Sunteți pe pagina 1din 73

ANUL XXIII Nr.

65-68 lanuarie-Decemvrie 1928

BULETINUL
SOCIETITII NUMISMATICE
REVISTÄ PENTRU NUMISMATIa $1 STIINTELE AUXILIARE

SUB 4NGRIJIREA D-LUI

CONSTANTIN MOISIL
PROFESOR, DIRECTORUL GENERAL AL ARHIVELOR STATULUI,
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNE

BUCURE$TI

TIPOGRAFIA

20292 ,_ REGALE T. GOBL Fil


STRADA REGALE, 19

www.dacoromanica.ro
COMITETUL SOCIETÄTII
1928-1930

Presedinte : M. C. Sutxu; : M. Seulescu ; secre-


tar general : Dr. G. Severeanu ; casier-contabil: C. G. Urzi-
ceanu ; membri: Victor D. Balescu, Const.
Moisil, Popescu ; secretar-redactor al Buletinulul:
Cons'.

CUPRINSUL
C. numismathique archaYque d'Athènes
et les statéres anépigraphes d'argent au type
de la tortue de mer.
Dr. G. Severeanu. Podoabe valori monetare geto-
dace (cu 3 table).
Anastasiu, Medaliile presedintilor republicei
franceze (cu 3 table):
Moira, Semicentenarul Dobrogei numis-
tka.
Popescu, Monetele intrebuintate Tara
la sfârsitul sec. XVIII-lea.
Emil Vdrosu, Documente.
Dr. G. Severeanu, Un rá:spuns d-lui Leo Ruzicka.
metnbrilor la 31 Dec. igz8.
Sommaire.

Redactia raspunde de exprimate de


atre autorii studiilor publicate

Abonament anual MembrH primesc revista


Redactia : Str. Arhivelor 4, (VI).
Administratoare seeretarA de redactle: D-na Mena C. Mobil,
Bucuresti (VI), Str. Arhivelor 4.

www.dacoromanica.ro
BULETINUL
SOCIETATII NUMISMATICE ROMÂNE
TBIMESTRIALÄ
PENTRU STIINTELE AUXILIARE

sub D-lui

CONSTANTIN MOISIL
PROFESOR, DIRECTORUL GENERAL AL ARHIVELOR STATULUI
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNE

UL XXIII
1928
(NR. 65 68)

TIPOGRAFIA CURTII REGALE F. S. A.


19

www.dacoromanica.ro
COMITETUL SOCIETATII

Presedinte: M. C. Surzu ; vicepresedinte: M. ; secretar


general : DR. G. SEVEREANU; contabil: C. G. ; membri:
VICTOR D. ; ; AURELIAN
POPESCU.
Secretar director al revistelor : MoIsIL.
Administratoare secretara de redactie : D-NA ELENA C. MOISIL

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
ANUL XXIII (1928)

Studii cercetári
Victor Medaliile preedintilor republicii franceze 23
Const. Semicentenarul Dobrogei numismatica 43
M. Popcscu, Monetele intrebuintate in Tara Româneasc la sec.
XVIII-lea . . . . 46
Dr. G. Podoabe valori rnonetare geto-dace 5
M. C. La numismatique d'Athénes et les stutres anépigraphes
au type de la tortue de mer I

Documente
Emil "Sgripsori»; ; 48

Discutii
Dr. G. Severeanu, Un d-lui Leo Ruzicka 46

Membrii societatii
Lista membrilor Societätii la Dec. 1928

Table
Tab. I-III Podoabe obiecte-monete geto-dace.
Tab. IV-VI Medaliile preedintilor Republicei Franceze.

www.dacoromanica.ro
LA NUMISMATIQUE ARCHAIQUE D'ATHENES
ET LES STATERES ANEPIGRAPHES D'ARGENT AU TYPE
DE LA TORTUE DE MER.

Notre étude de la monnaie romaine et en particulier du


monétaire de Néron nous a permis de reconnaître le
mode de division des unités pondérales d'Athnes, antérieur
la réforme financière de Solon, et de fixer avec précision le
poids de la drachme monétaire légale de cette époque.
Le denier romain partir de sa émission sous
la république porte toujours dans les textes son nom naturel
dc denier, mais dater de la réforme de Néron, il change
de nom et ne porte plus dans les textes que celui de drachme
attique.
Le poids de la drachme attique de Néron est très dif-
férent de celui de la drachme d'argent de Solon. Ces deux
types monétaires ont été émis plusieurs de distance,
dans des endroits trés éloignés l'un de l'autre, Athènes et
Rome, et c'est pourquoi tous les numismates ont considéré la
drachme attique de Néron, comme une invention de ce prince.
Nos recherches récentes nous ont démontré l'encontre de
cette opinion, ce type monétaire non seulement n'est pas nou-
veau, mais date d'une époque antérieure la réforme solo-
nienne. La drachme attique de Néron pése un I28-ième
mathématique de la mine solonienne; comme le mode de
division en 128 est beaucoup plus ancien que le mode de
division centésimal choisi par Solon, le type monétaire attique
représenté par la drachme de Néron est antérieur
la réforme.
La valeur du I28-ième de la drachme de Néron ne
saurait étre fortuite cause de sa précision d'abord, et en-

www.dacoromanica.ro
suite parce que cc mode de division nous est trés connu.
Nous l'avons rencontré pour la fois en Egypte ap-
pliqué â des mesures de capacité et mentionné dans les tex-
tes de rmscription de Napata o
nous voyons que le débén
se divisait en Egypte en 128 peks. Nous le trouvons aussi
parmi les textes grecs recueillis par Hultsch.
Ce mode de division, complexe au premier abord, nous
représente en réalité la de division la plus élémen-
taire qui existe et qui consiste diviser l'entier en deux, la
moitié eu deux quarts, un quart en deux huitièrnes, et ainsi
de suite jusqu'au en deux qui donne deux 128-ièmes.
Le fait que la mine attique de Solon s'est primitivement
divisée en 128 au lieu de a une importance considérable
pour la métrologie, la numismatique et méme l'histoire d'Athènes,
car ce mode de division égyptien est en relation, sans doute,
avec l'origine légendaire égyptienne d'Athènes.
La conséquence de cette constatation est de
nous démontrer que la mine attique de Solon n'est nullement
une invention du réformateur, mais une unité de pesée
térieure la réforme.
La seconde conséquence, tout aussi importante, est que
les autres unités de pesée d'Athnes et parmi elles la mine
lourde d'Athènes, double de celle de Solon, se divisait de la

Il en résulte que le de cette mine archaique


pesait juste le double de la drachme attique Néron, c'est
dire environ 6 grammes 80. Cete drachme lourde avait
donc un poids trés voisin de celui des statéres d'argent anépi-
graphes au type de la tortue éginétique, que l'on considérait
tort jusqu'ici, comme un poids d'origine éginétique, tandis
qu'on doit an contraire reconnaitre dans cette valeur le poids
précis du statére lourd
Aussi, si d'une part notre constatation confirme le bien-
fondé de l'opinion aujourd'hui en cours, qui considère les
statéres au type de la tortue comme les monnaies dont les
Athéniens s'étaient servi avant la réfoi me de Solon, d'autre
part, elle nous démontre que c'est tort que l'on attribue
Hultseb. script. I p. 233 (Cleopatrae tabula 22).

www.dacoromanica.ro
ces statéres une origine éginétique. Le type de la tortue est
tout aussi attique qu'éginétique, car les musées d'Athénes
conticnnent une centaine au moins de monuments pondéraux
au type de la tortue. 1)
Nous savions que ces statéres anépigraphes au type
de la tortue sont les monnaies archalques les plus communes
d'Athénes et comme ces doubles drachmes ont un poids précis
égal au double de la drachme lourde légale d'Athénes avant
la réforme, on ne saurait douter de leur origine, elles sortent
certainement de l'atelier d'Athnes et non de celui
La connaissance du mode de division de la drachme
lourde d'Athénes et du poids précis de la drachme de cette
époque facilite beaucoup l'intelligence de la réforme financiére
de Solon.
Le réformateur avait pour but d'alléger le sort des débi-
teurs hypothécaires d'Athnes, écrasés par le fardeau de leurs
dettes.
Il a suprimé les intéréts accumulés, probablement usu-
raires, de ces dettes et a été plus loin encore en réduisant
méme une partie de la créance, et il s'est servi pour cela du
procédé ordinairement employé dans l'antiquité par les gouver-
nements dont les finances étaient mauvaises pour améliorer
leur situation; c'est ainsi qu'ont procédé les Romains pour la
réduction de leurs as monétaires et, au dire d'Aristote, les
tyrans de la Sicile.
Cette methode consistait dans l'émission de monn'aies lé-
géres d'une valeur inférieure aux précédentes avec lesquelles
ils acquittaient des obligations contractées en monnaies plus
pesantes ou plus fortes.
Solon a autorisé les débiteurs d'une mine lourde d'argent
s'acquitter par le de 128 drachmes soloniennes et
comme ils devaient 128 drachmes lourdes, c'est dire
drachmes de Solon, ils bénéficiaient de la différence entre
200 drachmes et 128, c'est dire qu'ils gagnaient 72 drach-
mes, par mine soit 36 drachmes par mine solonienne
36 pour cent.
Les textes anciens qui nous ont conservé le souvenir de
1) Pernice, Griechische p. sq.

www.dacoromanica.ro
la réforme de Solon ne sont pas très clairs et sont quelque-
fois méme contradictoires; n'est pas imposible cependant de
les concilier avec notre interprétation de cette réforme.
Cependant pour le faire on doit tout d'abord la
possibilité d'une augmentation de l'unité pondérale, choisie
par Solon, puisque nous savons d'avance qu'il a diminué le
poids initial.
On doit écarter également la possibilité d'existence d'une
monnaie plus lonrde que la précédente, puisque nous avons
démontré que cette monnaie nouvelle était plus légére.
Le seul objet qui ait pu augmenter la réforme est
le nombre des divisions et c'est pour cela qu'Aristote
apprend que le réformateur a ajouté 70 drachmes aux 128
drachmes lourdes contenues dans l'unité pondérale.
Ce nombre de 70 n'est pas exact, puisque nous savions
d'avance que la mine lourde valait drachmes, tandis que
128 70 ne font que 198. Malgré son inéxactitude ce
nombre est prés de la vérité. Si nous passons au texte
de Plutarque qni, d'aprés Androtion, nous dit que Solon a
ajouté 73 drachmes au nombre des drachmes contenues dans
la mine, ce nombre est encore inexact, car 73 et 128 nous
donnent 201 drachmes au lieu de Mais ce chiffre est
plus voisin que l'autre de la vérité. L'explication que nous
avons donnée comporte une augmentation de 72 drachmes,
poids presque identique la moyenne des valeurs que nous
ont conservée Aristote d'une part, et Plutarque de l'autre.
Cette explication peut discutée, mais elle est notre
avis meilleure que les explications actuelles basées stir
égalité hypothétique entré 73 drachmes lourdes et drach-
mes de Solon que nous considérons comme inexacte. 1)
M. C. SOUTZO.

Head, Historia -e edit. Athens.

www.dacoromanica.ro
PODOABE VALORI GETO-DACE
(TAB.

Bogätia in aur, argint bronz a populatiunilor de neam


getic ce au träit stabilite bine organizate pe teritoriul vechii
Dacii, dupä cum aratä tezaurele descoperite a cäror vechime
V. Pârvan, de ani de Cristos; aceastä
bogátie a fost citatä in primul rând de pärintele istoriografiei
antice, Herodol, care cart. IV Cap. CIV din marea sa
istoricd, cum Agatir§ii, pe cari uni istorici consideran
de neam scitic, dar pe cari cunoa§tem acum ca Geti,
in centrul sudul Ardealului, impodobiau trupurile
multe bogate ornamente de aur.
Pe acest citat al lui Herodot imi propun astäzi sä-1 desvolt
sä-i arät temeinicia, gratie numeroaselor tezaure descoperite
in Dacia. Analizând toate podoabele valorile monetare aur
argint, se va putea vedea cum Getii, de neam tracic, ji cari
dupä un lung de secole se confnndä sub numele de poporul
Dac, aveau o organizatie socialä desvoltatá, pästrându-si carac-
terele etuice proprii obiceiuri de viatä neirnprumutata
dela nici din numero§ii nävälitori, viatä pe care
pästrat-o neschimbatä ce colonizarea Romand,
sub Traian, plämäde§te pätura muncitoare pliná de virtuti
cetätene§ti a Dacilor, un nou popor, a filia0une directä o
reprezentäm noi, Românii de astäzi.
Din ce le avem asupra primelor
getice, putem sä conchidem, cä acest popor mare unitar ca
neam, ce tinuturilc din Carpatii Nordici in
Haemus, era politice§te, in numeroase clanuri autonome,
guvernate fiecare de principi independenti, ce intrupau nu
numai atributiunile de generali, ci acele de judecdtori, preoti
1) tinutä la Fundatia Carol I in beneficiul stud.
Arheologie «V. Pârvane in Febr. 1928.

www.dacoromanica.ro
6

tezaurari; principi pe cari lot din cari eel


putin pe unul din portretul reprodus pe toarta
unui de aur, pe care o Wancá din Dobrogea pe când
smulgea firele de ceapá din grádinä, scoate la ivealá
anul 1927 (Tab. I fig. a, fig. máritá de 4 ori).
Acest foarte artistic lucrat, cu o
dar pe care gásim caractere de artá are pe toarta
reprodus capul viteaz, autoritar al unui principe get,
barba-i pärul de o de
aur. Portretul poate reprezenta fie pe regele Bastarnilor
Deldon, ce ocupa tinuturile dobrogene de astäzi pe care
Crassus ucide fie pe Roles, aliatul lui Crassus
contra Bastarnilor, al cärui regat getic era in dreapta Dunärii
Durostorum Axiopolis cätre Abrittus Tropaeum
Trajani, deci tocmai care s'a deacoperit inelul nostril.
Sau poate este figura lui Dapyx mai la Nord
Roles; sau este a lui Ziraxes ce stápânia din tre
Dinogetia, Aegisus Buteridava.
ar fi pe tosi rcgii Geti ce-i cunoastem,
ne-am convinge cât de populat de organizat era päniântul
mare al Ge.tilor, a cäror urrne de viatá le gäsim neintrerupt
din protoistorie (deci dela inceputul perioadei de Bronz III)
dela 1400 in. d. Cr. pâra in epoca La Téne (ce corespunde
se de fer II) al cronologic
se ca d. Cr.
Dar nu este putin adevárat ca acest popor muncitor
al pämântului, harnic agricultor, ce 1-a speriat pe Persul
Darius când trecu prin Getia spre a lupta contra Scitilor, era
divizat in distincte ca nurne, mai distincte ca
economicd, pe cari trebue sä le sistematizdm,
spre a putea astfel face o clasificatiune a obiectelor
descoperite diferitele regiuni getice cari prin caracterele
tipologice deosebite autonomia trib getic
in parte.
Pentru fixarea limitelor fiecärui trib getic ne vom servi
noi ca preclecesorii nostri de harta lui Ptolemen, care
gäsim neamul getic era compus din 16 mari,
3 regiuni ce ocupan Vestul, Centrul Estul getic.
Pe harta arheologicä a inuturilor getice putern fixa

www.dacoromanica.ro
7

generale triburile getice descrise de Ptolemeu cari par


numirile date, träiau in La Téne getic.
In regiunea avem la N. Anarlii ce locuiau unghiul
-de NV al Ardealului. Acest trib gásim
cu popoarele de Nord, (Scandinavia) cari se scoborau in Getica
spre a lua aurul chihlibarul ardelean. Imixiunea a
popoarelor de Nord cu Anartii o sintetizatá prin bacile
votive descoperite Samar, cari reprezintd niste amulete
religioase pc cari Dechélette le descrie ca având forma unor
baci cu extremitaile terminate capete de de
deci cu o Nord-Scandinavd, raport intim
cu cultul soarelui pe care gäsim pe numeroase monumente
geto-dace cari existenta acestui cult religios la multe
din triburile celto-dace.
Scoborând spre pe Predavensii,
Biefii Albogensii, ce la sud pe locuesc Saldensii
popor bine organizat, ocupând Banatul la Donäre, de la
care popor ne-au foarte numeroase arheologice
ce frumosul muzeu arheologic din Tirnisoara.
Centrul Getiei gäsim ocupat la Nord de Teuriseii Celti
ce locuiau tinuturile Maramuresului de apoi
ce ocupau platoul dintre Târnava Buridavensii,
Rctualul Râmnicn-Vâlcea, Potulatensii in nordul Olteniei ;
Keiaeizii sudul Olteniei la
In fine Estul Getic ocupan Galitia
Bucovina Moldova de Nord, apoi Celtici
du-se sudul Molovei, Britogalii Basarabia pe
bratul Chiliei, Caueoensii Nearn
in Râmnicu-Sdrat fine Piefigii träian
actualele judete Vlasca, Ilfov, Ialomita.
Acestea sunt triburile getice pe cari Ptolemeu le descrie ca
träind epoca La Téne. De sigur numele acestor
a trebuit fie altul epoca anterioard Bronzului III, când
nici nici Scitii nu au asat urme, dar nu e mai putin
populatie de neam getic, care a locuit
aceste nuturi epoca de bronz, o gäsim epocile ulte-
rioare care bine elementele (de invazie) fie
cimrnero-sciticd, fie au asat urme mai co deosebire
manifestarea vietii casnice a artei metalului.

www.dacoromanica.ro
8

Dar neamul Getic nu se opreste mimai la aceste limite


Olbia, cetate insemnatä din sudul Ucrainiei,
Hypanis sau Bugul de
-
fluviale pi riverane, ci in vremea elenistico-romand, gäsim cum

-era locuitä de acelap neam


pe râul
thrac, ce locuia pi in cetätile pi tinuturile din jurul oraselor
Tyras (Cetatea-Albd), Istria, Tomi, Callatia, (Mangalia) Dyo-
nisopolis (Balcic), Basarabia pi in Dobrogea.
Sunt de alt-fel cunoscute deplasdrile pe cari triburile getice
le-an suferit in decursul veacurilor pi care fac ca limitele
stabilite de Ptolemeu nu aibá de cât valoarea unei perioade
de timp distincte.
Deplasdrile getice sunt datorite de vecini, ce
au avut trei directiuni: Prima deplasare mare getica este
din Est pe la 900 in d. Cr., când presiunea Cimmeriank
din Nordul Mdrei-Negre pi din Caucaz impinge pe locuitorii
geti din Olbia pi Tyras spre V. N.-V. pi S.-V. i timp de
300 ani cât migratiunea (adicä
la 600 in. d. Cr.), Getii fug care ipi ingroapa averile pi
obiectele de in pämânt, cu gândul de a le regasi la
reintoarcere. cei ce vin in contact pi se contopesc
elementul scitic, ian dela acest popor nu nurnai obiceiurile
rasei, ci ipi pi arta obiectelor casnice pi a bijuteriilor
cu elemente de cimrnero-scitica. acest amestec,
scito-getic gdsim in Dacia diferite evident scitice. Astfel
pe Sacae la de Durostor, pe Sergalii in Valea Hate-
gului pi pe Siretul de pe la Cluj, pe
pe Siretul de jos.
A doua migratiune o gäsim secolul al V-lea: acea
care pornind V, pi N.-V. pi S.-V., se filtreaza
printre popoarele getice, multe din obiceiurile
pi arta
Dar acum o de inflorire. Celtul civilizat nu
mai invadeazd tinuturile getice in scop de ca Scitul de
odinioarä crud i barbar, care invadând, pradä pi omoara pe
Geti. Celtul aduce dânsul in primul rând un spirit comer-
cial, pe care gäsim reprezentat printeun considerabil
de monete celto-getice, pi un spirit industrial care a dus arta
metalurgiei la o mare desvoltare.
lata dar pentru ce epoca a Geto-Daciei a fost o

www.dacoromanica.ro
9

de renastere, de intarire politica, de desvoltare economica,


de mare bogätie pentru neamul getic.
Celtii popor rázboinic, industrial, imprimä prin manifes-
artistice un caracter non industrie din La Téne get,
pe vom vedea producând un arnestec de stil celtic cu
autonom scito-getic.
aceasta celto-dack epoca de fier
II (La ce tine aproape 4 secole, pânä la anul d. Cr.
A treia migratiune este dela nord posterioará celei
celtice. Ea este de influentä Celto-germand coboarä din
Boemia Silezia, pe Nistru in jos Pontul Euxin.
Din arnestecul acestor Celto-germani, numiti de populatia
autohtonä Bastarni, cu Getii din Galitia Moldova adicä en
Britogulii, se formeazä, sub influenta Sarmajilor, un popor
stabil, foarte puternic politiceste, ocupând tot dintre
Carpati Nistru, de la care ni pästrat numeroase obiecte
podoabe de artä, ce ne fac cunoscute caracterele artei a
gustnlui acestui trib geto-sarmatic.
Din cunoasterea celor trei migratiuni din ames-
tecul cu neamul getic, vom putea trage concluziuni foarte
importante pentru toponimia cronologia sau a
tezaurelor descoperite in Dacia. aceastä este cu atât mai
important cu cât actualmente obiectele descoperite noasträ
reprezintd singura cea evidentá märturie, atât cea ce
priveste caracterul pur getic, in ceace priveste caracterele
etnice ulterioare, de imixiune a artei care sunt lucrate.
Din acest pun de vedere le putern divide 3 mari clase :
rând vom avea o pur care din
protoistorie, din bronzul IV dela i000 in. d. Cr. la nävä-
lirea Cimmero-sciticä din 700 in. d. Ch. a -a arta geto-
cu caractere distincte de prima, care tine 4 secole
la d. Ch. când apare Geto-Dacia arta
care in tot La Téne getic tine pâná la 50 d. Cr.
Aceastä clasificare o vom descrierea tezaurelor des-
coperite in tinuturile românesti. Ea este clarä corespunde
perfect realitätii, cáci prin caracterile proprii ale fiecárui object
in parte, vom putea determina nu numai cronologia lui, dar
cea ce va fi mai important vom putea, pânä la un punct,
tipologia artei trib getic in parte.

www.dacoromanica.ro
1. Arta pur prin podoabe din
Epoca de Bronz.

In 1915 pe când Românii säpau culmile pentru.


executarea tran§eelor, se descoperä muntii Arge§ului o co-
de de aur alb, din 13 le 12
de aur (Tab. I. fig. 6). Tezaurul din represintä
o vie a bogätiilor getice din cea mai veche epod, acea
a bronzului. Obiectele gásite au fost îngropate in grabä
invaziunei, fie de un localnic, fie de un de neamul
getic, ce a trecut numai prin acele tinuturi. Asemenea obiecte
se gisese pe tot pámântul vechilor Geti, impristiate fie in
exemplare unice, fie conglomerate in tezaure, cari aratä evident
prin forma caracterul reprezintd nu numai o podoaba
dar chiar un obiect de valoare intrând in grupul cunoscut
al obiectelor-monete, de care protoistoria Europei cunoa§te
numeroase exempl are cu un caracter tipologic deosebit de eel.
getic. Prin aceasta, tezaurul din devine atât mai
interesant, cât el reprezintä obiecte pur getice, pe cari le
datäm de inflorire pur geticá, ca influenta
migratiunei cimmero-scitice si fi produs un amestec de ca-
Obiectele tezaurului din nu cá au
servit ca obiecte-monete, cáci observám in special märgelele,
ce ne reamintesc vechile fusaiole de pämânt piatrá pe cari
Getii protoisorici le utilizau in viata casnicá, constatám un numar
de diviziuni, incepând, dela 37 gr. scade treptat spre a ajunge
la circa 3 gr. (Pl. I fig. 6). Analizând desenurile incrustate ce po-
sedi unele din inelele in spiralä din tezaurul din rge§, ne vom
face o idee de caracterul ornamental pe care gustul
getic pur antic manifesti numai in obiectele de pret,
dar pe vasele de lut ce serveau usagiului zilnic. Sunt aceleasi
linii geometrice punctate, pe care le gäsim la brätärite de aur
din Biia Pipea din Târnava Mid. Dar exemplele sunt foarte
numeroase. privim inelul lat din aur alb gäsit in
imprejurimile Craiovei reprodus pe pl. I fig. 8, pe care u§or
putem vedea ornamentatie De asemenea
la fig. 9.

www.dacoromanica.ro
11

Dar brátárile de aur de la Firighaz sau spiralele de aur


din Maramures, au ele o ornamentatie punctatä
identicä acea dupä obiectele din Arge Craiova, cari trebuesc
datate mult mai noi, in sec IX d. Cr., corespunzând Bron-
zului IV respectiv Hallstat I, deci d. Cr.
Datarea este confirmatá de calitatea aurului nativ ast-fel
cum aurarii exträgeau din minele din Baia Mare sau
In acel timp aurarii geti nu cunosteau tehnica de a
scoate argintul, ce se stie era in proportie de 25 0/0, spre a
aurul pur, din care in epoca pur obiectele
de erau fabricate din aur nativ, vechiul electron. Toate
obiectele de podoabá fabricate sec. IX-VII in. d. Cr., le
gasim parte in tinuturile din centrul vestul Ar-
dealului, parte in Banat Oltenia, ceea a dovedeste ereau
timpurile protoistorice ale Getilor cele mai populate mai
bine organizate. Tot din análizarea obiectelor de din
aceastä constatkm caracterul pur al spiralei atât ca
formä cât ca motiv ornamental.
Aceste podoabe getice devin atât importante
cât ele se deosibesc de cele atât prin metal cât prin
prin ornamentatie. Desigur motivul spiral nu-1
gäsim numai la Geti ca o reprezentare a gustului exclusiv.
Podoabele din Troia contin ele motive ornamentale spi-
ralä, fapt ce a fäcut pe Hubert Schmidt creadä, cultura
Sud-Estick ar avea o provenind din Ardealul
nostru. a putea admite, din lipsa de elemente sigure,
rerea lui Schmidt, nu este mai putin aclevkrat in tirnpurile
Bronzului IV muntii nostri reprezentau unul din centrele cele
mai bogate in aur ale Europei, din care in acea
epocä un bogat care aducea pe negustorii din Nor-
dul Scandinaviei pe cei din Sud-Estul Europe.an, cumpere
sau schimbe produsele aurul Ardelean.
Gratie acestei comerciale poporul Get o
de inflorire economick, ca urmare Ji o de in-
de desvoltare artistica pe care o pierde
nävälirea cimmero-scitick.

www.dacoromanica.ro
2. Arta scito-geticit

Din cauza nävälirii Scitilor se provoacá in viata Getilor


o transformare fundamentald.
Obiceiurile arta Getilor se transformá pe alocuri, acolo
uncle influenta este mai adâncá, dupá noua conceptie
orientald, caracterizatä prin inspiratiuni motive animale, cari
inlocuesc sau se alipesc motivelor geometrice in spirale
in zig-zac. Acum gäsim un amestec al artei grecesti, care
invadase din sec. VII-lea pnuturile din N-V. ale pontului
Euxin, producâncl in aceste tinuturi o civilizatie scito-elind
de bine expusá de
Dar consider5m in generale viata Getilor din
cele 4 secole ce reprezintä influenta incontestabil ca
acea epocá ne o viatä de sárácie decadentä pentru

Populatia ne mai sigurä nici pe avutul nici pe viata


ei, ascunde tezaurele pämânt, fuge sau se stabileste in
alte tinuturi, ne mai având altä preocupare de cât acea de a-si
scäpa viata. analizám toate tezaurele din acea epoca,
constatdm ele reprezina in mare parte obiectele de ale
de clanuri geto-scitice, cu exceptia celor ale poporuhii
cari sunt totul lipsite de obiecte de de pret.
In topografia a§ezämintelor scitice gäsim centrul la Aiud,
apoi pe la Sângeorgiu-Trascäu, uncle s'au descoperit trei
coHere de argint, rásucite capetele forma de pasäre.
Deasemenea Oltenia reprezintä un important centru geto-scitic,
care ne-a lásat foarte numeroase de a c5.ror
caractere tipologice, nu lasä nici o incloialá asupra influentei
scitice in ornamentapile formele obiectelor.
Citäm colierul de aur din Craiova pe care reprezentäm
pe pl. I fig. io.
Acest colier - torques - prezintä cele douá extremitäti
terminate in de cap de El este fäcut din aur pur,
din care s'a scos argintul, deci dinteo care
meste§ugarii cunosc se folosesc de procedeele mesterilor
greci. Acest colier din Craiova pentru noi o deo-
sebitá importantá din cauza reprezentärii care produce

www.dacoromanica.ro
13

in manifestarile credintele religioase geto-scitice o mare


Tomaschek atribue aceastä manifestare unei conceptii
indo-europene, deci de Sciti, adoptatä de Geti
Daci sub forma balaurului, care fie reprezentat
toate manifestarile artistice ale Geto-Dacilor la coloni-
zarea romanä. Numeroase stint obiectele de metal ce ne-au
asemene reprezentari de balauri, chiar
lumna reproduce in relief stindarul dac, imaginea
misticä a zeului ce sträbate väzcluhul de furtunä. In
colectiunile mele posed douä din aceste : Una repro-
dusä pe pl. II fig. 17, este o de bronz, având forma unui
sarpe ondulat, capul corpul artistic lucrate, gäsitä
centrul Ardealului pe care o gäsim Bosnia. Al
doilea obiect este un amulet de bronz, artistic lucrat, care a fost
gäsit in Dobrogea, Nordul vechei cetäti Torni im-
portant centru trac.
Reinecke descrie numeroase de aur
fäcute din alb, ce au motiv getic al balau-
rului gura care aratä Getii chiar la sarsitul
epocei scitice, când nu au mai avut sa se de barbari,
atunci când s'au adaptat s'au contopit co elementul autohton,
din manifeste gustul artistic in podoabele
la care se influenta Dar aceastä epocá
sciticä ce de cronologiceste Hallstatului I. Getic, moti-
vele animale abondä in Dacia.
Din jud. Teleorman, centru important geto-scit, mi-a venit
un tezaur de obiecte ornamentale de aur al caracter
elino-scitic este indiscutabil. Acest tezaur se compune dinteun
numär de obiecte fäcute in aur pur. Colierul, sau mai exact
o portiune din el ce a fost descoperit, se compune din 28
piese, dintre cari un breloc in de ghindä, lucrat dintr'o
de aur subtire, foarte artistica, apoi 17 de aur,
in lungime de câte 2 cm. având strii transversale paralele.
Colierul se prin miei la numär, de aur,
lucrate tot dinteo foae subtire cari probabil erau
între ca dea colierului un aspect armonios ar-
tistic. In de colier tezaurul mai cuprindea trei pläci
subtire, lucrate tot «au repoussé» din aur pur, dintre care o
dreptunghiulard de mum, avea reprezentatä ima-

www.dacoromanica.ro
14

ginea unui taur, spre stânga, pozitie de atac. Capul plecat


cu coarnele drept inainte, având picioarele din fatä putin
inghenuiate, aräta foarte realist artistic, puterea taurului. Placa
este marginitä printeun chenar relief in care 6 mici
orificii ce serveau la fixarea plácei de cingaoarea de piele.
Celelalte 2 mici paci din cari probabil cä posesorul avea mai
multe, au ele marginele relief ornatnentat rnici gäuri,
cari pläci de foi de acant sau simplu ornamentale,
infrumuseteau tot colierul (Fig. Tezaurul nostru, din
vedere al modului in care este lucrat, in foi de aur, ca

ornamentatie reprezentare animalä, o mare identitate


obiectele aur descoperite in sudul Rusiei. Ca la noi,
gäsim breloc in formä de ghindä la colierul de aur
descoperit in Theodosia carácterul
sän net scitic, fäcut sub influenta artei eline.
Din marele numär de de podoabá ce ne sunt
noscute, ne putem face o idee de cum se vehii
Geti.
Trupul impodobeau fel de fel de brätäri, la

www.dacoromanica.ro
cohere, fie formate dintr'o sârmä räsucia ornamentatâ, fie
din le sau cari aveau diferite greutäti,
toemai ca salbele noastre, cari reprezentau o va-
loare mare, posesorilor la nevoe ca de schimb.
Apoi degete le multe, mai simplu lucrate san eu
namentatii. Hainele erau prinse prin fibule, pe piept erau
cusute aplice, nasturi, pamlative, mijlocul era inconjurat de
cingâtori de piele infrumuseate aplice de aur, din cari
avem câteva exemplare. Femeile in plus purtau cercei,
cliademe, paftale la cingátori, cum purtau pärul abundent, vi-1
cu spirale de aur. La acestea se adaugau
brätäri pe piept frumoase fibule.
Una din de formá caracteristicd, este reprodusa
pe pl. II figura ii, sârma este derulatd. Asemenea bräfári
de aur posed patru colectiile mele.
Desigur familiile aveau aceste podoabe in
aur, pe când seniorii le aveau de bronz. Din acestea din
pámântul vechilor Geti ne-au numeroase exemplare,
dint& cari multe le gäsim muzeul de din
In colectiile mele posed un tezaur de de
bronz, descoperite acum 5 ani in vestul Banatului, care este
compus din 7 mari colane de bronz, pe cari artistul le-a
podobit, fixându-le din in märgele de bronz
prin impletitä, cum se vede cel reprodus
pe pl. II fig. 12. Tezaurul mai are 3 colane mai mici ce au
frumoase incisiuni lineare geometrice, caracteristice artei getice,
identice desenele tezaurului ardelean din ce se
dateazá Hallstat I, deci 900-600 in. d. Cr. Apoi gäsim
tot tezaurul nostru un colan torques, 12 simple,
3 incisii lineare geometrice, nel 3 fibule, dintre
cari dou5. de márimi eu totul deosebite, in forma de lipitoare
umflatä, frumos prin desenuri geometrice liniare, cum
se vede pe pl. II fig. 13.
Un exemplar foarte interesant este de bronz ce
mi-a fost adusä din împrejurimile Ismailului care este in
de având extremitätile invärtite in spiralä (pl. II
fig. 15). Forma acestei este de Dechélette
epoca de bronz III deci in sec. IX. In jurul
Silistrei am gäsit un din de bronz reprod. pe pl. II

www.dacoromanica.ro
16

fig. 14 datând din ca in spirall Ambele


aceste obiecte getice in bronz datând din sec. X-IX in. d. Cr. eviden-
existenta asezdmintelor getice brutal Dobrogean.
*
*
analizäni toate obiectele de gäsite
turile noastre pe care le datám ca in epoca geto-
putem ajunge la concluziunea cä aceste podoabe repre-
3 mari clase distincte:
Unele pur getice având aceleasi forme motive ornamen-
tale geometrice ca cele din epoca pur
Altele scitice cum sunt obiectele de aur al tezaurului
din Teleorman, a 3-a clasä inträ cele celto-scitice care
ambele elemente sunt reprezentate. putem usor
aceastä diferentä ea existä din de vedere
politic prin diferentiarea elementelor etnice cele
de invadare.
In Dacia, Scitii se in enclave in
jurul aceasi populatie stabilitä de lungi
secole. Aceste enclave scitice dupä plecarea
sunt majoritatea Mormintele scitice descoperite
in Transilvania cari se deosibesc principial prin inhumarea
mortilor pe când Geto-Dacii obisnuiau a-i arde, aceste
morminte scitice, podoabele sunt inexistente, ici colo gäsim
câte o sabie de bronz sau un pumnal cu mânerul caracteristic,
alaturate la câteva vârfuri de de bronz pi de vase de lut
toarta dupä modelul scitic. pe
aceste morrninte, gäsim rare ori obiecte de acelea in
majoritate nu reprezinta decât tezaure de peli sciti ingropate in
graba fugei bor. Acele sunt toate sträine artei getice, ele au
fost aduse de vechi posesori din tara de obârsie de acea
nu prezintä pentru tinuturile noastre decât un interes secundar.
In schimb lost Getii stabili viata dinnainte
de emigrare
Obiceiurile pi arta nu o poate o en totul
câte-va clanuri scitice. Din non reincepe Getia chiar in
Hallstatul I, o inflorire care sine legat lantul de manifestäri
arheologice din epoca de Bronz IV. Numeroase sunt marturiile
ce ne au rämas asupra pästrärei vechilor bogätii getice.

www.dacoromanica.ro
17

acest punct de vedere cred necesar a insista asupra unui


factor foarte important asupra cáruia permit a atrage aten-
: utilisárei de valori monetare la Geti
acela al
epocä când o parte din Nord-Vestul sau Sud-Estul
European nu le gäsim reprezentate.
Existenta obiectelor-monete getice Hallstat este ceva
arheologia anti&
Aceste in aur au fost pentru prima des-
crise de valorosul numismat dl. M. C. Sutzu, presedinte
al S. N. R. pi Membru al Academiei, intr'o lucrare publicatà
Revista pentru Istorie, Arheologie Filologie 1883.
Aceste obiecte monete le-am descoperit in foarte numeroase
tezaure pi chiar exemplare unice toata
Oltenia apropierea tärmului nostril Dunärean. Ele sunt apa
de numeroase Doljeni, sau cei din Romanati
Teleorman care le descoperk in le considerd
ca produsul al pämântului. Dar de a le analiza
sä descrin câte-va cuvinte tazaurul cunoscut sub numele de
Tezaurul din Turnu-Mágurele.
Prin un ce säpa pämântul din marginea
orasului T.-Mägurele, scoate la la o adâncime de cm.
un foarte important tezaur de aur in care majoritatea obiectelor
inträ patrimoniul national, restul posesiunea lui M.
Kogálniceanu. Tezaurul, pe care de a fi trimis la
cova, il puteam cu totii admira in minusculul nostru muzeu
din Bucuresti, se compunea :

brätäri late de aur


brätarä de electron
2 de argint mult distruse de oxid
433 de aur de o pi greatate identieä.
Asemenea am putut achizitiona din alte tezaure
perite Dolj pi Romanati numär de cari stint de 6
dupä cum se reproduse pe pl. II, fig.
Tezaurul din T.-Magurele, precum pi obiectele
zintä in arheologia o importantä capitalà.
S'a väzut cum Getii din Bronz IV obisnuiau a
utiliza acele märgele de aur in formä de fusaiole pi de
spiralä, deja descrise, pi cari aratá pi prim subdiviziunile
pi prin forma caracteristicä cá reprezentaa valori monetare.
2

www.dacoromanica.ro
18

Acest obicei gäsim pástrat câte-va secole


Hallstat. Acum de sigur träim intr'o epoct de desvoltare eco-
mai civilizatia Sud-Estica produce roade,
in Getica, desvoltând spiritul comercial al Getilor. Ei
simt nevoia ca aurul valoros pe care schimbau cu celelalte
sass alimente de care nevoe in sä-i dea o
greutate sä nu mai recurgä la cântar pentru
transactie comercialä, subdivida pe acest aur fragmente
din ce ce mai mici, gratie puteau u§ura comertul.
Atunci Getii no§tri din sec. VI taie dintr'o de aur pur mici
rondele in greutate märimea cari ca atare
prezintä toate caracterele ce trebue o monetá circu-
latorie, reprezinte o valoare intrinsecä a metalului
exact precizatä. Aceste monete pe cari nu le gäsirn
nicäeri de cât la Geti, pe cari nu le-am gäsit nici alt
muzeu din strdinätate, ne desvälue noua starea de orga-
nizare economicä, de a poporului Get in
care nu gäsim reprezentate valorile monetare de cât fie
prin praful de aur ca in Asia, fie prin lingouri mari de bronz
ca Sud-Estul Târziu dupä un secol Lydia Egina
sä monetele proprin zise, adicä valori electron.
eu emblema ernitent.
Sunt perfect de acord idea din 1883 emist de d. Sutzur
de a considera obiectele ca monete caracter pur
färä nici o inrâurire scitieä ast-fel putem vedea
dentul scitic, dopt expresia plastict a lui Pârvan, nu a putut
nimic din vechea civilizatie din protoistoria getieä.
singura contributie ce ne-au migratia a fost de
a colora arta getict prin etemente figurate, in care influenta
o stilului geometric
Epoca de aur in Bronzul. I, II, continuata
in Hallstat, eu bogátie numár, mai bogata
mai artistica in manifestäri. Priviti cununa de aur ce o
reprezentam pe pl. III, fig. ce mi-a fost dill sudul
Dobrogei, pe care pentru a o putea mai u§or ascunde
a mutilat-o toporul 3 fragmente. Ce poate fi mai artistic
lucrat decât acele patru aripioare subtiri invârtite In torques, pe
care nici nu alt artist de aiurea nu le-ar fi putut imita. De sigur
privind acest de pret ce fruntea vre-unui rege

www.dacoromanica.ro
19

get Hallstat, putem fi convinsi cä epoca de aur getica


tot timpul epocei .scitice.
Arta
stare de bogätie inflorire pe care o constatám
in ultima perioadä a Hallstatului, nu a putut la
finit. Dejâ la inceputul sec. IV d. Cr., ce cronologia
se confundä cu epoca La Téne I, apare din Vestul celtic o
puternicä
Celtii, popor numeros, bine organizat in tot N.-V. Centrul
Europei, mestesugar in lucrarea metalelor, foarte abil
comerciant, viteaz luptätor, este atras de bogatele mine de
aur, argint din muntii nostri. Valul Dunärean
lesneste calea spre S-Estul European, dela inceputul sec. IV
vedern cum cu incetul se infiltreazä printre populatia geticä,
obiceiurile celtice care schimbä cu totul vechea influentä scitia
Celtul vine Dacia ca prieten, ca comerciant
sugar. El nu aduce armele sale decât ca modele pentru a le da
ca model i rezultatul acesteiinfluente o gäsim bogätia
mare de obiecte metalice, argint in bronz, având desigur
in mare parte pästrate caracterele ornamentale getice,
o necontestatä influentä de artá
Aceastä plämädire celto-geticä tine 200 ani, in care timp
se un popor cu o nouä conceptie politicä religioasá,
cu o mare indrumare industrialá, care popor nu-1 grupat
in clanuri isolate ca timpul migratiunei scytice,
clanuri despärtite de masa mare geticá pe care nu a putut-o
asimila. Acum in La Getic, Celto-Getii sau Dacii se
grupeazá regate bine delimitate prin albiile râurilor sau prin
crestele muntilor, regate ce se deosibesc prin numele
astfel cum Ptolemeu le-a descris, se deosibesc ele prin
manifestarea ideilor religioase prin conceptiile artistice
prin desvoltarea economicä. i aceastä deosebire este de
profundä, constatäm moneta care reprezintá un semn
de regalitate, antonomie independentä se la fiecare
regat celto-dac parte.
Imi este greu de a analiza in scurt toatá aceastä
celto-geticá, totusi voi aräta caracterele proprii ce
o face sä fie totul distinctä de epoca Hallstatianä precedentä.

www.dacoromanica.ro
20

Disparitia aurului. Aparitia Epocei de argint.


Primul eel mai important fapt ce caracterizeazd epoca
celto-getica, din punctul de vedere al manifestatiilor obiectelor
de valoare, este o disparitie aproape eomplecta a aurului
inlocuirea lui prin argint.
La Téne Getic reprezinta dar o epocd de
.Daciei drept cuvânt, din cauza enormului numär
de obiecte de precum a unui numär considerabil
de tetradrahme de argint, ce s'au gäsit pe tot
mântul nostru. Reineke crede drept cuvânt, ca epoca de
argint se 200 d. Cr. ajungând la apogen
pe la sarsitul sec. I in. d. Cr.
Desigur 200 ani nu este mult timpul in care Dacii
gratie influentei artei celtice, formeze o civilizatie
celto-dacá reprezentata printr'o artä conk inspirata de sigur nu
numai de inspiratt pi de cultura greco-orientala
de vechea zoomorfie
Rezultatul acestei noui civilizatii se vede pe toate terenurile
de activitatea din La Téne, chiar manifestarea ideilor
religioase. Din studiul amänuntit al monetelor dace mi-am
putut face convingerea ca Geto-Dacii adoptä de la Celti
soarelui. Roata tricleta, cavalerii Dioscuri nimbul
ceresc, ce conduce pe marea nemärginitä soarele
zeificat pus pe o sau calul ce trage carul purtator
de soare, toate acestea Dacii, imaginatia simplista a civilizatiei
din La Téne, le reproduc pe monetele prin simboluri,
prin diferitele obiecte de podoabá cari serveau ca un
amulet purtátor de fericire.
Dar influenta se constatä prin forma
pe care o obiectelor de acea de torques. Torquele
de atât prin formele caracteristice prin arta
cu care sunt lucrate reprezintä mml din cele mai vechi mai
pure caractere de manifestatie artistica celto-dacä.
Pe aceste torques, femeile chi le purtau la
gât ca cele din tezaurul din Cioara, sau ca colanul de argint
gäsit in Jiu (pl. II fig. 19) sau ca colierul torques din Craiova
sau ca cele achizitionate trecutá Silistra san ea
brätara de argint diu Iasi (fig. sau serveau aceste torques

www.dacoromanica.ro
21

ca adevärate valori monetare, cum sunt obiectele unui important


tezaur pe care 1-am vázut in posesiunea unni prea egoist
anticar. tot torques purtan Geto-Dacii la pulpele picioa-
relor. Dar cea ce este mai important care persistenta
caracterului zoomorfic cimmerian, este cum printre obiectele
din La Téne-dacic unele torques pästrând o ornamentatie
de protome de animale sau de capete de balauri.
micä de argint ce face parte din tezaurul din Silistra
din 1928, acest caracter tipologic al de
simplist stilizat. Deasemenea colierul din Opretz, reprodus in
Getica lui Pärvan prezintá caracterele decorative ale Hallstatului
protome de animale, desi el trebue datat La Téne târziu.
ce poate fi caracteristic pentru arta
La Téne de cât importantul tezaur din Husi voi descrie
numär viitor al acestui Buletin.
Acum trei ani un bun prietin, aduce un tezaur de argint,
care desigur trebue consideram ca din cele
importante instructive tezaure arheologice din La Tine.
Inteun tumul din comuna Epureni de lângä Husi, un äran
descopera 76 monete de argint dace, tip de cunoscut,
reprezentând imitaPunea tetradrachmei macedonene a lui Philip
II, la cari monete se 2 brätäri masive de argint
4 fibule de argint masiv având forme usor distincte.
Acestui tezaur atât din localitatea in care a fost descoperit,
prin caracterele tipologice ce le prezintä putem determina
origina, ca fiind al unni popor din dintre Prut
Siret, la care gäsim irfluente celtice, trace iraniene
putem data sec. I d. Cr. pe timpul când Burebista domnea
Dacilor.
Din analiza a obiectelor din acet tezaur putem
desvälui multe din obiceiurile acestui regat celto-dac. In primal
rând, tezaurul face parte dintun funerar, ce-1 evi-
dentiazä violarea tutulor monetelor printeo täeturä de daltä
care aratä obiceiul acestui trib de a-si ingropa mortii
preunä o avere de care ei viata puteau sä se ser-
veasci Tot pe aceste monete reprezentate simboluri
gioase raport cultul soarelui care ne aratá influenta
misticá adusä de Nord-Sarmaticd. Aceiasi influentä
religioasd, o gäsesc la cele 4 fibule de argint, cari

www.dacoromanica.ro
22

de o formä caracteristic celticá, (in naviceld) totu§i au


ciorul fibulei, adicä partea de care se vârful acului,
terminat in cap de pasäre ce am vázut-o cä in imaginea
religioasd reprezenta barca In fine bräMrile din tezaurul
din Hu§i poartä pecetia persistentei unor vechi reminiscente
cimmero-scitice, forma desenurile extremitätilor reamintind
protome de animale.
Tot caracteristic pentru forma podoabelor de argint dace,
fäcute sub târzie romaná, datând din sec. II
d. Cr. sunt cele 2 fibule de argint cu pendative care una
e reprodusä pe pl. III fig. 22 cari mi-au fost aduse din muntii
Gorjului. Privindu-le ne putem face o idee de bogátia femeei
dace, ce prindea mantia cu astfel de fibule artistic lucrate
ale cäror lanturi brelocuri impodobiau pieptul.
un ultim important exemplu de artä
o o gäsim cele inele de argint masiv,
gäsite in importantul centru trac din sat Anadolchioi
situat la N. Constantei din care un e reprodus la fig. 21.
Importanta acestui nu este numai in forma sa de
elino-tracä, dar este prin inscriptia pe 2 rânduri
cu litere formate dintr'un amestec de elin cu latin pe care se
cite§te numele de DERZO, nume ce ne reaminte§te pe Darsos
pe care Usener 1-a reconstituit ca zeul vindecätor din Tracia
propriu care ne aratä obiceiul G-eto-Dacii
din Dobrogea de a purta amulete pdzitoare de sänätate precum
numele doctorului zeesc.

au träit Celto-Dacii o de bogátie de prospe-


ritate la epocei La Tine, ce cronologice§te cores-
punde anului d. Cr. au au prosperat mult fiecare
regat dac, autonomie armonie destul de mare,
numeroase sunt tipurile monetare ale fiecärui regat dac in
parte, ce o invazie mai târziu
de-a lungul valului Dunärea la Dinogetia mai
departe cu legiunile lui Titus, turburá complect viata
Dacilor.
DR. G SEVEREANU.

www.dacoromanica.ro
MEDALIILE
PRESEDINTILOR REPUBLICEI FRANCEZE 1)
(TAB. IV-VD

Introducere
In evolutia medalisticei franceze nn de frunte
seria de medalii ce s'au bätut onoarea presedintilor cari
s'au succedat fruntea Republicei a dela 1871
astäzi.
Aceste medalii nu numai o importantä
prin faptul ca ele comemoreazd pe bärbati
de stat cari au cârmuit Franta ultimele vase decenii, dar
o valoare artistieä deosebitä, de oarece sunt operile celor
mai de medalisti francezi contimporani.
Republica a avut pânä acnm 12 presedinti, dintre
cari numai unul, Jules Grévy, a ocupat demnitate de
douä ori. Pentru fiecare din s'a bätut câte o
medalie comemorativá. Singur Paul Deschanel, a fost lipsit de
aceastä onoare, probabil n'a cârmuit tara decât câteva
(1920 deci n'a avut prilejul câstige vreun merit
ca presedinte de republicd.
Aruncând o privire asupra acestor medalii franceze,
la distante numai de câtiva una de alta, ne putem da
cu cea mai mare atât de fazele prin cari a
trecut arta medaHsticä ultima jumätate a secolului
al XIX-lea inceputul secolului al XX-lea, cât de modul
cum diversii artisti au izbutit reprezinte, de o parte, portrettle
republicei, de parte ideia alegerii
statului de reprezentantii natiunii.
i) Conferintá la Societätii Numismatice Române
19 Fevr. 1928.

www.dacoromanica.ro
24

Posedând colectia mea o serie completá a medaliilor


bätute in onoarea Republicei Franceze, am crezut
nimerit o prezint societätii noastre numismatice,
err câteva date biografice asupra fiecäreia clintre perso-
cari au condus Franta pe calea progresului
epoca contimporanä.

Louis-Adolphe Thiers
1871 -1873

S'a in orasnl Marsiiia la anul 1797 pi a mnrit


Paris oräselul St. Germain-en-Laye la 1877.
Profesor, istoric, orn de stat pi publicist. Autorul
Franceze in volume (1824-1827), Istoriei
latnlui pi a Imperiului (19 vol. 1845-1862).
gásim la 1819 avocat la Aix, de unde vine la Paris
debuteazd ca jurnalisr intemeind ziarul «Le National >.
Cariera lui chiar sub domnia Carol al
X-lea (1830 1) când cu alti gazetari un
protest contra Ordonantei Regale prin care se liber-
tatea presei garda
Publicarea acestui protest a fost semnalul revoltelor de
la urma cärora regele
Sub Louis Philippe, care-i el un rol impor-
tant. Mai ministru (1832), apoi ministru prezident la 1836,
sub el se voteaza transportarea in Franta a lui
Napoleon 2).
De mai multe ori prim ministru sustine de
Casimir-Pcrier o de rezistentä potriva turburdtorilor
ordinei. Casimir murind, el cu Guizot rämân cei mai
mari rninistri ai lui Ludovic Filip alternativ
puterea.
. Sub guvernul Louis Bonaparte in
rânduri sä intre in Franta sä rästoarne pe rege. El este
prins Tot sub el ducesa de Berry socotind momentul
r) Combâtând puternic guvernul acestuia, asociându-se lui Casimir
Perier face opozitie ministerului Polignac.
2. Aceastä dorintä nu s'a putut realiza decât la 15.XII.1840 tot sub
indemnul säu.

www.dacoromanica.ro
25

favorabil trece pe teritoriul Frantei pentru a face agitatii in


favoarea fiulni Henric al 5-lea.
Thiers CO 500.000 fr. fapta unni evreu trädator
care semneleazd la vreme prezenta ducesei in Franta másurile
necesare sunt luate pentru a scuti tara de noi turburdri.
Tot sub el acele vremuri se lucrdrile pentru
fortificareä Parisulti. Dela 1840-848 ramâne departe de persoana
regelui.
Revolutia dela 1848 convine sa sustie sfortärile
lui Ludovic Napoleon pentru a fi proclamat presedinte al
Republicei Franceze. Inselat sperantele sale, fácu opozitie
lui Napoleon este exilat. Se din exil la 1852. In
vremea aceasta mai putin absorbit de a publicat
Istoria Consulatnlui a Imperiului (19 vol.).
La 1863 reintrá parlament este ales când la
Camerá când la Senat pâna la sarsitul vietii.
Reintrând in parlament se in rândurile adversarilor
guvernului imperial denuntä dela ambitiile Prusiei
considerând Franta nu este deajuns de pregätitä de
räsboiu, cu sa impedice dezastrul care-1 prevedea.
Dupä dezastrul dela Sedan (1870) primeste dela guvenml
nationale delicata misiune, datá autoritatea sa, sa
intervie pe lângä puteri räzboiul, interventie care
n'a reusit, cum n'au reusit dealtfel nici tratativele directe dintre
J. Favre Bismark.
In mina alegerei in 22 departamente Adunarea
la 17 Fevruarie 1871 al Puterii executive.
Adevärat dictator moral in Franta el discuta preliminariile
la Versailles co Bismarck. se incheie la Frankfurt.
Potoleste miscarea cornullei; dirijeaza apoi munca de refacere
moralä a Frantei de reconstituire economicá a
Liberarea teritoriulni pe baza grabnic
realizat pentru plata despdgubirilor de räzboi, stârneste admi-
ratia lumii surprinderea Germaniei, care la 1872 este
obligatä retragá ultimul soldat.
El se opune contra tuturor tentativelor de restaurare a
imperiului, sustinând o republicä conservatoare.
Lui Thiers numit de Gambetta «salvatorul Frantei» când
a fost ales puterii executive, Adunarea Nationala dupa

www.dacoromanica.ro
26

,evacuarea definitiva a teritoriulni, recunoaste titlul «qu'il


avait mérite de la Patrie», calificativ pe care l'a mai
recunoscut de atunci decât lui R. Poincaré. Din cauza
-curentelor ostile republicei conservatoare sustinute de el, este
silit demisioneze la 24 Mai 1879.
Dela este continuu ales deputat ori senator
moare la St.-Germain-en-Laye la 1877.
Funeraliile sale au fost o manifestatie
contra politicei reacOouare a lui Mac-Mahon. El a
zeului clela Luvru sa de obiecte de artä sub numele
de Thiers».
Studentii rornâni din Paris admiratori ai patriotismului
säu a grabei care s'a facut subscriptia a celor
5 miliarde franci, pentru plata de räzboi,
de termenul fixat prin tratatul de pace, au bätut oferit
d-lui Thiers o medalie. Ea se astfel :
Avers: Sub un (laur) lupoaica care pe Ro-
mulus Remus, legenda: Roma Domina Rerum.
Revers: femei oferindu-i o
floare legenda circulark: Domnului Thiers. Junimea
mânä. Septembre 1873.
Medalia 56 mm. Gravor Stern, Paris.
In amintirea activitätii sale ca de republica
Statul francez i-a bétut nrmatoarea medalie:
Avers : Inteun de perle este cuprinsä legenda:
L. A. Thiers, président de la République 1871-1873.
In mijloc: bustul presedintelui profil spre stânga,
tând cordonul Legiunei de onoare.
Revers: de ramuri de stejar (frunze
fructe) legenda pe 4 rânduri: Patriam dilexit veri-
tatem coluit1). Gravor
Med. bronz, dim. 68 mm.
A iubit Patria a respectat
2) Eugène Oudiné, sculptor ai gravor de ; nàscut mort in
Paris 1810-1887. al marelui prerniu pentru in anul 1831.
Fost vreme gravorul oficial la «Timbre» «Monetárie». Autor a
roasc sculpturi in diferite biserici, muzee si grddini publice din Paris.
A executat numeroase busturi medaHi opera lui Napo-
leon III, cum medalia centenarului Revolutiei dela 1789 a
dela 1889.

www.dacoromanica.ro
27

2. Marie Edmé Patrice Mac-Mahon


(Maurice Conte de Mac-Mahon, duc de Magenta, Maréchal de France)

S'a näscut la Sully (dep. Saune-et-Loire) anal i8o8,


a murit la Château de la Fora (dep. Loire) in anal 1893.
Originar dinteo familie irlandezd, fin al unui Pair
de Franta fost elev al dela St. Cyr, a parte la
campania din Algeria, unde in urma unor strälucite fapte de
arme actiuni militare este colonel in 1845.
General la 1848 divizionar la 1853.
Trimis in Crimeia 1855 asalt Mala-
coffului.Primind ordin dela mare§alul Pelissier de a se
expune mai pe o pozitie greu de sustinut, a räspuns cu
rnemorabilele cuvinte: J'y suis j'y reste».
In urma acestor stralucite fapte de arme prime§te marea
cruce a Legiunei de onoare. La 1858 este ales senator.
Comandatt ef al trupelor din Algeria, când isbucne§te
cu Austria (1859), trece eel dintâiu in fruntea
corp de armatä Italia la 4 Innie ia parte principalä la lupta
dela Magenta când capätä bastonul de titlal de
Duce de Magenta.
Dela 1864-70 guvernator general al Algeriei. In
mentul izbucnirei dela Mac-Mahon este
dantul corpului de armatä trimis inaintea inarnicului care
suferä dureroasa infrângere dela Reichshoffen sub actiunea
puternic6 a trupelor comandate de regal de
Prusia.
In urma unor actinni nenorocite, aláturi de Bazaine
peste infrângeri care duserä la dezastrul final dela
Sedan. Ränit, fu trimis prizonier in Germania. Dupá semnarea
se intoarce in este comanda armatei
dela Versailles care luä Parisul din mâna comuni§tilor.
lui Thiers cedând insistentii monarhi§tilor
consimti a fi ales provizor pre§edinte de republicá la 24 Mai
1873. Sub prezidentia lui se voteazä mai septenatul la
1874 apoi se mod definitiv, prin majoritate de un
vot, forma de republica constit4onald, care devine de fapt
guvernâmânt legal la Fevruarie 1875.

www.dacoromanica.ro
28

FricPunile dintre cele Camere el, ca autoritatea


consiclerabild a lui Gambetta care ducea masele, a fäcut ca
Mac-Mahon sä nu mai poatä domina ; cá se vede
obligat sa demisioneze in ziva de 1879.
petrecu ultimii ani ai sái intr'o retragere din viata
pliná de demnitate.
In lunga sa carierá publicá a at
pricepere, loialism scrupulos destul de meritos, in regimul pe
care acceptat mai mult, deck pe care
Medalia ce s'a bätut in amintirea lui ca pre§edinte de
republicA se prezintá astfel:
Avers : Bustul in uniformi de mare§al, profilul spre stânga
purtând cordonul Legiunei de onoare.
In jur legenda : Le M-al de Mac-Mahon, Président de
la République.
Revers : Coroaná ducalä pusä vârful unei säbii de care
sunt legate cu o fundä 2 bastoane de mare§al cu tocul instelat.
Totul rezemat pe o ramuri de laur. Legenda:
Sic. nos sic sacra tuemur 1). Gravor : 2).
Med. bronz dim. 68 mm.

3. Jules Grévy
Ales la 30. I. 1879.

S'a la Mont-sous-Vaudrey (Jura) la 1807 a murit


la 1891.
Avocat la Paris politic. Il gäsim la 1848 comisar
al Republicii Jura, unde este ales deputat in Constituantd.
Orator de o severá, logicä strânsä este ales vicepre§edinte
al Adunärii legislative; reales in 1849 combate politica dela
Elysée protesteazä aláturi de Thiers contra loviturii de stat
dela 2 Decembre. Reintrá din non parlament la 1869. La 1871
i) apäräm noi cele sfinte.
2) Chaplain (Jules Clément,) sculptor gravor de medalii, s'a la
1839 moare la 12 late 1909 in Paris.
Elevul lui Jouffroy Oudiné. Ia premiul Romei la 1863.
Autortil medaliei expozitiei universale din 1897, Gambetta, Victor Hugo,
Meissonier, Renan, Casimir Perier, F. Faure, E. Loubet, ca sä nu citám deck
pe cele mai din urmä.

www.dacoromanica.ro
29

este prezidentul Adunärii dela Bordeaux. propunerea lui


a lui Dufaure, Thiers a fost numit Puterii executive.
In urma unui incident de la Fevruarie 1873
dete demisia.
La 1876 devine din nou presedinte al Adunàrii pe care
a prezidat'o la demisia lui Mac-Mahon, in locul
a fost ales presedinte de Republia
El este singurul presedinte care a fost reales la i8 Dec. 1885.
Strict observator al constitutiei, cu grija päcii, a intervenit
de mai multe ori personal in chestirmi privind relatitmile externe.
La 1887 ginerile säu Wilson, amestecându-se scandaloasa
afacere a traficului cu decoratia Legiunei de onoare, nu crede
oportun sä demisioneze.
Prin atitudine fel in contra lui opinia
demisia lui Rouvier 19 Mai 1887, nici un
om politic nu consimte Si mai formeze un minister.
Este deci constrâns ca la 2 Dec. 1887 demisioneze.
Pentru comemorarea lui ca presedinte al republicei, i-s'a
bátut medalia urmaoare:
Avers; Bust profil spre dreapta purtând cordonul
giunei de onoare legenda : Jules Grévy, Président de la
République Française.
Revers: Inteo deschisä formatá de ramuri de
stejar legate cu o legenda in 7 rânduri: Jules Grévy,
Président de la République Française élu le Janvieri 879.
Gray. Daniel Dupuis1)
Med. bronz dim. 68 mm.

4. Sadi Carnot
Ales la 3. XII. 1887.

S'a näscut Limoges in 1837 a murit la Lyon in


ziva de 24 1894 asasinat de anarhistul Italian.
Santo Caserio.
El face parte dinteuna din cele mai vechi fnmilii din
Dupuis (Jean Baptiste Daniel) sculptor medalist-gravor, si
mor la Paris (1849-1899). Opera lui medalisticá la 1869
duce pânä la moarte. El moare impu§cat de sotia sa de o
rastenie, care se sinucide ea apoi.

www.dacoromanica.ro
30

Franta, din provincia Bourgogne. Aceastä familie ne-a dat


oameni de (fiziciani, ingineri matemateciani), militari
politici dominanti.
Taal seu Hypo lit, fost mernbru al Guvernului provizor
dela 1848 (sub a -a Republicd), calitate de ministru al
instructiunei publice, introduce primar obligator
gratuit.
Unchiul säu Nicolas-Leonard Sadi-Carnot fondatorul ter-
modinamicei, moare victimä a holerei la 1832. -
Bunicul Lazare Carnot numit organizatorul vic-
toriei» «marele Carnot, a jucat rol proeminent mai ales
in timpul Revolutiei celei mari; a fost membru al Conventiei
prezident al ei (0794) al Directoratului. El a votat pentru
moartea lui Ludovic al XVI-lea. El a reorganizat armata creând.
cele 14 armate ale Republicei. El distinge protejeazä pe
Bonaparte. Ministru Pair de Franta sub Imperiu este
denuntat ca regicid, se retrage la Varsovia de acolo la
Magdeburg unde moare la 1853.
In anul 1889 sub prezidentia nepotului
lui stint transportate la Panteon, unde câti-va ani mai
vor fi asezate ale acestuia.
Cu o ereditare atât de strAlucitä tânarul Carnot, elev al
scoalei politecnice de poduri creiazä in in
corpul ingineresc o situatie preponderentä. La este pre-
fect de Sena comisar extraordinar al
Deputat, sub-secretar de stat, ministru ministru de finante
la 1885, are curajul mkrturiseascá in public deficitul buge-
tar, care dila era täinuit.
La 1887 este ales prezident de republicä locul lui
Grévy demisionat. El ia prezidentia in mijlocul agitatiei Bou-
langiste pe care reuseste o potoleascä, pástrând totusi cea
mai corectitudine in implinirea rolului
Demnitatea atitudinei sale, afabilitatea manierelor sale, i-au
câstigat dela simpatia tuturora.
In politica influenta lui a fost covirsitoare. Sub
el relatiile cu Rusia incep ia o concretä ;
prin vizita escadrei franceze la Cronstadt in 1891, apoi
prin intoarcerea vizitei escadrei ruse la Toulon in 13 Octom-
vrie 1893.

www.dacoromanica.ro
31

Sfârsitul anului 1893 inceputul lui 1894 este turburat


numeroase atentate anarhiste Paris. Este celebru aten-
lui Vaillant, chiar incinta Camerii, când in
fumului sarâmâturilor bombei care a exploadat a fäcut
46 victime, Ch. Dupuis a pronuntat, sunând
clopotelul, memorabilele cuvinte : oDomnilor, continuä».
Aceste atentate fac serie. In adevär la 24 1894
serbdrilor expozitiei dela Lyon, presedintele republicei,
Carnot, este lovit mortal de pumnalul anarhistului italian Santo-
Caserio.
Funeralii solemne au avut la Paris ziva de 2 lie.
Corpul presedintelui mort in asemenea imprejuräri
sotit de regretul Frantei a fost transportat la Panteon
aláturi de acel al ilustrului säu bunic
Carnot». Cu acest prilej s'a bätut o admirabilä plachetä de
bronz, a sculptorului medalist O. Roty, exprimând
liul Frantei pentru neuitatul presedinte.
Pentru comemorarea lui Carnot ca presedinte al repub-
licei s'au bätut apoi o medalie prezidentiald.
Plaeh,ela lui Car.'
Avers : Carnot pe patul mortuar acoperit de drapelul
Frantei, inconjurat de coroane, jerbe La picioare
indoliatä o jerbä de plângâild.
sus in dreapta: XXIV Juin MDCCCXCIV;
jos: Dans le deuil de la Patrie.
In fund Panteonul, iar in planul mai multe
femei indoliate poartä pe umerii cosciugul spre Panteon.
Legenda la dreapta sus: I-er Juilet: jos: Sadi Carnot Prési-
dent de la République Française. Gray. O. Roty 1).
Placheti. br. 79/56 mm.
i) Roty (Louis gravor, näscut in Paris la 1846, moare in
la 21. III. 1911.
El obtine in 1875 marele premiu al Romei. Opera sa este foarte bogatä.
Citam medaliile: centnnarul lui Chevreuil, Pasteur, Lavoisier, placheta
lui Carnot; stanta monetei franceze
Roty Chaplain au dat o coloratura artei medalistice mai ales
plachetei. Nimeni nu esceleaza ca el compozitia fondului, si distribuirea
a detaliilor. A creia o perspectivä nouä câmp de redus
ca al rnedaliei sau plachetei, opera marelui artist care a fost membru
al Institutului dela

www.dacoromanica.ro
32

Medalia lui Unroof


Avers : Inteun cere perlat, cu legenda: Carnot président de
la République Française, stä portretul bust profil spre stânga
purtând cordonul Legiunei de onoare.
Revers : Inteun
dinteo dublä de stejar inclieiatä stea, se
legenda pe 6 rânduri:
CARNOT
élu président de la
République Francaise
Par l'Assemblée Nationale
Le III Décembre
MDCCCLXXXVII

Med. Bronze dim. 68 ni.m. Gravor: A.

5. Casimir Perier
Ales la 27. VI. 1894.

S'a näscut la 8 Noem. 1847 Paris a rnurit la Mart


1907. Descendent al unei familii care a dat Frantei oameni
politici de mare valoare. Nepot a lui Casimir Perier 2) fost
prezident de ministru presedinte de Consiliu sub
regii Carol al X-lea Ludovic-Filip.
Statele sale personale care i-au valorat ridicarea la rangul
1) Alphée Dubois gravor de medalii, la 1831. Premiul Romei
la moare la Paris in Activitatea sa medalisticd este foarte
Centenarul nasterii lui Napoleon; Papa binecuvdntând pe
regal la botez; A Melore-Edwards, Chevreul, Pasteur, Atmosfera
Soarelui etc.
Unul din cei mai de seamä gravori deca nice. säi (Henri)
distins medalieur celebru statuar, iar altul [Paul] pictor renumit.
2) A fost Iresedinte de in rnomentul isbucnirei dela
1830 sub Carol X.lea. A jucat un rol important sub Ludovic-Filip, contri-
bnind la ridicarea si mai ales la eonsolidarea Tronului dispretuit
härtnit de Republicani. Prin actiunea sa autoritard
a fost unul din cei mai puternici ai Manarhiei Constitutionale.
El a murit 1832 de care la aceastä datá in Paris.
Paris recunoscätor importantelor servisä aduse Patriei spiritului de
adus la sacrificiu, i-a ridicat din cele mai frumoase monu-
mente la Cimitirul Pene-Lachaise.

www.dacoromanica.ro
33

de pre§edinte al Republicii Franceze, ziva de 27 1894,


sunt clestul de importante.
A participat la rä.zboiul dela timpul asecliului
Parisului pentru frumoasa lui conduia a fost decorat Legiunea
de onoare. Deputat la subsecretar de stat dela 1877,
ajunge la 1893 pre§edinte al Camerii, ministru prezident
de Consiliu, iar la 27 Iunie 1894 Congresul dela Versailles
alege pre§edinte al republicei. In calitate en firea
lui cam autoritará intâlnind numeroase dificultAi exercitarea
misiunei sale, se vede curând obligat sa (14 Ia-
nuarie 1895).
Medalia ce i-s'a baut pentru activitatea depusá ca presedinte
al republicei se astfel:
Avers: Bust profil spre stânga purtând cordonul Leginnei
de onoare. Legenda circulará: Casimir Perier président de la
République Francaise.
Revers : femeie reprezentând Franta indoliaa (in urma
tragice a lui Carnot) depunând buletinul de vot
urna pe care sunt sculptate 2 capete de lei lite-
rile R. F.
De jur imprejur: par l'Assemblée Nationale le 27 Juin
1894. Gray. C. Chaplain 1894.
Med. br. dim. 68 mm.

6. Felix Faure
Ales la 17. 1895.

S'a a murit la 1899). Fiul unui


fabricant de mobile ; a meseria de
Se la Havre ca negustor de pieldrie.
A luat parte la rázboiul din A fost presedinte al Ca-
de Comert din Havre.
Dela este ales necontenit deputat, subsecretar de stat,
vicepresident de ministru. Cunosedtor profund al
chestiunilor industriale, economie 9i de drum de fer.
demisia lui Casimir Perier este ales presedinte
Republicei la al 2-lea scrutin.
El a sá ia contact masele poporului prin numeroase
3

www.dacoromanica.ro
34

voiajuri in diferite parti ale tärii. A asistat la numeroase


nevre militare, ca sä-si da seama de valoarea armatei
franceze nevoile ei. In chestinnea colonialâ presidentia lui
un real succes cucerirea Madagascarului.
El a contribuit la cimentarea relatiunilor Rusia primind
pe tarul II-lea Paris la Octombrie 1896,
iar in anul intorcându-le vizita Rusia, prin toastul
din 27 August la Cronstadt proclârna franco-rusä
finitiv
La inceputul lui Fevruarie moare subit la Elysée de o
hemoragie cerebralâ. Este la Père-Lachaise.
In amintirea serviciilor aduse tarii ca presedinte al
blicei i-s'a bâtut urmátoarea medalie:
Avers: Portret, bust, in profil spre stânga, ornat cor-
donul Legiunei de onoare. Legends circulara: Felix Faure
Président de la République Française.
Revers: Franta elegant purtând bonet frigian
tinând in stânga un drapel, eu dreapta face datoria depu-
nänd buletinul de vot in Urna este pe depe
care cade un pergament pe care Congres. Totul
drat euvintele: Ellu par l'Assemblée Nationale le 17 Janvier
1895. Gray. C. Chaplain.
Med. dim. 68 mm.

7. Emile Loubet
Ales la 18. H. 1899

S'a la 31 Decembre 1838 in Marsanne,


departamentul Drôme.
Fiu de proprietar. Doctor in drept dela Paris, incepe
catura la Montéliniar. La 1876 este ales deputat; la 1885
senator ; apoi ministru, presedinte de consiliu la 1892, iar dela
1896 presedintele Senatului, presedintie pe care la Fey-
ruarie 1899 o ales presedinte al republicei
urma mortii subite a lui F. Faure.
expeditia de G-I Duschène in urina areia la
anul 1895, capitala Madagascarului Tananariva, cade. Madagascarul devine
din rotectorat, Colonie francez5.

www.dacoromanica.ro
Inceputul presedentiei sale este turburat de evenirnen-
tele provocate de revizuirea procesului celebru al
Dreyfus.
In cursul anilor 1901, 1902 1905 relatiile Rusia,
Tärile Nordice, ca cu Spania Portugalia se consolideaza,
prin vizitele pe care le face sau le primeste dela suveranii
acestei
Vizitele acestea, ca expozitia din Paris dela 1900,
fac dovada unei pen oade de inflorire economicd indus-
dar mai ales de liniste interná ca externé care a
domnit timpul acestei prezidentii.
La termin area perioadei de 7 pentru care fusese ales,
bátrânul Loubet (avea 68 ani) se retrage la Montélimar.
El azi.
Medalia presedintelui Loubet se astfel:
Avers: Bust profil spre stânga, purtând Legiunea de
onoare, incadrat legenda : Emile Loubet Président
de la République Française.
Revers: care este o urnä de vot dra-
pelul Frantei rezemat. Legenda circularä: Elu par l'Assembllée
Nationale, iar pe partea in 3 rânduri: Le
Fevrier 1899 Gray. O. Chaplain, 1899.
Med. bronz, dim. 68 inm.

8. Armand Falliéres
Ales la 15 1906

S'a in 6 Noenwrie 184T la Mezin (Lot et


dreptul la Tuluza Paris. Avocät baroul
dela Nérac; consilier primar in acest oras, este revocat din
functiune la 1873 odatá lui Thiérs. La 1876
Rând pe rând subsecretar de stat, ministru in
diferite rninistere, presedinte de consiliu (1883). Dela
permanentá in Senat, iar la 1899 presedinte al Senatului
pânä la 1906, când in este ales presedinte al
publicei.
Inzestrat un talent oratoric remarcabil a prezidat al
1899 Inaltei de Justitie, cäreia cabi-

www.dacoromanica.ro
36

netul prezidat de Waldek-Rousseau trimesese ca vinovaAi de


complot in contra Sigurantei generale a Statului, un numär
de nationalisti, rosalisti antisemiti. lui ca a
lui E. Loubet se in dovada ne este
in 1908 are o intrevedere la Réval cu Tarul; viziteaza
pe regii Danemarcei, Suediei Norvegiei. La 1900
la Cherburg vizita suveranilor face o vizitä
In Aprilie 1911 viziteaeä Algeria o mai târziu vizi-
Belgia. in acest chip la consolidarea relatiilor
de prietenie cu vecinii, ca cil Rusia.
atre sfârsitul septenatului sän, atmosfera se
Italia räzboiul Tripolitan, in Balcani tunul
bubue (1913).
Septenatul se bunul presedinte se retrage
face la 17 1913, noului ales.
Ca sai, i s'a batut o medalie comemorativa,
ce se prezina astfel:
Avers: profil spre stânga purtând Legiunea de
onoare. Legenda circulara: Armand Falliéres Président de
la République.
Revers : Legenda : République Française. Dedesubt o
pe care sustinuta de o halebarda o mâná sta
deschisä rezematá pe mai multe ramuri de stejar, Cartea de
aur a pe ea se vede scris litere aproape terse
élti par l'assemblée nationale le XV Janvier MCMVI».
Gray.: Léon Deschamps.
Med. dim. 68 mm.

9. aymond-Poincaré
Ales la 17 I 1913.
S'a nascut la Bar-le-Due ziva de 29 August
'fatal sau fun superior, era inginer inspector general de
poduri
Licentiat litere doctor drept de la Soybonna se
imediat ce studiile in baroul din Paris
publice le-a avut ca advocat al socientiii autorilor
dramatici francezi. Procesele pledate pentru membrii acestei secietati le-a
adunat volum mare succes de sub titlul <Causes literaires
et artistiques.

www.dacoromanica.ro
37

de timpuriu in ziaristica ca redactor judiciar la jurnalul


Voltaire. Se distinge dela inceput ca un publicist de mare talent
La 1909 este ales membru al Academiei franceze 1). ef de
cabinet deputat ori senator ales continuu dela 1887.
nistru de instructie pentru prima la 1893 de atunci
diferite cabinete. Vicepresedinte de presedinte de
Consiliu, clemnitate pe care o azi.
de stat energic perseverent in urmárirea realizärii
proectelor sale; inteligentä vie, spirit larg, judecatá
orator de stapânitor al masselor, iatä atâtea
cari au concentrat asupra lui sufragiile Congresului
dela Versailles din ziva de 17 Ian. 1913, când la al 2-lea scrutin
a fost proclamat ales (cu 483 voturi din 872) presedinte al
Republicei Franceze.
calitate activitatea lui este prodigiosd; abia
tutors din Rusia dusese la 15 lie 1914 se o
vizia tarului, Rázboiul Mondial isbucneste.
La I August 1914 constitue ministerul zis al
Nationale 3) sub presedintia lui Viviani ; semneazä Ordinul
de mobilizaze generala Proclarnatia care sund:
moment nu mai parlid, nu-i o Franla
o pacified i sa a
La 4 August Anglia, pentru a veni ajutorul aliatilor
declard rázboi Germaniei.
La 2 Septembre 1914 Parisul serios de
parlamentul, guvernul, Banca Frantei alte insti-
tutiuni capitala se instaleza la Bordeaux.
La 5 Octobre (dupä clela Marna) pe front,
de Viviani Millerand ministrul de rázboi 4). Cu
ocazia serbärilor dela 14 1915 când s'a transportat
cenusa lui Rouget-de-Lisle, Marseillesei, dela Choisi-le-
Roi la Invalizi, Poincaré a unul din cele mai frumoase
discursuri, care a aruncat balsamul. sufletele
tuturor Francezilor a intensificat curajul pe front
i) Ca scriitor faima prin opera sa
2) La 25 ministru la ani.
3) Al 2-lea ordin, acest titlu a fost constituit la
ceputul celei de a 3-a Republicä, infrângerea dela Sedan.
4) La Decembre an pericolul Parisului
pärtat guvernul se lntoarce.

www.dacoromanica.ro
38

In cursul 1917, miscarea defetista


de accentuandu-se, este nevoit sa ia
energice grabnice. Fostii ministri: lvy Caillaux sunt
arestati dati
Este de admirat la acest orn, energia care a
situatia din Franta aceste momente de dureroaser
dar care nu i-a lipsit concursul nelimitat al celor mai vred-
nici ai Frantei din acest timp: Viviani, Ribot, Briand, Mil-
lerand, Painlevé, Herriot dar la acestia trebue adaugat
primul Clenienceau 1).
Georges Clemenceau presedinte de ministru
räzboi, a stärnit admiratia lumei prin sa in
ultimii ani ai rázboiului mai ales timpul negocierilor
«Tigrul» cum i s'a zis, a rämas dela ceeace a fost:
omul drept, inflexibil prompt al drepturilor Patriei.
El a fost «Le pre la Victoire».
in mintea noasträ evenimentele desfäsurate
dela 1914-1918 de atunci pi la care am luat pi
noi partea cunoscuta.
Sub Poincaré s'a semnat la 28 Ionic 1919 tratatul de
pace dela Versailles 2).
Personalitate dominând situatia politica a Frantei in ultimii
ani, el nu-si repaosul datorit unei pre-
zidenpale de 7 ani pi de rodnice rezultate. Peutru
aceastä manca preget nepretuitä, Camera franceza in
15. Fevr. «Raymond a bien
la
El pi azi aceia rnilitantd,

j) S'a niiscut la 1S41. Doctor in medicind. Adept al principiilor republi-


cane, a fost inchis sub de mai multe ori, obligat sä se expatrieze,
In America a practicat profesoratul. Intors in dupä cäderea Imperiului
inträ in parlament. Ziarist ti adversar temut, numele de
cu ocazia luptei parlamentare ce o duce pentru rästurnarea cabinetului Ferry
(1885).
Implicat pe nedrept in afacerea a canalului Panama dispare
pentru timp din Autoritatea ca director al ziarului
impone din non politica pe
vedem pretutindeni ascultat.
La 1920 pus candidatura la republicei, s'a
retras definitiv viata politicä.
2) a fost incheiat la S-ri Nov. 1918 la Rethondes.

www.dacoromanica.ro
surând o activitate febrila, discursuri pretutindeni ca
poporul asupra situatiunei, stimuleze
pästreze increderea la complecta refacere materialk
pe care incredere o conduce azi in calitate de prese-
dinte de consiliu. In adevér in cursul anului 1926, când criza
financiark de dintre partidele politice,
serios ordinea a s'a facut din non apel
la el.
In scurt, in toate grele din ultimul sfert de
veac, Poincaré a avut rolul provideMial in orânduirea
clestinelor Frantei.
Subliniez deasemenea prietenia ce ne-a permanent
sprijinul preios ponderant ce l'a acordat României,
acest barbat de stat care ne cunoaste bine tara capitala,
pe care a vizitat-o ocazia judecaril procesului Hallier
(portul Constanta) ale carni interese le-a aparat.
In cu prezidentia d-lui R. Poincaré amintim
urmktoarele medalii:

de al Republicei
Portretul in profil spre stânga le-
genda: Raymond Poincaré président de la République Francaise.
Revers: Franta atitudine purtând o man-
tile arnneatä jumátate pe spate, jumaate acoperind partea
a corpului, abia a sfârsit de a scrie cu pana de gâsca
ce-o sine in mâua dreapta, Cartea de Aur a tarii, cuvintele:
Poincaré président de la République.
In jur : par l'Assemblée Nationale le XVII
Janvier MCMXIII. Gray. Des.champs.
Med. bronz. dim. 70 mm.

2. Medalia dela Marna

Avers: Busturile celor 3 de dela


Marna Ooffre, Maunoury Gallien0 incadrate in ramuri de
lauri. Legenda : Bataille de la Marne. Sub busturi :
Septembre 1914.

www.dacoromanica.ro
40

Revers: Franta sabia in mânä armata


conduce un atac furios contra inamicului. Gray. P. Le Gasteloi.
Med. br. diam. 68 mm.

3. armistiliului din 1918


Avers: Bust lui Foch in de campanie legenda
circulara: F. Marechal de France: MCMXVIII.
Revers: Vagonul de drum de fier No. 2419 D.1)
niste lauri un stejar enorm golit de frunze. Inscriptie pe 6
rânduri: Rethondes signature de l'Armistice. Novembre
1918. Gray. G. Prudhomme.
Med. dim. 68 mm.

9. Paul Deschanel
Ales la 17. II. 1920

Näscut la Bruxelles anul 1856. Licentiat in litere


doctor drept. Literat, jurnalist de politic
fruntas. Are nurneroase publicatiuni dintre cari unele premiate
de Academia Francezd, al membru devise in 1899 (la
43 ani).
Ales deputat incontinuu dela 1885, face carierá strálucitá
foarte repede. Viceprcsedinte al Camerei la 1896 este ales
presedinte la 1898.
Personalitatea lui de impus la prezidentia
republicei Congresul ales 2) aproape unanimitatea
yoturilor celor Camere.
Paul Deschanel a avut rara ocaziune ca fie primit
dupa alegerea sa la Hotel de Ville in prezenta a 3 dintre
fostii lui predecesori: Loubet, Poincaré. Stralucita
lui dadea speranta unei prezidentii de
roade, mai ales in momentele in care a fost ales.
Un accident misterios de drum de fier, urnia t de
silesc se demitä la 21 Septemvrie 1920 din cauza

i) Vagonul se la Muzeul Invalizilor din Paris.


2) La al 2-lea scrutin, contra lui Clemenceau.

www.dacoromanica.ro
41

nätátii sdruncinate, iar la 23 Septemvrie este ales in


locu-i Alexandre Millerand.
Pentru Deschanel care a murit scurt timp in urmä, nu
s'a medalia traditionald.

Alexandre Millerand
Ales la 23 Sept. 1920

Filoromân advocat al noastre in chestiunea optan-


tilor. S'a Paris la Fevr. 1859.
Consilier municipal al ora§ului Paris (1884) deputat
dela 1885.
Cunosedtor profund al chestiunilor el este
apärätorul mai de al grevi§tilor din diferite centre
miniere (Carmaux, Decazeville, Monceaux, Vierzon, etc.).
Ministru de mai multe ori preziaent de consiliu, mi-
nistru de in timpul marelui räzboi. Comisar general
Alsacia Lorena.
Pre§edinte al republicei demisia lui Deschanel.
Pre§identia lui Millerand este insemnatä altele prin
reluarea relatiunilor oficiale Vaticanul, de multa vreme
intrernpte; prin potolirea turburarilor din Asia prin
voiajul lui in Maroc, Algeria Tunis.
El prezideazd grandioasele serbäri de comemorare ale
armistitiului din Noemvrie când mare solemnitate
a fost depusä la Panteon lui Gambetta, corpul solda-
tului necunoscut subt Arcul de Triumf dela Etoile.
Prezidentia lui nu ajunge la termen, caci urma votu-
rllor defavorabile a celor Camere a refuzului oamenilor
politici de a forma un cabinet, este nevoit sä-si dea demisia,
la 13 1924, Doumergue, pre§edintele Senatului, este
ales lui.
Medalia ce s'a amintirea sale ca prese-
dinte al Republicei este urmätoarea:
Avers : Cap profil spre stânga legenda :

Alexandre Millerand président. Jos pe crängi de laur: R. F.


Revers: reprezintând Republica
ridicând välul depe urma de vot. D'asupra figurei
genda : 23 Septembre 192o, in jur dedesubtul urnei: Mil-

www.dacoromanica.ro
42

lerand président de la République Francaise. In fund (la


dreapta) Palatul Parlamentului purtând d'asupra milesimul
1785-1920 (timpul a fost deputat).
Gravor: L. Bottée
Med. bronz. dim. 70 m.m.
Aceastá medalie operä a sculptorului L. Bottée se caracte-
nu numai prin fineta care este redat portretul
fostului presedinte, dar prin ei compozitie constitue
o iuovatie arta medalisticá. In primal marginea
daliei, pe fatá cât pe verso, este câte o
ghirlanda de frunze de stejar (pe fata) de lauri (pe verso).
Al doilea capul este gravat medalion oval scobit
corpul medaliei inconjurat de o pe care este
legenda «Alexandre Millerand Président» jos «R. F.»
peste ramuri de lauri.

12. Gaston Doumergue


Ales la 13 lunie 1924

S'a nascut la 1863 comuna Aignes-Vives, departa-


mentul Gard.
Avocat, fost magistrat colonial, päraseste magistratura pentru
politica. Deputat dela 1893 la când trece senator
al departament. De mai multe ori ministru la mai
multe departamente (colonii, comer', externe) prezident
de Consiliu, presedintele Senatului fine dela 13
1924 locul de prim magistrat al Republicei Franceze.
Medalia batuta pentru actualul presedinte se astfel:
Avers: Bust in profil spre stânga, ornat de cordonul Legiunei
de onoare. Deoparte de alta a figurii presedintelui legenda
verticala pe 5 rânduri: Gaston Doumergue Président de la
République Française.
Revers: In câmp Franta fotolin, sprijinind
mâna dreapta goal:a pe de votare, iar in stânga o
placarda pe care scrie: XIII Juin MCMXXIV Totul impodobit
cu ramuri de lauri. Sus legenda circulard: Eta par l'Assem-
Nationale. Gray.
Med. br. dim. 71
VICTOR ANASTASIU.

www.dacoromanica.ro
JUBILEUL DOBROGEAN NUMISMATICA
1878 - 1928

Implinirea primei jumatäti veac dela Realipirea Dobrogei


la pentru numismatica o deosebitä.
cu reintrarea acestei provincii patrimoniul românesc
bogätia ei numismatia desconsideratä de fostul regim turcesc,
barbar si refractar oriciror cercetäri $tiintifice, a fost
loare. Descoperiri numeroase de monete antice cercetäri labo-
tioase intreprinse a5ezäri dobrogene dat la ivealä,
primii ani realipire, un material numismatic de
bogat de variat, in numismatii nostri cei
facut convingerea Dobrogea este o adevarata pentru
colectionarii cercetatorii monumentelor monetare antice.
Este cä i se cunosteau monete baute in
ora$ele antice ale Dobrogei, cum monete cari au circulat in vre-
murile vechi aceastä provincie. De asernenea colectii
muzee din Europa posedau diverse piese monetare
brogeanä 1), Dar in caz era foarte redus de
cantitatea ce s'a descoperit in Dobrogea trecerea ei
colectionarii au sä adune piesele
rari pretioase ce se descoperiau, iar numismatii no$tri au
sä descrieri studii privitoare la ele, s'a desteptat in cer-
curile specialistilor un interes de mare pentru aceste antichi-
täti, in colectionari, muzee din diferite pärti ale Eu-
ropei s'au dedicat cercetärilor si studiului
Desigur alit ai nostri sträinii au avut vedere in
primul monetele ce-au fost de vechile orase gre-
cesti din Dobrogea: Istria, Callatia, Torni si Dionysopolis. Studiile
asupra acestor monete au descoperit lumii nu numai
trecutul politic, economic cultural al coloniilor grecesti din
brogea, de putin cunoscute atunci, dar relatiile de
tot felul centrele comerciale culturale ale antichitätii,
cu popoarele barbare din vecinatate. Cercetari mai anlanuntite
asupra seriilor monetare emise de aceste orase in cursul veacurilor
au fäcut sä se epocile de de decadentä
Pentru bibliografia numismaticei dobrogene de reanexare V.
Const. Moisil. Introducere in publicata, .Dobrogea , ciuci
zeci de ani de viatä româneascd 1878 - 1928, p. 146 urm.

www.dacoromanica.ro
44

economicá a oraselor amintite, evolutia credintelor


religioase, anumite institutii obiceiuri, cum fazele prin cari a
trecut arta gravurii metal, ca conceptie ca executie.
Cu un monetele acestea ne-au cu totul ne-
cunoscute din viata acestor orase cari nu le puteam cunoaste din
alte izvoare istorice.
Drept produse ale monetariei oraselor grecesti, trebuie con-
sideram monetele regilor sciti din Dobrogea, regi cari au
vretne peste colonistii sciti ce se asezaserá regiunea
dintre Callatia Zyras (Valea fárá larnM intemeiaserá o
micá organizatie de stat, careia probabil i-se denumirea
de minor, ce s'a dat Dobrogei antichitate.
Dar monetele bátute de vechile orase grecesti nu sunt singurele
cari s'au gásit in Dobrogea. Pe lângá ele au iesit la ivealá un
foarte mare numár de piese cari au circulat in aceastá provincie
decursul tirnpului cari sunt dovezi de relatiile acestor orase
ale populatiei antihtone din Dobrogea, cu diferite centre comerciale
ale lumii antice, medievale moderne. Toate orasele cari au fácut
comert cu Dobrogea cursul timpului, trimis aici monetele
cari au circulat de cele indigene.
Se pare cel centru comercial care a fácut comert
cu Dobrogea a fost orasul Cyzicus din Asia Micá, care
prin veacul al VI-lea in cl. Cr. monopolizase oarecum comertul de
al Negre, plätind frumosii de electru -
cyziceni - cerealele ce cumparau. Astfel de cyziceni s'au gäsit
lativ destul de numerosi in Dobrogea.
Dar cele monete de mare circulatie, cáci au
in Dobrogea, au fost staterii de aur de argint ai
gelui macedonean Filip II. Acest mare rege a desvoltat, din
primii ani ai dom.niei sale, o activitate in nordul
ninsulei Balcanice in timp o intensá activitate comercialä
in Marea Neagrá. In acest scop el a emis o cantitate de
monete de aur de argint, cari in scurt timp au cucerit cele mai
multe piece grecesti din aceste regiuni.
Urmasul lui Filip II, fiul Alexandru cel Mare, a
sificat mai cotnertul macedonean a impins mai departe
suprematia monetelor macedonene.
De aceea nu este de mirare cá monetele acestor mari regi
micecloneni le in toate pártile Dobrogei, uneori in
mai mare monetele oraselor grecesti dobrogene.
De asemenea nu este de mirare tipurile monetare ale acestor
regi au fost adoptate de urmasiilor si au continuat apoi sá se batá
de diferite orase de pe malul in veacul I d. Cr.
in nu trebuie sá ne mirám, cá triburile trace
dela sau din interiorul au imitat monetele acestor regi,
piese cu aceleasi tipuri, dar, natural, de o executie cu mull
ferioara, barbara.

www.dacoromanica.ro
45

A doua de mare circulatie ce a intrat in


brogea in antichitate au fost tetradrahmele din Thasos, cari in
veacul al II-lea in. d. Cr. ajunseserà sá cucereascá comer-
ciale nu numai din nordul Peninsulei Balcanice, dar din Dacia
din Sudul Ucrainiei actuale pâná in Crimeia. ele au fost imi-
tate de orasele maritime, ca de popoarele barbare, astfel cá au
continuat sá se intrebuinteze la sfârsitul veacului I in. d. Cr.
poate mai târziu.
Incá de a apare legiunile romane in Dobrogea, au
strábátut aici dinarii romani. Aceste monete de argint, mai miei
decât ale grecesti deci mai usor de intrebuintat, au strábátut,
treptat - treptat regiunile noastre, in timp intensificarea
comertului roman aceastá directie. ce Romanii au pus
stápânire efectivá, in timpul lui Augu3t, pe drept al
Dunárii au organizat provincia Moesia, de care tinea Dobro-
gea, moneta romaná a devenit precumpánitoare in regiunile noastre.
Este adevárat cá orasele grecesti din Dobrogea, supuse ele
Romanilor, au continuat sá batá monete timpul imperiului
roman, dar piesele nu erau deca de bronz aveau o circu-
latie foarte limitatá. In comertul mare s'au intrebuintat,
la sfârsitul irnperiului, monetele romane, cari de altfel gásit
ele foarte in toatá Dobrogea.
Imperiul bizantin a mostenit vechiul imperiu roman cleci
monetele bizantini au continuat sá circule aici acum
Orasele grecesti fuseserá distruse de barbari, astfel cá ele
inceteazá de a mai bate monete de pe la mijlocul
al d. Cr.
Stárile de nesigurantá de sárácie, cari au adus cu ele mari
crize economice la inceputul evului mediu, au fácut ca in diferite
epoce locuitorii Dobrogei, transformati pi ei prin amestec
poarele návMitoare, renunte la iutrebuintarea monetei revie
la schimbul in naturá, niai ales porturile dela Mare nu
ingrijite pi comertul mare en totul.
Abia când Genavezii, in veacul al XIV-lea, o anti-
vitate comercialá mai Marea Neagrá, a
brogea sá se invioreze putin, dar atunci monete genoveze nu
au intrat tará, ci numai bizantine.
A lash in a doua jumátate a acelui veac o nouá
tere, care urmária deschidá drum la mare se aseze sta-
tornic alit la gurile Dunárii, cât pe litoralul dobrogean. Era
Tara Româneascá ai Domni din dinastia Basarabilor
sá-si influenta in regiune inch in timpul lui
Vlaicu Vodá, iar sub Mircea Bátrân cuceresc definitiv
brogea (1389)

1) Cf. Const. Dobrotici Mircea eel in o. c. pag. 305 um.

www.dacoromanica.ro
46

Basarabilor n'a fost numai o suprematie po-


in Dobrogea, ci o dominatie efectiva, de o re-
comercia15. Monetele acestor Domni au intrat
in numar mare provincia transdanubianá importantele tezaure
monetare din acest timp, descoperite pe teritoriul dobrogean, sunt
cea mai dovadá despre aceasta.
numai stápânirea romaneascá n'a durat decât trei
decenii, care Dobrogea este ocupatá de turci tinutá apoi
de acestia timp de mai bine de 450 de ani complectä stare
de barbarie de sárácie.
Din epocá de stápânire turceascá nu au
rámas in Dobrogea prea putine monete turcesti sau europene,
circulatia monecará a fost foarte redusá.
A trebuit sá revie româneascá la 1878, pentru ca
dobrogean ia un avânt din ce in ce mai mare
aducá nu numai o mare cantitate româneascá,
dar numeroase piese stráine, in special de aur.
Am crezut folositor sá fac, cu prilejul jubileului de de ani
dela realipirea Dobrogei la aceastá privire retrospectivá
asupra istoriei sale monetare, spre a cât de mult pot mc-
netele sá lámureascá trecutul unei sau unei regiuni cât de
sunt ele legate de desvoltarea ei progresivá sau regresivá.

Regatul României in cei de ani ce s'au


acesta, n'a lásat sá treacá nici un eveninient, nici un act niai
semnat nici o operá mai de seamá a-le prin
tere de
In 1878 prilejul reanexárii un comitet intelectuali a
luat initiativa baterii unei medalii, care amintea cucerirea 'Maestri
inferioare, de principele Carol I al României.
Märetele lucrári pentru construirea podului peste la
Cernavodá pentru modernizarea portului Constanta au dat ele
prilej de comemorári rnedalistice (1895 1896).
In timp desgroparea reconstituirea falnicului monu-
ment roman dela Adam Clissi a vechiulni Tropaeum Traiani,
au fost ele comernorate medalie in onoarea lui
Grigore G. Tocilescu, marele nostru arheolog, conducátorul acestor
sápáturi (1896).
De asemenea lucrárile executate de Comisiunea Europeaná a
pentru rectificarea bratului Sulina (1902), ridicarea
pozantului monument al reanexárii la Tulcea (1895) - astázi dis-
trus au i ele medaliile
Alte medalii s'au pentru Expozitia din Constanta
pentru evanghelicá de acolo
Desigur cá marele eveniment al realipirii Cadrilaterului do-

www.dacoromanica.ro
7

brogean, cu judetele Durostor Caliacra (1913), a dat el prilej


medalisticei lucreze.
astäzi când se de ani de
in Dobrogea, arta medalisticei nu putea dea concursul
spre a cnviintá importanta aniversare.
Din initiativa d-lui Al. Lapedatu, Ministru Cultelor Artelor,
concursul material oferit de stat, Societatea
a primit insärcinarea de a face se execute medalii,
una alta populará, cari simbolizeze chipul cel mai
implinirea prinmlui semicentenar dela realipirea Dobrogei
la Patria
Societatea dat toatá ca aceste medalii sá
fie din punct de vedere al conceptiei din cel al executiei
tistice la evenirnentului. $i credem am reusit pe deplin1).
Cu toate acestea nu pot ascund cu acest prilej regretul,
dintre numeroasele medalii ce s'au bátut in acesti de ani
pentru Dobrogea, aprope nici una nu este opera unui artist
nici n'a fost executatá in vre un atelier De aceea dorinta
o exprim ca nurnisruat, la jubileul Dobrogei este ca viitoarele
medalii ce se vor bate pentru aceastá frumoasá provincie, ca
pentru tara intreagá, fie semnate numai de arti$ti români
-tute ateliere proprii române$ti.
CONST. MOISIL.

Descrierea reproducerea aeestor medalii Croniea


VIII (1928) Nr. 83-88.

www.dacoromanica.ro
MONETELE INTREBUINTATE IN TARA ROMÂNEASCA
LA VEACULUI AL XVIII-LEA
(DUPÁ UN ACT ORIGINAL CONTEMPORAN DIN ARHIVA DE RÁZBOI
DIN VIENA)

Care sfârsitul 1789 Coburg, comandantul


general al fortelor austriace din timpul räzboiului ruso-austro-
turc din 1788-1792, reusind cu ajutorul trupelor rusesti con-
duse de generalul Suvarov 1), ajutorul lui Potemkin, ocupe
Tara-Româneascd (Noembrie 1789), pe lânga altele a luat
o hotárâre in privinta cursului la care trebuiau sa fie primite
monetele destul de felurite - ce circulau tara, de catre
casieria armatelor de ocupatie pentru plata diferitelor
Intr'o catre guvernul datatá din 14
vrie 1789, printul Coburg, cursul tutulor monetelor ce
circulan atunci Tara-Rornâneascd.
De o astfel de hotärâre in privinta cursului moue-
telor era strânsä legaturä cu cea Ai pentru Moldova,
tot in timpul acestui razboiu 2).
Pentru noi hotarârea lui Coburg un dublu interes:
ne aratä monetele ce circulau in pe timpul acela, Ai
al doilea, constrângerea fixarea cursului monetelor in timpuri
exceptionale. Ea ne mai arata Austriacii pe câstiguri
teritoriale urmäreau Ai câstiguri financiare.
i) Suvarov, pentru a ajutat pe Coburg in potriva Turcilor la
Focsani in rnemorabila dela Crângul meilor, ursului Sihlea-Märti-
nesti a primit pe titlul de print de Râmnic, o tabacherä
de aur din partea lui Iosif al II (Weitzleben : Prinz Fried. Iosiasires Coburg,
pag. 302. Berlin Probabil in amintirea acestui eveniment s'a lucrat
apoi pus in comert mai mult ca propagandä -o altá tabachere despre care
ne vorbeste, fäcându-i o amplä descriere Const. Moisil, in Cronica Nnmis-

acelea
Arheologica Anul VI. No. 65-66 din 1925. Localitätile reprezentate
pe tabacherea de d-1 Const. Moisil sunt aproape -
s'au ajutat reciproc
de
Austriacii in acest rásboi,
-
ca loealitatea Becke sä fie Bacäu.
2) Vezi Butetinul XXI p. 24.

www.dacoromanica.ro
49

In tabloul de monete, aMturat la acea ordonantä, apar


numele unor monete despre cari am auzit chiar noi pome-
nindu-se de cätre bätrâni, ca: «nu-i bun nici pentru un misirlic»
sau nu pretueste «nici cât un stambor» sau «firfiric», etc.
Tot din acest tablou mai constatäm apoi
monetelor Tara-Româneascä era mult mai bogatä malt
mai ca in Moldova, cea fiiod de altfel asezatä
calea drumurilor comerciale ce legau orientul, bogat in atâtea
avutii de basme in felurimi de lucruri pretioase.
In Moldova dupá trei feluri de monete:
raguzane, turcesti - mai numeroase austriace; pe
vreme in Tara-româneascä erau: ducati olandezi, venetieni,
austriaci turcesti; mai apoi sovreni de aur, ruble vechi
noi, precum o sumedenie de monete austriace ca: coroana,
guldiul - de toate valorile in Limp toatá moneta
austriacg. Lucrul acesta aratá pe deoparte legáturile
comerciale dintre Austria Tara-româneascd, iar pe de alta,
paralel cu politieä, spre a se ajunge la o esire
spre Orient, se desfasura o financiaro-economicä,
dovadä monetelor amintite.
lista pe care printul Coburg o trimete Divanului
cá in timpul acela curs aici
monetele urniätoare:
Ducatii olaudezi.
2. Ducatii venetieni.
3. Ducatii, gulzii, de gulch, Coroana-taler,
tatea coroanä-taler, sfertul de coroand-taler, apoi monetele mici
de 20, 17, 15, 7 3 creitari austriaci.
4. Ducatii, stambolul, misirul, misirlicul
paraua de 3o de io; toate turcesti.
5. Suvreinul jumátatea suvrein de aur.
6. veche ruseaseä.
Destul de numeroase eran monetele ce circulan
ne gândim ea nu fácea de export direct ci
prin intermediul Turciei, care avea grijá sä-si trimitä samsarii
ca cumpere tot ce era de cumpärat apoi ce
plinea Constantinopolul, restul cui pret
paguba samsarilor.
Spre o mai edificare asupra acestor monete
4

www.dacoromanica.ro
50

spre a se vedea felul cum li


fortat
se hotârâse pretu1 cursul
dan mai jos tabloul ata cum 1-au alcätuit oamenii lui
-
Coburg pentru ca acesta sä-1 înainteze Divanului din care
fäceau parte: Dumitrachi Ghica, tefan Brâncoveanu,
Scarlat Greceanu, Manolachi Grädisteanu, Spätarul Ion
cuzino aga Scarlat Câmpineanu.
H.

Tabloul rnonetelor ce circulau la


veacului al XVIII-lea trimis de printul Coburg, comandantul ge-
neral al trupelor austriace timpul r'ásboiului ruso-austro-turc
1788-1792, divanului pentru fixarea valorei mone-
telor ce circulau atunci In tará.
Einer von den Herr Generalen Feld M-1 Herzog Coburg
term 14 November 1789 an den wallachischen Divan erlassenen
Verondnung.
Ich will allerdings nachdem mir vor gelegten kurs
nach folgender gelder sorten bestimmen als:
Kaiserlichen Ducatten in den 5 15 crx.
2. Hollander in den Werte 5 crx.
3. Venetianischer in den Werte 30 crx.
4. Kaiserlichen 2 Guldstük in den Werte 2 crx.
Ducatten in Werte . 5
6. Stambol in den Werte 3 crx.
7. Misir in den 3
8. Schinschirlig in den 2 45 crx.
9. Lei in den Werte
Alt Misirlick in den Werte I crx.
Zwei Gulden den Werte
12. Para in den Werte 45 crz.
13. Gulden in den
1/2 crz.
14. Para in den Werte crz.
rein d'or in den Werte fi
Souvrein d'or in den
1/2 7 30 crx.
17. Ordinaire Ducatten in den Werte 5
Alten Rubel in den Werte 45 crx.
19. Neuen Rubel in den Werte 30 cm.
20. Kronentaler in den 2 16 crx.
21. Halber Kronentaler in den Werte 8 crx.
22. Virtel Kronentaler in den Werte . . . 34 crx.
23. Kaiserlichen in den Werte crx.

www.dacoromanica.ro
51

24. Kaiser lichen 20 in den Werte . 20


25. Kaiser lichen 17 in den Werte . . 17 crx.
26. Kaiser lichen 15 in den Werte . . crx.
27. Kaiser lichen stück io in den Werte . . io crx.
28. Kaiser lichen 7 in den Werte . 7
29. Kaiser lichen 3 in den Werte . 3
Bukarest den November 1789.
SS. COBURG. FI. MI.

UN RÁSPUNS
D-LUI L. RUZICKA

In No. 61-64 anul 1927 din acest Buletin, L. Ruzicka,


sub titlul privire la Dacilor II» publicá o
asupra unui articol at men, apärut in revistä, cu titlul
«Le Trésor monetaire de Buzeu».
Cum este pentru a doua oarä când d-1 L. Ruzicka gäseste
ca al scrierilor sale numismatice, a face o nedocumen-
tatá asupra studiilor mele, pentru condescendenta ce o
datorez cititorilor revistei noastre pentru restabilirea faptelor,
voi räspunde d-lui L. R. numai asupra criticilor ce le aduce.
Celelalte puncte ce contine articolul arätat, le ignorez
tionat, din consideratiunile ce le voi expune datä.

In critica sa, autorul aratä primul rând, regretul ce-1


nu am reprodus pe plansa ce stucliul meu,
decât 15 monete. mi-ar fi posibil, permite acest
regret a-1 transmite adormitului intro Zamolxis, proprietar Geto-
Dac, care pe vreniuri, din cauze necunoscute mie, a crezut de
cuviintä a-si in via Dr. Inotescu de astäzi, acel tezaur din
care mi-au fost transmise numai 64 monete celto-dace, pe care
le numese «tip Buzeu». deoare-ce printre acestea nu existau
dccât 13 variante (celelalte 51 o repetire identicá), am
crezut de prisos a secátui bugetul revistei noastre prin repro-
ducerea acelorasi aceasta numai pentru a face
pläcere d-lui L. R.

www.dacoromanica.ro
52

A doua 'este privire la lipsa de detalii asupra


obiectelor ce ar fi putut contine acest tezaur monetar.
Importanta ce o prezintá in arheologie determinarea stra-
tigraficä a localitätei cunoasterea in detaliu a tuturor
mentelor arheologice din care se compune un tezaur, este o
problemä prea bine cunoscutä de arheologii, pentru ca
d-1 L. R. sä-si vremea a o releva. dacä nu
le-am descris, este usor de cauza. regretul pe care
avem, oarnenii de 5i colectionari de ocazie, de a
fi pusi, in majoritatea cazurilor, fata unui tezaur, descoperit
de tárani, cu mult dela cari nu putem obtine ade-
seori o lämurire. In ceeace priveste tezaurul din Inotesti,
am el a fost descoperit de lucrätorii ce säpau. via
Dr. Inotescu proprietarul, acum 15 ani, a
putut achizitiona cele 64 piese.
Dar la reaua credintä a d-lui L. R. se
adaugá lipsa de discernärnânt observator, este atunci când
d-sa declarä tipul monetelor «tip Buzeu» ar fi inedit, i
aceasta numai spre a fi contrázicere descrierea mea.
ar fi controlat mai bine atlasul Dessewffy No. 439-44
553, 555, Forrer No. 287 287 ar fi putut
constata prezenta tip, având monograme A, M, pe
care d-sa regret nu le-a putut observa. Deci afirmatia
asupra acestui punct datä in studiul men este
acum sä-mi fie dan d-lui L. R. o micä lectie :
Importanta mare a tezaurului din Inotesti, nu
faptul apar pentru prima oará un numár important de
de monograme (inedite) pe un tip de monete
celto-dace, ci dupá am arätat articolul meu,
portanta din punct de vedere arheologic primul
determinarea localitätei care acest tip de monete,
ce probabilitate a circulat, reprezintä din acest punct
de vedere un tip monetar localuicilor. al 2-lea
punct asupra am insistat, a fost prezenta pe acest tip a
unor simboluri ce sunt raport cu cultul soarelui ; subiect
ce a fäcut obiectul studiu al men publicat No. 59-60
al revistei noastre sub titlul : cSimboles religieux sur les mon-
naies celliques».
DR. G. SVERANU

www.dacoromanica.ro
53

DOCUMENTE
Zgripsori
In timpul anului 1821, boerii marii
negutätori ai Tärii Rornânesti, de rebelisti de
Turci, se reträseserd Transilvania, punându-si la adapost
averile. Intre altii, vestitul negustor din Craiova Hagi
Costea Petre, ale comerciale prindeau ca
de Oltenia intreaga, Muntenia
retii, Banatul, Serbia Bulgaria - mai ales partile
pleca pe la mijlocul lui Mai 1821 din Craiova,
Bucu-

13 care
-
spre de aici la Brasov, pentru ca
cele din urmä se aseze la Aici prirnea zilnic
prin posta austriacä, eu tot ce se la mosiile acare-
turile sale, dar mai ales prin care boerii refugiati la
Brasov solicitau Vremurile erau atât de grele,
iar fugarii scäpaserd, unii, numai viata.
Din Principat o capetenie turceasca, vechiul
prieten Hasan Huseinoglu, asigurandu-1 de prietenia mai
mult, de devotamentul care nu-i piara sa nu
i se strice nimic la mosii, din bucate celelalte.
Corespondenta casei lui Hagi Enus, aflatá acum la Arhi-
vele Statului, e tot alit de importantä ca a casei Hagi Pop
din Sibiu. Astfel aci gásim dela Obrenovici -
dinainte dupä - dela Tudor Vladimiresca, precum
dela tali fruntasii boierimei oltene. Multe suut
grecesti, rusesti. Dám deocamdata o scrisoare a stol-
nicului Theodor Iacovache, acel ce la 1821 era cautat spre a
fi fäcut «ispravnic de streini 1) . E vorba aici de
adicä zgipsori» (desigur dupá pajura bicefala ce
reversul) de curenta a politei.
Transcriem scrisoarea:
Cu dragose via
Din banii ce-m dumneata, dä la ale trecutului
Dechemvrie, cá gata, iatä aceasta
Cf. Emil Tudor ladimireseu -- Glose, i documenk noi, 1927.
4

www.dacoromanica.ro
54

pentru una nemtesti adicá zgripsori, ca sä-i numeri


ordeniia lui Chir Costache Ci priimindu polita, sá vor
numára acei una zgripsori polita
vor din socotealâ cu aceasa scrisoare.
pentru precum te-am sá mi ocazion
sigur, galbeni sá am
1821, 5, Braov.
ca un frate
IACOVACHE STOLNIC.

V0: Cinstitului al mieu ca un frate, dumnealui Chir Hagi


Petre Costea, cu fräteaseä dragoste,
Sibiu.
2. Pinegi
Extragem din , publicate
de arhiereul Narcis Cretulescu (« Arhiva» , 1909 p. 239), urmä-
toarea inscriptie, mentionând la 1559, existenta unei monete
pinegi», probabil forma a ungurescului :

«7068, Decembrie (1559). Cruce mare cu 8 cornuri,


säpata de Nichifor» lemn de maslin sau de
Pretul 92 pinegi pentru argint.
> pinegi pentru lemn.
» pinegi pentru petrele pretioase pentru
gàritare.
galbeni unguresti pentru aurul de poleit.
» 32 » pentru facerea lucrârilor».

3. Costande
1683 Neacsu Cantaragiul amaneteazá sale pentru
12 costande.
Intr'un izvod de cheltuieli pentru o din
sec. XVII:
io lei pe mid, 4 costande pe támâe, 3 orti pe
2 orti ort pe smochine, 8 cost. orez, 5 cost. pe piper,
8 cost. 4 cost. tinte, 5 cost. 4 lei 3 tij pe
mied, etc.
(Hasdeu, I p. 62 64).
C. B.

www.dacoromanica.ro
MEMBRII SOCIETÂTII NUMISMATICE ROMÂNE
LA 31 DECEMVR1E

Prezidenta de onoare
M. S. REGINA MARIA A ROMÂNIEI
Membri onorifici
Dr. C. Angelescu, prof. univ. Ministrul Instructiunii, Bucuresti, Str. C. A. Rosetti 11 b,
P. 3. S. L Antonovici, episeopul Husi.
P. S. S. Traian episcopul Lugojului, Lugoj.
L Bianu, profesor universitar, Membru Acad. Rom. Bucuresti. lea Victoriei 135.
Adrien Blanchet, membra al Institutului Frantei, Paris, Bulevardul Emile Augier 10
A. Bouclier, Paris, Avenue Messine 30.
Breitianu, Ministru de Finante, Bucuresti, Strada 19.
D. Burileanu, prof. universitar, BucureSi, Str. Buzesti 67.
A. Dicudonné, conservator la Cabinet des Médai des, Paris, BibliotUque Nationale.
profesor universitar. Cluj, lea Vietoriei 5.
Baron Fasciotti, fost ministru plenipotentiar, Roma.
P. profesor secundar. senator, Bucureti, Str. Sf. Ecaterina 2.
D. Hagi-Theodorarhi, mare industrias, Bucuresti, Str. V. Boerescu 6.
G. F. Hill, director la British Museum, Londra.
t. C. Joan, prof. secundar, membru al Consiliului Permanent,
N. lorga, profesor universitar M. A. R. Bucuresti,
B-dul Carol 5.
Bonaparte 6.
Oscar Kiriacescu, director Banca Nationalg, Bucuresti, Str. 93 A.
Kubitschek, profesor universitar Viena, IX Pichlegrasse 1.
prof. univ., M. A.R., Ministrul Cultelor Artelor, Bucuresti, Hotel Esplanade.
1. Lupaf, profesor universitar, fost ministru, Cluj.
. Law.eys, profesor universitar, Montreal (Canada). Av Lansdown 529.
B. Missir, fost presedinte al enatului, Bucuresti, Strada Berthelot 20.
G. Murnu, profesor universitar, M. A. R. Alen Blanc.
Mgr. R. fost arhiepiscop catolic, Eschenz (Elvetia).
L Nistor, prof. iv., Ministrul Lueriirilor M.A.R. Bucure§ti, Hotel Athé née Palace.
M. Orornolu, fost guvernator al Nationale,
Ermil Pangratz, rectorul Universitatii, Bucuresti, Str. Brezoianu 12.
Behr. Pick, profesor universitar, direetorul Cabinetului Numismatic, Gotha.
Prou, membre de l'Institut, Paris, des Chartes, Rue de la Sorbonne 19.
L prof. Acad. Bucuresti, Alea Vulpache 10 (Parcul Filipeseu).
Kurt director la Kaiser-Friedrich Museum, Berlin, C2 Lustgarten.
Simon, Consul general al Montreal (Canada).
An. Simu, mare proprietar, Bucuresti, Str. Eldorado 7.
Victor director la Creditul Industrial, Bucuresti. Bd. L. Catargiu 38.
0. membre de l'Institut. Paris, 8e Av. Montaigne 29.
C. cu, inspector general Siguranta Statului, Bucurqti, Str. Avram 22.
O. Tafrali, protesor universitar, Str. Carol 16.
Gr. Trancu-Iafi, fost ministru, Bucuresti, Str. Toamnei 48 bis.
Iuliu prof. universitar, Str. Popa Soare 55 bis.

www.dacoromanica.ro
56

Membri fondatori
M. S. rentier, lea 3.
G. S. mare proprietar, Bucurcsti, Str. Sf. Ion 9.
Boora a Romdniei, Bucuresti, Str. Lip§cani 7.
Marmorosch Blank Co., Str. Paris 4.
M. director de bana, BucureSi, Stada Dionisie 9.
Dr. C. medic, Bucuresti, Bulevardul L. Catargi 51.
N. adm. Casei Regale, Strada 24.
antreprenor de lucrTiri Strada Sperantei 47.
L C. director la Eforia Spit. Civile, Bucuresti, Str. 29.
Victor Popp, avocat, Bucuresti, Strada Salciilor 22.
M. profesor universitar, fost ministru, Bucuresti, Str. Alex. Lahovary 38.
D. Bucuresti Aleea Alexandra (Parcul Filipescu).
G. con f9rentiar universitar, Bucuresti, Strada Victor Emanuel Ill
G. Sion, avocat, mare proprietar, Targu-Ocna (Baciiu).
Fr. artist sculptor. Bucuressi, Strada V. Alexandri 14.
M. C. mare proprietar, M. A. R., Strada 14.

Membri fondatori-onorifici
Gussi, fost prefect, Bucuresti, Strada Scaune 40.
M. mare industrias, Bucuresti, Strada

Membri activi
Romeo Alessandrescu, proprietar, Strada Segmentului 3.
Victor Anastasia, secundar, Bucuresti, Bulevardul Ferdinand 26.
L Andriefescu, profesor universitar, directorul Muzeului de Antichithti, Bucuresti.
Dr. I. Androneseu, medic, Bulevardul L. Catargin 1.
Dr. I. farmacist, Bucuresti, Strada Labirint 29.
L Arapu, efor Institutului Sofian, Bucuregti, Strada Dionisie 30.
Dinu C. Arion, mare proprietar, Bucuresti, Strada Luminii 21.
Dr. Aura avocat,
D. mare proprietar, L. Catargiu 18.
A. profesor universitar, Bucuresti, Strada V. 33.
Emil profesor-sculptor, Bucuresti. Str. Bateriilor 56.
Valentin piofesor secundar, Strada Siiriiriei 14.
Sear lat Calimachi, mare proprietar, Strada Batiste 31.
Candrea, bancher, Sibiu.
Capsa, mare industrias, Bucuresti, Hotel Capsa.
Carniol, mare industrias, Strada Carol 30.
Cristofi arhitect, Bucuresti, Str. Avramn 6.
profesor universitar, Bucuresti, Str. Piata Amzei 8.
L Coroi, profesor universilar, Bucuresti. Strada Franklin
Cotoru, directorul primare,
D. secretar general al Nationale. Bucuresti, Str. Maria Rosetti 21 bis.
Bucuiesti, Strada Sf. Voivozi 39.
directorul chesturii Senatulni, Bucuresti, Str. C. Parcul Ferdinand.
C. ziarist, B Hotel Excelsior.
St. Emanoil, directorul general al Sigurantei Statului, Bucuresti, Bd. Pake 94.
G. Faranya, mare proprietar,
F. Ferry, functionar comercial Bucuresti, Str. Berzei 81

www.dacoromanica.ro
57

mare industrias, Bucuresti. Suter 19.


D. Z. Furnied, mare comerciant. Bucuresti, Splaiul 8.
Dr. medic, Bucuresti, Stradela Sf. Spiridon 6.
Maria Golescu, Strada Manu 32.
Colonel V Gorsehi, Strada Sevastopol 32.
lder, mare comerciant, Galati.
General G. Iannescu, pensionar, Strada Prudentei 3.
Dr. Ionescu-Brdila, director Ministerul Agriculturii, Bucuresti, Str. Popa Rusu 24.
inspector general secund. Bucuresti, lea Rahovei 48.
L Bucuresti, Pasagiul Imobiliara.
Kiritescu, ziarist, Bucuresti, Str. Episcopiei 4.
M. director de bancit Bucuresti, Blank B. 4.
Colonel C. Levexeanu. directorul Pirotehniei Armatei. Bueuresti. Str. 88.
Lupescu. contenciosului Casei cooperatie, Bucuresti, Str. Ing. Tärusanu 14.
Alex. .Maehedon, profesor, Bucuresti, Emil Costiuescu 21.
M. Manoilescu, fost ministru, Alexandru 22 (Parcul Filipescu).
Har. Marinescu, functionar, Bd. 17.
Richard sculptor, Str. Modrogan (Parcul Filipeseu).
P. Mihdeseu, sub-director g-al la R. M. S. Bucuresti B-dul Cuza 78.
Elna C. Moisil, inspectoare Bucuresti, Str. Arhivelor 4.
Const. .Moisil, director al Arhivelor Statului. Str..Arhivelor. 4.
Corneliu Noldovan, directorul Teatrului National, Strada Sf. Ionia 17.
Dr. , avocat, Muresului, Str. General Praporgescu 13.
Matei Nicolau, profesor, avocat, Bucuresti. Str. 11 Fevruarie 4.
C. Orghidan, inginer, fost directorul Bucuresti, B-dul Carol 22 bis.
Paul Nicorescu. profesor universitar,
C. N. Plopsor, profesor, Craiova, Strada Regina Elisabeta 28.
G Olsxewski, dir. muzeului Toma Stelian. oseaua Kiselef 8.
C. A. Orseanu, ziari-t, Bucuresti, Calea 312.
General Panaitescu, director la Banca Româneasd, Str. Alex. Bun 79.
C. Bucuresti, Str. Olari 32.
A. Papaxian, anticar, Strada
Radu Perianu, profesor secundar, Bucuresti, Strada Principatele-Unite 63.
Olimpia Petrescu, Bucuresti, Str. 37.
Nika Petrescu, advocat, Targu-Jiu (Gorj).
G. Popa-Liseanu, prof. secundar, deputat, Bucuresti, Calea Plevnei 24.
C. director de Bona, Muresului.
Aurelian Popescu, director la Banca Chrissoveloni, Str. 9.
M. Popescu, profesor arhivar-subdirector, Bucuresti. Str. Principatele-Unite 2.
C. Prodan, magistrat, Bulevardul Carol 61.
C. Protopopescu-Arges, directorul Senatului, Bucuresti, Strada Berzei 31.
N Radivon, mare industrias, Bucuresti, B-dul Elisabeta.
Pr. Rey, secretar general Comisia Europeang Danubiani, Galati.
Gr. Romalo, Sinaia, Ohica 73.
C. Rosetti, Str. Liei 2.
Al. Saint-Georges, consilier Muzeul Militar, Bucuresti, Str. 11 Iunie 17.
Matei Seulescu, avocat, Bucuresti, Str. Lahovari
Dr. Horia Slohoxianu, medic, Bucuresti, Str. Pompiliu Eliade 7.
General Solacolu, pensionar, Bucuresti, Strada Caragiale 17.
Artur Spiegel, director de bancä, Bucure0i, Str. 1.
Chr. Staicovici, mare indust. membru al Camerei de Comert, Bucuresti, Str. Bursei 2
Scarlat Stan, secretand Camerei Deputatilor, Strada Al. 2.
D. profesor, Bucuretsti, Strada M. Cornea 13.
D. Stoenescu, avocat deputat, Craiova.
Oh. Stratulat, magistrat, Bucuresti, Str. N. 33.
N. profesor, Str. General Praporgescu 22.
Pant. Synadino, mare comerciant, Str. Alexandru eel Bun 81.
Teodorescu, profesor universitar, Bucuresti, oseaua Jianu 8.
Alex. Tell, avocat, Bucuresti, Calea Victoriei 177.

www.dacoromanica.ro
58

G. Tomescu, administratorul Pescririilor Statulni, Brkila Str. Vapoarelor 8.


Lt.- Colonel L Bucuresti, Calea Victorici 24.
C. G. inginer Hotel Imperial.
A. Vasalopol, director Banca Chrissoveloni, Str. Lipscani.
C. Vasalopol, director Banca Chrissoveloni. Bucuresti, Str. Lipscani.
G. mare proprietar, (Fklticeni).
L conferentiar universitar. Bucuresti. Calea Plevnei 40.
Romulus Voinescu, peeped. Consiliului Super. Administrativ, Bucuresti, Str. Vântului 18.
G. profesor universitar,
Natalia Zamfirescu, Bucuresti, Bolintineanu 12.
N. firescu, procuror la Curtea de Ca,atie, Bucuresti, Strada V. Lasckr 4.

Membri corespondenti
Dr. Antonesru, medicul portului, Turnu-Severin.
Alex. P. Arbore, profesor secundar,
Gr. Avakian, profesor secundar, Cetatea Albo.
Jean Paris. Cabinet des Médailles, BibliotMque Nationale.
L profesor secundar, Bucuresti, Academia
Alex. profesor secundar. directortil liceului, Turnu-Severin.
Dr. Emil Bahrfeldt, Berlin, Str. Meierottostr 8.
Dr. Max. Bahrfeldt, pensionar. Halle (Saale) Germania.
Lucia Bors, profesoarii. Str.
Toma Bulat, profesor facult. teologie,
tefan Ciuccanu. profesor, directorul normale din Arad.
Virgil secret.-dir. Comis. Monum. Ist. Minsterul Cultelor.
Vasde Green, profesor universitar,
A. Loehr, Wien, I. Burgring 5.
mare industrias,
C. N. Mateescu, profesor secundar, Rámnicu-Wilcea.
Metaxa, asistent la Muzeul de Antichitkti,
Dr. A. .Metxulescu, inspector sanitar, Craiova.
Stoica Nicolaescu, profesor secundar, Bucumsti, Strada 13 Septembrie 53.
profesor la Universitate, Cluj.
L. rentier, Wien, Estephtz 3.
D. M. Teodorescu, profesor universitar, Cluj.
N. profesor la normalk, Galati.
C. Zoppa, profesor secundar, Str. Clopotclor 4.

www.dacoromanica.ro
59

SOMMAIRE

M. C. Soutzo, La numismatique archaKque et les


anepigraphes au type de la tortue de mer (Texte francais).
Dr. G. Sevcreano, Ornements et monnaie des Geto-Daces
(pL Les recherches d'arhéologie protohistorique faites
présent en Dacie nous permettent de fixer trois époques dans le
developement de l'art gétique :
r. L'art gétique pur, correspondant l'âge du bronze,
700 a. I. C.) et representé des objets comme ceux de
la I fig. -9. Les objets-monnaie étaient dans cette époque des
bagues ouvertes en or.
2. L'art géto-scythique, (700-300) et representé par des objets.
comme ceux de la pl. I fig. et II fig. es-08 et fig. de la pag. 14.
Cet art est influencé par les conceptions et la technique des Scythes
qui ont en vahi dans ces temps en Dacie.
3. L'art géto-celtique, caracterisé par l'influence des Celtes
établis dans le voisinage des Daces (pl. III fig. 19-22).
Les objets de parure réproduits dans les planches pro-
vient de la riche collection que l'auteur.
Victor Les médailles des présidents de la Républi-
que Francaise. L'auteur, qui posséde une serie des médailles
frappées en l'honneur des présidents de la République Francaise;
fait la déscription de toutes ces médailles et la biographie de cha-
que président. Paul Deschanel est le seul président pour lequel on
n'a pas frappé de médaille.
Const. Moisil, Le cinquantenaire de la Dobrogea et la numismatique
Dobrogea nous offre une source riche pour les recherches
mismatiques. Avant sa réanexion la Roumanie les anciennes
monnaies de cette province étaient peu connues. que les col-
lectionneurs et les numismates roumains ont commencé de faire
des recherches plus étendues, on a decouvert non seulement de nom-
breuses frappées dans l'antiquité par les cités grecques :
Histria, Callatia, Torni et Dionysopolis, mais aussi une grande quan-
tité de monnaies .qui ont circulées jadis dans cette région (monnaies
de Philippe II de Macédoine, d'Alexandre le Grand, de Lysimach, de
de Thasos, monnaies des rois scythes, monnaies romaines con-
sulaires et impériales, byzantines et roumaines). Elle nous font con-
naître le developement économique et cornmerciel de cette région
dans les diférentes époques du passé et les influences politiques et
culturelles qui se sont produites.
www.dacoromanica.ro
60

M. Popesco, Les monnaies qui ont en Valachie la fin


XVIII-e Un décrèt du Prince de Coburg de 1789, lors de
l'ocupation militaire de la Valachie par les armées autrichiennes,
nous relève les monnaies qui étaient employées en Valachie Ce
sont des monnaies autrichiennes, russes et turques en or, en argent
et en bronze.
Dr. G. Severeano, Réponse Mr. Ruzicka, concernant les
monnaies decouvertes Inotesti (dep. de Buzeu) et publiées dans
ce no. 61--64 de 1927.
Documents publiés par Emil
Tableau des membres de la Société en 1928.

APEL
De oarece din colectiunea medalistica a societatii noastre lip-
sesc medaliile pentru Domnitorii Români, persoanele
cari dublete din aceste medalii bine-voiasca a le
pentru colectiunea societatii.
Trimiterile se fac pe adresa d-lui Const. Bucuresti VI, Str.
Arhivelor No. 4

www.dacoromanica.ro
Societ. Rom. XXIII 1828).

2 3 4

5 6 7

8 9

lo

. de aur Geto-trac. 2. 3. 4. 5. Monete inelare de aur getice Ep. Br. IV. 6. Moneta-fusaiol
de aur getica Ep. Bronz IV. 7. Spirala de aur getica Ep. Br. IV. de aur getice
Bronz IV. www.dacoromanica.ro
Colier torques de aur Geto-Scytic Ep. Hallstadt 1.
Buletinu1 Numism. Rom. XXIII (1928) Plansa

11

13

o
o
o 17

Epoca 1. 11. Ac de cap aur. 12. lan bronz. 13. Fibula bronz. 14. in spiral:I.
15. Bratara forma in www.dacoromanica.ro
Monete de aur Getice. 17. bronz in
18

20

19 21

22

18. de aur Geto-Scytica ep. 19. Colier argiut masiv ep. la 20.
argint Ep. la Thine. 21. GetoLtrac argint Ep. la 22. Fibula de argint eu
celto-dac Ep. la Thène.
www.dacoromanica.ro
Plana IV

Preedinlilor Republicei Franceze.


1. Thiers. 2. Sadi Carnal. 3 R. Poincaré.

Bulelinul Rom. XXIII_(1928). www.dacoromanica.ro


W
N

Republicei Franceze.
I Millerand. 2 Gaston Doumergue.

www.dacoromanica.ro
Bulelinul Societ. NumIsm. Rom. XXIII (1928).
Plansd V

Marna (Generahi Gallieru).


dm 1918 vanonul in ca s'a sernnat armistitiu.).

I3uIetinuI Rom. XXIII (1928). www.dacoromanica.ro


CIRTI REVISTE PRIMITE LA REDACTIE

Arethuse, revue trimestrielle dirigée par Jean Babe lon et Pierre


d'Espezell, Paris. Fasc. 18-20.
Berliner Neue Folge, herausgegeben von Emil Bahr-
feldt, Berlin. Nr. 301-312.
der numismatischen Gesellschaft in Wien. Bd. XVI 13-18.
Numismatisches Literatur-Blatt von Prof. Dr. Max von Bahrfeldt,
Halle (Saale). Nr. 269-280.
Numismaticky Casopis Ceskoslovensky (Revista numismatia ceho-
vacK) redactaa de Dr. Gustav Praga. Anul IV,
4.
Revue Numismatique dirigée par G. Schlumberger, A. Blanchet,
A. Diendonn6, tom XXXI Paris 1928.

CRONICA ARHEOLOGICI

compIecte: anul I lei 120; anul â lei ;


anul itlei 50; anul lei 60; anul lei ; anul
lei 80.
Redaciia Administratia : Str. Arhivelor 4, Bucuregti (VI).

www.dacoromanica.ro
DIN PUBLICATIILE MEMBRILOR SOCIETATII NUMISMATICE ROMANE

CONST. MOISIL, Studii cercetári numismatice


I. Consideraiiuni asupra monetelor lui Mircea cd
o de monete) » io.-
II. Medaliile lui Constantin Vodä Brdncoveanu
5 figuri) sfârsitä
III. D. A. Sturdza numismatica
un portret)
IV. Contribuliuni la istoria monetdriei vechi ro-
sfârsi
V. lui 17 figuri) . . lei io.-
VI. monetare ale Domnilor
figuri)
VII. Monete podoabe dela al
XV-lea figuri text) . lei ro.-
VIII. Numismatica Dobrogei 85 figuri) . . . » 15.-
XI. Medalia lui Mihai-Viteazul. Moneta lui Ba-
sarab- Voevod. Originea ban" » 5.-
XII. Numismatica fi descoperirile dela Curtea de
Argo 7 fig.). Arta noasträ » 4.-
XIII. medalii privitoare la istorza teatrului
romdnesc 2 figuri) » 4.-
XIV. Monet& Dacilor 20 figuri) »

XV. Biletul de Imprumutare al comitetului revo-


lutionar din 1853 » 4.-
XVI. Opera a d-lui C. Sutzu.- Cele
mai vechi monete din Istros Io.-
XVII. Dou surori: numismatica
XVIII. Din numismatica » ro.-
Radu I Basarab io.-
-
XIX. Monetele .
Monete vechi romdnesti inedite sau putin cunoscute
»

8.-
- (Analele Academiei Române)
Basarabilor, Cluj 1924 .....
Monetdria
24 fig.
timpul dinastiei
.

5o.-
- Sur les trouvailles de monnaies byzantines en
Roumanie, 1924 .
»

-
5.-
- Monet& i Medaliile lui
VICTOR N. POPP, Primele bilete de
. . . . » -
25.-
-- Tezaurul din Gherghina
Dr. G. SEVEREANU, Catalogul medaliilor
romdnefti
Contributiunz la inceputul numism.
. .
»
»
5.-
M. C. SUTZU, Monete inedite din orasele noastre
is.-
- (Analele Academiei Române)
Contributzunea numismaticei la istoria
15.-
- transdundrene (Analele Acad. Rom.) .
aszro-chaldeene ale greutdtilor romane
»

5.-
-- (An.
Mina ponderald
Rom.)
din Perinthus (An. Acad. Rom ) » 5.-
- Pondari
Despre numzsmatica (An. Acad. Rom )
fi monete din orasele noastre
Originea monetelor. Trad. de C. Moisil- .
pontice
. »
»
»
io.-
www.dacoromanica.ro