PROIECT DE LECȚIE

Data: 12.03.2019
Unitatea de învăţământ: Școala Gimnazială Denta
Propunător: prof. Ciobanu Lidia
Clasa: a VIII-a
Disciplina : Istorie
Unitatea de învăţare: Constituirea României Moderne
Tema: Cucerirea independenţei de stat
Tipul lecţiei Predare – învăţare - evaluare
Durata : 100 min(2 ore)
Locul de desfăşurare: Sala de clasă

Competenţe specifice:
3.6 Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria romînilor, desfăşurate în Epoca Modernă şi în secolul al
XX-lea, pe baza surselor istorice;
3.7 Stabilirea unor relaţii între aspectele unui fapt istoric din Epoca Modermă şi din secolul al XX-lea, pe baza surselor
istorice;
3.8 Analizarea unui fapt istoric din istoria romînilor în Epoca Moderna şi în secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice.

Competenţele lecţiei:
C1. Identificarea corectă a timpului şi spaţiului istoric la care face referire lecţia;
C2. Operarea cu termenii: independenţă, integritate teritorială;
C3. Stabilirea factorilor care au determinat intrarea României în război împotriva Imperiului Otoman;
C4. Prezentarea conţinutului documentelor studiate cu ajutorul video-proiectorului;
C5. Cunoaşterea prevederilor tratatelor de pace de la San Stefano şi Berlin;
C6. Conştientizarea importanţei obţinerii independenţei;
 Strategia didactică:
Metode:
a) metode şi procedee: - expunerea sistematică a elevilor, explicaţia, conversaţia euristică,învăţarea prin
descoperire, descrierea, lucrul cu documentul istoric, rebus istoric ;
- activitate frontală, individuală, pe grupe ;
b) material didactic: - documente, fişe de lucru,videoproiectorul,
- texte istorice,tabla,creta,
- fişe de evaluare (rebus).
Mijloace de învăţământ:
 Manualul clasei a VIII-a ,

Bibliografie:
- Ghid de evaluare, SNEE, Ed. Prognosis, 2001;
- Ghid metodologic Aria Curriculară „ Om şi societate”, Ed. Sc. Aramis Print, Buc., 2001;
- Mihail Manea, Mic dicţionar de termeni istorici, Ed. All Educaţional, Buc., 1999;
https://www.google.ro/search?q=declaratia+de+independenta+a+romaniei
Resurse:: - oficiale: programa şcolară, planificarea calendaristică orientativă
- umane: elevii clasei a VIII- a

Evaluare: - continuă prin întrebări frontale

- finală – fişă de evaluare
 Succesiunea secvenţelor de învăţare:
Momentele lecţiei Detalieri de conţinut Strategia didactică
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode forme mijloace
I. Momentul - consemnează absenţele; - răspund cerinţelor
organizatoric - organizează materialele; profesorului; Conversaţia frontală
(1 min.) - organizează clasa, - îşi pregătesc
- creează un climat cooperant. materialele necesare
desfăşurării orei;

II. Reactualizarea -evaluarea cunoştinţelor anterioare

cunoştinţelor/evaluare se face printr-o fişă de evaluare;
a - profesorul împarte clasa în 4
(Românii din grupe,fiecare grupă va primi prin - fiecare grupă rezolvă Observarea
Basarabia,Bucovina, tragere la sorţi câte un subiect, şi completează sistematică a exerciţiu
Transilvania -10 min.) astfel: elevilor activitate pe Fişă
1.Romnii din Basarabia, grupe
2. Romnii din Bucovina,
3. Românii din Transilvania,
4. Memorandum-ul -fiecare reprezentant va
-profesorul cere elevilor să scrie citi fişa completată
cât mai multe informaţii
referitoare la subiectul ales.

III. Anunţarea lecţiei - anunţă şi notează titlul lecţiei

noi, a planului de Cucerirea independenţei de stat a - elevii sunt atenţi la
predare - învăţare, a României argumentele aduse de
obiectivelor pe care - precizează ce vor afla, ce trebuie profesor Expunerea frontală
elevii trebuie să le să facă la sfârşitul lecţiei, de ce
cunoască la sfârşitul trebuie; -elevii notează titlul
lecţiei (5 min.) - stabileşte reguli/comunică ; lecţiei
- organizează învăţarea.

IV. Dobândirea noilor -profesorul întreabă: -elevii răspund la

cunoştinţe (25 min.) - Ce înţelegeţi prin independenţă? întrebare Conversaţia
-independenţă= situaţia în care o frontală
ţară este pe deplin
liberă,nedepinzănd de o altă ţară -elevii notează în caiete Tabla, creta
-profesorul prezintă contextul schema realizată de
european (-se redeschide profesor Explicaţia
„chestiunea orientală”)
-Ce înţelegeţi prin chestiunea -elevii răspund la frontală
orientală? întrebare
-profesorul prezinta situaţia
României (demersul făcut de
România pentru a-şi obţine
independenţa pe cale diplomatică).

-cu ajutorul videoproiectorului

cere elevilor să precizeze
prevederile Convenţiei româno- frontală Videoproiector
ruse 4 aprilie 1877 (pe
videoproiector sunt prezentate -elevii cu ajutorul
fragmente din Convenţie) fragmentelor prezentate Învăţarea prin Documente
vor preciza prevederile descoperire istorice
-profesorul precizează data când Conventiei
Rusia declară război Porţii (12
aprilie 1877) –explicând situaţia individuală
României în acel moment;

-la 9 mai 1877-ministrul de -elevii noteaza

externe Mihail Kogălniceanu
“proclamă independenţa Videoproiector
României”
-pe videoproiector profesorul Lucrul cu
prezinta “Declaraţia” -elevii citesc documentul
„Declaraţia” istoric
 Participarea Româniel la războiul
din Balcani

-profesorul împarte clasa în 4

grupe şi prin tragere la sorţi
fiecare grupa va primi o sarcina de -fiecare grupă va
lucru: 1-participarea României la rezolva sarcina şi o va Lucrul cu activitate
război( -documentul istoric prezenta documentul pe grupe
„Telegrama Marelui Duce istoric
Nicolae”); 2 -informaţii privind
Tratatul de pace de la San Stefano; Fişe de lucru
3 -informaţii privind Tratatul de
pace de la Berlin; 4
-importanţa obţinerii
independenţei de stat.

- supraveghează elevii în timpul

lucrului şi intervine atunci când
este nevoie -elevii vor nota in
- sintetizează sarcinile rezolvate caiete informaţiile Expunerea
de elevi frontală
-profesorul va nota pe tablă
informaţiile prezentate de fiecare
grupa in ordinea desfăşurării lor. Tabla, creta

V. Fixarea şi Se realizează printr-o fişă de

sistematizarea evaluare (prima oră) -activitate Fişă de evaluare
cunoştinţelor Se realizează printr-un rebus individuală Rebus istoric
(5 min.) istoric (a doua oră) -activitate pe
grupe
I. Precizaţi contextul politic în
VI. Temă pentru acasă care a fost proclamată -notează tema pentru
(3 min.) independenţa României acasă

VII .Aprecierea Sunt notaţi elevii care s-au

activităţii elevilor -1’ remarcat în timpul lecţiei

SCHITA LECŢIEI 1

I. CUCERIREA INDEPENDENŢEI DE STAT

a) Context european
-1875-1876 răscoale în Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Serbia, Muntenegru (stăpânite de Imp.Otoman)
 - Serbia declara război Imp.Otoman-se deschide „chestiunea orientală”
- Rusia intervine – „protecţia” ortodocşilor din Imperiu

b) Situaţia României
-guvrnul conservator condus de Lascăr Catargiu a făcut demersuri pe lângă guvernul otoman pentru a recunoaşte
independenţa pe cale diplomatică
-Constituţia otomană considera România „provincie privilegiată”, deci independenţa nu putea fi obţinută decât
pe cale militară
-acest fapt duce la apropierea de Rusia, însă aceasta refuză implicarea României în război

c) 4 aprilie 1877 România semnează cu Rusia o Convenţie, aceasta prevedea: -România permite trecerea trupelor
pe teritoriul său pe cheltuiala acestora; -Rusia respectă integritatea teritorială a României.

d) 12 aprilie 1877 Rusia declară război Imp. Otoman, turci bombardează orașele românesti de pe malul drept al Dunării
(Brăila, Calafat, Bechet, Olteniţa, Călăraşi), armata română bombardează Vidinul

e) 9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu „proclamă independenţa României”

Schiţa lecţiei 2

II. PARTICIPAREA LA RĂZBOIUL DIN BALCANI

 - iunie 1877 armata rusă Dunărea
-iulie 1877 ruşii atacă de două ori Plevna dar sunt respinşi de otomani –comandant Osman Paşa
-19 iulie 1877 Marele Duce Nicolae, comandantul trupelor ruse din Balcani solicită lui Carol I intervenţia trupelor
române la Pelvna
- Carol I comandantul armatei române la Plevna
-30 august 1877 atacul româno-rus este respins, singura cucerire reduta Griviţa 1
-9 noiembrie 1877 armata română cucereşte Rahova
-28 noienbrie 1877 Plevna capitulează, iar Osman Paşa se predă generalului Mihai Cerchez
- armata română cucereşte Smârdanul, apoi in ianuarie 1878 cucereşte Vidinul
-19 ianuarie armistiţiul ruso-turc se încheie.

-Tratate de pace
1. San Stefano 19 februarie 1878, fără participarea României-prevederi:
-se recunoaşte independenţa României, Muntenegrului, Serbiei
-formarea Marelui Principat al Bulgariei
-Rusia primeste Dobrogea pe care o cedează României in schimbul celor trei judeţe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail)
-România respinge acest tratat

2. Berlin iunie 1878, România nu a fost invitată –prevederi:

- se recunoaşte independenţa României, Muntenegrului, Serbiei
-Dobrogea, Delta Dunării, Insula Şerpilor sunt date României
-cele trei judeţe din sudul Basarabiei sunt luate de Rusia.

3. Importanţa
Cucerirea independenţei de stat a ridicat prestigiul internaţional al României, a creat condiţii pentru dezvoltarea ţării şi a incurajat aspiraţia spre
desăvârşirea unităţii naţionale.
 FIŞĂ DE LUCRU 1

Participarea României la la razboiul din Balcani 1877-1878

Rusia nu dorea participarea României la războiul din Balcani doarece intenţiona să ia cele
trei judeţe din sudul Basarabiei şi nu dorea să aibă obligaţii faţă de România. În iunie 1877
armata rusă trece Dunărea. În iulie 1877 ruşii atacă de doua ori cetatea Plevna dar sunt respinşi
de otomani,aceştia fiind conduşi de Osman Paşa, trupele ruse sunt ameninţate cu respingerea
dincolo de Dunăre.
La 19 iulie 1877 marele duce Nicolae, comandantul forţelor ruseşti din Balcani, îi cere
printr-o telegram principelui Carol I sprijinul armatei române. O mare parte a armatei române
trece în sudul Dunării pentru a salva situaţia, principele Carol I devine comandantul armatelor
române –ruse în zona Plevna. La 30 august 1877 la solicitarea ruşilor are loc atacul româno-rus
împotriva Plevnei dar acesta este respins, singura victorie este cucerirea redutei Griviţa 1. Mor
aproape 1000 de militari români între care maiorul George Şonţu şi căpitanul Valter
Mărăcineanu.

În septembrie 1877 începe asediul Plevnei, iar la 9 noiembrie armata română cucereşte
Rahova.
La 28 noiembrie 1877 Plevna capitulează , iar Osman Paşa se predă colonelului român
Mihai Cerchez. Armata română continuă luptele, cucereşte Smârdanul, iar in ianuarie 1878
cucereşte Vidinul.

La 19 ianuarie 1878 se incheie armistiţiul româno-rus.

Românii din ţara şi din teritoriile aflate sub dominaţie străină au sprijinit armata română
în războiul din Balcani prin diferite modalităţi: alimente , îmbrăcăminte, medicamente, bani,
înrolarea unor voluntari.
 FIŞĂ DE LUCRU 2

Tratatul de pace de la San Stefano

După căderea Plevnei, Rusia a arătat o atitudine arogantă faţă de România,

exprimându-şi clar dorinţa dea a lua cele trei judeţe din sudul Basarabiei.
În ianuarie 1878 parlamentul României adoptă decizia de a nu ceda nimic
din teritoriul românesc.
La 19 februarie 1878 se încheie pacea de al San Stefano, fără participarea
României, care prevedea:
-se recunoaşte independenţa României, Serbiei şi Muntenegrului;
-ia fiinţă Marele Principat autonom al Bulgariei sub tutelă rusească;
-Rusia primeşte Dobrogea şi îşi rezervă dreptul de a ceda României acest teritoriu,
lund în schimb cele trei judeţe din sudul Basarabiei;
- trupele ruseşti rămase în Bulgaria puteau trece pe teritoriul românesc în drum
spre Rusia.

În ciuda ameninţarilor Rusiei cu ocuparea militară a ţării,Carol I nu a cedat,

România respinge prevederile nedrepte ale acestui tratat, confruntarea militară a
fost evitată prin intervenţia Marilor Puteri, mai ales a Angliei şi Austro-Ungariei.
 FIŞĂ DE LUCRU 3

Tratatul de pace de la Berlin 1 iulie 1878

În iulie 1878 la cererea Marilor Puteri, este anulat tratatul de la San Stefano
şi se convoacă un nou congres de pace la Berlin.
Delegaţilor români,Ion.C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu, prezenţi la
Congres nu li s-a permis să ia parte activă la lucrări, ci doar să prezinte punctul de
vedere al României.
Congresul a restabilit echilibrul european: Anglia primea insula Cipru,
Austro-Ungaria primea spre administrare Bosnia-Herţegovina, Bulgaria de la nord
de Balcani devenea autonomă sub suzeranitatea Porţii. A fost recunoscută
independenţa deplină a României, Serbiei şi Muntenegrului. Rusia primea cele trei
judeţe din sudul Basarabiei, importante pentru accesul la Dunăre, deşi prin
Convenţia din aprilie 1877, se angajase să respecte integritatea teritorială a
României.
În compensaţie pentru pierderile teritoriale suferite, România primea
Dobrogea şi Delta Dunării.

României i se cere să modifice articolul 7 din Constituţia adoptată în 1866,

în sensul acordării dreptului de cetăţenie locuitorilor de altă religie decât cea
creştină.
 FIŞĂ DE LUCRU 4

Importanţa obţinerii independenţei de stat

Cucerirea independenţei de stat a ridicat prestigiul internaţional al

României , a creat condiţii pentru dezvoltarea ţării şi a încurajat aspiraţia spre
desăvârşirea unităţii naţionale.

Dobrogea aflată sub stăpânire otomană înca dinsecolul al XV-lea, adăpostea

un larg evantai de etnii. Cei mai numeroşi erau turcii şi tătarii, urmaţi de români şi
de bulgari. Încă de la mijlocul secolului al XIX-lea românii dobrogeni, sprijiniţi din
Principate, şi-au manifestat identitatea etnică prin Biserică şi şcoală. După 1878 ia
proporţii colonizarea cu populaţie românească, încurajata de autorităţile de la
Bucureşti. Unirea României cu Dobrogea era o nouă etapă în constituirea statului
român unitar.
 FIŞĂ DE EVALUARE

1. Completaţi spaţiile libere cu informaţia istorică corectă:

a)Independenţa României a fost proclamată la data de......................................................
b) În timpul războiului de independenţă, ministrul de externe al României era............................
c) La 4 aprilie 1877, România a semnat cu Rusia o...........................................
d) Rusia declară război Porţii la data de...................................................

2. Definiţi noţiunea istorică independenţă.

REBUS ISTORIC

ORIZONTAL

1.Cetate preluată de romani de la rusi, pentru a le uşura operaţiunile militare.

2.Capitala în care s-a desfăşurat Congresul care a finalizat războiul.
3.Tactică utilizată pentru cucerirea Plevnei.
4.Redută cucerită de armata română.
5.Numele generalului otoman învins la Plevna.
6.Localitate cucerită de armata română înainte de cucerirea Vidinului.

Cea mai puternică fortificaţie dinBalcani (verticala).