprafata;
 fixarea elementelor de tinichigerie necesare întaririi coamelor si doliilor;
 fixarea accesoriilor metalice ale coborârii paratrasnetului;
 baterea în cuie a sitei;
Nu este cuprinsa :
 confectionarea sitei sau a sindrilei.

RMF29

Nu este cuprinsa :
RMF30

Nu este cuprinsa :
RMF33
Procesul de lucru cuprinde;
 geluirea din gros, executarea faltului, taierea la lungime. Fixarea în cuie pe

grinzisoare inclusiv raschetarea cu rindeaua.

RMF34
Este cuprinsa
 geluirea din gros a fetelor vizibile s i tesirea la lungime potrivita si fixarea în cuie
pe dusumeaua existenta .
RMF35
 taierea la lungime, geluirea si taierea profilului, baterea cu cuie pe scheletul de

lemn.

RMF36
Este cuprinsa executarea faltului si montajul scândurilor sau dulapilor pe nervuri si

timpane.

RMF38
Având:
 dimensiunea golului 0,05-0,1 mp

 sectiunea cercevelei 3 x 4 cm
 cu falt pentru geam ce se monteaza odata cu cerceveaua
Sunt cuprinse:
 geam de 4 mm
 coltare metalice forjate
RMF39
Sunt cuprinse:
 confectionarea cucilor inclusiv a elementelor de sustinere si fixare pe structura de

lemn a acoperisului, executarea din tabla a bulbului de la baza crucii si a
acoperisului din tabla pentru vârful acoperisului.
Greutate medie 20 kg.

Rm-Ghid Interventii Monumente Istorice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rm-Ghid Interventii Monumente Istorice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RM

GHID INTERVENTII STRUCTURALE SI NESTRUCTURALE LA CONSTRUCTII

1.1.1. Prezentul ghid denumit RM (Restaurare Monumente) urmareste stabilirea modalit

1.1.2. Necesitatea si rolul obiectului :

 un fond foarte mare de Construct ii Monumente Istorice (cea 20.000) care

1.3. Metodologia de elaborare

In "Metodologia de elaborare a Ghidului" s-a tinut cont de multitudinea de parametri

 diversitatea monumentelor (forma , dimensiuni, materiale si elemente de

 A. Cladiri cu parament tencuit având un câmp simplu;

Prezentam în continuare în tabelul T1-1 diferentierea sporurilor propuse pentru manopera

Au fost considerate "normale" sau "de baza" lucrarile ce se efectueaza pe elemente de

In ce priveste lucrarile la sarpante si învelitori - Cap. C - plecând de la considerente de

Sunt considerate "normale" lucrarile la structuri regulate, de sectiuni verticale simple

1.1.4. Utilizatori specifici obiectului:

 detinatori de monumente si beneficiari de lucrari; - proiectanti, pentru elaborarea

1.2. DOMENIUL Sl CONDITIILE DE APLICARE

1.2.1. Studiul se adreseaza acelor lucrari specifice de constructii general aplicabile si se

1.2.2. Ghidul contine lucrari de constructii specifice activitatii de restaurare. Nu contine

1.2.3. Pentru norme cu pondere mica în activitatea de restaurare (constructii) care nu se

1.2.4. Pentru lucrarile de constructii care se regasesc în alte indicatoare de norme

1.3.1. Analize cadru pentru lucrari de restaurare, consolidarea si protejarea

1.3.2. Propuneri pentru lucrari de conservare si restaurare a monumentelor istorice si de

1.3.4. Instructiuni privind executarea mortarelor de var la zidariile de piatra si caramida

1.3.5. Alte instructiuni si comunicari stiintifice specificate la fiecare capitol în parte.

1.3.7. Concluziile desprinse din “ Studiul indicator pentru evaluarea lucrarilor de

 Consumurile specifice de materiale contin materialele efectiv introduse în lucrare,

2.2.a. Pentru lucrarile de betoane

Normele din prezentul capitol se aplic a la cantit at i de betoane p â n a la 2,5 m.c. la un

 prepararea manuala pe santier;

 confectionarea elementelor de cofraj conform detaliilor din proiect;

2.2.c. Pentru armaturi

 transportul manual la bancul de fasonare al otelului beton;

 conform procesului descris la fiecare norma în parte.

 conform procesului descris la fiecare norma în parte.

3. Conditii de masurare a lucrarilor

3.1. Pentru betoane

Lucrarile se masoara la mc, pe baza volumelor real executate.

3.2. Pentru cofraje

Lucrarile se masoara la kg.

3.4. Pentru injectari

Lucrarile se masoara la ml.

3.5. Pentru lucrari pregatitoare

Lucrarile se masoara astfel:

Toate normele din acest capitol se considera a fi executate la lumina naturala.

Procesul de lucru cuprinde:

 Betonul se compacteaza manual si se împaneaza perfect sub talpa fundatiei

Procesul de lucru cuprinde:

 Functie de caz se folosesc cofraje speciale sau jgheauri de turnare pentru

Procesul de lucru cuprinde:

Procesul de lucru cuprinde:

 Se executa în conditii grele si pozitii incomode, printre elementele sarpantei si pe

Procesul de lucru nu cuprinde:

 Armatura, executarea podinilor, saparea umpluturii, decaparea tencuielii si

Procesul de lucru cuprinde:

Procesul de lucru cuprinde:

 Se aplica prin montare succesiva a sipcilor care captusesc cintrele.

Procesul de lucru cuprinde:

Procesul de lucru cuprinde:

Procesul de lucru cuprinde:

 Curatirea fisurii cu aer comprimat, spalarea cu apa sub presiune, montarea

Procesul de lucru cuprinde:

 indentificarea traseului si crapaturilor;

SE LUCREAZA CU MARE ATENTIE, pentru protejarea arhitecturii originale a elementelor