Sunteți pe pagina 1din 9

Conceptul de “STRES”

Stresul:dimensiune constantă a vieţii noastre cotidiene


Situaţii stresante: incertitudinea, schimbările rapide şi adesea imprevizibile,
concurenţa, şomajul, necesitatea reorientării şi recalificării rapide, nivelul de trai redus
Oamenii, ca indivizi izolaţi au rareori posibilitatea de a influenţa evenimentele
stresante externe dar pot să-şi însuşească strategii adoptive care să-i facă mai rezistenţi la
agresiunile psihice şi mai eficienţi în viaţă
Reacţia la stres – se instalează treptat când individul este supus un timp
îndelungat unor condiţii de tensiune psihică, atingerea imaginii sale, situaţia civilă,
profesională sau materială
Important este modul în care acţionăm la ceea ce ni se întâmplă şi nu la ceea ce se
întâmplă
Definiţie: Stresul – defineşte starea biologică de alertă care mobilizează corpul pentru a
răspunde sau a riposta la solicitări sau ameninţări
Un stres foarte puternic poate avea următoarele efecte:persoana poate ceda psihic,
pot apărea tulburări- psihologice temporare; stări de disfuncţionalitate; cădere psihică,
psihotraume severe (accidente, incediu, deces persoane apropiate)

Factorii de stres
1. Factorii de ordin psihic: conflicte, nemulţumiri profesionale sau familiale,
oboseala etc. Factorii de stres de natură psihologică sunt: situaţiile conflictuale,
presiunea socială prea mare, factori care pun în pericol situaţia materială sau
statutul social al individului.
2. Factori de ordin socio-cultural
3. Factori de ordin fizic:durerea, stările infecţioase.

Studii în UE arată:
Stresul profesional se află pe locul doi în ierarhia problemelor de sănătate
profesională în UE (afectează peste 40 mil. salariaţi din ţările UE, 28% din salariaţii celor
15 state membre). Femeile ating nivele mai ridicate
Stresul poate fi o problemă în toate sectoarele de activitate şi la toate nivelurile
unei organizaţii

Cauzele stresului profesional


• lipsa de control asupra muncii (35% din angajaţi afirmă că nu au nici un cuvânt de
spus referitor la sarcinile lor, 55% se plâng că nu pot influenţa deloc durata
muncii
• monotonia muncii, termenele limită foarte strânse (29% din angajaţi afirmă că
lucrează în aceste condiţii)
• tratamentul necorespunzător la locul de muncă
• alţi factori: vulnerabilitate, tolerantă la stres a individului, unele trăsături de
personalitate etc.
“Stresul reprezintă un complex de relaţii emoţionale, cognitive, comportamentale şi
psihologice la aspectele nocive şi adverse ale conţinutului şi organizării muncii şi
mediului de muncă”.

Stresul poate fi:


 Stres pozitiv (sănătos): stimulează angajaţii şi îi determină să facă faţă tot mai
bine cerinţelor muncii (expl.: competiţia dintre angajaţi
 Eustres: stresul provocat de atitudini optimiste şi activităţi plăcute, creative şi
reuşite. Are efecte benefice asupra fiinţei umane
 Stres negativ (excesiv), nu poate fi controlat şi poate produce efecte negative
asupra sănătăţii
 Distres: stresul provocat de atitudini optimiste şi activităţi neplăcute, umilitoare,
nereuşite. Are efecte negative asupra fiinţei umane
Factorii de stres universal, determinat de anumite situaţii de viaţă: războiul,
calamităţile naturale, detenţia, accidentele care produc invaliditate, bolile incurabile,
decesul unor persoane apropiate, pierderea unui examen, critica sau dezaprobarea şefului
etc.
Efectele factorilor de stres: persoanele au o atitudine negativă în relaţiile cu
ceilalţi şi resimt o diminuare a respectului de sine.
Stresul afectează sănătatea şi determină apariţia unor afecţiuni ale organismului
(anxietate, depresie, suicid, afecţiuni psihice scheletice şi gastro-intestinale)
Stresul este un complex de răspunsuri nespecifice, cu caracter adaptiv, legate de
acţiunea agenţilor de stres sau de atitudini interioare faţă de evenimentele trecute prezente
sau viitoare asupra fiinţei umane
Stres : termen general utilizat pentru diferite reacţii de natură fizică şi psihică
determinate de unii stimuli intenşi de natură fizică, chimica psihică, suprasolicitare,
tensiune psihofizică
Termenul a fost introdus de medicul canadian H. Selye 1950 în cercetările de
fiziologie care descriu “sindromul general de adaptare” ce caracterizează reacţia
organismelor biologice la stres ca factori de stres: temperatura (prea ridicată sau prea
scăzută, umiditatea, zgomotul, agenţi poluanţi etc. Ei pot produce traume fizice dar şi
psihice). Mic Dicţionar enciclopedic, Edit. Enciclopedică, Bucureşti 2005, p.1333
Stres – “nume dat oricărui factor sau ansamblu de factori de mediu care provoacă
organismului uman o reacţie anormală “ (DEX, Edit. Academiei, 1975, p. 898)

Cauzele stresului
A. Evenimente recente la serviciu
 Schimbari majore ale instructiunilor si procedurilor
 Lucru peste orele de program
 Cresteri majore in intensitatea si ritmul activitatilor
 Reorganiyari majore
 Noi tehnici de managemnt care include cercurile de calitate si plata in functie de
performanta
 Redundanta provocata de fisa postului lipsa sau de slaba calitate
 Hartuirea angajatilor
 Lucru in schimburi
B. Evenimente recente în afara serviciului
 Restrictii in viata sociala
 Casatoria
 Moartea unui membru al familiei
 Boli severe ale persoanelor apropiate
C. Condiţiile zilnice de muncă
 Prea mult de lucru in timp prea scurt
 Critica angajatului numai cand rezultatele nu sunt la inaltimea asteptarulor si lipsa
recompensei sau aprecierii pentru rezultatele bune si foarte bune
 Conflicte intre angajati sau grupuri de angajati care lucreaza la proiecte comune
 Responsabilitati sau standarde lipsa sau confuze.
D. Condiţiile zilnice în afara serviciului
 Teama si preocuparea pentru stabilitatea financiara personala si generala
 Anxietatea provocata de comportamentul, in afara asteptarilor, al copiilor sau ale
persoanelor apropiate
 Poluarea radioactiva, chimica, sonora si electromagnetica
 Suprasaturarea informationala produsa de televiziune, presa si radio

Stres Organizaţional

Factorii psihosociali ai stresului organizaţional

În SUA 5 persoane din 6 sunt supuse unor tensiuni la locul de muncă, 88%
reclamă presiuni exercitate de conducere, 12% din şefi reclamă presiuni exercitate de
subalterni
Ipoteza cercetării: în cadrul organizaţiilor se poate vorbi de un stres specific –
stresul organizaţional
Stresul organizaţional: răspunsuri fizice şi emoţionale, vătămătoare, ce apar atunci
cand solicitările locului de muncă nu corespund capacităţilor, resurselor, trebuinţelor
persoanei, putând conduce la deteriorarea sau chiar vătămarea stării de sănătate.

Stresul organizaţional: o reacţie emoţională


“O reactie emotionala, cognitiva, comportamentala si fiziologica la aspectele
agresive si nocive ale specificului muncii, mediului de munca si a climatului
organizational; este o stare caracterizata de nivele ridicate de distres si adesea prin
sentimentul de neputinta in solutionarea sarcinilor”
“Stresul reprezinta reactia individului expus la o presiune excesiva sau la alte
tipuri de solicitari ale mediului sau”.
Organizaţiile sunt invenţii sociale, ele implică oameni, iar in final depind de
efortul oamenilor
Comportamentul membrilor organizaţiei este influenţat de următorii factori:
 Tipul organizatiei din care face parte si normele sale generale
 Relatiile sale cu ceilalti membrii ai colectivului, relatii ce pot fi formale sau
informale
 Relatiile sale cu alte persoane din afara organizatiei (familie, prieteni)
Comportamentul fiecariu membru al organizatiei eate influentat de
comportamentul colegilor sai de munca dat totodata comportamentul acestei persoane
poate influenta, la randul sau, conduita celorlati colegi.
Agenţii centrali de natură psihologică care se află la baza stresului organizaţional
sunt:
-conflictul de rol
-ambiguitatea rolului

Rolul: “ansamblul comportamentelor pe care ceilalţi le aşteaptă în mod legitim de


la o persoană sau “grupul de activităţi pe care o persoană le efectuează potrivit
conţinutului postului pe care îl ocupă”

Conflictul de rol
 Cauza: şefi care emit dispoziţii contradictorii, solicitările impuse rolului din
organizaţie şi cele determinate de situaţia familială sau de influenţa prietenilor
supraîncărcarea cu sarcini

Ambiguitatea rolului
Ambiguitatea rolului desemneaza lipsa sau insuficienta informatiilor clare si
oportune solicitate de rezolvarea corecta a sarcinilor. Persoana care se confrunta cu
ambigiutatea rolului nu cunoaste cu exactitate obiectivele si sarcinile ce ii revin,
performantele asteptate de organizatie, precum si citeriile de control, evaluare si
motivare.

Cauze: lipsă de informaţie în cadrul unei organizaţii sau a unui compartiment


dintr-o organizaţie

Cauzele stresului organizaţional


A. Cauze generate de stres specifice managerilor
 complexitatea, diversitatea şi caracterul de noutate a sarcinilor curente cu care se
confruntă managerii
 Responsabilităâile mari care însoţesc funcâiile manageriale
 Preocuparea pentru viitorul organizaţiei
 Ritmul alert de adoptare a deciziilor
 Stilul managerial neadecvat
 Centralizarea excesivă a autorităţii
 Subordonaţi slab pregătiţi
 Prelungirea duratei zilei de muncă
B. Cauze generate de stres la nivelul subordonaţilor
 Incompatibilitatea cu tipul de manager
 Delegarea în exces
 Teama de pierdere a postului
C. Cauze comune generatoare de sters
• Dispoziţii şi ordine inaplicabile
• Presiunea termenelor
• Motivaţia nesatisfăcătoare
• Lipsa aptitudinilor sau a pregatirii necesare potului
• Aspiratia spre functii manageriale
• Tensiunile familiale
• Deficiente in proiectarea postului
• Sistem informaţional neadecvat şi ineficient
• Organizare informală puternică

Factori ce afectează vulnerabilitatea la stres:


• Vârsta
• Sexul
• Nivelul de dezvoltare

Efectele stresului
 Un nivel moderat al stresului poate fi un factor motivaţional important
 Stresul intens: îmbătrânirea fizică, tulburări psihologice (accelerare a ritm.
Cardiac, respiraţiei şi irigarea accentuată a musculaturii). Eliberarea adrenalinei
ridică nivelul de glucoză şi acizi graşi în fluxul sanguin pentru a asigura mai
multă energie

Consecinţe patologice:
 Oboseala cronică, depresie, insomnie, anxietate, migrene, accese emoţionale,
alergii, abuz de alcool şi tutun
 Pe termen lung: hipertensiune arterială, boli de inimă şi cerebro-vaculare, ulcer,
boli inflamatorii ale vezicii, probleme musculo-scheletale, alterare sistem
imunitar, cancer (infirmităţi, decese).

Persoane pentru care stresul este factor energizant


 Trăsături:
• siguranţă de sine în diferite situaţii
• Scimbarea nu este considerată ca o ameninţare ci ca o promovare la competiţie
• Capacitatea de a-şi asuma riscuri
• Implicarea profundă în viaţa profesională şi personală
• Flexibilitatea în opinii şi în acţiuni
• Conştientizarea faptului că nu pot schimba situaţiile stresante, dar le pot accepta şi
depăşi.

Efectele potenţiale ale stresului


 Efecte subiective: anxietate, agresiune, apatie, plictiseală, depresie, oboseală,
indispoziţie, scăderea încrederii în sine, nervozitate, sentimentul de nesiguranţă
 Efcte comportamentale: predispoziţie spre accidente, alcolism, abuz de cafea,
ieşiri emoţionale, tendinţa de a mânca şi / sau a fuma excesiv, comportament
impulsiv. Râs nervos
 Efecte cognitive: scăderea abilităţii de a adapta decizii raţionale, concentrare
slabă, scăderea atenţiei, hipersensibilitate la critică, blocaje mentale
 Efecte fiziologice: creşterea glicemiei, apulsului, a tensiunii arteriale, uscăciunea
gurii, transpiraţii reci, dilatarea pupilelor, valuri de căldură şi de frig
 Efecte organizaţionale: absenteism, demisii, productivitate scăzută, izolare,
insatisfacţie în muncă, reducerea responsabilităţii şi a loialităţii faţă de organizaţie

Costul stresului
 Stresul poate:
• Diminua performanţele şi productivitatea afectând afacerea şi economia ca întreg
• Susţinerea tensiunilor în societate (frustrări, intoleranţă şi nerăbdare faţă de
parteneri etc.)

Cauzele stresului economic:


• Slaba implicare în luarea deciziilor
• Execuţia unui volum mai mare sau prea mic de muncă
• Obiective de muncă neclare
• Confruntare cu solicitările conflictuale

Consecinţe asupra costurilor stresului ocupaţional:


În SUA în anul 1999 costul stresului economic era de 150 miliarde $. Zilnic în
SUA se înregistrează 1 milion de muncitori absenţi de la locul de muncă datorită
tulburărilor provocate de stres: (dureri de cap, de spate, ulcere, insomnie, anxietate,
depresie, cord, hipertensiune, boli gastrointestinale).
În UE stresul afectează 40 mil. muncitori iar costurile se ridică la cel puţin 20
miliarde de dolari anual (26% din populaţia activă a înregistrat vătămări, stări de
indispoziţie, boală – mai accentuat în mediul financiar şi asigurări (47%) şi învăţământ
44%
Problemă specifică la locul de muncă oboseală cronică – sindrom caracterizat prin
epuizare fiziologică şi emoţionate

Costul social
Dacă stresul devine cronic efectele sale pot afecta mecanismele societăţii cu
efecte în creşterea tensiunilor crescute între oameni, la accentuarea frustrărilor faţă de
autorităţi şi instituţiile statutului de drept
Lupta impotriva stresului include implementarea în mediul organizaţional a unor
programe şi măsuri pentru a ajuta la stres.
Succesul în controlul stresului implică acţiunea la trei nivele:nivel individual,de
grup şi organizaţional
ORGANIZAŢIILE care nu întreprind acţiuni de identificare a stresului dovedesc
o lipsă de înţelegere a fenomenului, respectiv a costurilor reale şi beneficiilor ce pot fi
obţinute prin prevenire.
Dezvoltarea unui program de prevenire a stresului este condiţionat de evaluarea
sau diagnoza incidenţei stresului, a efectelor şi costurilor acestuia asupra individului şi
organizaţiei
Apariţia stresului organizaţional se datorează în principal unor factori de natură
psihologică:
• conflictul de rol
• ambiguitatea rolului

Cauzele stresului organizaţional specifice managerilor:


• Complexitatea, diversitatea şi caracterul de noutate frecventă a sarcinilor
curente:
• Responsabilităţi mari;
• Preocuparea pentru viitorul organizaţiei
• Ritmul alert de adoptare a deciziilor
• Stilul managerial neadecvat
• Centralizarea excesivă a autorităţii
• Subordonaţi slab pregătiţi
• Prelungirea duratei zilei de muncă

Cauze ale stresului organizaţional specifice subordonaţilor:


• Incompatibilitatea cu tipul de manager sau stilul de management
• Delegarea de sarcini în exces
• Teama de a pierde postul

Cauze comune generatoare de stres la nivel managerial şi de execuţie:


• Dispoziţii şi ordine ce nu pot fi aplicate
• Presiunea termenelor
• Motivaţie slabă (necorespunzătoare)
• Lipsa aptitudinilor şi pregătirii necesare postului
• Dorinţa de a promova
• Tensiunile familiale
• Deficienţe în proiectarea postului
• Sistem informaţional neadecvat
• Organizare informală puternică

Managementul stresului

A. Identificarea cauzelor care îl produc şi sdoptarea unor măsuri cum sunt:


 Modificarea responsabilităţilor individuale (reducerea sau sporirea lor)
 Creşterea autonomiei în realizarea sarcinilor
 Stabilirea de comun acord a obiectivelor angajatului
 Oferirea unei instruiri adecvate (exemplu: în domeniul tehnicilor de managemet al
timpului)
 Permiterea adoptării unui program flexibil
 Oferirea de consiliere în probleme profesionale şi personale
 Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă
 Mutarea angajatului
 Asigurarea accesului în cadrul unor centre sportive (Nota bene: Multe firme
japoneze insistă ca angajaţii lor să facă exerciţii fizice la începutul zilei de lucru,
într-un mod organizat
B. Ajutarea angajaţilor în dezvoltarea capacităţilor de a face faţă mai bine stresului
prin:
 Oferirea de servicii de consiliere
 Organizarea unor sesiuni de lucru pe tema stresului
 sport şi activităţi sociale
 Instruirea în domeniul tehnicilor de relaxare
 Asigurarea servirii mesei şi a unor spaţii pentru odihnă adecvate.

Abordarea organizaţională – programe antistres


Programe manageriale antistres:
 orientate către problemele specifice şi acute cu care se confruntă organizaţia
(alcoolism, redistribuirea posturilor, de consiliere în domeniul carierei)
 Cu caracter general, promovare de echipe de proiect din organizaţie sau de centre
specializate (program pentru sanatate emoţională, program de evaluare a sănătăţii

Programele clinice de abordare a stresului pot fi susţinute prin personal competent


angajat permanent sau asigurat prin contacte de asistenţă cu centre specializate.

Abordarea individuală în managementul stresului


Acest tip de reducere sau anihilare a stresului pune accent pe cunoaşterea şi
înţelegerea stării de stres, astfel încât, atitudinea individului să se modifice, din una
fatalistă şi pesimistă, în una conştientă şi pozitivă.

Personalitatea şi stresul
Personalitatea afectează atât gradul de percepţie a potenţialilor agenţi de stres cât
şi tipul de reacţii care apar

Modelul comportamentului de tip A – este un model de personalitate care include:


• Agresivitate
• Ambiţie
• Spirit de competiţie
• Ostilitate
• Nerăbdare
• Sentimentul de presare a timpului

Efecte – reacţii fiziologice:


• Tensiunea sanguină mărită
• Puls accelerat
• Modificări în compoziţia sângelui
Componente majore ale comportamentului de “tip A”
• Ostilitatea exprimată
• Furia exprimată
• Neîncredere în ceilalţi
• Cinism exagerat
Orientarea comportament de tip A:
• Orientarea spre realizării profesionale
• Extrema implicare în muncă
• Orele suplimentare
Organizaţia în mod neintenţionat sunt ameninţate sănătatea şi bunăstarea
membrilor săi.

Reacţii comportamentale la stres


1. Rezolvarea problemei: eliminarea sau reducerea factorului de stres şi chiar
relaxarea persoanei pe termen scurt.Presupune.
• Delegare de sarcini
• Managementul timpului
• Acţiune clarificatoare
• Ajutorul

2. Retragerea
• Abstenteism
• Fluctuaţii în muncă (transferuri / demisia)

3. Folosirea substanţelor care dau dependenţe: fumat, abuz de alcool, droguri.

Strategii –Tehnici pentru a face faţă stresului:


• Pregătirea angajaţilor pentru a face faţă factorilor de stres: prezentări realiste ale
postului, a naturii muncii pe care o va depune încă înainte de angajare
• Reproiectarea postului
• Suportul social: la serviciu, de şefi şi colegi, înafara serviciului de familie şi
prieteni (încurajarea , informaţii, înţelegere, resurse materiale sau financiare)
• Politici de personal de tip “family-friendly”(suport social, suport material,
flexibilitate în program)
Expl.: broşuri pentru problemele relaţiei serviciu-familie, se creează creşe de zi, program
flexibil de muncă şi învoiri pentru cei cu probleme
• Programe de management a stresului: meditator, relaxare musculara………,
programele de fitness.

S-ar putea să vă placă și