Sunteți pe pagina 1din 153

Competenta in

utilizarea ambarcatiunilor de
supravietuire si a barcilor de urgenta

1
Scopul programului

Asigura:
- cunostintele de ordin aplicativ
- deprinderi practice necesare - lansarii la apa
- conducerii in siguranta a
barcilor de urgenta si
ambarcatiunilor de
supravietuire, in situatii de
urgenta,

conform

Codului STCW, Sectiunea A-VI/2.

2
Obiective

- sa lanseze / conduca o ambarcatiune


de salvare sau o barca de urgenta,

- sa acorde asistenta naufragiatilor si


ambarcatiunilor de supravietuire si

- sa organizeze supravietuirea oamenilor


din ambarcatiuni, pana la sosirea
echipelor de cautare si salvare.

3
Cursantul trebuie sa fie capabil:

• sa redreseze pluta de salvare rasturnata

• sa interpreteze marcajele de pe o
ambarcatiune de supravietuire

• sa dea comenzile corecte pentru lansarea ambarcatiunilor de


supravietuire
• sa dea comenzile corecte pentru imbarcarea/debarcarea
ocupantilor si indepartarea de nava
4
Cursantul trebuie sa fie capabil:

• sa pregateasca si sa lanseze, in siguranta, o ambarcatiune

• sa recupereze, in siguranta, o ambarcatiune de supravietuire


sau o barca de urgenta;

• sa porneasca si sa actioneze un motor


de barca de salvare

5
Cursantul trebuie sa fie capabil:

• sa traga la rame si sa guverneze o barca de salvare

• sa guverneze dupa compasul de barca

• sa utilizeze echipamentul ambarcatiunilor de supravietuire

• sa instaleze dispozitivele pentru


localizare/detectare
6
Cursantul trebuie sa fie capabil:

• sa utilizeze echipamentul radio din ambarcatiunile de


supravietuire

• sa utilizeze echipamentul de semnalizare,


inclusiv materialul pirotehnic

• sa ingijeasca persoanele ranite pe timpul,


sau dupa abandonarea navei utilizind
trusa de prim ajutor medical si tehnicile
de resuscitare
7
Definitii conform SOLAS:

Codul international al mijloacelor de salvare


(International Life-saving Appliance Code)
sau Codul LSA;

adoptat de Comitetul de Siguranta Maritima al IMO, care furnizeaza


standardele internationale pentru mijloacele de salvare prevazute
in Capitolul III al Conventiei SOLAS 8
Definitii conform SOLAS

Ambarcatiune de supravietuire (survival craft) este o


ambarcatiune capabila sa mentina in viata persoanele
naufragiate, dupa abandonarea navei. Este termenul generic
pentru barci si plute

9
Definitii conform SOLAS

Barca de urgenta (rescue boat) este destinata salvarii


naufragiatilor si gruparii ambarcatiunilor de supravietuire (plute
si barci desalvare)

10
Definitii conform SOLAS

Barca de salvare rapida (fast rescue boat) este prevazuta


pentru navele de pasageri de tip ro-ro si este o barca de
urgenta rapida

11
Definitii conform SOLAS
Sistemul de evacuare marina (marine evacuation system)
este un dispozitiv destinat transferului rapid al persoanelor,
de la puntea de imbarcare a unei nave, la o ambarcatiune de
supravietuire care pluteste in apropiere

12
Definitii conform SOLAS

Costumul antiexpunere (anti-exposure suit - AES)


este un costum de protectie destinat echipajului barcilor de
urgenta si echipei de deservire a sistemului de evacuare
marina.

13
Definitii conform SOLAS

Costumul de imersiune (immersion suit)


este un costum de protectie, care reduce pierderea de caldura
a corpului persoanei care il poarta, in apa rece.

14
Definitii conform SOLAS

Mijlocul de protectie termica (thermal protective aid - TPA)


este un sac (sau costum)
confectionat din material
impermeabil, cu conductivitate
termica redusa.

15
Definitii conform SOLAS

Lansarea in plutire libera (float-free launching)


este acea metoda de lansare a unei ambarcatiuni de
supravietuire (barca sau pluta), in care aceasta este eliberata
automat de pe o nava care se scufunda si este gata de
utilizare.

16
Definitii conform SOLAS

Lansarea in cadere libera (free-fall launching)


este acea metoda de lansare a unei ambarcatiuni de
supravioetuire (barca sau pluta), in care aceasta, impreuna cu
persoanele si
echipamentul de la bordul
sau, este eliberata si
lasata sa cada in mare,
fara nici un dispozitiv de
restrangere.

17
Manualul de instruire

Conform Cap.III/Reg.35 trebuie sa existe


in fiecare careu sau in fiecare cabina.
Va cuprinde instructiuni si informatii
exprimate in termeni accesibili
referitoare la:
- echipamentul de salvare instalat
la bordul navei
- metode de supravietuire

18
Manualul de instruire
explica

• imbracarea echipamentului individual de salvare

• adunarea la locurile desemnate prin


rolurile de apel

• imbarcarea/lansarea si indepartarea de nava a


ambarcatiunilor de supravietuire

• metoda de lansare din interiorul


ambarcatiunii de salvare
19
Manualul de instruire
explica

• eliberarea ambarcatiunilor din dispozitivele de


lansare
• utilizarea dispozitivelor de protectie
din zona de lansare
• iluminatul in zona de lansare
a ambarcatiunilor

• utilizarea intregului echipament de salvare

• utilizarea intregului echipament


de semnalizare
20
Manualul de instruire
explica

• utilizarea ancorelor de furtuna


• utilizarea motorului de barca si a accesoriilor
acestuia
• recuperarea ambarcatiunilor,
punerea la post si amararea lor

• riscurile expunerii la intemperii


(necesitatea hainelor calduroase)

• instructiuni pentru repararea echipamentului


de salvare, in caz de urgenta. 21
Manualul de instruire
explica

• utilizarea optima a mijloacelor de


supravietuire din ambarcatiuni

• metode de recuperare, inclusiv


utilizarea dispozitivelor elicopterului
(chinga, cos, plasa, targa, scaun, ham)
a dispozitivelor de la uscat si
a aruncatorului de bandula.

• orice alte sisteme/dispozitive cuprinse in


rolurile de apel. 22
Situatii de urgenta ce impun abandonarea
navei
• coliziunea cu alta nava

• esuarea navei

• incendiu/explozie la bord

• scufundarea navei
• inundarea compartimentelor navei
• accidente cauzate de marfurile periculoase
• pierderea stabilitatii navei
• avarierea corpului navei
• amenintare cu bomba 23
Situatii de urgenta ce ar necesita lansarea si
utilizarea barcilor de urgenta

- abandonarea navei
- om la apa
- remorcarea si salvarea unei ambarcatiuni a unei nave
sinistrate

Atentie: in caz de incendiu este prudent sa se lanseze


numai o parte a ambarcatiunilor de supravietuire,
pentru a fi pe atentiune, in timp ce lupta impotriva
incendiului trebuie continuata.
24
Comunicatii la bordul navei, sistemele de
alarma
(SOLAS, Cap III/ Reg 6)

Intre:
posturile de control al situatiilor de urgenta
(emergency control stations),

posturile de adunare
(muster stations / assembly stations),

posturile de imbarcare (embarkation stations)

trebuie sa existe mijloace de comunicatie (cu doua cai) fixe,


portabile sau ambele sisteme.
25
Comunicatii la bordul navei, sistemele de
alarma
(SOLAS, Cap III/ Reg 6)

Navele trebuie echipate cu un sistem de alarma generala


(general emergency alarm system), capabil sa emite
semnalul de alarma generala, care consta din cel putin 7
sunete scurte, urmate de un sunet lung.

Acest semnal va fi utilizat pentru convocarea urgenta a


echipajului si a pasagerilor la posturile de adunare si pentru
initierea actiunilor incluse in rolul de apel.

26
Comunicatii la bordul navei, sistemele de
alarma
(SOLAS, Cap III/Reg 6)

Sistemul de alarma generale trebuie suplimentat cu un sistem


de adresare publica (public address system), prin care se
transmit mesajele verbale catre echipaj si pasageri.
La activarea sistemului de alarma generala, sistemele audio de
agrement trebuie sa fie decuplate automat.
Sistemul de alarma generala trebuie sa poata fi auzit in toate
spatiile de locuit, spatiile de lucru si pe toate puntile deschise.
Dupa declansare, semnalul de alarma generala trebuie sa fie
repetat continuu, pana cand este anulat manual, sau intrerupt
temporar de un mesaj prin sistemul de adresare publica.

27
Rolul de apel si instructiunile in caz de
urgenta
(SOLAS, Cap III/Reg 37)

Rolurile navei reprezinta procedurile desemnate, care trebuie


urmate in diferite situatii de urgenta ivite la bord.

Rolul de apel (muster list) trebuie sa specifice detaliile privind


semnalul de alarma generala, sistemul de adresare publica,
precum si actiunile care trebuie intreprinse de echipaj si
pasageri, la auzul semnalului de alarma generala.

Deasemenea, rolul de apel trebuie sa specifice cum va fi dat


ordinul de abandonare a navei.

28
Rolul de apel si instructiunile in caz de
urgenta
(SOLAS,CapIII/Reg.37)

In general, rolul de apel cuprinde :


- detalii privind semnalul de alarma generala
- functia/numele cui se adreseaza
- postul de adunare in caz de apel
- atributiile specifice pentru fiecare situatie de urgenta cuprinsa in
rol
- lista materialelor/echipamentelor care trebuie aduse la postul de
adunare

29
Rolul de apel si instructiunile in caz de
urgenta
(SOLAS,CapIII/Reg.37)

Rolul de apel trebuie sa cuprinda atributiile pentru diferiti


membri ai echipajului, care sa includa:
- inchiderea portilor etanse, a usilor de incendiu,a valvulelor, a
scurgerilor, a hublourilor laterale, a spiraelor, a sabordurilor si a
altor deschideri ale navei
- echiparea ambarcatiunilor de supravietuire si a altor mijloace de
salvare
- pregatirea si lansarea ambarcatiunilor de supravietuire

30
Rolul de apel si instructiunile in caz de
urgenta
(SOLAS,CapIII/Reg.37)

- pregatirea altor mijloace de salvare

- apelul pasagerilor

- utilizarea echipamentului pentru comunicatii

- componenta echipei de interventie pentru stingerea incendiilor

- atributii specifice referitoare la utilizarea echipamentului si


instalatiilor de stins incendiul
31
Rolul de apel si instructiunile in caz de
urgenta
(SOLAS,CapIII/Reg.37)

In rolul de apel trebuie specificat numele ofiterului


desemnat/responsabil pentru intretinerea corespunzatoare a
echipamentelor si mijloacelor de salvare si de stins incendiu,
astfel ca acestea sa fie gata in permanenta pentru utilizarea
imediata.

Deasemeni in rol trebuie specificati inlocuitorii persoanelor


cheie, care ar fi incapabile sa-si exercite atributiile (ranite,
disparute etc.)

32
Rolul de apel si instructiunile in caz de
urgenta
(SOLAS,CapIII/Reg.37)

Rolul de apel va include si atributiile echipajului, privitor la


pasagerii de la bordul nave:
- avertizarea pasagerilor
- verificarea daca pasagerii au imbracaminta
corespunzatoare si daca au imbracat
corespunzator vesta da salvare
- adunarea pasagerilor la posturile de adunare
- mentinerea ordinii pe caile de acces
- controlul deplasarii pasagerilor pe nava
- asigurarea suficienta de paturi
33
Rolul de apel si instructiunile in caz de
urgenta
(SOLAS,CapIII/Reg.37)

Rolul de apel trebuie afisat vizibil pe nava (pe comanda de


navigatie, in compartimentul de control al masinilor, in careuri si
pe culoare, la fiecare punte locuitasi actualizat dupa fiecare
schimbare efectuata in echipaj sau in dotarea navei
(echipamente noi)

Conducatorul (inlocuitorul sau) unei ambarcatiuni de


supravietuire sau a unei barci de urgenta trebuie sa aiba o lista
cu ehipajul sau.

34
Exercitii de rol
(SOLAS,Cap III/Reg.19)
Fiecare membru din echipaj trebuie sa participe, cel putin o data
pe luna la un exercitiu de abandon si unul de incendiu

Fiecare exercitiu de abandon trebuie sa includa:


- convocarea pasagerilor si echipajului la posturile de adunare,
utilizind semnalul de alarma generala
- prezentarea pasagerilor si a echipajului la locurile de adunare
- verificarea imbracamintei corespunzatoare
- verificarea vestelor de salvare

35
Exercitii de rol
(SOLAS,CapIII/Reg.19)

• coborirea (a cel putin) uneia din barci de salvare


• pornirea si oprirea motorului de barca
• operarea gruielor utilizate pentru lansarea plutelor de salvare
• o simulare de cautare si salvare a pasagerilor blocati in cabine
• instructiuni de utilizare a echipamentului radio din ambarcatiuni

36
Exercitii de rol
(SOLAS,CapIII/Reg.19)

Fiecare exercitiu de stins incendiu trebuie sa includa:


- prezentarea echipelor de interventie la locurile de adunare-
pregatirea
- pornirea unei pompe de incendiu,
utilizind cel putin doua jeturi de apa
- verificarea costumelor de pompier
si a celorlalte echipamente personale
- verificarea echipamentului pentru comunicatii
- verificarea inchiderilor etanse
- verificarea pregatirii/organizarii echipelor de interventii
37
Antrenarea la bordul navei si instruirea
echipajului
(SOLAS,CapIII/Reg.19)

• Nu mai tarziu de doua saptamini de la imbarcare, membrii de


echipaj trebuie antrenati, la bordul navei, pentru a fi capabili sa
utilizeze echipamentele si mijloacele de salvare, precum si cele
de stins incendiul.

• La fiecare 2 luni se va face un instructaj vizand diferite parti ale


echipamentelor sau mijloacelor de salvare si de stins incendiul
ce trebuie acoperite.

38
Antrenarea la bordul navei si instruirea
echipajului
(SOLAS, CapIII/Reg.19 )
Un asemenea instructaj trebuie facut fiecarui membru de echipaj
si va include:
- localizarea si utilizarea echipamentului de salvare
- operarea si utilizarea plutelor de salvare goflabile de la bord
- localizarea si utilizarea cailor de evacuare
- hipotermia-tratament/prim ajutor
- instructiuni speciale necesare pentru utilizarea mijloacelor de
salvare in conditii meteorologice grele (vant/val)
- localizarea si utilizarea mijloacelor de stins incendiu

La navele echipate cu plute de salvare, care se lanseaza cu gruie,


se vor organiza periodic (la maxim 4 luni) antrenamente pentru
lansarea acestora.
39
Starea de operare permanenta, intretinerea si
inspectarea echipamentului de salvare
(SOLAS,CapIII,Reg 20 si 36)

• Inainte de plecarea din port, precum si pe toata perioada


voiajului, toate mijloacele de salvare trebuie sa fie, in
permanenta, in stare buna si gata pentru utilizare imediata.

• Instructiunile privind intretinerea, la bordul navei, a mijloacelor


de salvare trebuie redactate clar, ilustrate pe cat posibil si, dupa
caz, sa includa urmatoarele aspecte, pentru fiecare mijloc de
salvare in parte:

40
Inspectarea plutelor si vestelor de salvare
gonflabile, a sistemelor de evacuare marina si
a barcilor de urgenta gonflate
• Plutele si vestele de salvare gonflabile,
sistemele de evacuare marina – inspectate
de personal specializat, la interval de maxim
12 luni. Fiecare sistem de evacuare marina
trebuie depliat/desfasurat prin rotatie,
cel putin o data la sase luni.

• Reparatiile si intretinerea barcilor de urgenta gonflate -


conform instructiunilor producatorului.

• In caz de urgenta, la bordul navei se vor efectua lucrari de


reparatii provizorii dupa care atunci cand este posibil, se vor
efectua reparatiile definitive, de catre o firma
specializata/aprobata.
41
• O lista de verificare (check-list) pentru efectuarea inspectiilor
periodice
• Instructiuni pentru intretinere si reparatii
• Graficul de desfasurare a lucrarilor de intretinere periodica
• Diagrama punctelor de ungere si uleiurile recomandate
• Lista pieselor de schimb
• Lista surselor de aprovizionare cu piese de schimb
• Un jurnal pentru inregistrarea inspectiilor si a activitatilor de
intretinere
• Pentru mijloacele de salvare si pentru componentele acestora,
care sunt supuse uzurii excesive (sau consumului) si trebuie
inlocuite regulat, trebuie prevazute piese de schimb si
echipament corespunzator pentru efectuarea reparatiilor.

42
Intretinerea curentilor de palanc utilizati
pentru lansarea ambarcatiunilor

• Curentii de palanc utilizati pentru lansarea ambarcatiunilor de


supravietuire si a barcilor de urgenta trebuie intorsi la interval
de maxim 30 luni si inlocuiti, ori de cite ori este nevoie (datorita
deteriorarilor) sau, oricum la maxim 5 ani.

• In locul intoarcerii curentilor, Administratiile pot accepta


inspectarea periodica a acestora, cu inlocuirea lor ori de cate
ori este nevoie (datorita deteriorarii) sau, oricum, la interval de
maxim 4 ani.

43
Inspectarea mijloacelor de salvare

Saptaminal, trebuie efectuate urmatoarele teste si inspectii:


• Toate ambarcatiunile de supravietuire,barcile de urgenta si
dispozitivele de lansare ale acestora trebuie inspectate vizual,
pentru a se asigura ca sunt gata de utilizare

• Toate motoarele barcilor de salvare si ale barcilor de urgenta


trebuie sa fie pornite, cel putin 3 minute; pe timpul functionarii
motorului, se va verifica sistemul de cuplare/decuplare a elicei
daca functioneaza corespunzator

• Se va testa sistemul de alarma generala.

• Raportul lunar asupra inspectiei va fi inscris in jurnalul de bod.

44
Inspectarea plutelor si vestelor de salvare
gonflabile, a sistemelor de evacuare marina si
a barcilor de urgenta gonflate

• Toate plutele, vestele si sistemele de evacuare marina gonflabile trebuie


inspectate de firma specializata/aprobata la maxim 12 luni. Sistemul de
evacuare marina trebuie depliat/desfasurat in afara bordului prin rotatie la
cel putin odata la sase luni.

• Eventuale reparatii se fac conform instructiunilor firmei producatoare.


Dispozitivele hidrostatice de eliberare automata (hydrostatic release units)
in plutire libera, a ambarcatiunilor si a radiobalizelor pentru localizarea
sinistrelor (EPIRB) trebuie inspectate de o firma specializata/aprobata, la
interval de maxim 12 luni.
• Toate containerele, consolele, rastelele sau alte locatii similare de stivuire a
echipamentului de salvare trebuie marcate corespunzator, cu simbolurile
IMO, indicandu-se dispozitivele continute si scopul lor. In cazul cand sunt
stivuite mai multe dispozitive in locatia respectiva , se va indica si numarul
acestora

45
Inspectarea plutelor si vestelor de salvare
gonflabile, a sistemelor de evacuare marina si
a barcilor de urgenta gonflate
• Dispozitivele de lansare a ambarcatiunilor de supravietuire si a barcilor de
urgenta trebuie inspectate periodic, conform “instructiunilor de intretinere a
mijloacelor de salvare. Examinari complete la maxim 5 ani. Sunt supuse
testului dinamic, pentru frina vinciurilor

• Dispozitivele de eliberare in sarcina (on-load release gear) a barcilor de


salvare trebuie inspectate conform ”instructiunilor de intretinere a mijloacelor
de salvare”.
• De asemenea, ele trebuie supuse unei examinari complete si testarii, pe
timpul inspectiilor tehnice periodice (cerute de Conventia SOLAS, Cap.I,
Reg.7, Reg.8), care trebuie efectuate de personal antrenat si familiarizat cu
acest sistem

• Cel putin odata la 5 ani, aceste dispozitive trebuie supuse unei revizii, dupa
care testarea operationala, cu o greutate cu 10% mai mare decit masa totala
a barcii de salvare (complet echipata si armata).

46
Echipamentul individual de salvare
(SOLAS, Cap III/Reg.7/22/32 si Codul LSA)
Codul LSA - standarele constructive si testele de performanta pentru echipamentul
individual de salvare:
• Colac de salvare (lifebuoy):
- lumina cu autoaprindere
- geamandura fumigena cu autoactivare
- saula plutitoare.

• Vesta de salvare (lifejacket):


- vesta de salvare gonflabila
- lumina vestei de salvare.

• Costum de imersiune (immersion suit):


- cerinte privind izolatia termica;
- cerinte de flotabilitate.

• Costum antiexpunere (anti-exposure suit-AES):


- cerinte privind izolatia termica;
- cerinte de stabilitate.

• Mijloc de protectie termica (thermal protective aid-TPa)


47
Echipamentul de semnalizare
(SOLAS, CapIII/Reg.6 si Codul LSA)

• Ambarcatiunile de supravietuire si barcile de urgenta sunt


dotate cu echipament de semnalizare (mareste sansele de
localizare).
• Inventarul ambarcatiunilor:
– Rachete parasuta (rocket parachute flares) - 4buc
– Facle de mina (hand flares) - 6 buc.
– Geamanduri fumigene (buoyant smoke signals) - 2buc
– Lanterna electrica etansa (waterproof electric torch) - 1buc
– Proiector (search light), (pt barci salvare si urgenta) - 1 buc
– Oglinda de semnalizare (daylight signalling mirror) - 1buc
– Fluier (whistle) -1 buc.
– Reflector radar (radar reflector), (care nu au transponder radar-SART)-
1buc
– Lampa manuala exterioara (external manually controlled lamp) - 1buc.
– Card ilustrat cu semnale de salvare (life-saving signals) - 1 buc. 48
Echipamentul de semnalizare
(SOLAS, CapIII/Reg.6 si Codul LSA)

In afara echipamentului de semnalizare amplasat in


ambarcatiunile de supravietuire si barcile de urgenta, la
bordul navei trebuie sa existe 12 rachete parasuta
in/langa comanda de navigatie.

Pentru situatii de urgenta (ex. Remorcare) fiecare nava trebuie


prevazuta cu un dispozitiv de aruncare a bandulei (line-throwing
appliance). Acest dispozitiv trebuie sa includa cel putin patru proiectile,
fiecare fiind capabil sa arunce cel putin
230 metri de bandula, pe vreme buna.

49
Echipamentul radio pentru salvarea vietii pe
mare
(SOLAS, Cap.III/Reg.6, Cap.IV/Reg.7)

Fiecare nava trebuie sa fie prevazuta cu urmatorul


echipament radio, destinat salvarii vietii pe mare:
- radiobaliza pentru localizarea naufragiatilor
(Emergency Position-Indicating Radio Beacon - EPIRB)
(minim 48 ore functionare) – 1 buc

- transponder radar
(Search And Rescue radar Transponders - SART)
(min. 96 ore regim de atentiune si
min. 8 ore in regim de emisie continua) – 2 buc

- transiver radiotelefonic VHF (two-way VHF


50
radiotelephone apparatus) (opereaza minim 8 ore) - 3buc.
Echipamentul colectiv de salvare
(Codul LSA)

• Pluta de salvare(liferaft)-cerinte generale


• Sa reziste la expunere timp de 30 de zile, in stare de plutire,in orice conditii
ale marii;
• Dupa aruncarea in mare, de la 18 metri inaltime,
pluta si echipamentul sau sa poata fi utilizate
satiasfacator;

• Sa reziste la sarituri repetate ale ocupantilor, de la minim 4,5 m deasupra


dublufundului, indiferent daca tenda este ridicata sau nu;
• Sa poata fi remorcata, pe vreme buna, cu o viteza de minim 3 noduri, cand
este complet echipata si armata si are lansata o ancora de furtuna;
• Capacitate minima 6 persoane;
• Masa totala (inclusiv containerul) 185 de kilograme;

51
Accesoriile plutei de salvare

• Chingi de amaraj

• O barbeta de minim 15 metri lungime

• O lampa exterioara controlata manual,


cu o lumina alba, continua sau cu sclipiri
(intre 50-70 pe minut), care se aprinde
automat cand se ridica tenda si
functioneaza minim 12 ore;

• O lampa interioara controlata manual,


care se aprinde automat cand se ridica
tenda, permite citirea instructiunilor din
ambarcatiune si functioneaza minim 12 ore.

52
Plute de salvare lansate din gruie

• Suplimentar se cer urmatoarele conditii:

- cand sunt complet echipate si armate,sa reziste la impactul lateral cu bordajul navei
(la o viteza de peste 3,5 m/s) sau la o cadere de la o inaltime de peste 3 metri, fara
avarii care sa-I afecteze functionalitatea;

- sa aibe mijloace de apropiere de nava, la puntea


de imbarcare,si de legare in siguranta, pe timpul
imbarcarii persoanelor;

- la navele de pasageri, plutele de salvare


care se lanseaza cu gruie trebuie astfel
amplasate, incat sa permita imbarcarea
numarului maxim permis de persoane in
timpul cel mai scurt

• Plutele de salvare din gruie prezinta avantajul ca persoanele evacuate ramin cu


hainele uscate, marind sansele de supravietuire
53
Echipamentul plutelor de salvare
• Un inel de salvare (rescue quoit) plutitor, atasat de
o saula plutitoare de minim 30 de metri lungime;
• Un cutit nepliabil, cu miner plutitor, si saula atasata
tinut intr-un buzunar exterior;
• Un ispol plutitor;
• Doi (2) bureti;
• Doua(2) ancore de furtuna;
• Doua(2) padele plutitoare;
• Trei (3) deschizatoare de conserve si un foarfece;
• O trusa de prim ajutor medical;
• Un fluier sau un dispozitiv de semnalizare echivalent;
• Patru (4) rachete parasuta;
• Sase (6) facle de mina;
• Doua (2) geamanduri fumigene
• O lanterna electrica

54
Echipamentul plutelor de salvare
• Un reflector radar (cand nu are transponder radar-SART-amplasat
permanent in pluta)

• O oglinda de semnalizare pe timp de zi;

• Un card ilustrat cu semnale de salvare;

• Un set scule de pescuit;

• Un pachet alimentar pentru fiecare ocupant

• Recipiente etanse continind 1,5 litri de apa potabila pentru fiecare ocupant;

• Un vas gradat inoxidabil pentru baut apa;

• Tablete de rau de mare minim 48 ore pentru fiecare ocupant;


55
• Minim 2 (doua) mijloace de protectie termica.
Dispozitivul de eliberare hidrostatic,
impreuna cu sistemul de barbeta si
ochetul de rezistenta calculata fac
legatura intre nava si pluta si asigura
eliberarea automata a acesteia, la o
adincime de maxim 4 metri.

56
Plute de salvare gonflabile
(inflatable liferafts)
Trebuie sa indeplineasca urmatoarele
cerinte suplimentare:
• Flotorul principal al plutelor de
salvare gonflabile trebuie format din
cel putin doua compartimente
separate,astfel incit,daca oricare
dintre compartimente este avariat,
compartimentele intacte sa sustina
numarul maxim permis de persoane
pentru pluta respectiva.
• Dublul-fund trebuie sa fie etans la apa si sa
poata fi izolat impotriva frigului, prin
intermediul unuia sau mai multor compartimente,
pe care ocupantii sa le poata umfla, sau care sunt
umflate automat si pot fi desumflate si reumflate
de catre ocupanti. 57
Accesul in plutele de salvare gonflabile

• Fiecare pluta de salvare gonflabila trebuie sa


aiba cel putin o intrare, prevazuta cu o rampa
de imbarcare semirigida, sau cu o scara de
acces, a carei treapta inferioara sa nu fie
situata la mai putin de 0,4 metri de linia de
plutire. De asemenea, in interiorul plutei
trebuie sa fie minere sau chingi ajutatoare,
care sa usureze accesul in pluta.

58
Stabilitatea plutelor de salvare gonflabile

• Plutele de salvare gonflabile trebuie astfel construite incit, atunci cand sunt
umflate complet si plutesc cu tenda ridicata, sa aiba stabilitate pe mare rea.

• Stabilitatea unei plute rasturnate


trebuie sa fie de asa natura, incat
sa permita redresarea ei de catre
o singura persoana, pe mare rea
si pe mare calma.

• Stabilitatea plutelor gonflabile este asigurata de


niste buzunare pentru apa, amplasate simetric
sub dublufund, pe circumferinta acesteia.

59
Containerele plutelor de salvare gonflabile

• Plutele de salvare gonflabile


trebuie ambalate intr-un container
rezistent la uzura mare data de
expuneriea indelungata la
conditiile marii .

• Plierea si ambalarea plutelor in


container trebuie astfel facute,
incat sa evite, pe cat posibil,
umflarea in pozitie rasturnata,
atunci cand se elibereaza din container.
60
Containerele plutelor de salvare gonflabile

Containerul plutelor de salvare gonflabite


trebuie marcat, cu urmatoarele elemente :
• numele producatorului si marca comeriala
• numarul de serie
• numele autoritatii care a aprobat produsul
si numarul maxim permis de persoane
imbarcate
• inscrisul SOLAS
• tipul pachetului alimentar inclus
(“SOLAS A PACK” sau “SOLAS B PACK” )
• data ultimei inspectii periodice
• lungimea barbetei
• inaltimea maxima de stivuire deasupra
liniei de plutire
• instructiuni de lansare

61
Marcajul plutelor de salvare gonflabile

Plutele de salvare gonflabile trebuie marcate cu urmatoarele elemente :


• numele producatorului si marca comerciala
• numarul de serie
• data fabricatiei (luna si anul)
• numele autoritatii care a aprobat
produsul
• numele firmei si locul unde s-a
efectuat ultima inspectie periodica
• numarul maxim permis de
persoane imbarcate

62
Echipament suplimentar pentru plutele de
salvare gonflabile

• Plutele de salvare gonflabile vor fi prevazute cu echipament suplimentar,


specific, dupa cum urmeaza :

- o trusa de scule pentru repararea flotoarelor

- o pompa pneumatica, sau foale

- cutitele, deschizatoarele de conserve si


foarfecele din inventarul acestor plute
sunt de constructie speciala, pentru
a proteja pluta impotriva avariilor

63
Barca de salvare
(lifeboat)

• Barca de salvare este o ambarcatiune de supravietuire, destinata mentinerii


in viata a naufragiatilor, dupa abandonarea navei.
• In Codul LSA sunt cuprinse standardele
constructive si testele de performanta
pentru barcile de salvare, dupa cum urmeaza :

64
Cerinte generale pentru barcile de salvare
Constructia barcilor de salvare

• Barcile de salvare trebuie astfel construite,


incat sa aiba forma si proportiile care sa le ofere
stabilitate mare, pe mare rea si sa aiba bord liber
suficient, atunci cand sunt complet echipate si armate.

• Barcile de salvare trebuie sa aiba suficienta rezistenta


pentru a putea fi lansate la apa, in siguranta, atunci
cand sunt complet echipate si armate. De asemenea,
ele trebuie sa poata fi lansate si remorcate, cand nava
se deplaseaza cu o viteza de 5 noduri, pe mare buna.

• Barcile de salvare lansate cu curenti de palanc,


trebuie sa reziste la impactul lateral cu bordajul
(la o viteza de peste 3,5 m/s), sau la o cadere de la
o inaltime de peste 3 metri .

65
Accesul in barcile de salvare

• Accesul ocupantilor in barcile de salvare de


la bordul navelor trebuie sa se poata faca
rapid.

• Barcile de salvare de la bordul navelor de


marfuri trebuie sa fie astfel amplasate,
incat imcarcarea/debarcarea ocupantilor
sa se poata face in maxim 3 minute.

• Barcile de salvare trebuie sa aiba o scara


de acces, care sa poata fi utilizata la
oricare intrare in barca, pentru a permite
persoanelor din apa sa urce la bordul
ambarcatiunii. Treapta inferioara a scarii
nu trebuie sa fie situata la mai putin de
0,4 metri de linia de plutire.

• Barcile de salvare trebuie astfel construite, incat persoanele neajutorate66sa


poata fi imbarcate, fie din apa, fie de pe o targa.
Propulsia barcilor de salvare

• Fiecare barca de salvare


trebuie sa fie propulsata cu
motor cu ardere interna, al
carui combustibil sa aiba
punctul de aprindere peste
43 de grade Celsius.

• Motorul trebuie prevazut


cu sistem manual de pornire,
dublat de un sistem automat,
cu doua surse de energie independente si reincarcabile. Motorul trebuie sa
poata functiona cel putin 5 minute, dupa pornirea la rece, cu barca
suspendata deasupra apei.

• Combustibilul din barca de salvare (complet echipata si armata) trebuie sa


asigure motorului o functionare de cel putin 24 de ore, la viteza de minim 6
noduri (pe mare buna).
67
Accesoriile barcilor de salvare

• cel putin o valvula de scurgere cu inchidere automata (cand barca este lansata la
apa) si deschidere automata (cand barca este recuperata din apa), prevazuta cu
dopuri de siguranta

• o carma atasata permanent de


barca si o eche (chiar daca
exista si o timona sau alt
mecanism de guvernare de la
distanta)

• manere de prindere sau o


ghirlanda din saula plutitoare
tin-te bine, fixate de bordajul barcii,
deasupra liniei de plutire (exceptand
zona carmei)

• barcile de salvare fara autoredresare (in caz de rasturnare), trebuie sa aiba manere
de prindere corespunzatoare, fixate de bordajul exterior

• compartimente etanse pentru depozitarea echipamentului, a apei potabile si a 68


alimentelor, precum si mijloace de colectare si depozitare a apei de ploaie
Accesoriile barcilor de salvare
• toate barcile de salvare lansate cu curenti de palanc vor fi prevazute cu un
mecanism de eliberare, care trebuie sa asigure :
– eliberarea simultana a tuturor carligelor
– eliberarea normala , cand barca a
ajuns in apa si carligele nu mai sunt
in sarcina
– eliberarea in sarcina, cand barca
este deasupra apei si carligele sunt
in sarcina (cu sistem de protectie
pentru eliberare accidentala)

• un dispozitiv de voltare a barbetei, la prova,


prevazut cu sistem de molare, din interiorul barcii

• o lampa exterioara controlata manual, cu o lumina


alba, continua sau cu sclipiri (intre 50 si 70 pe minut), care sa functioneze minim 12
ore

• o lampa interioara controlata manual, care sa permita citirea instructiunilor din


ambarcatiune si care sa functioneze minim 12 ore 69
Echipamentul barcilor de salvare
• un compas cu habitaclu si sistem de iluminare

• o ancora de furtuna

• doua barbete

• doua topoare, cate unul la fiecare extremitate a barcii

• recipiente etanse continand 3 litri de apa potabila, pentru fiecare ocupant

• un polonic inoxidabil, cu saula atasata

• un vas gradat inoxidabil , pentru baut apa

• un pachet alimentar pentru fiecare ocupant

• 4 rachete parasuta

• 6 facle de mana
70
• 2 geamanduri fumigene
Echipamentul barcilor de salvare

• o lanterna electrica

• o oglinda de semnalizare pe timp de zi

• un card ilustrat cu semnalele de salvare

• un fluier sau un dispozitiv de semnalizare echivalent

• o trusa de prim ajutor medical

• tablete de rau de mare pentru minim 48 de ore, pentru fiecare ocupant

• un cutit atasat de barca cu o saula

• 3 deschizatoare de conserve

• 2 inele de salvare (rescue quoits) plutitoare,


atasate de o saula plutitoare 71
de minim 30 de metri lungime
Echipamentul barcilor de salvare

• o pompa manuala pentru drenarea santinei


(daca barca nu are sistem de autodrenaj)

• un set de scule de pescuit

• scule suficiente pentru reparatii minore


la motor si la accesoriille acestuia

• un extinctor de incendiu portabil

• un proiector

• un reflector radar (in cazul in care nu


are un transponder radar –SART,
amplasat permanent in barca)

• minim 2 mijloace de protectie termica (TPA)


72
Marcajul barcilor de salvare

• numarul maxim permis de persoane trebuie


marcat clar, cu caractere permanente
• numele navei si portul de inmatriculare a
navei careia ii apartine barca trebuie marcat
pe bordajul lateral, la prova barcii, in ambele
borduri, cu caractere mari, in alfabetul latin
• mijloacele de identificare a navei careia ii
apartine barca si numarul barcii trebuie
marcate astfel incat sa poata fi vazute de
deasupra
• Optional, marcajul barcilor de salvare
poate include si dimensiunile barcii.
• Pentru a facilita detectarea, barcile de salvare, ca de altfel toate mijloacele
de salvare si supravietuire, trebuie vopsite in culoarea cea mai vizibila
(portocaliu) si prevazute cu benzi reflectorizante.
73
Barci de salvare partial inchise
(partially enclosed lifeboats)

• Barcile de salvare partial inchise trebuie


prevazute cu acoperisuri rigide, atasate
permanent de corpul barcii, care sa se
intinda pe cel putin 20% din lungimea
barcii, de la fiecare extremitate,
spre centrul acesteia.

De asemenea, aceste barci trebuie prevazute cu o tenda pliabila, atasata


permanent care, impreuna cu acoperisurile rigide, trebuie sa inchida
complet barca si sa ofere adapost ocupantilor.

74
Barci de salvare total inchise
(totally enclosed lifeboats)

• Barcile de salvare total inchise sunt prevazute cu un acoperis rigid, etans la


apa, care inchide complet barca si care asigura :
- adapost pentru ocupanti
- accesul in barca prin usi/tambuchiuri cu inchidere etansa
- propulsia barcii, in caz de nevoie, cu ajutorul ramelor

• In plus, barcile de salvare total inchise trebuie


prevazute cu :
- centura de siguranta (safety belt) pentru
fiecare ocupant
- ham de siguranta (safety harness) pentru
fiecare ocupant, in cazul barcilor total inchise,
cu lansare in cadere libera

75
Barci de salvare total inchise
(totally enclosed lifeboats)

• Stabilitatea barcilor de salvare total inchise este astfel calculata, incat sa


asigure autoredresarea automata a acesteia (in caz de rasturnare), cand
este incarcata total sau partial, cu caile de acces inchise etans si ocupantii
asigurati cu centurile de siguranta. De asemenea, motorul de barca trebuie
astfel proiectat incat sa continue sa functioneze pe timpul rasturnarii si
autoredresarii barcii.

76
Barci de salvare cu lansare in cadere libera
(free-fall lifeboats)
• Barcile de salvare cu lansare in cadere libera trebuie sa-si continuie
inaintarea, imediat dupa intrarea in apa, fara sa intre in contact cu nava
(dupa lansarea in cadere libera, de la inaltimea permisa), cand aceasta are
o asieta de pana la 10 grade si o canarisire de pana la 20 de grade, in
oricare bord.
• Barcile de salvare cu lansare in cadere libera trebuie prevazute cu un sistem
de eliberare, care sa indeplineasca urmatoarele conditii :

77
Barci de salvare cu lansare in cadere libera
(free-fall lifeboats)
- sa aiba 2 sisteme independenta de activare pentru mecanismele de
eliberare, operabile numai din interiorul barcii

- sa elibereze barca in orice stare de incarcare


- sa aiba protectie impotriva eliberarii accidentale sau premature
- sa permita testarea sistemului de eliberare, fara lansarea barcii

• In certificatul de aprobare al barcilor de salvare cu lansare in cadere libera


trebuie mentionata inaltimea de cadere libera, lungimea si unghiul rampei
de lansare .

78
Barci de salvare cu sistem autonom de
alimentare cu aer
(lifeboats with self-contained air support
system)
(SOLAS Cap.III, Reg.31 si Codul LSA)
• Tancurile chimice si transportoarele de gaze
lichefiate, care transporta marfuri care emana vapori
sau gaze toxice, trebuie echipate cu barci de salvare
cu sistem autonom de alimentare cu aer. Aceste
ambarcatiuni trebuie astfel construite incat aerul din
interiorul lor sa ramana respirabil si motorul sa
functioneze normal, pe o perioada de minim 10
minute, atunci cand barcile sunt inchise etans. Pe
aceasta perioada, presiunea atmosferica din barca
nu trebuie sa coboare niciodata sub presiunea
atmosferica exterioara, dar nici sa o depaseasca cu
mai mult de 20 hPa.
• Sistemul autonom de alimentare cu aer trebuie sa
aiba indicatoare vizuale care sa indice, in
permanenta, presiunea aerului furnizat.
79
Barci de salvare protejate impotriva
incendiului
(fire-protected lifeboats)
(SOLAS Cap.III, Reg.31 si Codul LSA)
• Tancuri petroliere, tancuri chimice si transportoare de gaze lichefiate , care
transporta marfuri cu punct de aprindere (flashpoint) sub 60 de grade
Celsius trebuie echipate cu barci de salvare protejate impotriva incendiului .
Aceste ambarcatiuni trebuie
astfel construite incat sa
protejeze ocupantii, atunci
cand barca este cuprinsa in
intregime de flacari, pentru
o perioada de minim 8 minute.

80
Barci de salvare protejate impotriva
incendiului
(fire-protected lifeboats)
(SOLAS Cap.III, Reg.31 si Codul LSA)

O astfel de protectie poate fi


asigurata cu un sistem de stropire
cu apa de mare, care trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii :
• sa aiba o motopompa cu
autoamorsare, pentru aspirarea
apei de mare, care sa permita
pornirea si oprirea stropirii cu
apa a exteriorului barcii
• sa aiba priza de fund a motopompei astfel amplasata, incat sa excluda riscul
aspiratiei de lichide inflamabile de la suprafata apei

• sa poata fi spalat cu apa dulce si drenat complet 81


Barca de urgenta
(rescue boat)
(SOLAS, Cap.III, Reg.21, Reg.31 si Codul LSA)

• Pentru interventie in caz de “om la apa” si pentru salvarea supravietuitorilor


si a ambarcatiunilor de supravietuire in cazul naufragiului unei nave, toate
navele sunt prevazute cu barci de urgenta.
• Barca de urgenta este o ambarcatiune destinata salvarii naufragiatilor si
gruparii ambarcatiunilor de supravietuire (plute si barci de salvare).
• Fiecare nava de marfuri trebuie sa aiba cel putin o barca de urgenta, iar
fiecare nava de pasageri trebuie sa aiba cel putin cate o barca de urgenta ,
in fiecare bord.

82
Barca de urgenta (rescue boat)
(SOLAS, Cap.III, Reg.21, Reg.31 si Codul LSA)

• O barca de salvare existenta la bordul unei nave poate fi aprobata si utilizata


ca barca de urgenta, daca indeplineste toate conditiile cerute de Codul LSA
pentru barcile de urgenta si pentru dispozitivele de lansare ale acestora.
• Barcile de urgenta pot fi de constructie rigida, gonflata, sau o combinatie a
celor doua sisteme si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
- sa aiba o lungime cuprinsa intre
3,8 si 8,5 metri
- sa poata transporta minim 5 persoane
asezate pe locuri si o persoana intinsa pe targa

83
Barca de urgenta
(rescue boat)
(SOLAS, Cap.III, Reg.21, Reg.31 si Codul LSA)

• prova barcii sa fie prevazuta cu un acoperis, care sa se intinda pe minim


15% din lungimea barcii (daca nu are o selatura/asieta adecvata, care sa
protejeze ocupantii)
• sa manevreze la o viteza de minim 6 noduri si
sa mentina aceasta viteza minim 4 ore
• sa fie echipata cu un motor , care poate fi
interior sau exterior
• sa fie echipata cu un dispozitiv permanent
de remorcare
• sa aiba o remorca plutitoare de minim 50
de metri lungine

84
Barca de salvare rapida
(fast rescue boat)
(SOLAS, Cap III/Reg.26)

• La bordul navelor de pasageri de tip ro-ro, cel putin una dintre barcile de
urgenta prevazute de Conventia SOLAS, trebuie sa fie barca de salvare
rapida. Standardele constructive si testele de performanta pentru barcile de
salvare rapide sunt recomandate prin Circulara nr.809 a Comitetului de
Siguranta Maritima al Organizatiei Maritime Internationale.
• Barcile de salvare rapide pot fi de constructie rigida, gonflata, sau o
combinatie a celor doua sisteme si trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- sa aiba o lungime cuprinsa intre 6 si 8,5 metri
- sa manevreze minim 4 ore la o viteza de minim 20 de noduri, cu un echipaj
format din 3 persoane si la o viteza de minim 8 noduri, cand sunt complet
echipate si armate

85
Barca de salvare rapida
(fast rescue boat)
(SOLAS, Cap III/Reg.26)
• sa fie barca cu autoredresare, sau sa poata fi
redresata de maxim 2 persoane din echipaj

• in caz de rasturnare, motorul de barca trebuie


sa se opreasca automat sau sa poata fi oprit de
un comutator de stop de avarie
• echipajul sa fie format din minim 3 persoane
• Cel putin doi membri de echipaj, de la fiecare
barca de salvare rapida, trebuie antrenati si
instruiti regulat, conform Codului STCW si
recomandarilor IMO cuprinse in Rezolutia
A.771(18), privind :
- toate aspectele operatiunii de salvare
- operarea si manevrarea barcilor de salvare
rapide, in diferite conditii
- redresarea barcilor de salvare rapide dupa
rasturnare
86
Dispozitive de lansare a echipamentului
colectiv de salvare

• Dispozitivele de lansare trebuie astfel amplasate la bordul navei, incat sa


asigure urmatoarele actiuni:
- lansarea in siguranta a ambarcatiunilor pe care le deservesc, cand acestea
sunt complet echipate si armate
- lansarea in siguranta, in conditii nefavorabile de asieta (pana la 10 grade) si
de canarisire (pana la 20 de grade, in ambele borduri)
- lansarea ambarcatiunilor, independent de sursele de energie ale navei ,
utilizandu-se doar forta gravitatiei si energia mecanica acumulata

87
Dispozitive de lansare a echipamentului
colectiv de salvare

• ramanerea in stare de functionare, pe cat posibil, in conditii de gheata


• recuperarea in siguranta a ambarcatiunilor si a echipajului acestora

Toate dispozitivele de lansare care utilizeaza curenti de palanc trebuie astfel


proiectate incat sa poata fi actionate de o singura persoana, aflata pe puntea
navei, precum si din interiorul ambarcatiunii de supravietuire sau al barcii de
urgenta.

88
Gruie de barca
(boat davits)
• Gruiele de barca intalnite la bordul navelor pot avea constructii diferite, dupa
cum urmeaza :

- gruie gravitationale
(gravity davits)

- gruie pivotante (luffing davits)

- gruie cu un singur brat


(single-arm davits)
89
Gruie de barca
(boat davits)

- curenti de palanc (falls)


- siguranta de grui (harbour pin)
- chingi de barca (gripes)
- zbir de apropiere (tricing-in pendant)
- palancuri de apropiere (bowsing-in tackles)
- atarnatori (life lines)

• Dispozitivele de lansare pentru barcile de urgenta trebuie sa fie echipate cu


un motor de vinci , capabil sa ridice barca de urgenta (complet echipata si
armata ), cu o viteza de cel putin 0,3 m/s.

90
Gruie de pluta
(raft davits)

Pentru lansarea plutelor de salvare se utilizeaza, in mod obisnuit, gruie


pivotante, cu un singur brat, prevazute cu un carlig de eliberare automata,
care trebuie sa previna eliberarea prematura (pe limpul lansarii) si care
trebuie sa elibereze pluta numai dupa ce aceasta ajunge in apa marii. Acest
carlig trebuie sa includa si posibilitatea eliberarii plutei in sarcina, astfel :
- operarea sistemul de eliberare in sarcina sa fie diferita de operarea sistemul
care activeaza functia de eliberare automata
- operarea sistemului de eliberare in sarcina sa implice cel putin doua actiuni
separate

91
Dispozitive de lansare in cadere libera
(free-fall launching appliances)

• Dispozitivele de lansare in cadere libera constau, in principal , dintr-o rampa


de lansare amplasata la pupa, in sau paralele cu axul longitudinal al navei.
Aceste sisteme trebuie astfel proiectate si instalate incat sa asigure :
• protectia ocupantilor impotriva acceleratiilor periculoase care pot aparea pe
timpul lansarii
• excluderea eliberarii accidentale

92
Dispozitive de lansare in cadere libera
(free-fall launching appliances)
• Mecanismul de eliberare trebuie astfel proiectat
incat sa implice cel putin doua actiuni
independente , din interiorul barcii, pentru ca
aceasta sa poata fi lansata.

•Toate dispozitivele de lansare in


cadere libera trebuie prevazute cu un
mijloc secundar de lansare a barcii, cu
curenti de palanc . Acest mijloc
secundar de lansare trebuie echipat cu
cel putin un dispozitiv de eliberare
normal (care actioneaza dupa
ajungerea barcii in apa marii).

93
Dispozitive de lansare in plutire libera
(float-free launching appliances)

• In cazul in care o ambarcatiune de supravietuire trebuie deservita de un


dispozitiv de lansare, fiind in acelasi timp proiectata sa poata fi lansata in
plutire libera, atunci dispozitivul de eliberare a ambarcatiunii trebuie sa fie
automat.

94
Sisteme de evacuare marina
(marine evacuation systems)
• Sistemul de evacuare marina este un dispozitiv destinat transferului rapid al
persoanelor, de la puntea de imbarcare a unei nave, la o ambarcatiune de
supravietuire care pluteste in apropierea acesteia.
• Sistemele de evacuare marina permit evacuarea rapida a unui mare numar
de persoane si , de aceea, ele sunt intalnite frecvent la navele de pasageri
de tip ro-ro.
• Ca si in cazul plutelor de salvare lansate cu gruie, aceste sisteme au
avantajul ca persoanele evacuate raman cu hainele uscate.

95
Sisteme de evacuare marina
(marine evacuation systems)
• Constructia sistemelor de evacuare marina trebuie sa permita coborarea in
siguranta a persoanelor cu gabarit, conditie fizica si varste diferite, purtand
vesta de salvare, de la postul de imbarcare, la o platforma plutitoare, sau o
ambarcatiune de supravietuire. Un sistem de evacuare marina trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii :
• sa poata fi depliat/desfasurat de catre o singura persoana

96
Sisteme de evacuare marina
(marine evacuation systems)
• sa permita transferul numarului total de
persoane pentru care a fost proiectat, de
pe nava, in plute de salvare gonflabile, in
maxim 30 de minute, la navele de
pasageri si in maxim 10 minute, la
navele de marfuri
• sa poata fi instalat in conditii nefavorabile
de asieta (pana la 10 grade) si canarisire
(pana la 20 de grade, in oricare bord)
• sa ofere un mijloc satisfacator de
evacuare, pe mare rea, cu vant de pana
la forta 6 pe scara Beaufort
• sa ramana utilizabil, pe cat posibil, in
conditii de gheata

97
Lansarea, operarea si recuperarea
echipamentului colectiv de salvare
Lansarea barcilor de salvare (sau de urgenta)

• Operatiunea de lansare a barcilor de salvare (sau de urgenta), deservite de


gruie si lansate cu curenti de palanc, trebuie pregatita atent si cuprinde , in
principal, urmatoarele etape :
- convocarea echipajului la postul de adunare (puntea ambarcatiunilor)
- indepartarea capoatelor de barca (acolo unde exista)
- fixarea dopurilor de scurgere
- decuplarea cablului electric de incarcare a bateriilor
- eliberarea atarnatorilor
- eliberarea sigurantelor gruielor
- coborarea si voltarea scarii de acces in ambarcatiune
- eliberarea chingilor
- coborarea ambarcatiunii la puntea de imbarcare

98
Lansarea, operarea si recuperarea
echipamentului colectiv de salvare
Lansarea barcilor de salvare (sau de urgenta)

• voltarea barbetelor
• fixarea , strangerea si voltarea palancurilor de apropiere
• imbarcarea pasagerilor si a echipajului
• molarea zbirurilor de apropiere
• molarea palancurilor de apropiere
• pornirea motorului
• filarea barbetelor
• lansarea ambarcatiunii (de pe punte sau din interiorul barcii)
• eliberarea palancurilor
• imbarcarea (cand este cazul) a persoanei care a efectuat lansarea de pe
puntea navei
• molarea barbetelor
• indepartarea de nava

99
Lansarea plutelor de salvare gonflabile

In cazul plutelor de salvare gonflabile, intalnim trei metode diferite de


lansare :

• lansare cu gruie

• lansare manuala

• lansare automata

100
Lansarea plutelor de salvare gonflabile cu
gruie

• Gruiele folosite pentru lansarea plutelor


de salvare gonflabile sunt gruie
pivotante, cu un singur brat, actionate
manual si prevazute cu un carlig de
eliberare automata. Plutele gonflabile
deservite de gruie trebuie sa aiba un
dispozitiv special de cotare, in
siguranta.
• Lansarea plutelor de salvare gonflabile
deservite de gruie cuprinde , in
principal, urmatoarele etape :
• convocarea echipajului la locul de
adunare (puntea ambarcatiunilor)
• pregatirea gruiului si a carligului de
eliberare automata

101
Lansarea plutelor de salvare gonflabile cu
gruie

• umflarea plutei
• verificarea plutei
• cotarea plutei
• scoaterea plutei in afara bordajului navei, prin pivotarea manuala a gruiului
• coborarea plutei la puntea de imbarcare
• apropierea si legarea plutei in dreptul puntii de imbarcare
• imbarcarea persoanelor desemnate
• coborarea plutei in apa marii
• eliberarea carligului in sarcina (cand este cazul)
• desprinderea automata de carligul de eliberare
• indepartarea de nava

102
Lansarea manuala a plutelor de salvare
gonflabile

• Atunci cand abandonarea navei se


face in ordine (si este timp suficient)
se poate proceda la lansarea manuala
a plutelor de salvare care nu sunt
deservite de gruie. Lansarea manuala
poate fi efectuata de o singura
persoana si cuprinde, in principal,
urmatoarele etape :
• eliberarea chingilor care fixeaza pluta
de cavalet
• fixarea barbetei de un punct fix de pe
nava

103
Lansarea manuala a plutelor de salvare
gonflabile

• aruncarea plutei in apa marii


• umflarea plutei, prin tragerea energica a barbetei inspre lansator (astfel sunt
indepartate cuiele de siguranta si buteliile se descarca in flotoare)
• apropierea plutei de nava, cu ajutorul barbetei, in dreptul scarii de imbarcare
• redresarea plutei (daca este cazul)
• imbarcarea persoanelor desemnate
• taierea barbetei si indepartarea de nava

104
Lansarea automata a plutelor de salvare
gonflabile
• Pentru situatiile in care abandonarea navei se face in dezordine (panica),
plutele de salvare sunt prevazute cu sistem de lansare in plutire libera,
denumit si sistem automat de lansare, astfel incat, dupa scufundarea
navei, plutele de salvare ramase la bord, dupa abandonare, sa poata fi
utilizate de supravietuitori.
• Lansarea in plutire libera este asigurata de un dispozitiv de eliberare
hidrostatic (hydrostatic release unit –HRU) , interpus intre pluta si nava.

• Lansarea automata a plutelor de salvare cuprinde urmatoarele etape :


105
Lansarea automata a plutelor de salvare
gonflabile
• la o imersiune de maxim la 4 metri, dispozitivul hidrostatic elibereaza
chingile si pluta se detaseaza de cavalet, prin flotabilitatea proprie,
ramanand voltata de nava prin intermediul unui ochet de rezistenta calculata
• deplasarea plutei spre suprafata intinde complet barbeta, dupa care, tot
flotabilitatea plutei va face ca barbeta sa inlature cuiele de siguranta si
buteliile sa se descarce in flotoare
• dupa umlarea plutei, forta de flotabilitate va fi suficient de mare pentru a
rupe ochetul de rezistenta calculata, iar pluta, impreuna cu barbeta, se vor
ridica liber la suprafata
• redresarea plutei (daca este cazul)
• imbarcarea supravietuitorilor

106
Lansarea automata a plutelor de salvare
gonflabile

• Lansarea ambarcatiunilor de supravietuire si a barcilor de urgenta este o


operatiune de mare raspundere, care comporta riscuri, in special pe vreme
rea.
• Pentru lansarea ambarcatiunilor de supravietuire si a barcilor de urgenta, in
scopul salvarii naufragiatilor, rolul principal revine comandantului navei, care
va manevra nava astfel incat intreaga operatiune sa de desfasoare in
conditii de maxima siguranta.

107
Lansarea automata a plutelor de salvare
gonflabile

• Pe mare rea, comandantul va manevra nava astfel incat sa obtina adapost


maxim in bordul lansarii si sa evite impactul ambarcatiunilor cu bordajul
navei.
• In acelasi timp, printr-o buna comunicare cu conducatorul ambarcatiunii,
comandantul se va asigura ca dispozitivele de eliberare vor fi actionate in
intervalul de calm relativ obtinut la suprafata marii, in bordul de sub vant,
prin giratia corespunzatoare a navei.

108
Indepartarea de nava

Imediat dupa lansarea la apa a


ambarcatiunilor de supravietuire sau a
barcilor de urgenta, acestea trebuie
indepartate de nava, prin urmatoarele
mijloace :
– cu motorul (in cazul barcilor)
– cu ramele (in cazul barcilor la care
motorul nu poate fi pornit)
– prin inertia barcii (in cazul barcilor cu
lansare in cadere libera)
– cu padelele (in cazul plutelor de
salvare)
– cu vantul

109
Gruparea ambarcatiunilor de supravietuire si
recuperarea supravietuitorilor din apa marii

• Aproape simultan cu indepartarea de nava, se va proceda la gruparea


ambarcatiunilor de salvare din zona naufragiului si la recuperarea
supravietuitorilor din apa marii.
• Pentru remorcarea si gruparea in siguranta a ambarcatiunilor de
supravietuire se va proceda astfel :
• apropierea de ambarcatiunile care urmeaza sa fie remorcate si grupate se
va face cu vantul din sectorul prova, la aproximativ 45 de grade, babord sau
tribord
• dupa darea remorcii, lungimea acesteia se va regla, in functie de starea
marii
• se vor lasa cel putin 15 metri de barbeta intre ambarcatiunile grupate
• Pentru recuperarea, in siguranta, a supravietuitorilor, din apa marii, se va
proceda astfel:
• apropiati-va la o distanta de siguranta, aratandu-le supravietuitorilor ca
operatiunea de recuperare este sub control

110
Gruparea ambarcatiunilor de supravietuire si
recuperarea supravietuitorilor din apa marii
• apropierea de supravietuitori se va face cu vantul din sectorul prova, la
aproximativ 45 de grade, babord sau tribord

• doi membri din echipajul barcii merg la prova

• mentineti permanent barca sub vantul supravietuitorilor

• aruncati inotatorilor inele de supravietuire (rescue quoits) sau veste de


salvare, legate de o saula plutitoare, pentru a-i apropia de ambarcatiune

• utilizati manerele/chingile de remorcaj fixate pe vestele de salvare, pentru a


apropia persoanele ranite (sau in stare de soc) de ambarcatiune

• solicitati ajutorul inotatorilor pentru a imbarca, in siguranta, persoanele


ranite (sau in stare de soc)

• imediat ce au ajuns in barca de urgenta, supravietuitorii trebuie protejati cu


un mijloc de protectie termica, peste vesta de salvare
111
Recupararea echipamentului colectiv de
salvare

• Recuperarea ambarcatiunilor de supravietuire si a barcilor de urgenta este o


operatiune riscanta, de mare raspundere si presupune experienta, atat in
manevrarea navei, cat si a ambarcatiunilor implicate in operatiune.

• Principalul rol revine comandantului navei, care va manevra nava astfel


incat sa asigure recuperarea, in siguranta, a ambarcatiunilor . Pe mare rea,
comandantul va manevra nava astfel incat sa obtina o zona de calm relativ,
in bordul de sub vant, in care se va efectua operatiunea de recuperare. In
acelasi timp, conducatorul ambarcatiunii va efectua manevra de apropiere
corespunzatoare, avand comunicare permanenta cu comandantul navei.

112
Recupararea echipamentului colectiv de
salvare

• Printr-o comunicare permanenta cu conducatorul ambarcatiunii,


comandantul se va asigura ca dispozitivele de ridicare sunt cuplate intr-un
moment optim, de calm relativ. Pentru incheierea cu succes a unei astfel de
operatiuni este nevoie de :
- o buna practica marinareasca
- antrenamente regulate si realiste
- buna pregatire si functionare a echipamentelor implicate
- disciplina
- spirit de echipa

- comunicatii eficiente

113
Manevra de “om la apa”
(man overboard)

Situatia de “om la apa” este o situatie de


urgenta,in care fiecare membru de echipaj
trebuie sa stie ce are de facut si sa aplice
procedurile de urgenta, fara intarziere.
Etapele principale ale manevrei de
“om la apa” sunt urmatoarele :

FAZA I
alertarea puntii de comanda, strigand
“om la apa la tribord/babord”,
tare si repetat, indicand permanent
directia, cu bratul; aruncarea la apa a celui
mai apropiat colac de salvare, din bordul
respectiv

114
Manevra de “om la apa”
(man overboard)
FAZA II
• eliberarea colacului de salvare atasat de semnalul
combinat cu autoactivare, luminos si fumigen,
pentru “om la apa”, din aripa puntii de comanda

• localizarea pozitiei navei (apasarea tastei MOB a GPS-ului)


• declansarea semnalului de alarma generala

• inceperea manevrei de evitare, intoarcere si cautare a


naufragiatului (rondou simplu, curba Williamson,
curba Scharnow)

115
Manevra de “om la apa”
(man overboard)

FAZA II

• alertarea navelor din zona cu sirena navei (trei sunete lungi)

• chemarea comandantului pe comanda de navigatie (daca nu este deja


acolo)

• alertarea compartimentului masini si punerea motoarelor pe “atentiune”, gata


de manevra

• intarirea/suplimentarea serviciului de veghe (se vor utiliza gabiile, catargele


etc)

• transmiterea mesajului de pericol (MAYDAY), pentru navele din zona, prin


intermediul radiotelefonului

116
Manevra de “om la apa”
(man overboard)

FAZA III

• alertarea echipajului barcii


de urgenta

• lansarea barcii de urgenta

• recuperarea naufragiatului

• acordarea primului ajutor


medical, dupa caz

• recuperarea barcii de urgenta

117
Motorul barcii de salvare si accesoriile sale

Pentru asigurarea functionarii normale a motorului


de barca, se impun urmatoarele actiuni :
- verificare nivel combustibil si ulei lubrifiant
- asezarea manetei de cuplare a elicei in pozitia
neutra
- urmarirea instructiunilor firmei producatoare, privind
verificarile inainte de pornire
- amorsarea sistemul de alimentare cu combustibil,
daca este cazul
- pornirea motorului si reglarea turatiei
- verificarea aparatelor indicatoare (presiuni,
temperaturi)
- cuplarea elicei si operarea motorului INAINTE si
INAPOI
- oprirea motorului, intreruperea alimentarii cu
combustibil
- curatarea periodica a tancului de combustibil si
inlocuirea filtrelor de combustibil
- schimbarea uleiului si a filtrelor de ulei 118
Sisteme de racire a motorului de barca

• La motoarele de barca pot fi intalnite urmatoarele sisteme de racire :


- racire cu aer
- racire cu apa dulce
- racire cu apa de mare

• Sistemul de racire cu apa dulce necesita atentie deosebita (tratament


antigel), cand se naviga in zone cu clima rece.

119
Incarcarea bateriilor de barca

• Bateriile de barca asigura pornirea motorului, alimentarea proiectorului si a


lampilor exterioare si interioare . Aceste baterii por fi incarcate utilizand
motorul de barca, sau sursele de energie ale navei .

120
Motorul exterior al barcii de urgenta

• Unele barci de urgenta sunt echipate cu


motoare exteriore, rabatabile, atasate la pupa
ambarcatiunii, care sunt mai compacte decat
motoarele obisnuite de barca si si dezvolta
turatii mult mai mari.
• Pentru asigurarea functionarii normale a unui
astfel de motor, se impun urmatoarele actiuni
de familiarizare:
- urmarirea instructiunilor de operare date de
firma producatoare
- fixarea motorului in pozitiile de operare si de
repaus
- alimentarea cu combustibil si amorsarea
- sistemul de racire
- verificarile facute inaintea pornirii
- pornirea, accelerarea si oprirea motorului

121
Motorul exterior al barcii de urgenta

• pornirea la rece (utilizarea soclului)


• lista verificarilor in cazul in care :
– motorul nu porneste
– puterea motorului este redusa
• Pornirea motorului exterior cu elica
scoasa din apa va duce la incalzirea
rapida a acestuia, ceea ce poate
determina, in final, calarea motorului.
• Motorul exterior nu trebuie transportat
sau stivuit orizontal, intrucat exista riscul
ca apa de racire sa patrunda in motor.
• Aceste motoare sunt echipate cu
dispozitiv pentru “stop de avarie” , in caz
de pericol, inclusiv pentru cazul in care
barca se rastoarna.

122
Manevrarea plutei de salvare, pe mare rea

• Plutele de salvare sunt ambarcatiuni destinate mentinerii in viata a


supravietuitorilor, dupa abandonarea navei, pana la sosirea salvatorilor. Prin
urmare, pe mare rea, manevrele care se impun sunt indepartarea de nava ,
deriva cu ancora de furtuna la apa si gruparea cu alte ambarcatiuni de
supravietuire.
• Pentru manevra de indepartare de nava se utilizeaza padelele din inventarul
plutei si forta vantului.

123
Manevrarea plutei de salvare, pe mare rea

• Lansarea plutelor de salvare se face (cand este posibil), in bordul de sub


vant, pentru protejarea ambarcatiunilor si a ocupantilor. Pe vant puternic
insa, indepartarea de nava a plutelor din bordul de sub vant se poate
dovedi o operatiune dificila.
• Dupa indepartarea cu succes de nava se lanseaza ancora de furtuna, pentru
reducerea derivei si marirea stabilitatii pe val a plutei

124
Manevrarea plutei de salvare, pe mare rea

• Pe timpul derivei, cu ancora de furtuna la apa, se va urmari ca persoanele


sa fie distribuite uniform, cu spatele sprijinit de flotoare, spre circumferinta
plutei si cu picioarele spre centrul acesteia, pentru a reduce riscul de
rasturnare .

• In cazul gruparii ambarcatiunilor de supravietuire, pe timpul remorcarii se


va folosi intraga lungime a barbetei, iar gruparea se va face lasandu-se cel
putin 15 metri de barbeta intre ambarcatiuni.
125
Manevrarea barcii de salvare, pe mare rea

• Barcile de salvare sunt destinate , de asemenea, mentinerii in viata a


supravietuitorilor, pana la sosirea salvatorilor. Fiind propulsate cu motor, ele
pot fi utilizate pentru remorcarea si gruparea ambarcatiunilor de
supravietuire din zona naufragiului. Prin urmare, pe mare rea, manevrele
care se impun sunt urmatoarele: indepartarea de nava, deriva cu ancora de
furtuna la apa si remorcarea/gruparea ambarcatiunilor de supravietuire.

126
Manevrarea barcii de salvare, pe mare rea

• Pentru indepartarea de nava a barcilor de salvare se utilizeaza cangile,


motorul de barca, sau ramele.
• Dupa indepartarea de nava , se va lansa ancora de furtuna pentru a reduce
deriva si pentru a mari stabilitatea barcii pe val. In acelasi timp, se poate
utiliza si carma, pentru a mentine barca intr-o alura convenabila.

127
Manevrarea barcii de salvare, pe mare rea

• Pentru remorcarea si gruparea ambarcatiunilor de supravietuire, pe mare


rea, barca de salvare va fi astfel manevrata incat impactul cu valurile sa fie
cat mai amortizat, evitandu-se, in acelasi timp, oscilatiile periculoase (ruliu,
tangaj). Acest lucru se obtine printr-o alura corespunzatoare fata de directia
vantului si a valurilor.
• Apropierea de ambarcatiunile de supravietuire care urmeaza sa fie
remorcate trebuie facuta intr-o alura cu vantul din sectorul prova, la 45 de
grade, in babord sau tribord.

128
Manevrarea barcii de urgenta, pe mare rea

• Barcile de urgenta sunt destinate salvarii naufragiatilor si remorcarii/gruparii


ambarcatiunilor de supravietuire. Prin urmare, pe mare rea, manevrele care
se impun sunt urmatoarele: indepartarea de nava, apropierea si
recuperarea persoanelor naufragiate aflate in apa marii si
remorcarea/gruparea ambarcatiunilor de supravietuire.

129
Manevrarea barcii de urgenta, pe mare rea

• Indepartarea de nava se face mai usor decat in cazul barcilor de salvare,


intrucat barcile de urgenta au un echipaj redus (minim 3 persoane) si viteza
mai mare.
• Manevra de apropiere de supravietuitorii aflati in apa marii se face cu vantul
din sectorul prova, la 45 de grade, babord sau tribord.

130
Manevrarea barcii de urgenta, pe mare rea

• Pentru apropierea naufragiatilor de barca se pot folosi inele de salvare


(rescue quoits) sau o vesta de salvare atasata de o saula plutitoare.
• In cazul victimelor inconstiente, pentru imbarcarea in siguranta, o optiune ar
putea fi trimiterea unui membru din echipajul barcii, bun inotator si imbracat
cu costum de imersiune (sau anti-expunere), care sa apropie victima de
barca. In acest caz se impune ca salvatorul sa fie asigurat de barca, cu o
saula plutitoare

131
Manevrarea barcii de urgenta, pe mare rea

• Apropierea de ambarcatiunile de supravietuire care urmeaza sa fie


remorcate se face in aceiasi alura, cu vantul din sectorul prova, la 45 de
grade, in babord sau tribord. Dupa darea remorcii, lungimea acesteia se va
regla , in functie de starea marii.
• Gruparea ambarcatiunilor se va face lasandu-se minim 15 metri de barbeta
intre acestea.

132
Esuarea voluntara (beaching)

• In cazul in care naufragiul navei are loc in apropierea coastei, esuarea


voluntara a ambarcatiunilor de supravietuire poate fi o optiune , cand
apropierea salvatorilor nu este iminenta. Totusi, avand in vedere riscurile
potentiale, esuarea voluntara trebuie evitata (exceptand conditiile de calm),
atunci cand exista alta metoda, mai adecvata, de a aduce supravietuitorii la
tarm

133
Esuarea voluntara (beaching)

• In cazul unei esuari voluntare se vor lua in consideratie urmatoarele


aspecte:
• natura coastei - se vor evita coastele periculoase cu stanci, maluri abrupte,
gheata etc. si apele cu intinsuri, recifuri etc.
• esuarea voluntara este preferabila pe timp de zi

134
Esuarea voluntara (beaching)

• esuarea voluntara cu barca de salvare, in zone cu brizanti , este o manevra


dificila, atat cu motorul, cat si cu ramele
• metoda recomandata este asezarea provei in val si utilizarea ancorei de
furtuna, astfel incat barca sa esueze cu pupa inspre coasta (debarcarea
ocupantilor se face pe la pupa barcii)
• imediat dupa esuare, barcile sau plutele de salvare (si echipamentul
acestora), trebuie transportate la loc sigur, intrucat ele ofera adapost si pot
asigura supravietuirea , pana la sosirea salvatorilor.

135
Abandonarea navei

• Nava este, de departe, cel mai bun mijloc de salvare a vietii pe mare, in
cazul unei situatii de urgenta. Intr-o astfel de situatie, daca pasagerii si
echipajul pot ramane la bord, intr-o zona sigura (cum ar fi la posturile de
adunare, sau pe puntea navei), atunci aceasta va fi optiunea care prezinta
cele mai putine riscuri.

136
Abandonarea navei

• Cu toate acestea, toate ambarcatiunile de supravietuire trebuie pregatite


pentru lansare/imbarcare, astfel incat, daca situatia se deterioreaza,
abandonarea navei sa poata fi facuta in cel mai scurt timp.

• Abandonarea navei se face numai la ordinul comandantului navei,


comunicat prin sistemul de adresare publica si urmat de specificatia ca
“acesta nu este un exercitiu de rol”.

137
Actiuni necesare pentru abandonarea navei :

Principalele actiuni intreprinse, in vederea abandonarii navei, sunt


urmatoarele :
• alarmarea pasagerilor si a echipajului, cu semnalul de alarma generala
• transmiterea ordinului de abandonare a navei, de catre comandant, prin
sistemul de adresare publica
• pregatirea individuala pentru abandon :
– imbracaminte calduroasa, incaltaminte corespunzatoare etc.
• vesta de salvare

138
Actiuni necesare pentru abandonarea navei :

– consumarea de cat mai multa apa potabila


– luarea documentelor personale si a valorilor mari (bijuterii, bani); este
interzisa prezentarea la postul de adunare/imbarcare cu bagaje
– luarea materialelor suplimentare, conform rolului de apel (paturi,
lanterne, apa potabila, alimente, EPIRB, SART, transivere
radiotelefonice, Codul international de semnale, GPS/ instrumente de
navigatie, binocluri, jurnal de bord/masini, pasapoarte, carnete de
marinar, lista de echipaj etc.)

139
Actiuni necesare pentru abandonarea navei

• prezentarea la postul de adunare


• apelul pasagerilor si al echipajului
• pregatirea ambarcatiunilor de supravietuire pentru lansare/imbarcare
• transferul ordonat al pasagerilor, de la posturile de adunare, la posturile de
imbarcare
• imbarcarea pasagerilor si a echipajului, conform ordinii de imbarcare
inscrisa in rolul de apel (sunt excluse obiectele ascutite sau bagajele)
• abandonarea navei

140
Actiuni initiale dupa abandonarea navei

• Imbarcarea tuturor persoanelor de la bordul navei, in ambarcatiunile de


supravietuire (barci si plute de salvare) si lansarea acestora, fara incidente,
nu sunt suficiente pentru a asigura supravietuirea pe mare, in special pe
mare rea , sau in zone cu clima rece. Experienta a demonstrat ca exista
cateva actiuni vitale, care trebuie intreprinse in cel mai scurt timp, pentru a
mari sansa de supravietuire. Aceste actiuni au fost denumite actiuni initiale
si au o ordine stricta:

141
Actiuni initiale dupa abandonarea navei

• indepartarea de nava

• recuperarea supravietuitorilor

• acordarea primului ajutor

• asigurarea flotabilitatii ambarcatiunii de supravietuire

• verificarea echipamentului, a mijloacelor de supravietuire si a resurselor


existente in ambarcatiunea de supravietuire

• gruparea ambarcatiunilor de supravietuire

142
Actiuni secundare dupa abandonarea navei

Actiunile initiale sunt esentiale pentru asigurarea supravietuirii pe mare.


Dupa terminarea acestora, de o maniera satisfacatoare, se impun alte
actiuni, care au fost denumite actiuni secundare si care nu au o ordine la fel
de stricta:
• protectia ambarcatiunilor de supravietuire
• lansarea ancorelor de furtuna

143
Actiuni secundare dupa abandonarea navei

• marirea sanselor de localizare

• distribuirea tabletelor contra raului de mare

• executarea cartului de veghe

• intocmirea listei de apel

• stabilirea programului zilnic

• stabilirea masurilor de ordin igienico-sanitar

• mentinerea moralului si a vointei de supravietuire

144
Acordarea primului ajutor medical

• Odata imbarcati la bordul ambarcatiunii, naufragiatilor accidentati, raniti, in


stare de soc etc. li se va acorda primul ajutor medical, dupa caz .
Principalele riscuri la care sunt expusi naufragiatii recuperati din apa marii
sunt: inecul, hipotermia si deshidratarea. Sansele de supravietuire si
recuperarea totala a acestora depind, in mare masura, de acordarea
imediata a primului ajutor medical.

145
Tehnici de resuscitare

• tineti victima in pozitie orizontala, cu picioarele inspre prova ambarcatiunii


• inlaturati protezele dentare sau ochelarii persoanelor inconstiente
• pentru victimele inconstiente folositi procedura standard de resuscitare
cardio-respiratorie ABC (Airway, Breathing, Circulation)
• nu renuntati prea usor si insistati in aplicarea tehnicilor de resuscitate (in
cazurile grave de hipotermie, victima are un puls foarte slab, aproape
imperceptibil)
• protejati victima impotriva pierderii de caldura a corpului, utilizand un mijloc
de protectie termica (TPA)

146
Utilizarea trusei de prim ajutor medical

• chestionati victimele constiente, in legatura cu starea lor


• actionati imediat pentru stoparea hemoragiile
• tratati fracturile, plagile etc. utilizand trusa de prim ajutor medical (existenta
in toate ambarcatiunile de supravietuire si barcile de urgenta)

147
Operatiunea de salvare cu elicopterul

• In prezent, elicopterele joaca un rol important in operatiunile de salvare a


vietilor pe mare. Ele pot ajunge repede la locul de desfasurare a
operatiunilor de salvare, iar raza lor crescanda de actiune face ca acestea
sa poata opera la distante apreciabile de coasta.

• Pentru evacuarea in siguranta cu elicopterul se vor avea in vedere


urmatoarele aspecte:

148
Comunicatiile cu elicopterul

• utilizarea transiverelor radiotelefonice


VHF (v. ANEXA 3)

• semnalizarea cu bratele

149
Evacuarea de pe nava

• pregatirea zonei de evacuare sau de apuntare


(la navele unde sunt desemnate asemenea zone)
• stabilirea zonei optime de evacuare (fara catarge, greement sau alte
obstacole) la navele unde nu este desemnata o asemenea zona
• indepartarea de pe punte a materialelor care ar putea fi antrenate de suflul
elicei
• convocarea echipei de interventie in caz de incendiu
• asigurarea iluminatului adecvat in zona de evacuare
• arborarea unui pavilion pentru indicarea directiei vantului
• interdictia atingerii cablului filat de elicopter, inaintea impamantarii, prin
contact cu nava, sau cu apa marii
• interdictia voltarii cablului de ridicare, de partile fixe ale navei
• respectarea instructiunilor pilotului
• stabilirea ordinii de evacuare

150
Evacuarea de pe o ambarcatiune de
supravietuire

• indicarea directiei vantului cu geamandura fumigena


• interdictia atingerii cablului de ridicare inaintea
inpamantarii, prin contactul cu apa marii
• interdictia voltarii cablului de ridicare de ambarcatiune
• respectarea instructiunilor pilotului
• stabilirea ordinii de evacuare
• apropierea cablului de ridicare
manual, sau cu cangea

151
Metode de evacuare cu elicopterul
( v. ANEXA 4)

• evacuarea cu chinga (sling)

• evacuarea cu cosul (basket)

• evacuarea cu plasa (net)

• evacuarea cu targa (litter)

• evacuarea cu scaunul (seat)


152
Semnalizarea pentru ridicarea in siguranta

• NU RIDICA – bratele intinse


orizontal, degetele stranse, degetele
mari orientate in jos

• RIDICA - bratele ridicate deasupra


orizontalei, degetele mari orientate in
sus

La evacuarea ranitilor este preferabila utilizarea


echipamentului elicopterului, in locul targii existente la
bordul navei.

153