VICTOR PAPACOSTEA

VIETILE SULTANILOR
SCRIERE INEDITA A LUI DIONISIE FOTINO

EXTRAS DIN REVISTA ISTORICA ROMANA". TOM. IV. Fasc. 1-4

M. O., IMPRIMERIA NATIONALA

www.digibuc.ro
 'fti

VICTOR PAPACOSTEA

VIETILE SULTANILOR
SCRIERE INEDITA A LUI DIONISIE FOTINO

EXTRAS DIN REVISTA ISTORICÄ ROMANIA". TOM. IV. Fasc. 1-4

IMPRIMERIA NATIONALA
MCMXXXV

www.digibuc.ro
 VI ETILE SULTANILOR
SCRIERE INEDITA A LUI DIONISIE FOTINO

INTRODUCERE
Istoria otomanä in raffle noastrè. Ina. din veacul al XVII-lea,
räzboaele contra Turcilor fac sä sporeasa in lumea crestinä interesul
curiozitatea pentru räsäritul musulman i pentru stärile din läuntrul
säu; pe lang6 memorii de cälätori, diplomati sau militari, incep sä-si
deschidä drum din ce in ce mai larg cercetärile istorice 2.
Cäteva foarte interesante, rezumä d. N. Iorga in Voyageurs français dans
l'Orient européen si in Une vingtaine de voyageurs dans l'Orient européen. Pentru
o orientare bibliograficä mai largä, vezi André Leval, Voyages en Levant, Bu-
dapest 1897 si Gh. Cardas, Bibliografia aildtorilor straiini la ronanii din Peninsula
Balcanicci, in « Revista Macedoromänä », vol. II, Nr. r, p. 133-143. Acesta din
urinä, dà i o listä a bibliografiilor privitoare la memoriile de cälätorie. Vezi
A. Berm. Bibliographie ottomane, Paris, 1868. Incä din veacul XVI circulau
in numär foarte mare, acele avise, reportagii (Zeitung) adesea ilustrate. Cele
germane cuprind aproape de regulä sari i povestiri in legalturà cu. Turcii. De
pildä: Newe Zeitung von der Tark. Kriegsriestung, so itzigen Winter inn Ungern
gebracht, wie jhr anfenglichen begegnet und allenthalben sich zugetragen hat, Glaub-
wirdig hieher geschrieben. 1551. In 40de 3 file =6 pagini nenumerotate. Intr'al-
tul, ilia, mai vechi (1529) Newe Zeitung von Tiircken. ilustratii Iii. xylo-
grafie care amintesc ororile primului mars turcesc asupra Vienei. Copii spin-
tecati, trasi in teapa, sau tdiati in bucäti. Vezi si Andrei Veress, Documente
privitoare la istoria Ardealului, Moldovei §si Tdrii-Romeinqti; Intreaga colectie.
Bucuresti 1932-1935. V. Kertbeny, pag. 155 i pag. 76.
2 Este caracteristicä preferinta din ce in ce mai mare pentru informatiunea
nemijlocitä. Creste astfel numärul traducerilor dui:4 isvoare turcesti. In a sa
(4 Die Geschichtsschreiber der Osmanen und ihre Werke s Franz Babinger dä, la
fiecare cronicar sau istoric turc, traducerile apusene ce s'au fäcut din opera lui.
Vezi si N. Iorga, Cronicile turce,sti cu isvor pentru Istoria Romdnilor, Mem. Acad.
Rom., S. III, tom. IX, p. In sec. XVIII curentul pentru cercetarea textelor
turcesti continuä sä sporeasa. La anul 1787 apare vestita scriere a abatelui
Giambatista Toderini, Letteratura turchesca, in trei volume. Cat priveste lucra-
rile originale, la inceput au o valoare foarte relativá. Hammer, in Introducerea
scrierii sale, torn. I, pag. XII aratà putinä consideratie pentru « mulOmea auto-
torilor cari, la fiecare rdzboiu al Turciei au inundat Europa cu scrieri detestabile

www.digibuc.ro
 kTiCTOR PAPACOmA
4

Trg.ind de veacuri in legauri cu Turcii, era natural s6 rasarà si dirt

mijlocul nostru cunoscaori ai limbii, civilizatiei i ai istoriei acestui
Strânsele legauri politice i economice, frecventele c5.15.torii la
Constantinopol si in imperit, exilul indelungat ca ostateci sau in
suita pretendentilor, iar in epoca mai nouà fanariotismul, explicà
formarea unor orientalisti atât de apreciati in vremea Mr, ca Spritartil
Milescu, Dimitrie Cantemir, Ienächitä 176c6rescu i Dionisie Fotino.
De multe ori in Apus s'a scris in mod fantezist despre Orient 1.
Meritul scriitorilor nostri este a.' au folosit si pus in circulatie isvoare
turcesti 2 ; la acestea se adaog6 un bogat material de cunostinte ce tineau
adesea de propria Mr experientá i prin care se precizau o sumà de
aspecte ale societàtii musulmane si ale regimului ei politic. Inceputul
se face_ la noi de un vrednic compilator, din nefericire necuno-
scut pân5. astäzi. Lucrarea acestuia s'a Ostrat intr' o copie scrisà in
anul 1673 de « mult gresitul i robul lui Dumnezeu Andronie diacul din
sfânta mânàstire a Casinului » 3. Scrierea este insd putin cerce-
tatà. D. N. Iorga Inclinà sà atribue aceastä « Istorie aliasî pre scurt,
de »mite leatopisete izbrdnitd intru carea sa arata tot Impiiratii turce0i,
cdt au tost din capdtul Impardliei lor pdnd astddzi » Spàtarului Milescu 4.
In orice caz, din cuprins se vede c'd autorul a consultat izvoare
grece§ti, slavone, românesti i poate chiar latinesti ; era un cunoscaor al

1 «...Imperiul otoman care se afla in vecinätate imediatâ, acel imperiu a

carui putere fäcu sá tremure de multe ori Europa, ne este foarte ráu cunoscut.
Datele istorice pe care le avem din Turcia sunt foarte defectuoase i incarcate de
erori. Cauzele acelor defecte sunt cunoscute. Grecii, cari au avut a face mai
mult cu Turcii, au scris foarte rau istoria acestora. Latinii mai ignorand decât
Grecii in afacerile turcesti, and crezamânt Grecilor s'au inselat i ei. De aici vine
cá a voi sa scrii istoria turceasca din documente de ale crestinilor, inseamnà tot
atât, ca si cum ai voi sá scrii din ziarele noastre istoria statelor situate afarä din
Europa... » din Extras din prefala traduccitorului german, vezi Dem. Can-
ternir, Istoria Imperiului otoman, ed. Hodos, partea I, p. 36. In continuare se
aratä cauzele pentru care istoria turceasca nu este bine cunoscuta in Apus :
necunoasterea limbii turcesti, neincrederea Turcilor « de a nu comunica lucrurile
lor cu allii» i « ura inversunatä » a popoarelor crestine contra bor.
2 Din aceeasi « prefata a traducatorului german » a operii lui Cantemir
aflam ca era mare « greutatea de a câstiga card turcesti *. De remarcat insa
faptul cá traducerea de texte turco-arabe incepe de timpuriu i s'a fäcut pe o
scarà foarte intinsä de &are Italieni, Francezi, Unguri i Germani. Franz Ba-
binger, in a sa Die Geschichtsschreiber der Osmanen und ihre Werke, Leipzig, 1927,
dà liste bogate de traduced apusene la capitolul fiecäruia dintre scriitorii studiad.
3 Dupa N. Iorga, Istoria literaturii romcineVi, vol I, p. 348-349.
4 Acelas, op. cit., p. 349.

www.digibuc.ro
 VIETILU. SULTANILOR
5

orientului otoman i « se pare chiar cà limba turceascä nu i-ar fi fost

necunoscutä » 1.
Remarcabilä rämâne fireste sträduinta lui Dimitrie Cantemir in a sa
<4 Istorie a Imperiului otoman 2 ; a reprezentat pentru Apus, in vremea
când a apärut, i mult inch' dupä aceea, un pas inainte. De0 in câm-
pul politic, Cantemir a fost un adversar al Turcilor, taus in opera
sa istorid. peste toate scäderile de metodä i informatiune birue
spiritul de cercetare si de cunoastere a adevdrului nepärtinitor. Modului
adesea fantezist in care erau concepute nargtiunile unora dintre scrii
torii crestini, el opune urmärirea aproape servilä a surselor otomane 3,
la care adaogä o sumedenie de cunostinte ce tineau de propria sa expe-
rientd i cercetare 4.
« Noi n'am vrut, spune el, sä alunealm in gresala unor scriitori
crestini cari vorbind de treburile turcesti au incärcat operile lor cu po-
vestiri absurde i necoapte » 5. Dimpotrivä, i aci ne explic6m
excesul, firesc metodei pe care el o initia « toate aceste fapte petrecute
in acest mare imperiu, väzute i neväzute de noi Inine, scrise 0 de
istoricii turci, le vom povesti in partea a doua a istoriei noastre cu
aceeasi fidelitate i chiar cu cuvintele istoricilor turci, precum am
fbicut-o in partea intâia 8 » Nimic mai firesc pentru acest mod
de a concepe istoria otomanä, decât o largä folosire a izvoarelor
turcesti.
atre sarsitul veacului al XVIII-lea, ideea unei istorii asupra impä-
ratilor otomani ispiteste i pe talentatul boier Ienächitä Vdcärescu 7.
El scrie in exil « Istoria otomdneascd a prea puternicilor i marilor
imparali lucrare in care a vrut sä cuprindà o « adunare istoricä a prea
puternicilor impärati otomani, pe scurt alcätuitä, arâtând de când i cu
ce mijloc au luat aceastä stdpânire inceperea ei, i cresterea, i starea
urmärile celelalte pânä. astäzi ; ca prin scurtarea povestirii sä poatä
afla, fàrà multä osteneald, veri cine, istoria othomanicescii impärätii,

Ibidem.
2 Ed. Hodos.
3 Vezi in dr. Giorge Pascu, Viera §-i operile lui D. Cantemir, lista izvoarelor
turcesti, p. 61-62.
4 Combatând modul in care istoriografii crestini descriu cucerirea Candiei,
Dim. Cantemir spune : « nu va fi inutil sà descriu aci aceastä cucerire chiar dup'al
informatiunile ce le am dela acele persoane care pe acel timp erau initiate in
secretele statului ». Vezi Istoria Imperiului otoman, ed. Hodos, partea I, p.
395, nota 7.
5 G. Pascu, op. cit., p. 62.
6 P. 409. Ed. Hodos.
7 A. Papiu Tesaur d monumente istoriee, Tom. II, p. 237-302.

www.digibuc.ro
6 VICTOR PARACOSTRA

iar mai vârtos, ca sà mângAiti cu aceastä ostenealà, i petrecerea vremii

cei turburate intru care m'à aflu ». In prefata scrierii sale, Ieng.chitä
Vkkescu afirm6 0 el cà s'a folosit de izvoare turce0i. Citeaz6 « pe
Naima, Rasid, Subhi », pe cari i-a confruntat cu un num6r de scriitori
cre0ini, a ckor listà o i dà. A cercetat i prin arhivele turce0i 1.
Avand relatii foarte intinse in lumea otomand, el a putut pe
aceastä cale sà obtina o informatiune mai bogatà pentru evenimentele
dintre 1750-1794, in timpul c'ärora träie0e.
Putini ani dupà inceitarea lui Ienächità V6cdrescu in preajma
marilor fràmânt6ri care vor cuprinde lumea cre§tin'à din imperiul otoman
anumitc cercuri erau, se pare, in Weptarea unei noui scrieri, adaptatà
de data aceasta, i tendintelor politice ale vremei. Autorul ei va fi Dio-
nisie Fotino. El apartine ultimei generatii de cärturari bizantini pe care
fluxul emigratiei balcanice Ii impàmântenise in mediul nostru. Vom
vedea din cele ce urmeaz6 c'd i Fotino va folosi in aceasa necunos-
cutà scriere a sa, pe unul dintre cei mai de seamà istorici turci.
Cele cinci volume 2 ale d-lui Iorga recheamä istoriografia romaneasdi
modern6 in linia acestei traditii, care mai mult ca totdeauna
rAmâne azi una din obligatiunile de onoare ale culturii noastre 3.

VIETILE SULTANILOR

Descrierea manuscrisului. In biblioteca d-lui dr. Elie Fotino, 4 intre

diferite arti i manuscrise rdmase dela inainta0, am gäsit aceastà
4 mum) buroto) Mcoktaluxiig lawelug, lurd '082 civoy roí nednov
dugzet roh vhiv flaculaorrog Zov2retv MaxpoiA, dug noRet Cevgx6ova,
;sal fig acug rag gotym5eatg rc7o &wagon) varovegA evrò Ten) Xart-fi...

« Sá insemnám încá despre Väcärescu cä, in cälä.toriile sale prin Turcia

mai ales in desele sale petreceri la Constantinopol, el izbuteste a scoate din con-
dicele impärätesti, copii dupä documentele atingätoare de tam noasträ. Potino
ne spune cá a intrebuintat aceastä. colectiune. Acum însà, durere, e pierdutä s.
A. Papiu Ilarian, O. cit., tom. II, p. 243.
2 N. Iorga, Geschichte des Osmanischen Reiches.
La capátul comuniciirii sale « Cronicele turce0i cu izvor pentru Istoria
Romeinilor s, d. N. Iorga spune : « 0 concluzie se desf ace din acest studiu. Trebue
set avem i noi, sand la un loc, tot ce ne privefte n cronicele Osmanilor. Dar pentru
aceasta ne trebue orientali0i. Nu e o rusine ea' p'aná azi n'avem niciunul?
4 Dr. Elie Fotino, nepotul lui Ilie Fotino, Locueste in strada I. L. Carageale
Nr. xi. Domnia sa a avut bunä.vointa de a-mi pune la dispozitie cärtile i manu-
scrisele rämase dela Dionisie i Ilie Fotino. Tin sä-i multumesc i pe aceastä calc
pentrn amabilitatea §a,

www.digibuc.ro
 rs-ft ,g
5/7
1-2.4v0-75
fj--)
geoz/life 91 aPart;
Cfor Gtrz,* gee,r, er/frefie-;4s 3f-1~5 ,6.3k 64:
eA, Teis f cifeg4i- 0/75:4fos (94tw4s e,1,2reoe;
C -tee,;741, q.; (res4Slols, e;
1,14,tilow5/&-e .1.÷.10 4v E4-41 eN.frA( fs1V:
v-j-s 74/a--al ees\f"Xereit, dt.4e,c4/414.7s 4,4' 4o:
4;. r4er'eAow411-9nr. keGs4,7-e,
str//5761frvd1 dr/14/4A4v edVitter71, /3-; 64 42; :

Prr Z?qw f*ov-4-eitetl eet.Aptssi 43:;,

Qii/a44<4;t44 Vs5 A14' wee'peAt miorpao4ov-
'Id f,64,9PAr .
&iv ,i9e,',vvv4 ,-;efieA 6:e4/ 14.9 v / 43-12, ffr. et5d-w4u/
e./Racrie,edotriavv, alya/ ,e4rote ri4;.
/0". flation,(46- Apepa0,514,4p1-41pevt:
4 4,47, 44 41/ ,et, 4 foriplei-, 41; ut4,,y/d-t.
4A 4ri 47f-,fe/vrefidercovi,s 6-41,/,,s"ey
s-eep lelle/i00/29e vs 4 ice3a'-. 6.3v, 44#'6ff.,97c--
biv 10-re/ec-er--P a7. ,49441 444 Xe,ael -lvte/Ai,
t/ct.,5e,t, f.472 v4^
-ceib& e
v," (gs ..*".4'eso-4(e4 4ceAVG----
www.digibuc.ro
 VIETII SULTANII,OR 7

[Prescurtare generald a istoriei otomane, dela Othman cel dintdi pdnd la

Sultanul Mahmud, cel ce stdpdneVe acum, cu multe anecdote qi cu toate
chipurile impdratilor, naturale, dupd Hagi. . j.
Este un volum legat in carton 0 imbrdcat mute() piele fir:a maron ;
contine 90 p. ; 26,x 19 cm. Pe ambele scoarte se väd urmele unui discret
chenar säpat in piele. De0 carii au sträpuns pe alocurea scoarta 0 3-5
foi in adâncime, totu0 inati§area generalà a volumului este bud. fru-
moasà. Voile au fost numerotate de autor cu cernealà ro0e insä legätorul,
täind marginea superioarà a volumului a retezat i cifra curentä. ; in
parte ea se mai vede. Paginele au o liniaturä de presà: pe fiecare fatä
37 de rânduri ; o margine interioard latà de 21/2 cm. iar in afarä una
de 41/2, contribue la aspectul elegant al paginei. Aceea0 ingrijire
preocupare de frumos 1 se remarcà in intregul volum. Scrierea densä
finä, sobru ornamentatà, cu litere aruncate peste rânduri recomandä
un mare 0 räbdätor me§te§ug caligrafic. La fiecare inceput de capitol,
litera initialä este frumos infloritá cu cernealä ro0e. Prima foaie este
albä. Urmeaz6 pagina de titlu, rämasà de asemenea albä, autorul ne-
fiind, se pare, hotärit asupra formulei titlului i dedicatiunii ce va face.
La pagina 4, la mijloc, se aflä o scurtä prefatä de 8 rânduri semnatä
de scriitor.
',S2 To? civayve6 ova, eg7rero vet Iubite cititorule, urma sà in-
etextuoilz8v rip ioroelav Cutò M 8E- cepem istoria dela Meemet al
tar rerv B-ov, dortg bevelevoe rv II-lea, acela care a cucerit Cons-
Kcovoravrtvamatv, rect1Jthg rtveç tantinopolul, precum il aratä unii
or& v icroetw5v,rot7rov, evoktetCovcrt dintre istorici ca cel dintâi impä-
vreciírov flaoft2la rc")11, 'Ayaerivdív rat al Agarenilor ; pentrud este
dug rd vet elvs ô neoteeydrcE- insà de un mai mare interes ca
vv -cc) vet igaen rtvetg vrógev oricine sá cunoascd de unde 0-a
uctriniero xcti nedreeov 4 13ccatl.cla tras originele 0. mai dinainte im-
rotirOY Tip 6.7to(av o(LCovatv pixet pärdtia lor, pe care o pästreazd
rijg cAtteeov, dexditte6a and rdv pank azi, purcedem cu cel dintâi
ti-ov; eigol") autos vet aovatdCn care a inceput sa stäpâncascd
eig Taro re) yivog. acest neam.
LI tovi5owg. Dionisios

La pagina 5 incepe textul, care tine pánä la pagina 85. Paginile

86-91 sunt albe. Prima biografie este inehinatà dupà cum se anuntii.

Dionisie Fotino scrie lui Zenobie Pop la 29 Septemvrie 1817 « Imi plac,
dupä firea mea, lucrurile Irumoase... *. N. Iorga, Contribuliuni la Istoria Li-
teraturii Romedne, An, Ac. Rom., Seria II, Tom, XXIX, pag.

www.digibuc.ro
8 VICTOR PAPACOSTRA

din prefata lui Otman ; urmeaza ale celorlalti hani i sultani 1

Fiecare biografie este insotitä de portretul Sultanului respectiv,
incadrat intfun medalion cu circumferinta dublä, cu diametrul de 81/2
cm. Aceste portrete, lucrate in aquarele i desen fin de penita, desävar-
sesc eleganta volumului i aratä indeajuns ea Fotino a fost inzestrat
cu reale insusiri de artist. Impresionantä galeria acestor cuceritori din
soldatesqa Asiei Medievale. La inceput figuri puternice de razboi-
nici orientali, cu ochiul migdalin, cu nasul vulturesc, barbia violenta ;
apoi chipuri imparatesti in bogate costume bizantine i arabe, din
hermina i damasc ; printre ele, degenerati din decadenta imperiului, cu
fizionomia bolnava, cu ochiul stins. Poate de aceea este Fotino atat de
mandru de ilustratia carpi sale atunci cand ii scrie lui Zenobie Pop cà a
reusit s'o inzestreze cu chipurile « naturale » ale impäratilor ! 2
Dupa Othman, vin la rand: Orhan, Murat I, Baiazet I, Suleiman I,
Iusuf, Musurman I, Musa, Meemet I, Murat II, Meemet II, Baiazet
Selim I, Suleiman II, Selim II, Murat III, Meemet III, Ahmet I, Mu-
stafa I , Osman, Murat IV, Ibraim I, Meemet IV , Suleiman III, Ahmet
Mustafa II, Ahmet III, Mahmut I, Osman, Mustafa III, Hamit, Selim
III, Mustala III i Mahmut II. Cele sapte biografii dela sarsitul
volumului nu sunt terminate ; autorul a rezervat spatiul necesar por-
tretelor, a indicat usor cu creionul limita exterioara a medalioanelor, a
scris dedesubt numele sultanului i cate douà randuri introductive si a
trecut mai departe, rezervand fiecarei biografii un spatiu de douà pagini.
La viata lui Mahmut, contemporanul sàu, istoricul a scris doar
urmatoarele cuvinte : Ching 711, CE6u2954g Movorcupd roi3 you &Fug
Scebgen rip Astaaelav sig rak 18.... 3. (Acesta era Irate lud Mus-
tafa al III-lea care a urmat la impdriiiie la 18...).
Intre filele manuscriptului am gasit i cateva din fisele istoricului.
Vom reveni asupra lor.
Note genealogice §i biografiee. Niciunul dintre scriitorii greci dela
noi nu s'a facut mai vrednic de recunostinta noastra ca Dionisie Fotino.
Va veni vremea ca printr'un studiu deosebit, sà se arate partea pe care a
avut-o opera acestui « grec » dominata de ideile timpului la for-
marea acelei atmosfere care a pregatit spiritualiceste renasterea poporului
roman. In ce masura se integrase sufletului romanesc i aspiratiunilor
lui de atunci, in ce masurà el poate fi cu cinste asezat alaturi de pre-
1 Lui Othman nu ii dä niciun titlu ; urma0lor dela Orhan i pânp. la Mahomed
al II-lea, le dà titlul de han iar dela Mahomed al II-lea le dä tuturor titlul de
sultan.
2 Vezi pag. 178.
3 Xs., pag. 85.

www.digibuc.ro
 VIRTILE SULTANILOR 9

cursorii autohtoni ai emancipdrii noastre, a demonstrat-o Gh. Sion

in Prefata traducerii sale 1: « Nefericita epoa a invaziunii Grecilor in
tärile noastre 0 a Domnilor fanarioti, este scrisä ca o adeváratà epopee
cu o inimä in adevär româneasa ; mai toate familiile insemnate de
astäzi, vor vedea rolurile parintilor kr. De0 grec, Fotino se vede a a
cälcat pe inima sa, i, pentru ca sä fie veridic, a descris cu nepärtinire
cu compätimire de inimä româneasa, calamitätile câte au suferit
tärile române din cauza consângenilor säi ». Intr'adevär, vorbind de
consângenii säi, Fotino nu se sfie§te sà scrie: «...oameni ticàloi, (Greci
de Fanar !), desträmati i färä satiu, necugetând decât numai cum sä se
imbogäteasa cu desbrkarea säracilor. ...» 2.
A§a Il judea. pe Fotino i d. N. Iorga cu prilejul publiarii co-
respondentei dintre istoric i Zenobie Pop: « a fost unul dintre cei mai
insemnati 0 mai legati cu vieata noastrá româneascä dintre invatatii
scriitorii greci cari au träit in mijlocul nostru... »3. Nu este färà
insenmätate de sigur, nici faptul cà Il gäsim semnat pe « cartea de ade-
verire » datá de boerii tärii lui Tudor Vladimirescu in 23 Martie 1821,
carte prin care se aratà cà pornirea Dumnelui Slugerul Tudor Vladi-
mirescu, nu este rea i vdtdmdtoare, nici in parte fieedrula, nici patriei,
el folositoare i izbdvitoare §i norodului spre u§urinici 4.
Cu toate meritele acestea, asupra vietii lui Dionisie Fotino, s'a pu-
blicat la noi foarte putin; asupra familiei aproape deloc. Lipsa totalà de
§tiri a dus, cum era 0 firesc, la unele presupuneri eronate. Astfel, d. N.
Iorga 5, vorbind de Istoria Daciei, spune asupra autorului i familiei
lui urmätoarele:

« Din documentele timpului se pot culege destule informatii

asupra familiei lui. La inceputul secolului al XVIII-lea intilnim pe
Gheorghe Potinò in Tara-Romäneasa. Ina. din 1785, am de un
Antonie Fotinò, poate tatäl scriitorului nostru, ca biv Vel Sätrar.
Era cäsätorit cu Ecaterina Fälcoianu, de care se despärti la 1792,
dupà §epte ani de ceartà. Era Postelnic supt Ru0, i, rämiind pe
lingá persoana lui Constantin-Voal Ipsilanti, trecu impreunä cu

Istoria generald a Daciei sau a Transilvaniei, 7' drii Muntene0i 0 a Moldovei

de Dionisiu Fotino, traducere de George Sion, Bucuresti, 1859.
2 Dionisie Fotino, op. cit., traducerea lui Gh. Sion, tom. I, p. 186.
3 N. Iorga, ContribuOuni la istoria literaturii romdne la inceputul secolului al
XIX-lea, An. Ac. Rom., Seria II, tom. XXIX, M. Sectiei Istorice.
4 C. D. Aricescu, Istoyia revoluliei romdne dela 1821. Acte justificative, pag.
132-133.
N. Iorga, Istoria Literaturii Ronzeine0i, vol. III, p.

www.digibuc.ro
fo VICTOR l'APACOSTA

dinsul in Rusia, la i8o8. Un Ecifligag svo0ortvk se intilnqte la

1802 in socotelile Cotrocenilor, un Ioan Fotinò se desparte de sotia
sa Luxita in 1818 ; un « Fotinò » era spiter al Curtii in 1795. 0
pitäreasâ Eufrosina Fotinò avea un proces cu un sudit la 1802-1803,
pe când träia sotul ei, al cArui nume nu ni se dà. In fine, se §tie c6,
dupà 1821, Ilie Fotino, fiul lui Dionisie, a fdcut o povestire a impre-
jurkilor din timpul Zaverei, care e unul din izvoarele cele mai impor-
tante asupra acestei m4c6ri 1. Dar nici despre Dionisie, nici despre
Ilie nu cuprind nimic numeroasele Mali contemporane pe care
le-am cercetat. Aa cà trebue sà ne multâmim cu portretul dela
Academie (v. Revista Noud, III), §i cu citeva note bibliografice.
Mai §tim atita cä a scris « Noul Erotocrit», apdrut la Viena in
1818 ».

Iatä insâ Cà o imprejurare fericità ne pune in situatia de a lämuri

inteo mäsurâ acest intunecat capitol. In biblioteca d-lui Dr. E. Fotino
se gäsesc inch' douä manuscrise foarte pretioase ; unul, semnat
tort5arog, cuprinde câteva dintre scrierile de muzicâ bisericeasc6
bizanting ale invâtatului a. Al doilea, semnat 'H2tag Ocoisouk,
este un memoriu de familie un scurt istoric care purcede dela
Atanasie Fotino, tafäll lui Dionisie, i merge pânà la anul 1848 3. VOIll
publica, cu alt prilej, in intregime acest memoriu, in care gäsim in sfâi*t,
date genealogice asupra unei familii cu merite aa de insemnate in cul-
tura rena§terii române§ti. Aci ne mârginim sá inserâm doar acele in-
formatiuni care ne aratä. câ Dionisie i Ilie Fotino n'au apartinut nici-
uneia dintre familiile amintite de d. N. Iorga in pasagiul citat mai sus

1 Ilie Potino, Tudor Vladimirescu §i Alexandru Ipsilante in revolutia din anul

1821, supranumitil Zavera. Traducere de P. M. Georgescu, Bucuresti, 1874.
2 4 *caroscietov, Teiawv, 'Avaaracipardetov viov, i Ta i'vaema iScofwela
icoOtvd. La inceput o foarte mâgulitoare prefatI inchinatä Marelui Vistiernic
Constantin Pilipescu i dialogi versificati, intre autor si carte. Când a scris
aceste cdniciri avea 32 de ani, dupä cum spune el insusi la p. 324. Cu alt prilej
vom vorbi pe larg i despre aceste manuscrise de muzica religioasá.
3 Primele 31 de pagini sunt consacrate acestui memoriu intitulat :
zn yetwpa-cdetor Carnet de insemndri
"dig ito7g xarayrop7g, a originei mele
caì arallov "C77g w i stadiul vietii
grek yvdiotv rein) peret yeóvcov, pentru stiintà, celor dupä ani
ibueziecov euroyóvcov. urmasilor nostri.
7-12tag Omen*.
La celâlalt capât al caetului in care se eseste scris acest memoriu, se
afM alte 26 de pagini, cu incercärile poetice ale lui Ilie Potiuo!

www.digibuc.ro
 VIRTILn SULTANILOR It

pe acelea care contribue la explicarea irnprejurarilor ce au inlesnit

lui Dionisie rotino, o lucrare asupra istoriei turce§ti.
Dionisie rotino s'a näscut la anul 1769 1 in or4elul Patras din
Peloponez 2. Tatal säu, Atanasie Fotino a fost un medic de reputatie,
in Constantinopol. Mind apreciat in cercurile otomane i cunoscand
limba turceasca, Atanasie rotino a devenit medicul sultanului Ab-
dul Harnit 3 in care calitate a ramas la Constantinopol pana la
moartea acestuia adica panä in primavara anului 1789.
Se pare ca a fost o figura bine cunoscutd populara chiar prin
cartierele cre§tine ale Stambulului ; a fost supranumit de conationalii
sai psaltakis, fiindca era bun cunoscator al muzicii orientale bisericqti
fiindcà in toate sarbatorile mergea la biserica i canta in strana 4.
Dupa moartea sultanului, Atanasie Fotino a pärasit Constantino-
polul, din cauze care nu ni se relateazä, i s'a a§ezat In Peloponez, unde,
avea insemnate proprietati 5. Ferit de griji i de nevoi, fostul medic al
sultanului, impreunä cu sotia i fiica lui « traiau o vieata fericita »
La aceastà data, fiul cel mai mare al lor, Dionisie, avea varsta de 20 de
ani O. se pregatca de plecare din nou la Constantinopol, pentru conti-
nuarea studiilor 7. Nu ni se spune data exacta' a acestei intoarceri i nici
la ce §coala anume, dar nu poate fi vorba desigur, decat de marea
§coala a Patriarhiei. Survine insa o nenorocire. Intr'un accident de
vanatoare, un glonte sfararna piciorul doctorului Atanasie Fotino care,
putin dupa aceea moare 8 Ramasa vaduva, Diamanda Fotino, nea-
vand pe nimeni care s'o ajute in administrarea proprietatilor ei
Dionisie fiind plecat la Constantinopol se gandi marite fiica,
pe Pascalita, cu un om capabil aniline Andrei Dimitriu 9. Din aceasta

Cunoa§tem data mortii din pre/4a cartii asupra revolutiei din 1821, de
Ilie Fotino si din L'7 bunco/L=4mi) -ul aceluia§i, p. 9 : e... euroßtd.mag 6g 52 :
&dip rfi 4217tig rò 1821 hog rip io 'Tog 'Oh-m(41ov 6Evriea...
2 Dupa cum se vede in introducerea la Noul doxasticar, p. r.
8 Ilie Fotino, Zmusuoyardewv, p. 3 : « grjrne you, avoyaCottivn ficiaxatraa,
6goitog i'xec nceriea Tóv ',419.avciawv Oarrecv6v and NeCneet rfig lIdonovaloov,
intarbuov late& rag Zoardv Xayirn...»
4 Ibidem, « . 6crctg gmovotigero ICae6dang, aì WaArcbmg, Hob,-
rang, ótÓrt ETV 6tarelvet newovg ixavoi.)g eig Koworavrtvo6groAtv, ;sal 71-co 164-
pow rfig re '0 Ocogavosijg 6ccagnrov, xal bre6Tees avvexcBg ró, xae6dat ;sal prig
Movatxfig entorrlyng vciacor ncivrore eiç rv ivanotav.»
5 Ilie Fotino, ms. cit., p. 5.
6 Ilie Fotino, ms. cit., p. 4.
7 Ilie Fotino, Ilts. Cit., p. 5 : «Stórt ó vidg rng Lltortiotog, ô 73elóg goy, dim,
dvaroeliast 6td Kowaravrtvo6noAtv tva onov6don...
8 Ilie Fotino, ms. cit., p. 4.
9 Ace14, ms. cit., p.

www.digibuc.ro
I2 .VICTOR PAPACOSTEA

cdsätorie sora lui Dionisie, avu §apte copii. Al doilea dintre ei fu bo-
tezat Ilie 1 Acesta este Ilie Fotino, autorul cartii asupra revolutiei din
1821. Ca este nepotul lui Dionisie i iiu fiul cum s'a crezut se vede
intain din Prefata 2 cartii lui: « Rdposatul unchiul meu Dionisie Fo-
tino . . .» i apoi, din chiar acest Dipsulyzarciewv, la p. 5 : «. . . fiul ei,
Dionisie, unchiul meu plecase la Constantinopol ca sd studieze ».
Se pune acum intrebarea : când a paräsit Fotino Constantinopolul
sau Peloponezul, pentru a se statornici in tara noastra ? La p. iio din
Istoria Literaturii Romcine§ti d. N. Iorga scrie: « Era dascalul copiilor
lui Dumitrachi Ghica sau omul lui de casd. Cu prilejul rdzboiului din
1787, el spune cd se gdsea pe ¡Inez acest bdtrin, influent v; bogat boer
Este, desigur, o scäpare din vedere, cad la 1787, Dionisie Fotino era
inca la Constantinopol cu familia sa. El nu se statornice§te in tara cleat
la anul i800, dupa cum rezulta din propriile lui cuvinte, din prefata
Istoriei Daciei tiparita la anul 1818: urma experientii mele de 18
ani in aceastci lard. . . Este adevarat insa, cà povestind fuga din tara,
din cauza pasvangiilor, Potino pomene§te de marele ban Dimitrie
Ghica pe kingd carele impreund i eu, autorul, Dionisie, md aflam inainte
mai pe urmci, nedespiirlit in toate evenimentele. Dar acest episod se
petrece, dupa cum se §tie la anul i8oz, in a treia donmie a lui Mihail
Sutu in Muntenia iar nu in 1787. Prin cuvintele « pe langa carele i eu,
autorul, ma aflam inainte. . .», Dionisie a vroit sa inteleaga inainte de
18oz ; in niciun caz insa nu s'a referit la o data anterioarä lui i800.
Deasemeni vor trebui rectificate §i. notele lui C. Diaconovici 3 §i
a d-lui Adamescu 4, care spune cel din urmä dupa cel dintâi
cà Fotino a venit in Muntenia in anul 1804; Inca din anul i8oi el
inchinä vistiernicului Constantin Filipescu volumul sau de cantari
biserice§ti 5. Dar, cu alt prilej ne vom ocupa mai pe larg de intervalul
petrecut de scriitor in tara, dela data sosirii lui i pana la data când a
murit. Aci ne vom margini sa adaugam ca a murit la io Octom-
brie 1821 §i. ca « a fost inmormdntat cu alai insemnat in biserica zisd
sfintilor, in Bucure0i »6.
Acelas, ms. cit., p. 5 : «13-ov itzi Tv 7-121av. »
2 Ilie Fotino, op. cit., p. VI.
3 C. Diaconovici. Enciclopedia Rolland, tom II, p. 453.
4 . Adamescu i Candrea. Minerva.
5 La pag. 324 din volumul de cântki bisericesti Fotino spune câ a incheiat
aceastâ lucrare de artà in al 32-lea an al vielii mele. Cum el este rib:scut la 1769,
rezultä el a incheiat-o la anul 1801.
.6 Ilie Fotino, Zmusccomardetov, pag. 8. 13ânb' azi nu s'a stiut. Am inceput
cercetâri in acest sens. Din nefericire grádina pe care a avut-o Biserica
Sfinplor este astäzi in intregime acoperità de clklirit

www.digibuc.ro
 iTmritA stll,TAxmoit.

bin informatiunile de mai sus rezultä in deajuns de lämurit ca

Mediul de formatie intelectualà a lui Dionisie Fotino a fost Constan-
tinopolul. Aci de altfel, la inceput prin tat6.1 säu iar mai apoi prin vestitii
Iacob Protopsaltul i Petru Vizantie dela Patriarhie, s'a desävârsit
el in arta cântdrilor bisericesti bizantine 1. In al doilea rând vedem cd el
a putut datorità functiunii de incredere a tatalui sdu la serai sà
cunoascd de aproape clasa conducätoare a imperiului, moravurile
mai ales scdderile ei 2 Rezultd cliiar, din cercetärile ce am fäcut,
cá incà din timpul indelungatei lui sederi la Constantinopol, Dionisie
Fotino s'a simtit inclinat sä cerceteze istoria otomanä. Poate cä dacä
ar fi rámas acolo, ar fi adâncit si mai mult aceste preocupäri ; ar fi
fäcut-o poate in termeni mai stiintifici, asa cum a fäcut in urmä cu
istoria româneascä. Manuscrisul ce publickn este cea mai bunä dovadä
nu numai cä a avut aceste preocupäri in timpul sederii lui la Constanti-
nopol, dar cä ele au persistat i dupá aceea, peste decenii, pânä in cei
din urna aiti ai vietii lui, dupá cum vom vedea in cele ce urmeazd.
Cand au fost serise VieiIe Sultanilor. Nu stim exact data când
a scris Dionisie Fotino lucrarea sa asupra sultanilor turci. In arhivele
casei de negot a familiei Pop din Sibiu, d-1 N. Iorga a gäsit câteva
interesante scrisori ale istoricului care Zenobie Pop 3 ; din continutul
acestora lucrurile se lämuresc intrucâtva.
Invätatul Dionisie, sfärsind Istoria Daciei i Noul Erotocrit,
apelase la sprijinul acestui « protector al literaturii i iubitor mai ales
de carte greceascã nouà i veche » 4, pentru tipárire ; Pop ii co-
municase cä ia asupra lui tipärirea lucrárilor amintite. Corespondenta se
poartä astfel cu prilejul acestei afaceri de tipar i intoväräseste de regulä
expeditia textelor, corecturile sau transporturile de exemplare tipärite.
Inceputà in Septemvrie 1817, seria scrisorilor gäsite de d. N. Iorga se
opreste in August 1819. Intr'una din ele scriitorul, fiind intrebat de
bancher asupra altor scrieri fireste in vederea imprimärii lor

1 Anton Pann, Bazul teoretic ci practic al muzicii bisericefti, apärufg. in Bucu-

resti in anul 1845, la p. XXVI: (( Iar in stiinta muzicii bisericesti mârturiseste
singur ch.' a fost scolar dascälilor sdi Iacob Protopsaltul, i Petru Vizantie, crt-
rora a fost si imitator ». Vezi i Nic. M. Popescu, Vieata i activitatea dasccilului
de celntdri Macarie leromonahul, Bucuresti, 19o8, p. 12-13, unde se vede, cât
de pretuiti au fost cei doi dascAli constantinopolitani ai lui Dionisie Fotino.
2 Dionisie Fotino n'a simpatizat de loc pe Turci i regimul lor despotic ;
chiar in Istoria Daciei, vorbind de sultani, el ii denumeste « tirani » (v. de pildá
p. 122, partea IV, trad. G. Sion.
N. Iorga, ContribuOuni la Istoria Literaturii Romdne la inceputul secolului
XI X-lea, extras din An. Academiei Române, Seria II, tom. XXIX, p. 3-9.
4 Acelas, Op. cit., p. 3.

www.digibuc.ro
 4 ICT01 pit)iidos;tEl

räspunde : Le am ce-i dreptul, dar sunt nerevdzute, neindreptate

neincheiate1; apoi adaugä numai funind ceva timp, md pot ocupa sat
le vdd sti le indrept, fiindcd n' am pe nimeni ajutor 2.
Care sunt aceste scrieri neincheiate pe care Fotino Ii propune
la generoasa invitatie a prietenului säu, « sä le revadà i sà le indrepte »,
afläm din aceea0 scrisoare. Plângându-se de grijile i nevoile ce au
nävälit asupra sa, Dionisie Fotino adaugA : Cu toate acestea nu las nici
scrierile mele la o parte, care sunt o distractivd comedie ; o prescurtare
generald a istoriei otomane dela Othman intdi, pia la Sultanul Mahmud,
cel care stdpdnefte acum, cu multe anecdote qi cu toate portretele sultanilor,
naturale, dupd Hagi §i Teatrul cel mare al lumii, dela Baltazar Gracian,
in patru volume, interesant i pentru toate anecdotele ce cuprinde 3.
Iatá dar cä intre lucrärile « neincheiate » la i Decemvrie 1818 se afla
scrierea gäsità de noi. Ea fusese conceputà deci i redactatà in
mare parte, inainte de aceastd datd. Când ?
Incà din anul 1817, 1-am välzut pe Fotino preocupat de modalitatea
tipäririi Noului Erotocrit i a Istoriei Daciei opera capitalä a vietii
sale. Zece ani anii maturiatii lucrase cu mare räbdare 4, spre a
duce la bun sar§it aceastä scriere de remarcabilà conceptie pentru
vremea aceea i de serioasä. documentare.
In acest interval de zece ani (1807 1817), ocupat sä se documenteze
asupra istoriei române§ti i sä: redacteze, el nu s'a putut indeletnici cu
Vieille Sultanilor. Pentru « mângâlerea sa » lucra dupà cum spune
la Erotocrit. Am ajuns astfel la convingerea judecând i dupä con-
tinut cä aceste biografii au fost concepute i in parte redactate ma-
intea Istoriei Daciei,deci inainte de anul I8o7§i intrerupte apoi. Altfel
nu ne putem explica ignorarea aproape totalà a istoriei române0i, la
punctele de contact cu istoria otomaná. Omul care s'a documentat 5

N. Iorga, O. cit., p. 7.
2 Ibidem.
3 Ibidem.
4 In Septemvrie 1817, Fotino sfärseste de scris vol. III si de copiat vol. II
din Istoria Daciei « Vei cei aceste lucreiri ale mele le-am inceput acum zece
ani: Erotocritul pentru propria mea mângâere, iar descrierea moldo-munteanä
ca un Ildeeeyov (Sta iSlav goy (o distractie pentru gustul meu). Vezi N. Iorga,
op. cit., pag. 7.
5 « Pentrucl mi s'a intâmplat sä am incä. i multe tälmäciri latinesti despre
tara Dacia, i tot odatá cronice slavonesti, polone i altele, in care se cuprind
toti Domnii de demult ai Terii-Românesti i Moldovei, care nu se cunosc de
localnici, i nici n'au cronici anume (rd rota novocci), mi-am pus in minte sà
scriu, dela inceput pânä astäzi, istoria acestor douä Principate, i apoi sä adaug
descrierea topograficá si politicà a lor ».

www.digibuc.ro
cu atâta pasiune pentru a scri Istoria Daciei i care a acut cu
prisosinta dovada integrkii sale in spiritul i in vieata istoricA
a poporului român, n'ar fi putut intocmi o istorie a Turcilor aid
sà pomeneascd dintre epizoadele cu fäsunet european ale istoriei
românevti cel putin numele lui Mihai Viteazul. Dar cu totul altfel a
privit Fotino lucrurile atunci când a reluat in 1818 scrierea sa.
Acum, dupä ce däruise patriei adoptive Istoria Daciei, el îvi dà
seama cá n'ar mai putea tipâri o istorie turceasc6, färà a aminti câteva
din legäturile ei cu trecutul Principatelor. Ava ne expliaim prezenta
intre foile manuscrisului a unui numàr de five, de format mic, in care
Fotino insemnat odatà cu reluarea lucrärii diferite episoade
din istoria româneascä, pe care vroia sà le introduca bi vechiul text al
scrierii sale. Dar despre aceste five vorbim in altá parte, mai pe larg 2
Deci, ail a putea preciza data, suntem in m6surà a afirma totuvi,
cA.' Vieille sultanilor alc6tuesc una dintre primele lucràri ale lui
Dionisie Fotino. De asemenea este foarte greu de arbitat cu preciziune,
locul unde el intrerupe lucrarea 0 de unde o reia in 1818. S'ar pdrea
cà biografia sultanului Ahmet, ultima completà, este punctul la care
Fotino intrerupt opera sa. A reluat intr'adevär scriitorul aceste
biografii, ava cum promite in 1818 ? Ne indoim. In orice caz, va fi ad6ogat
foarte putin: poate titlul i rândurile introductive ale fiedireia din
ultimele vapte biografii. Ne mai având probabil la indemânà izvoarele
dupà care 10 incepuse lucrarea, el a scris aceste introduceri stereotipe
rezervând insà, cum am vg.zut, paginile necesare fiecärei biografii.
Dar nu Ii lipseau lui Fotino numai izvoarele textului, pentru a
putea continua in voie, dup5. 1818, aceastà scriere ; Ii lipsea, se pare,
chiar izvorul dupà care luase portretele ; Fotino s'a mkginit sä le re-
zerve i acestora spatiul necesar, indicând cu compasul locul medalionu-
lui. In aceste conditiuni, nu este de mirare cà « incheerea » lucràrii mergea,
firevte, anevoie. Se pare c5. Dionisie Fotino devenise el insuvi sceptic
asupra posibilitatilor de lucru. Intr'o scrisoare târzie, din 3 Martie 1819 3,
el spune lui Zenobie Pop : « Pentru moment md ocup cdtimi este cu putinyi,
de hdlile geografice ale V alahiei i de biogralia sultanilor ». Dar scrierea
a fämas i dupa aceea, « neincheiatà ». Moartea l-a surprins pe Dionisie

N. Iorga, op. cit., p. 3, spune despre Dionisie Fotino ca' a fost « unul dintre
cei mai insemnati si mai lega0 cu vieata noasträ romaneasca dintre invatatii
scriitorii greci cari au trait in mijlocul nostru... )).
2 Vezi pag. 2TOir.
8 N. Iorga, op. cit., p. 8.
4 Am vazut in colectia de stampe i manuscrise a d. prof. N. Ionescu o harta
a Daciei provenind dintr'un volum al Istoriei Daciei.

www.digibuc.ro
16 iticiok r..hasiicos'rtA.

Fotino in plina activitate istoriografica ; nu insa pentru V1411e Sultanilor

ci pentru evenimentele din 1821 al caror martor si « initiat » fusese 1
Izvoarele. Dupà cum ne-o spune Fotino însui, in scrisoarea din
Decemvrie 1818, izvorul de care s'a folosit pentru alcatuirea acestor
biografii este Hagi (ne, oz-dv zar). Hagi Hagi Chalifaeste nu-
mele sub care era cunoscut mai adesea vestitul istoric turc Mustafa b.
Abdullah 2, unul dintre cei mai de seama carturari pe care i-a avut
imperiul otoman. A trait dela 1609-1657 0 a lasat o opera, imensd.
Lucrarile lui traduse in limbile franceza., italianaAihgleza i latinà au
servit adesea, incepand din veacul al XVII-lea, ca bau 'ercetärilor orien-
litilor Om de vastä cultura araba, persana i europeana,
Hagi Chalifa poate fi pus alaturi de cei mai mari invatati ai timpului
sau. Are multe scrieri istorice din care Dionisie Fotino a putut culege
materialul necesar biografiilor sale. In primul rand, s'a folosit insä de
o celebra scriere, conceputa in genul analelor, i cunoscutä in istoriografia

Ilie Fotino, Tudor Vladimirescu ci Alexandru Ipsilante in revolutia din anul

supranumitd Zavera, Bucuresti, 1874, traducere de P. M. Georgescu.
Räposatul unchiul meu Dionisie Fotino, aflandu-se in acea epoca. in Bucuresti
initiat fiind in secretele Eteriei se ocupa tot odatä cu multa asiduitate intru
a completa a sa istorie a Daciei, scrisa in trei volume... », p. VI.
2 Mustafa b. Abdullah, Gen. Ilaggi, este socotit de catre Franz Babinger,
c( der grösste Polyhistor der Osmanen *. Este cunoscut si sub numele hjatib Celebi.
S'a nascut in Constantinopol in Februarie 1609 si a murit in Octomvrie 1657, in
urma unui accident. Mormantul sau se aflä la Constantinopol. Era fiul unui
functionar dela departamentul razboiului. El insusi a intrat inca clela 14 ani
in corpul repartizat apoi la cancelaria anatolica (Anadolu mùhdsebe
qualemi). Intre anii 1624-1635 a stat aproape in permanenta cu armata in
Estul Anatoliei. A luat parte la 3 expeditii contra lui Abaza Pasa i apoi la
cele mai mari expeditii militare pe care le-au intreptins Turcii in vremea aceea,
intre altele la asediul Bagdatului si la expeditiile din Persia, etc. In iarna anului
1633-1634 si-a fa:cut i cllätoria de pelerinaj. Mostenind o avere mare a demi-
sionat din slujba sa i s'a dedicat exclusiv cercetärilor stiintifice. A fost un
cärturar de o vastä culturä enciclopeclica. A scris in toate domeniile ; dar aproape
toate scrierile sale cuprind in primul rand un important material istoric, in al
doilea, geografic si linguistic. A lásat un foarte mare numar de carti i manuscrise
care azi se gäsesc fie in arhivele constantinopolitane fie prin rnarele muzee
biblioteci din apus. Vezi pentru toate aceste informatiuni i pentru tot ceea ce
priveste pe acest mare istoric turc, Franz Babinger, op. cit., p. 195-203. Primele
comentarii mai largi asupra lui Mustaf a b. Abdullah le-a facut Geambatista
Toderini In a sa Letteratura Turchesca, Venetia 1787, tom. III, p. 25-34, 131-142
si 143-178. La p. 26, Toderini spune : .../u dottissimo Musulmano . . . Hagi
Calfah coltiv 6 il rgaro talento coi viaggi, colle lingue orientali, e Europee, coll'ascoltare
i piu illustri maestri colla lettura immensa di libri d'ogni scienza, e letteratura.
Lease infinita d'autori Arabi, Persiani, e Turchi in piu di trecento scienze,
siccome afferma Ibraimo.

www.digibuc.ro
 VIETiLE SULTANII,Ok i7

turceasca sub numele de Taqwfm at tewdrichl (= tabele crono-

logice), opera illustre che avea servito di guida a molti Turchi scrittori 2.
Incepând dupa obiceiul timpului, dela facerea lumii, aceste anale au
fost duse de Hagi Chalifa pâra la anul 1058-1648, adica pana la domnia
lui Mahomed IV, fiul lui Ibraim. A fost foarte apreciata i folosita.
Nenumarate manuscrise continand aceasta cronologie au circulat,
inainte i dupa tiparire, in toata lumea, dela Londra i Paris pana la
Cairo §i. pana. la (Cal,-nta 3. Giambatista Toderini, scria la anul 1787 ca.
Hagi Calk& compose questa Cronologia con molta, e dottrina, con senno,
e buona critica, lascindoci una miniera ricchissima d'Istoria, e d'erudizione
musulmana 4. In ce masurà devenise utila cronologia lui Hagi Chalifa,
ne-o dovedqte faptul cà, dupa moartea lui, s'a simtit nu numai nevoia
tiparirii ei dar i aceca de a fi continuatä 5. Primul continuator a fost
Mehmet ejchi ; reluând-o dela 1059-1649, el a continuat-o pang. la
1144-1731 ; al doilea a fost tipograful Ibrahim°, care a dus-o dela
1144-1731 /Ana la 1146-1733 §i. apoi a tiparit-o, insotind-o de 0
biografie a lui Hagi Halifa ; al treilea continuator, Ali Su' avvi, reluand-o
dela 1147-1734, a continuat-o pana la 1227-1812. Astfel stand lu-
crurile, nu ne mirá de loc cuvintele lui Toderini, ea tabelele cronologice
ale lui Hagi ajunseserä pentru scriitorii turci un fel de « guida », investite
de o autoritate quasi of iciala. J. J . Reiske a facut o traducere in limba
latinä care se galsete in Biblioteca din Kopenhaga 7, in manuscris.
Dar incá din anul 1697, Tabelele lui Hagi circulau prin Apus, inteo
traducere italiana, alcatuita. de Giovanni Rinaldo Carli 8 si tiparita la
F. Babinger, op. cit., p. 196-197.
2 Giambatista Toderini, op. cit., p. 132. Hammer, in Introducere, vol. I,
p. XI spune: Fdrd lucrdrile cronologice i geografice ale celebrului bibliograf
Katib Tschelebi, cunoscut mat mull sub numele de Hadji Khalfa, scriitorul care
Intreprinde istoria imperiului otoman nu va putea sd meargd de cele mai multe
ori deceit pa dibuite... Hammer a cunoscut si a utilizat pas cu pas scrierile lui
Hagi, cu deosebire Cronologia. In Introducere, vol. I, pag. XIX el dä lista
lucrárilor lui Hagi, pe care le-a folosit.
a Franz Babinger, op. cit., p. 197 ; dà lista tuturor manuscriselor rämase
localitätile unde se gäsesc pästrate.
4 Giambatista Toderini, op. cit., p. 138-139.
a Franz Babinger, op. cit., p. 196.
Ibidem. Asupra lui Ibrahim muteferriqa vezi si G. Tod,erini, op. cit.
7 Indicatiuni asupra acestei traduceri in G. Toderini, op. cit., p. 139 si in
Franz Babinger, op. cit., p. 117.
Cronologia Historica scritta in lingua turca, persiana, araba da Hazi Halifé
Mustald e tradotta nell' idioma italiano da Gio: Rinaldo Carli, nobile justinopo-
litany, e dragomano della Serenissinza Republica di Venezia. In Venezia, 1697.
Un exemplar din aceastà « libro rctrissima», cum spune Teodoriui incä din anul
1787 (p. 140, op. cit.), se gäseste in Biblioteca Academiei Române, II, 24, 183.

www.digibuc.ro
 i8 Cio1 PAPACOS/iA

Venetia. Afarä de aceste douä traduceri, s'a mai fäcut i o traducerè

francezà, de Antoine Galland, sub titlul Tables Chronologiques de Hadjy
Khalfa. Aceasta insä nu este cunoscutä nici lui Toderini i nici lui Franz
Babinger.
Se pune acum intrebarea : Dionisie Fotino s'a folosit in Viefile
Sultanilor de originalul turc, tipArit in anul 1146 1733 la Constanti-
nopol de cdtre Ibraim, de vreo copie in manuscris, de traducerea italianä,
sau de cea francea. ? Räispunsul nu este de loc usor, deoarece din toate
acestea, noi nu avem la indemânä decât traducerea italianä a lui Carli.
Din nefericire, nici aceasta nu este insä cu totul exactä. J. J. Reiske
dupä el si ceilalti orientalisti, au acuzat pe Carli cä traducând, a modificat
textul cronologiei lui Hagi. Toderini îi insuseste si el acuzatia (d'infidelta)
rostità de Reiske 1; el aratä, cu exemple, cà inteadevär traducerea lui
Carli cuprinde modificki. Dä probe edificatoare din care se poate
constata cä traducätorul venetian a Meat adäugiri i omisiuni
Veramente collazionata coll' originale, veggonsi alquante cose introlas-
data, altre aggiunte, e volgarizzate senza seguire con esatezza 2
In aceste conditiuni, posibilitätile de control se restrâng fireste. Câteva
observatiuni totusi se impun. Astfel, constatdm cä ultima biografie pe
care Dionisie Fotino o scrie in intregirae este aceea a Sultanului Ahmet al
III-lea, care moare in anul 1730. Deci Fotino nu s'a oprit la anul 1o58
1648 unde s'a oprit Hagi Chalifa ci a mers mai departe, panä la punctul
unde a ajuns Mehmet Sejchi, priraul continuator al cronologiei. Cum
volumul tipärit i editat de Ibrahim Muteferriqa, al doilea continuator,
merge pânä la anul 1733, ar rämâne sä conchidem cä Fotino s'a folosit
de un manuscris care cuprindea adausul lui Mehmet Sejchi si nu de
volumul tipArit.
Se stie cä aceste manuscrise au circulat altädatà in numär foarte
mare, mai ales in lumea musulmanä, asa incât Fotino a putut sà-1
cerceteze in vremea sederii sale in Constantinopol. De altfel cronologia
lui Hagi Chalif a n'a fost pentru Fotino ceea ce numira obisnuit un izvor.
Ea n'a fost decât un indicator de date si fapte, valabil prin reputatia
de exactitate, de care atât de entuziast vorbeste Toderini. Dupä stiinta
acestuia, multi scriitori turci, au folosit-o dupä cum am väzut, « di
guida Dionisie Fotino, orn de culturä constantinopolitanä a urmat,

G. Toderini, op. cit., p. 140. Hammer a cunoscut i traducerea lui Carli;

vezi vol. I, pag. XIX. Dupä originalul turc, el dä in vol. I, pagg. 361-363
extrase pentru intervalul dela 35 (655) când are loc invazia musulmanä in
Turchestan si pänä la 467 (1074) când se intemeiad. dinastia Seldjukizilor
Asia Miel
2 Ibidem.

www.digibuc.ro
 STILTAimoit x§

fireste, acest obkeiu ; chiar Hagi Chalifa o recomanda in ultimele pagini

in acelasi sens 1. Asa dar, nu trebue s ne inchipuim c. Fotino s'a mAr-
ginit la o compilatie dupa aceste tabele de date i fapte disparate, pe
care Hagi cules de pe tot intinsul imperiului, grupandu-le pe ani,
dar fard a le da o inläntuire istoricd. Oricat de <( rezumativ », Potino face
totusi istorie si nu cronologie. El si-a cules din Taqzvoim il terviirich doar
o parte din elementele constitutive ale biografiilor, osatura lucrärii sale ;
la acestea insa, el a mai adaogat un material istoric de factura literark
cuprinzand elemente de portret i atmosfera, naratiuni i mai ales
multe anecdote. Pe acestea fireste nu si le-a procurat din Cronologia lui
Hagi Chalifa.
Catre sfarsitul ei, cronologia lui Hagi Chalifa cuprinde pagini care
de asemenea au inrâurit asupra lui Dionisie Fotino. Sunt o serie de
consideratiuni de ordin politic teoretic, in care istoricul turc arata cà
inferioritatea regimului otoman i mai ales decäderea lui se datoreste in
primul rand despotismului, desfranärii i cruzimilor 2 ; incheie demon-.
strand superioritatea regimurilor crestine, a caror principi s'au men-
tinut si se mentin datorita faptului cá se intemeiazà pe justitie. « Lumea
spune Hagi, nu se surpä nici prin erezie nici prin necredinta, dar sigur
printr'o guvernare tiranica in care justitia este sfdramata », sau « Quel
Principe Tiranno, que abolisce le leggi, e tutto si dona in preda a' suoi
piaceri, vien finalmente punito dal Cielo...» 3.
In biografiile Sultanilor din faza de decadenta a imperiului, Fotino
foloseste cu prisosinta indemnul acesta la o aspra judecatä i catä
necontenit a releva in deosebi pacatele curtii otomane, pe care Hagi
Chalifa le amintise doar prin aluziuni si sub forma unor consideratiuni
politice de ordin general. In afarä de aceasta, am gasit in foile manu-
scrisului ce infätisem, o fìä continand urmatoarele cuvinte: "Aç xata-
yecupfi rró1s,uog nedirov ftsza lJéreov aov nal bicivarog Mßeavxoßdvov
nal of. Pctothig nará r6 vgov otío-ohua... (sa se inregistreze intaiu räz-
boiul cu Petru I-iul i moartea lui Brancoveanu i regii dupd sistemul
nou). Potino îi propune prin urmare sa vorbeasca pe larg de regii de
sistem nou. El urmarea de sigur sa faca ca i Hagi Chalifa, elogiul

Traducerea lui Rinaldo Carli, p. 206: (c. _la quale appresso grintelligenti
servira di sernplici indice, appresso gl'ignari dell'antiche istorie di veruna satisf at-
tione, mentre non potrano raccoglier, che un ristretto compendio delle cose più
rimarcabli comprato colla sresa di tutto il info tempo da' Nobilissimi Istorici o.
Hammer in Introducere, rol. I, pag. VI-XII sunt singurele lucrdri turce¡ti
care pot servi de ghid...».
2 Traducerea lui Rinaldo Carli, p. 2o4-2o6.
8 Ibideni.

www.digibuc.ro
26 VICTOR PAPA.COMA.

monarhilor cretini reformatori. Lucrul era, pentru vnmea de revolutii

in care träiete i scrie Fotino, incd i mai potrivit ; teoriile istoricului
turc dela 1648, asupra cauzelor decäderii imperiului musulman, apä-
reau, in lumina veacului de libertate ce incepea, ca o sumbrä prevestire.
Cât prive§te anecdotele i naratiunile, parte din ele au putut fi
culese de Fotino dintr'o altä operä a lui Hagi intitulatà ¡ale al mutanl
Dupä cum ne spune Babinger, aceasta nu este altceva decât o culegere
bogatd de anecdote istorice i literare (.. .geschichtlicher und litera-
rischer Anekdoten). Nu este exclus, judecând dupä asprimea cu care
Hagi Chalifa caracterizeazä regimul sultanilor, ca aceastä culegere sä,
cuprindä, chiar ea, unele din anecdotele räutäcioase folosite de Fotino.
Pentru cele mai usturätoare el a avut la indemânä i pe istoricii
cre;-,tini 2, iar pentru unele accente de satirà, propriul lui sarcasm.
In ceea ce privqte metoda biograficä, in afarä de faptul c5, era foarte
curentd in vremea sa, Fotino avea un model tot in scrierile lui Hagi
Chalifa. Este studiul intitulat sullam al wusfil ha tabaqat al fuhul
(« ein lebensgeschichtliches Werk fiber berithmte Miinner...») 3.
Sunt i alte scrieri istorice 4, sau cu partial continut istoric, ale
scriitorului turc, care au putut procura lui Fotino material pentru
«Vielile sultanilor ». Dar, in stadiul actual al posibilitàtilor de orientare
in istoriografia otomanä, o lämurire completà asupra tuturor textelor
Franz Babinger, op. cit., p. 201. Chiar din scrisoarea lui Fotino care Zenobie
Pop se vede cà si unde anecdote provin tot din opera istoricului turc : th
civhsSona, naig nag 9)qm:wig xv ficwt2écov varoveg2 Curd ròv Xa-tVj
2 Este limpede cà Dionisie Fotino, desi nu dà in scrisoarea care Zenobie
Pop, decât un singur izvor Hagi Chalif a totu§i s'a folosit si de istoricii
crestini. Dilm in paginele urmAtoare unele indicii certe. 0 urmärire a intregului
material provenit din surse crestine directe, nu se poate face dealt având
textele izvorului turc indicat de autor
3 Pentru genul Plutarch, in jurul anului i800zo, Fr. I. v. Hormayer,
Osterreichischer Plutarch. Wien, 1807-1814 Nicolae Nicolau, Plutarch Nou,
traducere cu adaose dupà Pierre Blanchard, Buda 1819, Vol. III.
4 Hagi Chalifa (traducerea italiand a lui Rinaldo Carli) spune : « Se poi
diletassero d'intender minutamente il tutto, leggino l'altre mio Libra intitolato il
Millesimo trecentisimo terzo, col quale potramo pienamente appagare la loro cu-
riosità ». Lucruri privitoare la vieata unora dintre sultani se vor fi aflând in
raunaq al-saltana, o istorie a Constantinopolului scrisä. de Hagi Chalifa. Pentru
unele actiuni militare, Fotino va fi consultat poate i tuhfet iil-hibar fi esfdr
o istorie a cuceririlor turcesti in M. Mediteranä si M. Neagrä ; tradusä in frantu-
zeste sub titlul : Histoire des conquêtes des Ottomans sur les Chrétiens tant dans la
mer méditerranée que dans la mer noire avec les nom des places (et) les circonstances
des victoires de Sieur La Rocque i in englczeste, James Mitchell, The History
ot the maritim wars of the Turks, translated from the Turkish of Haji Khalifeh,
London, 1831. Vezi pentru manuscrise si detalii Fr. Babinger, op. cit., p. 202-203.

www.digibuc.ro
 V LETIL'e SULTANII,OR 21

din opera lui Hagi Chalifa folosite de Fotino, nu este cu putintä. Din
cele de mai sus rezultä dcci ck. Hammer s'a inselat atunci când a
crezut cà el este primul scriitor european care s'a folosit de operile
marelui istoric turc 1.
Desi in scrisoarea care Zenobie Pop, Fotino dä ea izvor al
scrierii sale numai pe Hagi Chalifa Pura rdv XatVi. .] totus se pare
cà Fotino a consultat i alte scrieri turcesti. Sunt unele indicii ea' a
cunoscut acea To' rich-i 'Osmiin (Istoria Otomanilor) pe care
specialistii au caracterizat-o cu « cea mai utilä prescurtare care s'a
scris asupra istoriei Turciei ». Dealtfel, este de presupus, cà Fotino,
vrând sä scrie la rândul säu yelax?) buropii dOcoduavtxfig iaroetag
[Prescurtare generald a istoriei otomane] îi va fi procurat i manualul
turcesc amintit mai sus. Autorul acestei celebre prescurtäri este Melt-
med Hemdenif, Gen. Solaqzade 2 ; pentru inceputurile imperiului este o
scriere bunä, i foarte des utilizatä de cei cari au scris asupra istoriei
turcesti. Un indiciu pretios cà Fotino a cunoscut-o 11 gäsim in urmä-
torul fapt: Hammer aratä c'à dupd asasinarea lui Murat I de care Milos
Cobilovici la Cosova, Baiazed a instituit un protocol special pentru
cei admisi in audientà: ei erau însotiti in fata sultanului de slujitori
care aveau datoria sä-i VInà de subtiori, gata a-i impiedica dela
orice miscare agresivä 3. Pentru aceastä informatiune, Hammer nu
citeazä nici pe Hagi Chalifa, de care se foloseste necontenit
nici pe altul dintre autorii turci sau bizantini pe cari i-a utilizat pentru
Murat si Baiazed, ci pe Solaqzade. In biografia lui Baiazed I, Dionisie
Fotino scrie si el urmätoarele: « Deoarece tatál säu a pierit fiind injun-
ghiat de un serb, a acut i acest obiceiu ca atunci când era sä vie spre
intâmpinare solii altor regi i de alte eparhii, punea totdeauna lângä
el arcul cu sägeatà i oamenii lui, tinând pe soli de subtiori li prezenta
in fata lui, care obiceiu i panà azi Il pästreazä impäratii Turcilor
Asemänarea intre cele douä versiuni, este evidentä.

Cercetând mai deaproape confinutul scrierii lui Fotino ne-am con-

vins cä istoricul nostru nu a folosit numai izvoare turcesti ci i crestine:
bizantine i italiene. Intr'adevär, confruntând manuscrisul lui Fotino
cu acela al scriitorului bizantin Ducas am ajuns la concluzia c6 autorul
Vielilor Sultanilor a folosit, dela moartea lui Murat I, i pe acest scriitor
bizantin. Fotino eliminä fircste din textul lui Duca o mare parte, dar
Hammer, vol. I, Introducerea, pag. XIXII,
2 Babinger, O. Cit., p. 257 A.
3 Hammer, vol. II, p. 235,
4 gss. p. ii

www.digibuc.ro
 22 VICTOR PAPACOMA

adesea opre§te in intregime frazele ce Ii sunt necesare, fâcând doar

adapfäri de 11mb6; alteori rezum6 i simplificà. Vom da in text câteva
exemple:
Ducas Fotino

57
PEd. bg Ham
0)r m Or'httevog gv ( V 17aytaNr exciOnro Eig
B onn. an, ;cal ret rfig arvziag iiliduotta oar. . .

Sivaect óeciiv xaeaok ßeiOovra ;sal

na61' ixtiornv 4f1leav (Meek gara-
revO3vra gv bttupdeotg areovOaiv
D 5 xs2ablo/1aatv. a g2ct I th rt arcolapßcívovrag rag *Soya.;
rdiv iv rag ygvsat reLv ylcoatrebv roíY xdattov.
cbectibv, she gy a6itari Caíov 4 pe-
rcillov 11.2227g rtvdç iv rep xdopy
boOsIong naegt roil E0i5 46gag
dvecog, roh ftfi ciral re ;sal stiet-
oxsoOat gv rag Vilcravedig aircoi5 .
gx2zyd,tteva roívvv ret xaOaeet ritiv 2.cal im7ecrol5pevog dad, natbla ;sal
aco,ucirow ;sal rCxív 6eatá rfi dyst ;,toeciota vga xal rev(peeet &toil
iteeivaw rs ;cal Onliow naetaravro, glaturov thç ô filtog.
natbeceta véa ;sal revyned, xal
io o'Qa I 157rge rdv filtov Aciturovaac,
iv ; `Pco,ucticov, Egefloo, Blet-
zoo, ' A2.flavirwv, Ohiyyetov, EQcov,
Bovlydeow ;sal Aartvwv, gva g- xcti grgayoíbovv 'caret TO (Sul-
xaorov pelybohvra Tr) Mkt bta- lcxrdv raw
May xal pfi flovlsvoggrow. a?rcdg
xa04,usvog xaraanaraWiv
ant laratícro it(peotStottiCcov, gv ... (Uv gnavos iupeodtgcov
egvotç itoclyalvaw aì 791'12EGG. rah- itoclyatvorrag ;sal deautxa ;sal .07)-
15 I ra retiv naeavopterw 11,a6v rd gdri- kocá.
zetea. ¿watt 4 raj' OcoV nat-
devotg. ialet otí, x6etc, icad5og
star', ainok ;caret Ter gefa arítiv .
adetbs rag itvogiag 4,u6v, Sgonora,
,a7) Iciang avvretßfivat 2`ipireg ei)g
xalcittriv ortmlov, &la Niipov sig
4,cteig 1124 kaar I coy. xaraona-
20 ralofivrog oZv tat:i rii5v AttEee6" I 'Ev ui peraV, ramp 7-Pov
ibcrò Avvpa cbg itmoxewuietot negaflecg &re) _Ikeda?), 2iyovreg
OPeav it7t6 lIceotag 4.7Trof5vreç lbsiv eiç akóv.

www.digibuc.ro
 11071.NriirifIS £z

nól v(ton'31l1; ?In? <.5o.ty2 -32L-p

922d)ax .79 39 Da= (.101 avi3j
ttpx- natplyaoo 573y019311- ?DX Du-
sg 50.7,92yad -< 0, ?9I 3D13O0a2.0 0,01
7042,09 5202p 402L5X1 573 away7L-9472 -
923111 19 57301 5Da377t -3yDXD0a1C
5olorlpo 5ry,oig,n 2311Q3 pi, 54.1
5nyablo3ar '773,9.20Xp 7,0 9 532496v
?Dx 53147/3139DaD2L (conapng Liovp
4D01106,y 9 5v(t1 (TX aF131 (TX alplgy (i) -au
5p..)1 5noz .5aoyno9 ryolly,o 73941cr/ 700 (toyaawl ( 23(Cy 71,9 q9 700 9422
4091W 710 X12,0 4,7103a WO 473.7prap (conplIca(oXeCao Vit 512.2p2ra72 771 73.43

5 p2 walpyyp ?DX 291 49212D -3(1 D17377'itpa2C (100 '

7730034 30 5DIC?7/ .5p,claap 2,0X3y
513 D0,9 WO 9 5930 a)ccopg panic
acyn (compel) (updoy 5m. -amcg
5vg 5p pao2e ncp.2. (copcmy 341,-
4094p77F 5ç9x2aiDay ,svoDuarp
Q,0(1,3a '.5og Dal iux 7pan7c
5Dkaio
(2)30 _23 WO 77114.43it ?DX paD2t
4(02 ao_nrcoy nompn'arqc 5nyirycaDX(2,9
OI ?DX 5a04)731q 57ag I '1;t77' o24
7DY/0.02 4(1,9 o'230 51,12.1,1)a9x3 <d..0.)212,D
?vx Dryp oy,73y7c `532,tp2q3
9 2.ÇQ737Z7soll 49.0aRox? (b)aq -DX 0,?9 21,QpnCnII 5voyaa -pZ
mapp Sant 5onow1c/or pyx orp - 7734 44912D arnoprp I1 (copInp
mehript '5f-tor/pp 5vol,ccb 5201án ato)((?y 92adebonp thz yaox69' Soo
4313,CD2r2 cp 31oy13kC2fl th2 dryaax 72,9 (94 (tó2. `oxyrIonp d72 (1,29

`no2r1g, wooga? 9,xm 2V110xy9x? Uy 470a0ZlityC 794 94.0 5o.crion3o9X

apit .401C2D 031(1 50437197a02X3X 02n? pi,12 42. pxintatt ao2.

Si 541 ,(3,aup nor/yr/on, j `.5.1,p,21/VZ ?3

(to' WON *< D1(3,.D1 ?D% Da31,y -0972

D1D77111,693? 0'0E13 5p3ie 5(co1p -pp
5om' acadirig2q2sp 5p2p g) (in' -37179

'573f4ty 7n172 420 1107)1C 121 -Dalo

5palc pa32.(0ap ÜÔi1 spa
svponiay, d3Da2lpalo apz
0:71 0'949a)C `49)On lap
714091Dy0a1C
51tir. 5oyxo9ou2cox atcypilan' -pgaz
oz '4D7310 (t? ?y ,112. -paw )51321 122.9,o2 ?ox 5oongwa2oq p7p 51t2
5pdo79 D7a9 541 51,cypitan' sityp,t 5172497/avc 43X1,10? 513 dip

www.digibuc.ro
 24 VICTOR PAPACOSTEA
vlaç siç -rip -to)v Tovoxo-
neea6v yijv sia6AOdo ircecimas iday
rcbv neascav Asyophop 'Aeovncív.
1.7ravaCeaaç bg 7-2Osv gy Hecróan,
p 59 agdeag bg rijg Ileoi3 ang xcti
òictiVeç rdv noe0,udv ilAOsv eiç ' A-
detavanzatv xca ref) &wad 'Iwcív-
vn 11723)&1 Alyayv 6u <
Däm acum i in române§te textul paralel al acelor cloud pasagii,
eliminând din coloana lui Ducas frazele eliminate de Fotino. Ascrnä-
narea este evidentä :
Ducas
Iar Baiazed, locuind la Brusa
cAci nu-i lipsea nimic frumos din
ce produc popoarele edeau
in jurul lui copii 0 fete, de o in-
fâti§are i un corp ales, tineri in
floarea vârstei, tinere care strd-
luceau mai mult decât soarele
prin drägäl4enia i prestanta in-
f . . . care cântând in pro-
pria 0 nu inceta a se
bucura de pläcerile amorului in
libertinaj, cu Hetii i fetele
... Au venit din Persia cdutând
a vedea pe impärat. « Dela cine ? »
ráspunse. Iar ei: dela Temurlan
sultanul Persiei 0 al Babylonului.
Ziserd :« Marele Han Temur te
veste0e prin noi robii lui, spu-
nându-ti câ nu-ti este ingäduit sà
rälpqti cele ale altora
Iar Baiazed porunci bärbie-
rului sä le razä obrajii i sä-i tri-
mità inapoi cu necinste zicându-le :
mergeti i duceti §-tire domnului
vostru sä vinà degrabä cäci II
a§tept. Sà fie despärtit de sotia
sa legitimä dac4 nu vine ,
www.digibuc.ro
yív TOiv Tovexoneed6v, xa-
gtst5aaç zip gran) 'Aeavyycív, brg-
capsysnoatv dç Heofaav ;sal cinl-
eaasv eiç 'Abecavoro2cv. 'Ev
bg ¿Vim xcli Tip K I vroAcv naeà
ro0 ßaatAlwg Iwcívvov dç urk
1388, ROcbv ó Taiuse2etv, xcislox
. . .
Fatima
Iar Baiazed locuia la Brusa fo-
losindu-se de toate plâcerile lumii
fiind servit de copii 0 fete, ti-
neri i fragezi care sträluceau ca
soarele, i cantau in limba kr,
nu inceta de a se bucura de pld-
cerile amorului in libertinaj, cu
bäetii i fetele.
Iar in vremea aceasta venirâ
soli din Persia la dânsul spu-
:] « Marele Han Demir sau
Tumurlan zice câ nu iti este in-
gäduit sá ràpeti lucrurile sträine.
Iar Baiazid bäsbierând obrajii
kr i-a trimes inapoi cu necinste
zicând : duceti §-tire domnului vo-
stru cà eu il a§tept i ea' de nu vine
degrabä sä fie despártit de ferneia,
lui.
 VIETILE SULTANILOR 25

Iar in aceasta expeditie, dupa ce a Lent expeditia

dupa ce strabatu Muntii Armeniei
Mari si dupa ce pätrunse pe pà-
mântul Turco-Persilor, puse sta.-
pânire pe unul din orasele aparute
in cale, Arsigan; i luând drumul
inapoi, el sosi la Brusa ; dar plecä
din Brusa i, dupa ce trecu strâm-
toarea veni la Adrianopole i tri-
mete stire imparatului Ioan, zi-
când ca:...
Dupa aceias metoda de prescurtare, fie prin eliminare, fie prin
rezumare, a scris i pe Mahomed. Dam aci numai câteva rânduri:
Ducas
xal &I) xorakzßcbv play 4aziav
xcircoOev roY Zwo0Evlov xcaov-
d:rip gx.Traot Oóveav, gxei" c5g
retycbvc? axibuarc rem VE,ug2cov
(5elocuro :-anyv&at, ô xal ysvd,asvov
x2í7otv roil xdareov Haaztagv
gx0evoe.
sau
Exasvos rip Xcovslav peraxo-
,uto0 fivca gv rjj Kcovoravrtvovnaec,
xcd Ceactg cliudag retemovra
;my atirfiv lintoOev a 60 Meg, Agyco
Meg floO5v. xai .7r2aylov rfig
xcovelag liv6eeg 200, xol dg rò gv
;sal Eig rò greeov, rut-) &MI) xai
aloav &Aim tva ,ufi 62coOr'pet
roi5 6eopov gdurceooOev raj v
6,accebv rgx-roveg 50, 'mg xara-
axavcistv yE0eag W.Ivovg Eig rag
avco1ia2lag rijç
adica
prin urmare ocupând o stânca
mai jos de Sosthenion, numità in
yechime Phonea, acolo hotart a
prin Armenia Mare a patruns pe
pamântul Turco-Persilor i pu-
nand stapânire pe orasul Arsigan
se inapoie la Brusa si a trecut la
Adrianopole. i pe când cerea
dela imparatul
Fotino
doffs vet xr1,07 (peoliewv Eig k'va
2699ov xdrohev Curd ró IcooOgvcov
).Eyokisvov < giovIa eig oxfiya ret-
yowov, xal el; xdOe ycovíav tit 7V250-
yovg geyaAorcirovg o5g dxedgracv,
gmararofoe 6g 6 Mtog
oixobo,afiv, ro 6.7ro-lov clod/lace rag
xgoev.
Tò rdgt Teeópevov 7r2noiov rfig
Kcovoravxmovoraecog Eig 30 64-
tct ró goveov afixovra flcbôca xcd
eurò ret n2dyca
200 livbeeg
6,aof)
50 rgx-rovag
relg dvcopcatag rfig 66of).
incepu sa cladeasca for-
tare* pe o inaltime mai jos de
Sosthenion numit Phonea

www.digibuc.ro
26 VICTOR PAPACOSTRA

implânta temelia [pe o suprafata] gatorul) in form6 de triunghiu cu

in form6 triunghiularâ ceea ce turnuri foarte mari ca o acropolá
sàvâr§indu-se chiar, porunci s6 se iar el singur supraveghea construe-
punk' num/ele castrului Pashesen 1, tia pe care a numit-o Paskesen.
pe grece§te Kephalokoptes (=care
taie capul), având in fatä §i re-
duta pe care o construise bunicul
sâu
...a poruncit sà se transporte tunul flind adus lâng6 ora
tunul la Constantinopol i legând Il trägeau 6o de boi cu 30 de c6-
30 de carute Il trâgeau dupà ei rute i pe aturi zoo de bkbati
6o de boi zic boil boilor §1.
pe laturile tunului 200 de bâr-
bati de o parte i de alta ca s5.4
tragà tina echilibrul ca sà
nu alunece din drumul lui.
inaintea ckutelor 6o de impreunä cu 50 de me§teri pentru
me§teri ca sà construeascâ. punti [a repara] anomaliile drumului.
de lemn la anomaliile drumului,
lugâtori cu dân§ii, zoo.
Deasemenea sunt oarecare indicii cà pentru a schita personalitatea
lui Selim I, Dionisie Fotino a folosit pe Paolo Giovio, cel mai de seamA
dintre istoriografii crqtini ai acestui mare sultan. Hammer ne spune ca
singur Giovio dà informatiunea cà lui Selim U pldcea sd citeascd istoria
lui Cezar qi a lui Alexandru cel Mare 2. Din Giovio, Potino a luat-o in
forma aceasta: A fácut sd i se traducd faptele eroice ale lui Alexandru
ale lui Cezar §i a poruncit sci i le citeascd adesea ca sci le imite 3. Dar
chiar portretul literar al acestui sultan, reprodus mai jos (vezi pag. zoz)
este alatuit sub vâdita influenta a lui Giovio. Astfel, acesta §tie
câ Selim, contrariu exemplului predecesorilor sdi, care 41 lasaserd barba
sd creased, Selim o rase pe a sa 4. . . » iar Fotino spune câ sultanul
« obicinuia sit spund cd nu purta barbd lungd, ca tatdl sdu Baiazed, ca
Hammer spune in vol. cà sultanul a dat acestei fortarete numele de Boghaz-
kesen (tae gat). Pentru acest detaliu citeaza pe Seadedin, pe Neschri i pe So-
lakzadé. Ducas spune Hammer a confundat cuvantul boghaz (gat) cu acela
de basch (cap) i a crezut cà fortul s'a numit Baschkezen adid. Hoaxed?) (tae-
cap). Dad. Fotino ar fi luat numele cetatii dupg istoricii turd n'ar fi gresit ;
luandu-1 dupa. Ducas el transcrie tot Hoaxed?).
2 Hammer, vol.. IV, p. 143.
3 MSS. Dion. Fatino, p. 37-38.
Hammer, vol. II, p. 143.

www.digibuc.ro
 VIETfl SULTANII,OR 27

apuce de ea dregdtorii inzpardliei i sd-1 intoarcd dupd dorinf a lor » 1

Mai departe Giovio spune cà Selim, « coma picioarele scurte i bustul
locate lung» 2 mentiune pe care o gäsim 0 in Fotino : « Avea trunchiul
trupului lung iar picioarele scurte 3... » i unul i altul vorbesc de
« ochii vii » ai acestui mare razboinic, 0. de fizionomia lui « sdlbatecd» 4.
Scurtl caracterizare. Prin diversitatea izvoarelor folosite i prin
efortul de sinteza, Vieille Sultanilor ar fi putut alcdtui incheiate çi
tiparite un bun tratat prescurtat al istoriei otomane sau cel putin
o pläcutä lectura istoricä. In ofice caz ele nu reprezintä doar o compi-
latie dupa Hagi Chalifa, a§a cum cetitorul ar fi fost inclinat sa creadä
judecand dui:a scrisoarea lui Potino cätre Zenobie Pop. Dar in afarä
de metoda i izvóare, trebue sà subliniem in incercarea lui Fotino
tendinta de a incadra acest material inteun plan de idei generale. Se
desprinde deci din Vieille Sultanilor, cu destula cutezanta, un anumit
mod de a concepe istoria otomaná. Acest mod nu este insa cu
totul necunoscut.
Se disting in desf4urarea istorica a imperiului, douà mari perioade:
una, in care Fotino relevá faptele pozitive, elementele de progres pe
temeiul carora s'a inchegat i desvoltat imperiul ; alta, intunecata, care
inregistreaza in deosebi, o suma de fenomene negative, de dezagregare
regres. Atât in faza mdrirei cat 0 in aceea a decdderii 5, « omul este
Mss. Dion. Fotino, p. 37-38.
2 Hammer, vol. IV, p. 543.
3 Mss.Dion. Potino, p. 37-38.
Ibidem.
5 Dimitrie Cantemir a dat primul un titlu in acest gen: « Historia in cre-
mentorum atque decrementarum Aulae Othomanicae *, care mârturiseste dela Dice-
put conceptia cauzalâ, ascendentä i decadentä a regimului politic otoman. D. N.
Iorga crede ea' sub inrâurirea lui Canternir, a intitulat Montesquieu insusi opera
sa : « Considérations SUY les causes de la grandeur de romains et de leur décadence
Se gâsesc i in paginele de doctriná politicâ ale lui Hagi Chalif a câteva rânduri
care vor fi infaurit de sigur pe Fotino : «la vita naturale humana divisa in ire
tempi, ciod il tempo dell' eat del crescere, dello stato, e dello declinatione; un Imperio
hit medemomente tre età, cioe l'incremento nel suo principio, lo stato nel mezzo, e
la decadenza nel fine » ; in continuare Hagi Chalifa spune, cà in anumite cazuri,
când se sävârsesc anumite greseli (päräsirea vechilor institutii, luxul i cheltuelile
nemásurate, cruzimea, despotismul, päräsirea deprinderilor militare, etc.)
organizatia statului se ruineazâ inainte de a fi ajuns la o realä imbâtrânire,
inainte chiar de a fi parcurs complet perioada de crestere. Observatiunile lui
Hagi Chalif a catä a fi aplicate sistemului politic otoman, care a vädit chiar
in perioada de formare a statului, simptome de rapidä imbâtrânire, i s'a pr5.-
bus'it färà a fi creat, la capätul atâtor veacuri de atotputernicie militarä, o civi-
lizatie care sä-i inobileze decadenta. Este foarte probabil cä. Dimitrie Cantemir
sä fi cunoscut modul de a judeca al lui Hagi Chalif a.

www.digibuc.ro
28 VICTOR PAPACOSTRA

mâsura lucrurilor »; afât a insemnat imperiul, câtä valoare a avut

conducâtorul. Iatà de ce a dat Fotino un caracter strict biografic scrierii
sale. Astfel, cei mai multi dintre sultanii din prima perioadd, in deosebi
pânä la Selim al II-lea, alcâtuesc o stràlucitoare galerie de biruitori
in genere oameni de o dotatiune superioarä. Portretele lor, pun in
luminä calit4i deosebite de energie i pricepere militarà, talent politic
uneori distinctiune sufleteascg. 1, etc. ; defectele sunt umbrite. Sub
astfel de comandanti armatele inainteazd, cetâtile cad, popoarele
se supun.
In a doua perioadd, istoria imperiului se intunecä. Fotino ne inf
tiseazà sultani cari au pierdut virtutile militare ale inainfasilor lor,
slabi, obositi, vicioi, cruzi, prizonieri ai vietii de harem, oameni care
nu stiu nici sà lupte nici sà incalece 2, tipuri degenerate cari vin la tron
din negura inchisorilor, sau lai cari refuz6 chiar osteneala i riscurile
domniei. Defectele nota morbidà in deosebi sunt cu precklere
subliniate ; o sumä de anecdote adecuate, cu grije adunate, le pune
mai mult in evidentà i dä uneori scrierii prin libertatea i täria expre-
siilor caracterul de pamflet.
Cuprinsul. Dupà cum ne-o spune însui in scrisoarea câtre Zenobie
Pop si in Prefatâ, Fotino a vroit sà." intocmeascâ un tratat prescurtat
de istorie turceascà. [ 4 yEvue4 i,m-ro,114 erfnItarosfi; iaroQtaq.
Infâptuirile politice, ilzboaiele i chiar anecdotele, sunt expuse destul
de sumar. Consecvent metodei biografice adoptate, toate evenimentele
sunt subsumate actiunii personate a impâratului. Ceilalti, colaboratorii,
executorii, sunt arareori amintiti 3. Dacà ar fi vroit s6 le citeze numele
Fotino ar fi gàsit in anexele cronologiei lui Hagi Halifa liste complete
de viziri, pasale i alti demnitari 4 ; acestia nu l-au interesat insä.

1 Vezi cap. Cuprinsul, pag. 202.

2 Vezi cap. urmátor i notele lUi.
3 MI cxemplu edificator : faimosul Sinan-Pa§a, mare vizir care a co-
mandat expeditia impotriva lui Mihai Viteazul si a ligel crgtine general de
valoare, cu o glorioasä carierk nu numai militará dar 0 politick nu este amintit
in cursul biografiei Sultanului Meemet al III-lea cleat o singurä datä, cu prilejul
mortii, dar nu pentru pomenirea marilor comandamente i misiuni ce a detinut,
nici pentru victoriile sau infrângerile sale, deopotrival de faimoase, ei pentrucä..
« a lásat o mare avutie ».
4 Vezi Traducerea lui Rinaldo Carli, op. cit., p. 175-204. La inceput este lista
sultanilor, apoi « di tutti li Passa, che sostennero il Supremo Vesirato ». Dupá
ace.0.ia urmeazä : « li Nomi delli Mufti di Constantinopoli », lista « di Cadileschieri
della Grecia, della Natolia... », « Descrittione delli Nomi de' Precettori delli
Principi Ottomani », apoi a emirilor §i a eelorlalti demnitari. Vezi i Giambatistq
Toderini, op. cit., p. 137-138.

www.digibuc.ro
 Pr,
(6W T
arikO-CtAr:
e
4444 £;, Sdrep
joizer, e4v de'exur,v6L. aslAzis, 0244eles
ef6 QqfJb 443 Y0 4F r;74,0,eift4 . fe'vf,s44(
af,vet, ,,,g Ai fir; :jj'ete ; ai-441.0 Ai, !Ala :4,5re.,go
414 4."; Vek 141i aWde4, retti Stv4 014 vcitr tinteriefoisw,p4
Its c
I
q/vr4
f%14.0m,o;-A'.14314.01 elf4r00%
(levy q64104utIP :jelt6-: Vir5-64/44t eiA'r 44 le' 47
441,Cfr 4)04.46efr V)7
Ae4-1,,4s, goi5-eAletii,4.P44S 4.ve,A
eit 41, of/f-A4,,4){0i-Aw A Vs ;
4,¡ ati cozily .6.444 5-f,veavaien,v¡,,tqc
govle6*s aZV 042-644,5 44,44 :rno: 44 'Mite f,44,444
edIFP6-#9t- 4 04' 0-eifert 441 Ae*, e;ie 4'fwereee;v2-,
4&°144'an,4.;'P.fe'S OVeedni" k3','°16fir
f,Wfot 1th, ge.,57exy4jr, get, 44(4,70"(1i 16-;
eicz? fir4 64' ',were 6#1,%rp; 44v 44e*A4'
frs; riff ae;44 egvw41,1 04.14Zif' tevilvZ vA s , 3;

/1.' 44efti. 4.^ 49147. ti7 (Vs. : /$-41 : 44/,v

4,(A-VIA'R f, fa?1,Q.e/f aa,d4er
sak;;rfat,f-aw, vi/5341/4s fr 4f 4-6.+:
www.digibuc.ro
 suvrArrmoii.

In prima parte ni se dau câteva portrete istorice reu§ite, din care

nu lipsesc unele detalii, mai purin cunoscute. Influenta binefdcbitoare
a unui gen atât de agreat in antichitate §i. reinviat in vremea sa
viefile Voirbafilor ilutri se simte. Caracterizäri scurte dar frumoase
sunt inchinate astfel, lui Otman 2, lui Orhan 3, i lui Murat I 4. Bine
infär4ata vijelioasa carierà i sfâr§itul tragic al lui Baiazed Ilderim 5,
purtat de Timurlenk de-a-lungul Asiei, in lanturi de aur i in ctwä de
fier, pând ce « de desnädejdea lipsei de libertate, lovindu-* capul de
cwa de fier i l-a sfärâmat i a murit, in al doilea an de prinsoare ...».
Interesant este i profilul sufletesc al lui Murat al II-lea ; t( era bine-
voitor farà de shraci, nu numai fatà de Turci dar i fatä de crqtini,
tratatele pe care le fäcea cu jurämânt, le päzea nedilcate. Iar dacä
vreodatà crqtinii s'au intâmplat sá le calce i porneau fazboiu impotriva
lor, dupà victorie nu-i prigonea nici nu avea sete de nimicirea lor ci
indatä ce învinii trimeteau la dânsul soli, îi primea cu bunävointä
fiindcd ura luptele i iubea pacea >>. Biografia lui Mahomed al
Vezi la cap. privitor la izvoare nota in legilturd cu reluarea genului Plutarh
in vremea aceea.
2 Ms., p. 5-6. Fotino dd. lui Othman o origind obscurd dintr'o familie de
lucrätori de pdmânt. Aceastá informatiune provine mai de grabd dintr'un istoric
crestin. Cantemir, in prefata operii sale spune : « Alti istorici iarcii, gi mai ales
istoricii cregtini, po ate din invidie, zic cd Othman, prirnul impdrat allu Turcilor,
a /ost un orn de nascere obscurd i fdyd averi ; cd el a adunat o bandd de lotri gi de
houi, ay li ndveilit cu acegtia asupra vecinilor i unind politica cu /oriel, a supus
puterii sale ateit naliunea proprie cat i pe cele vecine ». Cantemir opune acestei
afirmatiuni cuvintele lui Chalcocondila care spune cá « Othman... a intrecut
pe toti din naliunea sa, atat prin virtulile cat gi prin lustrul nagterii sale ». Termenii
exacti ai originei, dupd. Dionisie Fotino aunt : Xavcirov &tog, e rtvog xe5,(2ag
ai cdrui locuitori erau bu leydrat aì okAcifloc.. Mai jos pave-
stz,5te i Fotino faptul atribuit de Cantemir « mai ales s istoricilor crestini, dupd.
care Othman, adunase, din vdrsta tinevelii, o importantei ceatei de 50 de cavaleri
tineri voinici cu care provoca multd violenid §i tiranie Welt fafei de cregtini cdt
§i laid de localnici.
3 Folosirea izvoarelor crestine de &dire Fotino, se verified din nou la biogralia
lui Orhan. Fotino: Othman a cucerit Brusa. Cantemir (ed. Hodos, partea intâia,
p. 30, in notd.) spune : « Scriitorii cregtini pun ocuparea cetegii Prus'a pe timpii lui
Othman, care, zic ei, la anul dupd aceea, a murit s. Explicatiunea erorii, dupd.
Cantemir std in faptul cd vestea pierderii cetätii a sosit la Bizant inaintea vestii
despre moartea sultanului. Hagi Chalif a spune : s Passo in quest'anno all altro
Mondo il Principe Ottomano, e il Principe Orhan, preso ch'hebbe le Redini del
Goveyno, portò le sue armi contro la Citta di Bursia, e Iallach Abbat, e l'espugnò ».
Este insä clar cd Fotino, dispunand de tabelele cronologice ale lui Hagi Chalifa,
n'a evitat totusi eroarea transmisd de scriitorii crestini. Vezi ms. p. 7-8.
Ms. p. 9Io.
5 Ms. p. II-12.

www.digibuc.ro
so tcrôr P:APA60g1`4A

II-lea 1, ne zugrävete o figurä sälbatecà i extraordinaraclur, impla-

cabil, inuman. Intre altele cuprinde i o povestire mai amánuntitä a
asediului i cuceririi Constantinopolului 2. Momentele dramatice con-
§tiincios prezentate, stilul concentrat, emotia ca in marile modele
antice retinutä. Cu deosebire impresionant descrisä noaptea de
Sâmbätä 23 Mai cätre Dumineca tuturor Sfintilor, ultimo( noapte a
Bizantului. In tabära lui Mahomed, de jurimprejurul cetätii s'au
aprins mii de focuri ; pânä departe spre larg, suprafata märii
este luminatä, dansuri i chiote vestesc cretinilor asaltul general.
Cufundat in intunerec 0 in doliu, oraul ascultä i a§teapta. Osta0i
bizantini « Päzqte-ne pre noi Doamne de mânia ta cea dreapta ! » 3.
Asaltul, apärarea eroicä i moartea de soldat a impäratului Constantin,
panica fara seamän a populatiei, credinta desnädájduità in miracolul
salvärii la Sfânta Sofia, imbulzeala din incinta catedralei, mäcelul,
alte episoade interesante ale epocalului eveniment cuprinde povestirea
lui Dionisie Potino. Destulä grijä pune scriitorul i in evocarea figurilor
lui Baiazed al II-lea 4, Selim I 6 §i Soliman Pentru ca
cetitorul s5.-0 facà o idee asupra genului säu de caracterizare citäm
finalul portretului inchinat lui Selim I 7: «. ..la Erusalem çi Sfântul
Mormânt s'a arätat fatä de crqtini cu mare blândete i milostenie. A
fost un leu neimblânzit al Turciei. A fäcut sà i se traducä faptele eroice
ale lui Alexandru 0 ale lui Cezar 0 a poruncit sä i le citeascà adesea
ca sä le imite. Schita pe baffle räzboaele pe care le fäcea i trimetea
aristocratiei venetienilor desenele acestea, ca o märturie a indräsnelii
lui, mândrindu-se pentru rezultatul fericit al armelor lui. FAcea ca sà se
teamä de el principii i Ii tinea pe fiecare in continui exercitii. Obipuia
sä spunà c'ä tiu purta barba lungà ca tatäl säu Baiazid ca sa nu-1 apuce
de ea dregätorii impärätiei i sa-1 intoarcä dupa dorinta bor. In ceea ce
prive§te statura era mai märet stand pe cal decât jos. Avea trunchiul
trupului lung iar picioarele scurte, ochii vioi, fata ovalä i slabä, in-
cruntat, sever, darnic fata de cei curagio0 day necrutator fatä de min-
cino0, färä frick sârguitor, binevoitor, sobru i simplu la hranä. De
aceea i u§or in a suporta trudele. Nu s'a temut de niciun pericol i n'a
existat altcineva care sà se predea mai wr norocului [decât el]

Ms. p. 25-35. Vezi i anexele extrasului.

2 Vezi anexele extrasului.
8 Ibidem.
4 Ms., P. 35-37.
6 Ms., p. 37-39.
a Ms., p.
Ms. p. 37.

www.digibuc.ro
 xqrItÈ skJI;TANIT,Ök 3I

fiindcä zicea cà deoarece norocul este ca o femee, trebue sä-1 incerci

ca sä c4tigi gratiile lui. Dacä insä vieata lui ar fi fost mai lungä, lumea
ar fi fost foarte stramtä pentru el ».
Evocând figurile decäderii otomane, Dionisie Fotino se simte atras
din ce in ce mai mult de fizionomia umanä a personagiilor, spre paguba
celei politice. Detaliul personal, adesea intim, i anecdota ocupä acum
o parte din ce in ce mai importantä. Cu cat inainteazä cätre vremea sa,
Fotino abia 4i stäpanete desgustul §i antipatia impotriva regimului
politic otoman. Vieata seraiului in aceastä epocà este destul de viu
infät4atä §i. cu unele accente de satirà. Päräsirea vechilor traditii,
desfraul, cruzimea i incapacitatea sultanilor, amestecul femeilor §i
teroarea exercitatä de gärzile enicereti, apar acum ca note dominante.
Inceputurile de domnie in deosebi §i. mäsurile preventive pentru ga-
rantarea sigurantei tronului desläntuesc mäceluri oribile. Impresionant
infdti§at obiceiul de a se ucide fratii de harem ai noului sultan. Astfel
Meemet al III-lea 1, pentru mai multä sigurantä aruncà in mare §i pe
femeile tatälui säu odatä cu cei ig frati ai säi. «... a stat singur spec-
tator al acestei ingrozitoare priveli§ti ». Acela, ucide <( din gelozie o
pe fiul säu prim näscut §i. in cele din urmä sugrumä chiar pe mama sa 2.
Altii i§i ucid colaboratorii apropiati §i. chiar pe slujitorii profetului 3.
Främântärile sângeroase din anii 1618-1622 alcätuesc in scrierea lui
Dionisie Fotino un prilej elocvent de ilustrare a teoriilor politice asupra
decadentii pe care le fäcuse Hagi Chalifa la sfâgitul Cronologiei sale.
Reactiunea impotriva unor päcate vechi izbe§te pe unul care o merita
poate mai putin. Fotino evocà acest tragic moment cu destul talent : räis-
coala impotriva lui Osman 4, detronarea, alaiul grotesc spre inchisoarea

1 Ms., pag. 45,

' 0 scenA tragi-comicA s'a petrecut in a doua domnie a lui Mustafa al II-lea ;
a incercat 0 el sA ucidä -pe taietii lui Osman, toti copii Inca ; unul dintre ei a
sArit cu cutitul sA loveasca pe Chihaia. Ceilalti s'au speriat 0 au tipat. Atunci
au alergat slujitorii o 0-au impiedicat jertfirea nevinovatA s.
3 Osman al II-lea, in plin sf at cu Marele-Vizir a scos hangerul sä.-1 tae. Dar
o vizirul a scipat cu fuga de loviturd s (I) 0 scenä de cruzime la trecerea unui pod :
intAlnind ni0e dervi0 0 calul salt speriindu-se, Osman a dat ordin sA fie tAiati
dervi0i. Murat al IV-lea, ucidea paplele 0 le lua banii ! Foarte multe ucideri a
fäcut Ahmet al III-lea ; # In fiecare zi se vedeau plutind pe mare o mare mullime
de corpuri moarte, de paple gi de al0 ceirmuitori gi de negustori ineca0 s.
4 In Hammer, vol. 8, p. 306-310, revolta contra lui Osman 0 suferintele
acestuia sunt descrise pe larg; citeaz1 vreo zece autori; povestirea este luatä
'Dig in mare parte dupä Naima. Se aratA cA executarea sultanului a trebuit
s'o facl marele vizir Daut insu0, având trei ajutoare. Osman fiind tânär 0 voi-
nic, s'a apArat multA vreme.

www.digibuc.ro
 vfcoR PAPACOSA

celor 7 turnuri, cu sultanul imbrdcat in haind albä, cälare pe Samar, trmat

de armatä, demnitari 0 plebe. Il bäteau, Il scuipau, 11 imbrânceau i II
strigau « du-te la Meca! ». Apoi : « Pe la mijlocul cälätoriei, de multe im-
brânceli i insulte, nemaiputând sä umble, 1-au wzat pe un cal cu samar.
I se amestecau lacrimile nklu§elile 0 nu avea nicio batistä sä se 0eargd.
Au fäcut ca sä-i sail din cap fachiolul i i-a cdzut in noroi, i a§a desco-
perit a fost dus la inchisoare ». Apoi, uciderea lui Osman in inchisoare
in conditiuni atât de barbare de cätre cei Io eunuci trimi0 de vizirul
Daut : « Insà spunând hotdrirea lui Osman, [acesta] nu s'a speriat ci
a zis : atâta necuviintä, atâta indräsnealä, câinilor ! Sà omoriti pe impä-
ratul vostru? i cu unghiile, cu lovituri de picior i cu muFdturi, s'a nä-
pustit asupra celor trimi0 ; de multe ori a aruncat de pe g&tul situ Vreangul.
In cele din urmä 0-a dat sufletul in urma unei mari lovituri [primità]
in cap, in vârstä de 21 de ani abia in al patrulea [an] al impätätiei » 1
Acest episod dä. lui Fotino prilejul unor amare reflexiuni. El i0 aminte§te
cà in vechea conceptie de stat a musulmanilor persoana itnpäratului
apartinea celor sacre. El vede in crima sävâr0tä « de a värsa sânge
impärätesc » un act de cumplitä decädere, pentru Turci. Odatä prece-
dentul creat el i0 va gäsi curând imitatori tot atât de cruzi. Tott,
amintirea modului cum a fost ucis sultanul Osman nu s'a §ters veacuri
dearândul. Hammer il socoate ca cel mai teribil asasinat pe care 1-a
provocat vreodatà anarhia militarà din imperiul otoman 2. In aceste
conditiuni nu este de mirare cá se gäsesc unii care refuzA onoarea de a fi
sultani « pentru a nuli periclita vieata ».
Dar lucrurile merg tot mai rä.u. Urma.011 lui Osman i totodatä
predecesor al säu Mustaf a 3, are o infäti§are de cretin. .I4-au pus
pe tron, sä se inchine lui. El stätea färä: glas i nemi§cat, ca un idol.
Iar Vizirul, ca sä acopere o astfel de incapacitate väditä, Il prezenta ca
pe o personalitate sfântä, fäcätoare de multe minuni . . ». 'Jude detalii
privitoare la domnia acestui sultan sunt infäti§ate cu mult umor 4.

Ibraim I a fost acuzat de mari cruzimi impotriva demnitarilor. A fost

detronat tot printr'o revoltâ, bätut, închis i spânzurat o cu frânghie de mä-
tase s. La fel au pâtimit
2 Hammer, vol. 8 p. 312.
Ms., p. 53-54, o 'ea/ ray OaAov Eig T(31, 29Virivov sta va T6v yreomevv4crovv, 7n20
i'CITEME liTcovog ;cal eodsnrog thç ei6co2ov, aì Std rd dnoaxencian 6 &New play
rota6viv Taveedv civa$tóniva, ciné616ev eig ax3rip neocrunzgov cipcocnívng, 2-tAdr-
Tcovrag noad Oct6para).
4 Ms., p. 54 : « Eig Tag 1623 91,16ov jug nolAd 667)ea aì negaßeig Heeotag,
Asztag xal Moazol3(ag, 6ta rdl.52-royeciTovv Tag ovvNxag ;sal palovreg vet naen-
otaci0oiv etc xòv MovaraTei, zot)g &W.? ealotg vet eTvs ßectzvAóyot bui viz to)
nec4ev4aovv etnSiccv eig r6v Eovkrcirov, d22d nfl dÂnOelg btet vet ija5'e2s xd,un

www.digibuc.ro
 r7co;

dros
i q° I f Cr, ,-7-

(r-jc,ty reTecc.c ii:

)
6V4
oZ.% 5 ,e/.4.t 4 L.:45,',)f.0,,, tent. ek' 4 ;;ZA.1, , e4v e>d34:5t%
A/et-4r itAp's , (r;eree-94/ -'f, -te"(-4':$ P; q
'Jo fieoez--;-' Alt AA_ 3.2 c,,-9.3^ , -4 e,4 ifi 'we,' I-uric/34 , 0 I'dvt/
'-' ,P 0 ./ ./ife..4,40ths , 40-;" am; 9 .9 4, seti,14 4-.6e.f., iv ,-tf 44 Cg7s1
we et op-e ttZf "440 OW 44 e(e.1",4 GA 11.2wrr_xt mi '-e:/-jr,,v I.;
qa,g4, tee_ . i5,04:/v ..'44/4 e4t, V-42A-P, 15
U 4; iad/e4ege,311/ .Sr9f Ardet/v 6e0./)0's . .f;.(//w*"
/T4
;Li Iff/v/44i 4-fi A 9 t, 4;it' - 5

el61/Aft I d--11,4 e9e/ to!, 1- ,,e, t's% *77; .

g-;15;Pq- .oki en vo,e4/401/ 54,4,0,s is fifrp,ta/,,csati@fic___

VcS 0i de; aligi , ,1.4.1d-4141a&S , /3 *4 ,3 oA;cAs , li e*v4,4/;q/:
)4,eedv,ze.4 6.1,2..:4 r)f)9 : /-di 0957 et4/ 47-P A 45' ! j'.6, g 0 ; .,-76S)r:
..t.5, ere 4/5f,alivcifir 6ceA.14 v 44 04,e9/V) c/Af-ette,
eal- 7/, 0.4, Aidowl , ;"etA' -*A",,,,A; fr.52 4r; ;At 6 ! 6-4 '' ,

ut-ciA, t,23 fiAreeimA, - , -re"; f..1",, alb et 4,/

/3 t.55) 1/ , k/ t a 11 "3 r 6-6' 12e'V 'll,. 40 ti , 'fejefe/V41 lit5 6°A.1;fr
4-4,414,1" 1 1 fe/S1 &Pa eAci-st 2 e'A,IA.ess 6t. ii,-,t.2>' ,t,a,,,,- :
09-94. eV eW .2 Irsi : j?- , 3c : *"
6 : vi au",) 14erredv ; /2e :
6T; 45 iiS ettI C's ' gi p. v
www.digibuc.ro
4W
E e ,, -*(.4., g -.1 s er'' s'e.,,
 tiWrit-X

Interesant este si portretul lui Murat al IV-lea 1, prezentat ca un ade-

vkat Cezar Borgia otoman, o mare Värsätor de sânge 0. de yin » 2,
0 neobosit cititor al Principelui lui Machiavelli 8, pe care il avea totdeauna
cu sine », inteo traducere turceasc'd ; « mare tiran 0 mare ipocrit » 4,
Murat ucidea pa§alele pentru a le lua banii ; nu postea Ramazanul
nu acea rugkiunile dar observa cu multà severitate sä le facá altii.
o Nu avea altá lege decât vointa sa » G. Moartea lui a fost o binefacere
pentru cre§tini, spune Fotino, cáci, desi ateu, Murat jurase maho-
medanizeze pe toti. « A murit in floarea vârstei din cauza vinului si a
femeilor ».
Alteori Fotino inf6ti§eaz51 adeVärate caricaturi. Astfel este portretul
lui Ibraim I care o din adâncimea inchisorii unde se gäsea, s'a ridicat
pe tronul imp5Atesc » a. Ibraim era « mic la corp, cu capul mare, cocwt,
ciupit de Värsat, cu par de coloare castanie, spân de ball* palid la fatA,
ipohondru 0 epileptic » 7. Dar ridicolul acestui personagiu apare i mai
mult când intârzie festiviatile incoron6rii i traditionala incingere a
spadei fiindcà nu stia sà incalece ! Exasperati, dregàtorii impLAtiei au
amânat serb6rile « fiindca au crezut necesar mai intai invete la
cAlkie » 8 In realitate Ibraim nu era sultan : o Din cauza incapacifatii
lui, la cele din afará domnea vizirul Mustafa, iar la cele dinlkintru
mama lui ...» 9.
Cu aceea0 nota" de ironie ne prezintà Fotino pe Suleiman al III-lea
care vine la tron dupá nu mai putin de 40 de ani petrecuti in inchisoare !
Ca o circumstanta agravantà, Fotino adaugò: cà in top cei 40 de ani
Suleiman « n'a inv6tat altceva nimic din lume decât legea lui Mahomed,
adicA Coranul, i Ii petrecea timpul in inchisoare, ocupându-se cu cetirea

xattplav ayvcoalav, ineA) (Siv igeves va minera l. gi aoflaedv, eiLld fitaapivog

dad rag vovOtalag ri PAW Aredg Tüv, xal roVro &Wag artypig.
(In anul 1623 venirá cu multe daruri soli ai Persiei, Le§iei i Moscoviei cari sä.
iscäleascä conventfile si and era sä. se prezinte la Mustafa li s'a fäcut cunoscut
sa fie scurti la vorbä ca sá nu-i cauzeze sultanului scârbä. Dar adevärul era ca
sä. nu facá iaräsi vreo prostie fiindcg nu stia sä stea serios ci ffind silit de in-
demnurile sultanei valide (a trebuit) sä stea ateva momente »).
Ms., p. 55-58.
2 Als, p. 58.
8 Ibidem.
Ibidem.
5 Ibidem. Fotino §tie i despre favorita lui Murat al IV-lea era 4 o femeie
impunätoare i frumoasä ca o altá Afroditä ».
8 Als, p. 59-61.
7 Ms., P. 59.
8 Ibidem.
9 Ibidem.
3

www.digibuc.ro
 vzcroi PAPACOSTEA

lui, inat aceasta 11 fácuse greu de cap ! »1. Altii au manii. Astfel Ahmet
al II-lea nu mergea niciodatá la râzboiu fárá a duce cu sine 301
cosciuge cu morti imbàlsàrnati; el avea credinta cá aceastá trupä
de rAzboinici morti ii poartà noroc i îi aduce victoria 2.
Biografia lui Mustafa al II-lea, de dimensiuni mai mari, aseazà pe
un fond de neincredere i ironie pe un orn cg.ruia nu i se pot
contesta unele merite politice i militare 3. Trecând repede peste fáz-
boaele sultanului la Lipa i Timisoara, Fotino se opreste la infrângerea
dela Zenta pe care o descrie cu lux de am6nunte, and i o statisticà a
pierderilor turcesti, fata de cari, pierderile generalului Eugeniu de
Savoia stmt cu totul neinsemnate. Sultanul neputincios priveste de pe
celâlalt farm al Dunärii, dezastrul ostirii sale, moartea a 17 pasale
a marelui vizir ; apoi fuge. Iar Fotino adaua cu acel nestàpânit spirit
de satira, ce caracterizeazá adesea scrisul au, cá intre alte nenumárate
trofee, Eugeniu de Savoia a cules de pe campul de bagie 500 de stea-
guri, 7 tuiuri intre care si pe cel impàrätesc iar la gâtul marelui
vizir o pecetie pe care se afla scris: « Sultan Mustafa, totdeauna in-
vingätor!. ..» 4.
Un loc important ocupa in aceastà scriere art ecdotcle privind vicata
intima a sultanilor. Fotino ne arata pe cei mai multi cu desävarsire
dominati de senzualitate. Desfrânarea ia forme de viciu, dezastruoase ;
faima de (4 recordmani » ai vietii de harem este plätità de cele mai multe
ori scump 5. Am socotit inutirá reproducerea unor atare pasagii ; citi-
torul curios poate gási in scrierea lui Cantemir lucruri asemdratoare.

Atât de sgarcit în relatarea faptelor politice i militare, i atat de

generos in nararea tuturor acestor anecdote, cu « multirnea » ckora se
mandreste in scrisoarea cdtre Zenobie Pop ! S'ar zice Ca" atitudinea
aceasta cu vklite tendinte de discreditare a Stambulului este
voità la Fotino ; ori, se va fi colorat scrisul au, de acel spirit al vremii
putin favorabil monarhiilor absolute si de atmosfera din Principate,
in care fomenta miscarea Grecilor impotriva despotismului otoman?
De altfel nu trebue sá uitam cá scriitorul insusi era un « initiat »
al miscàrii care mina de mai multa vreme teraeliile subrezite ale impe-
riului.

Ms., p. 63-64.
2 Ms., p. 65-65.
Ms., p. 67-71.
4 Ibidem.
6 Cei mai multi plAtese ci o moarte pretimpurie, cu paralizii, etc.

www.digibuc.ro
 vrETILE SULTANII,OR

Spiritul satiric. Nu mai incape indoialà pentru cel ce ceteste « Vietile

Sultanilor » j colectia de anecdote cuprinse in ele, cà Votino pune in
lumin prin aceastä scriere un temperament inclinat spre satirä.
in traditia familiei s'a p6strat despre invâtatul Dionisie amintirea
unui orn de spirit, mucalit 0 ironic pânà la sarcasm. A alcâtuit multe
epigrarae i chiar cornedii care ins6 nu s'au putut tipki i nici cunoaste
decât in cercuri restrânse din cauza continutului batjocoritor pentru
domnitor i acolitii Aceste amintiri de familie sunt confirmate
prin scrisoarea sa din i Decemvrie 1818 care Zenobie Pop, unde se vede
c6 in anul acela chiar, el scria « o amuzantà comedie » 2 Aceeasi traditie
familiald ne spune, cà in unele cercuri boieresti din Bucuresti i p la
petrecerile tineretului mai ales, Fotino era inconjurat cu simpatie
pentru sumedenia anecdotelor cu tot felul de subintelesuri i dedesubturi
pe care stia sä le povesteascâ cu mult umor 3, adesea râtifácios. Intr'un
cuvânt, a trEt asa cum a scris. Dar a avut si neplâceri Fotino de pe
urma vervei sale satirice. Astfel ni se relateaz6 cá, atribuindu-i-se
odatâ si nu fârà dreptate paternitatea unei epigrame foarte pi-
perate pe care societatea bucuresteanà de atunci o soptea la adresa
lui Carag,m, Fotino a trebuit sà stea o bunä bucatà de vreme ascuns in
casa vistiernicului Constantin Filipescu, urm6rit de furia domnitorului
si a devotatilor sài 4. Mai târziu, invitat la Curte, scriitorul s'a impkat
cu principele, care l-a fa'cut mare-serdar i l-a cinstit de altfel ca
mai inainte ca pe un cârturar de seam6. Insâ, dupà cum o spune
însui Fotino, impAcarea, ca i astinctiunea acordatà de Caragea, n'au
fost sincere, ci pornite din teama pe care i-o inspira scrisul san: « N'au
fost pentru vreun gaud bun al sau, ci a fost tot räutate i aceca, ca nu
curnva sà scrin impotriva lui in IsLoie. . .» 5.
Silit sd-si stäpâneascâ satira impotriva « tiranului », ba chiar sa-1
laude « in Istorie » Fotino izbucneste cu violentà indatà. ce Caragea

1 Din convorbirile ce am avut cu d. Dr. Elk Fotino.

N. Iorga, Contributii la istoria literaturii ',online la inceputul secolului al
XIX-lea, Analele Academiei Române, Seria II, tom. XXIX, p. 7.
3 I-a pläcut, in toate imprejurärile, sä distingä, alâturi de aspectele grave
triste, pe cele vesele. Cu prilejul bäjenirei din 1802 se petrec multe scene
tragice. Peripetiile fugei boierilor oferd insä adesea i situatiuni cornice. Cu
acest prilej el singur s'a definit : « In asemenea irnprejurdri era de neapciratd
trebuinld sd se intlimplat çi Democrit ca sd réldd pdnd sd plesneascd, ci Eraclit
ca sd pleingcl pdmi sd-i iasd ocMi». Vezi Istoria generald a Daciei, de Dionisiu
Fotino, traducere de George Sion, tom. II, p. 201.
Asupra acestui conflict, vezi N. Iorga, op. cit., p. 7 i nota.
6 Ibidem.

se
www.digibuc.ro
 iTICTOR. PAPACOST.

fuge din tarà. « Am scäpat i eu de ru§inoasa lingu§ire » exclamä el.

Acum invectivele curg impotriva Donmului, i nu mai putin impotriva
celor din anturajul sàu « cari cu machiavelismele, trädärile, cursele
pândirile br, gata pentru cruzimea i nesätioasa 15.comie a tiranului,
s'au ridicat din gunoi i s'au numärat in rândul oamenilor » 2 Apoi, cu
stra§nicä hotärire: « ci eu o s5. urmez §i. mai departe Istoria Româno-
Moldoveneascà i vä yeti infiora in volumul urmätor de nelegiuirile,
faptele rele §i. nedreptätile lui » 3. Citind aceste rânduri, nu ne mai
mir5.m cä Fotino a §i. cerut o nouä corecturä cu rândurile inchinate in
primul volum Domnului fugar « pentru a le econornisi...» 4. Din
izbucnirile de mai sus trecând peste nemultumirile de ordin personal
se vede incäodatà c5. Dionisie Fotino era un ora format in spiritul ideilor
noui, adversar al tiraniei, al regimului de teroare i absolutism.
Acee4 tendinta spre satira politicä §i. socialà a fäcut din el un admi-
rator i un traducätor al scriitorului Balthazar Gracian 5, din ordinul
iezuitilor. Este regretabil c51 nu ni s'a pästrat traducerea romanului
El Criterion 6, pe care Potino o anunta aproape sfâr§itä incä din anul

Ibidem.
2 Ibidem.
3 Ibidem.
* N. Iorga, op. cit., p. 6.
5 Grecian Balthazar, scriitor spaniol (1601-1658) din ordinul iezuitilor
predicator vestit. A publicat in 1637 El liéroe; in 1640 El Politico; in 1646 El
Discreto; in 1647 El Orkulo manual; in 1651, 1653, 1657 El Critic6n. Opera
lui a avut un rAsunet urias. De curând Paul Hazard i-a consacrat un frumos
articol in Les Nouvelles littéraires Nr. 639, intitulat A la recherche de «l'homme
nouveau*, le héros selon Grecian. Intre alte lucräri foarte pretioase, profesorul
dela Colegiul Frantei ne spune: Le fait est que, de 1685 a 1716, on compte, pour
la France seule, une quinzaine de versions de Grecian. L' Allemagne s'engoue
du moraliste espagnol. En Angleterre, en Italie, partout Grecian est cl l'honneur.
Vezi i Grecian Baltasar, Pages caracteristiques, Paris 1925, volum alcauit din-
tr'un studiu critic de André Rouveyre i traduceri din opera scriitorului de
Victor Bouillier. D. N. Cartojan a studiat traducerile facute la noi in Romanul
spaniol: Ceasornicul Domnilor; Critil Androniu, in cursul de Istorie a literaturii
romane vechi, p. 277-297; vezi i bibliografia datá de d-1 N. Cartojan.
6 Dionisie Fotino anuntä aceastâ traducere nu sub titlul autorului El Criterion,
asa cum a apärut in limba spaniolä, ci sub acela de Teatrul cel Mare al Lumei
[... aì rò /dye/ 'Navvy rof, mat*, BahaUte rectreavoi5, TETOTO/Z07), gtó-
Aoyov xal 61cov civeitMrcov] « in patru volume vrednic de laudg i pentru
toate anecdotele ce cuprinde s. Titlul acesta nu este inventat de Fotino ci este
luat tot din scrierea lui Gracian, unde se gäseste ca subtitlu al unui capitol.
Acest capitol, cu subtitlul Le grand thleitre de l'univers este reprodus de André
Rouveyre si Victor Bouillier in op. cit., p. 207. In opera scriitorului spaniol,
capitolul de al cArui titlu se foloseste Fotino pentru intreaga scriere, se aflá la

www.digibuc.ro
 VIETILA SULTANII,OR 37

1818. Acest roman alegoric 1, scrierea de câpetenie a lui Baltazar Gra-

cian, a fost tradus de mai multe ori in limbile franced, engled, ger-
man6 ; traducerea germanä a acut-o Schopenhaueur, care o socotea
una dintre cele mai bune ceirti din lume. Prin pasagiile ce contine contra
simoniei i coruptiunii clerului, a ridicat impotriva autorului, In Spania,
pe cei mai de seam6 fruntai ai bisericii, i ai ordinei constituite, ducând
la un proces de mare fäsunet, In urma cdruia Baltazar Gracian a trebuit
sà." pâräseasd ordinul i sà sufere exilul. A traduce din opera incriminatä
a acestui « ràzvrâtit» acuzat de anticlericalism nu era, pentru vremea
lui Dionisie Fotino, lucru uor. Spiritul lui Voltaire, in larga lui difu-
ziune asupra lumii, afla pretutindeni in epoca adâncelor prefaceri din
jurul anului i800 dacà nu mari temperamente inrudite, cel putin
imitatori con§tiinciosi.

p. 209, vol. I, cartea i. Pentru caracterul panoramic in ordinea socialá

naoralá al romanului lui Gracian, Fotino va fi socotit mai potrivit ca tradu-
cerea sä aparä sub acest titlu. Nu este exclus ca Fotino sà fi incercat tradu-
cerea dupl vreo versiune francezä sau germanä apärutä sub titlul de mai sus.
El Criticon a fost tradus i in româneste la anul 1794 in Iasi de un anonim
(si nu de Iacov Stamate cum afirmä Ureche in Ateneul Ronan, Iasi, 1861, p. 33).
Sub acest titlu: Critil gi Androniusil, acum intdiu tipdrit, in zilele prea lumina-
tului gi prea indlptului Domnului nostru Mihail Constanti.n Sutulti V oevodi2, cu
mila lui Dumnezeu domntt tdrii Moldovei, cu blagoslovenia i toatci cheltuiala Prea
Sfintiei sale, Kyriu Kyr Iacovit, archiepiscopti gi mitropolitti Moldovei. Pre cdtti
s'au putut tanicici noao capete ¡and acumil de pre limba greceascci, pre limba noa-
strei moldoveneascd, s'au datu in tipariu, in typografia Prea sfinliei sale cea din
nou fiicutd, in sfdnta Mitropolie, in Iagi, la anul dela HY. 1794. Vezi N. Cartojan
op. cit., pag. 283.
Traducerea româneascá s'a fäcut dupai o altä traducere greceasc6 (cum
aratä d. D. Russo in Studii i Critice, un catalog de manuscrise grecesti, p. 1o5
si in Manuscrisele grecegti din Biblioteca Academiei Ronane, p. 5) iar nu din
frantuzeste (cum au crezut V. A. Ureche in Ateneul Romdn, Iai, 1861, p. 33
sq. si Pompiliu Eliade in De l'influence française, Paris, 1898, p. 332 sq.). Tot
d. D. Russo in op. cit. precizeazä cd traducerea româneaseä s'a fäcut dupä
traducerea greacd a lui Ion Rali, mare stolnic, in Iasi, 1754. In ceea ce priveste
variantele grecesti ale acestui roman, d. D. Russo spune in Manuscrisele greceyti
din Biblioteca Academiei Ronane la p. 5 : « Acest roman cu tendinte morale era
foarte ráspändit in tarä, in limba greacä, dupä cum aratä i numärul cel mare
al manuscriselor pästrate. Numai Academia Românä posedä trei (Nr. 62, 63, 87).
Vezi in Catalogul manuscriselor grecegti de Litzica, titlul traducerii lui Ion Rali :
'0 T fig ciadriig clnallayek cò vceervedv Bahaade r 9arzavoi; yetarmaaDiv
Tfig yalatlelg qx.ovijg naeee 'Icodvvov 'Pak7 nedniv psycblov aravhcov Tog be Mt:
rvAlivng, Tópog nectirog, iv 'lady 'dig Moilhaßtag capv6. [Cel scápat de inselä-
ciune sau critica lui Baltazar Gratian, tradus din frantuzeste de Ion Rali, fost
mare stolnic din Mitilene, volumul intâiu, in Iasii Moldovei, 1754

www.digibuc.ro
38 VICTOR PAPACOSTEA

Istoria Românilor in Viefile Sultanilor. Demne de relevat sunt i fivele

ce am gäsit intre filele manuscriptului 1. Pe aceste five autorul insem-
nat capitolele de istorie româneascä pe care vroia sä le introducä in
textele deja scrise sau in cele ce avea sä. redacteze. In general, aceste
biografii au fost alcätuite dupé. cum au väzut, färä o preocupare spe-
ciald pentru legâturile pe care istoria turceasca le are cu cea româneascd.
Dimpotrivä, te surprinde uneori lipsa oricärei mentiuni privitoare la
acele câteva mari momente când s'au ciocnit destinele celor douä po-
poare. Este adevärat cä la biografia lui Musurman I, vorbind de lup-
tele lui Musa pentru tron amintevte de ajutorul ce i l-a dat Mircea:
Musurman... a ocupat tronul, totuq n'a putut sd-1 tind in pace, pen-
trued fratele sdu Musa, aliindu-se cu Valahii, a facut expeditie contra
lui i fiind invins s'a intors iardq in Valahia. Cu toate acestea, venind
[din V alahia] contra lui [Musurman] pentru a doua oard... 2 « dar
acest fapt il dä numai fiindcd este strâns legat de vieata i cariera lui
Musa vi nicidecum din interes pentru istoria româneascä. Tot astfel,
la biografia lui Mahomed I, vorbind de ura mare pe care sultanul o
avea impotriva strämovilor novtri Potino spune: <ciar pe Vlahi, fiindcd
Ii dujmdnea i-a impovdrat cu mari qi grele ddri... 3 » Arnreori, tärile
noastre mai stint pomenite, dar cu totul Iii treacdt i farà preocupare
specialii. Dar de cele mai multe ori nu se face cu privire la noi nici o
mcntiune.
In biografia lui Baiazid de pildá, Fotino nu aminteste niciunul din
faptele de arme ale lui Mircea, iar intr'a lui Meemet al II-lea nu aflâni
nimic cu privire la campaniile turcesti in Principatele Române i nici
miicar despre rdzboaiele cu Stefan cel Mare. Tot astfel, nimic din vije-
lioasa carierâ a lui Petru Rarc nu strâbate in biografia lui Soliman
al II-lea, iar in descrierea vietii lui Meemet al III-lea contemporanul
lui Mihai Viteazul, arnintirea voevodului român se sterge cu totul in cele
câteva rânduri rezervate campaniei din Carpati. Toatâ epopeea ro-
mâneascâ se pierde, rezumatà intr'un scurt elogiu fkut voievodului
ardelcan ! 5 (care cletinea, dupâ cum se stie, comandamentul unic).

Vezi copia fotografica din anexcle extrasului.

2 Ms., Dion. Fotino, pag. 17.
3 Ms., Dion. Fotino, pag. 21.
4 Ms., pag. 45.
5 Ibidem. cimiiiv 6 TtytErpoiiv6og Eig TeavavVaviav &ape peydArp) gy0oeciv
Eig T6 rovesmaiv aredrevpa, 'Ca 67roiov pi rip inwreoq* Toy imvelsvas rò Tve-
y6flui-covaì Bomoveion vç .132axiag«. insä Sigismund al Transilvaniei a
fricut mare präpäd in armata turceasck care la intoarcerea lui a ocupat Vigo-
v*ea i Bucur9tii

www.digibuc.ro
 c

2.4 bt ttti ) 431-

"lrY eAS

4 .7r-a 14.,.0

7
477" 1'4, kivt.

44"-- 1,

/toffitiejter

y 1-17

$41# col

Fi§ele lni Dionisie Fotino.

www.digibuc.ro
 M.:11X SULTANII,OR 39

Astfel este tratata uitatä, mai bine zis istoria romaneasca in V iefile
Sultanilor. i tottk, printr'un numar de fke, scriitorul catá aminti
cá sunt in aceasta istorie anumite epizoade, care nu trebuesc uitate.
La cap. despre izvoare, am aratat parerea noastra in aceasta privinta ;
Sultanilor alcatuesc una dintre primele incercari istoriografice ale
lui Dionisie Fotino, intrerupta i reluata mai tarziu, prin anii 1818-1821.
Conceputa i in mare parte chiar redactata inteo vreme in care
nu manifestase încà interes pentru trecutul istoric al patriei sale adoptive,
Dionisie Fotino a ignorat aproape cu totul acest trecut. Cand insà a
reluat lucrarea, in anul 1818 dui:a ce Istoria Daciei fusese imprimata
0 stabilise lui Dionisie Votino renumele de mare istoric al popo-
rului roman Viefile Sultanilor nu mai puteau aparea cu ignorarea,
In aceasta masurd chiar, a momentelor in care trecutul celor dota
popoare s'a atins. Dar Fotino ràniâue consecvent conceptului initial
alcge din istoria romaneasca pentru a insera in a (i tiranilor » in special
acele capitole tragice i jignitoare pentru noi, care puneau In lumina.,
Incá mai bine, aspectele odioase ale decdderii i despotismului turcesc :
uciderea lui Constantin Brancoveanu 1, a lui Hangerli 2, a lui Grigorie
Ghica 3. Tot astfel la biografia lui Meemet al III-lea, uncle, cum spuneam
mai sus, nu aflam un cuvant referitor la Mihai Viteazul 0 la grandioasa
sa actiune militara, Fotino nu uità sa' aminteasca moartea prin spanzu-
rare a lui Alexandru Voevod 4. De altfel i in Istoria Daciei, aceste
capitole stint povestite cu mult dramatism. Termenii tari la adresa
Turcilor 0 a sultanilor nu stint evitati iar Domnii apar inteo lu-
mina obiectivd, uneori favorabila.

INCHEIERE

Vietile Sultanilor » alcatuesc dupá manuscrisul anonim gasit

la manastirea Ca0n, dupá scrierea lui Cantemir i dupa aceea a lui
Ienachitä Vacarescu a patra incercare de istorie turceasca pornitä.

1"Ag xarayewpfi 6 nó2eitog nee6rov per6 176mov d, xal 6 Oávarog Mneay-

xolkivov... SW se fnregistreze intkiu reizboiul cu Petru I 0 moartea lui Bran-
coveanu. In fi§a aceasta îi propune sà scrie i despre regii de sistem nou.
2 ç neelyeagfi 4 cinoxeçoawig ZarcCee21... xal 4 atria set se descrie
decapitarea lui Handjerli... i cauza. Fi§a aceasta nu este descifrabilä in
intregitne.
3 "Aç 7remecupfi 4 euroxe99d2wlq rerryóg rnIxa., sd sop dwrie (kcal*.
tarea lui Grigor Ghica,
4 Ms., p.

www.digibuc.ro
 VICTOR PAPACOSTRA
40

din mediul nostru. Autorul ei, Dionisie Potino, recunoaste ca izvor

principal pe istoricul turc Hagi Chalifa ; o identificare exacta a mate-
rialului luat din operile Hai Hagi in stadiul actual al studiilor asupra
istoriografiei vechi turcesti nu este cu putinta. Dar in afara de
izvorul turcesc comunicat in scrisoarea catre Zenobie Pop, Dionisie
Fotino s'a folosit inteo larga masura si de cronica istoricului bizantin
Ducas precum si de alte izvoare crestine. El a reusit sa alcatuiascä
astfel cateva potrete reusite 1.
Cat priveste pe autor, el nu se inrudeste cu niciunul dintre cei cinci
omonimi citati de d-1 N. Iorga ca ascendenti ai sal El nu este deci fiul
setrarului Antonie Fotino, din Bucuresti, cum s'a presupus ci fiul
medicului Atanasie Fotino, originar din Peloponez, stabilit la Cons-
tantinopol pand la anal. 1789, reintors la aceastä data in Grecia, unde
a si murit. Deasemenea, nici Dionisie Fotino nu este tatal istoricului
Ilie Fotino ci undliul &Om, cum o arata Ilie insusi, in prefata carpi
lui asupra revolutiei din anul 1821 si in memoriile inedite ce a lasat.
Mai tarziu, Me a fost infiat de Dionisie.
In timpul razboiului din anul 1786, Dionisie Potino nu era inca
in tara, ca profesor al copiilor banului Ghica, cum afirma d-1 N. Iorga ;
Vezi traducerea acestei sch+te de portret la cuprins.
Eig 5 TO 'ReovoaAilli ;sal "Aytov TdTov no* rok xewrtavok bpdvn plE}
o)M :rggórrira ;sal Rewzootívag, ;ad inwreivag imeïOev daiguvev eç yak 1520,
flaatAaoag 7e6vovg 8 mal Noag xeóvovg 46.
OZTog 1-jrov ivag Moo dxaraòdtictorog rijg Tovexiag, image vet peray2coríoovv rd
xaroet9Auara rofi 'AAscivcSeov mal Tof, Kataaeog, ;sal ineciorae vd T011 dva-
yviboovv avxvcbstg &et và rd octop9.17, icrxeólaev Eig rieTiOy TOilg noAitcovg ônoii
mal inetinev eig rv detaromeariav TiLv Beviraw Tag oxiayeaTtag, dg pae-
Tiíetov Tijg TdAting Toy, mavxótievog dg Tip E13TOXIOILIVIp ixflaotv rthv 67.0.cov TOO.
"Emotive vel Tòv Toi3ofmTat oi 7)yettóveg, ;sal beedra Ten, xa39.7vce eig liamijotv,
iovvipe vet Ain, ôrt (5iv i'cpsee tiamei)Tò yivetov maOcbg narlje TOO III.TrayGOVT,
(5tec vd uiv itasAav Ten, nicion aOrò oi peywrCiveg rç Baoadag, ;sal Paav
Teo yvetan ;card TO &Andy TOM ilfrov nowt-nog wad rip ijAimlav, earo5 iTatveTo
nAiov ,uepsaoneartiig, maftuevog inch/co eig re) NAoyov naed ne0g.
EIxe itaXeòy Tòv xoetteiv Tag auS,uaTog, ra 6i no6deta movrà, ópticitta Caoravd,
nedownov oreoyyvAòv, ;cal cirativem, omvaeconk, aim*, yeyailaweog neòg
Tiy6g ToAttijeolg, davoebnytog nek T0i1g grratora;, &ripe*, neó0vtio;,
einiecTTog, ;sal ilurò; eiç rìjv reogn)v, iSta Tofiro xal stixaog eig TO rd fmoqpien Tabg
mearovg, ôv içoolqijOn xaviva xlveovvov, OtiTe &Tan mug &Mg ité neet000rieav
amaíciv vde naeaMerat eig rv Ttínv, dart Lleyev, dri (boar yvvii ônoi; dye
rear', neinet vd TO &mitten T wag &it rd dnoviatzfldvn rdç zciecrci; Tijg. 'A'né-
Oave 5 e rìjv &Slav xibeav Tijg noebfg, ógrof, inaimoz neoT4reece Tòv nargea
rov TlaytaVT, iv di 4m-to &re) Kcovoravrtvozínatv eig 'A.6etavolínatv,
ma?9,' air Tay ixarciOaae 6avarrjçgóeog do8iveca, ;sal marwrovntlivog dnò rd
veTea mal dad Tabg gremovg Tijg nireag iTaeirajoe. 'Ay dtuog ijOae ttaxvivp
(t)4 nov, ô datiog paev &Tat =WI arev4 ain6p,

www.digibuc.ro
 vIETILE SULTANII,OR 41

la aceastä datá, Dionisie se afla cu familia sa la Constantinopol, unde

tatäl säu ajunsese medic al sultanului Abdul Hamid. Dealtfel in 1786,
Fotino nici nu putea fi profesorul copiilor lui Ghica, fiindc6 era el insusi
la aceastä datà, un adolescent de 16-17 ani. Deasemenea, se insealä
si d-1 Adamescu câiid afirmä, dupä Diaconovici, cà Dionisie Fotino
s'a asezat in tarà, abia la anul 1804. Asezarea in WA a istoricului
are loc la anul i800, dupä cum rezultä din chiar cuvintele cu care
îi inchee prefata Istoriei Daciei.
Tr Aft i instruit in atmosfera capitalei otomane, in apropierea clasei
conducätoare turcesti, Fotino a invätat de tânär sä cunoaseä aceastà
lume in plinä decädere i sä o dispretuiaseä pentru päcatele ei. Atunci
când ideile noui impotriva tiraniei incep sà främânte lumea crestinä,
Fotino concepe aceastä scriere in care prin tot felul de anecdote si pove-
stiri din vieata sultanilor denuntä släbiciunile i turpitudinele abso-
lutismului constantinopolitan. Intreruptà odatä, Potino reia lucrarea
sa in anul 1818 ; pentru a o adapta mediului românesc, îi propune
sä introducä câteva capitole sängeroase din istoria noasträ uciderea
lui Brâncoveanu, a lui Hangerli si a lui Grigore Ghica. Din cauze ce
rämân nelämurite, « Vietile Sultanilor * cu toate repetatele promi-
siuni ale autorului In 1818 si in 1819 au rämas neincheiate.
Bucuresti.
VICTOR PAPACOSTEA

www.digibuc.ro
42 VICTOR PAPACOSTRA

RÉSUMÉ

Dans la bibliothèque de M. le docteur E. Potino, nous avons trouvé

trois manuscrits. L'un renferme quelques ouvrages de musique reli-
gieuse orientale de l'historien Dionisie Fotino ; le second contient un
abrégé d'histoire de Turquie écrit par le mème auteur et le III-ème,
les mémoires d'Ilie Potino, neveu de Dionisie, lui-même auteur d'une
monographie très appréciée sur la révolution de 1821.
C'est du second que nous nous occupons dans cet article. Il est
après l'essai anonyme trouvé à Ca§in, après l'ceuvre de Cantemir et celle
de Ienächitä Vàcàrescu le IV-ème ouvrage de ce genre que possède
l'historiographie roumaine.
Nous ven'ons de corriger premièrement quelques erreurs d'ordre
généalogique et biographique. Ainsi ii n'y a pas de parenté entre Dio-
nisie Fotino et ses cinq homonymes, comme M. Iorga le suppose dans
l'Histoire de la littérature roumaine Tome III. Donc, ii n'est pas le
fils d'Antoine Fotino, mais celui du médecin Atanasie, originaire du
Péloponèse, établi h. Constantinople jusqu'en 1789 et revenu à cette
date en Grèce, où il est resté jusqu'à sa mort. Dionisie Fotino n'est
pas, non plus, le père de l'historien Ilie Potino, mais son oncle. Plus
tard Ilie a été adopté par Dionisie.
Nous venons de préciser encore la date de son établissement en
Valachie. On ne peut pas admettre qu'en 1786 l'historien se soit trouvé
dans notre pays « comme professeur des enfants du ban Ghica » ainsi
que M. Iorga l'affirme. A cette date, Dionisie Fotino se trouvait avec
sa famille à Constantinopole, où son père était devenu le médecin du
sultan Abdul Hamid. D'ailleurs en 1786, il ne pouvait pas are le pro-
fesseur des enfants du ban Ghica, puisqu'à cette date il était lui-même
un adolescent de 16-17 ans.
Diaconovici et M. Adamesco se trompent également quand ils affir-
ment que Dionisie Fotino s'est établi en Valachie à peine en 1804 De
la préface de L'histoire de Dacie parue b. Vienne en 1818, il résulte avec
précision que Votino est venu en Valachie en i800.
En ce qui concerne la conception de Fotino sur l'histoire ottomane,
c'est la conception courante de son époque. On considère dans l'évo-
lution de l'empire turc deux phases: l'une de grandeur et l'autre de
décadence.
Potino emploie la méthode biographique ; c'est pourquoi on peut inti-
tuler cet ouvrage: La vie des Sultans. D'ailleurs dans une lettre, l'au-
teur lui-même se sert de ce titre. Dans la I-ère partie de rceuvre, on
trouve quelques portraits historiques écrits avec talent. Parmi les f)lus

www.digibuc.ro
 VIRTILE SULTANILOR 43

beaux, on peut citer celui de Murat I, d'Ilderim, de Mahomet II et de

Se lim I-er. Bien évoqués le siège de Constantinople et la dernière nuit
de Byzance. Ce qui frappe surtout dans cet ouvrage c'est le grand
nombre d'anecdotes concernant la vie des sultans de l'époque de cléca-
dence.
La source principale utilisée par Potino pour « La vie des Sultans » a
été l'historien turc Hagi Ha Ufa. De l'ceuvre du dernier, Fotino a uti-
lisé surtout ses « Tables Chronologiques » et certainement ses collec-
tions d'anecdotes historiques. Mais il a puisé également dans Ducas et
Paolo Giovio.
S'étant formé et ayant vécu dans l'atmosphère de la capitale otto-
mane, il a été témoin des désordres et de la décadence de la classe diri-
geante qu'il a méprisée. Quand les idées nouvelles contre la tyrannie
commencent à agiter le monde chrétien, Fotino conçoit cet ouvrage,
où, par toutes sortes d'anecdotes et narrations de la vie des sultans,
il dénonce les faiblesses et les turpitudes de l'absolutisme d'Istamboul.
Conçu et rédigé avant son histoire de Dacie, cet ouvrage a été inter-
rompu pendant plusieurs années. En 1818, Potino promet 6. son ami
Zenobie Pop de l'achever. En 1819, il renouvelle sa promesse. Mais
pour des raisons jusqu'ici inconnues « La vie des Sultans » est restée
inachevée.

www.digibuc.ro
 XHNV V
NavIA IaRiolivJAI .11
4plyt-toz Iriaari 9 if
'itolffoj 47Dao13r/049 jo c102(Ia0201 rungoixoy ,tonaTiortay » 9?40c6
d0110a1G Dn7D7)g 4001 '40)41,taviCy Sp 73771ap `4040d,7a1 ivx 513 3072;e.
57109 5o439'0397379 402 '4049a9 dDietad an Saolac,zaz 5ao292coy73X371
Sq,0 a0onp4730? ipx &pa. or,19 5(13 '47y02c9axp 3.02011310V? 39 9
`59,ocbya9p Spytourpg Saw. ao7/9 5M91, 513 4111 4itlitri090x20 01 40701C0
pi 491 Day1D1G ()oz. Sp 4790,p0H. 4?Dax óry i102. -3X9
3.070219AT 522.0
6o1H, ?9 5orma0949 '5971,99 '59754 499 49D7Xa22 Og Q,1)2.3771 4o0Xa101
`Soapilla,p `So23a9472 `Soa22ct4tancg, ?vx 4e117y0zca047147310407x 37140732t -
`59719) `59altriyoz `Sorocop '51ty37172s? (tdla ItXpd ?DX 401 60a310001a31
pox 59x71117399 Sp 41 'anpani.miln rt0a772 ozdoxp.pg Jo 70273rimp pppi
40092 ?9 3)4(or*02 .979 41,12 '47399 11,7y02L nl 5p2 5vy9,2c -piplare
ao2c9 c1.3p24pcb? dap, 492. 4o71092. -Spa Sla 5Q,o1 ggp 5aortpaX) (
pt '11DipOrt ?DX 371 03,74422aa1 pa, 402 etaaatitx? 9 zpiaaRT 492 40713y91C
,19 9 pptipco93 fc(col pipx noi. ao4a4731040331 omypir -
aaz n .51a or .47102a,t0471479104o0SJ caoloy ?me maw. poz. 5oz.7
30dt spaz
Sozáo Sá,0q3 no2c9 1193472 .5p 402. 6p2á33 p3x 59,t2 54.17a31. '50aaft,0
g4040a0 4019a1e 3D449,3NG 5201, 201S9 3.7D23X0D1D1C? `7372.epz 51109
Sq,oaavolta ?vx aaarla -913
Sq,o;s7a2. 4aDD92ND3.2.9gDX 513 Sxmli71523az at,3,
&pit Sa,o21#07apap in, Itaaxo ap- `72col aoat,9 ozit 4933gocb ?vx -psl?
pawl gpoaaX Saowy Sao,n/71 (tow '590?1 pl aoloicó dolan'oaacb
?px 91739'9p/04 .91473yplayou - aololty2t Sal 5mayp2c pi etoaapp,
91732t apaalpaloaV 927on noi. -341. 09 999g 519 00 `237P,321.9 ?'3x 91,22
Sorcori 5D,747371DaDH ?2)x 573.2itomp0cb D7439rz 003 5°94?? Llorip ?r1 09
sig ,appipapH Ç dwiDays- .5(3) 5v4avs?2, p79 5p2. 5rvyviimdp 542.
'430(102 ao(a0 'faurkpaktao p's .ao99 50' 593. dpicloy ao2.. -F-,
57314codya1onq 7399 73412? 'Iriaapil 'ac9y7a2c Lizliaaxpvang Sga
aDaatqtap f 9 pm 43(1131311)3E2 Sp Ytadyottionx 430gt 9 Iv2r19003 ?DX
.41102t904221a9 5U, ?9 4919yk t.,,t apItztl 59z 5pitloso aoz. aax72472,2cp
'57704 9.01Xa?? 94 li.V.zx 407aaoacb SItypaz 201. aTplavy 91 ?9
5p 73,ty
(tocbó? x43009132 prp 91 D1D43.1.131.0 (tDDlOyX9,X37N1q 442

www.digibuc.ro
 Rh:11414 ITolnonlas

-472c 0, Sprovg 5o4224vio4p)x. 73,9pi p 'rnolpapx

0113137hr? 4009 `olpicrtO 4y2c
,073X gg `33x171 5m1 OT Px1y1999961 294-
0123a3102 '409,7aaap ?px ,cbp aorg 'van pm 11,? pinaari don ',towing
73743 6737300g 'amipriltaX Paw - 4,73.4 PX 73701paDM 73X730,043.1

amiyian 3X07af1,3 t473)1773a14 3,173X - aoirg 4300900p1? 9 '5çi3'1on

viozó 7343719Xa3 91Cp (toa -
41tX0 4919E72 47)2L2Lpff 57199 401(0a1G
76 71

41734.,3 4100ug 90 4071 6(09900a9 aaod Sp 692 `p4phy pyr3173X-

.772371 4o92. `aomliag 179X 73173E3 74 473D(OX 000 pxixaaoi `p2oyas alstyr
th11pa94ao 442 0373y7.0Dg noi 2,o,cbp nOla/?yor..? 41,t473X1 473a9? pi
aryvic .4oy0g1thdp thy°. (oioaglao 4lty3Jit371 4pnag43 `viltipiavorl
63X23 110y1 404 flP 4P1 `413.°10;1109? Dal? 9 327)X -
vnol,tobi
0Ç19 737dpayx vX1.Iao43J pi apol- 447319709%0 173,C 5091fl0 400'(4.013 Sp
6114 gy '4v4v1411oaol,avili1 .Gorg 43X23 492 .D427h1C 9 2197133N In'
Scog 00g 731097179a10 45 lo 7o2org 5viduoac ng 439 014 4p2774a9 pit 41?
4Pol4,0X9? 4/,,t2 opatcb 4922 492X132 liovd n ployr an
513 491 73(1,3717y
now; 473L4 59a/C Of 92 .44)11370)21 5iopp3 5/12 'aopornp ttopyboo?
5mpyyoll- aptoXalg? 70 '702p1i0od dorm .402Z9a2 ap3w9auff, --o9g
Sairtaygloc 92 6vmvg4vX 31a31C(?)
- ityprepil p2 v1933wl7Yy aolcp 47314
aidoqyit pi Sáta 'Saoxag,oi pap ita0ont9 Spar pl Soap?'
01002 qg lcoiax? 'doiloyfp (t9132q aoi aopvaax 'aorypx 73173E3 08
e p2o12 pi apttgoaartg ? miuv1 513 pcb-
9y3oli 1101t4a9 Swig 5op:n10)0 Spar
og pm 00 :Saox0;w2 4309 -pcbarp pixtlpy `pdpinbyp p2J1o4p
110010 p4 n3160)Xv11124p picp pi lain `v(nriap pm 371 DeLDE17191. fl7X ypo
-
pi 'Diapztox 1.730'5732 -09#ayori Spktuc pi 473(031)3 7779 '51304 prp
pyobi pitgppZap 5v4y2alpapx) ( (tow; agi 4pioa0r QO2 aoaq 'aoploiz
dozninq 3143E pqg
'5vamc6o 110371 513 492 aonva3x aorypx
5pOxp1 (749,yo71) 5m vOimo2r3y - 51a) pl. cyps2. ?vx 4034 wiapo, Thi

ditigy alci 4477X1171 40X23 p257471111C3y# ao2a9'132012c ito3y2s2 513

1731t 10 70Xa001 p9X 442 -073X7313713 dip '49a4 50)oDx px 25 -opypo,
0140.7 300913y313" 9 g solva2.9 n'.4751D 3g 73421 7E91 4304103 OZ
?px 0 ioxaaol (toyó 0140.10a07340,11 aaxii49 aoi SaoXii doyolty2z Stu
'70a319007a3E 1041/o3yvx -vxp aol. aaptp `aoapdow pm ST
Slty9,2c
'701031 (nog pi priaaivaio 3E9,- pxg911 91 60107a1G 40717Z1a 4734737/2
344vti?a 09 591 000 5v9p1y1X -4P 70X717319X3 10 Wiiyou Snitvor,-toxp
.donapao dpi `4,02oax 4o.7naxl pi » 3la9,31
6 alpiry 54,1 H'Sonyo 4014 itoolln? 4 Smcg vitova nor,9 nap,3X
Soapionyx pi 42 6000ay12 92L72 3191 ,pq 3;tropw df,,tayoE/r/aD
altypc 42 ditarkitar ya,pivac omoal. uoha pi ntoi Rig pa,
Scog S 92 Soap/ (3,01 `vipynj ?Dx pi lain iq `viyoxrp (332E2
lioloiltOx
p2 vionc 40X310,3 43000D1 -9,,c6 pm angel? gz itooaq
¡moony agi v4phy p7x al,11 .40o0ay,p 09,9 1Xin aorg dap 512 01. doopi

www.digibuc.ro
9-fr llopT4 ritt59PvqyfT

Dag '40g09,2s (-on?? ?nx 9 5ortOriz2c 521240900p1 LIM 179X

(lox nog 'noavrhocr nIX 401C910 '40096 ypx pyyp .712p7/(1,21,Q 9

(INV 'a,g ?we lo 0) Itexgrp '129 lt 73472gT1Dy alp. off-
29x1 01976211? ?we 5444p02l '41? (i 491 [111211 592.(2.7)1343 49.021409.2
51t4p14npau pi Scion) &pi 19?- .404pidpooup oor
.5;tox a02 pLIX 371 5(t02. 50199117361D 013X0?2L, 39 513 401 rypong
201 '20,71.73lDIC 57314,0X? ?Los 5r,ionoic it?? apol,,c 24 '4434aia
513a9av 5cto471(o1D11öy 92.cp 492. -Pj pa, du lifxpq '600114492c0y2ll ??3x
`rn0gpy 71079 D1DX 91 404371p47776 519 5çto1. 5r,tocby39p 202 5vyyp awq
-
4D4X7392 ?oi(oa atosprCp 5p 5á,o2 wa- ?we (ovo p4 24p ovcb ?913
44rit dip pix9,1 4D477),Cfpg ?DX Viig pi '4wi3y0z ow#
5mg5xbp 5p 92 409322:9273a10 4091 Upcbo '4p2p) ID% 5noN
'401)Z09,02. ?DX 4739799 p1371 oloager
- iC 5Dicpio1 'aco.
491 n
,t9In arm.
5.4xoavic 73y9 Vi wwettp4p Uoltthp 519 92 wiaaipalo pa, 492
701243g nor? -?&2,9 lippxoywap) ?we pxap 5p 4p2.
`473019 o24oXpl? ri,0119 pi 5r,tol. 402g0i-apy a02 511/92s1; ,.1t,t3x 5u 4
5aoywima 4,0724214g 4091 '40)Xa5101 apaox p1an2 9 5(pywvE/ rt,?9 4347aX
prp 4lpt7y7DDE/ '411,(9,2L 50v 529 9g 40ita(23 pa, UOC,0973a3U 311 itoiamoi
41,14yax? GoitIcitax 0, m &ALSO dip '4,7v2s 72p0we 403310(3,
ioV 792p2_,N022ze 519 41 4Tans 19 5 4020ic 5o3?ri 542. 5ü 4Dy304
900 .579192717AV) '5ao4p1onpriap lioG000lvx 10 '10W1lCO aolcó ?olp
5D24(049,aapopawc 5p 909x Soap' 4,pg3Zp yo 202Da# 4py.304 5q,o2
5Q,o2. 45wfwipal.f) ?we -Ova37a32.c ILLOadW1DX 1OJ p 544,07-7-47201,
504911 531 `5pyiCytt ?we 5».2.4o9pi22 tuoaoj, 110072X0103.5447/7 mt 11.0721Dhy2
5c,to2. `5pqpiCacb ?we 01a01 43471DX? 73.17.C24 5p pi pxmaaoi n2oyic

,ODX 4Da311l4. 71,019 3174.7.paxADe ynx pet pi 'lloapx alnic pi 92 p4

9 '55)00X? --yripdp
40113y9IC 49410ttyp Itogoaa.c? 92 priliqx aoz 92ip 5g,oi
5vaduo4 06 4v1
h (MOT 20E9 -11,2gaDu 4? 752DyD 5D132043,1 135 Stpl
rt,aoa O 51214p71 aol 5aox09,o2 4q9 .49Xa2pq
i 5a26092q1 492n0y 9 5(pylm9d 0, 51t2p193.(41 311Dx2 rt,Daacb
vitpipltaliltax pi pax) lax ompic? 542 '51toopp0, óisp 492 mtphy
Spiamit 01 49xwe `407321110 11019 519 (2,,o2 '73273yDj 5mg 492 '45d1c4ax
5aoopi 5aorlyyoic (torp 4pDlt0;toyox1t 5D24conianDoaE Opul, pi yir proZ
91z) 491 dpaTOX (tat (1,0y7,3t(311 -40))1 'n,Q2ao91 p4p 09,9 5p 92 '5oaxpri pi
5ov 2191 49 4303E1 Hp waion `mtp139 5mplveic pi Dy9,
Dr/ Daipt 5vni (5vaan ?we Aoppi. p3X011 47)(tyllo9cbarlx ?we 490amp -DD
p1ia31paip '4a1ltrip60)am4p ?DX it(ti D79,74 Prt,pimaiog ?we `w132t (Joir9

a1ay72(4311 '42122111ap420=2 519 pup- 47)0204632Lp pinx s5o1py2 L9242 -4,p

'4200)4,1 ?we Mi192q yalc5790 -Da= 59a9 .5(na0(1,9y? 32p1 9 2p193.pv
52124arffe 491 1#33141 24 hap - 30a41;o12 iwypz (101 5wmond p7g prt
924 `110 ?we pa, 12,943coXp4p '43012x? liD9V0aD1C 41 ',ova- pi pi p.t 404

www.digibuc.ro
 WnstUTA t
pyg, r72 5i 5lcyogooar vilogpoig arc 5a); 'Dag 5p201713r01C `523z2z1
.aonu 0 29
5Q,appvg IlOaX32/72 aPal, 5V2 001- '5D9MiX Sp ?9
47y722L pi `i)C2 74 Iiilpx nr; onox Icap/ g5o9 49.2. vaphy 542 -2ax-
a30073.00 277X o in'3311[ et3o,13tx? 54° 'moil' 001- 53933TX ?Dx 916P 491
5p pi apg32pinaio aol tip 473apilst 402L92 aorp 3X31D3 9 5014Da9n-9,1

'aorlyou altayx.eg i4i D.12,Clidt 57)2 5oaxo aoi `ao)inynll- 5vrep

p)209a2q pit aaodioap 5p tor) pi 09 `5vgpiyiX 523 n) p2 iziioyix pox
aog3r9ipaio Dixocb in3r1311 5p 30ox (oaor? 523 Ç1i trt0739,634 5o01,i,yr (Holz
`41;talo.eo pc pa, aao.pypy72
-myö 907- 0 c 5proug 5oalinvioacox
402it pa 112quI 5Daii 497i77V3 aralrg, 523 dip. alty7)tt3r1 (to)oltrog
5Da?2. 72279 47319409,XX31332C9, 172 '73207C6 5)924co.to[jr1nypi3i1 pi pituaXo
p3X rt312.050.2D lt piaa,ocbir? 541 -iv 'D7a1;t1Darli 4M* Itiao - (102Z9

`5Ctoony p 2p 0113110)19 7 .53.2.402qyfl ioaploioao lo apiovf311 53 2ox -Dal°

5g,oi 5q,oaoZ pX 5324,o9,oxo 5p2 `mmoil 5oolg04ati11tg 32L13 23'02
-
5para ?DX `Spancb do2J3ybloar? pi ao2pi p1371 .(ta)9,&cng » yoct.yagy aon
'aoyyp, 2We arnaim -11101324A0 `,10an1iolaz (IT 091 30ox 50r0oagto
ditrtpi `a,ortau » aony9,ct. -9,31 73X3 5oa)C iazaps3 pa, 1,1.09,31430aW9
37a 542. 5757DX7 (LOD .5Tptap 731a2 v1,11 4î 4co9.2 `o,o1 am!)
3DiXay, n 9 piaqi133 pa,
linpx 3y30,11 'lloczattagam
api avtiyopm itoilaypr q °ET barfij, '1112D)2G 'DgyaIDIS 'D7')DDEI (bDp2L
ami vopt-pr 440921pH
11xmarbx aortud aoro 3132qyg par
aomg 'To 5,a07x pa liorpg -pap d077711(79060 72,9 /DX .1 V7Ôi moan
d7DaD2G 5p 5Q,oi. 5aoyDrima alty9 a? !ioao9,3aagaix pig 523
0,1(2,v
a1ta23;q `Dii.a,ta pJX 51tapioanC 51pa2a ovnipaor 2. DiMp.o
573.o

`57)apAt 3o1,0(pXo(322,7 pa_ io -pa pw.e aao9,0ox

pila3i aoi prp pi apyi:)fl- 5cog pgr '30°7349,9 q3z7,57e Namx pa oaxiii -
alpaaX 'drew 71L n) og oiXadi etC,1,1) `a,:plá, 9 5930
opc (tyDE/g prp t1i aviaoroya.7 ,031/ amill; ili0203'wo2 ion' .«
4lti5o),3, 'a,Dpxoya- K. '722L7Or -)a32L 3291 a30y4 a029 5ttaaom
Toy(x9,x3 apopg alp. 'vil- pro atsil. Sttspinoacq, 519 p2. Dryl1D3I1 '1,tXp2
appau alenku 5coi 41,p ET y rnx ao7/9 dmhiCg,a aoî aoalopx 523
pox ,ODX q 2t79 7)iltD Xjy azypxo aói doyo.slyaar 531a0X A3?-1 atoiany
aoaigdool pi' pi 'IGX,73i p9N 30122.e 501 523a2. 57397mx Sooptima 179N
ditty?? 0)1Ln:17170q 5 5 43411q .5o,oappy 0 5ortri (,),o17 a,o2.4
5oiyfp p2L9, 444/C ADD1tX,k, p2 itpenhyor 513 41,11 44x71'09PDIV 411r92 PI 09 0
'xiilltypy pm Spilt) 5oa2ill/pox more `5Dag422 523 n) pi 5par ettja APoorlyoe,
523 aoitoyo of g iaabap pi lisp3 `11X;i32. px D7i091.c03lc pro 4(a
5v6 oi3Xode ap l(tp aaxy 59ar 47)1i9o2cpya 509g dip '473)7Jap 31D1
-
!Lax myrioi ItX)32. 5DiacoX,? 1,03,1 etOX 70apCboanld,Ox 77314 7731202. apa),
aoiap 5aoa, 5aopagao apcy, 5pi 5g,02. '009 p2z19 4(t2 6nPaT (tItY9'.0
of t57J9777VX 430072Z2 4(01(2,10 ??M 5mg atsti 'qtoaaX 523 (ton tiod,73X?

www.digibuc.ro
 ?' IT0D1 ym,soovava

491 40aLidC 40XR103 519 309X -0a2z waV 591 yypep `577 ?arm -ox3213x
4070224 577dg 5142pol. 5pag -oaplawe 024012c `509)glacbp2 pm ?on?? -40p1x
50396 vor 5Da2 .5.2o2yodoaalc 531 71 7)1737171,9 'darn 4012t7213 pltp
4P2270y 731x94. 40X3102 WC)31p2 ?DX 'olaoblyaitaoggre p aç
`7042LaUp lo ?9 7oxaajol 4o726pacbg 70%02,01 4o.p#71a0xvIce 591 '5Dyypxo
4aaopiottnt 513 pl p,91
- ?we 40477304p .5;o 7o2.99 D# -
141)32
5D2.6o.2 5p2. `512re73xo aorp 4023 5(pro 1 5çi01 ?a321 491Q,13 (01
'5D6ri0Drhol30a2C ivic 9 5o44Da9,1 5v240a 41,t1 40Q0023 4071 40950x?
5o6371ó,10 43007IC2 511,2 SItyogriaanu `0240X737131472 algic 5314oun mtcbr3
apalvto 4090,3 37J,7919 5cto1 pa 779240110 ,2D24 arolp 72 (Lyn/
5D2f,o71Dalo `aol. 5aom api -Dbm 4091 amaoXe a02c9 aaolcOap 7,3a2g-
`5D.wo,,z3x ?DX Saoyyp, 57316(9y732CO2q avOlar 513 `altiCacb ?Dx I waslipaag
p19 124 -arion'ap T 0 pa 5111p79 aoplao6ryx-5/ty9,2t
dg, thz q,pi...gti `652.9,oz -laps 9u9 c
`50olt12 aaolprnms 70 ag
-
713.13497/t 9 502D443rt `51a6p6n0aor ?olud, 52ol Sacupdapp ?vx '6oanag'74
?DX lit71 409acb02cá, 5q,ol p2LSa04 ?g p317/3a02Z57 4021 409Xa901 5(1)

oylprp43 513 92 acndpaDx ?n' 3913 4#1 41Ou002 4092. 'ampnima

pa lidyalonq '4702c 3191
4703X092a,1 avyyypyg loy9 ri 473,771 '414076
9 5g3von9' .43pla9zhohyp (cow 5324ao2D2c02.Dx çá,o2
4DDIta92
ozao2 n1 5toz 032t 4919,7) a 5aopan'09 Saa,iyop pax 53idopoboonws 59,a2çpo
alapri? 5a9yva43Z Anx 400,9 -9.0 3101 O 5ppoDEJ 5o42.24Dio4o7J
'01734 ?DX maaolp 59153169.27)29nd 5y3ooncraicp ?D% 40910Dd 92. 40)0191Z0
`.5ogyuvp 4D.p3)01ty2q 513 pi. layal ?DX lIttl .96r D9)2L072 9E23 40,C91( 40qp

aao0tildn'aox122te 52D1 vzr `5777yweD :542a,ly qv 3a23 5vd72 ;9.tnno7NC

a(cpc 7063719.p9011rig 9273 611 -43te m. lidpy 41t1 alnycbax (ton'
473)734 4707910)142) 4091 `402)77109a 9a) - 725)79) 3X29 Uíta1 5040a1 (ao2.
d() avamoacunq 59437/5dminave (-792Q,D,2. .5Dag 5oxaaol. apl
42,0 9 5proD1 33xl 533 p.a.. lan'Itax 43o12 5 02. 'ttorr000öi 5p2d,ID

79179710 110)9o2s74 5g,o2 `.5aoxa,,zoi 3m0ow a01 `aoscar,tol

aDoagapp 6ó1(2,72 ?VX almltdil 92s72 5oyyp, 4301972I9 401 31941e9,1X?
oryp `Soap' p7p 5hz 5D2aolróxa3y- Dapcb/tmov, ?DX 3031C3 piDx 5141 '
rjo.729) ))inx Soopy 32113 li6y3T1 7041)
- 57314o.7plo4 401 40470% `aliagmvalo
`hlx 71 p 74 47347DifQ,3 4(1,2913,2Lp oog 491 rtnoonna,nog 401?Dx aloolt6??
10 a 7o2731i09 oztoXpig ( ogr .73x? aalm DaT 5112. 5Dapilt
53147301,t9Insolg Dopi 50) 09 (l) 43y7a2ptp 9 '5o76 ackohl
?ov.caps? 7oyao9 run. 'aortal/Au pm cog varqc ttval stti 57:14, -age
.53167204p 094392s? 5p 71 ItX,131 -pth 45D)D07 p2.371 pg 5h25Dap1lt e-stp,ovx -
4730a34 Saoog '47702014732C040,19 fl .5vpsaa?1(or
aolh 112syy# 50471 69a37/0a1 DM
- lo 7732(p7179a10 aolcó anoh 51a
'7771 71979 10 702737109a Mal -pu4 722 11X132 gio2 Soarhy olaoopliaDa?
47319 5o1 5a0xa9,oz pd liaona- qg aoakbp 5ioi 5aoxa9,o2

www.digibuc.ro
 6-17

1,20 2200 5p2. 45nyypxo mx ADDIA 2 400 it1ty22Z 201 20197aDX: 5(og 92 D2-:
-
gog 5oy, a(ti ,Z (Maly 542 5ri3n'0, 'amp? ?we aoa2a9c1)? Snoop 73.t0.02 -
3191 avoPodviwq 70273x? aouo aaoiap2s ao2s9 'ao4a3cb2 ?DX 110X
aoa3oa9aix pox 5r9 40913 5201 nia- 47:7776.0 509,?, 029 5799p7y7Z 9.(1?577a
5a012221 a02z9 4ao2/76',92q 0E,IFII ADD '50107713y02Z 72079 '01.ta012/ocb3 177 -

Sitamob `.5/totbri mx
?32.371 aorina9 53220,,7 prt 32,23 pin% 2,1,t1 kb- 21,1,2701C
omp2E3 513 pi 'ItZ732 yo 3 loindwa 'afar/ 513 alp. t7y02L ô31rÛ 57?2 QÇJ -proX
531aoi19,366 40120217 pup pi .4X73i 5n9 53a9ap ogg 97)11977-13y01L 5?anix
319I W loxaaoi 02c9 moyu 5milp 7?2, (,2,213 420a 719 ON 92 --nnlap
itnottlIV 5p2 `Snyypxo mx npoy3fYig - aoapiern miagipaw 5r(pn' 4014 -3Zo
'532 amlaia9,og 5p2 Sny9at px 0[0 ap9 (pix9 5393)1ya a300. yo -0aoj
1)97 47)047/ 73.0271 .70y9 0, ?9 70X 532.ay0onraozom9 513 du alp
rto17 (toró 32i3y9xl2 tlti alporovd 270712q Sui 5conpit 4531(to9,3obaox
altyaz 5(p '3973 3416,3 321 '5aoiCyyp 53.2ao.V6o 1nx 120)109yD7a17353
21929 yo /01:20y lOy,9 Ox.0279 2.SÓ OD) ll ADD 47707306 viz 5p 291 (i79/C,31/ Na9r)
7ny- 5o43719xa? 5l3 api almyo 5lli aoi ao30 5v7iCp 5737cboz aws,9
2a.,23 3i 72797732.: ?ox alp 72;0772(71C 'ao.2 2074 '7J19771 pog 'rna7J23 minx 7nx 513
Sul!) 4024 (112D07aa72 0,0220 2,77DIA nr(9,no63,2 Somrlail pup aim? nap-
512491 '4otta9u ?rx 4o.77992:113 Sçtoi aolhaloya 'am09ap `a,mxmaall -awn'
5aox09,o2 'anotln aói 4070249 'ao)X acoNnus ?nts OY., 2(0)197A 300X
531aDopuz W lozaao.2. g f9 a3dtri22g 9 5coapi iv '57ipfi1t rn oiaoi
aii09,2 'Son ApoDn' px,e, 5Dyip9 5pa3 aortoltaX aor9 -p116379
5nop6 4912D 491n19 'aoxa2 aviopais? 013) :up 513 api apaInx Sta -9y9
4917Dx. (modal:763 5i3 api a9x7o aoi `5m30 Suo9 liZ9,olnunx 513 Alti. -pflam
yo 39 nia2iny 531a9a93 rolò?oxQ,2 (thy anplupe,e3- 13,0e, llio9nay4 ,yyp
pup 5rwi 5aoxf)(7,o2 0E0 0 anZ13 (7),;zath anolior:Of 5h2 .5o9yry,3 3191
5/3 pi `riarichpy aolaclig 311 pi .177.074?).tax? 5m 57A9,e, 32i pi -301
p7Elpanx don 5miavou aoladv 47375201! 5324oa7vgn'3 1 3î -722CD
?onorqnx p 49192 `nivpd- ,t ?yg- O 73) 3a,391 conx 573 (up.
5Diamvz 91 (miaow/ p '5022.7)691 Ogg infoyprayn 01 ahyll 572 70173229
23'03103 ,,7? aouó
g0hZ479 apOoclniao
5o,?gnoa pa, 5202 flo(0779e3g 5coi: lij,i;h1.1 :73%2 :.71 ?D%
aaoyy,o, 1141311 '5230n1p ?me 5ourpo 5p2 5pafocb awyulta f vi Daaxp9
ayorap 70Dp 47311,722213 ?Dx ao#7-/ao- 371 dIt2. ,t1,Ing g
70437/903y r,t.o23117iap 'don trottiq pi ?vx 5202 5(sto716a99 ttwi ama?inu ! 9
5liivmayx 502yóic aoi '7227Y(70,1 p9x 5puviou 5oxaaoi. va,9,3at,t -36adi
1043719Xa? 4whapC40a1C.513 aoi -apaal 47:03107a 50M? 3,)31Ca0D0a2L7 2(1.1
'rum ol a pi Ava3CbD0a2L? 57109 2 p (toms rt,vyam 'althmorl 5oyyp -pa,a9
ltoXA) p.23r1 '579-69Z pax 371 pàoyi 5hio 5p2ao.p2zap Ala alu. '34393
5(to., .,t3d0/32q2tppgg 532apgr12 2,o a
yo '?OxôaOd app1109,12LeioxD379 91W
j 310 013239? vyaax 31/ 'a1tyr,to9 ao9-
alp 5oy pi apl 'rth1a30.273 51117(39andaap

www.digibuc.ro
05 1101,0IA V;I1SODV6V6

271 'altapiaoic ?oaacbaai 7034 31/ 57)140).7971040 alyvD `D(3pit71 ozg

'5a0439a7992 704gODE aozó O Sordp 429 mx 504271óXooisfy, 512 5(yolp `mor
7ogearn.c.`aitaygq aoicó oiaoaó,Dogg? pox pa 1,171 .noiartoicay aloxlatig,
72

271 `a,Dyt/ 014009.927133 ?Dx -191IDaa? 2121 prx 10 ?ola noi. 59xaop pm 402.
`19240 pm 4014 04 122131(1 50671 39 - 2xD002L? c400114 fy0929 awl( pnou
Saoapl Saoyó 512 dap/ `477a27 .5(pi 707DO '?03t1 ?DX '430?1,0a?San9,o K
-
4271 Saox742oap 271 `73)470X0 Spi. 573a1 5796yril,y, ?p 5Divoan'77x p 9./.
SzotymtaZ 271 331 27029aoo prx. 5o4aDa aohopicn'ao 59a92 pi Op/
`5D0pria72 57907277033 531117197a27477 a0929 `aoymynic ay73203 ?we 3olt41.3 w.
477677711(1.3 91E72 491 '4904 992p 40031T34 49la ao2. 59xao9 p79 pa,
Dia9p fOl oD4 a 5(2) 'Thorfp pws 5(2 gzg liaycb 5I3 `aowpicn'ao
2779292091 '4092.29foa92 a0929 407Drel (Xtzoic 403032,01,01 apipa lio(p9
pm, `oig9g4o(39,99 533471 429 4024 awn/ape p '50440021 pm appio907ce
pa Sçwi liornaLtDyieop 0J 91(12) aoloraiy; pa aaoon7oa# Sáaa, 59,ola
301109,01(0911,1 ?Dx Spi `57ypt10 -9,0Dx aol 4y000a2L771 'aoi 01732.L? 'ap/(Ly
«nor 4300)03 72791 (rrg 492.
air( alp
`4orX732 .5pi. 4271 577y6 Saoya
57109
ape
2n' 57311o7Onk,12
91 lioX?9? .4(o0y73X j
5907.c
229 ?Dx
Saopet 4040303 `5ao42713929 .5(p2. Saoyó Sçboi 572421(i2 '5aoprima (Jolt?
5rri4o0e4 173x 45n773(314 `52o1724a972 42X22 1iopâoi1ii 97c12 5cy,a7. -07.1Dao
(I, 523420033 '47:Q7JCb03179x pi 29 034- Spi aol 079 ogg aói 'aoxacy -ócbg
Dapiltaaart ltcb?ag aoliclaaq 513 Spi aaoaaa p79 .51(0722c0
.57),23.17)yE 093 5ig alcv,i792. 492c7oy alp007p? -
Dyos, playa. 47347tC2 órp ,D aoilta auxoyp 5 -ao472.arno4(o.y

427g03 Sui. `573a3771,1 Scog alti It 3191 50o3y92r 017iX 41,11 4091 40)0310007032Z

2xli#71? 77791 ó yap Soaa 271 altyp aol '41,11k,04(C40011023406? 03E2 501 -031
alp pox oyCL
'4773133a7992 Sp alp 0791) 19140:49 qopipZ, 5v ,5pDy
any.47 aDycboz writ,q ?Dx 4347324 aonom `aamoy aopx Sorap,32.
?D91 ?Dx. ?DX
itnott9p2lr7ynn9qt
5.0x11011),G? 523 41,41 4,7),70(030, '507x7y1.,st

(247,6p `420449,910007.c3 3p771090922 a32.N. 57?1 Diaw4co941 .5D9p7y7X ggg

4371 1 iy 407 29 4(02..73)guettn amar,icbny 4200701
5e5 39 43.0003E? lt 5Lci 5092ar2c ltOap p 597107ap
aoyloaaiz alp 471(992 `41(112 (toillt 39 WO?
- 5;1°1 OgI 5aoapi ,.D7773y7271 5o2.2,0
`501119199310.7. 2.1ä,0 45092073049 Soul ao72427c doa3yaax227m
3vo Soalpx `0134)27cbg pyyp 4049771 alctx2Drima 40,70017)0X0120 awl? 271

Diltip7aax 54i 5o9moDd 4,092

53471 77)10)710010 709000,02, 7010,1291)
(1,0E1) 673.7)49,1)? pi 2714306731(7310914 `4(o3yóll- w. Dn'ItX9,Dx -7371.m0X
?up 5(yol .59,oln6a9 y 5Di4c94ga2 492.`a(Da 4,971o7aDcbp 4091310E _pgant)
29 9 131133if /DX 9E72 alp appelo 41t1 2,Calp271 9.7.c72 Saoopi oog
2,01 aoypiad '59xao9 10479 pm Sq,ogarrolto, 5(tox71.7371a241c n» D71(oo-
pialón7q3010 (wool `491( 400,9 17)91 -59,oxn D7oH 39 7319009y4 7731.79429 pa,
4t1 49e1a.V49 40111(1,0220 `5C14.20op lio1d1179 1tz apaocklao 5l4,19,D1 54.1.

www.digibuc.ro
 uo.H.snrrms

:5033yOLT 41z 4ltypit2n' 'avyomywalv daon, Civx 5ov 'aveicx1) ?we 5q,u.L -prp
gyainvic apxon'1,,tag `54z dila y'49O(L 9D3M2.3117 tOi 4040a0, 202
duvuói 40i dpn'oncaoxvwq 572 aope gTg 512 oyoupaliftvioamy- a279 -
'40191 491 afnio7aca 5painu `191ap2p 529.100130 dvprovg ca,2922x?
5pailin' pup `79(3p394a# -79yrp 5097/2,00ai 3102C 513 -904724,1310403y
alstel pup 09.0009yr( 513 '479.096p003yit 4dre02.2 173X 3102G 513 *dr(02.L204D2a9V,
prp 09730093 513 '4137393093 0132 50- 5(sto1 ogfi- 3mcbp9lawc
5vy20 '5xthnaj 513 79.2.ompyp 7172art - 4032072X 44V2. '4(0ditOfrc
439 3423 4p21Ma9 .m730,91
1732.73711 -ia 5ff 5(toi 7- gyp 4301477falp av,liamq
40 2741 40V34,310 Ü1 7779 dip -47321 5IP Li"9,0.0111402C0y3 5Dyp, aoi 5pi
12,(31 todanpiwelq nouó 424713 573 '573T1vaa9 ?vx P 40197314 10 010317 -
pi 5o4?X 5w1 9E-9 49.2. 4layaxmwo9 '7732 Ogg aai?ocby2972 5mnumg

'4920 p2Q, 5p1 p5vp.av1 nody.aviv 719 avalaax? 931-

noctry 492noy 9 iplaur aparup dooa,la amp 'aorinou 9 ari 59dm9
pi wkiaipaio 5121 '57:04 7Dx 000 42vlia(pX24p 5p 4v9y1)i 3n1
dpi goyim, 5Iii 51coopyve, pv pa, WOW. ?we vAnvic `ao2. 9
aaoomq 512 pi n?9,7, 2piovare pa, 507ai liepparat `.5mx7inn'lly2e, ?DM
3d13 Itrhoi.1 ityä, 5(vg 49.2. `doloaottor dp1 '43014,49,1C00a1C3 y, 2oa,a)aax?
p79 pet taOtfl1XThtV5 Vi iolltax- 39 449 d1 440.0124491L0113U dayvtig,
varlo üZj3i 5La. '502y9a- ?we -
Da4 5Q,ottlaap ?we .5vdpnrrtf,t 173X

3d1,
32432L 5139p1117, 5wypincb pup 5pi 5p '47you9Daplaw 36-
4,3(113a1D
5v,davu? 51 51q'olvap ?we 50921)9,9 52nama aolav?san' tipi do7a2.1/411,117 ri
plg pa, 4n,o0y2 5oy, dpl 71312L3I- pgg dtyp amlpirocb
a,(11 ?we
dalati 7p4 4a0DIAX70273X «ii 079,,trepH- altapx aoi aoymyvit
5DvuDzo 41,1,X7pcbax dvyaM717.1 vog 5aoi ?vx 522Zain,2 54,69 -
5Li.z. 790-17
ii eqg any3Oli .aorg p9x .c1219219xo2- 179x 001C70y 'rtf07n732C3 &pi
?9
`5w9
5m4/1) a,oXavu? 5lii 572yf2c aoz - 5732.0).1030a2G da).2 403473Elyy 3273x
-
apn'22y ay. 49-eao9 `rivi d2vcbo .5aoy9
-aoyttavii
adtaaloprá, 5ip1t1t74 513 51g- 5(toi. 19f fivy2?a31c3 d41
447y02G9,0itMa9T7 ri
goOlvjae, -)79? 4112L9347,7 1731e 732420.32LIALL 75473#
-
'4013a 3291 400y141. yo ?oiClaap ?we 57324034(;01 401 wylon# 9?#vv r/
53A0713e* dan do9etynOM pm 5avyyd `5vagap ?vx ally!) aai dip
',Tiff) 704,3119,0036 411-
4731311497eD0a1L 41,1x7yoopongl -4vyyttr1vcb vinug
5anc aa-toovu i w92 o ?9 2-P-193141 apupcaovx 5p1 5aoD4rt, '4,04,17W
olleopxorg? 1 d73734pcutanc9, avx- p9x 579yyp .527eyou
5oa3rkpX 572 41 a,Wor(p, 5Ita `5(v3yvu 5onc,i,vo vadjaax? (tip `dwar-byi
?9 53(10719,qt d032 40747)7107U ?we 2o7ypcbmaup 402 733y71373# 5LL
479X3103 r/ rt,o7/9ai. 53lava11nap pa, 51g- 5(toi 9ft 34t2t3 771731C 511,1
4a0,9201Cp ji VXVi tt3y264 2al2 Ottpq aouvyag,3- ?vx tÜi oaa)dax?
aoup aypnig pa, Tivyvvcboup 0, ?9 513- Scp2 2vanpaior2,2
-

4,2v7a(p19? 5p 5aoyó pa, aoi acTiava? LOi apy 54/ `57)pa3g

www.digibuc.ro
52 VICTOR PAPACOS*A
Tdv vtxçi ;sal 335 agoreeipe eX1J-
Q ley a e T7)1, roetTCíav, 15,7réras
Tip Kodrav, xai &aye Ateycaa
xaxd. Daal5Tcoç lxveízvos xv
Ayt'av Mal5eav, KeTabplav xai
' láxorOov.
Eiç Tok 1478, naegbcoxav oi Bt.-
vgrot dç atirdv Tv Zxaea, xai
2.ovç 340 Tónoyç rç TieCtç, xai v4-
..157roox6pevot va 7r2iNctrvoyv ;sal
eUt2ovg piecvg, Táv delpevaav. 'Ev
ourTcíducp 24movraç neel ahof), art
MAHOMET II.
Istoricii tumesc pe acesta primul
rege al Agarenilor care urmând la
tron, indatd a omorit i pe ambii
sdi frati, ingropändu-i impreund
cu tatál sdu la Brusa. Era om
viclean, sälbatec, neimblânzit, vi-
teaz, mândru, crud, indräznet,
nelenes, sârguitor i poruit spre
vársare de sänge, i atat se lupta
pentru glorie, incât îi inchipuia
eh' va invinge toatà lumea i o
va cuceri prin tiranie ; de aceea
incercat norocul si la Con-
stantinopol.
Acesta, indatd ce s'a urcat pe
tron, mai intäl a cercetat comorile
pärintesti i le-a gäsit nenumärate,
scule de argint i de aur, pietre
pretioase i monede de multi talanti.
Apoi a fäcut expeditia contra prin-
tului Caramaniei i ajungând la
Caraisar, Caraman, cum auzi a
cerut iertare i inapoind câte cerea
Meemet, s'a potolit i s'a intors la
Adrianopole. Iar cum sosi primä-
vara incepu sà cläc1easc6 o fortd-
www.digibuc.ro
dç T6 (5tdorn1ua vç eeovalag Toy vet
¿xvelEyoe 12 gnaellaç ,tteyd2aç xai
ôóo zatc'eôaç xdorea. Kal &Co: EIV
MLOTLÓI) vet ixoTeare'óon, ;.caret Toi1
Zovhdvov sr& Air62Troy, xal gnu-ca
vet needon el; 'IcaAlav, raç 345
xothaxòç mivoç Toi5 lneoUvTioe Ten)
OcivaTov. 0i)Toç &ay 6tE61A Tdv
natetxdv Decívov ¡Toy zeórcov 21.
' krOave òè eig Tok 1481
Vatot, 3, arias zedvovc 53 xal
OaalAe ()GE 32.
reatà pe un deal dedesubtul orà-
elului numit « ucigäto-
rul » in formd de triunghi, si la
fiecare colt cu turnuri foarte mari,
ca o acropolà iar el singur suprave-
ghia ccinstructia pe care a nurnit-o
Paskesen. Aproape de atunci
a inceput lupta zilnicà intre
Turci i Constantinopoliti
stäteau cel mai mult timp inläun-
trul orasului cu portile inchise. In
anul 1452 Meernet a declarat
räzboiu contra lui Constantin
Paleologul i in acest an a
venit la dânsul i un rnester
ungur care construia tunuri. A-
cesta, in trei luni a construit un
tun care era un monstru inspäi-
mântätor i grozav care fiind dus
lângd oras II trägeau 6o de boi
in 30 de cärute i pe aturi 200
de bárbati impreunä cu 50 de
lucrätori pentru dificultätile dru-
mului. La 6 deci, ale lunei Aprilie,
Vineri a säptämânei luminate, a
sosit Meetnet si a asezat corturile
 VIETILR SULTANILOR
53

sale in fata portii lui Harisiu iar
armatele au inconjurat orasul. Im-
päratul Constantin ingrijea cât
putea dar li lipsiau argintii si de
oriunde cerea ajutor de bani sau
de armate 0:sea uscäciune, mai dar dupä ce s'au luptat timp in-
ales dela Papa, care cerea mai delungat cu mare bärbdtie i vi-
intâi unirea ortodoxilor cu apu- tejie, pe unele le-au scufundat, iar
senii i apoi sä ajute impdratiei,
atunci incà era indoelnic. Toatà
contributia i ajutorul care venise
erau 2 cordbii genoveze cu Than
Longo Iustinian, care avea cam
500 de soldati cari acceptark pä-
zirea zidurilor ce erau spre Pa lat.
De multe ori esiau Romeii si
särind santul, se incäerau cu Turcii
dar aceastä faptà nu a fost
socotità ca buriä, pentrucá ce putea
face un Romeu fatà de 20-30 de
Turci? Prin urmare s'a hotärit sà
lupte contra lor de pe ziduri, cu
cu sägetile l cu instru-
mentele aruncdtoare de plumb
(carabine) care aruncau cinci
zece gloante mici (plumburi) ca
niste alune. Acest instrument II
invätaserä i Turcii si il intre-
buintau. Dar s'a sfärsit Aprilie
Turcii mereu se strângeau, mai
multi chemati i nechemati, incât
armata lor trecea peste 300.000
e oameni.
Iar portul orasului era inchis cu
lantul, dela Poarta numitä fru-
moasd, 'Auk la locul [zis] Galata
cordbiile stäteau inäuntru si
praeau portul i lantul. Iar inä-
tmtru erau patru mari cordbii, 25
mici i pänä la zece galere impk-
rdtesti i Incà ciiteva dintr'ale ve-
netienilor, [si] erau si patru coräbii
genoveze pe care le-a inchiriat
irnpäratul, care venind din Hios
ca sà intre in port au tábdrit
asupra lor 300 de coräbii turcesti ;
pe altele le-au imprästiat i astfel
intrard in port. Iar Meemet, vä-
zând cá nu era cu putintä sk in-
troduch cordbiile sale in port din
cauza lantului a näscocit un alt
mod. A ordonat si a netezit väile
care erau indärktul Galatei, spre
partea golfului Keratios, apoi, 8o
de cordbii le rostogoleau pe drugi
unsi, cu pänzele deschise i cu tobe
trompete le aduceau pe uscat dela
strâmtoarea Gura Sfântä, inaluntru
in golful Keration (pank la Ipi) ;
si era o minune sä vadd cineva
coräbiile care pluteau pe uscat, ca
pe mare. Iar tunul cel mare l-a
asezat in fata zidului, aproape de
poarta sfântului Romano si cum
f Am prima anincalturá, cetätenii
au rämas incremeniti auzind zgo-
motul i strigau « Doanme mi-
lueste Un ungur care intâm-
plätor se gäsea atunci acolo, a dat
sfatul in ce mod sà fie aruncat
tunul ca sà därâme zidurile usor,
lucru care s'a si fäcut.
Dupä ce au cAzut douà ziduri
care aveau la mijloc un turn, tot-
odatä si turnul sfântului Romano,
cei dinduntru, vedeau pe cei din-
afarà i cwi dinafará pe cei din-
läuntru. Acolo se lupta i Ioan
Iustinianul cu toti ai lui i cu

www.digibuc.ro
54 VICTOR PAPACOSTRA

soldatii palatului, având si multi poporul 11 voi lAsa armatei ca s6-1

bárbati inarmati dela Galata, pen- Lek' rob ; i lui Ii ajunge orasul gol.
trucà, dupà cum se vede, acestia Cum auzi acestea impäratul, n'a
aràtau dragoste fata de Romei. &sit de cuviintà sà predea orasul
Afard de asta, noaptea iesiau in modul acesta, pentruc6 apoi, in
fàrà fricà in tabdra Turcilor ce parte a pàmântului ar fi locuit
dkleau cu imbelsugare cele nece- Romeii pe care chiar însài Evreii
sare. Iar putinii Venetieni cari se i-ar fi dispretuit. Atunci Ioan Iu-
&irk se luptatt impreun5.. cu Ro- stinianul, s'a gândit sà se apropie
meii in contra Turcilor dela Poarta noaptea de coraliile turcesti i s6
impeirdteascd,pand la acea [Poarta] le ardà, dar deoarece miscarea lui
a vândtorilor. Iar Mare le duce se a fost tialdatä Turcilor de Geno-
plimba in oras cu 500 de soldati vezii din Galata, n'a reusit. Iar
inarmati incurajând la fiecare loc Meemet a falcut o punte deasupra
pe soldati i cercetând cu de-a- m6rii, dela portul Galata pâta la
m'anuntul sentinelele i controlând VânAtorul alàturând unul lâng6
pe fugan i aceasta o fkea in fie- altul peste o mie de butoaie, câte
care zi, pentrucà dusmanul nu douä in lungime, legate cu funii,
dase [Inca] un fa.zboiu adevArat, pe aturi cu lemne marl, baltute
asteptând ceasul ce-1 observau cu cuie i deasupra asternute scân:
proorocii bor. Impkatul deci, vá- duri i pàmânt, incât treceau in
zând zidurile arâmate (0 consi- atime cinci bkbati cu usurintà.
derând ca un semn ràu c6 in Atunci Meemet a vestit din nou
atâtea räzboaie care urmarä din pe ismpärat ca sä predea orasul,
timpul lui Constantin cel Mare, a:6 toate cele pentru atac erau
parià atunci nu cAzuse nicio piatrai deja gata. Imparatul insà a rds-
de o o armatà atât de puns din nou, « Nu! » i sà facà
nenumarata, i marea expeditie, a orice voeste. i Meemet deci, a
càzut in desnädejde 0 a trimis vestit armatei sale ziva luptei
soli, rugând pe Meemet sa Lea in noaptea aceea a poruncit intregei
pace si sal plece de acolo faigaduind armate, sà aprindà focuri mari
dea anual un tribut i alte in fiecare cort i sà rkneasa top.
pretentiuni. Iar acesta [Meemet] putea s6 vadà cineva, un miracol
a falspuns ea, ori cucereste orasul, neobicinuit pentrucà s'au rev5s-
ori II prinde el, viu sau mort. sat luminile i stfalucea suprafata
promise impkatului, daca voia sà màrii, iar Romeii Vaizand dansu-
plece in pace, sa-i dea Pelopo- rile i auzind bucuriile i chiotele,
nezul, i fratilor lui alte eparhii prevedeau viitorul i cu iMma
astfel sa fie prieteni ; iar daca strânsä ziceau « lIzeste-ne pe noi
intrà cu fázboiu, II voi macelari Doamne de mania ta cea dreaptà !»
pe el 0 pe top demnitarii lui, iar Meemet a inceput s6 fad. atacul

www.digibuc.ro
 VIETILE SULTANILOR
general in ziva Duminecei tuturor
Sfintilor, 24 Mai, farä sa dea rägaz
Romeilor, in toata acea noapte ;
facându-se ziva, a inaintat ar-
mata sa dela Palat panal la Poarta
de aur iar cele 8o de cordbii le-a
pus dela Poarta de lemn pana la
Plata, iar celelalte inconjurara
orasul dela Poarta frumoasa panä
la Blanca si fiecare din acestea
avea ate o scara de lungimea zi-
durilor i toatal cealaltä pregatire.
Si cum apuse soarele, a rasunat
strigatul de razboiu, si el stand
pe un cal, Luni seara, se lupta in
fata zidurilor daramate, având cu
clansul peste ro.000 de tineri viteji
iar indaratul lor i alaturi peste
100.000 barbati razboinici calareti.
Iar la locurile de jos, panä la dean färd somn iar Turcii se caz-
portul Portii de aur, erau roo.000 ; neau sa se apropie de zidurile
si dela locul unde statea tiranul
panà la marginile palatului alti
50.000, iar in col-nil i deasupra
podului multime multa.
Iar imparatul Constantin s'a
dus la biserica cea mare si impar-
täsindu-se cu sfintele taMe, a venit
acolo unde erau strânsi meghi-
stanii si soldatii i tinând un
discurs a zis la sfârsit cu lacrirni:
« Frati ai mei crestini ! Dacà
fiecare orn are totdeauna datoria
ca sà apere trei lucruri in viata sa
cand vreunul din acestea ar fi in
pericol, adicà credinta, patria
imparatul cu atat niai mult voi,
când vedeti in fata ochilor vostri
ca in acelasi timp catesi trei, se
gäsesc in pericol ; predau deci in
mainile voastre coroana mea
www.digibuc.ro
55
aparati-o cat puteti, iar eu, f àrà
sà flu mic de suflet, sunt cu voi iar
Dumnezeu cu noi i urmati-ma ! ».
Atunci s'a dus acolo unde era
Ioan Iustinian, la zidurile cazute
impreuna au iesit din castru,
in incintd, având cu dânsii pana
la 3.000 Romei si Latini. Iar Marele
duce era la Poarta regeasca cu
500 de barbati iar la zidurile din-
spre mare si la metereze, dela
Poarta cea de lemn pana la cea
frumoasa, stateau lancieri i arcasi,
peste 500 ; dela Poarta cea fru-
moasa panä la cea de aur, in tot
acel circuit, stateau la fiecare me-
terez un arcas, un Fancier si un
artilerist.
Toata noaptea prin urmare se-
[cetatii] punand scarile pe care le
aveau pregatite, i tiranul stand
in dosul taberii, cu un baston de
fier, silia pe soldatii lui, pe unii
pe altii amenin-
tându-i, ca sa navaleasca. In
timpul acesta este ranit bravul
Iustinian i nesuportand durerile
a plecat la corabia sa cu fdgaduiala
cà se va inapoia din nou. Atunci
imparatului i-a slabit curajul. Cu
toate acestea, cu Romeii din jurul
sau, se lupta cu bravurà cat putea ;
Turcii tinând scuturile inainte,
se apropiau de ziduri, ca sa rea-
zime scarile. Dar fiind impiedicati
de brava rezistenta a Romeilor nu
reuseau nimic Imparatul deci,
luptând contra lor la zidurile da-
râmate ca sal impiedice pe Turci,
 56 VICTOR PAPACOSTRA

pe ascuns a intrat din aità parte soldat l-a omorit i l-a läsat acolo.
prin Kercoporta (care falmäsese din Era ora unu din zi, când räsärea
gresealä deschisä, pentrucä prin- soarele, in Mai 29, ziva Marti a
tr'insa iesau Romeii si se luptau) Sfintei Teodosia, clupä 53 de zile
särind inldtruntru vreo cincizeci de asediu cumplit.
de slujitori alesi ai tiranului Iar soldatii cari erau pe zidurile
urcându-se sus pe ziduri, au omorit portului, se opuneau si nu läsau
câti intalnirà ; i putea sà vadà pe Turci sä aseze scdrile, i erau
cineva o priveliste grozavg., pen- invingAtori pânä la ora 3 din zi.
trued pe când Romeii impiedicau Atunci sosirä acei cari jefuiau
pe Turci ca sd nu reazime scärile, cum väzurä pe Romei cá se luptau,
unii erau máceláriti pe neastep- au strigat cu glas mare si au alergat
tate si altii inchizând ochii Mr, sus pe ziduri. Iar Romeii fugind
càdeau de pe ziduri i erau zdro- cädeau de pe ziduri. Atunci Turcii
biti iar Turcii rezemau din nou de pe cordbii, asezard scärile
scdrile si se urcau ca vulturii. Im- intrând au sfilrâmat portile si au
päratul cu cei din jurul sätt, ne- nàvàlit toti inläuntru. Iar Marele
stiind intrarea dusmanilor, se lup- duce, care pAzea poarta regeascd,
tau la rândul Mr, dar vázând cä cum väzu, a fugit cu putini, pen-
pe neasteptate dusmanii care se trucá toti ceilalti s'au imprästiat.
urcaserà, aruncau contra Mr sä- Si venind la casa sa, gäsi pe copiii
geti, s'au pus pe fugä. i neputând si sotia sa (care era bolnavd) care
sä intre pe poarta Harisiu din erau la meterez i impiedicau pe
cauza multimii, cälcau in picioare Turci sä intre ; pe el l'au prins
cei puternici pe cei neputinciosi Turcii, iar tiranul aflând aceasta a
intrau ; iar armata Turcilor, cum tritnis i rdscumpArAndu-1 pentru
observä fuga Romeilor, toti chiuirä jurämânt, a ordonat i l-a ospätat
intfun singur glas i nävälird càl- in casa sa. Iar Latinii prinzând
când in picioare pe nenorociti momentul cä Turcii cilzusetil asu-
täindu-i pe ei. Atunci iMpdratul pra präzilor, fugirä cu coràbiile
Constantin pierzând speranta Mr. Asemeni fugirä si multi din
tinând spada i scutul a zis un Galata. Dar tiratrul vazând acest
cuvânt demn de jale : lucru a trimis un orn al sätt la
(c Nu este ad vreun crestin sä-mi Genovezi ca asigure cà vor
ia capul? » (Pentrucd rämäsese ràmâne nevätämati si astfel se
singur cu totul). linistirà câti au rämas si consfd-
In momentul acela, un turc l-a tuindu-se intre dânii, luarä cheile
lovit in fatä si el a dat turcului o cetätii Galata, si venind spre in-
altä loviturd ; dar un altul, pe la chinare la tiran i le-au oferit, care
spate, l-a lovit mortal, si a cäzut le-a primit cu bucurie, si cu at-
la pdmânt. i crezându-1 un simplu vinte mägulitoare i-a concediat.

www.digibuc.ro
 VIEILLE SULTANILOR
Intrând deci Turcii, s'au râs-
pandit dela poarta Harisiu, pand
la palat, i ucideau pe câti intal-
neau fugari, si au tdiat panâ la
2.000 bärbati lupatori, pentrucá
se temeau, crezând dupä zvonul
public, cd in oras se gdsesc peste
50.000 de bk-bati lupatori, färà
sâ stie insd ed toatá armata
purtätoare de arme, erau abia
8. 000 .
Turcii prin urmare, imprAstiin-
du-se in toatd intinderea orasului,
orAdand, aind i luând prizonieri,
au ajuns i pand la marea bisericA
Sfintei Sofia a lui Dumnezeu,
unde se gdseau in hiuntru, jos si in
pridvor, popor nenumârat de bär-
bati, femei, cdlugäri, copii si fete
de toate rangurile i toate varstele ;
si aceasta din cauza unui oracol
care se imprâstiase, c'd In timpul
ocupdrii, acel care se va refugia
la marea biserick va scapa. Dar
sperantele lor au fost inselate.
Atunci au ddrâmat usile cu to-
poarele i intrând cu sdbiiÏe scoase,
iiecare îi lega pe prizonierul sdu.
Dar cine poate s6 povesteasc6
nenorocirea care s'a intâmplat
acolo ? Cine poate sà povesteascá
plânsetele i strigâtele
lacrârnile cu vaetul mamelor si la-
mentatiile tatilor ? Josnicul turc
eäuta pe cea mai fragedä, altul
fdpea pe cea mai frumoas51 cälu-
gâritâ, altul, brutal, râ.pind-o o
lega. Atunci se lega stäpana cu
shijnica, sluga cu stäpanul, arhi-
mandritul cu usierul, tineri fra-
gezi cu fecioare fecioare pe care
www.digibuc.ro
57
soarele nu le vázuse, fecioare care
erau târite cu sila, imbrâncite
bätute. i putea sä vadâ cineva
pe toti legati intr'un singur ceas
pe cei de genul masculin cu funii
iar pe femei cu sudarii lor
nenumärate, ieseau
din templul si din locurile nepà-
trunse ale bisericii, ca niste turme
de oi, care plângeau si se vâietau,
si nu era nimenea care sd se mi-
lostiveascal de ei. Acelasi lucru a
continuat i in case, in tot orasul,
induntru si in afard de ziduri.
Pe de o parte pe tineri i pe tinere
ti târau legati, pe de altä parte
pe bâtrani i bâtrâne neputinciosi
bolnavi Ii tàiau, iar pe pruncii
de curând ndscuti, Ii aruncau prin
maidane. Toate acestea s'au in-
tâmplat dela ora i a zilei 'And la
ora 8. Atunci a intrat si tiranul,
cu toatä armata sa i veni la
Sfânta Sofia, unde a farnas in-
mArmurit de priveliste, i dupà ce
s'a inchinat, a ordonat s6 o pre-
facd [in] loc de rugâciune.
Duph ce trecu prima zi, a vizitat
tot orasul care era nelocuit si nu
se gásea nici orn nici vital ci numai
cativa soldati turci neputinciosi
cari strângeau cele päräsite de cei
putinciosi. Trecând Mehmet pe
lângâ. casa Marelui duce, s'a suit
l-a mângâiat atat pe el Cat i pe
sotia sa care era bolnavd, nu-
mind-o mama.' i fägdduindu-le
multe si sva nu fie tristi. Atunci
iesirà i fiii ducelui si se inchinarà
luiS care erau tineri foarte fru-
mosi i astfel a plecat.
 58 VICTOR PAPACOSTRA

Dupa trei zile insä, tiranul fd- nostru de ditre Dumnezeu, jude-
când un ospät pe locul palatului, cátorul cel drept, din cauza pà-
a trimis si a cerut ca sä-i se aducä catelor noastre !
la ospät, pe cel mai tânär fin al Dupd ce deci Meemet, a licen-
ducelui. Dar tatäl refuzând a-1 da, -pat armata de pe uscat i flota
tiranul s'a supdrat i a ordonat ca sà se ducä la locurile lor, a
mai intái sä tae pe fili sal in fata ordonat ca panä la luna August
lui, apoi pe dânsul, care cu mul- sä fie material gata ca sä se recld-
tumire catre Dumnezeu a primit deascd zidurile därâmate ale ce-
aceasta bucuros. Atunci, i pe top tätii ; si a scris sä vinä din epar-
nobilii romei pe cari Ii räscum- hiile Anatoliei i Apusului 5.000
parase dela soldatii sài cu juiä- de familii panä. la Septemvrie ca
mânt, i-a omorit cu sabia. La sà locuiasc5. in Constantinopol, sta-
aceastä deci, demnä de plans cu- bilind pedeapsä capitalä dacd n'ar
cerire a Constantinopolului, dupa fi voit sä vinà i numind ca prefect
pärerea celor mai multi au fost al orasului pe Suleiman, servul
omoriti peste 40.000 popor, soldati sdu. In 18 Iunie s'a intors invin-
si altii, de toate rangurile gätor la Adrianopole cu un triumf
si au fost fäcuti prizonieri vestit. Atunci au venit cäpeteniile
peste 80.000. Iar räpirea präzilor principii crestinilor i s'au in-
dinläuntrul orasului, s'a ridicat chinat lui, temându-se nu cumva
panä la 120 tone de aur. sà päteascä aceleasi, iar Meemet
Acesta in sfarsit, a cucerit im- stätu cu ingâmfare, läudându-se
pärätia romeicA, impreuna cu au- cu cucerirea Constantinopolului,
toritatea reginei oraselor, lauda iar principii crestinilor stäteau cu
crestinilor, cea care altädatä di- spaimä, asteptând sà audä ce ar
strugea pe barbari, cea plinä de fi oare ceea ce avea de gând
atâtea comori duhovnicesti si tru- sä hotärascä. Iar acesta, a poruncit
pesti. Care limbä poate sà pove- tuturor sä-i pläteascä anual câte
steaseä nenorocirea acestei cetäti, un bir ì le-a dat drumul.
marea ei robire, intreaga ei pu- strämutat tronul säu la Constan-
stiire, strämutarea ei, imprästierea tinopol, cârmuind impärätia de
pretutindenea, despärtirea tatalui acolo. Locuia insä când la Con-
de fiu, a mamei de fiicä, schim- stantinopol, când la Adrianopol.
barea dintr'o limbä in alta limbä, In anul 1453 a därâmat zidurile
dintr'o credintä in altä ere- Atenei iar in 1458 a nävälit cu
dintä, din sfânta scripturä intr'alta toate puterile sale contra Pelopo-
f ärä. inteles ? de sigur nu este nezului si cum au aflat despotii,
cu putinta. Soare cutremurä-te, frati ai impäratului Constantin cä
tu Pämântule suspinà pentru to- a cucerit Corintul fdrä räzboiu,
tala päräsire ce s'a fäcut neamului pe de o parte Toma a plecat in

www.digibuc.ro
 VIRTILU SULTANILOR 59

Italia, cu nevasta si copiii lui, iar a cucerit Goritia, a supus Croia

Dimitrie s'a predat de bunä voie si a f dent mari räutäti. Ase-
0 s'a inchinat lui. Dupä ce a menea a cucerit sfânta Mavra,
cucerit Peloponezul a pus cApe- Chefalinia si Iachintos. In anul
tenH 0 cârmuitori si s'a intors la 1478, Venetienii i-au predat lui
Adrianopole aducând cu sine pe Scodra si alte locuri de pe uscat
Dimitrie cu toatä familia lui si 0 insule, promitând sà-i plOteasd
cea a palatului si pe fruntasii si si bir si asa l-au impAcat. Pe scurt
bogätasii intregei Livadii 0 celor- vorbind despre el, in intervalul
lalte eparhii, iar pe sefii Albane- domniei lui a cucerit 12 eparhii
zilor i-a täiat pe toti. In anul mari 0 2.000 cetäti. Si pe când
1461 a ocupat Sinope 0 Trape- avea de gând sd fad o expeditie
zunda omorind pe regele David contra Sultanului din Egipt si
cu L000 de bärbati si intreaga sa apoi sä tread. in Italia, o durere
familie regeasd. Apoi a supus de pântece i-a cauzat moartea.
insulele Lemnos, Mitilene si multe Acesta când a mostenit tronul ph"-
altele. Asemenea a cucerit Iliria rintese era de 21 de ani. A murit
0 l-a decapitat pe regele ei. In in anul 1481 Mai 3, a trEt 53 de
anul 1465 s'a dus contra Evri- ani si a domnit 32 de ani.
pului si l-a cucerit. In anul 1476

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
Pagiva

Introducere 3

Istoria otomana in prile noastre. Incepând din veacul al XVII-lea

sporesc cercetärile istorice asupra Turcilor 175-176. Studiile orienta-
liste in tdrile noastre: Spätarul Milescu, Dimitrie Cantemir, Ienächita
Vilcärescu i Dionisie Potino 176. Scriitorii nostri pun in circulatie
izvoare turcesti 176-178. N. Iorga 178. 36
Vietile Su Danner 6

Descrierea manuscrisului. Titlul scrierii 178. Eleganta volumului 179.

Prefata 179. Portretele sultanilor 180. Incheierea i fisele 68
N ote genealogice fi biogralice. Dionisie Potino s'a integrat sufletului
românesc desi era grec 18o-181. Dionisie Potino fatal de miscarea lui
Tudor Vladimirescu 181. Lipsa datelor genealogice i erorile provocate
de accastä lipsä 182. Alte douä manuscrise necunoscute: opera muzi-
calii a lui Diouisie Potino i memoriile lui Ilie Potino 182-183.
Despre Atanasie Potino tatäl lui Dionisie, medicul sultanului Abdul
Hamid 183. Fotino a cop ilärit i studiat la Constantinopol; moartea
doctorului Atanasie Potino 183. Despre pärintii lui Ilie Potino 184.
Când a venit invatltul Dionise in Tara RomâneascA ? 184-185 . . 8-13
Ceind au lost scrise VieÇile Sultanilor. Scrierea a fost inceputä
parte redactatà biainte de tipärirea Istoriei Daciei 186. Lipsa stirilor
despre istoria noastrd 187. 0 lucrare de tinerete reluatä in 1818 sub
sugestia lui Zenobie Pop 187-188 13-16
Izvoarele. Hagi ChalifaMustafa b. Abdullah 188. Continuatorii
säi x89. Traducerile 189. Traducerea italianä a suferit modificári 19o.
Influenta lui Hagi 191. De unde a luat Potino anecdotele 192. Alte
inräuriri turcesti z93. Folosirea cronicelor bizantine i italiene: Ducas,
Giovio 193-1.19. 16-27
Scurta caracterizare. « Vieile Sultanilor » nu reprezintä o simplä
compilatie dupä Hagi ci o incercare de istorie 199. Planul ideilor ge-
nerale 199. Märire i decädere; metoda biograficä 200 27-28

www.digibuc.ro
 VICTOR PAPACOSTRA

Pagina
Cuprinsul. Portrete literare 201. Mahomed al II-lea i cucerirea
Bizautului 202. Portretul lui Selim I 202-203. Curtea constantinopo-
litana' in epoca de decadentà 203. Uciderea sultanului Osman 204. Un
Cezar Borgia musulman 203. Despre degeneratii ajun0 pe tronul
203-206. Tendinta de discreditare a absolutismului otoman 206. 28-33
Spiritul satiric. Un temperament inclinat spre satirá 207. Dionisie
Fotino epigramist i autor de comedii 207. Conflictul cu Voc la Caragea
208. Fotino ca traduator al scriitorului spaniol Graciau Baltazar,
acuzat de anticlericelism 208-209 35-38
Istoria Romeinilor in Vieile Sultanilor. Stiri foarte putine 210. Cand
a conceput scrierea sa, istoria romilneasca nu-1 interesa 210-211.
Re luaud-o du/A aparitia Istoriei Daciei, autorul simte lipsa datelor
de istorie româneasa. III. Fise le 38-39
Incheiere 39-41
Résumé 42--43

Anexii 44-59

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro