INTRUDUCEREA SERIILOR DE DATE ÎN FOAIA

4 DE CALCUL. CONTORIZAREA DATELOR

Noţiuni prezentate:
 Mai multe despre încărcarea seriilor de date;
 Generator de valori aleatoare;
 Contorizarea datelor.

Mai multe despre încărcarea seriilor de date

Am folosit tehnica Autofill şi am încărcat automat celulele destinaţie după
o formă liniară (progresie aritmetică, ak=a1+(k-1)*r , unde ak este termenul k ,
r este raţia).
Am introdus de exemplu, valorile 1 apoi 2 şi computerul a decis (motivat
prin relaţia liniară căutată) că următoarea valoare aşteptată este 3 apoi 4 şi
aşa mai departe, practic o serie aritmetică cu raţia de valoare 1.
Putem evident gândi şi altfel valoarea aşteptată plecând de la iniţierea cu
1 şi 2. Dacă 2 este obţinut prin înmulţirea lui 1 cu 2, atunci valorile aşteptate
sunt 4 apoi 8 etc. Este clar o altă formă, este o progresie geometrică (forma
generală: ak=a1*q(k-1) , unde q este raţia) cu raţia 2.
Putem realiza progresii geometrice folosind Home + Editing+Fill.

Figura 4-1. Alegerea opţiunii de încărcare.

Primele 4 variante din meniul ce se deschide ne permite încărcarea

celulelor adiacente cu date pe cele 4 direcţii: sus, jos dreapta, stânga. Aceasta
este forma rapidă de încărcare şi este echivalentă cu copierea (deci nu foarte
utilă). Trebuie ca celula de start (sau sursă) să conţină valoarea de copiat.
Metoda de lucru constă în aplicarea paşilor:

Bibliografie | 1
 1. Pentru încărcarea unei celule adiacente: se selectează celula adiacentă
unei valori de referinţă şi se alege direcţia de încărcare. Menţionăm că
doar o celulă va fi încărcată în acest mod.
2. Pentru încărcarea unui set de celule: se vor selecta celula sursă cât şi
celulele destinaţie (ce pot începe sau nu adiacent şi pot fi sau nu
consecutive) şi apoi se va defini direcţia de încărcare(din cele 4
posibile).
Observaţie: pentru selectarea celulelor neconsecutive se va aplica Ctrl +
tragere cu mouse-ul (mausul).
În cadrul meniului de încărcare (Fill) avem şi opţiunea pentru serii
(Series) ce permite lucrul şi cu progresii geometrice.

Forma liniară o cunoaştem deja, dar iată că

aici putem introduce explicit raţia şi
eventual valoarea maximă acceptată ca o
limitare, ca un punct de oprire.

Forma geometrică ca şi cea aritmetică

(numită şi liniară) se descriu în mod
asemănător prin raţie (Step value) şi prin
valoarea maximă acceptată (Stop value).

Figura 4-2. Încărcarea seriei de valori

Există şi opţiunea de deducere a tendinţei, deci trendul seriei. Prin

aceasta Excel calculează automat raţia ce se obţine din diferenţa respectiv
împărţirea primelor două numere pentru progresia aritmetică, respectiv
geometrică.
Putem completa şi date calendaristice definind şi unitatea de măsură:
zile, zile lucrătoare din săptămână, luni şi ani (forme destul de utile).
De asemenea, trebuie definită direcţia de completare şi anume pe
rânduri sau coloane.
Metodă de lucru:
Metoda 1 – Se selectează celula de start care se încarcă cu valoarea iniţială a
seriei. Se alege apoi Series din grupul Editing şi se completează fereastra
cu valorile şi opţiunile dorite.
Metoda 2 – Se selectează atât sursa cât şi destinaţia (celulele nu trebuie să fie
neapărat consecutive deci vom folosi tasta Ctrl). Apoi se procedează ca
la metoda 1 prin definirea seriei dorite.

Exemplul 1.

2 | Bibliografie
 Dorim să încărcăm automat pe coloană o serie geometrică cu raţia 2
începând cu valoarea 4.
1. Vom introduce valoarea de start în celula sursă (figura 4-3).
2. Alegem Home + Fill , astfel deschidem fereastra de definire a seriei.
3. Completăm valoarea raţiei 2 (Step value) , valoarea de oprire 64 (Stop
value), tipul geometric (Grouth) şi seria se va completa pe coloană deci
bifăm Columns.
Observăm că destinaţia nu a fost selectată fiind încărcată automat prin celule
consecutive, conform cerinţelor setate.

Figura 4-3. Setarea valorilor seriei Figura 4-4. Rezultatul

obţinut

Exemplul 2.
Dorim să încărcăm automat 4 valori a unei serii geometrice. Iniţial
avem două valori (2 şi 6) iar destinaţie este formată din celule neconsecutive.
Vom cere ca raţia să fie automat calculată prin opţiunea tendinţă (Trend).

Figura 4-5. Selectarea celulelor şi definirea Figura 4-6. Rezultatul obţinut

seriei geometrice
1. Se introduc cele 2 valori.

Bibliografie | 3
 2. Se selectează atât valorile de start cât şi destinaţia (deoarece nu sunt
consecutive se va folosi CTRL).
3. Se setează în fereastra de serii (Series) opţiunea tendinţă cât şi tipul de
serie geometrică.

Generator de valori aleatoare

Există două funcţii care generează aleator date (după o distribuţie
uniformă) [2].
Rand() – această funcţie generează aleator un număr în domeniul [0,1).
Nu admite argumente.
Se va regenera un nou număr de fiecare dată când are loc o modificare
în foaia de calcul. Pentru a avea un set static de valori se va copia blocul ce
conţine funcţia rand() cu paste special – value în destinaţie (se va copia doar
valoarea nu şi funcţia). O metodă similară constă în scrierea funcţiei =rand()
într-o celulă destinaţie şi apoi se apasă F9 (tasta funcţională).
Dacă dorim să generăm aleator valori în domeniul [a,b) vom folosi
formula: rand()*(b-a)+a.
Randbetween(min,max) – generează aleator o valoare întreagă în
domeniul menţionat [min,max].
Dacă dorim să generăm valori reale cu o precizie de p zecimale în
domeniul [a,b] folosind randbetween atunci putem proceda astfel:
 Se generează valori în domeniul [a*10p , b*10p];
 Se împart aceste valori în final la 10p.

Contorizarea datelor
Există mai multe funcţii care au rolul de numărare a datelor. Acestea
diferă prin caracteristicile specifice fiecăreia [1, 4].
Count(domeniu) – contorizează valorile numerice dintr-un domeniu. Data
calendaristică şi valorile text ce pot fi convertite în numere sunt
contorizate.
Counta(domeniu) – contorizează celulele care conţin informaţie. Celulele goale
nu sunt contorizate.
Countblank(domeniu) – contorizează celulele goale din domeniu (empty cells).
Countif(domeniu, criteriu) – contorizează celulele din domeniu care
îndeplinesc condiţia din criteriu. Criteriul reprezintă o condiţie simplă
de genul: „25” (egal cu valoarea 25); “>45”; “<>35” (diferit de 35); putem
căuta un anumit cuvânt de exemplu “fasconal” (în această situaţie se
contorizează doar celulele care conţin cuvântul fasconal şi doar atât).
Sunt multe situaţiile în care celulele conţin mai multe cuvinte (de
exemplu medicaţia folosită). Apare astfel necesitatea căutării unui cuvânt
într-un şir de caractere. Pentru a căuta un cuvânt în interiorul unei celule,
putem folosi caracterele speciale * şi ?. Dacă dorim totuşi să căutăm aceste
două caractere atunci trebuie prefixate de ~ (tilda). Aceste caractere permit
crearea de filtre pentru căutare.

4 | Bibliografie
 În cadrul creării filtrului, semnul întrebării (?) înlocuieşte doar o
singură poziţie a unui posibil caracter. Semnul * va înlocui oricât de multe
caractere posibile.
Exemple: dacă introducem filtrul “test?” atunci se vor căuta toate
celulele ce încep cu ”test” şi conţin încă un caracter sau număr sau semn. Deci
vor fi contorizate şi celule ce conţin de exemplu: test1 ; testA; test#.
Dacă am fi introdus “*test*” atunci se contorizau toate celulele ce conţin
cuvântul “test” indiferent de poziţie. Intră, de asemenea, în numărare: “
primul test” ; “prea multe teste”.
Countifs(domeniu1, criteriu1[domeniu2, criteriu2....]) – contorizează celulele ce
îndeplinesc toate criteriile ce se aplică corespunzător domeniilor. Conţine
cel puţin un domeniu şi un criteriu (maxim 127 perechi domeniu-criteriu).
Dacă domeniile sunt pe coloane atunci se contorizează toate rândurile care
îndeplinesc toate criteriile.
Domeniile au aceeaşi dimensiune şi sunt aceleaşi parţi din coloane sau
rânduri decalate.
Se pot folosi şi aici caracterele speciale * şi ? cu semnificaţia descrisă.

EXERCIŢII
1. Folosind tehnica de încărcare automată şi plecând de la primele 2
valori, să se genereze seriile de numere prezentate în tabelul de mai
jos. Determinaţi tipul seriei şi raţia.

Figura 4-6. Serii de date

Observaţie: Pentru seriile 2 şi 3 va trebui să selectaţi domeniul de celule
neconsecutive. Aceasta se realizează cu ajutorul tastei Ctrl. Apoi apelaţi
Fill +Series şi veţi completa, practic veţi defini seriile.

Bibliografie | 5
 2. Folosind funcţiile RAND(), respectiv RANDBETWEEN() să se
genereze următoarele seturi a câte 150 date definite pe domeniile:
 10 – 125, valori întregi;
 0.32 – 2,1 valori reale cu o zecimală;
 15,34 – 28,45 valori reale cu 2 zecimale precizie.
Puteţi genera aceste valori doar cu funcţia RANDBETWEEN() ?

3. Folosind funcţiile RAND(), respectiv RANDBETWEEN() să se

genereze următoarele două seturi a câte 100 date reprezentând:
 Temperaturi (36-41 ⁰C), valori cu o zecimala:
 Folosind numai RAND();
 Folosind numai RANDBETWEEN();
 Folosind în combinaţie atât RAND() cât şi
RANDBETWEEN().
 CL-CR (10-120 valori întregi):
 Folosind obligatoriu RAND() dar în combinaţie şi cu altă
funcţie (INT() extrage partea întreagă rotunjită la cel mai
apropiat întreg mai mic decât valoarea cu zecimale);
 Folosind RANDBETWEEN().

4. Determinaţi înregistrările de la exerciţiul 2 care respectă condiţia de

a se afla în vecinătatea de 20% faţă de valoarea maximă determinată.

5. Câte valori şi care sunt acelea, care se află în jurul mediei pe un

interval format din: medie ±25% din domeniul total de lucru.
Domeniul de lucru este diferenţa Max-Min. Folosiţi datele generate la
exerciţiul 2.

6. Generaţi un set de 100 date (valori întregi) ce reprezintă notele

studenţilor la examenul notat X. Ţinând cont de corespondenţa
NOTĂ – CALIFICATIV prezentată în tabelul 1 să se determine câte
persoane au fost evaluate cu F.BINE, câte cu BINE... INSUFICIENT
(pentru fiecare calificativ în parte).

Tabelul 4-1.
Tabel de corespondenţă notă – calificativ
NR. NOTĂ CALIFICATIV
1 9 -10 F. BINE
2 7-8 BINE
3 5–6 SUFICIENT
4 <5 INSUFICIENT

6 | Bibliografie
7. Aveţi setul de date medicale prezentat parţial mai jos. Scrieţi
comenzile necesare (funcţiile) pentru determinarea :
a. Numărului de persoane care au avut mastodinie ca efect
secundar;
b. Numărului de persoane pentru care tratamentul nu a generat
efecte secundare;
c. Numărului de persoane care au avut în tratament orgametril;
d. Numărului de persoane care nu au avut tratament înainte şi
nu au avut efecte secundare.

Figura 4-7. Set de date medicale

8. Creaţi o coloană încărcată cu 15 numere întregi consecutive de la 1 la

15. În următoarea coloană generaţi aleator 15 numere folosind rand().
Selectaţi cele 2 coloane şi ordonaţi-le după coloana generată aleator
(pentru ordonare: Data+Sort). Explicaţi ce obţineţi. La ce ar fi utilă
această tehnică?

Bibliografie | 7