MANAGEMENTUL CERCETĂRII

Grila
Întrebarea nr. 1
Cercetarea ştiinţifică este o activitate:
a) sistemică şi modelatoare, menită să sporească volumul de cunoştinţe noi despre om
şi cultură, aceste cunoştinţe fiind utilizate pentru noi aplicaţii;
b) sistematică şi creatoare, menită să sporească volumul de cunoştinţe, inclusiv
cunoştinţe despre om, cultură şi utilizarea acestor cunoştinţe pentru noi aplicaţii;
c) sistematică care variază un timp, cu rolul de a spori volumul de cunoştinţe, inclusiv
cunoştinţe despre om şi cultură, acestea fiind utilizate pentru noi aplicaţii.

Întrebarea nr. 2
Cercetarea ştiinţifică de calitate:
a) este un vector al progresului şi dezvoltării;
b) este un vector al progresului şi cercetării;
c) este o dreaptă care face legătura progres şi cercetare.

Întrebarea nr. 3
În momentul de faţă omenirea se află într-o eră tehnologică. Cea mai semnificativă
dintre aceste tehnologii este cea care asigură suportul societăţii informaţionale şi
anume:
a) tehnologia de informare a consumatorilor;
b) tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC);
c) tehnologia de informare computerizata.

Întrebarea nr. 4
Utilizarea intensivă a cunoaşterii, inclusiv generarea de cunoştinţe reprezintă:
a) esenţa unor produse cu rezultat economic;
b) esenţa unor procese ecologice;
c) esenţa unor procese care au rezultat economic.

Întrebarea nr. 5
Cercetarea aplicativă se realizează de obicei in 3 etape:
a) în laborator, în instalaţii pilot şi apoi în instalaţii semiindustriale;
b) în exploatare minieră;
c) în producţia industrială.

Întrebarea nr. 6
Cercetarea şi dezvoltarea constituie:
a) o activitate sistemică care lansează produse noi, sisteme şi servicii, sau le
îmbunătăţeşte pe cele deja existente;
b) o activitate sistematică prin care se lansează fabricarea de produse noi, sau sunt
îmbunătăţite semnificativ cele deja existente;
c) o activitate sistematică în vederea lansării în fabricaţie a noi produse, noi procedee,
sisteme şi servicii, sau îmbunătăţirea importantă a celor deja existente.

1
Întrebarea nr. 7
Etapele cercetării ştiinţifice sunt următoarele:
a) - alegerea temei de cercetare;
- realizarea temei;
- redactarea lucrării ştiinţifice;
- documentarea ştiinţifică;
- valorificarea rezultatelor cercetării ştiinţifice.
b) - alegerea temei de cercetare;
- documentarea ştiinţifică;
- realizarea temei;
- redactarea lucrării ştiinţifice;
- valorificarea rezultatelor cercetării ştiinţifice.
c) - alegerea temei de cercetare;
- redactarea lucrării ştiinţifice;
- realizarea temei;
- documentarea ştiinţifică;
- concluzii şi propuneri.

Întrebarea nr. 8
Realizarea temei este etapa cea mai importană a cercetării, prin care :
a) - se analizează alte lucrări similare;
- se interpretează rezultatele obţinute de alţi cercetători;
- se observă atent realitatea economică, dacă este cazul;
- se fac experimente la faţa locului;
- se formulează ipoteze de lucru similare cu cele ale altor cercetători;
- se formulează concluzii orientândune după lucrările analizate.
b) - se analizează alte lucrări de specialitate;
- se formulează ipoteze de lucru;
- se fac experimente în teren şi în laborator;
- verificăm permanent să nu depăşim fondurile alocate proiectului ;
- se interpretează rezultatele obţinute;
- se formulează concluzii şi propuneri.
c) - se analizează critic lucrările de specialitate;
- se observă atent realitatea economică;
- se formulează ipoteze de lucru;
- se fac experimente;
- se interpretează rezultatele experimentale obţinute;
- se formulează concluzii.

Întrebarea nr. 9
Echipa de cercetare este organizată în funcţie de complexitatea temei şi este compusă
din specialişti (cercetători, cadre didactice, studenţi, masteranzi, doctoranzi) şi
manageri. Pe ansamblu, răspunderea revine:
a) cadrelor didactice;
b) directorului de proiect;
c) cercetătorilor.

2
Întrebarea nr. 10
Activitatea de cercetare ştiinţifică in Romania işi propune ca obiective prioritare
urmatoarele activităţi pentru a asigura corespondenţa cu cerinţele UE;
a) cresterea gradului de implicare a companiilor din UE in Romania;
b) stimularea şi susţinerea universităţilor performante pentru infiinţarea unor
institute/centre de cercetare-inovare cu personal utilizat exclusiv în cercetare , în care
să lucreze împreună cu cadrele didactice şi doctoranzii;
c) promovarea cercetarilor transdisciplinare pe termen scurt.

Întrebarea nr. 11
Ca urmare a avansării procesului de integrare, intreprinderile vor fi nevoite să se
adapteze unei presiuni concurenţiale din ce în ce mai mari, acestea datorându-se unui
număr de factori precum;
a) după momentul integrării si cel al adoptării monedei EURO, politica cursului de
schimb va putea asista exportatorii locali;
b) scăderea gradului de împlicare a companiilor din UE în România;
c) cu exporturi de tehnologie joasă, întreprinderile româneşti ar putea să intâmpine
concurenţa aprigă din partea unor economii emergente care produc la costuri scăzute.

Întrebarea nr. 12
Managementul cercetării ştiinţifice constituie:
a) ansamblul elementelor cu caracter informativ, organizaţional şi competitiv cu
ajutorul carora se desfăşoară activitatea de cercetare ştiinţifică;
b) ansamblul elementelor cu caracter organizaţional, informaţional, motivaţional şi
decizional cu ajutorul cărora se desfăşoară activitatea de cercetare ştiinţifică şi se
asigură eficienţa acesteia;
c) ansamblul elementelor cu caracter organizaţional, informaţional şi decizional care
contribuie la desfurarea activitatii de cercetare ştiinţifică ȋn urma căreia se vor face o
serie de propuneri;

Întrebarea nr. 13
În cadrul managementului cercetării ştiinţifice se regăsesc, următoarelor funcţii care
trebuie îndeplinite :
a) perfecţionarea personalului de management si de execuţie;
b) control:stabilirea ,măsurarea şi evaluarea gradului de performanţă al activităţilor în
raport cu obiectivele planificate;
c) scientizarea muncii de management.

Întrebarea nr. 14
Sistemul românesc de cercetare este format din unităţi în care se desfăşoară activităţi
de cercetare-dezvoltare, grupate pe următoarele categorii:
a) societăţi pe acţiuni, publice sau private, care au cercetarea –dezvoltarea ca principal
obiect de activitate;
b) institutii de exploatare a minereurilor;
c) institutii de exploatare a resurselor naturale.

3
Întrebarea nr. 15
Cercetarea poate fi clasificată în cercetare fundamentală şi aplicată sau după
cheltuielile din proiectele de cercetare-dezvoltare în;
a) cercetare fundamentală (deţine o pondere de 20,7%);
b) cercetare tehnologică;
c) cercetarea orientată către sţiintele naturale.

Întrebarea nr. 16
În SUA, Philadelphia există reviste consultate la nivel internaţional, cotate de:
a) Institutul pentru Ştiinţa Informării (ISI);
b) Institutul pentru Sisteme Informatice;
c) Institutul pentru Statistică Internaţională.

Întrebarea nr. 17
Un studiu de evaluare a cercetării trebuie să ţină seama de:
a) tendinţele economice, tehnice, durata studiului cercetării, aspecte de legislaţie,
oportunităţi si riscuri;
b) tendinţele economice, tehnologice, aspectele de educaţie, legislaţie, oportunităţi fără
a ţine cont de riscuri;
c) tendinţele economice, tehnologice, aspectele de educaţie, legislaţie, oportunităţi şi
riscuri (ameninţări).

Întrebarea nr. 18
Un indicator foarte important al producţiei ştiinţifice aplicative îl reprezintă:
a) brevetele raportate la o suta de mii de locuitori;
b) brevetele raportate la un milion de locuitori;
c) brevetele raportate zece milioane de locuitori.

Întrebarea nr. 19
Activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare poate fi controlata prin urmarirea unor
criterii precum;
a) modul de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul statului pentru cercetare şi
dezvoltare ;
b) elaborarea unei legislaţii financiare pentru domeniul cercetării;
c) programe de realizare a reţelei de informare-documentare si suport tehnologic
pentru IMM-uri.

Întrebarea nr. 20
Stimularea si dezvoltarea capacităîii de absorbţie si difuzare a rezultatelor cercetării-
inovării ţn mediul economic şi social va putea fi asigurată prin;
a) dezvoltarea infrastructurii informaţionale si de comunicaţii in organizaţiile de
cercetare-dezvoltare-inovare.;
b) stimularea prin programe naţionale de cercetare-dezvoltare-inovare a colaborarii
intre organizaţii de cercetare-dezvoltare şi firme ;
c) sustinerea formării centrelor de excelenţă în domenii considerate prioritare;

4
Întrebarea nr. 21
Capitalul de risc înseamnă investiţia în acţiuni ale companiilor care:
a) care sunt cotate la bursă;
b) nu sunt cotate la bursă;
c) sunt înfiinţate de 1 an.

Întrebarea nr. 22
Agenţia Naţională pentru IMM-uri şi Cooperaţie (ANIMMC) în calitate de principală
autoritate guvernamentală însărcinată cu formularea politicilor destinate IMM-urilor,
coordonează un fond public de garantare denumit:
a) Fondul Naţional de Garantare al Creditelor pentru IMM-uri;
b) Fondul Naţional Garantat pentru IMM-uri;
c) Fondul de Credite Nationale pentru IMM-uri.

Întrebarea nr. 23
Proiectul este un scop bine definit, prevăzut a fi realizat într-o perioadă determinată şi
în limitele resurselor alocate şi căruia îi este ataşat un set de reguli, obiective şi
activităţi, conform ordonanţei Guvernului nr. :
a) 8/1998;
b) 8/1997;
c) 7/1998.

Întrebarea nr. 24
Obiectivele tuturor proiectelor pot fi clasificate în:
a) performanţă şi calitate, buget, timp de finalizare;
b) performanţă şi cantitate, buget, timp de finalizare;
c) performanţă şi calitate, buget, timp de finalizare, profit.

Întrebarea nr. 25
Programul poate fi definit ca un grup de proiecte gestionate după o anumită regulă,
astfel încât să se obţină avantaje:
a) cel mult egale decât dacă s-ar realiza prin tratarea lor separată;
b) mai mici decât dacă s-ar realiza prin tratarea lor separată;
c) mai mari decât dacă s-ar realiza prin tratarea lor separată.

Întrebarea nr. 26
Componenţa optimă a unei echipe de proiect este considerată a fi:
a) project manager, intermediar, beneficiar, expert ştiinţific / tehnic şi membrii care
avizează proiectul;
b) project manager, beneficiar, expert (responsabil) ştiinţific / tehnic şi membri;
c) project manager, beneficiar, indrumător ştiinţific, indrumător tehnic şi membrii
comisiei de proiect;

5
Întrebarea nr. 27
În România termenul de management de proiect este prezentat sub denumirea de:
a) “indrumător de proiecte”, “conducerea de proiecte”, “contabilitatea proiectelor”;
b) “conducerea prin proiecte”, “conducerea pe bază de proiecte”, “gestiunea
proiectelor / conducerea proiectelor”;
c) “clasificarea prin proiecte”, “compararea pe bază de proiecte”, “gestiunea şi
finantarea proiectelor”.

Întrebarea nr. 28
Programul-cadru (FP) este principalul instrument al Uniunii Europene pentru:
a) finanţarea cercetării;
b) stabilizarea cercetării;
c) actualizarea cercetării;

Întrebarea nr. 29
Reţelele de excelenţă urmăresc:
a) stabilitatea partenerilor din reţea, creând astfel centre de excelenţă;
b) integritatea activităţilor partenerilor din reţea, creând astfel centre de excelenţă;
c) integrarea activităţilor partenerilor din reţea, creând astfel centre “virtuale” de
excelenţă.

Întrebarea nr. 30
Proiectele integrate vor fi:
a) proiecte de dimensiuni substanţiale, destinate cercetării şi construirii de obiective,
cu ambiţii şi scopuri ştiinţifice şi tehnologice moderne;
b) proiecte de dimensiuni substanţiale, destinate construirii “masei critice” prin
cercetarea bazată pe obiective, cu ambiţii şi scopuri ştiinţifice şi tehnologice bine
definite;
c) proiecte de dimensiuni mici şi medii, destinate construirii unor obiective, cu ambiţii
şi scopuri ştiinţifice şi tehnologice bine definite.