Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA BABEŞ – BOLYAI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ


SECŢIA TEOLOGIE DIDACTICA ROMÂNĂ
ANUL I I

LUCRARE DE SEMINAR LA

VECHIUL TESTAMENT

ÎNDRUMATOR :: STUDENT :
drd : PAULA BUD MOTOGNA CAMELIA

CLUJ - NAPOCA

2009
UNIVERSITATEA BABEŞ – BOLYAI
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ
SECŢIA TEOLOGIE DIDACTICA ROMÂNĂ
ANUL I I

LUCRARE DE SEMINAR LA

VECHIUL TESTAMENT

POVESTEA ,, DANILA PREPELEAC “ A LUI ION CREANGA

DIN PERSPECTIVA VECHI TESTAMENTARA

ÎNDRUMATOR :: STUDENT :
drd : PAULA BUD MOTOGNA CAMELIA

CLUJ - NAPOCA

2009
Povestea lui Ion Creanga 'Danila Prepeleac ‚,dovedeste ca prostul are noroc, Punguta cu doi bani da satisfactie mosilor care nu traiesc
bine cu baba, (...) Povestea lui Stan Patitul, cuprinde morala barbatilor cu privire la femei,Ivan Turbinca demonstreaza ca moartea a fost
lasata de Dumnezeu cu socoteala,Povestea lui Harap Alb,e un chip de a dovedi, ca omul de soi bun e vadeste sub orice strai, si la orice
varsta, "s.a.m.d.
Valoarea unei platitudini este data de persoana care o spune.Daca va apartine Dvs., prostia va fi imediat recunoscuta si sanctionata, nu prin
tragere la sorti, ci prin tragere de urechi.Daca o spune o personalitate a culturii romane, ea va fi imediat catalogata ca fiind o vorba de
geniu.Va trebui sa va intoarceti in copilarie, ca sa vedeti ca imparatul se plimba in pielea goala.Intorcandu-ne la basmul lui Creanga, el
debuteaza prin prezentarea a doua personaje:
"Erau odata intr-un sat, doi frati, si amandoi erau insurati.Cel mare, era harnic, grijuliu si chiabur, pentru ca unde punea el mana, punea si
Dumnezeu mila, dar n-avea copii.Iara cel mai mic, era sarac.De multe ori fugea el de noroc si norocul de dansul,caci era lenes, nechibzuit
la minte si nechibzuit la trebi.Si-apoi, mai avea si o multime de copii."
Cheia de dezlegare , a ghicitorii pe care o avem in fata, este aceasta aluzie foarte fina, la adresa copiilor. O semnificatie legata de acest
termen, se refera la potentialul de inmultire naturala, conditie esentiala pentru ca un popor sa poata sa rezisate pe scara istoriei.Amintiti-va
ce scria in Exodul:
"Iar fiii lui Israil s-au prasit, au sporit, s-au inmultit si s-au facut tari din ce in ce mai mult,si tara s-a umplut de ei..."O marturisire
asemanatoare va apare si in Facerea/Geneza, cand Dumnezeu ii va spune lui Avram:
"Nu acesta va fi mostenitorul tau, ci acel ce va iesi din maruntaiele tale, acela va fi mostenitorul tau.-Si l-a scos afara din cort si i-a zis:-Ia
uita-te la cer si numara stelele, daca poti sa le numeri.-Si a mai zis:"Atat de multi vor fi si urmasii tai."
Pentru a putea scapa de nevoile care il apasau parca din ce in ce mai greu,Danila ii cere fratelui sau carul sa mearga in padure ca sa ia
lemne:
"Lui Danila atat i-a trebuit.Ia acum carul cu boii fratane-sau,si porneste.Cum ajunge in padure, chiteste un copac care era mai mare,
trage caruta langa el, si fara sa dejuge boii, incepe a taia copacul, ca sa cada in car deodata.Trebi de-ale lui Danila Prepeleac.Bocaneste el
cat bocaneste,cand paaarrr! cade copacul peste car de-l sfarma si peste boi de-i ucide ."
Se creeaza pe undeva impresia,-de altfel foarte bine regizata de autor,- ca Danila Prepeleac, da aici-ca si in alte secvente- dovada de o
prostie inegalabila.Ori a face o astfel de afirmatie, inseamna o inerpretare formala a povestii lui Creanga.Pentru ca autorul, incearca prin
orice metoda sa ne faca sa acceptam informatia pe care ne-o transmite.Noi suntem ca niste copii mofturosi care nu vrem sa ne luam
doctoria, decat daca deasupra este presarat putin zahar.Problema este ca acest episod, este un motiv folcloric.El este motiv folcloric, pentru
ca se repeta cu unele modificari de structura, in diferite variante.Este motiv folcloric, pentru ca sub o forma simbolica, transmite o anumita
informatie.Ironia este ca personajele care retraiesc repetitiv aceasta secventa, nu sunt zugravite ca avand prostia lui Danila
Prepeleac.Astfel citim intr-o varianta populara,-"Omul la targ":
" S-a dus dupa lemne in padure.S-a bagat acolo intr-un parau afund.Atatea lemne o pus el, atatea lemne o pus.Ce sa poata vacile iesi de
acolo.Batut-o la ele, suduit-o, facut-o, Doamne pazeste.S-o facut sara, noapte.S-a pomenit cu zmeul ca vine acolo la el."
Acelasi motiv il vom gasi si in varianta populara a Povestii lui Stan Patitu",care se numeste:"Flacaul credincios":
"Intr-una din timp, intr-o vara, el cara saci de grau de la o mosie boiereasca(Egiptul/Fratele mai mare.) unde-i ducea la un slep.Acolo
trecea o apa.(Marea Rosie)Apoi trebuia sa puie carutele pe pod, pe vase, cu boi cu tot.S-a dus numaidecat diavolul si i-a dat boii cu carute
cu tot in apa, si el a ramas cu mainile-n buzunar"Copiii lui Israel au trecut prin mijlocul marii ca pe uscat, si apele stateau ca un zid la
dreapta si la stanga lor.Egiptenii i-au urmarit.Si toti caii lui Faraon,carele si calaretii lui, au intrat dupa ei in mijlocul marii.In straja
diminetii,Domnul, din stalpul de foc si de nor (" apoi asezandu-se la marginea drumului, se dete de trei ori peste cap, si se schimba intr-o
stana de piatra.")S-a uitat spre tabara egiptenilor,si a aruncat invalmaseala in tabara lor.A scos roatele carelor si le-a ingreunat mersul.
(...)Si spre dimineata, marea si-a luat iarasi repeziciunea cursului, si la apropierea ei, egiptenii au luat-o lka fuga.Dar Domnul, a napustit pe
egipteni in mijlocul marii."
Indiferent sub forma in care este reprezentat motivul folcloric, el trebuia sa se intample.Faptul ca aici, in povestea lui Creanga,
acesta vrea sa ne spuna ca Danila Prepeleac este un prost, nu se sustine.Cu atat mai mult, cu cat preluand prerogativele lui Dumnezeu,
Danila, va incepe sa faca lumea"Dupa multa truda si buimaceala, in loc sa iasa la drum, da de-un helesteu, si vazand niste lisite pe apa,
zvaarrrr! cu toporul intr-insele,cu chip sa ucida vreo una si sa o duca pesches fratane-sau.Toporul s-a scufundat si Prepeleac a ramas
batand din buze."
Scena este atat de hazoasa, atat de suculenta, si suntem gata sa ne stricam de ras, daca nu am fi citit acest motiv al aruncarii toporului in
apa, (uneori toporul este inlocuit cu toiag( ca obiect magic daruit de catre Dumnezeu lui Moise pentru a desparti apele Marii Rosii), intr-un
apocrif al Facerii, care apare in legendele populare romanesti: "Pana nu a fost lume, si era numai apa mare, s-a gandit Dumnezeu sa faca
lumea, cat mai degraba.Dar nu stia ce fel de lume si cum sa o faca.Si se mai supara Dumnezeu, ca nu avea nici frati, nici prieteni.De manie
si-a aruncat baltagul in apa cea mare. Din baltag crescu un arbore mare, iar sub arbore sedea dracul"(Legende populare romanesti, Tony
Brill.)
Pe fondul acesta al trecerii Marii Rosii, din baltag(ca arma de lupta si totodata simbol falic, amintiti-va cum se numeau israelitii
iesind din Egipt, si totodata la numarul lor-asta legat de semnificatia falica), din baltag va creste un arbore.Arborele, ne aminteste de
arborele genealogic, de umanitate, de copii promisi de Dumnezeu lui Avram care vor fi ca puzderia de stele de pe cer, sau puzderia de
frunze care cresc intr-un copac.Acel copac este umanitatea, din care facem si noi parte.Iar Nefartatul care sta sub arbore, suntem tot noi,
pentru ca ne-am nascut din divinitate, dar in loc sa mergem pe drumul aratat de aceasta, lalaim ca betivanul de Ivan, mergand clatinat,
dintr-o parte si alta a magistralei istorice, mai mult la intamplare, decat la voia Domnului.
Apare gestul Creatorului
"De ce strigi catre mine?Spune fiilor lui Israil sa porneasca, iar tu ridica toiagul tau si intinde mana ta deasupra marii si despic-o in doua,
ca fiii lui Israel, sa treaca prin mijlocul marii pe pamant uscat."
Aici se mai intampla ceva.Marea este de genul feminin, in vreme ce cerul este zeitatea mascula creatoare. "Arheologia cresatina."Iata
ce scrie legat de acest aspect al povestii lui Creanga, Vechiul Testament: "Dupa ce a lasat Faraon pe popor sa plece, Dumnezeu nu l-a dus
pe drumul care da in tara Filistenilor,macar ca era mai aproape.(...)Ci Dumnezeu a pus pe popor sa faca un ocol pe drumul care duce spre
pustie, spre Marea Rosie."
In felul acesta, Danila, s-a ratacit pe drum si a ajuns la un elesteu.Keller, povesteste si el in cartea sa:
"Merita remarcat faptul ca ei,nu au urmat drumul care da in tara Filistenilor, si care este de fapt si calea cea mai scurta spre Asia, via
Palestina.Aceasta cale de acces merge paralel cu coasta Mediteranei, si este intr-adevar cea mai convenabila,dar si cea mai bine pazita.O
armata de soldati si functionari supravegheau din posturile lor de frontiera, traficul in ambele directii.Deci drumul principal era prea
riscant.Israelitii au luat-o spre sud." In momentul cand Danila Prepeleac arunca baltagul in apele primordiale,la Dumnezeu apare prin
emersiune, un copac care il va scoate din adancuri si pe dracul.La Creanga, apar amandoua.Si copacul si diavolul, in aceeasi ordine, numai
ca acest copac ia la Creanga o alta forma:
"Prepeleac era tocmai la helesteul din padure,(...)Aici ii trasni prin cap lui Danila ca el ar fi bun de calugar, dupa vorbele fratane-sau.
-Am sa durez o manastire pe pajistea asta de are sa se duca vestea in lume, zise el.
Si deodata se si apuca.Face mai intai o cruce si o infige in pamant, de insamna locul.Apoi se duce prin poadure si incepe a chiti copacii
trebuitori: ista-i buna de amanare, cela de talpi, ista de grinzi, cela de tumurugi, cela de costoroabe, ista de toaca.Si tot asa dondanind el
din gura, iaca se trezeste dinaintea lui cu un drac ce iesise din iaz."
Ne aflam in fata unui motiv, pe care il vom numi," motivul construirii unei biserici."Intrebarea pe care ne-o punem, este, unde
anume apare in Vechiul Testament un motiv similar vetero-testamentar, iar daca ne vom confrunta cu mai multe motive, care dintre ele,
implica imaginea taierii de arbori din padure, pentru ridicarea bisericii mentionate.Cred ca cititorul, este de acord cu mine.Daca ideia
constructiei unei biserici, ii apartine numai lui Creanga, atunci va fi extrem de greu, daca nu chiar imposibil, sa gasim ceva asemanator in
Biblie.Daca totusi apare, inseamna, ca intr-un fel sau altul, autorul povestii lui Danila Prepeleac, s-a servit de un model vetero-testamentar,
pentru a introduce acest element inedit in cadrul povestii sale. Dupa cunostintele mele, in Biblie, exista doua locuri, in care cineva
construieste o biserica.Prima, se refera la construirea cetatii Babilon si la templul turn, care se va numi turnul Babel.
"Haidem sa facem caramizi si sa le ardem bine in foc.(...)Si au mai zis:Haidem sa ne zidim o cetate,si un turn care sa atinga cerul, si sa ne
facem un nume ca sa nu fim imprastiati pe toata fata pamantului."
Aceasta prima referire, nu respecta conditiile impuse de Creanga, in care biserica are nevoie de foarte multa materie lemnoasa.Singurul
avantaj al acestui text arhaic de origine vetero-testamentara, este ca el va genera o balada romaneasca, care se va numi, "balada Manastirii
Curtii de Arges, "sau "balada Mesterului Manole."
A doua biserica, este celebrul templu construit de regele Solomon. :"Iata,i trimite vorba regele Solomon lui Hiram-ca am de gand
sa sa zidesc o casa Numelui Domnului, Dumnezeului meu,(...)Porunceste acum sa taie pentru mine, cedri din Liban."
Si Hiram a raspuns: "Voi face tot ce vei vrea in ce priveste lemnele de cedru si lemnele de chiparos.Slujitorii mei le vor cobori din Liban
la mare, si le voi trimite pe mare in plute, pana la locul pe care mi-l vei arata.Acolo voi pune sa le dezlege si le vei lua."
Referirea la lemn, mai apare si dupa ridicarea templului: "Dupa ce a ispravit de zidit casa, Solomon i-a imbracat zidurile pe
dinauntru cu scanduri de cedru, de la pardoseala pana la tavan.A imbracat astfel in lemn, partea dinauntru,si a acoperit pardoseala casei cu
scanduri de chiparos."
Creanga, a rupt continuitatea evenimentelor care se desfasurau in Egipt, facandu-l pe Danila, sa construiasca templul lui
Solomon.Dar acest episod este asa cum se observa, interpolat, dupa care autorul revine la continuitatea textului dinainte, unde actiunea se
desfasoara in cadrul Egiptului, legat de episodul Biblic al Exodului.Este momentul cand in fata lui Danila apare primul diavol din
imparatia acvatica(Delta Nilului) a lui Scaraoschi(Faraon). Aparitia primului dracusor,este, am putea spune,cel dintai contact al hicsosilor
navalitori, cu lumea fascinanta a Nilului, cu lumea condusa de Faraon.Toata istoria convietuirii celor doua neamuri, a hicsosilor si
egiptenilor este concentrata aici, sub forma unui concurs de inteligenta.Si sa mai aud ca Danila Prepeleac este prost.Numai ca autorul,si el
pezevenghi de felul sau, facand intr-un fel parte din neamul aceluiasi Danila,nu respecta cronologia istorica, si pune evenimentele sa se
scurga la voia intamplarii.Sau ca sa fim mai concilianti, la voia lui Creanga, la voia propriei sale fantezii care se joaca cu cuburile, asa cum
il serveste intamplarea sau gustul.Din aceasta cauza, oferta banilor apare aici cea dintai, cand in Biblie, ea este am putea spune, ultima.
"-Na-ti ma bani.-zise dracul trimis.-Si sa te carabanesti de aici, ca de nu, e rau de tine."
Si a dat Dumnezeu poporului sau trecere inaintea egiptenilor, si acestea le-au imprumutat cele cerute."
Ca aceasta "cerere" a fost facuta sub presiune, este si concluzia finala care apare in Biblie:
"Si astfel, au fost pradati egiptenii." Acest aspect, denota, ca aceasta convietuire dintre cele doua popoare, nu s-a desfasurat chiar asa de lin
si de frumos, cum lasa sa se inteleaga Biblia.
Si celelalte ispravi directe sau indirecte ale lui Danila, se inscriu in Exod.Intrecerea dracului cu iepurele nu este deloc intamplatoare.In
Exodul, intalnim pentru neamul lui Israel termenul de "copii." Ce-i spune dracul, dupa concursul nereusit cu iepurila, lui Danila?
"-Ma! da' sprinten si saprintaroiu copil mai ai, drept sa-ti spun.Cand aproape, aproape, sa pun mana pe dansul, i-am pierdut urma, si sa te
duci duluta!"
Corespomdemtul in Biblie al acestui episod ca dracul este gata sa puna mana pe bietul iepuras speriat?
"Egiptenii i-au urmarit.Si toti caii si carale lui Faraon, calaretii si ostirea lui, i-au ajuns tocmai cand erau tabarati langa mare, langa Pi-
Hahirot, fata in fata cu Baal-Tefon.Faraon se apropia.Copiii lui Israel si-au ridicat ochii, si iata ca egiptenii veneau dupa ei.Si copiii lui
Israel s-au spaimantat foarte tare, si au strigat catre Domnul dupa ajutor." Moise isi linisteste poporul, si le spune:
"Nu va temeti de nimic, stati pe loc si veti vadea izbavirea, pe care vi-o va da Domnul in ziua aceasta.Caci pe egiptenii acestia, pe care-i
vedeti astazi, nu-i veti mai vedea niciodata." Si Moise, le va mai zice, un lucru, care se va transforma in Povestea lui Danila Prepeleac, in
motivul luptei ursului cu dracul: "Domnul se va lupta pentru voi.Dar voi stati linistiti." Si iepurasul reuseste sa dispara din fata dracului
care-l urmarea, pentru ca Moise, la sfatul lui Dumnezeu,si-a ridicat toiagul catre mare si marea s-a despicat in doua, copiii lui Israel
trecand prin mijlocul marii ca pe uscat.
La un moment dat, Creanga va spune:
"Dracii ies afara din iaz, cata frunza si iarba." Dracii care ies afara din iaz, sunt copiii lui Israel, care ies de fapt in partea cealalta a Marii
Rosii, dupa ce au traversat-o.Observati un paradox.Daca la inceput, dracii cu stapanul lor ii reprezintau pe egipteni, si respectiv pe
Faraon,aproape imediat, aceleasi fiinte malefice, ii substituie pe copiii lui Israel.Si asta din cauza lui Moise, liderul lor spiritual, pe care
Michelangelo, il reprezenta sculptural cu doua protuberante care seamanau cu coarnele.Aceasta deoarece fata lui Moise iradia lumina,
aceasta lumina fiind reprezentata ca doua fluxuri iesind din capul acestuia.Neintelegandu-se despre ce este vorba in realitate, imaginea a
fost vulgarizata, coroana de lumina, care la fiintele divinizate va aparea in iconografia crestina ca un halou luminos, s-a transformat intr-o
pereche de coarne, sugerand un alt model mitologic, care apartine lumii infernale.

S-ar putea să vă placă și