Sunteți pe pagina 1din 86

1.

*Urmatoarea afirmatie despre ganglionii bazali este falsa:


a. Au rol in perceptie si comportment
b. Au rol in intierea miscarilor automate
c. Au rol in mentinerea posturii
d. Au rol in procese cognitive
e. Au rol in initierea miscarilor involuntare

2. *Urmatoarea afirmatie este falsa despre criza epileptica


a. Este un episode brusc
b. Se produce activarea brusca controlata a unei populatii neuronale
c. Este o manifestare stereotipa
d. Poate fi senzitiva, motorie, senzoriala, comportamentala
e.Poate sa apara modificarea starii de constienta

*Sindromul de neuron motor central este consecinta lezarii cai:


a. Rubrospinale
b. Corticospinale
c. Spinocerebeloase
d. Talamostriate
e. Tectospinale
3. *Scleroza multipla:
a. Se caracterizeaza prin diseminarea leziunilor in timp si spatiu
b. Se mai numeste boala Devic
c. Este o afectiune imun alergica
d. Este mai rara in apropierea polilor decat la ecuator
e. Este prima cauza de invaliditate la adultii tineri
4. *Despre declinul cognitiv usor este adevarata urmatoarea afirmatie:
a. ajută la identificarea pacienţilor cu risc pentru demenţă
b. MMSE<24
c. Afecteaza preponderent populatia tanara
d. Este un stadiu premergator declinul cognitiv specific îmbătrânirii normale
e. Afecteaza 50% din populatia varstnica

5. ?Ca si semne de debut in scleroza multipla pot sa apara:


a. Deficit motor
b. Nevrita optica
c. Nu apar niciodata tulburari cognitive
d. Pareze de nervi periferici
e. Semne de trunchi cerebral
6. Care din urmatoarele sunt forme de scleroza multipla:
a. Recurent remisiva
b. Primar progresiva
c. Secundar progresiva
d. Multifocalac
e. Recurent remisiva progresiva
7. Despre sindromul clinic izolat sunt adevarate urmatoarele:
a. primul episod de deficit neurologic cu durată sub 24 de ore
b. produs de inflamaţie şi demielinizare În SNC
c. apare in prezenta febrei
d. 30-70% din pacientii cu CIS dezvolta scleroza multipla
e. dacă RMN demonstrează prezenţa a numeroase leziuni În SNC, clinic mute, riscul de a
dezvolta SM este scazut
8. Pentru diagnosticul de scleroza mutipla sunt obligatorii:
a. Examenul clinic si anameza
b. Imagistica RMN cu substanta de contrast (gadolinium)
c. Punctie lombara si profil oligoclonal din lcr
d. Criteriile McDonald
e. Potentiale evocate vizuale
9. Sindromul Horner se caracterizeaza prin:
a. ptoza
b. lagoftalmie
c. midriza
d. mioza
e. enoftalmie
15 . Simptomatologia sindromunlui de neuron motor central:
a. deficit motor, in general intins
b. afecteaza predominat extensorii la membrele inferioare si flexorii la membrele superioare
c. la nivelul fetei : pareza faciala periferica
d. spasticitatea este elastica
e. ROT exagerate
16. Sindromul de neuron motor periferic:
a. ROT hiporeflexie-areflexia
b. reflex idiomuscular disparut ( nu exista amiotrofie severa)
c. fasciculatii
d. deficitul motor (pareza, plegie) se limiteaza la teritoriile musculare inervate de radacina, plexul
sau nervul lezat
e. nu sunt caracteristice leziuninile pericarionale
17. In leziunea totala de plex brachial, apar urmatoarele:
a. membrul superior are aspect de clopot
b. nu exista anestezie
c. poate sa apara ptoza, mioza, enoftalmie
d. exista tulburari vegetative
e. poate sa apara midriaza, exoftalmie, lagoftalmie
18. In cadrul paraliziei de nerv radial sunt false urmatoarele afirmatii:
a. Apare frecvent dupa fracturile bratului sau compresiuni la acest nivel
b. Mana are aspect de grifa
c. Tulburări de sensibilitate pe faţa dorsală a mâinii şi mediusului şi primului spaţiu interosos
d. Pentru diagnostic sunt necesare VCN, EMG
e. Reflexele stiloradial si tricipital sunt vii
19. Sunt adevarate urnatoarele afirmatii despre paralizia de nerv median:
a. mana are aspect de gat de lebada
b. apare aspectul de mana simiana
c. nu se poate efectua pensa police-indice
d. policele nu poate fi addus
e. police nu poate fi abdus
20. In fiziopatologia epilepsiei sunt adevarate urmatoarele:
a. Exista exces de glutamat, aspartat
b. Nu se modifica potentialul neuronal de membrana
c. Se deschid in special canale de Na si K
d. Hiperexcitabilitatea duce la descărcări neuronale excessive
e. Hipocampul si neocortexul pot dezvolta proprietati epileptogene
21. Crizele partiale simple:hipo
a. Exista semne vegetative
b. Exista alterarea starii de constienta
c. Exista semne motorii
d. Semne si simptome clinice sugestive pt localizarea focarului
e. Exista semne somato-senzoriale
22. Nu sunt crize generalizate:
a. Absenta\
b. Criza atona
c. Jacksonisme motorii
d. Crize mioclonice
e. Crize senzoriale
23. Clinic boala Parkinson se caracterizeaza prin:
a. Rigiditate
b. Facies hipominic
c. Hipokinezia
d. Pasi mari
e. Hipofonie
24. Rigiditatea in Boala Parkinson:
a. Afecteaza muschii extensori
b. Se evidentiaza prin semnul blocajului
c. Apare semnul lui Noica
d. Pacientul are o postura inclinata in fata
e. Este hipertonie extrapiramidala
25. Hipokinezia inseamna:
a. Miscari spontane multiple
b. Reducerea nr de miscari automate
c. Facies expresiv
d. Akinezie
e. Clipit normal
26. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre hemoragia cerebrala:
a. Apare in tulburari de coagulare
b. Apare in trombofilie
c. In etiologie este inplicata “artera hemoragica” Charcot
d. Apare In consum crescut de amphetamine, cocaine
e. Apare in pusee de hipotensiune
27. Mecanismele patogenice ale AVC hemoragic sunt:
a.ruperea peretelui vascular
b. diapedeza
c. agregarea
d. distensia vasculara
e. embolia
28. Din punct de vedere morfopatologic, in AVC hemoragic exista macroscopic: ?
a. Exudat
b. Ischemie prin compresiunea tesuturilor invecinate
c. Focar hemoragic
d. Teleangectazii
e. Hematom extradural
29. Caracterizeaza tabloul clinic in AVC hemoragic:
a. Cefalee
b. Varsaturi
c. Dureri difuze musculare
d. Crize epileptice
e. Somnolenta
30. Sindromul lateral bulbar - sindromul Wallenberg, se manifesta clinic prin :
a. Homolateral : hemianestezie a feţei, tulburări de deglutiţie şi fonaţie, sindrom Claude
Bernard – Horner, greţuri, vărsături
b. Controlaterale: hemihipoestezie termoalgică care exclude faţa
c. Contralateral : hemianestezie a feţei, tulburări de deglutiţie şi fonaţie, sindrom Claude Bernard –
Horner, greţuri, vărsături
d. Homolateral : hemihipoestezie termoalgică care exclude faţa
e. Homolateral : hemisindrom cerebelos static
31. Ataxia cerebeloasa se carcterizeaza prin :
a. Dismetria,adiadocokinezia ,asinergia
b. Modificări de vorbire
c. Tremorul intentional
d. Tremor de repaus
e. Nici una din variantele de mai sus
32. Prin leziuni la nivelul cortexului motor, din lobul frontal, pot sa apara :
a. Tulburari de vedere
b. Pareze sau plegii la nivelul hemifeţei şi membrelor de partea opusă leziunii, prin lezarea
ariei 4
c. Afazie motorie, agrafie, apraxie a feţei, buzelor şi limbii, prin lezarea ariei Broca si a
ariilor 44,45 Brodman
d. Tremor intentional
e. Tremor de repaus
33. Sindromul Gerstmann consta din:
a. agrafie +/- alexie
b. acalculie
c. confuzie stânga-dreapta
d. agnozie digitală
e. nu apare prin leziunile în aria 39 din emisfera stângă dominantă
34. Afazia motorie Broca :
a. Este consecinţa unei leziuni a ariei 44 în emisfera dominantă
b. Poate prezenta diverse grade de tulburare în articularea cuvintelor care merg de la
mutism afazic sau afemie (imposibilitatea articulării oricărui cuvânt) până la forme uşoare.
c. Este consecinţa unei leziuni a ariei 42 din emisferul dominant
d. Lezarea completă a ariei 42 împreună cu aria 22 duce la surditatea verbală.
e. Înseamnă: înţelegere păstrată, vorbire nonfluentă, fără repetiţie
35. Dintre semnele si simptomele encefalitei herpetice nu fac parte :
a. Febra
b. Cefaleea
c. Nu apar modificari ale comportamentului
d. Crize epileptic
e. Nu apar stari confuzionale
36. Scala Glasgow cuprinde :
a. Raspuns motor
b. Raspuns verbal
c. Nivelul de constienta prin deschiderea ochilor
d. Motilitate activa
e. Motilitate pasiva
37. Clasificarea comelor include:
a. Comele primare cerebrale(hemoragie cerebrală, infarct cerebral, hemoragie
subarahnoidiană, encefalopatie hipertensivă)
b. Scala Glasgow
c. Comele secundare (aport insuficient de glucoză, aport insuficient de oxygen, intoxicaţii
exogene,intoxicaţii endogene)
d. Come vigila
e. Coma profunda
38. Migrena :
a. debutează în majoritatea cazurilor în adolescenţă şi poate avea caracter familial
b. se defineşte ca o cefalee cronică recurentă paroxistică, periodică,
c. se asociaza cu tulburări vegetative (anorexie, greţuri, vărsături)
d. are topografie frecvent unilaterală (hemicranie), pulsatilă
e. nici o varianta nu este corecta
39. Un atac migrenos are urmatoarele faze:
a. faza prodromala
b. aura
c. faza cefalalgica
d. faza postcritica
e. faza II
40. Principalele forme clinice de distrofii musculare progresive(DMP) sunt:
a. DMP cu transmitere genetica X recesiva
b. DMP cu transmitere genetica autosomal recesiva
c. DMP cu transmitere genetica autosomal dominant
d. Miastenia gravis
e. Miotonia
41. Miotoniile :
a. Grup de afectiuni musculare
b. Caracterizate prin asocierea de amiotrofii si sindrom miotonic
c. Boli de tesut conjunctiv
d. Nici una din variantele de mai sus
e. Toate variantele de mai sus
42. In scleroza laterala amiotrofica:
a. Debutul este de obicei la membrele superioare
b. Fasciculatiile preced amiotrofiile
c. Mana poate avea aspect de “mana de prdicator”
d. Hemipareza este egal distribuita
e. Nu apar semene de neuron motor central
43. Sindromul ataxic spinal cuprinde urmatoarele tipuri:
a. Siringomielie
b. Spino-cerebelos : sclerozele combinate
c. Scleroza laterala amiotrofica
d. Tabesul
e. Miotonia
44. diagnosticul diferential al lombosciaticii se face cu :
a. hemipareza
b. SLA
c. migrena
d. hemoragia subarahnoidiana poate mima lombosciatica bilateral
e. ischemia acuta de membru inferior
45. este adevarat despre paralizia hipokaliemica primara;
a. este o afectiune congenitala care se manifesta in primele doua decade ale vietii
b. reprezinta urgenta neurologica majora
c. apare areflexie
d. sunt afectati nervii cranieni
e. apare secundar afectiunilor care determina scaderea de durata a potasemiei
46. urmatoarele sunt forme clinice de SLA:
a. forma comuna cu debut brachial
b. forma bulbara
c. forma pseudopolinevritica
d. nu exista forma bulbara
e. nu exista o forma cu predominanta sindromului de neuron motor periferic
47. tabesul :
a. este o meningo-radiculita post luetica cronica
b. apare la un interval de 10-20 de ani de la prima infectie luetica
c. la nivel medular determina mielita transversa luetica
d. tabloul clinic este realizat de tulburarea de sensibilitate profunda
e. nici o variant nu este corecta

1. *Despre declinul cognitiv usor este adevarata urmatoarea afirmatie:


f. ajută la identificarea pacienţilor cu risc pentru demenţă
g. MMSE<24
h. Afecteaza preponderent populatia tanara
i. Este un stadiu premergator declinul cognitiv specific îmbătrânirii normale
j. Afecteaza 50% din populatia varstnica
2. *Scleroza multipla:
f. Se caracterizeaza prin diseminarea leziunilor in timp si spatiu
g. Se mai numeste boala Devic
h. Este o afectiune imun alergica
i. Este mai rara in apropierea polilor decat la ecuator
j. Este prima cauza de invaliditate la adultii tineri
3. *Sindromul de neuron motor central este consecinta lezarii cai:
f. Rubrospinale
g. Corticospinale
h. Spinocerebeloase
i. Talamostriate
j. Tectospinale
4. *Polinevrita este:
a. reprezintă asocierea polinevritei cu radiculoneuropatia adica afectarea trunchiurilor nervoase şi a
rădăcinilor la locul de emergenţă din măduvă
b. leziuni a mai multor trunchiuri nervoase cu repartiţie simetrică bilateral predominant distală
c. leziuni ale plexurilor nervoase.
d. leziuni ale mai multor trunchiuri nervoase cu repartiţie inegală şi asimetrică
e. afectarea rădăcinii la locul de emergenţă din măduvă
5. Sindromul Horner se caracterizeaza prin:
f. ptoza
g. lagoftalmie
h. midriza
i. mioza
j. enoftalmie
7. Simptomatologia sindromunlui de neuron motor central:
a. deficit motor, in general intins
b. afecteaza predominat extensorii la membrele inferioare si flexorii la membrele superioare
c. la nivelul fetei : pareza faciala periferica
d. spasticitatea este elastica
e. ROT exagerate
8. Sindromul de neuron motor periferic:
a. ROT hiporeflexie-areflexia
b. reflex idiomuscular disparut ( nu exista amiotrofie severa)
c. fasciculatii
d. deficitul motor (pareza, plegie) se limiteaza la teritoriile musculare inervate de radacina, plexul
sau nervul lezat
e. nu sunt caracteristice leziuninile pericarionale
9. In leziunea totala de plex brachial, apar urmatoarele:
a. membrul superior are aspect de clopot
b. nu exista anestezie
c. poate sa apara ptoza, mioza, enoftalmie
d. exista tulburari vegetative
e. poate sa apara midriaza, exoftalmie, lagoftalmie
10. In cadrul paraliziei de nerv radial sunt false urmatoarele afirmatii:
f. Apare frecvent dupa fracturile bratului sau compresiuni la acest nivel
g. Mana are aspect de grifa
h. Tulburări de sensibilitate pe faţa dorsală a mâinii şi mediusului şi primului spaţiu interosos
i. Pentru diagnostic sunt necesare VCN, EMG
j. Reflexele stiloradial si tricipital sunt vii

11. Sunt adevarate urnatoarele afirmatii despre paralizia de nerv median:


a. mana are aspect de gat de lebada
b. apare aspectul de mana simiana
c. nu se poate efectua pensa police-indice
d. policele nu poate fi addus
e. police nu poate fi abdus

12. Sindromul de tunel carpian se caracterizeaza prin urmatoarele:


a. se pot adminstra corticoterapie si AINS
b. Se produce prin compresiunea nervului median la nivelul tunelului carpian
c. Atrofii ale eminenţei hipotenare
d. Poate apare în asociere cu acromegalia, diabetul, hipotiroidismul, mielomul multiplu, obezitate, artrita
reumatoida
e. Pacientul prezintă parestezii la nivelul palmei, policelui, indexului cu caracter de arsură sau
furnicături accentuate noaptea
13. Despre nervul cubital sunt adevarate urmatoarele:
a. originea la nivel C5-T1
b. in paralizia nervului, aspectul este de gheara cubitala
c. in paralizia nervului deficitul este in regiunea tenara
d. testul Froment pune în evidenta imposibilitatea adductiei policelui
e. ca si tratament in cazul paraliziei nervului se pot administra antidepresive triciclice, gabapentin,
carbamazepina
14. Caracterizeaza paralizia de nerv sciatic popliteu extern:
a. piciorul este cazut
b. mers talonat
c. mersul pe calcai nu este posibil de partea leziunii
d. cauza leziunii poate fi fractura proximala a fibulei, luxatia genunchiului, şi frecvent
compresiunea laterala a genunchiului
e. apare hipoestezie plantara
15. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre hemoragia cerebrala:
f. Apare in tulburari de coagulare
g. Apare in trombofilie
h. In etiologie este inplicata “artera hemoragica” Charcot
i. Apare In consum crescut de amphetamine, cocaine
j. Apare in pusee de hipotensiune
16. Mecanismele patogenice ale AVC hemoragic sunt:
a.ruperea peretelui vascular
b. diapedeza
c. agregarea
d. distensia vasculara
e. embolia
17. Din punct de vedere morfopatologic, in AVC hemoragic exista macroscopic:
f. Exudat
g. Ischemie prin compresiunea tesuturilor invecinate
h. Focar hemoragic
i. Teleangectazii
j. Hematom extradural
18. Din punct de vedere morfopatologic, in AVC hemoragic exista microscopic:
a. vase capilare, precapilare, arteriole: dilatate, cu rupturi ale intimei, mediei, adventiţiei sau
elasticei, dar cu păstrarea stratului muscular
b. în timp, zona hemoragică e limitată de activitatea nevrogliilor şi microgliilor, iar prin
resorbţie se transformă într-o cavitate chistică
c. în timp, zona hemoragică e limitată de activitatea nevrogliilor şi microgliilor, iar prin resorbţie se
transformă într-o cavitate solida
d. vene dilatate , cu rupturi ale stratului intern, cu pastrarea stratului muscular
e. infarct venos
19. Caracterizeaza tabloul clinic in AVC hemoragic:
f. Cefalee
g. Varsaturi
h. Dureri difuze musculare
i. Crize epileptice
j. Somnolenta
20. Caracterizeaza hemoragia capsule-striata clasica:
a. Deficit motor inegal distribuit
b. Semnul Babinski prezent
c. Hipertonie
d. Hiperreflectivitate osteotendinoasa
e. Fara afazie (daca este afectat emisferul dominant)
21. Elemente clinice in hemoragia talamica:
a. Prognostic bun
b. Inundare ventriculara
c. Hemiataxie
d. Cecitate
e. Tulburari de sensibilitate proprioceptiva
22. Sunt false urmatoarele afirmatii legate de hemoragia frontal:
a. Apare afazie senzoriala
b. Exista sindrom prefrontal
c. Apar crize epileptice
d. Apare cecitate
e. Exista deficit motor
23. Hemoragia occipitala se caracterizeaza prin:
a. Hemianopsie
b. Cecitate corticala
c. Crize comitiale
d. Tulburari de memorie
e. Tulburari de sensibilitate
24. Nu caracterizeaza hemoragia de lob temporal:
a. Hemianopsia
b. Abulia
c. Cecitatatea corticala
d. Crize epileptice
e. Confuzia
25. In cazul AVC hemoragic, ca si principia de tratament exista urmatoarele:
a. Sustinerea functiilor vitale
b. Se coboara brusc valorile TA
c. Manevre de evitare a complicatiilor
d. Tratament chirurgical – strict rezervat cazurilor care prezintă o creştere rapidă a presiunii
intracraniene
e. Tratamentul edemului cerebral
26. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre hemoragia subarahnoidiana:
a. Este a 3-a cauza de accident vascular intracranian
b. Revarsarea sangelui se produce in spatiul subarannoidian si in parenchim
c. Ruperea sau fisurarea unui anevrism cauzeaza aprox 80% din hemoragia subarahnoidiana
d. Ateromatoza este cauza de hemoragie subarahnodiana la varstnici (mai ales peste 60 ani)
e. Terapia anticoagulanta( supradoajul dicumarinic) poate determina hemoragie
subarahnoidiana.
27. Triada clasica in hemoragia subarahnoidiana este:
a. Cefalee
b. Lcr clar
c. Agitatie psihomotorie
d. Semne meningeene
e. Lcr hemoragic/xantocrom
28. Complicatii ale hemoragiei subarahnodiene:
a. Vasospasm
b. Ischemie
c. Hidrocefalie
d. Arahnodite
e. Aritmii
29. Sunt adevarate urmatoare afirmatii:
a. Tremorul parkinsonian are o frecventa de 4-7 cili/s
b. Tremorul parkinsonian apare in somn
c. Tremorul parkinsonian diminua la emotii sau strea
d. Tremorul parkinsonian se atenueza in timpul miscarii voluntare
e. Tremorul parkinsonian este predominat de actiune
30. Caracterizeaza boala Parkinson:
a. Rigiditatea
b. Tremorul de actiune
c. Hipokinezia
d. Tulburari vegetative
e. Tulburari de somn

31. In cadrul tulburarilor vegetative, in boala Parkinson pot sa apara


a. Constipatia
b. Hipertensiunea
c. Edeme gambiere
d. Disfunctie sexuala
e. Lacrimare excesiva
32. In tratamentul bolii Parkinson se utilizeaza:
a. Dopaminergice
b. Anticolinesterazice
c. Inhibitori de monoamidoxidaza
d. Corticoterapice
e. Levodopa
33. Despre Levodopa sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a. Actioneaza asupra rigiditatii, bradikineziei, tremorului
b. Nu traverseaza bariera hematoencefalica
c. Poate da fluctuatii motorii
d. Are timp de injumatatire scurt
e. Nu poate determina hipotensiune, constipatie
34. Despre tremorul esential sunt false urmatoarele afirmatii:
a. Este insotit de alte semne neurologice
b. Are caracter familial sau ereditar
c. Se accentueza la ingestia de alcool
d. Afecteaza in special mainile, mai putin exterminate cefalica
e. Este mai important in repaus decat in postura
35. In coreea Sydenham sunt false afirmatiile:
a. Apare la adult
b. Este o forma de encefalita cronica
c. Determinata de streptococul de grup A b hemolitic
d. Se poate administra haloperidol
e. In urma sintezei de Ac are loc o reactie incrutisata cu Ag proprii ale celulelor de la nivelul
ganglionilor bazali
36. Corea Huntington:
a. Afectiune genetica
b. Transmitere recesiv autozomala
c. Diagnosticul prenatal nu este posibil
d. Gena se afla pe cromozomul 4!!!!
e. Proteina sintetizata se numeste huntingtina
37. Clinic in coreea Huntington:
a. Exista dementa
b. Exista lentoare a miscarilor
c. Pot deceda prin hematoane intracraniene post traumatice
d. In faza avansata coreea este inlocuita cu akinezie
e. In faza avansata pacienti sunt dependenti de ingrijire
38. Boala Wilson:
a. Se caracterizeaza prin perturbare metabolismului Fe
b. Transmitere dominat autozomala
c. Transmitere recesiv autozomala
d. Apare ciroza si neurodegenerare la nivelul corpului striat
e. Se mai numeste degenerescenta hepatolenticulara
39. Din punct de vedere clinic in boala Wilson apar:
a. Hipotonie
b. Semne cerebeloase
c. Posture distonice
d. Dementa
e. Modificari de personalitate
40. Diagnosticul in boala Wilson se face pe baza:
a. Ceruloplasmina serica crescuta
b. Cu urinar crescut
c. RMN cerebral : hipodensitati la nivelul ganglionilor bazali, cerebel, talamus, substanta alba;
atrofie corticala; dilatarea sistemului ventricular
d. La cei cu boala hepatica activ, nivel normal al transaminazelor
e. La ex oftalmologic: inel Kayser-Fleischer
41. Despre statusul epileptic sunt false urmatoarele:
a. repetarea crizelor epileptice pe parcursului unui interval lung de timp (>30min), în care pacientul
nu își recapătă complet starea de conștiență
b. aspect doar convulsivant
c. este o urgenta
d. intoxicatia cu alcool nu poate duce la status epileptic
e. poate fi cauzat de intreruperea brusca a tratamentului
42. Despre epilepsia la femei, sunt adevarate urmatoarele:
a. Progesteronul creste susceptibilitatea de epilepsie
b. Estrogenul creste susceptibilitatea de epilepsie
c. Crizele sunt mai frecvente in trim III de sarcina
d. Nu se poate administra niciun medicament anticonvulsivant in timpul sarcinii
e. Nicio contraindicatie absoluta a anticonvulsivantelor privind alaptarea
43. Diagnosticul diferential al crizelor epileptice se face cu:
a. Dezechilibre hidroelectrolitice-sigur
b. Sincopa
c. Afectiuni psihiatrice-sigur
d. Miscari involuntare
e. Narcolepsia
44. Sindromul senzitiv talamic nu se caracterizeaza prin :
a. Durere foarte intensă, aspect cauzalgic, pe hemicorpul opus leziunii.
b. ROT diminuate
c. Tremor de repaus
d. Aspect de mana suculenta
e. Hiperpatie talamică
45. Prin leziuni la nivelul cortexului motor, din lobul frontal, pot sa apara :
a. Tulburari de vedere
b. Pareze sau plegii la nivelul hemifeţei şi membrelor de partea opusă leziunii, prin lezarea
ariei 4
c. Afazie motorie, agrafie, apraxie a feţei, buzelor şi limbii, prin lezarea ariei Broca si a
ariilor 44,45 Brodman
d. Tremor intentional
e. Tremor de repaus
46. Sindromul Gerstmann consta din:
a. agrafie +/- alexie
b. acalculie
c. confuzie stânga-dreapta
d. agnozie digitală
e. nu apare prin leziunile în aria 39 din emisfera stângă dominantă
47. Afazia motorie Broca :
a. Este consecinţa unei leziuni a ariei 44 în emisfera dominantă
b. Poate prezenta diverse grade de tulburare în articularea cuvintelor care merg de la
mutism afazic sau afemie (imposibilitatea articulării oricărui cuvânt) până la forme
uşoare.
c. Este consecinţa unei leziuni a ariei 42 din emisferul dominant
d. Lezarea completă a ariei 42 împreună cu aria 22 duce la surditatea verbală.
e. Înseamnă: înţelegere păstrată, vorbire nonfluentă, fără repetiţie

1.*Care din urmatoarele NU face parte din cefaleea secundara:

a.cefaleea posttraumatica
b.cefaleea asociata patologiei cerebrovasculare
c.nervralgia trigeminala
d.cefaleea din hemoragiile cerebrale
e.cefaleea “CLUSTER”

2.*Sugereaza coma prin leziune de trunchi cerebral:

a.pupile asimetrice sau areactive


b.pupile normale,simetrice,reactiva
c.rezistenta la deschiderea ochilor
d.bolnavul isi corecteaza pozitiile incomode
e.lipsa semnelor neurologice

3.*Nu pledeaza pentru criza epileptic:

a.incontinenta sfincteriana spre sfarsitul crizei


b.somnul profund postcritic
c.muscarea laterala a limbii
d.caderea autoprotejata
e.marca traumatica

4.*Ce este miotonia?

a.grup de afectiuni musculare caracterizate de asocierea amiotrofiilor si sdr.miotonic


b.afectiunde degenerativa a muschilor determinata genetic
c.o afectiunde autoimuna dobandita a INM (mediate de anticorpi antireceptori de Ach nicotinici)avand
ca principal symptom fatigabilitatea musculara
d.afectiune inflamatorie a sistemului muscular,interesand mai ales musculatura proximala,de obicei
simetric.
e.nici o variant de mai sus

5.*In cadrul sindromului de neuron motor central,la niv fetei poate sa apara:

a.hipertonie musculara
b.ROT exagerate ,polikinetice
c.atrofia musculara
d.pareza facial de tip central(afectarea cu precadere a fascialului inf)
e.pareza faciala de tip periferic

6.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la tulburarile reflexelor din sindromul de NMC.

a.ROT:exagerate ,polikinetice…….
b.refexele cutanate abdominale ,reflexele cremasteriene abolite
c.ROT:hiporeflexie-areflexie
d.aparitia reflexelor patologice piramidale:semnul Babinski pozitiv
e.toate de mai sus

8.In pareza faciala periferica pot sa apara:

a.comisura bucala hipomobila si coborata,asimetria comisurii bucale,sialoree


b.pliurile hemifruntii,santul nasolabial NU sunt sterse
c.lagoftalmie,diminuarea,absenta clipitului
d.epiphora
e.pliurile hemifruntii,santul nazolabial sunt sterse.

10.Urmatoarele pot fi forme clinice de distrofii musculare progressive:

a.DMP cu transmitere genetica X recesiva:forma maligna Duchenne,forma benigna Becker-Kienee


b.miopatia inflamatorie progresiva a adultului care nu se asociaza cu manifestari cutanate
c.DMP cu transmitere genetica autosomal recesiva:DMP de centura
d.DMP cu transmitere genetica autosomal dominate:DMP facio-scapulo-humerala,DMP
distala,DMP oculara,DMP oculo-faringiana
e.miotonia (boala Thomsen)

11.Distrofiile musculare Duchenne :

a.Se datoreaza unor mutatii spontane in gena ….??? de pe cromozomul Xp21


b.nu se datoreaza unor mutatii spontane in gena…??? de pe cromozomul Xp21
c.apare diminuare fortei musculare:intereseaza mai intai musculature pelvina proximala
simetric si apoi se extinde la niv.musc centurii scapula-humerale cu tendinta de destabilizare
d.poate sa apara cardiomiopatie dupa 15 ani:ECG ,tahicardie
e.tratament:suportiv,terapie fizica si ocupationala utila in prevenirea contracturii si pastrarea
functionalitatii

12.Simptomatologia clinica a sclerozei laterale amiotrofice cuprinde:

a.debutul este de obicei la niv mb. Sup cu amiotrofii si fasciculatii


b.se asociaza sindromul de neuron motor periferic cu sindr. De neuron motor central
c.fasciculatiile preced amiotrofiile si se datoreaza leziunii pericarionale,sunt resimtite ca mici
palpairi sub piele.
d.amiotrofiile de la niv muschiilor mici ai maini duc la urmatoarele ascpecte:mana ‘’simiana”-
mana “ghiara”-mana de “predicator”- mana “scheletala”
e.nici una din variantele de mai sus

13.Etiopatologia bolii Parkinson cuprinde :

a.scaderea numarului de neuroni de la niv.substantei negre mezencefalice de unde se pierd


neuroni dopaminergici
b.in boala Parkinson rata pierderii celulelor nigrale este mai mare decat fiziologic
c.manifestarea clinica a bolii apare atunci cand nr de neuroni din substanta neagra ajunge la
crica 20% si cantitatea de dopamina la jumate fata de normal
d.apar dureri de tip fulgurant,cu durata scurta ,dar sccedandu-se foarte rapid,in slave de intensistate
foarte mare/insuportabila
e.toate variantele de mai sus

14.Simpotomatologia clinica a Bolii Parkinson cuprinde:

a.debut insidios cu semne clinice discrete ce deseori sunt puse pe seama varstei cu agravare
progresiva
b.dificultate in efecturarea miscarii datorita rigiditatii sau bradikineziei
c.apare tremor izolat la nivelul unui membru
d.mers in “zig-zag”
e.voce monotona

15.Afazia motorie Broca:

a.este consecinta unui deficit motor


b.este consecinta unei leziuni a ariei 44 in emisfera dominant
c.este determinata de vertij
d.pacinetul intelege perfect dar nu se poate exprima verbal
e.nici o varianta nu este corecta

16.Principalele semne de AVC:

a.deficit motor si/sau senzitiv la nivelul unui


hemicorp(hemipareza,hemiplegie,hemihipoestezie,parestezii)
b.tulburari de constienta (coma sau somnolenta,sindrom confuzional)
c.tulburari de exprimare si intelegere verbal (afazie)
d.deviere oculocefalogira,tulb de vedere (diplopie,amauroza unilaterala,hemianopsie ,cecitate)
e.nici o variant nu este corecta

17.Principali factori de risc pt.AVC ischemic sunt”

a.fumatul
b.DZ
c.dislipidemia
d.HTA
e.alimentatia vegetarian

18.In etiologia hemoragiei cerebrale intervin urmatorii factori:

a.tulburari de constienta
b.factori de risc:varsta (40-60 de ani),ereditatea prin factor genetic in
HTA,DZ,obezitatea,toxicele(alcool,droguri,tutun),factori socio- profesionali,sedentarism
c.tulburari de exprimare si intelegere verbal
d.HTA,ateroscleroza cerebrala,anevrisme,angioame,arterite
e.nici o varianta nu este corecta

19.Hemorgia subarhnoidiana (meningee):

a.reprezinta un revarsat sanguin in spatial subarhnoidian produs de ruptura vasculara


b.poate sa apara prin ruptura unui anevrism,sangerearea unei malformatii
c.debutul tipic este brusc,in timpul unei activitatii fizice,cu cefalee intense
d.nu poate sa apara prin ruptura de anevrism
e.toate variantele sunt corecte

20.Urmatoarele afirmatii despre AVC-ul hemoragic sunt adevarate:

a.morbiditatea si mortalitatea AVC hemorgic sunt mai mari decat pt AVC ischemice
b.apare la pacienti cu HTA cronica si rar la normotensive
c.are caracter repetitiv la interbale variate la acelasi individ
d.se caracterizeaza prin suferinta ischemica definita a parenchimului cerebral
e.nici o varianta nu este corecta

21.Criza epileptica majora cuprinde mai multe faza:

a.faza prodomala
b.faza petit mail
c.faza tonica
d.faza clonica
e.absenta

22.Epilepsiile generalizare se impart in:

a.idiopatice
b.petit mail
c.simptomatice
d.toate raspunsurile sunt corecte
e.nici un raspuns nu este correct

23.Cele mai importante forme clinice de migrena sunt:

a.migrena fara aura


b.migrena cu aura
c.cefaleea cluster
d.cefaleea din AVC hemoragic
e.nici un raspuns nu este correct

24.Encefalul este constituit din :

a.emisfere cerebrale
b.maduva spinarii
c.trunchi cerebral
d.nervi periferici
e.cerebelul

25.Lombosciatica:

a.simptomatologia este dominata de durerea lombara cu iradiere intr-unul sau ambele mb inf
b.mersul pe calcai nu este posibil pe partea leziunii
c.cauza leziunii poate fi fractura porximala a fibulei,luxatia genunchiului
d.leziunile sunt rare si apar dupa fracturi de bazin,de femur,luxatii coxofemurale
e.marea majoritate a cazurilor au o evolutie favorabila in decurs de cateva zile sau saptamani

1*. Din cadrul cefaleei primare face parte:


A: Migrena
B: cefaleea posttraumatica
C: cefaleea asociata patologiei cerebrovasculare
D: nevralgia trigeminala
E: cefaleea din hemoragia cerebrala

2*. Pledeaza pentru pseudocoma psihogena:


A: nu vorbeste
B: nu intelege
C: opune rezistenta la deschiderea ochilor
D: nu comunica cu anturajul sub nicio forma
E: apar semne neurologice

3*. Pledeaza pt epilepsie:


A: muscarea laterala a limbii
B: marca traumatica
C: incontinenta sfincteriana spre sfarsitul crizei
D: somn profund postcritic
E: toate rasp de mai sus

4*. Definitia crizei miastenice este:


A: afectiune degenerativa a muschilor determinata genetic
B: afectiune inflamatorie a sist muscular, interesand mai alea musculatura proximala, de
obicei simetric
C: sdr miotonic constand dintr-o decontractie lenta si prelungita dar jndolora, necesitand un
efect voluntar deosebit, acompaniata de o activitate electrica repetitiva
D: miopatie inflamatorie progresiva a adultului care nu se asociaza cu manifestari cutanate.
E: fatigabilitate musculara rapid progresiva, cu severe tulburati resp si ale deglutitiei,
modest sau deloc influentate de I-AchE

5*. Sdr de neuron motor periferic e consecinta:


A: unei leziuni a caii piramidale (corticospinale) pe traiectul ei - de la cortexul motor la
coarnele ant ale maduvei
B: consecinta unei leziuni a caii finale comune
C: hipertoniei musculare
D: tulb de deglutitie si fonatie
E: leziuni de trunchi cerebral

6. Tulburari de motilitate pasiva (tonusul muscular) din cadrul NMC se caracterizeaza prin:
A: atrofie musc: localizata la grupele musc afectate
B: fenomenul lamei de briceag: rezistenta intampinata e mult mai mare la inceputul
tentativei de mobilizare pasiva iar apoi cedeaza in mod continuu
C: hipertonie musculara (contractura, spasticitate piramidala): apare dupa cateva sapt de la
faza acuta
D: reflex idiomuscular pastrat (dispare numai in cazul atrofiilor severe)
E: hipotonie musculara: la debut in faza acuta (AVC, traumatisme, encefalite etc.)

7. Paralizia nervului tibnial (sciatic popliteu intern):


A: mersul e stepat
B: mersul e pe varful degetelor, flexia plantara a piciorului nu sunt posibile
C: apare hipoestezie plantara, reflexul achilian e abolit
D: apare de obicei in urma fraurilor tibiei
E: mersul pe calcai nu e posibil de partea leziunii

9. Examinarea coloanei vertebrale la pacientul cu lombosciatica acuta cupr:


A: inspectia, palpare, percutie, motilitatea coloanei in toate directiile
B: mersul pe varfuri si calcaie, imitarea urcarii scarilor
C: manevre de elongatie ale nervului sciatic
D: examenul general
E: niciuna din variantele e mai sus

10. Din cadrul simptomelor miozitei fac parte:


A: hipertrofie musculara in 25% din cazuri
B: afectarea frecventa a m. quadriceps cu deficit motor al coapsei si derobari frecvente
C: afectarea musculaturii cervicale si faringiene cu tulburari de delutitie la ~50% din cazuri
D: musculature fetei si oculomotorii nu sunt afectati
E: aspect herculean, dar si deficit motor ce se accentueaza in timp

11. Polimiozitele– criterii de diagnostic:


A: lipsa efectiunii neuromusculare sau endocrine in familie
B: excluderea unor reactii toxice (medicamente)
C: biopsia musculara: excluderea distrofiei musculara
D: insoteste frecvent afectiuni autoimmune (psoriazis, LES, vasculite, spondiloza
ackylopoetica, gamapatii monoclonale, agammaglobulinemia)
E: domina fenomenul myotonic, a carui intensitate diminua progresiv pe masura repeptarii
contractiei( fenomenul warm-up)

12. In dermatomiozite apar:


A: afectarea frecventa a m. quadriceps cu deficit motor al coapsei si derobari frecvente
B: eritem si edem al pleoapei superioare
C: eruptii rosietice la nivelul fetei si portiunii sup a toracelui, eruptii si edem deasupra
articulatiilor metacarpofalangiene ( mai rar in regiunea genunchiului, coastelor, gleznei,
gatului)
D: leziuni specific: dilatatii ale capilarelor si microinfarcte situate distal, la degetele
mainilor
E: facies aton, inexpresiv, atrofia

14. Simptomatologia nevralgiei de trigemen (primara) cuprinde:


A: dureri de tip fulgurant, de durata scurta, dar succedandu-se foarte rapid, in salve de
intensitate foarte mare / insuportabile
B: roseate tegumentelor si mucoaselor ( inconstant)
C: spasme ale musculaturii hemifetei (“tic dureros al fetei”)
D: declansarea durerilor este legata de anumite acte motorii (masticatia, vorbirea, rasul)
sau atingerea unor zone “triger” (aripa nasului, tegumentul fetei, mucoasa gingivala, etc.)
E: niciuna din variantele de mai sus

15. Lobii majori ai encefalului sunt:


A: frontal
B: parietal
C: temporal
D: accipital
E: zygomatic

16. Principalele semne de AVC:


A: deficit motor si/sau senzitiv la nivelul unui hemicamp (hemipareza, hemiplegie,
hemihipoestezie, parestezii)
B: tulb de constienta (coma sau somnolenta, sindrom confuzional)
C: tulburari de exprimare si intelegere vorbita (afazie)
D: deviere oculocefalogira, tulbari de vedere (diplopie, amauroza unilaterala, hemianopsie,
cecitate)
E: nicio variant nu e corecta
17. Principalii factori de risc pt AVC ischemic sunt:
A: fumatul
B: DZ
C: dyslipidemia
D: HTA
E:alimentatia vegetarian

18. In etiologia hemoragiei cerebrale intervin urmatorii factori:


A: tulburari de constienta
B: factori de risc (40-60 ani), ereditatea prin factor genetic in HTA, DZ, obezitatea, toxicele
(alcool, droguri, tutun), factori socio-profesionali (stari de incordare psihica, emotii),
sedentarism
C: tulburari de exprimare si intelegere verbal
D: HTA, aterosleroza cerebrala, anevrisme, angioame, arterite
E: nicio variant nu e corecta

19. Hemoragia subarahnoidiana (meningee):


A: reprezinta un revarsat sanguine in spatiul subarahnoidian produs de rupture vasculara
de cauza primara
B: poate sa apara prin ruptura unui anevrism, sangerarea unei malformatii arteriovenoase,
rupture unui anevrism micotic
C: debutul tipic este brusc, in timpul unei activitati fizice, cu cefalee intense, sau pierdere
de constienta
D: nu poate sa apara prin ruperea unui anevrism
E: toate variantele sunt corecte

21. Encefalul este constituit din:


A: emisfere cerebrale
B: maduva spinarii
C: trunchi cerebral
D: nervi periferici
E: cerebelul

22. Scleroza multipla este:


A: cea mai frecventa dintre afectiunile demielinizante ale SNC
B: o afectiune virala
C: o afectiune parazitara
D:nicio afirmatie nu e corecta
E: o afectiune inflamatorie autoimuna , cu o evolutie de obicei cu pusee si remisiuni, dar si
cu un character constant de progresivitate care in timp duce la acumularea de deficite
neurologice

23. Din tratametul migrenei fac parte:


A: trat profilactic
B: tratamentul crizei
C: masuri generale
D: niciuna din variante
E: toate variantele de mai sus

24. Polineuropatia diabetic poate fi:


A: predominant sensitive
B: predominant motorie
C: vegetative
D: neuropatia nervilor cranieni
E:niciuna din variantele de mai sus
25. Siringomielia:
A: se asociaza sdr de neuron motor periferic cu sdr de neuron motor central
B: este o maladie degenerative, cu evolutie lent progresiva datorata existentei unei cavitati
intramedulare, care de obicei se dezvolta la nivelul maduvei spinarii
C: tulburarea de sensibilitate e caracteristica si constituie disociatia siringomielinica
D: se datoreaza unor mutatuii spontane in gena distrofinei de pe cromozomul Xp21
E: toate variantele de mai sus

ALGIILE CEFALICE

CEFALEEA
5. Atacul migrenos:
A. are 4 faze
B. faza prodromala cea mai constanta
C. Aura – debut cu pina la o ora inainte
D. Faza cefalalgica cu pina la 72 h
E. Stadiul post critic pina la 6 ore
R: A, C, D

6. faza prodromala:
A. este prezenta pina la 60 % din cazuri
B. poate dura până la 24 h inaintea declanşarii crizei
C. somnolenta, cascat
D. iritabilitate, hiperacctivitate
E. modificarea apetitului cu ingestie de dulciuri
R: B, C, D, E

7. Manifestarile vizuale ale aurei:


A. Amauroză tranzitorie
B. Disartrie
C. Disfonie
D. Scotoame
E. Scintilatii
R: A, D, E

8. daca 5 crize cefalagice au durata mai mare de 4 – 72 ore, sunt unilaterale pulsatile, de
intensiate mare, atunci diagnosticul cel mai probabil este:
A. migrena cluster
B. nevralgie cervicooccipitala
C. migrena comuna(fara aura)
D. epilepsie focala
E. stroke
R: C

9. migrena cu aura se poate prezenta ca:


A. cu aura tipica
B. migrena bazilara
C. migrena hemiplegica
D. cefalee cluster
E. toate de ami sus
R:A, B, C,

13. migrena cu aura tipica urmata de o hemiplegie persistenta citeva ore pina la o zi dupa
inceparea cefaleei poate fi:
A. migrena cu aura prelungita
B. in contextul AHC pozitive, migrena hemiplegica familiala
C. nevralgie trigemen
D. cefalee cervicooccipitala
E. nici una din cele enuntate
R: A, B

14. migrena bazilara:


A. frecventa intilnita la adultul tinar
B. secundar suferintei de trunchi cerebral
C. pacientul poate prezenta scurte pierderi de cunostiinta
D. este frecventa in scleroza multipla
E. se asociaza cu spondiloza cervicala
R: A, B, C

14. infarctul migrenos


A. aura care dureaza mai mult de 7 zile
B. indentificarea neuro imagistica a unui infarct cerebral corespunzator
C. datorat spamului arterial preungit
D. riscul creste prin asocierea migrenei cu cefaleea de tensiune anxioasa
E. toate de mai sus
R: B, C, D

15. diagnosticul diferential al migrenei cu aura include durerea din


A. AIT
B. Din nevralgia de trigemen
C. Simptomatica tumorala
D. Nevralgia de glosofaringian
E. A, C
R: E

16. cluster headache:


A. mai frecventa la barbati
B. incidenta maxima in jurul virstei de 55 ani
C. este mai frecventa la femei
D. debut in decadele 2 – 3
E. are caracter familial
R: A, D,

17. manifestarile cluster headache


A. poate dura pina la 3 ore
B. debut in aceeaasi perioada a zilei
C. perioade libere de pina la 5 ani
D. durerea nu iradiaza
E. sindrom claude Bernard Horner
R: A< B, C, E

18.

19. Nevralgia trigeminală


A. afecteaza predominant ramurile 1 si 2 ale trigemenului
B. afecteaza predominant ramurile 2, 3 ale trigemenului
C. poate fi primara sau simptomatica
D. secundara sau simptomatica
E. cauzata de o tumoră de bază de craniu
R: B, D, E

1. Epilepsia poate avea etoiologie:


A. Necunoscuta – epilepsie simptomatica
B. Necunoscuta – predispozitie genetica
C. Idiopatica – Secundara leziunilor cerebrale
D. Idiopatica – determinism multifactorial
E. Nici una de mai sus
R: B, D
2. Factorii cauzali in epilepsia secundara pot fi:
A. Determinism multifactorial
B. Prenatali: Infectii materne, iradieri, traumatisme abdominale
C. Postnatali: traumatisme obstetricale, contuzii, hematoame cerebrale
D. Postnatali: meningoencefalite
E. Nici unul de mai sus
R: B, C, D
3. Insuficiente organice care pot declansa crizele:
A. Insuficienta paratiroidiana
B. Acidoza respiratorie
C. Alcaloza respiratorie
D. Encefalopatie hipoxica
E. Coma hiperosmolara
R: A, B, E
4. Cauze determinante ale crizelor pot fi:
A. Hipocalcemia – predispune la absente
B. Excesul de alcool/ sevrajul
C. Afectarea hipoxica a creierului
D. A, B, C
E. B,C
R:E
5. Cancerul nu determina crizele epileptice prin:
A. metastaze cerebrale, leptomeningeale
B. infectii oportuniste
C. afectarea ischemica a creierului
D. terapia anticanceroasa
E. toate de mai sus
R: C
6. Dintre urmatorii factori, nu reduc pragul epileptic
A. Insuficienta hepatica
B. Uremia
C. Encefalopatia hipertensiva
D. Hiponatremia
E. Hipermagnezemia
R: E

7. Se asociaza cu o incidenta crescuta a crizelor


A. Eritropetina
B. Tratamentul cu ciclosporina
C. Vaccinurile
D. Substantele de contrast
E. Toate de mai sus
R: E

8. Diagnosticul epilepsiei
A. Necesita EEG
B. Este clinic
C. Doar prin observatie directa a crizei
D. Toate de mai sus
E. Nici una de mai sus
R: B

9. Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:


A. Debut paroxistic
B. Modificare starii de constienta
C. Postcritic somnolenta
D. Hipotonie musculara
E. Prezenta encefalopatiei hipertensive
R: A, B, C
10. Crizele focale motorii:
A. Sunt insotite de pierdere de cunostiinta
B. Focarul depaseste aria 4
C. Contractiile sunt limitate la un mb
D. Nu iradiaza
E. Focarul este situat in lobul fronta
R: C, D, E
11. Crizele jacksoniene:
A. Se pot extinde la un hemicorp
B. Regresia este in ordinea aparitiei
C. Cuprind mb superior, fata, mb inferior
D. Nu cuprind fata pentru ca respecta homunculul motor
E. Post critic poate apare deficit si afazie
R: A, C, E
12. Sunt corecte urmatoarele afrimatii:
A. Crize focale senzitive (somato-senzitive) Focarul – lobul parietal
B. Crize focale motorii – focarul lobul frontal
C.

13. Criza partiala complexa:


A. Asociaza modificarea starii de constienta
B. Apare inaintea sau dupa criza focala simpla
C. Aparitia unor activitati motorii simple sau complexe
D. Sfirsitul crizei este brusc cu reorientare imediata
E. Starea de constienta este pastrata
R: A, C

14. Manifestarile motorii complexe din criza partial complexa:


A. Gestuale – aranjare a hainelor, obiectelor, imbracare/dezbracare
B. Asociaza mioclonii
C. Verbale repetarea ultimului cuvint anterior crizei
D. Gelastice – accese de plins
E. Pavor nocturn
R: A, C
15. Criza de tip Absenta tipica prezinta clinic:
A. Debut brusc, intreruperea activitatilor
B. Pierderea constiientei cu durata mai mult de 10 minute
C. Pierderea tonusului muscular
D. Pot fi declansate de hiperventilatie si de fotostimulare
E. Asociaza automatisme simple
R: A,D, E
16. O criza epileptica cu debut si sfirsit mai lent si automatisme ale extremitatii cefalice
necesita diagnostic diferential intre:
A. criza de tip absenta tipica
B. Criza de tip absenta atipica
C. Lipotimie
D. Toate de mai sus
E. Nici una de mai sus
R:A, B
17. Absentele atipice:
A. Debut si sfirsit brusc
B. Hipotonia extremitatii cefalice
C. hipertonie cu retropulsie
D. au frecvent substrat organic
E. se pot manifesta dupa 30 ani
R: B, D
18. crizele mioclonice:
A. nu se insotesc de pierderea starii de constienta
B. miocloniile pot fi generalizate bilaterale
C. miocloniile pot fi localizate la nivelul gitului sau a mainilor
D. revenirea din criza este lenta facilitata de trezire
E. toate sunt adevarate
R: B, C, D
19. debutul si sfarsitul mai lent sunt caracteristice
A. miocloniilor
B. absentelor tipice
C. absentelor atipice
D. cataplexiei
E. tulburarilor psihogene
R:C
20. Criza tonico clonica este caracterizata de:
A. Debut si inceput lent
B. Faza tonica, clonica, coma, postcritic
C. Faza postcritica dureaza 1 – 2 minute cu recapatarea progresiva a cunostiintei
D. Pot fi forme particulare fara pierderea cunostiintei
E. In faza tonica apare contractia in flexie a trunchiului
R: B
21. Abolirea completa a tonusului muscular si cadere asociat cu pierdere de cunostiinta
este cel mai specifica:
A. Crizelor de absenta atipica
B. Crizelor focale complexe temporale
C. Crizelor de absenta tipica
D. Crizelor atone
E. Toate raspunsurile sunt corecte
R: D
22. Diagnosticul de epilepsie este exclus daca
A. Criza insoteste o suferinta organica cerebrala cronica
B. Criza recurente in context febril
C. Crize declansate de stimuli specifici, controlabili
D. Daca a 2- a criza survine la un interval de luna dupa prima
E. Doua criza spontane la un interval de o saptamina
R: B, C, E
23. Investigatia EEG:
A. Este utila pentru precizarea diagnostica, a localizarii si a tipului de criza
B. Este recomandat a se efectua in primele 2 saptamini post critic
C. Mai utila este inregistrarea in somn sau la privare de somn
D. A, B
E. A, C
R: E
24. Statusul epileptic
A. Este o urgenta neurologica
B. Are o durata mai mica de 5 min
C. Clinic sunt crize epileptice subintrante
D. Se poate manifesta ca lentoare psihică, somnolenţă, stupor, dezorientare
E. Serii de crize, intercritic pacientul isi recapata cunostiinta
R: A, C, D

Sindromul de ocluzie extracraniană a a. carotide cuprinde:

A. Semne arteriale
B. Semne neurologice
C. Semne arteriale si neurologice
D. Sindromul optico piramidal
E. Hemipareza predominant faciobrahiala
R: C?

2s. sindromul de ocluzie extracraniana NU cuprinde:

A. hemipareza predominant faciobrahiala


B. semne neurologice determinate de scaderea fluxului sangvin in artera
carotida
C. hemiplegie contralaterala si cecitate homolaterala
D. sufluri carotidiene
E. absenta pulsului carotidian
R: C

?3. Sindromul de ocluzie intracraniana a a. carotide se poate manifesta ca:

A. sd opticopirmaidal

B. hemipareza faciobrahiala moderata

C. hipoestezie profunda

D. sd. Ocluziv de porţiune terminală artera carotidă


E. parestezii faciobrahiale

R: A, D

4. sd. optico-piramidal se manifesta prin:

A.hemiplegie contralaterala

B. hemiplegie homolaterala

C. Hemiplegie homolaterala cecitate homolaterala

D. Hemiplegie contralaterala si cecitate contralaterala

E. cecitate homolaterala

R: A, E

5. Sd. ocluziv de portiune terminala a a. carotide se manifesta prin:

A. Semne neurologice foarte grave

B. hemiplegie controlaterală

C. Hemianopsie homonimă controlaterală

D. comă

E. Cecitate homolaterală

R: B, D

6s. Sindroamele de arteră cerebrală anterioară pot fi

A. superficial

B. profund

C. bilateral

D. anterior

E. A, B, C

R: E

7. Sindrom de arteră cerebrală anterioară superficial poate cuprinde:

A. Hemipareza/plegie predominant crurale

B. Reflex de apucare forţată

C. hemipareza/plegie egal distribuita

D. afazie transcorticala motorie

E. pareze de nervi cranieni

R: A, B, D

8. sindromul profund unilateral de a. cerebrala anterioara, NU cuprinde:


A. tulburari vegetative

B. hemipareza egal distribuita

C. hemipareză predominant facio brahială controlateral

D. hemianopsie homonima contralaterala

E. afectarea n cranieni

R: B, D, E

9s. sindromul de artera cerebrala medie superficial anterior nu cuprinde:

A. Hemipareza faciobrahiala contralaterala


B. Hemihipoestezie faciobrahiala contralaterala
C. Astereognozie, topoagnozie, tulburări de discriminare tactilă
D. Disfagie
E. Afazie motorie Broca
R: D

10. Infarctul in teritoriul arterei cerebrale medii poate determina următoarele sindroame:

A. Sindromul superficial anterior


B. Sindrom superficial posterior
C. Sd. Gerstman
D. Sd. Opticopirmaidal
E. Sd. Claude-Bernard-Horner
R: A, B, C

11. Sindrom superficial posterior de a. cerebrala medie cuprinde:

A. Hemianopsie homonimă controlaterală.


B. hemiataxie controlaterală
C. Afazie senzorială Wernicke, afazie senzorială transcorticală
D. Apraxie ideomotorie, apraxie constructivă.
E. Imposibilitatea de a distinge stânga de dreapta (leziune emisfer dominant)
R: A, C, D, E

12. Sd Gertsman:

A. apare in leziune de emisfer nedominant

B. apare in leziune de emisfer dominant

C. se caracterizeaza prin imposibilitatea de a distinge stg dr

D. se caracterizeaza prin afazie predominant motorie in leziunile de emisfer


dominant

E. toate de mai sus

R: B, C,

13S. sindromul profund de artera sylviana

A. este acelasi cu sindromul total de artera silviana

B. poate evolua catre coma deces, 50% din cazuri


C. se caracterizeaza prin hemihipoestezie contralaterala, hemipareza egal
distribuita, afazie mixta

D. toate cele de mai sus

E. nici una din cele de mai sus

R: C

14S. Sindrom de arteră coroidiană anterioară

A. apare mai frecvent în cazul ocluziei de arteră sylviană

B. apare mi frecvent in cazul ocluziei de a. cerebrală anterioară

C. apare mi frecvent in cazul ocluziei de a. comunicantă post

D. toate cele de mai sus

E. nici una dintre cele de mai sus

R: A,

15. Sindrom ocluziv de arteră vertebrală:

A. depinde de calibrul arterei trombozate

B. artere cu calibru mic se manifestă printr-un sindrom bulbar retro-olivar.

C. sindrom talamic

D. hemianopsie heteronima bitemporala

E. hemianopsie heteronima binazala

R: A, B

16. Sindrom ocluziv de arteră bazilară

A. se manifesta prin pareze nervi cranieni

B. modificari pupilare

C. infarcte bulbare

D. infarcte cerebeloase

E. nici una din cele de mai sus

17. Sindrom ocluziv de arteră bazilară nu este caracterizat de

A. ataxie cerebeloasa

B. tulburari somn veghe

C. hemianopsie homonima

D. hemianopsie heteronima

E. toate cele de mai sus


R: C, D

18S. sindromul retroolivar apare in

A. ocluzia a. cerebrale posterioare

B. ocluzia a. verterbrale dominanta

C. este rezultatul ocluziei unei ramuri de caibru mic din a. vertebrala

D. ocluzia a. silviene - teritoriul profund

E. toate cele de mai sus

R: C

19. Sindrom ocluziv de arteră bazilară poate fi caracterizat prin

A. hemipareza/tetrapareza

B. Modificari pupilare

C. miscari involuntare disociate ale globilor oculari

D. cecitate monooculara

E. prognostic sever

R: A, B, C, E

20S. Sindromul bilateral de artera cerebrala posterioara:

A. este frecvent

B. este rezultatul ocluziei a. cerebrale posterioare stg / dominante

C. pacientul este constient de tulburarea de vedere

D. este afectata vederea maculara

E. este pastrata vederea maculara

R: E

21. Sindrom de arteră cerebrală posterioară este caracterizat printr-un:

A. sindrom superficial - durerea spontană, cu caracter de arsură pe întreg hemicorpul


controlateral, hemihipoestezie de regulă profundă, hemianopsie controlaterală, hemipareză
discretă, hemiataxie controlaterală, hemisindrom extrapiramidal

B. sindrom profund - durerea spontană, cu caracter de arsură pe întreg hemicorpul


controlateral, hemihipoestezie de regulă profundă, hemianopsie controlaterală, hemipareză
discretă, hemiataxie controlaterală, hemisindrom extrapiramidal

C. sindrom superficial - hemianopsie homonimă controlaterală cu păstrarea vederii


maculare, tulburări de percepţie vizuală: halucinaţii vizuale, metamorfopsii, agnozii
vizuale si vizuo-spaţiale prosopagnozia, tulburări de memorie

D. poate fi bilateral - de natura embolica


E. Sindromul de răspântie subtalamică rar întâlnit caracterizat prin: hemipareză,
hemianestezie, fără hiperpatie, hemianopsie homonimă, hemisindrom neocerebelos,
hemicoreoatetoză

R: B, C, E

22. sindromul superficial de a. cerebrala posterioara se caracterizeaza prin:

A. tulburari de perceptie vizuala: halucinaţii vizuale, metamorfopsii

B. tulburări de comportament ca apatie, indiferenţă,

C. tulburari de comportament: euforie, dezinhibiţie comportamentală

D. tulburări de memorie

E. tulburări de memorie topografică

R: A, D, E

23. sindromul profund de a. cerebrala posterioara se poate manifesta prin:

A. sindrom talamic

B. tulburari de schema corporala

C. sindrom de raspintie talamic

D. toate cele de mai sus

E. sindrom moria

R:A, C

24. patologia vasculara cerebrala cuprinde:

A. Atacul ischemic tranzitor (AIT)

B. Infarctul cerebral

C. scleroza multipla

D. Hemoragia cerebrală

E. Traumatismele craniene

R: A, B, D

25. ischemia cerebrala include

A. Encefalopatia hipertensivă

B. Atacul ischemic tranzitor (AIT)

C. Infarctul cerebral

D. Hematom intraparenchimatos primar

E. toate cele de mai sus

R: B, C
26. Atacul ischemic tranzitor (AIT)

A. Reprezintă atingerile focale cerebrale ireversibile având o durată de câteva minute până
la 1 oră.

B. poate avea caracter repetitiv la intervale variate la acelaşi individ.

C. este incriminata tromboza arteriala

D. este incriminata tromboza venoasa

R: A, B,

27. Atacul ischemic tranzitor (AIT)

A. poate avea caracter repetitiv la intervale variate la acelaşi individ.

B. Este incriminat mecanismul embolic prin trombi rezultaţi din ulcerarea plăcii de aterom, fara
dezintegrarea rapidă a trombusului

C. poate fi favorizat de existenta unei stenoze strinse cu placa de aterom ulcerata

D. Se estimează că doar 50% din toate AIT-urile sunt adevărate, restul sunt microinfarcte.

E. Reprezintă atingerile focale cerebrale total reversibile având o durată de câteva minute până la
2 ore

R: A, C, D

28. Atacul ischemic tranzitor (AIT) se caracterizeaza prin:

A. Simptomele se instalează brusc. au caracter deficitar şi depind de teritoriul afectat

B. appare in teritoriul carotidian

C. apare in teritoriul vertebro-bazilar

D. apare doar in teritoriul a. cerebrale posterioare si medii

E. apare doar in teritoriul a. silviene

R: A, B, C

29. Atacul ischemic tranzitor (AIT) se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. hemipareză

B. hemihipoestezie

C. crizele jacksoniene

D. cecitate monoculară tranzitorie

E. toate cele de mai sus

R: A, B, D

30. Atacul ischemic tranzitor (AIT) se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. in teritoriul carotidian: vertij rotator, diplopie, tulburări de vedere bilateral, ataxie, greţuri,
vărsături, crize” drop-attack

B. in teritoriul vertebro-bazilar: diplopie, disfonie, disfagie, parestezii linguale, pareze


membre uneori în basculă

C. in teritoriul carotidian: hemipareză, hemihipoestezie, parestezii greu de diferenţiat de


crizele jacksoniene, tulburări de vedere

D. Toate de mai sus

E. nici una din cele de mai sus

32. Infarctul cerebral se caracterizează prin:

A. suferinţa ischemică tranzitorie a parenchimului cerebral într-o arie delimitata

B. apare in conditiile în care debitul sanguin cerebral scade sub pragul de 10-25ml/100 g
ţesut\minut, secundar ocluziei vasculare cerebrale

C. este a treia cauza de deces dupa cancer si bolile cardiace

D. suferinţa ischemică definitivă a parenchimului cerebral

E. toate de mai sus

R: B, C, D

33. Infarctul cerebral se caracterizează prin:

A. factori de risc ce tin de rasa (caucazienii au risc crescut)

B. fctori de risc ce tin de virsta, peste 65 ani

C. HTA, ateroscleroza, DZ

D. epilepsia

E. fumat, obezitate, sedentarism, consum de alcool

R: B, C, E

34. Infarctul cerebelos:

A. frecvent cu infarcte de trunchi cerebral, diencefalice, emisferice.

B. Debutul poate fi brusc cu cefalee, vertij rotator, vărsături, lateropulsie.

C. se diferentiaza de hemoragia cerebeloasa pe baza semnelor clinice

D. spre deosebire de hemoragia cerebeloasa, are evolutie favorabila

E. se poate complica cu hidrocefalie

R: A,E

35. infarctul cerebelos se manifesta clinic prin:

A. dismetrie, hipermetrie, tremor intenţional


B. lateropulsie

C. hemipareza

D. semne de nervi cranieni prin ischemia trunchiului cerebral de cerebelul


edematiat

E. semne de nervi cranieni prin compresia trunchiului cerebral de cerebelul


edematiat

R: A, B, E

36. diagnosticul de infarct cerebral se pune pe urmatoarele:

A. tablou clinic

B. prezenta factorilor de risc: HTA, DZ, dislipidemie

C. CT cerebral

D. existenţa unor afecţiuni epilepsie, dementa - care pot determina infarct cerebral

E. doppler venos

R: A, B, C

37. Diagnostic diferenţial se impune cu:

A. hemoragia cerebrală (imagistic)

B. tumori (sd. HIC, imagistic)

C. encefalită (febră, LCR)

D. scleroza multiplă (imagistic, prezenta factorilor de risc vasculari)

E. hematom subdural (denivelarea stării de conştienţă, imagistic).

R: A, B,C, E

?38. Evoluţie şi prognostic infarct cerebral:

A. mortalitate de 25%

B. se pot complica herniere transtentorială

C. complicatiile sistemice hidrocefalia

D. complicatiile neurologice duc la deces mai frecvent in a 2a saptamina

E. Din a 2 a până în a 4-a săptămână decesul se datorează complicatiilor sistemice

R: A, B, E

39. care dintre manifstarile clinice din infarctele lacunare nu rezulta prin leziuni la nivelul:

A. Piciorului pontin - determina hemipareza motorie pura


B. Infarcte talamice - hemipareza motorie pura
C. infarct al piciorului pontin – hemianopsie cotralaterala
D. infarct genunchi si brat capsula interna - hemipareza motorie pura cu dissartrie
si mina inabila
E. infarct brat capsula interna - sd astazo abazic
R: B, C, D, E

40. lacunarismul cerebral:

A. caracterizeaza bolnavii cu un cumul de infarcte lacunar


B. poate determina parkinsonismul vascular
C. poate determina sd astazo abazic
D. sunt cauza declinului cognitiv din b alzheimer
E. pot duce la tulburari de fonatie deglutitie din miastenia gravis

1. Dintre urmatoarele se incadreaza intre semnele premotorii ale b Parkinson


A. Fragmentarea somn nocturn
B. Constipatie
C. Tulburari de coordonare usoare, asimetrice
D. Hipotensiune ortostatica
E. Exces de saliva
R: A, B, D, E
2. Semnele predictive pentru Parkinson nu se regasesc:
A. Depresie.
B. Asimetria balansului bratelor
C. Dermatita seboreica
D. Scaderea dexteritatii la scris, imbracat
E. Prezenta tremorului
R: A, C, E
3. Simptomele non motorii din boala Parkinson:
A. Depresie
B. Tulburari de comportament, de control al impulsurilor
C. Diminuarea gindirii abstracte, tulburari de memorie – de la debut
D. Discrete akinezie globala
E. Hipertonie
R: A, B,

4. hipertonia din boala parkinson:


A. determina atitudinea in “semn de intrebare”
B. determina diminuarea reflexelor de postura
C. poate fi evidentiata pri manevra Vasilescu
D. apare semnul rotii dintate
E. dificultati de intoarcere
R: A, D, E

5. Tremorul Parkinsonian apare in:


A. Este semnul cel mai putin intilnit
B. Are o frecventa de 4 -6 c/s
C. Este postural
D. Apare semnul numaratului banilor
E. Precoce sunt interesati si m barbiei
R: B, C, D

6. nelinişte psihomotorie caracterizată prin necesitatea de a se deplasa continuu – pe care


b parkinsonieni o resimt este:
A. o nevroza
B. hipokinezie
C. anxietate
D. akatisie
E. toate de mai sus
7. triada tremor, bradikinezie, rigiditate sunt suggestive pentru
A. dementa
B. Parkinson
C. Scleroza multipla
D. Tremor essential
E. Sdr panstriat
R: B
8. Hipokinezia bradikinezia:
A. Duce la pierderea autonomiei bolnavului
B. Duce la aparitia sialoreei
C. Perturba balansul mb superioare
D. Determina micrografie
E. Incetinirea tranzitului intestinal
R: A, B, D
9. Tulburarile vegetative:
A. Sunt sindromul cardinal in Parkinson
B. Hiperhidroza palmara si plantar
C. Tulburari de mictiune
D. Accelerarea tranzitului intestinal
E. Hipersalivatie
R: B, C

10. Tulburari psihice


A. Bradipsihie
B. Bradikinezie
C. Dementa pina in 80% din cazuri
D. Dementa pina in 30% din cazuri
E. Depresie
R: A, D, E
11. Nu apartin tulburarilor de postura:
A. Akinezia:
B. Pierderea miscarilor mici
C. Rigiditatea
D. Tendinta de cadere in fata
E. Akatisia
R: A, C, E

12. Diagnosticul pozitiv in boala Parkinson:


A. 2 semne dintre: tremor, rigiditate, bradikinezie, tulburări postural
B. BIlateralitaea manifestarilor
C. Prezenta Babinski
D. Diminuarea volumului s negre RMN
E. Toate de mai sus
R: A, D
13. Exclude diagnosticul de boala Parkinson:
A. Atrofie cerebeloasa severa la CT
B. Bradikinezie
C. Diminuarea reflexelor de postura
D. Crize oculogire
E. Disautonomii severe si precoce
R: A, B, D, E

14. Pacientii care prezinta un tablou clinic asemanator bolii Parkinson, dar asociaze semne
clinice sau modificari paraclinice determinate de alte leziuni la nivelul altor nivele ale
sistemului nervos central au:
A. Boala Parkinson
B. degenerescenţe olivo-ponto-cerebeloase
C. Sdr Parkinson plus
D. Sdr parkinsonian
E. Toate de mai sus
R: B, C

15. coreea acuta:


A. este un sdr parkinsonian care apare la copii
B. este de doua ori mai frecventa la sexul feminine
C. este o complicatie a reumatismului articular acut
D. A, C
E. B, C
R: E
16. Coreea acuta:
A. Apare la copii si adolescent
B. 30% din cazuri apare la 2- 3 luni dupa un episode acut de febra reumatismala
C. Debut cu hipertonie, hiperkinazie, miscari involuntare
D. Hipersalivatie
E. Noduli duri pe suprafetele articulare
R: A, B
17. Din punct de vedere clinic
A. Miscari involuntare coreice
B. Grimase muscular a nivelul fetei
C. 50% din cazuri cardita reumatismala
D. Musculatura fetei este cel mai putin afectata
E. Noduli subcutanati nedurerosi
R: A, B, D, E
R: A, D, E
18. Coreea Huntington:
A. Determinate de prezenta unei trinucleotide istabile
B. Debut dupa 50 ani mostenita de la tata
C. Nu exista mutatii spotane
D. Apare hiperkinezie cu miscari coreo atetozice
E. Delir, dementa
R: A, D, E

19. Boala Wilson:


A. Denerescenta hepato lenticulara:
B. Autozomal dominant
C. Autozomal recesiva
D. ceruloplasmina
E. ATP aza transportatoare a Fe
R: A, C, D
20. Dengenerscenta hepato lenticulara:
A. Acumularea toxica a cuprului la nivelul Ficatului, creier
B. Creste cuprul urinar
C. Anemie feripriva
D. Insuficienta hepatica
E. Disartrie disfagie
R: A, B, D, E

21. Tabloul clinic neurologic cel mai frecvent intilnit:


A. Inel Kayser Fleischer
B. Distonie de tip extrapiramidal
C. Flapping
D. Depresie
E. Anemie hemolitica
R: B, C

PATOLOGIA SISTEMULUI MUSCULAR

DISTROFIILE MUSCULAR PROGRESIVE

1. Distrofiile musculare:
A. Sunt afectiuni musculare determinate genetic
B. Afecteaza musculatura centurilor
C. Pot avea transmitere recesiva
D. Pot avea transmitere autozomal dominanta
E. Toate de mai sus
R: E.

2. Urmatoarele au transsmitere autozomal dominanta:


A. DMP facio scapulo humerala
B. DMP Duchene
C. DMP de centura
D. DMP oculofariangiana
E. Toate de mai sus
R: A, D

3. DMP Duchene:
A. Mutatii in gena distrofinei
B. Debut 20 ani
C. Deces a 3a decada
D. Apare insuficienta respiratorie – in evolutie
E. Poate apare pseudihipertrofie musculara tranzitorie
R: A, C, D, E

4. tabloul clinic al DMP Duchene consta in:


A. initial diminuarea fortei muculare la nivelul centurii pelvine
B. debut la virsta de 2 – 3 ani
C. semnul lui Gowers prezent
D. imobilizarea >20 ani
E. retractii tendinoase
R: A, B, C, E
5. DMP Duchene:
A. Scolioza cu lordoza lombara exagerata
B. Dupa 5 ani cardiomiopatie
C. Retard mental
D. ROT vii
E. Pacientii pot prezenta deformatri scheletice grave
R: A, C, E

6. proteina structurală legată de sarcolemă furnizând integritatea structurală a membranei


musculare în timpul ciclurilor contracţie-relaxare:
A. este distrofina
B. se gaseste in m scleletici
C. se gaseste in fibrele m netede
D. se gaseste in m cardiac
E. toate de mai sus
R:E

7. Deficitul motor care afecteaza musculatura ceturii pelviene:


A. Caracterizeaza DMP – forma pelvina
B. Deficit de forta proximala mb inf
C. ROT vii
D. greutate la urcarea scărilor, flexia gambelor şi ridicarea de pe scaun
E. toate de mai sus
R: A, B, D

8. DMP forma scapulara


A. Prognostic favorabil cu evolutie lent progresiva
B. Poate determina retractii la nivelul articulatiilor coatelor
C. Fatigabilitate la ridicare mainilor deasupra capului
D. Uneori prinde musculatura latero cervicala
E. Nici una de mai sus
R: B, C, D

9. DM facioscapulo humerala
A. Predomina la femei, cu transmitere autozomal dominanta
B. Progresia rapida a amiotrofiei
C. Are evolutie benigna
D. Scapula alata
E. Facies miopatic
R: C, D, E

10. Defictul de forta al centurii scapulo humerale, faciesul miopatic, buzele de tapir sunt
specifice pentru:
A. DMP forma scapulara
B. DM facioscapulo humerala
C. Diagnosticul se stabileste pe baza enzimelor de laborator
D. DMP distala
E. Nici un rapuns corect
R: B

11. Tabloul clinic al DM facio scapulo humerala cuprinde:


A. Amiotrofia centurii scapulo humerale
B. enoftalmie
C. Atrofia m temporal
D. Talie de viespe
E. Buza de tapir
R: A, C, E

12. miastenia gravis


A. afecteaza jonctiunea neuromusculara
B. nu s a demonstrat o predispozitie genetica
C. se asociaza cu modificari ale timusului de tip timom
D. se formeaza ac anti acetil colina
E. este un defect al membranei presinaptice
R: A, C,D

13. miastenia gravis poate fi asociata cu:


A. tiroidita
B. nevrita optica
C. dermatomiozita
D. scleroza multipla
E. epilepsie
R: A, C

14. forma oculara:


A. 40% vor dezvolta forma generalizata in 2 ani
B. Clinic: ptoză, diplopie unilaterală sau bilaterală
C. Pareza de CN III
D. A, B
E. A,C
R:D

15. Tabloul clinic miasteia gravis:


A. Debut intre 15-20 ani, doar la femei
B. Astenia musculara dependenta de efort
C. Dipareza faciala
D. Caderea capului
E. A,B, C
R: B, C

SIn scleroza multipla

A. Leziunile demielinizant inflamatorii reprezinta substratul patogenetic pirmar


B. Oligodendrocitele au o functie anormala
C. Degenerscenta axonala este procesul patogenetic in forma primar progresiva
D. Exista un substrat autoimun impotriva proteineelor mielinei
E. degenerescenţa axonală este cauza majoră a invalidităţii progresive şi
ireversibile
R: B, D, E

1. Substratul fiziopatogenetic al sclerozei multiple:


A. Nu implica modificarea permeabilitatii pabrierei hematoencefalice
B. Implica o suferinta axonala si gliala
C. Afectarea este exclusiva a proteinei mielinice
D. Este o afectiune mediata imun
E. Caracteristic inflamatie demielinizare la nivelul mielinei si oligodendrocitelor
R: B, D, E

2. Diseminare in timp si spatiu a leziunilor


A. Este baza de diagnostic in SM
B. Este adevarat doar pentru forma cu recaderi
C. Este rezultatul exclusiv al observatiilor clinice
D. Se bazeaza pe criteriile elaborate de Posner
E. Toate afirmatiile sunt corecte
3. Scleroza multipla
A. debuteaza mai rar in copilarie
B. puseul afecteaza constant aceeasi zona din SNC
C. remisiunea este completa la tineri si copii
D. este o afectiune benigna daca debuteaza la virsta adolescentei
E. poate evolua cu atcuri succesive si dizabilitate severa
R: A, E

4. nu reprezinta tulburari senzitive ale sclerozei multiple


A. Semnul Lhermitte
B. Durerea lombara
C. Halucinatii vizuale
D. Scaderea distantei de mers
E. Ataxia
R: C, D, E

5. Tulburarile motorii in SM RR pot fi:


A. Parapareza
B. Parapereza apare doar in formele progresiva
C. Spasticitate
D. ROT diminuate
E. Extensie plantara unilateral
R: A, , E

6. Nevrita optica retrobulbara


A. apare in sdr de sinus cavernos
B. in paralizia de CNIII
C. in afectarea n. Optic
D. in leziuni la nivelul radiatiilor lui Gratiolet
E. in scleroza multipla
R: C, E

7. pierderea monooculara a vederii insotita de durere si senzatii luminaoase la


miscarea ochiului::
A. afectarea CNIII evidentiat prin abolirea reflexului fotomotor
B. este insotita de diplopie
C. determina atrofie optica atunci cind este afectata protiunea distala a n optic
D. pacientii pot dezvolta sm in urmatorii 5 ani
E. este sugestiva pentru nevrita optica
R: C, D, E
8. Tulburarile functiilor trunchiului cerebral:
A. Vorbirea exploziva
B. Pareza faciala
C. Diplopie
D. Hemianopsie heteronima
E. Vertij
R: B, C, E

9. Crizele paroxistice in SM:


A. Pot fi crize epileptice
B. Crizele epileptice nu pot apare ca forma de debut
C. Crize de drop attack
D. Ataxia oculara apare intermitent
E. Ataxia oculara nu poate fi un fenomen paroxistic
R: A, C, D

10. Criteriile de diagnostic in SM:


A. Cele mai utilizate sunt criteriile Barkhoff
B. Criteriile Barkhoff au valoare predictiva in CIS
C. Sunt reprezentate de criteriiile MC Donalds
D. Toate afirmatiile sunt adevarate
E. Nici o afirmatie nu este corecta
R: B,C

11. Un pacient de 25 ani a prezentat 2 episoade (la un an diferenta) de hipoesteize in


hemicorpul dr, imagistic s au evidentiat leziuni in substanta alba periventriculara
cu aspecte de degete de manusa si o leziune care prinde contrast la nivelul coloanei
cervicale:
A. Diagnosticul este de SM probabila
B. Diagnosticul este de SM posibila
C. Diagnosticul este de SM Certa
D. Nu se poate pune diagnosticul
E. Asteptam al doilea puseu clinic pentru confirmare

1. Un pacient cu facies miopatic inexpresiv cu atrofie m temporali, maseteri insotit de


amiotrofii distale membre S si I la care se poate evidentia „mina de acaparator”:
A. Prezinta boala Thomsen dc are EEG cu unde cerebrale lente
B. Prezinta miotonie Steinert dc prezinta imagistic leuencefalopatie
C. Are o afectiune autozimal recesiva
D. Poate prezenta cardiomioptie in evolutie
E. Nici una din cele de mai sus
R: B, D

2. Boala Thomsen
A. Este autozomal recesiva
B. Predominant la sexul masculin
C. Sdr miotonic este asemator cu miotonia steinert
D. Prezinta atrofia m maseteri
E. Prezinta astect herculean
R: B, C, E

3. Nevralgia sciatica
A. Afectare n sciatic cea mai frecventa
B. Afectarea radiculara
C. Afectare plex lombar
D. Durerea se intensifica la umezeala, frig, efort
E. Manevra lassegue este negativa
R: B, D

4. La examinarea unui pacient cu nevralgie de sciatic se evidentiaza:


A. Manevra lassegue negativa la 45 grade
B. Hipotonie fesiera
C. Hiperreflexie Achileeana
D. Semne de leziune piramidala
E. Hipoestezie dematomer L4
R: B

5. Mersul stepat apare in:


A. nevralgia de sciatic popliteu intern
B. Nevralgia sciatic popliteu extern
C. Sdr de coada de cal
D. Sdr vertebral
E. In oricare intr un anume moment evolutiv
R: B

6. Discurile intervertebrale
A. Au rol de amortizare a socurilor
B. Contin un inel fibros
C. Nu asigura mobilitatea coloanei vertebrale
D. Cotin un nucleu pulpos care poate hernia anterior sau postero lateral
E. Toate de mai sus
R: A, C, D

7. Hernierea nucleului pulpos poate fi produsa de:


A. Stranut
B. Ridicari vicioase
C. Acciddentari la sport
D. Nici una de mai sus
E. Toate de mai sus
R: E

8. Durere intensă care se propagă de la nivelul feselor, pe fața posterioară a coapsei:


A. Caracteristica pentru henia de disc L4
B. Caracteristica pentru compresiunea la nivel L5 – S1
C. Caracteristica pentru compresiune pe n sciatic
D. Poate sa fie acompaniate de o durere joasa
E. De obicei este bilaterala
R: B, C, D

9. Pareza bilaterala de sciatic popliteu extern si intern apare in:


A. sdr de coada de cal complet
B. leziunea L2 – L4
C. leziunea L4 – L5
D. leziunea L5 – S2
E. sdr coada de cal mijlociu
R: D, E

10. sdr de coada de cal inferior:


A. anestezie in sa
B. tulburari trofice
C. tulburari sfincteriene
D. tulburari sexuale
E. pareza bilaterala de n obturator
R: A, C, D,

1. Diagnosticul AVC hemoragic se bazeaza pe


a) Examenul clinic neurologic
b) Trombectomie
c) Examenul imagistic ( CT obligatoriu)
d) Tromboliza
e) Nici o varianta nu este corecta

2. Examenul clinic neurologic in AVC hemoragic constata


a) Istoric cu debut brusc cel mai adesea, cu cefalee intensa
b) Aparitia unui deficit neurologic
c) Semne de hipertensiune intracraniana
d) Raluri bronsice
e) Modificari EKG

3. * In cazul unui AVC hemoragic, la CT se observa


a) Revarsat sanguin hiperdens
b) Hipodensitate in teritoriul ACM
c) Formatiune tumorala
d) Toate variantele sunt corecte
e) Nici o varianta nu este corecta

4. Masurile terapeutice generale, in cazul unui AVC hemoragic includ


a) Scaderea prompta a tensiunii arteriale daca are valori peste 180/110 mmHg
b) Trebuie mentinuta o perfuzie cerebrala peste 60 mmHg
c) Valorile TA trebuie constant controlate pentru preventia secundara a recurentelor
hemoragice
d) Valorile TA nu au nici o importanta in cazul unui AVC hemoragic
e) Valorile TA trebuie mentinute peste 180/110 mmHg

5. * Principalele recomandari pentru tratamentul medical al unui AVC hemoragic sunt


a) Pacientii cu tulburari severe de coagulare trebuie sa primeasca tratament de substitutie
corespunzator
b) Nu trebuie sa primeasca tratament cu factori de coagulare daca au INR crescut excesiv
c) Nu se admninistreaza niciodata doze mici de heparina cu greutate moleculara mica
d) Tratament antiagregant
e) Nici o varianta nu este corecta

6. In privinta tratamentului chirurgical, in cazul unui AVC hemoragic, principalele recomandari prevad
a) La pacientii cu hidrocefalie secundara si cu alterarea starii de constienta se poate face
drenaj ventricular
b) Se poate lua in consideratie evacuarea hematoamelor mai mari de 30 ml, localizate la
mai putin de 1 cm profunzime fata de scoarta
c) Valorile TA nu au nici o importanta in cazul unui AVC hemoragic
d) Rata mortalitatii este mai scazuta la pacientii la care nu s-a facut evacuarea precoce a
hematomului
e) Craniectomia larga decompresiva nu este niciodata recomandata la pacientii cu edem
cerebral foarte mare

7. Hemoragia subarahnoidiana
a) Se refera la aparitia unui revarsat sanguin in spatiul subarahnoidian
b) Pot fi: traumatice si non-traumatice
c) De obicei sunt localizate intraparenchimatos
d) Toate variantele sunt corecte
e) Nici o varianta nu este corecta

8. * Cea mai frecventa cauza a hemoragiilor suarahnoidiene este reprezentata de


a) Obstructia unei artere mari cerebrale
b) Puseele hipertensive
c) Anevrisme arteriale intracraniene saculare rupte
d) Vasospasmul cerebral
e) Nici o varianta nu este corecta

9. Diagnosticul hemoragiei subarahnoidine se bazeaza pe


a) Tablou clinic caracteristic (cefalee instalata brusc-descrisa drept ”cea mai intensa durere
de cap din viata”, insotita de fotofobie si semne de iritatie meningeana)
b) Examenul clinic obiectiv neurologic si general
c) CT cranio-cerebral nativ
d) Nu este ncesar exmenul CT la debut
e) Vasospasmul cerebral

10. Tratamentul hemoragiei subarahnoidiene include


a) Controlul si monitorizarea tensiunii arteriale
b) Tratamentul vasospasmului cerebral
c) Cliparea chirurgicala a anevrismului rupt sa embolizarea endovasculara a anevrismului
rupt
d) Tratament antiagregant
e) Tratament cu imunoglobuluie

11. Cauze mai rare de hemoragie subarahnoidiana non-traumatica sunt


a) Accidentul vascular ischemic
b) Malformatii arterio-venoase (MAV) intracraniene sau spinale
c) Boala moya-moya
d) Hemoragia lobara
e) Vasospasmul cerebral

12. * Cea mai frecventa localizare a anevrismelor arteriale intracraniene este


a) Venele cerebrale
b) Mezencefalul
c) Partea anterioara poligonului Willis (a. comunicanta anterioara, a. cerebrale anterioare)
d) Sinusurile anterioare ale fetei
e) Sinusul transvers

13. Cele mai frecvente cauze ale AVC hemoragice, intracerebrale sunt
a) HTA cronica
b) Angiopatia amiloida
c) Malformatiile vasculare
d) Trombozele venoase profunde
e) Infarctele cerebrale

14. AVC hemoragice recunosc doua categorii mari de entitati clinice


a) Hemoragiile cerebrale intraparenchimatoase
b) Hemoragiile subarahnoidiene
c) Infarctele cerbrale
d) Tromboflebitele cerebrale
e) Nici o varianta nu este corecta

15. Sindroamele clinice determinate de AVC ischemice se clasifica in functie de


a) Tipul de artere (mari sau mici)
b) Tipul de vene
c) Localizarea lor in raport cu structurile cerebrale (profunde sau corticale)
d) Localizarea lor
e) Etiologie

16. Sindroamele lacunare pot fi subdivizate in


a) Hemianopsie homonima
b) Hemianopsie heteromima
c) Hemihipoestezie pura
d) Sindromul dizartrie-mana inabila
e) Hemipareza ataxica

17. Sindromul de artera coroidiana anterioara determina


a) Hemipareza
b) Afazie
c) Agrafie
d) Hemihipoestezie
e) Hemianopsie homonima controlaterala

18. * Sindromul de artera cerebrala anterioara prezinta ca element clinic sugestiv


a) Hemihipoestezie controlaterala predominanat crurala si proximal brahiala
b) Hemipareza controlaterala predominant crurala si proximal brahiala
c) Hemipareza controlaterala relativ uniform distribuita
d) Hemipareza contralaterala predominant facio-brahiala
e) Hemipareza controlaterala predominant brahiala

19. Sindromul frontal are ca manifestari


a) Abulia
b) Mutismul
c) Apatia
d) Astazo-abazia
e) Alexia

20. Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana) totala se poate manifesta cu


a) Coma profunda
b) Hemiplegie totala proportionala de tip capsular
c) Hemipareza predominant facio-brahiala
d) Hemianestezie
e) Hemianopsie heteronima

21. Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana) – ramuri corticale inferioare se prezinta clinic prin
a) Neglijarea hemispatiului contralateral (in leziuni de emisfer dominant)
b) Neglijarea hemispatiului contralateral (in leziuni de emisfer non-dominant)
c) Tulburari afazice-mai frecvent de tip Wernicke (in leziuni de emisfer non-dominant)
d) Tulburari afazice-mai frecvent de tip Wernicke (in leziuni de emisfer dominant)
e) Tulburari afazice-mai frecvent de tip Broca (in leziuni de emisfer non-dominant)

22. Sistemul arterial vertebro-bazilar iriga


a) Trunchiul cerebral
b) Cerebelul
c) 1/3 mijlocie din emisferele cerebrale
d) Diencefalul
e) Teritoriul cerebral anterior

23. * Sindromul Wallenberg este


a) Un sindrom preolivar
b) Un sindrom retro-olivar
c) Un sindrom pontin
d) Un sindrom mezencefalic
e) Nu este un sindrom altern

24. Sindromul Wallenberg se caracterizeaza prin


a) Tulburare alterna de sensibilitate termo-algezica (trigerminal ipsilateral, spino-talamica
contralateral)
b) Tulburare alterna de sensibilitate termo-algezica (trigerminal ipsilateral, spino-talamica
ipsilateral)
c) Sindrom vestibular
d) Disfagie
e) Nu apar tulburari de sensibilitate

25. Sindromul de artera cerebeloasa postero-inferioara se poate manifesta prin


a) Vertij
b) Nistagmus
c) Ataxie
d) Fara tulburari de limbaj
e) Sindrom Horner contralateral

26. In cazul sindromului de artera cerebrala posterioara poate apare


a) Sindromul de „top de bazilara”
b) Agrafie
c) Alexie
d) Hemihipo-/anestezie ipsilaterala
e) Tulburari de memorie

27. Pacientii cu suspiciune de AVC/AIT


a) Trebuie sa aiba acces imediat la examinarea CT cerebrala
b) Trebuie sa aiba acces imediat la examinarea IRM cerebral
c) In caz de examinarea CT cerebrala, se recomanda utilizarea secventelor de difuziune si de
perfuzie
d) In caz de examinarea IRM cerebral, se recomanda utilizarea secventelor de difuziune si
de perfuzie
e) In cazul acestora, nu se recomanda prelevarea de probe biologice

28. CT cerebral poate exclude


a) Un AVC hemoragic
b) Un AVC ischemic
c) O tumoră cerebrală
d) Un infarct bulbar
e) Un infarct cerebelos

29. CT cerebral confirmă natura ischemică a AVC prin


a) Hipersemnal în T2
b) Stergerea giraţiilor corticale într-o zonă a unui emisfer cerebral
c) Stergerea liniei de demarcaţie între cortex şi substanţa albă subcorticală
d) Scăderea discretă a densităţii într-o zonă a creierului superpozabilă pe un teritoriu
vascular
e) Nu apare prezenţa contrastului spontan a arterei cerebrale medii lezate corespunzătoare
tabloului clinic

30. * Edemul cerebral


a) Nu poate determina efect de masă
b) La CT nu se poate observa cât este de sever
c) Edemul cerebral malign nu cedează la tratamentul medicamentos
d) Edemul cerebral malign nu impune craniectomie largă decompresivă de urgenţă
e) Craniectomia largă decompresivă de urgenţă nu adduce beneficii în edemul cerebral
malign

31. În AVC-ul ischemic acut


a) Vizualizarea unor elemente hemoragice în zona de infarct cerebral va contraindica o
terapie de reperfuzie rapidă
b) Vizualizarea unor elemente hemoragice în zona de infarct cerebral nu va contraindica o
terapie de reperfuzie rapidă
c) Nu trebuie să se realizeze de urgenţă un examen electrocardiografic
d) Examenul ultrasonografic echo-Doppler al vaselor cervico-cerebrale se impune ca urgenţă
de linia I
e) Examenul clinic general este de maximă importanţă

32. Examenul ultrasonografic echo-Doppler al vaselor cervico-cerebrale


a) Presupune numai examinarea arterelor carotide interne în segmentul cervical
b) Nu presupune numai examinarea arterelor carotide interne în segmentul cervical
c) Nu presupune examinarea arterelor veretebrale
d) Presupune şi examinrea arterelor vertebrale
e) Trebuie obligatoriu completat u examenul Doppler transcranian (TCD)

33. * În ceea ce priveşte imagistica AVC/AIT


a) Ultrasonografia echo-Doppler a vaselor cervico-cerebrale nu este utilă în urgenţă în
cazurile de AIT
b) Ultrasonografia echo-Doppler a vaselor cervico-cerebrale nu poate evidenţia leziuni
majore ale peretelui vascular
c) Angiografia cu substanţă de contrast prin cateterism arterial nu este o investigaţie invazivă
d) Metoda imagistică de elecţie este IRM standard în regiunea gâtului în cazul suspiciunii de
disecţie arterial
e) Echocardiografia transtoracică şi transesofagiană se recomandă în toate cazurile

34. Măsuri terapeutice generale în terapia de urgenţă a AVC-ului ischemic


a) Terapia de reperfuzie cu rt-PA
b) Monitorizarea intermitentă a statusului neurologic
c) Se recomandă profilaxia cu antibiotice la bolnavii imunocompetenţi
d) Administrarea de oxigen dacă saturaţia scade sub 95 %
e) Administrarea de oxigen dacă saturaţia scade sub 85 %

35. În terapia de urgenţă a AVC ischemic


a) Se foloseşte doar soluţie salină 0,9 % pentru menţinerea echilibrului hidric
b) Nu se folosesc soluţii glucozate
c) Se folosesc doar soluţii glucozate
d) In primele 48 ore de la producerea unui AVC ischemic se recomandă aspirină pe cale
orală în doză de 300 mg
e) In primele 48 ore de la producerea unui AVC ischemic se recomandă aspirină pe cale orală
în doză de 200 mg

36. Măsuri terapeutice generale în terapia de urgenţă a AVC ischemic


a) Daca glicemie este scăzută sub 50 mg/dl se va administra intravenos dextroză sau soluţie
de glucoză 10-20 %
b) Daca glicemie este scăzută sub 50 mg/dl se va administra intravenos dextroză sau soluţie
de glucoză 5 %
c) In caz de febră (peste 36,5 ˚C) se va institui tratament de scădere a acesteia şi se va căuta o
infecţie comorbidă
d) In caz de febră (peste 37,5 ˚C) se va institui tratament de scădere a acesteia şi se va căuta
o infecţie comorbidă
e) Intotdeauna se administrează profilactic anticonvulsivante
37. * În AVC-ul ischemic acut
a) Valorile TA trebuie scăzute brusc
b) Se recomandă scăderea de rutină a TA
c) Nu se recomandă scăderea TA daca pacientul are indicaţie de terapie de reperfuzie prin
fibrinoliză
d) La pacienţii cu disfagie importantă se recomandă iniţierea realimentării cât mai precoce
prin sondă naso-gastrică
e) Gastrostomia enterală percutană (PEG) poate fi luată în discuţie mai devreme de 2
săptamâni de la producerea AVC

38. Terapia de reperfuzie cu rt-PA administrat intravenos


a) Se va institui într-o fereastră terapeutică de maximum 5,5 ore
b) Se va institui într-o fereastră terapeutică de maximum 4,5 ore
c) Se va institui într-o fereastră terapeutică de maximum 5 ore
d) Inainte de fibrinoliză trebuie scăzute valorile tensionale sub 165/95 mm Hg
e) Inainte de fibrinoliză trebuie scăzute valorile tensionale sub 185/110 mm Hg

39. Măsuri terapeutice specific în AVC ischemic acut


a) Pentru ocluzia de artera bazilară, se poate face fibrinoliza prin administrare direct
intraarterial
b) Se poate face reperfuzia printr-o procedură intervenţională neuroradiologică
endovasculară într-o fereastră terapeutică de maximum 6 ore
c) In cazurile în care se decide fibrinoliza, se administrează aspirină
d) In cazurile în care se decide fibrinoliza, nu se administrează aspirină
e) Heparinele cu greutate moleculară mică nu sunt recomandate dupa 24-72 ore de la
debutul AVC pentru prevenirea trombozelor venoase profunde şi tromboembolismului
pulmonar

40. Neuroreabilitarea precoce dupa AVC


a) Trebuie pusă în practică imediat după ce pacienţii devin stabili din punct de vedere
neurologic şi sistemic
b) Trebuie începută după un program individualizat
c) Continua pe termen îndelungat cu ajutorul unei echipe multidisciplinare
d) Se referă doar la recuperarea deficitului motor
e) Nu este un domeniu care în prezent cunoaşte o mare dezvoltare

41. Prevenţia secundară dupa AVC ischemic presupune


a) Scăderea TA sub 110/70 mm Hg
b) Tinta TA să fie 120/80 mm Hg
c) Scăderea TA sub 110/70 mm Hg creşte riscul de evenimente vasculare
d) Scăderea TA sub 110/70 mm Hg creşte riscul de apariţie al demenţelor
e) Scăderea LDL colesterolului sub 100 mg/dl

42. Prevenţia secundară după AVC ischemic presupune


a) Dietă hiposodată, cu un conţinut scăzut de grăsimi polinesaturate, bogată în fructe şi alte
vegetale proaspete
b) Scăderea LDL colesterolului cu ajutorul unei statine de generaţie nouă (atorvastatina,
fenofibrat)
c) Terapia antitrombotică nu este obligatorie în prevenţia secundară
d) Terapia antiagregantă plachetară este practica obligatorie, dacă pacientul nu are
indicaţie de tratament anticoagulant
e) Terapia combinată clopidogrel plus aspirină nu este recomandată

43. * În prevenţia secundară după AVC ischemic, terapia antiagregantă plachetară


a) Se preferă clopidogrelul singur
b) În unele situaţii se asociază aspirină în doză mare şi dipiridamol cu eliberare controlată în
doză mica
c) Se foloseşte clopidogrel plus aspirină
d) Nu se foloseşte clopidogrel plus aspirină la pacienţii care au angină instabilă
e) Nu se foloseşte clopidogrel plus aspirină la pacienţii cu stenoze carotidiene semnificative
cu potenţial emboligen în etapa preintervenţională

44. Terapia anticoagulantă în prevenţia secundară post AVC ischemic


a) Se face cu dicumarinice sau anticoagulante non-anti vitamina K, antitromboticele noi
b) Se face cu dipiridamol
c) Este recomandare de linia I la pacienţii cu fibrilaţie atrială
d) Nu sunt recomandate în anevrismele fusiforme de arteră bazilară
e) Sunt recomandate în disecţiile de artere cervicale cu risc mare de recurenţă

45. Endarterectomia:
a) Este metoda de elecţie în cazul stenozelor extracraniene simptomatice de arteră carotidă
internă, între 50-69 %
b) Este metoda de elecţie în cazul stenozelor extracraniene simptomatice de arteră
carotidă internă, între 70-99 %
c) Pre - şi postoperator se recomandă ca aceşti pacienţi să rămână pe medicaţie
anticoagulantă
d) Nu se recomandă în stenoze arteriale carotidiene asimptomatice
e) Se recomandă în stenoza asimptomatică semnificativă hemodinamic la tineri fără alţi
factori de risc vascular semnificativi

46. * Angioplastia carotidiană percutanată endovasculară cu sau fără stent


a) Nu se recomandă la cei cu stenoze localizate într-o poziţie inaccesibilă procedurii
chirurgicale
b) Nu se practică la pacienţii cu contraindicaţie la endarterectomie
c) Nu se practică la pacienţii cu restenoză după o endarterectomie anterioară
d) Nu se practică la cei cu stenoze post-iradiere
e) Nu se recomandă în stenozele simptomatice intracraniene

47. Infarctele care se produc prin tromboza de ax arterial vertebro-bazilar


a) Au o mortalitate scăzută
b) Sunt de extremă gravitate
c) Se manifestă prin deficite neurologice bilaterale
d) Sunt însoţite de alterarea stării de conştienţă
e) Nu sunt însoţite de alterarea funcţiilor nervilor cranieni

48. Accidentele vasculare cerebrale


a) Apar ca urmare ascaderii debitului sanguin cerebral in teritoriul unui vas cerebral ( AVC
ischemice)
b) Sunt consecinta obstructiei unui vas abdominal
c) Nu pot sa apara in teritoriul venelor sau sinusurilor venoase cerebrale
d) Se refera la aparitia unor leziuni specifice in tesutul cerebral
e) Apar ca urmare a efractiei unui vas sanguin intracranian ( AVC hemoragice)

49. Cauze de accidente vasculare cerebrale pot fi


a) Emboliile cerebrale cardiogene
b) Rupturile vaselor abdominale
c) Insuficienta respiratorie acuta
d) Trombofiliile
e) Diatezele hemoragice

50. * Accidentele vasculare cerebrale reprezinta


a) Una din primele trei cauze la nivel populational de morbiditate la nivel populational
b) Ruperea unui vas sanguin abdominal
c) Nu pot sa apara in teritoriul venelor sau sinusurilor venoase cerebrale
d) Nu sunt însoţite de alterarea funcţiilor nervilor cranieni
e) Nu se recomandă în stenozele simptomatice intracraniene
51. Circulatia cerebrala de aport arterial are la origine doua sisteme arteriale
a) Cele doua artere carotide
b) Aorta abdominala
c) Arterele coronare
d) Cele doua artere vertebrale
e) Artera femurala

52. * Artera carotida interna


a) Provine din bifurcatia a. carotide comune
b) Provine din artera vertebrala
c) Provine din artera carotida externa
d) Provine din artera bazilara
e) Provine din aorta

53. *Artera vertebrala


a) Provine din artera carotida comuna
b) Provine din aorta
c) Provine din portiunea proximala a arterei subclavii
d) Provine din artera carotida interna
e) Provine din artera carotida externa

54. Artera subclavie


a) Provine direct din arcul aortic in stanga
b) Provine din bifurcatia trunchiului brahiocefalic in dreapta
c) Provine din artera carotida comuna
d) Provine din artera bazilara
e) Provine din artera bazilara

55. Artera bazilara


a) Provine din unirea celor doua artere vertebrale
b) Asigura irigatia tuturor structurilor encefalice din fosa posterioara
c) Asigura irigatia portiunii posterioare si poster-bazale a emisferelor cerebrale
d) Provine din artera carotida comuna
e) Provine din aorta

56. * Sistemul arterial vertebro-bazilar


a) Nu asigura irigatia tuturor structurilor encefalice din fosa posterioara
b) Provine din artera carotida comuna
c) Este format din arterele vertebrale si artera bazilara, impreuna cu ramurile lor
d) Nu asigura irigatia portiunii posterioare si poster-bazale a emisferelor cerebrale
e) Nici o varianta nu este corecta

57. * Toate arterele care asigura irigatia creierului


a) Isi au originea in arcul aortic ( prin trunchiul brahiocefalic, artera carotida comuna stanga
si artera subclavie stanga)
b) Nu provin din arcul aortic ci din trunchiul bazilar
c) Provin din arterele mezenterice
d) Nici o varianta nu este corecta
e) Toate variantele sunt corecte

58. * Cel mai important sistem anastomotic pentru hemodinamica encefalului este
a) Poligonul Willis
b) Artera carotida interna
c) Artera carotida comuna
d) Artera vertebrala
e) Artera carotida externa

59. Portiunea anterioara a poligonului Willis este formata de


a) Arterele carotide interne
b) Arterele cerebrale anterioare
c) Artera comunicanta anterioara
d) Artera bazilara
e) Artera cerebrala posterioara

60. Partea posterioara a poligonului Willis este formata de


a) Capatul distal al arterei bazilare
b) Portiunea proximala a arterelor cerebrale posterioare
c) Arterele carotide interne
d) Artera carotida comuna
e) Artera carotida externa

61. * Arterele comunicante posterioare apartin din punct de vedere hemodinamic de


a) Artera carotida comuna
b) Arterele carotide interne
c) Sistemul bazilar
d) Artera carotida externa
e) Arc aortic

62. Ramurile terminale ale arterelor carotide interne sunt


a) Arterele cerebrale anterioare
b) Arterele cerebrale medii (sylviene)
c) Arterele coroidiene anterioare
d) Sistemul bazilar
e) Arterele cerebrale posterioare

63. * Cea mai importanta ramura terminala a arterei carotide interne este
a) Artera cerebrala anterioara
b) Artera cerebrala posterioara
c) Artera coroidiana anterioara
d) Artera cerebrala medie
e) Artera comunicanta anterioara

64. *Cea mai importanta colaterala a arterei carotide interne este


a) Artera oftalmica
b) Artera cerebrala anterioara
c) Artera cerebrala posterioara
d) Artera cerebrala medie
e) Artera bazilara

65.* Functiile majore ale barierei hematoencefalice sunt


a) Asigurarea in conditii optime a nutritiei tesutului nervos
b) Permiterea evacuarii spre circulatia venoasa a substantelor rezultate din metabolismul
celular
c) Nu permite trecerea din sange catre tesutul cerebral a substantelor toxice
d) Toate variantele sunt corecte
e) Nici o varianta nu este corecta

66. Autoreglarea circulatiei cerebrale se realizeaza prin participarea a trei tipuri de mecanisme
a) Mecanisme autoimune
b) Mecanisme endocrine
c) Mecanisme neurogene
d) Mecanisme metabolice
e) Reglarea dependenta de functia endoteliala

67. Atacul ischemic tranzitor


a) Este o forma de accident vascular cerebral ischemic
b) Se diferentiaza de accidentul vascular ischemic prin reversibilitatea clinica totala intr-un
interval de timp limitat si suficient de scurt pentru a nu determina leziuni in tesutul
cerebral
c) Are aceeasi factori de risc si cauze ca si infarctul cerebral
d) Simtomatologia clinica nu se remite in totalitate
e) Nu are aceeasi factori de risc si cauze ca si infarctul cerebral

68. Etiologia AVC ischemic presupune


a) O afectare prealabila a peretelui vascular
b) Existenta unei surse emboligene
c) O afectiune hematologica
d) Ruperea unui anevrism intracranian
e) Nici o varianta nu este corecta

69. Mecanismul de producere al AVC ischemic poate fi


a) Un proces trombotic local intraarterial
b) O embolie dintr-o sursa emboligena intraarteriala sau de la distanta fata de vasul afectat
c) Mecanism hemodinamic
d) Ruperea peretelui arterial cu extaravazarea sangelui in tesuturi
e) Toate variantele sunt corecte

70. Din punct de vedre al expresiei clinice si al leziunilor produse in tesutul cerebral, AVC ischemice
recunosc doua entitati majore
a) Hemoragia cerebrala
b) Anvrismul arterial
c) Ateroscleroza vasculara
d) Atacul ischemic tranzitor
e) Infarctul cerebral

71. Din punct de vedere al dimensiunilor si localizarii infarctelor cerebrale, se pot identifica
a) Infarcte cerebrale majore
b) Infarcte lacunare
c) Microinfarctele lacunare
d) Accidentul ischemic tranzitor
e) Nici o varianta nu este corecta

72. AVC ischemice aterotrombotice


a) Sunt consecinta procesului de ateroscleroza
b) Dunt afectate arterele cervico-cerebrale ( artera carotida interna, artera vertebrala,
trunchul bazilar)
c) Pot fi afectate arterele carotide comune si arterele subclavii
d) Nu sunt consecinta procesului de ateroscleroza
e) Nu pot fi afectate arterele carotide comune si arterele subclavii

73. Factorii de risc pentru AVC ischemice aterotrombotice sunt


a) HTA cronica
b) Diabetul zaharat
c) Fumatul
d) Fibrilatia atriala
e) Anevrismul cerebral

74. Mecanismul de producere al AVC ischemice aterotrombotice este legat de existenta unor placi de
aterom instabile, la nivelul
a) Segmentului extracranian al arterei carotide interne
b) Segmentelor intracraniene ale sistemului vertebro-bazilar
c) Arterelor mari intracraniene
d) Aortei descendente
e) Arterelor coronare
75. Accidentele vasculare lacunare
a) Se refera la AVC de mari dimensiuni
b) Nu pot fi niciodata hemoragice
c) De obicei sunt hemoragice
d) Reprezinta o entitate clinico-imagistica, care se refera la AVC de mici dimensiuni
e) Cel mai adesea sunt ischemice

76. AVC lacunare sunt consecinta


a) Bolii de vase mici hipertensive ( in 85% din cazuri)
b) Emboliilor de tip aterotrombotic (10-15% din cazuri)
c) Infarctelor cerebrale
d) Hemoragiilor cerebrale
e) Fumatului

77. AVC lacunare


a) Se pot manifesta clinic prin sindroame neurologice relativ caracteristice
b) Pot fi silentioase clinic in momentul producerii lor
c) HTA cronica nu este un factor de risc pentru aceste infarcte
d) Nu sunt niciodata silentioase clinic
e) Nu pot duce la dementa

78. AVC cardioembolice


a) Reprezinta 20 – 40% dintre AVC ischemice
b) Au de regula o severitate crescuta
c) Cea mai frecventa cauza a lor este fibrilatia atriala
d) Cea mai frecventa cauza a lor este ateroscleroza
e) Nici o varianta nu este corecta

79. AVC ischemice cardioembolice


a) Sunt de mici dimensiuni
b) Pot fi silentioase clinic in momentul producerii lor
c) Sunt consecinta fumatului
d) Sunt asemanatoare ca localizare cu AVC majore aterotrombotice
e) Au o tendinta crescuta de transformare hemoragica rapida

1. hemoragiile cerebrale intraprenchimatoase:


A. sunt prima cauza de deces in cadrul bolilor cerebrovasculare
B. reprezinta 30 – 50 % din totalul AVC
C. este cauzata de HTA in 60% din cazuri
D. unul dintre factorii determinanti este virsta
E. unul dintre factorii determinanti este a. Hemoragica a lui Charcot
R: A, E

2. Printre cauzele hemoragiilor cerebrale nu se numara:


A. Encefalopatia hipertensiva
B. Cavernoamele
C. Mutatia proteinelor C,S, a factorului V Leuden
D. Metastazele cerebrale
E. Boala moya moya
R: C

3. Tabloul clinic in hemoragia intraparenchimatoasa


A. Depinde de localizare
B. Cefalee, episoade de lipotimie
C. Cefalee varsaturi convulsii
D. Tulburari de sensibilitate
E. Crize de tip absenta
R: A, C, D

4. pareza de culomotor si hemipareza contralaterala se intilniste in


A. hemoragii pontine
B. sdr Webber
C. Hemoragii mezencefalice
D. In hemoragii subtentoriale
E. Sdr Parinaud
R: B

5. Tulburarile vegetative se intilnesc in:


A. Hemoragia de lob temporal
B. Hemoragiile lenticulostriate clasice
C. Hemoragia pontina
D. Hemoragia mezencefalica
E. Hemoragia bulbara
R: C, E

6. Hemoragia cerebeloasa:
A. Apare prin extinderea unei hemoragii pontine
B. Sub 3 cm tratamentul este conservator
C. Decesul apare in 80% din cazuri
D. Frecvent debutul este cu stare comatoasa
E. Necesita evaluare CT
R:B, E

7. Varsaturi, ameteli, cefalee, ataxie, disartrie cu debut brusc necesita diagnostic


diferential intre:
A. Sd. Vestibular central
B. Sdr vestibular periferic
C. Sincopa cardiaca
D. Hemoragie cerebeloasa
E. Nevralgie de glosofaringian
R: A, B, D

8. Varsaturi, ameteli, cefalee, ataxie, disartrie cu debut brusc necesita urmatoarele


etape pentru diagnostic in UPU:
A. Urmarire neurologica pentru stabilirea evolutiei si a diagnosticului
B. CT cerebral pentru localizare si tratament
C. RMN pentru ca suspicionam o hemoragie cerebeloasa
D. Punctie lombara – pentru dignosticul unui sdr meningean
E. EEG pentru excluderea unui status nonconvulsiv
R: B

9. Cefalee intensa, varsaturi, pozitie in cocos de pusca, redoare de ceafa sunt


disgnostice pentru:
A. Meningita virala
B. Menningita aseptica
C. Sdr meningean
D. Hemoragie cerebeloasa
E. Toate de mai sus
R: C, D

10. Semne piramidale, afectarea reflexului fotomotor, afectarea n oculomotor comun


cu anizocorie, afectare n. Facial necesita diagnostic diferential intre:
A. Meningită:
B. Hemoragie intracerebrală -
C. Hematom subdural, extradural -
D. Nevrita optica –
E. Tromboflebita cerebrală
R: A,B,C, E

R: C, D, E

11. Vasospasmul:
A. este o complicatiei a hemoragiei frontale
B. este o complicatie a hemoragiei subarahnoidiene
C. poate produce ischemii
D. poate fi si o complicatie a infarctului cerebral
E. toate sunt corecte
R: A, B, C

19 Tulburari de mers, incontinenta, dementa


A. Sd. Hakim Adams
B. Complicatie tardiva a HSA
C. Poate fi o complicatie a punctiei lombare
D. Toate sunt corecte
E. Toate sunt false
F.
20. Encefalopatia hipertensiva
A. Inseamna depasirea mecanismelor de autoreglare la hipertensivi
B. Valorile TA medii 60-70 şi 160 mmHg la hipertensivi
C. Valorile TA medii 60-70 şi 160 mmHg la nehiprtensivi
D. valorile TA medii 80-90 cu 180mmHg hipertensivi.
E. Valorile TA medii 80 – 90 şi 180 mmHg la normotensivi
R: D, E

21. Encefalopatia hipertensiva se manifesta prin:


A. Cefalee, confuzie, somnolenta/agitatie, convulsii
B. TAS> 230 mmHg
C. TAD>130 mmHg
D. Manifestari de focar persistente
E. Nu prezinta greturi
R: A, C,

22. Encefalopatia hipertensiva:


A. Are ca substrat alterarea peretelui arteriolar cu vasoconstrictie reactiva
B. Are ca substrat alterarea peretelui arteriolar cu cresterea secundara a
permeabilitatii
C. TAD >130, TAS variabila
D. Evolutia este favorabila si fara tratament
E. Netratata evolueaza spre coma profunda si exitus
R: B, C, E

23. Tromboflebitele cerebrale


A. Sunt accidenta vasculare de origine venoasa
B. Sunt cauzate prin extiderea unei infectii de vecinatate
C. Pot fi secundare traumatismelor craniene
D. Pot fi cauzate de abcese dentare
E. Toate raspunsurile sunt corecte
R: A, B, C

24. infectiile post partum post abortum pot cauza


A. hemoragii cerebrale
B. tromboflebita cerebrala
C. crize epiletice de absente atipice
D. encefalopatie hipertensiva
E. toate raspunsurile sunt corecte
R: B

25. Durere oculara supra orbitara, pareza NIII, afectarea n oftalmic, semne meningee
sunt inalt sugestive pentru:
A. Tromboflebita sinus superior
B. Tromboflebita sinus cavernos
C. Tromboflebita sinu dr
D. Meningita
E. Scleroza multipla
R: B

26. tratamentul tromboflebitelor cerbrale vizeaza:


A. edemul cerebral
B. tratament antiagregant
C. tratament anticoagulant
D. nu se administreaza antibiotice
E. anticonsulsivante
R: A, C, E

1. Encefalul este format din:


A. Emisferele cerebrale care derivă din diencefal
B. Diencefal, metencefal, mezencefal, mielencefal
C. Cerebel care derivă din mielencefal
D. Toate de mai sus
E. Nici una de mai sus
R:B
2. Despre emisferele cerebrale sunt false:
A. Cortex gri - pallium
B. Derivă din metencefal
C. Fiecare emisferele este formată din patru lobi
D. În regiunile frontale şi occipitale separarea emisferelor este completă
E. Contine o aglomerare de mase neuronale profunde cunoscute ca ganglionii bazali
R: B,

3. Lobii majori ai unei emisfere:


A. Sunt denumiti dupa oasele craniului, F, P, T, O
B. Sunt dpdv histologic distincti
C. Pe baza girusurilor se delimiteaza 6 lobi
D. Ariile corticale sunt histologic distincte
E. Lobul limbic este constituit din portiunile marginale ale lobilor F, T
R: A, c, D, E

4. Lobul frontal contine următoare arii:


A. Aria 4 context motor
B. Aria 6 rol motor integrativ
C. Aria 2 rol in topognozie
D. Aria 8 mişcărilor oculare conjugate verticale
E. Toate de mai sus
R: A, B
5. Aria 4:
A. Reprezintă cortexul senzitiv primar
B. Este un cortex granular heterotipic
C. Exista o distribuție somatotopica
D. Toate afirmatiile sunt corecte
E. Nici una nu este corecta

R:E
6. Leziunile ariei 4:
A. Leziuni de tip excitator apar crize jacksoniene motorii
B. In leziuni de tip iritativ apar mişcări complexe diferite
C. In leziuni distructive apare deficit motor
D. In leziuni iritative apare deviere conjugată oculară
E. In leziuni distructive apar crize jacksoniene motorii
R: A, C
7. Aria 8:
A. Reprezintă cortex agranular heterotipic
B. Este aria oculogira - lateral si orizontal
C. Leziuni iritative - pacientul își privește membrele
D. Leziuni iritative deviere oculară opusă ariei excitate
E. Toate de mai sus
R: E
9. Leziunile ariei 8:
A. De tip distructiv - deviere oculara opusa ariei excitate
B. De tip iritative - deviere oculara opusa ariei excitate
C. De tip iritative - îndepărtează privirea de la membre
D. Leziuni iritative - pacientul își privește membrele
E. Leziuni distructive - pacientul își privește membrele
R: B, D,

9. Miscarile complexe de tip Rotatia capului, miscari masticatorii, miscari de sugere apar in:
A. Leziuni distructive ale ariei 8
B. Leziuni iritative ale ariei 4
C. Leziuni iritative ale ariei 6
D. Leziuni iritative ale ariei 8
E. Leziuni distructive ale ariei 6
10. Reflexul de apucare fortata:
A. Apare homolateral leziuni distructive
B. Apare contralateral unei leziuni de arie 8
C. Apare contralateral unei leziuni distructive
D. Apare in Lezarea ariei 6
E. Nici una de mai sus

R: D
11. Rol asociativ si implicare in gindirea anticipativa si procesele de decizie:
A. Aripile 39 si 40
B. Aria 44
C. Lobul frontal ascendent
D. Cortexul prefontal
E. Ariile 9, 10, 11, 12, 13
R: D, E
12. Sindromul prefrontal:
A. Modificări de comportament alimentar
B. Tipic cu indiferenta pentru toate activitățile
C. Atipic cu indiferenta pentru toate activitățile
D. Forma euforica cind leziunile sunt mai restrinse
E. Posibil depinde de personalitatea premorbida
R: B, C, D, E
13. Afazie motorie:
A. Tulburari de articulare a sunetele
B. Leziunea ariei 39
C. Leziune frontal inferior
D. Imposibilitatea exprimarii prin scris
E. Leziunea ariei 44
R: C, E

- cai descendente ale trunchiului cerebral nu conțin:


A. Fasciculele piramidale
B. Fibrele cortico oculo cefalogire si bandeleta longitudinala posterioara
C. Fibre simpatice iridodilatatoare
D. Lemniscul medial
E. Fasciculele spinocerebeloase
2.Lezarea acestora produce:

a. paralizii conjugate de lateralitate ale globilor oculari - sindrom Foville superior


şi inferior

b. paralizii conjugate de verticalitate ale globilor oculari – sindrom Parinaud

c. paralizii internucleare

d. nistagmus rotator şi vertical.

2s. Fasciculele piramidale:

A. . Se află în porţiunea ventrală a trunchiului cerebral


B. se încrucişează în regiunea caudală pontina.
C. La nivelul trunchiului ele emit fibre pentru nucleii viscerosenzitivi ai nervilor cranieni.
D. Dacă leziunea se afla deasupra nucleului facialului rezulta pareze facialului centrală de
aceeași parte
E. Lezarea fascicului piramidal determina un Sd extrapiramidal

3. Lezarea Cailor descendente duce la:


A. Căile piramidale - Sd piramidale contralaterale dc leziunea e deasupra ncl. VII
B. Căile piramidale - Sd piramidale contralaterale dc leziunea e sub ncl VII
C. Căile oculocefalogire si bandeleta longitudinala posterioara - midriaza
D. Fasciculul central al calotei - mioclonii la nivelul mb superioare
E. Fasciculele vestibulospinale - pierderea controlul tonusului musculare
4. Căile ascendente cuprind:

A. Lemniscul medial
B. Bandeleta longitudinala posterioara
C. Fasciculele spinobulbare
D. Fasciculele spinotalamice
E. Fascicolul solitar
5. Sunt false următoare afirmatii referitoare la lemniscul medial:

A. conţine fibrele sensibilităţii proprioceptive inconstiente


B. Lezarea sa determină disociaţia tabetică
C. Este situat în porţiunea dorsala a tegmentului trunchiului cerebral.
D. Lezarea sa determină o abolire a sensibilităţii profunde de tip disociaţie
siringomielica.

6. sindromul Claude Bernard – Horner.

A. Ptoza, mioza, enoftalmie


B. Este consecința lezarii fibr parasimpatice iridoconstrictoare
C. Este consecința lezarii fibrelor parasimpatice care pornesc din ht posterior
D. Ptoza, midriaza, enoftalmie
E. Este consecința lezarii fibrelor simpatice care pornesc din ht posterior

7. Fasciculele spinotalamice.

A. Fascicol spinotalamic anterior (sensibilitatea tactilă)


B. fasciculul spinotalamic anterior (sensibilitatea termoalgica )
C. fasciculul spinotalamic lateral (sensibilitatea termoalgică).
D. fasciculul spinotalamic anterior disociaţie siringomielică
E. fasciculul spinotalamic lateral disociaţie siringomielică
R: A,B,E
8. Nucleii nervilor cranieni

A. în punte pentru perechile V, VI, VII


B. în bulb pentru perechile VIII IX, X, XI şi XII.
C. Nucleii perechii VIII sunt situaţi intre punte şi bulb
D. Lezarea: paralizie homolaterală de nervi cranieni.
E. Lezarea: paralizie contralaterala de nervi cranieni.
R: A,C,D?

9. Sunt corecte urmatoarele despre pendunculii cerebelosi:

A. Fac parte din formatiunile proprii cerebrale


B. corpul rostiform, pendunculul cerebelos mijlociu si superior
C. Contin si Nucleul roșu
D. Corpul rostiform determina sindrom neocerebelos homolateral
E. Corpul rostiform conține fibre spinocerebeloase
R: B, E

10. Pendunculul cerebelos superior:

A. Face legătura între cerebel si emisferele cerebrale


B. Face legătura între pedunculi cerebrali si cerebel
C. Contine cerebelo-dento-rubro-talamice
D. Lezarea lor determina un sindrom cerebelos
E. Conțin nucleului roșu si decusatia werneking
R:B, C, D

11. Despre Nucleul roşu sunt corecte urmatoarele:

A. se află situat în pedunculii cerebrali


B. Se afla in pendunculul cerebelos superior
C. Are legături cu formaţiunile extrapiramidale şi cerebel
D. leziunea determină mişcări involuntare de tip coreic, coreo-atetozic sau mioclonii
E. leziunea Nu determina sindrom cerebelos
R: A, C, D

12. Pendunculii cerebrali:

A. Conțin nucleul roșu, s. Neagră si s. Reticulata


B. Conțin nucleul roșu
C. Conțin s. Neagră
D. Conțin ncl n V
E. Conțin nucleul n IV
R: B, C, E

13. Substanta reticulata:

A. Este un nucleu al pendunculilor cerebrali


B. Este o aglomerate de celule nervoase grupate in doua coloane
C. Se împarte in doua sisteme ascendent si descendent
D. Da tulburari de coordonare
E. Poate da contractura mb superioare
R: B, C,

14s. Miscarile de tip Corleone ateroscleroza pot fi determinate de:

A. Leziuni ale s negre


B. Leziuni ale sistemului reticulat ascendent
C. Leziuni ale fibrelor cortico pontocerbeloase
D. Leziuni ale nucleului roșu
E. Leziuni ale fibrelor spinocerebeloase
R: D

15. - sistemul reticulat activator ascendent (SRAA)

A. primeşte aferenţe de la descendente senzitivosenzoriale din cerebel şi scoarţa


cerebrală;
B. primeste aferente special din caile sensibilitatii termoalgice ale ncl trigemen
C. se proiecteaz in anumite zone de asociatite ale cortexului cerebral
D. asigură menţinerea tonusului de excitabilitate al scoarţei cerebrale
E. localizat în porţiunea cranială a trunchiului cerebral
R: A, D, E

16. sistemul reticulat descendent (SRD)

A. primeşte impulsuri corticale, extrapiramidale şi cerebeloase


B. Are rol atit supresor cit si facilitator asupra neuronilor din cornul posterior al maduvei
spinarii
C. Participa la menținerea tonusului de excitabilitate al scoartei cerebrale
D. Contribuie la modelarea tonusului muscular
E. Lezarea lui determina mioclonii
R: A, D

17. Rigiditatea prin decerebrare:


A. rezulta prin lezarea substanţei reticulate cu rol facilitator asupra tonusului
muscular
B. rezulta prin lezarea substanţei reticulate cu rol supresor asupra tonusului muscular
C. Clinic se caracterizează prin contractură în flexie a membrelor superioare si extensie a
membrelor inferioare
D. Rigiditatea poate fi uni sau bilateral
E. Este declansata de stimuli propioceptivi
R: A, D

18. Rigiditatea prin decerebrare

A. se caracterizează prin contractură în extensie a membrelor inferioare, superioare


şi a capului
B. contractura putând fi modificată de reflexele cervicale profunde
C. Determina apariția unei stării de somnolenta cu caracter paroxisitc sau permanent
D. Este declanşată de stimuli nociceptivi
E. Este rezultatul lezarii cailor serotoninergice
19. Tulburările funcţiei somn – veghe

A. apar prin leziuni ale cailor serotoninergice, noradrenergice dopaminergice si


colinergice
B. Stării de somnolenta sau hipersomnie apar prin leziuni ale cailor serotoninergice
C. Lezarea cailor serotoninergice determină o insomnie persistentă
D. Modificările rezultate pot avea caracter paroxisitc sau permanent
E. Accentuarea tulburarilor de somn-veghe rezulta e declansata de stimuli nociceptivi

21. Afectarea n cranieni VI, VII localizeaza leziune:

A. Craniocaudal
B. Stg-dr
C. Ventro-dorsala
D. In punte
E. In bulb
22. Afectarea n VI, VII dr însoțit de deficit motor membre stg

A. Localizeaza leziunea craniocaudal in bulb


B. Localizeaza leziunea ventrodorsal, si anume: in punte, de aceeași parte cu leziunea
N.C.
C. Localizarea leziuni ventrodorsal este sugerata de afectarea piramidale
D. Localizarea transversala este sugerata de localizarea piramidala
E. localizarea transversală (dreapta) este dată de afectarea nervilor cranieni
R: A, C, E

23. Sindromul median (interolivar)

A. se manifestă clinic controlateral prin hemiplegie


B. se manifestă clinic controlateral pareza faciala
C. sensibilitate proprioceptivă păstrată
D. Disociatie tabetica
E. Toate cele de mai sus
R: B

25. sindromul Wallenberg este

A. Sindromul lateral bulbar


B. Sindromul medial bulbar
C. Sindromul interolivar
D. Sindromul fosetei laterale
E. Sindromul fosetei mediala
R:A, D

26. Sindromul retroolivar clinic homolateral

A. Disociatie siringomielica in teritoriul oftalmic


B. Diminuarea reflexului cornean
C. paralizia vălului, faringelui şi corzilor vocale
D. Pareza faciala periferica
E. Toate cele de mai sus
R: A, B, C

27. Sindromul wallenberg dpdv Clinic:

A. Vertij si singultus
B. Atingere nucleului XII
C. atingerea ncl III homolateral
D. Sdr. Claude Bernard Horner
E. Sdr weber
R: A, D

28.sindromul Wallenberg implica:

A. Hemihipoestezie termoalgica exceptind fata homolateral


B. Greturi varsaturi sughit
C. Tulburari respiratorii
D. paralizia vălului, faringelui şi corzilor vocale
E. Toate de mai sus
R:B, C, D

29. Sindroamele mezncefalice cuprind:

A. Sdr Weber
B. Sdr de comunicanta posterioara
C. Sdr de a cerebrala posterioara
D. Sdr nucleu roșu
E. Sdr Millard Gubler
R: A, D

30. Sdr mezncefalic median dpdv clinic

A. Hemipareza contralaterala
B. Pareza faciala periferica
C. Pareza faciala centrală contralaterala
D. Pareza de oculomotor homolateral

E. Sdr Claude Bernard Horner

GRILE MAI NORMALE!!


1*Daca 5 crize cafalagice indeplinesc urmatoarele criterii :au durata mai mare de 4-72 de ore,sunt
unilaterale,pulsatile,de intensitate mare,atunci diagnosticul cel mai probabil este:
a.migrena cluster
b.nevralgie cervicooccipitala
c.migrena fara aura
d.epilepsie locala
e. stroke

2* Coma poate fi confirmata daca bolnavul


a.nu vorbeste
b.nu intelege
c.nu comunica cu anturajul sub nicio forma
d.nu deschide ochii
e.toate cele de mai sus se dovedesc a fii adevarate

3*.Se considera criza epileptic daca


a.criza consta din fenomene neurologice focale sau generalizate (motorii,sensitive,pierdere
de constienta)
b.apar atacuri de panica
c.caderea este autoprotejata
d.apare muscarea limbii la varf
e.debuteaza dupa stress

4*.Miastenia gravis este


a.sindrom miotonic constand intr-o decontractie lenta si prelungita ,dar indolora,necesitand
un effort voluntar deosebit ,acompaniata de o activitatea electrica musculara repetitive
b.afectiune inflamatorie a sistemului muscular,interesand mai ales musculature proximala de
obicei simetric
c.miopatie inflamatorie progresiva a adultului care nu se asociaza cu manifestari cutanate
d.afectiune autoimuna dobandita aJNM (mediate de ac antireceptori Ach nicotinici) avand
ca principal symptom fatigabilitatea musculara
e.afectiune degenerative a muschilor determinate genetic

5*.Sindromul de neuron motor central este consecinta


a.unei leziuni a caii piramidale(corticospinale)p traiectul ei-de la cortexul motor la coarnele
anterioare al maduvei
b.u ei leziuni a “caii finale commune”
c.pericarionul neuronului motor este situate in coarnele anterioare ale maduvei
d.atrofiei musculare
e.

6.Tulburarile de motilitate activa (pareza,plegie) din cadrul sindromului NMC se caracterizeaza prin
a.sunt in general extinse (hemipareza,parapareza)
b.la niv fetei :pareza facial de tip central
c.deglutitia si fonatia:afectarea doar in cazul lezarii bilateralea cailo geniculate
d.ROT:hiporeflexie si areflexie
e.hipotonie(atonie)musulara

7.Paralizia de nerv radial


a.apare frecvent dupa fracturile bratului sau compresiuni la acest nivel
b.aspectul de mana cazuta in “gat de lebada”
c.aspectul de “limba de clopot”
d,aspect clinic de gheara cubitala
e.semnele clinice sunt predominant motoriiafectand musculatura extensoare a antebratului
si mainii

8.Paralizia nervului median


a.leziunea nervului apare mai ales dupa leziuni ale antebratului,regiunii carpiene,plagi
taiate
b.aspectul de mana cazuta in “gat de lebada”
c.la tentative de flexie a celor 5 degete ,primele doau raman in extensie,formand mana de
predicator
d.afecteaza in special policele,miscarile de flexie,opozitie ale acestuia
e. aspectul de “limba de clopot”

9.Paralizia de nerv cubital


a.este lezat frecvent in traumatismele cotului sau a potriunii cubitale ale antebratului si
mainii,mai ales prin plagi taiate,lovituri si fracturi
b.cel mai efectat din punct de vedere motor si senzitiv este degetul mic
c. aspectul de mana cazuta in “gat de lebada”
d.aspectul clinic de gheara cubitala
e.deficitul sensitive apare in regiunea hipotenara

10.Simptomatologia miastenia Gravis cuprinde


a.deficit motor si fatigabilitate musculara cu topografie cacarteristica
b.cel mai frecvent sunt afectati: m oculomotori
(ptoza,diplopie,strabism),m.masticatori,m.facial(facies
hipomimic),m.palatului,faringelui,limbii:tulburari de deglutitie si fonatie (voce
nasonanta),m.paravertebrali cervicalui,m.proximali ai mb sup
c.simptomatologie este accentuate de :febra ,stari tensionale,stress,tulb psihice:anxietate si
depresie
d.cel mai frecvent sunt afectati muschii mb inf
e.toate var sunt corecte
12.Din punct de vedere clinic miotonia se caracterizeaza prin:
a.domina fenomenul miotonic a carui intensitate diminua progresiv pe masura repetarii
contractiei (fen warn up)
b.miotonia ridicatorului pleoapei da senzatia ca pleoapa ramane in urma la coborarea
brusca a privirii
c.miotonia muschilor implicate in deglutitie si masticatie determina dificultatea efectuarii
acestor acte
d.miotonia muschilor limbii face dificila vorbirea
e.nici una din variantele de mai sus

14.cele mai importante forme clinice de migrena sunt:


a.migrena fara aura
b.migrena cu aura
c.migrena bazilara
d.infarctul migrenos
e.statusul migrenos

15.Encefalul este constituit din


a.emisferele cerebrale
b.maduva spinarii
c.trunchiul cerebral
d.nervii periferici
e.cerebelul

16.Principalele semne de AVC sunt


a.deficit motor si/sau senzitiv la nivelul unui hemicorp
(hemipareza,hemiplegie,hemihipoestezie,parestezii)
b.tulburari de constienta (coma sau somnolenta,sindrom confuzional)
c.tulburari de exprimare si intelegere verbal (afazie)
d.deviere oculocefalogira,tulburari de vedere (diplopie ,amauroza
unilaterala,hemianopsie,cecitate)
e.nico o variante nu este corecta

17.Principalii factori de risc pentru AVC ISCHEMIC SUNT:


a.fumatul
b.diabetul zaharat
c.dislipidemia
d.HTA
e.alimentatia vegetarian

18.In etiologia hemoragiei cerebrale intervin urmatorii factori


a.tulburari de constienta
b.factori de risc:varsta(40-60 ani),ereditata prin factor genetic in
HTA,DZ,obezitatea.toxicele (alcool,droguri,tutun),factori socio-profesionali (stari de
incordare psihica,emotii),sedentarism
c.tulburari de exprimare si intelegere verbal
d.HTA,ateroscleroza cerebrala,anevrisme,angioame,arterite
e.nici o variant nu este corecta

19.Hemoragia subarahnoiiana (meningee)


a.reprezinta un revarsat sanguine in spatial subarahnoidian produs de rupture vasculara de
cauza primara
b.poate sa apara prin rupture unui anevrism,sangerarea unei malformatii
arteriovenoase,rupture unui anevrism micotic
c.debutul tipic ete brusc,in timpul unei activitati fizice,cu cefalee intense sau pierdere de
constienta
d.nu poate sa apara prin rupture unui anevrism
e.toate variantele sunt corecte
e.nicio varianta nu este corecta

21.Crizele epileptic partiale pot fi


a.motorii
b.senzitive
c.grand mall
d.niciun rasp nu e correct
e.toate rasp sunt corecte

22.Epilepsiile generalizate se impart in:


a.idiopatice
b.petit mall
c.simptomatice
d.criptogenice
e.nici un raspuns nu e correct

23.Criza epileptic majora cuprinde mai multe faze:


a.faza prodromala
b.aura
c.faza tonica
d.faza clonica
e.absenta

24.Principalele simptome din Boala Parkinson sunt


a.tremorul
b.rigiditatea
c.bradikinezia
d.nu exista tremor
e.pacientul este foarte active se misca cu repeziciune

25.Boala Huntigton
a.este o boala genetica cu transmitere autosomal dominant
b.debut la 35-45 de ani
c.este o boala virala
d.nu este o boala genetica
e.toate afirmatiie sunt corecte

VARIANTA 4

1. Urmatorii factori sunt predispozanti pentru migrena:

a. presiune atmosferica

b. sex feminin

c. ciocolata

d. privarea de somn

e. effort intellectual prelungit

2. In faza prespitaliceasca a comelor trebuie luate urmatoarele masuri de urgenta:


a. examen CT urgent

b. intubare si ventilare daca pacientul nu respira sau prezinta respiratie ineficienta

c. examene de laborator

d. examenul LCR

e. nici una din variantele de mai sus

3. Distrofia miototica pura (boala Thomsen) se caracterizeaza clinic prin:

a. hipertrofie musculara in 25% cazuri

b. aspect characteristic- hipertrofia centurii si a bratelor

c. aspect herculean, dar cu deficit motor ce se accentueaza in timp

d. afectare moderata, neprogresiva (pacientii ajung la 60-70ani)

e. e. toate variantele de mai sus

4. Sindromul de neuron motor central:

a. tulburari de motilitate activa (pareza plegie) in general extinse (hemipareza-


plegie, parapareza/plegie, tetrapareza-plegie, in functie de topografia leziunii)

b. tulburari de motilitate activa: deficit motor(pareza, plegie) se limiteaza la teritoriile


musculare inervate de radacina, plexul sau nervul lezat

c. fasciculatiile: mici contractii ale unor grupe de fibre musculare, fara a deplasa
segmental de membru

d. ROT: hiperreflexie-areflexie

e. atrofia musculara: localizata pe grupele musculare afectate

5. Crizele generalizate pot fi:

a. tonice, clonice, tonico-clonice, atone

b. motorii

c. sensitive

d. senzoriale

e. cu semen vegetative
6. Urmatoarele afirmatii legate de simptomatologia sindromului de neuron motor
priferic sunt adevarate:

a. ROT: hiporeflexie-areflexie

b. ROT: exagerate, polikinetice, clonoide

c. tulburati de activitate activa: deficitul motor(pareza-plegie) se limiteaza la


teritoriile musculare inervate de radacina, plexul sau nervul lezat

d. fasciculatiile tulburari de motilitate pasiva: mici contractii ale unor grupe de fibre
musculare, fara a deplasa segmental de membru

e.: hipotonie(atonie) musculara

7. Polineuropatiile:

a. sunt definite ca un proces simetric, extins, predominant distal si cu evolutie


progresiva

b. principalele tipuri de polineuropatii- grupate in functie de evolutie: acute,


subacute, cornice

c. a si b

d. prezinta un mare polimorfism datorat unei extreme variabilitati temporale a


evolutiei, a severitatii, amestecul de semne motorii, sensitive, si vegetative
respectiv prezenta sau absenta unor simptome positive

e. sunt afectiuni ale substantei albe pontine

8. Urmatoarele afirmatii legate de poliradiculonevrita, sunt adevarate:

a. este o afectiune de etiologie necunoscuta (verosimil-autoimuna), caracterizata


de o disfunctie acuta a nervilor periferici, respective a nervilor cranieni

b. reprezinta cea mai frecventa forma a polineuropatiilor demielinizate dobandite

c. poate apare la orice varsta, ambele sexe sunt afectate in egala masura

d. sunt afectati mai frecvent barbatii

e. toate afirmatiile sunt corecte

9. Simptomatologia poliradiculonevritei:

a. deficitul motor atinge intensitatea maxima in zilele 12-14 de la debut, dupa care
simpomatologia se stabilizeaza
b. deficit motor al membrelor inf , predominant distal, cu agravare progresiva,
hiporeflexie/areflexie osteotendinoasa, lipsa reflexelor patologice
piramidale(SNMP)???

c. evolutia ascendenta a deficitului motor(paralizie Landry), cu afectarea


musculaturii abdominale, toracice, respective a membrelor sup tetrapareza,
tetraplegia

d. afectarea nervilor cranieni( la jumatate din cazuri): tulburari de deglutitie si


fonatie, dipareza facial

e. evolutia descendenta a deficitului motor, fara afectarea musculaturii abdominale,


toracice, respective a membrelor sup

10. Siringomielita:

a. este o maladie degenerativa, cu evolutie lent progresiva datorata extensiei unei


cavitati intramedulare, care de obicei se dezvolta la niv maduvei cervicale

b. se asociaza SNMP cu SNMC ???

c. tulburarea de sensibilitate este caracteristica si constituie disociatia


siringomielica

d. se datoreaza unor mutatii spontane in gena distrofinei de pe cromozomul Xp21

e. toate variantele de mai sus

11. Ce este tabesul?

a. este o meningo-radiculita posterioara luetica. Boala apare la un interval de 10-20


de ani de la prima infectie luetica

b. la nivel medular, infectia luetica determina: mielita transversa, paraplegie


spasmodica Erb, tabesul

c. este o maladie degenerative, cu evolutie lent progresiva datorata existentei unei


cavitati intramedulare, care de obicei se dezvolta la nivelul maduvei cervicale

d. apar fasciculatii

e. tratamentul curativ se face cu penicilina 1.000.000 U/zi timp de 30-40 de zile,


bismut 2 f/saptamana: piretoterapie (malaria, vaccinuri, proteine)

12. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate se socul medular:

a. inseamna suspendarea functionarii maduvei spinarii indiferent de cauza si de


leziunea anatomica

b. este o disconexiune dintre maduva sub si supraiacenta portiunii afectate


c. apare deficit motor total , aton (paraplegie sau tetraplegia flasca in functie de
nivelul leziunii)

d. tratamentul curativ se face cu penicilina 1.000.000 U/zi timp de 30-40 de zile,


bismut 2 f/saptamana: piretoterapie (malaria, vaccinuri, proteine)

e. apar fasciculatii

13. Caracteristice pentru boala Parkinson sunt:

a. hipokinezia/ bradikinezia

b. tremor intentional

c. rigiditate evidentiata prin probele: roata dintata si blocajul lui Noica

d. tremorul predominant de repaus

e. instabilitate postural

14. Diagnosticul bolii Parkinson cuprinde:

a. spasme ale musculaturii hemifetei (“tic dureros al fetei”)

b. debutul asimetric si raspunsul clinic la levodopa

c. dureri de tip fulgurant, cu durata scurta, dar succedandu-se foarte rapid

d. prezenta a cel putin 2 din cele 4 manifestari cardinale: rigiditate, bradikinezie,


tremor si instabilitate postural

e. mers in “zig-zag”

15. Afazia senzoriala Wernicke”

a. este consecinta unei leziuni a ariei 42 din emisferul dominant

b. este consecinta unui deficit motor

c. este determinat de vertij

d. apare la pacientii hipertensivi

e. bolnavul nu intelege ce i se spune sau intelege foarte putin, dar poate vorbi

16. Principalele semne de AVC:

a. deficit motor si/sau senzitiv la nivelul unui hemicorp (hemipareza,


hemiplegie,hemihipoestezie, parestezii)
b. tulburari de constienta (coma sau somnolenta, sdr confuzional)

c. tulburari de exprimare si intelegere verbal (afazie)

d. deviere oculocefalogira, tulburari de vedere (diplopie, amauroza unilaterala,


hemianopsie, cecitate)

e. nici o varianta nu este adevarata

17. Principalii factori de risc pt AVC ischemic sunt:

a. fumatul

b. DZ

c. dislipidemie

d. HTA

e. alimentatia vegetarian

18. In etiologia hemoragiei cerebrale intervin urmatorii factori:

a. tulburari de constienta

b. factori de risc: varsta (40-60ani), ereditatea prin factor genetic in HTA, DZ,
obezitatea, toxicele (alcool, droguri, tutun), factori socio-profesionali( stari de
incordare spihica, emotii), sedentarism

c. tulburari de exprimare si intelegere verbal

d. HTA, ateroscleroza cerebrala, anevrisme, angioame, arterite

e. nici o varianta nu este corecta

19. Hemorogia subarahnoidiana (meningee):

a. repr un revarsat sanguine in spatial subarahnoidian produs de o ruptura


vasculara de cauza primara

b. poate sa apara prin ruptura unui anevrism, sangerarea unei malformatii


arteriovenoase, ruptura unui anevrism micotic

c. debutul tipic este brusc, in timpul unei activitati fizice, cu cefalee intensa, sau
pierdere de constienta

d. nu poate sa apara prin rupture unui anevrism

e. toate variantele sunt corecte


20. Urmatoarele afirmatii despre AVC-ul hemoragic sunt adevarate:

a. morbiditatea si mortalitatea AVC hemoragic sunt mai mari decat pentru AVC
ischemice

b. apare la pacienti cu HTA cronica si rar la normotensive

c. are character repetitiv la interval variate la acelasi individ

d. se caracterizeaza prin suferinta ischemica definita a paranchimului cerebral

e. nici o varinata nu este corecta

21. Tulburarile de motilitate activa (pareza, plegie) din cadrul sdr de NMC, se
caracterizeaza prin:

a. hipotonie (atonie)

b. la niv fetei: pareza faciala de tip central

c. deglutitia si fonatia: afectate doar in cazul lezarii bilaterale a cailor geniculate

d. ROT: hiporeflexie-areflexie

e. sunt general extinse (hemipareza, parapareza)

22. Paralizia nv cubital:

a. este lezat frecvent prin traumatismele cotului sau partea cubitala a antebratului
si a mainii, mai ales prin plagile taiate, lovituri, fracture

b. cel mai afectat din punct de vedere motor si senzitiv este degetul mic

c. aspectul de: mana cazuta- in gat de lebada

d. aspectul clinic este de “gheara cubitala”

e. deficitul senzitiv apare in regiunea hipotenara

25. Criza epileptica majora cuprinde mai multe faze:

a. faza prodromala

b. aura

c. faza tonica

d. faza clonica

e. absenta
Varianta 5
1. * Urmatorii factori sunt declanşatori pentru migrene:
a. Vârsta
b. Sexul feminin
c. Ciocolata, brânzeturi fermentate, vin roşu
d. Tulburări de câmp vizual
e. Fotofobie şi-sau fonofobie

2. * Deliriumul este o tulburare de conştienţă şi cunoaştere caracterizată prin:


a. Dezorientare
b. Halucinaţii
c. Comportament inadecvat
d. Nelinişte psihomotorie
e. Toate cele de mai sus

3. * Criza grand mal este caracterizată prin:


a. Pierdere de conştienţă, cădere
b. Contracţie în flexie-extensie, apnee după expir lung, cianoză aprox 20 sec
c. Jacksoniene
d. Automatisme motorii
e. a şi b

4. *Miozitele NU se caracterizează prin:


a. Afectarea frecventa a m. cvadriceps cu deficit motor al coapsei şi ……frecvente
b. Afectarea musculaturii cervical şi faringiene cu tulburari de deglutiţie la aprox
50% din cazuri
c. Aspect characteristic- hipertrofia musculaturii centurii şi a braţelor
d. Sunt afecţiuni inflamatorii ale sistemului muscular, interesând mai ales
musculatura proximală, de obicei simetric
e. Evoluţia este în majoritatea cazurilor subacuta, cu progresie rapidă

5. * Sindromul de neuron motor periferic se caracterizează prin:


a. Tulburări de motilitate activă: deficitul motor (pareză,plegie) se limitează la
teritoriile inervate de rădăcina, plexul sau nervul lezat
b. Hipertonie musculară (contractură, spasticitate piramidală)
c. ROT: exagerate, polikinetice, clonoide sau abolite în faza iniţială, flască a
paraliziei
d. Semnul Babinski
e. Tulburări de motilitate activă: deficit motor (pareză,plegie) se limitează la
teritoriile musculareinervate de rădăcina, plexul sau nervul lezat

6. În leziunile totale de plex brahial, membrul superior:


a. Are aspectul de „limbă de clopot”
b. Prezintă tulburări vegetative (edem, tegumente reci, cianoză)
c. Este anestezic
d. Are aspectul de mână cazută- „în gât de lebădă”
e. Aspectul clinic este de „gheară cubitală”

7. Polineuropatia etilică:
a. Principala verigă pare a fi deficitul de vitamina B1 (tiamina)
b. Este cea mai frecventă din multiplele afectări neuromusculare secundare
insuficienţei renale cronice
c. Evoluţie ca mononeuropatie (sindrom de tunel carpian)
d. Descrisă la pacienţii trataţi pe secţii ATI, în stare gravă
e. Simptomatologia este dominată de semnele SNNP asociate cu dureri (frecvent
caracter de arsură) şi parestezii cu distribuţie distală

8. Următoarele pot fi forme clinice de polineuropatie diabetică:


a. Polineuropatia predominant senzitivă
b. Polineuropatia predominant motorie
c. Polineuropatia vegetativă
d. Neuropatia nervilor cranieni
e. Nici una din varintele de mai sus

9. Paralizia nervului sciatic popliteu extern:


a. Cauza leziunii poate fi fractura proximală a fibulei, luxaţia genunchiului, şi
frecvent compresiunea laterală a genunchiului
b. Piciorul este căzut
c. Mersul este stepat
d. Hipoestezia apare în regiunea antero-laterală a gambei şi pe faţa dorsală a
primelor două degete
e. Mersul pe vârful degetelor, flexia plantară a piciorului nu sunt posibile

10. Ce este adevărat despre sindromul Brown-Sequard:


a. Poate fi incomplet sau complet
b. Simptomatologia clasică constă din deficit motor (monoplegie crurală sau
hemiplegie) şi hipoestezie profundă de partea leziunii medulare şi hipoestezie
superficială (în special cea dureroasă şi termică) controlateral distal leziunii
medulare
c. Tratamentul curativ se face cu Penicilină 1.000.000 U/zi timp de 30-40 de zile,
bismut 2 f/saptămână; piretoterapia (malarie, vaccinuri, proteine)
d. Este o maladie degenerativă, cu evoluţie lent progresivă datorată esistenţei unei
cavităţi intramedulare, care de obicei se dezvoltă la nivelul măduvei cervicale
e. Se mai numeşte sindrom de hemisecţiune medulară

11. În faza prespitalicească a traumatismelor vertebro-medulare trebuie luate urmatoarele


măsuri:
a. Stabilizarea stării, oxigen, linie venoasă, sondă uretro-vezicală
b. Intervenţie chirurgicală
c. Corticoterapie
d. Antibioterapie
e. Transport în siguranţă cu menajament

12. Tratamentul medicamentos al bolii Parkinson cuprinde:


a. Nici un răspuns nu este corect
b. Anticolinergice
c. Dopaminergice
d. Inhibitori de catecol-o metil transferază (COMT)
e. Inhibitori de monoamin oxidaza B (MAO-B)

13. Care din următoarele sunt complicaţii tardive ale tratamentului cu levo-dopa (în BP)
a. Fluctuaţii motorii: alternanţa pe parcursul unei zile a perioadelor de
ameliorare (on) cu perioade de recrudescenţă (off)
b. Wearing-off: epuizarea efectului dozei de lovo-dopa înainte de administrarea
dozei următoare
c. Fenomenul on-off: instalarea bruscă a simptomatologiei parkinsoniene la un
pacient care este în on
d. Diskineziile
e. Mersul în zig-zag

14. Epilepsia:
a. Este o boală neurologică cronică frecventă
b. Caracterizată prin crize epileptice recurente neprovocate
c. Se defineşte ca apariţia a minimum două crize epileptice neprovocate de
cauze medicale identificabile şi tendinţa la recurenţa crizelor
d. Nici un raspuns nu este corect
e. Apare la pacienţii hipertensivi

15. Principalele semne de AVC:


a. Deficit motor şi/sau senzitiv la nivelul unui hemicorp (hemipareză,
hemiplegie, hemihipoestezie, parestezii)
b. Tulburări de conştienţă (coma sau somnolenţă, sindrom confuzional)
c. Tulburări de exprimare şi înţelegere vizuală (afazie)
d. Deviere oculocefalogiră, tulburări de vedere (diplopie, amauroza unilaterală.
hemianopsie, cecitate)
e. Nici o varianţă nu este corectă

16. Principalii factori de risc pentru AVC ischemic sunt:


a. Fumatul
b. Diabetul zaharat
c. Dislipidemia
d. Hipertensiunea arterială
e. Alimentaţia vegetariană

17. În etiologia hemoragiei cerebrale intervin următorii factori:


a. Tulburări de conştienţă
b. Factori de risc: vârsta (40-60 ani), ereditatea prin factor genetic în HTA, DZ,
obezitatea, toxicele (alcool,droguri,tutun), factori socio-profesionali (stări de
încordare psihică, emoţii), sedentarism
c. Tulburări de expimare şi înţelegere verbală
d. HTA, ateroscleroza cerebrală, anevrisme, angioame, arterite
e. Nici o variantă nu este corectă

18. Hemoragia subarahnoidiană (meningee):


a. Reprezintă un revărsat sanguin în spaţiul subarahnoidian produs de ruptură
vasculară de cauză primară
b. Poate sa apară prin ruptura unui anevrism, sângerarea unei malformaţii
arteriovenoase, ruptura unui anevrism micotic
c. Debutul tipic este brusc, în timpul unei activităţi fizice, cu cefalee intensă sau
pierdere de conştienţă
d. Nu poate să apară prin ruptura unui anevrism
e. Toate variantele sunt corecte

19. Următoarele afirmaţii despre AVC-ul hemoragic sunt adevărate


a. Morbiditatea şi mortalitatea AVC hemoragic sunt mai mari decât pentru
AVC ischemic
b. Apare la pacienţi cu HTA cronică şi, rar, la normotensivi
c. Are caracter repetitiv la intervale variate la acelaşi individ
d. Se caracterizează prin suferinţa ischemicp definitivă a parenchimului cerebral
e. Nici o variantă nu este corectă

20. Patologia vasculară cerebrală cuprinde:


a. Atacul ischemic tranzitor (AIT)
b. Infarctul cerebral
c. Scleroza multiplă
d. Hemoragia cerebrală
e. Traumatismele craniene

21. Tulburările de motilitate activă (pareză, plegie) în cadrul sindromului de NMC, se


caracterizează prin:
a. Sunt în general extinse (hemipareză, parapareză)
b. ROT:hiporeflexie, areflexie
c. Deglutiţia şi fonaţia afectate doar în cazul lezării bilaterale a căilor geniculate
d. La nivelul feţei pareză facială de tip central
e. Hipotonie (atonie) musculară

22. Paralizia de nerv radial:


a. Apare frecvent după fracturile braţului sau compresiuni la acest nivel
b. Aspectul de mână căzută- “în gât de lebădă”
c. Are aspectul de „limbă de clopot”
d. Aspectul clinic este de „gheară cubitală”
e. Semnele clinice sunt predominant motorii, afectând musculature extensoare a
antebraţului şi a mâinii

23. Simptomatologia clinic a bolii Parkinson cuprinde:


a. Debut insidious cu semen clinice discrete ce deseori sunt puse pe seama
vârstei cu agravare progresivă
b. Dificultate în efectuarea mişcării datorită rigidităţii sau bradikineziei
c. Apare tremor izolat la nivelul unui membru
d. Mers in zig-zag
e. Voce monotonă

24. Encefalul este constituit din:


a. Emisferele cerebrale
b. Măduva spinării
c. Trunchiul cerebral
d. Nervii periferici
e. Cerebelul

25. Distrofia muscular progresivă Duchenne:

a. Se datorează unor mutaţii spontane în gena distrofinei de pe cromozomul


Xp21
b. Nu se datorează unor mutaţii spontane în gena distrofinei de pe cromozomul Xp21
c. Apare diminuarea forţei musculare: înteresează mai întâi musculature
pelvină proximal simetric şi apoi extindere la nivelul musculaturii centurii
scapula-humerale cu tendinţă de distalizare (interesarea precoce a
extensorilor mâinilor şi degetelor cu conservarea flexorilor)
d. Poate sa apară cardiomiopatie: după 15 ani; ECG, tahicardie
e. Tratament: suportiv, terapie fizică şi ocupaţională utilă în prevenirea
contracturii şi păstrarea funcţionalităţii; operaţii ortopedice

12.In neuropatia alcoolica apare:

a)hipotensiunea ortostatica

b)hipotermie

c)caderi,prabusiri

d)paralizie faciala

e)pareze distale ale membrelor inferioare

13.Tulburarile vegetative in poliradiculonevrite:

a)oscilatii ale TA si FC (in curs scrie doar oscilatii ale TA)

b)alternante de bradicardie cu tahicardie

c)stop cardiac

d)nu sunt cauza de deces

e)sunt cauza de deces

14.Poliradiculonevrita:

a)evolueaza cu hemipareza
b)evolueaza spre tetrapareza

c)se trateaza cu plasmafereza

d)se trateaza cu gamaglobuline

e)necesita kinetoterapie

15.Scleroza laterala amiotrofica:SLA:

a)este o boala degenerativa

b)este o boala inflamatorie

c)este o boala incurabila

d)afecteaza musculatura bulbara

e)debuteaza la nivelul umarului

16.Scleroza laterala amiotrofica are:

a)amiotrofii la musculatura mica a mainii

b)ROT vii,exagerate

c)Babinski prezent

d)rigiditate

e)dizartrie,disfagie

17.Siringomielita este:

a)o boala degenerativa cronica

b)boala inflamatorie

c)este o degenerare chistica in zona centrala medulara (in carte zice de o cavitate intramedulara)

d)este o tumora medulara

e)localizata preponderent cervical

18.Siringomielita evolueaza cu:

a)pierderea sensibilitatii term-algice

b)conservarea sensibilitatii profunde

c)extinderea cavitatii spre cornul anterior

d)extinderea cavitatii in sens dorsal


e)amiotrofii in muschii mici ai mainii

19.Boala Friedreich:

a) este o boala ereditara

b) este o boala castigata infectioasa

c)este heredodegenerescenta spinocerebeloasa

d)evolueaza cu sindrom ataxic

e)prezinta “picior scobit”

20.Tulburarile trofice in boala Friedreich:

a)picior scobit (tulb morfologica)

b)cifoscolioza (tulb morfologica)

c)degete in ciocan

d)mana suculenta

e)caderea parului

21.Mieloza funiculara (Boala Biemer)

a)este o boala ereditara

d)este o scleroza castigata,combinata subacuta

c)apare prin hipovitaminoza de vitamina B12

d)apare prin tulburari vasculare medulare

e)apare si prin compresioni medulare

22.Simptomatologia in tabes:

a)dureri fulgurante in membrele inferioare

b)dureri cervicale

c)mers ataxic prin ataxie spinala

d)mers stepat

e)mers talonat

23.Faza de soc spinal:


a)tetraplegie flasca (scrie de tetraplegie, dar nu zice daca e flasca sau nu)

b)hipertonie spastica

c)tulburari de sensibilitate cu nivel

d)disociatie tabetica de sensibilitate

e)reflex cutanat plantar in extensie

24.Mielite –faza de automatism medular:

a)se mentine para-tetraplegie

d)rigiditate

c)ROT devin vii

d)Babinski prezent

e)tulburari sfincteriene

25.Substanta reticulara ascendent activatoare AA:

a) intervine in reglarea somn-veghe

b)SR descendenta –regleaza ciclul somn-veghe

c)descendenta moduleaza tonusul muscular

d)ascendenta moduleaza tonusul muscular

e)se extinde pana la talamus

26.Talamusul: !!!nu stiu

a)contine 4 nuclei mari

b)are conexiuni cu substanta reticulata

c)inclus in circuitul memoriei

d)participa la conturarea personalitatii

e)poate produce tetraplegie

27.Sistemul extrapiramidal:

a)regleaza si controleaza motricitatea

d)este o structura precis delimitata

c)este alcatuit din multiple structuri


d)cuprinde arii corticale

e)include cerebelul

28.Boala Parkinson –simptome clinice:

a)bradikinezie

b)hipertonie-rigiditate

c)tremor parkinsonian

d) instabilitate posturala

e)tulburari cerebeloase

29.Coreea acuta:
a)este complicatia reumatismului poliarticular acut

b)poate evolua cu miocardita

c)consta in miscari ilogice,spontane de severitate diferita

d)consta in grimase ale fetei

e)evolueaza spre dementa

30.Coreea cronica:

a)boala de paleostriat

b)boala de neostriat

c)apare la 40 de ani

d)nu are tulburari psihice

e)evolueaza cu tulburari de comportament

31.Degenerescenta hepato-lenticulara

a)include boala Wilson

b)include pseudoscleroza

c)rigiditate

d)tremuraturi

e)este vindecabila

34.Leziunilor ariilor 39, 40 stanga, dau:


a) Sindromul Gerstmann

b)Sindromul Anton Babinski

c)acalculie

d)

e)tulburari la diferentierea dreapta-stanga

35.Tulburarile de limbaj primare:

a)implica aria 44 F: stanga

b)implica aria 44 F:dreapta

c) implica aria 22 T: stanga

d) implica aria 19 O: stanga

e)depind de leziuni geniculate

36.Afazia senzoriala:

a) are in leziunile de arie 44 stang

b)are in leziunile de arie 22 stang

c)apare in leziunile de arie 22 drept

d)include jargonafazie

e)include dizartria

37.Factorii de risc pentru infarctul cerebral sunt:

a)ateroscleroza,HTA,dislipidemie,DZ,tabagism

d)factorii de risc pentru ischemie cerebrala, diateze hemoragice

c)obezitate,contraceptive orale

d)arterite,arteriopatii,hemopatii

e)tulburari de coagulare

38. AIT (atac ischemic tranzitor)

a)dureaza 10 minute sau sub 24 de ore

b)dureaza 72 de ore

c)se produce pe fond aterosclerotic la varstici


d)se produce prin cardioembolism

e)este indus de hipertensiune arterial

39.Terapia specifica a ischemiei cerebrale este:

a)antiplachetare,anticoagulante

b)tromboliza

c)endarterectomie

d)angioplastia si stenting

e)eliminarea malformatiiei vasculare

40.*Ocluzia arterei carotide interne terminale:

a) da infarct masiv in 2/3 anterioare ale emisferului (CRED!!)

b)da hemiplegie predominant ..

c)da tetrapareza

d)beneficiaza de circulatie colaterala

e)prognosticul este foarte bun

41.Diviziunea antero-superioara corticala din ACM poate produce:

a)hemiplagie cu afazie motorie

b)diviziunea posterioara produce hemiplegie

c)afazie senzoriala

d)?

e)Sindromul Anton Babinski

42.Lacunarismul cerebral se caracterizeaza prin:

a)mici lacune multiple ,bilaterale

b)lacunele au cativa mm spre 1 cm

c)ras si plans spasmodic

d)mers de tip coreic

e)afazie senzoriala
43.Tromboflebitele cerebrale produc:

a)semne focale

b)sindroame de hipertensiune intracraciana

c)cefalee

d)paralizia de nervi cranieni

e)paralizia de nerv sciatic popliteu

44.Infarctul venos:

a)este provocat de tromboza venelor corticale

b)este provocat de tromboza sinusului

c)este hemoragic

d)respecta topografia arteriala

e)nu respecta topografia infarctelor arteriale

45.Neuroinfectii

a) sunt prepoderent virotice

b) sunt primare

c) sunt secundare

d)cele secundare sunt leucoencefalice

e)sunt vindecabile

1. * Diagnosticul pozitiv al crizei epileptic se bazeaza pe:


a) Postcriza apare cefalee, somnolenta,confuzie, mialgii, deficite neurologice tranzitorii
b) Crizele nu sunt convulsive
c) Postcriza nu apare stare confuzionala
d) Debut lent in decurs de cateva zile
e) Durata lunga ( de cateva zile )
2. *sindromul Weber se caracterizeaza prin:
a) Controlateral: hemiplegie , paralizie faciala de tip central
b) Controlateral: paralizie totala sau partial de nerv oculomotor comun
c) Evolutia este de 10-20 ani
d) Demielinizare
e) Toate variantele sunt corecte
3. *Miastenia gravis este:
a) Afectiune degenerative a muschilor
b) Boala a sistemului osos
c) Boala care nu se caracterizeaza prin fatigabilitate muscular
d) Afectiune neuromusculara autoimuna caracterizata prin grade variabile de
fatigabilitate muscular
e) Toate variantele de mai sus
4. * ce sunt distrofiile muscular:
a) Grup de afectiuni degenerative ale muschilor determinate genetic
b) Grup de afectiuni ale oaselor
c) Boli inflamatorii
d) Grup de afectiuni degenerative ale celulelor nervoase
e) Niciuna din variantele de mai sus
5. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre distrofia muscular Duchenne:
a) Nu se datoreaza unor mutatii spontane in gena distrofiei
b) Se datoreaza unor mutatii spontane in gena distrofiei
c) Imobilizarea apare in jurul varstei de 12 ani
d) Debuteaza la varsta de 2-5ani
e) Distrofia se gaseste in regiunea subsarcolemala a muschiului scheletic si cardiac
6. Nu este adevarat despre miastenia gravis:
a) Manifstarile oculare se manifesta prin ptoza si diplopie
b) Manifestarile bulbare se manifesta prin tulburari de deglutitie si masticatie, dizartrie
c) Apare dipareza facial
d) Nu este afectata musculature cefei si nu apare caderea capului
e) Nu este afectata musculature proximala la nivelul membrelor superioare
7. Clinic, in miotonii apare:
a) Fenomenul miotonic, a carui intensitate diminua progresiv pe masura repetarii
contractiilor
b) Mimica blocata
c) Pleoapa ramane in urma, acomodare pupilara lenta
d) Tulburari de vorbire, deglutitie si masticatie
e) Nicio varianta nu e corecta
8. nu este adevara despre miotonia Thomsen:
a) hipertrofie muscular in 25% din cazuri
b) nu apare pseudohipertrofie pe seama cresterii tesutului adipos
c) nu apare aspect herculean
d) afectare moderata, neprogresiva
e) se trateaza cu fenitoin
9. in functie de topografie, leziunile SNP pot fi clasificate in:
a) mononeuropatii
b) polinevrita
c) poliradiculonevrita
d) sindromul de artera cerebral anterioara
e) sindroame alterne de trunchi cerebral
10. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la paralizia nervului cubital:
a) Este lezat in trauamtismele cotului
b) Apare aspect de gheara cubitala
c) Semnul evantaiului si testul pensei police-deget mic, nu se pot efectua
d) Tratamentul cuprinde antalgice,corticoterapie, exercitii fizice
e) Nu este afectat in trumatismele cotului
11. Diagnosticul diferential al lombosciaticii se face cu:
a) Hemipareza
b) SLA
c) Migrena
d) Hemoragia subarahnoidiana poate mima lombosciatica bilateral
e) Ischemia acuta de membru inferior
12. Urmatoarele sunt forme clinice de SLA
a) forma comuna cu debut brachial
b) forma bulbar
c) forma pseudopolinevritica
d) nu exista forma bulbar
e) nu exista o forma cu predominant sindromului de neuron motor periferic
13. Tabesul:
a) este o meningo-radiculita post luetica cronica
b) apare la un interval de 10-20 ani de la prima infectie luetica
c) la nivel medular determina mielita transversa luetica
d) tabloului clinic este realizat de tulburarea de sensibilitate profunda
e) nicio variant nu e corecta
14. tratamentul medicamentos al B. Parkinson:
a) antalgice
b) corticoterapie
c) dopaminergice
d) anticolinergice
e) AINS
15. Lezarea substantei reticulate determina:
a) Rigiditatea prin decerebrare
b) Tulburarile functiei somnveghe
c) Tulb de constienta
d) Tulb vegetative
e) Nicio variant
16. Sindromul lateral bulbar – sindromul Wallenberg, se manifesta clinic prin:
a) Homolateral: hemipareza a fetei, tulb de deglutitie si fonatie, sdr Claude-bernard-
Horner,greturi,varsaturi
b) Contralateral: hemihipoestezie termoalgica CU RESPECTAREA FETEI
c) Contralateral: hemianestezie a fetei, tulburari de deglutitie si fonatie, ,sdr C-B-H,greturi,
varsaturi
d) Homolateral: hemihipoestezie termoalgica care exclude fata
e) Homolateral: hemisindrom cerebelos static
17. Ataxia cerebeloasa se caracterizeaza prin:
a) Dismetrie, adiadocokinezia, asinergia
b) Modificari de vorbire
c) Tremor intentional
d) Tremor de repaus
e) Niciuna de mai sus.

18. Sindromul senzitiv thalamic nu se caracterizeaza prin:


a) Durere foarte intensa, aspect cauzalgic, p hemicorpul opus leziunii
b) ROT diminuate
c) Tremor de repaus
d) Aspect de mana suculenta
e) Hiperpatie talamica
19. Prin leziuni la nivelul cortexului motor din lobul frontal, pot sa apara:
a) Tulburari de vedere
b) Pareze sau plegii la nivelul hemifetei si membrelor de partea opusa leziunii, prin lezarea
ariei 4
c) Afazie motorie, agrafie, apraxie a fetei, buzelor si limbii, prin lezarea ariei Borca si ariilor
44 si 45 Brodmann
d) Tremor intentional
e) Tremor de repaus
20. Sindromul Gerstmann consta din:
a) Agrafie +/- alexie
b) Acalculie
c) Confuzie stanga-dreapta
d) Agnozie digitala
e) Nu apare prin leziunile in areia 39 din emisfera stanga dominant
21. Afazia motorize Broca:
a) Este consecinta unei leziuni a ariei 44 in emisfera dominant
b) Poate prezenta diverse grade de tulburare in articularea cuvintelor care merg de la
mutism afazic sau afemie (imposibilitatea articularii oricarui cuvant ) pana la forme
usoare
c) Este consecinta unei leziuni a ariei 42 din emisferul dominant
d) Lezarea complete a ariei 42 impreuna cu aria 22 duce la surditatea verbal
e) Inseamna: intelegere pastrata, vorbire nonfluenta, fara repetitie
22. Factorii cauzali in epilepsia secundara pot fi:
a) Perinatali ( infectii materne, iradieri sau traumatisme abdominal, tentative de avort,
disgravidii severe, icter nuclear)
b) Natali ( traumatisme obstreticale, aplicari de forceps cu vacuum extractor cu
determinarea de contuzii sau hematoame cerebrale, expulzii brutale, anoxii cerebrale
fatale)
c) Postnatali imediati ( malformatii cerebrale sau cranio-cerebrale, infectii neonatale
meningoencefalitice, hemoragii subarahnoidiene neonatale primare)
d) Nicio varianta de mai sus
e) Consumul de cafea
23. Crizele epileptice se clasifica in:
a) Partiale/focale
b) Generalizate
c) Neclasificabile
d) Pseudocrize
e) Minime
24. Epilepsiile generalizate pot fi:
a) Idiopatice(primare)
b) Criptogenice
c) Simptomatice(Secundare)
d) Partiale
e) Focale
25. Diagnosticul pozitiv al crizei epileptic se bazeaza pe:
a) Debut brusc ( paroxistic ), durata scurta (secunde pana la cateva minute)
b) Semne de suferinta a unei arii cerebrale menifestate prin halucinatii vizuale,
auditive,olfactive, miscari sau posture involuntare, parestezii, etc
c) Modificarea starii de constienta cu amnesia ulterioara a episodului
d) Sfarsit brusc al crizei, cu revenirea la statusul anterior crizei
e) Nicio variant nu e corecta
26. Diagnosticul epilepsiei se bazeaza pe:
a) Recurenta crizelor precum si frecventa lor (min2 crize spontane la interval mai mare de
2-3 sapt si daca nu sunt manifestarea unei suferinte cerebrale sau sistemice acute
tranzitorii
b) Tipul medicatiei concomitente si dozele, aportul de medicamente cu potential
epileptogen
c) Istoricul familial, antecedente personale(infectii, traumatisme, consum de substante
toxice, neoplasme)
d) Prima criza epileptic este considerate a fi epilepsie
e) Crizele nu apar in conditii favorizante
27. Scleroza multipla(SM):
a) Este cea mai frecventa afectiune demielinizanta a SNC
b) Este o afectiune inflamatorie autoimuna
c) Se caracterizeaza prin diseminarea leziunilor in timp si spatiu
d) Nu este o afectiune autoimuna
e) Nu apar leziuni demielinizante
28. Diagnosticul SM se bazeaza pe:
a) Prezenta a cel putin 2 leziuni diferite in timp si spatiu
b) Clinic prin prezenta a doua pusee, cu deficite neurologice distincte (care sa traduca
leziuni diferite) si la distanta, in timp
c) RMN cerebral este o investigatie obligatorie pentru diagnostic
d) Examenul LCR este modificat ( aparitia benzilor oligoclonale)
e) Prezenta Ac anti-acetilcolina
29. Dintre semnele si simptomele encefalitei herpetice nu fac parte:
a) Febra
b) Cefaleea
c) Nu apar modificari ale comportamentului
d) Crize epileptic
e) Nu apar stari confuzionale

30. Sindrom de artera cerebrala anterioara superficial cuprinde:


a) Hemipareza/hemiplegie predominant crurale contralaterale
b) Afazie transcorticala motorize
c) Aspontaneitate verbala, tulburari in efectuarea calculelor complexe, tulburari de
comportament ca:apatie, indiferenta, moria, euforie, dezinhibitie comportamentala,
glume neadecvate, bulimie
d) Reflex de apucare fortata
e) Hemipareza/hemiplegie predominant facio-brahiala
31. Sindromul ocluziv de artera bazilara NU se manifesta prin:
a) Pareze nervi cranieni ponto-mezencefalici
b) Miscari involuntare dissociate de globi ocular
c) Ataxie cerebeloasa
d) Parapareza
e) Tulburari de comportament
32. Etiopatogenia infarctului cerebral poate sa include
a) Ateroscleroza
b) Anomalii ale poligonului lui Willis
c) HTA
d) Anevrisme cerebrale rupte
e) Embolia cerebral
33. Orice pacient cu suspiciune de AVC este canditat la tromboliza daca:
a) Se stie debutul exact al AVC
b) Timpul scurs de la debut permite un examen CT cranian si administrarea rtPA in mai
putin de 3 ore
c) Nu exista contraindicatie pentru tromboliza
d) Pacientul are hemoragie cerebral
e) Nu s-au semnalat crize epileptice, traumatisme
f)
34. Hemoragia talamica:
a) Hemipareza moderata, hemiataxie
b) Tulburari de sensibilitate proprioceptiva
c) Hemianopsie
d) ROT deprimate
e) Toate variantele sunt corecte
35. Hemoragia subarahnoidiana(meningee):
a) Reprzinta un revarsat sanguine in spatiul subarahnoidian produs de o rupture vasculara
b) Este a 3-a cauza de accident vascular intracranian
c) Ruperea sau fisurarea unui anevrism cauzeaza HAS in aprox 80% din cazuri
d) Se trateaza cu rifampicina
e) Este cea mai frecventa afectiune demielinizanta a SNC
36. Scala Glasgow cuprinde:
a) Raspuns motor
b) Raspuns verbal
c) Nivelul de constienta prin deschiderea ochilor
d) Motilitate active
e) Motilitate pasiva
37. Clasificarea comelor include:
a) Comele primare cerebrale ( hemoragie cerebral, infarct cerebral, hemoragie
subarahnoidiana, encefalopatie hipertensiva)
b) Scala Glasgow
c) Comele secundare (aport insufficient de glucoza, aport insufficient de oxygen, intoxictii
exogene, intoxicatii endogene)
d) Coma vigila
e) Coma profunda
38. Migrena:
a) Debuteaza in majoritatea cazurilor in adolescent si poate avea character familial
b) Se defineste ca o cefalee cronica recurenta, paroxistica, periodica
c) Se asociaza cu tulburari vegetative (anorexie greturi, varsaturi)
d) Are topografie frecvent unilateral(hemicranie),pulsatila
e) Nicio variant nu e corecta
39. Un atac migrenos are urmatoarele faze:
a) Faza prodromala
b) Aura
c) Faza cefalalgica
d) ……nu se vede
e) …….nu se vede