Patologie. Infectioasa

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03
MEdCT–CNDIPT / UIP
MATERIALE DE ÎNVĂŢARE
Domeniul: Agricultură
Calificarea: Tehnician veterinar pentru animale de companie
pentru clasa a XII-a
Modulul: Patologie infecţioasă
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a
sistemului de învățământ profesional și tehnic
Noiembrie 2008
0
Coordonator:.
Patape Mărioara – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa
Autori:
Tănasă Teodor Cristian– prof. grad. did. def, Colegiul Naţional de

Agricultură şi Economie – Tecuci
Erfulescu Dana Mioara – drd. prof. grad did. I, Grup Şcolar Agricol
Constantin Dobrescu- Curtea de Argeş
Cojocaru Florea – prof. grad. did. I, Grup Şcolar Agricol Alexandria
Micli Aglaia – drd. prof. grad. did. I, Colegiul Naţional Agricol Carol I Slatina
Consultanţă:
Catinca Scrioşteanu – expert CNDIPT – UIP

Claudia Călinescu -– expert CNDIPT – UIP
Ivan Mykytyn – expert asistenţă tehnică
1
Cuprins
INTRODUCERE........................................................................................................ 3.
COMPETENŢE........................................................................................................... 5
OBIECTIVE................................................................................................................ 7
INFORMAŢII PENTRU PROFESORI.........................................................................9
FIŞE DE REZUMAT.................................................................................................11
CUVINTE CHEIE/GLOSAR......................................................................................16
INFORMAŢII PENTRU ELEVI..................................................................................17
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE.....................................................................................18
SOLUŢII DE ACTIVITATE.......................................................................................44
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................70
2
INTRODUCERE
Prezentul material de învăţare se adresează elevilor care urmează traseul

profesional de pregătire în calificarea ,,Tehnician veterinar pentru animale de
companie’’, profesorilor medici veterinari care asigură formarea competenţelor
profesionale specifice acestei calificări.
Scopul realizării prezentului material de învăţare este acela de-a realiza o

prezentare cât mai captivantă pentru elevi , în vederea depăşirii barierelor din calea
învăţării şi a ajuta grupul ţintă să-şi atingă întregul potenţial.
La baza materialului de învăţare a stat Standardul de pregătire profesională

în care sunt prezentate pentru fiecare competenţă criteriile de performanţă, condiţiile
de aplicabilitate şi diferitele probe de evaluare.
În baza Standardului de pregătire profesională s-a elaborat programa şcolară

în care sunt corelate competenţele specifice modului cu conţinuturile ce vor fi
parcurse de profesor şi elevi prin diverse activităţi de formare.
Prin planul de învăţământ pentru cultura de specialitate corespunzătoare

calificării de tehnician veterinar, clasa a XIl- a, s-au alocat un număr de 124 ore,
corespunzător celor 2 credite repartizate unităţii de competenţe tehnice specializate
Patologia infecţioasă, care este asimilat în noţiunea de modul “Patologia
infecţioasă”.
Prezentul material promovează viziunea unui etos comunitar care dezvoltă şi

valorifică abilităţi şi atitudini care vor îmbunătăţi activitatea educaţională a elevilor şi
îi va ajuta în formarea competenţelor profesionale pentru viitorul loc de muncă.
Materialul auxiliar contribuie la dezvoltarea abilităţilor şi atitudinilor de

creativitate, inovare şi adaptare la schimbare a cursanţilor.
Materialele de învăţare prezentate în acest document pot constitui modele de

bună practică pentru profesorii care parcurg modulele pentru care nu sunt elaborate
materiale de învăţare pentru această calificare.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a

activităţii didactice, deci prin folosirea celor mai adecvate metode, mijloace de
învăţământ, în care activitatea didactică este centrată pe elev. Există numeroase
metode şi procedee didactice, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut
acelea care conduc la formarea competenţei specifice a conţinutului.
Prezentul document conţine o diversitate de metode şi instrumente de

învăţare relevante pentru calificarea Tehnician veterinar pentru animale de companie
şi anume:
- pentru elevi
3
 fişe de descriere a activităţilor
 fişe de documentare
 fişe de observaţii
 fişe de lucru: pentru activităţi practice, pentru activităţi de laborator,
pentru activităţi teoretice la clasă
 fişe de autoevaluare
 fişe rezumat (o intrare pentru fiecare activitate de învăţare)
 cuvinte cheie/glosar
- pentru profesori
 fişe de evaluare
 fişe rezumat ( pentru înregistrarea progresului)
 soluţii pentru activităţile de învăţare prezentate
În prezentarea activităţilor de învăţare, profesorii pot utiliza următoarele

metode: proiectul, metoda portofoliului metodologic, problematizarea, demonstraţia,
studiul de caz, experimentul, vizite de studiu la agentul economic, expoziţia cu
produse de specialitate, etc.
4
COMPETENŢE:
1. Caracterizează microorganismele şi infecţia microbiană:

 descrie structura şi fiziologia virusurilor.
 explică structura şi fiziologia ricketsiilor şi chlamidiilor.
 descrie etapele unei infecţii.
 identifică factorii care influenţează evoluţia unei infecţii.
2. Descrie categoriile imunologice:

 denumeşte elementele sistemului imun.
 clasifică stările de imunitate.
 identifică produsele biologice.
3. Identifică bolile infecţioase la animalele de companie:

 denumeşte bolile infecţioase.
 indică bolile infecţioase pe specii de animale de companie.
 descrie etiopatogeneza în bolile infecţioase.
 explică importanţa economico – sanitară a bolilor infecţioase.
4. Analizează şi interpretează caracterele epizootologice în bolile infecţioase la

animalele de companie:
 identifică animalele receptive şi factorii care influenţează receptivitatea.
 precizează sursele de infecţie.
 descrie modul de contaminare şi dinamica epizootică.
 corelează caracterele epizootologice pentru precizarea diagnosticului.
5. Descrie manifestările clinice şi modificările anatomopatologice în bolile

infecţioase la animalele de companie:
 caracterizează tabloul clinic şi anatomopatologic în bolile infecţioase.
 examinează animalele bolnave şi cadavrele din focarul de boală utilizând
echipamente specifice.
 depistează simptomele în situaţii existente.
 recunoaşte modificările anatomopatologice.
 înregistreaza datele obţinute.
 raportează datele obţinute medicului veterinar.
 respectă normele specifice pentru igiena şi securitatea muncii.
5
6. Efectuează lucrări pentru stabilirea diagnosticului în bolile infecţioase la
animalele de companie
 interpretează simptomele şi modificările anatomopatologice în vederea stabilirii
diagnosticului.
 recoltează probe şi le expediază la laboratorul veterinar pentru precizarea
diagnosticului.
 respectă normele specifice de igienă si securitatea muncii.
7. Asistă medicul veterinar cu echipament şi materiale necesare tratării şi

imunizării animalelor de companie
 descrie tehnicile şi echipamentul pentru tratamente şi imunizări.
 pregăteşte animalul pentru intervenţie.
 efectuează tratamente curative.
 consiliază clienţii cu privire la aplicarea şi respectarea măsurilor de carantină
impusă de legislaţia sanitar- veterinară în vigoare.
 respectă normele specifice de igienă si securitatea muncii.
6
OBIECTIVE:
Obiectivele modulului ,,Patologia infecţioasă’’ vor fi realizate în condiţiile respectării
condiţiilor de aplicabilitate din Standardul de pregătire profesională pentru
,,Tehnicianul veterinar pentru animale de companie’’ - nivel 3 de calificare .
1. Încadrarea microorganismelor patogene şi cunoaşterea însuşirilor

morfo-fiziologice, deosebirilor şi a fenomenelor ce stau la baza
procesului infecţios:
- Încadrarea: virusuri, rickettsii şi chlamidii.
- Însușiri morfo- fiziologice, deosebiri: virusuri, rickettsii şi chlamidii .
- Etape: perioadele de incubaţie, de stare, cele finale şi lanţul epizootic .
- Factori : de patogenitate şi de evoluţie.
2. Face corelări între categoriile imunologice:

- Elemente: organe limfoide, celule implicate în răspunsul imun, antigeni şi anticorpi.
- Clasificare: naturală şi dobândită.
- Produse biologice: vaccinuri şi seruri hiperimune.
3. Cunoaşte şi diferenţiază bolile infecţioase la animalele de companie în

funcţie de etiologie şi patogeneză:
- Boli infecţioase: la carnivore, rozătoare, păsări, broaşte ţestoase şi peşti.
- Agenţi patogeni: morfologie, colorare, cultivare, particularităţi, rezistenţă.
- Patogeneza: mecanismul patogen asupra organismului.
- Importanţa: pagubele şi transmiterea bolii la om.
4. Explică principalele caractere de ordin epizootologic:

- Receptivitatea: pe specii şi categorii de animale.
- Factori: favorizanţi, de stres.
- Modul: direct, indirect.
- Dinamica: sporadică, enzootică, epizootică, panzootică.
- Corelare: receptivitate, surse, mod de contaminare, dinamică epizootică.
5. Caracterizează modificările de ordin clinic:

- Examinarea: clinică.
- Simptome: generale şi pe aparate.
- Înregistrarea: registrul de consultaţii.
- Raportarea: verbală, scrisă, mesager.
- Norme: specifice abordării, contenţiei şi examinării animalelor.
6. Interpretează modificările anatomo-patologice :

- Examinarea: necropsică.
- Modificări: circulatorii, inflamaţii, tumori, necroze.
- Echipamente: instrumentar, aparatură, trusă de necropsie.
- Norme: specifice activităţii de necropsiere.
7. Stabilirea diagnosticului pe baza modificărilor clinice si

anatomopatolgice:
- Simptome: generale şi pe aparate
7
- Modificări: circulatorii, inflamatorii, de metabolism.
8. Cunoaşterea modului de recoltare de probe pentru examenul de

laborator:
- Recoltare probe: tehnici şi echipamente, tehnici specifice, echipamente specifice.
- Expedierea probelor: ambalare, notă de însoţire, mijloc de transport.
- Probe: sânge, secreţii, excreţii, porţiuni de organe, bucăţi de piele, os lung,
cadavre.
- Norme: specifice normelor de recoltare şi expediere.
9. Aplică tratamentul corespunzător în funcţie de boală:

- Tehnici: inoculări subcutane, intramusculare, intravenoase.
- Echipament: seringi, ace, perfuzoare, pense anatomice, foarfece, medicamente,
biopreparate, dezinfectante.
- Pregătirea animalului: contenţie, poziţionare faţă de medic, îndepărtarea
materialelor folosite.
- Tratamente: medicaţie antiinflamatorie, antiinfecţioasă, stimulantă nespecifică, de
rehidratare şi specifică pe aparate.
10. Aplică masurile de prevenţie a bolilor infecţioase:

- Măsuri de carantină: restricţii specifice pentru gradul I, II ,III.
- Norme: specifice utilizării utilizării echipamentelor şi materialelor pentru tratamente,
imunizari şi contenţiei animalelor.
8
Documentul elaborat pentru modulul ,,Patologia infecţioasă’’ îşi propune să
orienteze metodic şi ştiinţific cadrele didactice de specialitate care predau acest
modul în clasa a XII -a pentru tehnicianul veterinar pentru animale de companie,
nivel 3 de calificare.
Pentru fiecare competenţă specifică din modul s-a descris clar relaţia cu
obiectivele şi activităţile de învăţare, au fost corelate metodele didactice cu forma de
activitate, procedee şi tehnici de lucru, fişe de lucru, mijloace şi materiale didactice,
timp de lucru, locul de desfăşurare şi evaluare.
Autorii recomandă utilizarea diferitelor metode care să confere caracterul
formativ al evaluării, în care cuplul profesor-elev sunt coparticipanţi, cum ar fi: studiul
de caz, descoperirea, problematizarea, brainstorming-ul, jocul de rol, turul galeriilor,
mozaicul, lucrul pe staţiuni.
Aceste metode au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea
unităţilor de competenţă, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică cât şi
imaginaţia şi creativitatea.
Atingerea competenţelor individuale (cheie, tehnice generale, tehnice
specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate. Profesorul poate opta
pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin programă în vederea
realizării conţinuturilor, sau îşi poate alege alte activităţi adecvate condiţiilor concrete
din clasă.
Modulul ,, Patologia infecţioasă’’ reprezintă unitatea de competenţe tehnică
specializată ,,Patologia infecţioasă’’ şi este constituit din agregarea şi
contextualizarea următoarelor unităţi de competenţă:
Unităţi de competenţe cheie:
 Gândire critică şi rezolvare de probleme
Unităţi de competenţe tehnice specializate:
 Patologia infecţioasă
Relevanţa rezidă din faptul că aceste unităţi de competenţe se tratează
complet şi se evaluează la modulul ,, Patologia infecţioasă’’.
Conţinutul temelor este prezentat în viziune interdisciplinară făcând apel la
cunoştinţele şi capacităţile dobândite de elevi la alte discipline: chimie, biologie,
anatomia şi fiziologia animalelor, fizică, matematică, informatică, limba română şi alte
discipline de specialitate.
Prezentul material de învăţare dă posibilitatea de a face o evaluare
,,diagnostic’’ la începutul fiecărei competenţe şi are ca scop de- a identifica ce au
nevoie elevii şi de a-şi extinde cunoştinţele, înţelegerea, abilităţile şi competenţele.
Se oferă regulat oportunităţi pentru elev şi profesor pentru a identifica
obiectivele de învăţare şi a planifica alte obiective.
Sunt incluse oportunităţi de-a sublinia punctele tari ale elevilor şi de a-l
îndruma cum să le dezvolte.
În egală măsură sunt incluse oportunităţi pentru a depista punctele slabe ale
elevului oferind îndrumare despre cum poate fi aceste abordate.
Materialele prezentate oferă elevilor oportunităţi de utilizare a tehnologiei
informaţiei pentru a prezenta rezultatele şi a urmări învăţarea independentă.
Fişa rezumat a temei orientează profesorul în stabilirea conţinuturilor, în
funcţie de capacităţile intelectuale ale elevilor şi afinitatea acestora pentru asistenţă
sanitar- veterinară şi creşterea animalelor de companie în funcţie de zona geografică
şi conditiile sociale actuale.
9
Se prezintă o gamă largă de metode, procedee şi tehnici didactice activ-
participative la care profesorul poate apela încât învăţarea să fie centrată pe elev,
stimulând gândirea, imaginaţia, creativitatea. Sunt folosite mijloace şi materiale
didactice moderne, acestea putând fi utilizate şi îmbunătăţite în funcţie de condiţiile
concrete din fiecare unitate şcolară. Metodele didactice folosite sunt prezentate
detaliat in contextul continutului tematic.
Se folosesc fişe de lucru prin care elevii sunt solicitaţi să emită soluţii în mod
independent, să comunice şi să lucreze în echipă, să facă diverse observaţii, să
tragă concluzii, să motiveze şi să argumenteze, să facă corelaţii, să-şi evalueze
singuri performanţele.
Elevii sunt solicitaţi în efectuarea de lucrări practice, în rezolvarea de
probleme, situaţii efective de lucru, toate acestea contribuind la formarea
competenţelor specifice cunoaşterii patologiei determinate de boli infecţioase.
Cea mai mare parte a conţinutului tematic cuprinde fişe de lucru prin care
elevii ajung singuri la însuşirea de cunoştinţe, fără să-şi încarce memoria cu prea
multă teorie, evitându-se predarea cunoştinţelor cu linguriţa de către profesori.
Autorii au conceput materialul de învăţare într-un format accesibil pe care
profesorii îl pot modifica în funcţie de nevoile individuale ale elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele din
Standardul de pregătire profesională, autorii recomandă o gamă variată de metode,
folosind modele de teste cu răspunsuri construite, teste grilă cu alegere multiplă şi
teste combinate.
Fişele de rezumat ale modulului oferă cadrelor didactice şi elevilor mijloace de
înregistrare a progresului.
Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al administrării procesului
de învăţare, şi poate de asemenea ajuta la informarea şi motivarea elevilor. Elevii ar
trebui să fie încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de învăţare comentând cu
privire la arii care le-au plăcut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot
oferi cadrelor didactice informaţii valoroase referitoare la arii care cauzează dificultăţi
elevilor.
Elevii ar trebui de asemenea să fie încurajaţi să îşi asume răspunderea pentru
procesul de învăţare. Elevul care îşi asumă responsabilitatea pentru aspecte ce ţin
de înregistrare pot contribui la acest obiectiv.
Pe lângă metodele clasice (probe orale; probe scrise; probe practice) se pot
folosi şi metode alternative de evaluare cum ar fi: observarea sistematică,
investigarea, proiectul, portofoliul elevului etc.
Autoevaluarea se poate folosi frecvent datorită faptului că elevii îşi exprimă
liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
10
Fişele de rezumat ale modulului oferă cadrelor didactice şi elevilor mijloace
de înregistrare a progresului.
elevilor.
Exemplu de copertă de fişă de rezumat de mai jos include o primă pagină a
rezumatului progresului înregistrat de elev. Acest fapt poate fi folositor atât pentru
elev cât şi pentru profesor şi poate ajuta la motivarea elevilor oferindu-le o indicaţie
vizuală clară a progresului pe care l-au făcut.
Fişele de rezumat vor fi elaborate pentru fiecare elev.
FIŞA DE REZUMAT
Titlul modulului: ,, Patologia infecţioasă’’
Numele
elevului:
Data Data
începerii: finalizării:
Competenţe Activitate de învăţare Data Verificat

îndeplinirii (Semnătura
profesorului)
Competenţa 1 Descrie structura şi fiziologia
Caracterizea- virusurilor
ză microorga- Explică structura şi fiziologia
nismele şi ricketsiilor şi chlamidiilor.
infecţia
microbiană Descrie etapele unei infecţii
Identifică factorii care influenţează

evoluţia unei infecţii.
11
Competenţa 2 Denumeşte elementele sistemului
imun.
Descrie Clasifică stările de imunitate.
categoriile
imunologice Identifică produsele biologice.
Denumeşte bolile infecţioase

Competenţa 3
Identifică bolile
Indică bolile infecţioase pe specii de
infecţioase la animale de companie.
animalele de Descrie etiopatogeneza în bolile
companie infecţioase.
Explică importanţa economico –
sanitară a bolilor infecţioase.
Competenţa 4 Identifică animalele receptive şi
factorii care influenţează
Analizează şi receptivitatea.
interpretează
caracterele Precizează sursele de infecţie.
epizootologice
în bolile Descrie modul de contaminare şi
infecţioase la dinamica epizootică.
animalele de
companie Corelează caracterele epizootologice
pentru precizarea diagnosticului.
Competenţa 5 Caracterizează tabloul clinic şi

anatomopatologic în bolile
Descrie infecţioase.
manifestările
clinice şi Examinează animalele bolnave şi
modificările cadavrele din focarul de boală
utilizând echipamente specifice.
anatomopatolo
gice în bolile Depistează simptomele în situaţii
infecţioase la existente.
animalele de
companie Recunoaşte modificările anatomo-
patologice.
Înregistreaza datele obţinute.
Raportează datele obţinute medicului

veterinar.
Respectă normele specifice pentru

igiena şi securitatea muncii.
Competenţa 6 Interpretează simptomele şi

modificările anatomo-patologice în
Efectuează vederea stabilirii diagnosticului.
12
Recoltează probe şi le expediază la
lucrări pentru
laboratorul veterinar pentru
stabilirea precizarea diagnosticului.
diagnosticului
în bolile
Respectă normele specifice de igienă
infecţioase la
si securitatea muncii.
animalele de
companie.
Competenţa 7 Descrie tehnicile şi echipamentul

pentru tratamente şi imunizări.
Pregăteşte animalul pentru

Asistă medicul intervenţie.
veterinar cu
echipament şi Efectuează tratamente curative.
materiale
necesare Consiliază clienţii cu privire la
tratării şi aplicarea şi respectarea măsurilor de
imunizării carantină impusă de legislaţia sanitar-
veterinară în vigoare.
animalelor de
companie Respectă normele specifice de igienă
si securitatea muncii.
Modulul: ,,Patologie infecţioasă’’

Numele elevului .…………………………………
13
Numele profesorului…………………………………
Vor fi elaborate Fişe de rezumat pentru fiecare activitate de învăţare şi pentru
fiecare elev (exemplu)
Competenţă Activitate de Obiectivele
Realizat
învăţare învăţării
Detalii referitoare Denumirea sau alte Obiectivul(ele)

la competenţa care precizări referitoare activităţii de
se dezvoltă. la activitatea de învăţare…
învăţare Încadrează Data la care
- descrie structura virusurile, ricketsiile obiectivul
Caracterizează şi chlamidiile şi le
şi fiziologia învăţării a fost
microorganismel descrie însuşirile
virusurilor îndeplinit
e şi infecţia morfo- fiziologice
- explică structura
microbiană. dar şi deosebirile
şi fiziologia
ricketsiilor şi dintre acestea.
chlamidiilor.
Comentariile elevului
De exemplu:
 Ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii.
 Ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a
constitui o provocare.
 Ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul
activităţii.
 Ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi
urmărească obiectivul învăţării.
Comentariile profesorului
De exemplu:
 Comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a
avut rezultate bune, a demonstrate entuziasm, s-a implicat
total, a colaborat bine cu ceilalţi.
 Ariile de învăţare sau alte aspecte în care este
necesară continuarea dezvoltării.
 Ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă
elevul în continuare luând în considerare ideile elevului
despre cum le-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.
elevilor.
Fişa de rezumat ajută la motivarea elevilor oferindu-le o indicaţie vizuală clară
a progresului pe care l-au făcut.
14
GLOSAR
 Următoarea listă de termeni va fi folositoare la absolvirea unităţii de
competenţă.
1 acid nucleic viral substanţă complexă a conţinutului viral cu informaţie genetică.
2 anticorp (ATC) substanţă proteică care apără organismul de microbi.
3 antigen (ATG) substanţă proteică agresivă (microbi, substanţe chimice) care

pătrunsă în orgamism determină apariţia de ATC.
4 antispastic substanţă care previne şi combate contracţiile involuntare.
5 cahexie slăbire exagerată a organismului cu atrofia musculară.
6 cazeos cu aspect brânzos şi de culoare gălbuie.
7 contagios animal bolnav care transmite o boală infecţioasă direct sau

indirect (sin. molipsitor).
8 imunitate proprietatea organismului de a rezista unei infecţii.
9 limfokine substanţe secretate de limfocite ce mobilizează macrofagele
10 microb patogen organism microscopic uni- sau subcelular (bacterie, micet,

virus) care provoacă o boală, prin virulenţă şi toxicitate.
11 perfuzor instrument folosit pentru perfuzie.
12 septicemie infecţie generalizată provocată de pătrunderea şi înmulţirea

microbilor în sânge
13 ser imun Provine de la animale imunizate prin administrarea repetată de

anumiţi microbi ; e bogat in ATC specifici.
14 timus Glandă endocrină cu rol în dezvoltarea organismului şi

imunogeneză.
15 vaccin Cultură de microbi(atenuaţi, modificaţi, omorăţi) care inoculaţă

provoacă apariţia ATC specifici
16
17
18
NOTĂ: Dacă elevii vor găsi şi alţi termeni, îi pot include în lista prezentată.
Aceasta poate fi ataşată la portofoliu.
15
Acest material îşi propune să uşureze activitatea de învăţare a elevilor,
venind în sprijinul lor cu fişe de documentare, de lucru, de observaţii, de evaluare
şi de autoevaluare.
Astfel relaţia elev – profesor devine una de colaborare, ajutându-i pe elevi
să-şi formeze competenţele necesare calificării profesionale Tehnician pentru
animale de companie, nivel 3.
Materialul conţine sarcini de lucru ce constau în căutarea de informaţii
utilizând diferite surse (manuale, documente, mostre, pliante, materiale audio-
video, pagini de internet), desfăşurarea unor activităţi de învăţare, rezolvarea de
exerciţii precum şi întocmirea unui portofoliu cât mai complet pentru ca
evaluarea competenţelor să fie cât mai adecvată.
Există numeroase metode şi procedee didactice care sunt folosite în
activităţile de învăţare propuse şi care conduc la formarea competenţelor
specifice conţinutului. Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea,
brainstormingul, jocul de rol, turul galeriilor, maparea, mozaicul, demonstrarea şi
exerciţiul au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează gândirea
logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea
Evaluarea şi autoevaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează
abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire
profesională.
Evaluarea continuă sau secvenţială, cu caracter predominant formativ se poate

realiza prin observarea sistematică a elevului, investigare, referate,
16
proiecte, portofoliul elevului, teste, fişe de observaţii, fişe de evaluare
sau autoevaluare.
Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare
datorită faptului că elevii îşi pot exprima liber opinii proprii, îşi susţin şi
motivează propunerile.
FOARTE IMPORTANT!!!
 Citiţi cu atenţie toate materialele!
 Completaţi fiecare secţiune cu atenţie!
 Consultaţi-vă cu profesorul la nevoie!
 Autoevaluaţi-vă permanent!
17
18
Unitatea de competenţă: Patologia infecţioasă
Competenţa Nr. 1- Caracterizează microorganismele şi infecţia microbiană
FIŞĂ DE DOCUMENTARE nr. 1

Morfologia virusurilor
Virus- definiţie: agent patogen intracelular ce provoacă boli infecţioase.
- monomere
Capsomere
1. Capsida - alcatuită din
proteice
- unităţi
rânduri concentrice de
capsomere.
- polimere
Spiculi – prelungiri
ale pericapsidei
2. Pericapsida – formată din

peplomere (structuri proteice)
- înveliş suplimentar la anumite
virusuri
- protecţie şi fixare
3. Conţinut
ADN- virusuri
ARN- virusuri
- acizi nucleici mono-

sau bicatenari (ori
ADN, ori ARN)
19
Unitatea de competenţă : Patologia infecţioasă
Competenţa nr. 1- Caracterizează microorganismele şi infecţia microbiană
FIŞĂ DE DOCUMENTARE nr.2

ETAPELE INFECŢIEI
Pătrundere,
înmulţire rezultat INFECŢIE
Microbi patogeni Organism animal Proces patologic prin care

. e învinsă starea de rezistenţă
I. Perioada de incubaţie
- timpul scurs până la apariţia semnelor clinice de la
contactul : microbi- organism.
A. Debut – semne puţin

caracteristice
II. Perioada de stare B. Evoluţie propriuzisă

FAZE
INFECŢIEI
- a semnelor clinice – propice diagnosticului
C. Declin
- brusc, lent
ETAPELE
III. Perioada finală Moarte

rezistenţa organismului e
învinsă definitiv.
Vindecarea
- completă, incompletă
20
Fişă de lucru nr. 1 – Morfologia virusurilor – proba scrisă -
1. Priviţi imaginea de mai jos. Identificaţi componentele virale numerotate cu cifre.
1. …………………………………
2. …………………………. ………
3. ………………………………
4. …………………………………
2. Pe baza componentelor virale de mai sus, completaţi spaţiile punctate:
Componenta 1 este alcatuită din rânduri concentrice de ..... a …………. , care sunt de
două tipuri ………… b………………. şi …..c………………………… .
Componenta 2 este alcătuită din structuri numite …………….d ………… . şi are rol de
……….. e………………………. şi ………………..f ………………………. .
3. Răspundeţi la următoarele întrebări:
a) Din ce este alcătuită componenta virală 3 ?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
b) Cum încadrăm tipurile de virusuri în funcţie de componenta 3 ?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
21
FIŞA DE LUCRU nr.2
Etapele infecţiei
Sarcini de lucru:
1. Completaţi spaţiile punctate cu perioadele şi definiţia etapelor infecţiei:
I. Perioada ……………………………………………………..
Definiţie: …………………………………………………………
. ………………………………………………………………………………
Etapele infecţiei
II. Perioada ……………………………………………………..

Definiţie : …………………………………………………………
III. Perioada ………………………………………………….
2. Caracterizaţi fazele celei de a doua perioade din etapele unei infecţii:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .
3. Răspundeţi la urmatoarele cerinţe:

a) Explicaţi cum se sfârşeşte ultima perioadă a unei infecţii?
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .
b) Definiţi INFECŢIA si explicaţi mecanismul de producere.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .
22
Unitatea de competenţă : Patologia infecţioasa
Competenţa Nr. 2 – Descrie categoriile imunologice
FIŞĂ DE DOCUMENTARE nr. 1- Elementele sistemului imun -
ELEMENTE
SISTEM IMUN Splina
Timus ( mamifere) Amigdale
. -sediul LT
Plăci
Peyer
( păsări)– sediul LB
Bursa lui Fabricius
Organe
Organe limfoide limfoide
secundare Limfogan-
primare
- sediul glioni
- sediul
Celule implicate in limfocitelor diseminaţi
maturizării
limfocitelor răspunsul imun mature
Limfocite Macrofage
LT captează şi
Neutrofile
fagocitează ATG
fagocitează bacteriile
LB -
Plasmocit
Legendă: LT- limfocite timodependente, secretă limfokine.; LB- limfocite timoindependente, secreta ATC.
ATG- antigen sau microb, ATC- anticorpi.
Competenţa nr. 2- Descrie categoriile imunologice
FIŞĂ DE DOCUMENTARE nr. 2- Produse biologice -
Atenuaţi
ROL: prevenirea bolilor infecţioase

A. Cu microbi vii
( antirabic)
VACCIN
- conţine ATG
Virulenţi
- inoculare: s.c. , i.m.
(rar utilizat)
B. Cu microbi inactivaţi
(antipestos porcin)
biologice
Produse
C. Din toxine
( anatoxină tetanică)
ROL: tratamentul bolilor

- antitetanic
infecţioase
SER IMUN - anticărbunos
- conţine ATC
- inoculare: i.v., s.c., i.m. - contra
parvovirozei/
jigodiei
Competenţa nr.2 – Descrie categoriiile imunologice.
FIŞĂ DE LUCRU nr.1 – PROBĂ SCRISĂ – Elementele sistemului imun
ÎNVĂŢAREA PRIN DESCOPERIRE
1.Identificaţi pe baza imaginilor de mai jos organele limfoide secundare :
Timus
Neutrofile
Bursa lui Fabricius

Organe limfoide secundare : Plăci
……………………………………………………… Peyer
Splină
………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
LT
……………………………………………………… Limfoganglioni
diseminaţi
LB
Amigdale Macrofage
2. Pe baza informaţiilor de mai sus, enumeraţi termenii cărora le este comun

procesul de fagocitoză, ce fagocitează şi clasa din care fac parte : ..............
………………………………………………………………………………………………………………………………………… .
3. Completaţi tabelul de mai jos :
Organe Timus Bursa lui Fabricius

1. Diferenţe
2. Caractere
. comune
Competenţa nr. 2- Descrie categoriile imunologice
FIŞĂ DE LUCRU nr.2 – Produse biologice
1. Înlocuiţi în căsuţele goale termenii care lipsesc, completând spaţiile punctate,

încadrând tipurile de vaccinuri şi cu exemple:
Vaccinuri cu microbi
A. Cu microbi vii
………………………
Exemplu: …………….
………………………
B. Cu microbi……………………………..
Exemplu ……………………………………….
C. Din …………………………………………………………….
Exemplu …………………………………………………………
2. Înlocuiţi spaţiile punctate din căsuţele goale:
a. Categoria de produse din care face

SER IMUN parte : ………………………………………………………….
b. Exemple:
- …a…………………………b…………………c……………d….
…………………………………………………. .
3. În tabelul de mai jos notaţi diferenţele dintre vaccin şi ser imun :
Diferenţe Vaccin Ser imun

Conţinut
Cale de inoculare
Rol
Competenţa nr. 3 – Identifică bolile infecţioase la animalele de companie
FIŞĂ DE DOCUMENTARE nr.1 – Turbarea -
Etiologie
Boala
Agent Morfologia Cultivare Rezisten Particulari- Patogeneză Importanţa

pato- -ţă tăţi bolii
gen
- celule -scăzută -afinitate - transmitere - sfârşit letal.
3 1 renale de pentru prin muşcătură,
mamifere. -viabil sistemul zgârietură - transmitere la
24 ore in nervos. (salivă e om.
- ouă mediul infectantă).
2 embriona- extern. - boală cu - migrează lent
4
te caracter (luni) pe nervi la
Virus, Familia Rhabdoviridae
sporadic. creier.
- irită şi distruge
TURBAREA
Formă de cartuş - debut centrii nervoşi.

insidios
1- acid nucleic ADN

(e un ADN- virus)
2- capsida virală
3- pericapsida
4- spiculi
d
FIŞĂ DE DOCUMENTARE nr. 2- Boala lui Aujeszky
Etiologie
Agent Particu- Patogeneză
Boala
pato- Morfologia Cultivare Rezistenţă larităţi Importanţă

gen
- transmitere
4 - celule - mare -afectează prin paraziţi ai - sfârşit letal.
3
Virus, Familia Herpesurilor
nervoase. sistemul pielii, consum de

2
- e viabil nervos carne crudă, de -netransmisibilă
- ouă peste 30 rozătoare la om.
1
embrionate de zile în -caracter
BOALA LUI
(sângele e
AUJESZKY
adăpos- enzootic infectant) sau

Formă icosaedrală turi. pe cale aerogenă
- debut -pe cale
1-acid nucleic ARN
brusc. sanguină ajunge
(e ARN- virus);
2- capsida virală; in creier (zile).
3- pericapsida; - inflamaţii ale
4- spiculi. creierului.
FIŞĂ DE LUCRU nr.1 - Turbarea
1. Completaţi spaţiile punctate din jurul imaginii virusului rabic:
Cultivarea:
Familia: ……………………………… Forma virusului:
- ……………………………………………….
…………………………………..
- ……………………………………………….
Încadrare în funţie de acid

nucleic: ………………………………….
Rezistenţă : …………………………………
Viabilitate în mediu extern:
Afinitate: ……………………………… …………………………………………………………
2. Completaţi:
a) Caracterul bolii : …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………. .

b) Modalitea de transmitere : …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
c) Modul de ajungere a virusului la creier şi efectele declanşate: …………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
e) Importanţa bolii: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
FIŞĂ DE LUCRU nr.2– PROBĂ SCRISĂ- Boala lui Aujeszky-
1. Pe baza imaginilor din figurile de mai jos identificaţi virusul rabic şi pe cel
al bolii lui Aujeszky şi familia din care fac parte pe baza criteriului morfologic:
Fig.1- formă Fig.2- formă

icosaedrală de cartuş
Virusul ……………………………… Virusul ………………………………

Familia ………………………………. Familia ……………………………….
2.Stabiliţi modalitatea de infectare cu virusul turbării sau al bolii lui Aujeszky,

prin coraspondenţe cu săgeţi cu imaginile numerotate (o săgeată/ imagine).
paraziţi ai
pielii AERUL
1 5
. 2 3 4 6
BOALA LUI
AUJESZKY
TURBARE
3. Alegeţi prin încercuire cuvântul potrivit din paranteză :

a) Virusul turbării se gaseşte în cantitate mare în (salivă /sânge).
b) Pe cale aerogenă se poate transmite (rabia/ boala lui Aujeszky).
c) Virusul bolii lui Aujeszky are o rezistenţă (mică/ mare) în comparaţie cu cel
al turbării.
d) Sfârşitul turbării este întotdeauna (favorabil/ letal) mamiferelor infectate.
e) Boala lui Aujeszky are debut (insidios/ brusc).
f) Virusul turbării migrează spre creier în câteva (luni / zile ) de la poarta de
intrare
Unitatea de competenţă: Patologia infectioasă
Competenta nr. 4: Analizează şi interpretează caracterele epizootologice în
bolile infecţioase la animalele de companie
FIŞĂ DE DOCUMENTARE nr.1
Contaminarea şi dinamica epizootică
● Directă: •• Indirectă:
CONTAMINAREA
- muşcătură, - sol, apă, aer,
* contactul
coabitare, vectori,alimente,
microb - organism
contact sexual, obiecte.
trasplacentar.
1. Boală sporadică
-îmbolnăviri la indivizi izolaţi
Dinamica epizootică a infecţiei (difuziunea)
2. Enzootie – morbiditate redusă

- NU difuzează în afara focarului
3. Epizootie – morbiditate mare

- Difuzează în afara focarului,
- cuprinde localităţi, zone.
4. Panzootie – morbiditate şi
difuziune foarte mare
- cuprinde ţări ,chiar continente.,
Competenţa nr.4: Analizează şi interpretează caracterele epizootologice în bolile infecţioase la animalele de companie
FIŞĂ DE DOCUMENTARE nr. 2 – Surse de infecţie
.
AER SOLUL cu:
Surse secundare de
Aerosoli cu microbi Spori, forme vegetative, fungi, etc.
– infecţii aerogene
infecţie
. Alimente
Furaje,
Pulberi, Praf
Vectori pasivi
Parcuri
Păşuni,
Rozătoare,muşte-în
Apa
care se multiplică
microbi
Vectori activi- insecte

ANIMALE DE COMPANIE RECEPTIVE
.
hematofage (vehiculare +
înmulţire microbi )
Surse primare de
Cadavre
infecţie
Animale bolnave -
purtătoare de microbi
Om jupuire, necropsie
Produse, secreţii
. lapte,carne,oase,păr,urină
SURSELE DE INFECŢIE ŞI CIRCUITUL AGENŢILOR PATOGENI
.
Unitatea de competenţă: Patologia infectioasă
Competenta nr. 4: Analizează şi interpretează caracterele epizootologice în
FIŞĂ DE LUCRU nr.1
1. Completaţi în schema de mai jos tipul de contaminare :
• ………………………. Contaminarea •• …………………….
2. Indicaţi tipurile dinamicii epizootice a infecţiei:

Tipuri de dinamică epizootică:
1. …………………………. 2. ……………………….. 3. ……………………….. 4. ……………………
3. Completaţi spaţiile punctate:
a. Solul, apa, aerul, vectorii, alimentele sunt elemente de contaminare ………………., pe

cand muşcătura, contactul sexual, coabitarea reprezintă factori de contaminare
………………. .
b. Boală infecţioasă care are morbiditate redusă şi tendinţa de a nu difuza în afara

focarului de boală se numeşte ……………………………… . Când o boală are morbiditate mare
şi difuzează-n afara focarului cuprinzand localităţi, zone, se numeşte ……………………… .
c. Bolile ………………………… se caracterizează prin îmbolnaviri la indivizi izolaţi, pe când

într-o panzootie difuziunea bolii este exagerată, cuprinzând ţări, chiar ………………………
Timp de lucru: 10 minute.

Competenţa nr.4: Analizează şi interpretează caracterele epizootologice în
Test de evaluare – Surse de infecţie , Contaminarea şi dinamica epizootică
I. Înlocuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Aerul ca sursă de infecţie vehiculează germeni prin:
a. insecte hematofage.
b. formaţiuni foarte mici în suspensie numite aerosoli.
c. produse de origine animală.
2. Solul poluat cu microbi patogeni reprezintă:
a. sursă primară de infecţie.
b. sursă secundară de infecţie.
c. un mediu neprielnic dezvoltării microbilor patogeni.
3. Furajele, alimentele sunt contaminate cu microbi patogeni atunci când:
a. iau contact cu produse animale precum lână, ouă, lapte.
b. provin din zone cu soluri contaminate cu agenţi patogeni.
c. sunt vehiculate de către omul bolnav sau sănătos .
4. Vectorii pasivi (mecanici) sunt reprezentaţi de :
a. rozătoare, muşte.
b. căpuşe, ţânţari, păduchi.
c. păşuni, parcuri, furaje, alimente .
5. Sunt surse primare de infecţie:
a. apa, solul, aerosolii încărcaţi cu microbi, omul.
b. vectorii activi sau pasivi, furajele, alimentele.
c. cadavrele şi produsele animalelor bolnave, hematofagii.
II.
Notează adevărat A şi fals F afirmaţiile de mai jos:
a. A-F Animalul receptiv este animalul pe care se poate realiza o infecţie.
b. A-F Vectorii pasivi determină multiplicarea agenţilor patogeni în corpul lor.
c. A-F Hematofagii favorizează vehicularea şi înmulţirea germenilor.
d. A-F Apa contaminată este o sursă primară de infecţie.
e. A-F Infecţiile aerogene sunt determinate de consumul de produse animale.
f. A-F Secreţiile, cadavrele animalelor bolnave, hematofagii pot provoca boli omului.
g. A-F Hematofagii şi produsele animalelor sunt surse secundare de infecţie.
III. Prezentaţi pe scurt modalitatea de transmitere a microbilor la animalul
receptiv prin intermediul solului. Precizaţi ce fel de sursă de infecţie e solul.
Notă: Se acordă 1 punct din oficiu.
Testul se rezolvă individual.
Timp de lucru : 30 de minute.
COMPETENŢA nr.4- Analizează şi interpretează caracterele epizootologice în
bolile infecţioase la animalele de companie.
ARITMOGRIF - Surse de infecţie, Contaminarea şi dinamica epizootică
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
B
♦ Pe orizontală :
1. Boală cu morbiditate mare ce difuzează-n afara focarului infecţios.
2. Produs animal ce poate fi sursă primară de infecţie.
3. Insectele care se hrănesc cu sânge.
4. Boală infecţioasă comună omului şi animalelor.
5. Organisme de dimensiuni microscopice (denumirea).
6. Gazde şi transmiţători de agenţi patogeni (denumire).
7. Boală infecţioasă cu difuziune exagerată- cuprinde chiar continente.
8. Boală contagioasă (sinonim).
9. Contactul dintre agent patogen şi organism, prin care se transmite o boală
infectioasă.
10. Importante surse primare de infecţie ( nearticulat).
11. Boală infecţioasă cu morbiditate redusă.
12. Sunt surse secundare de infecţie- particule foarte mici dispersate-n aer.
Pe coloana A-B, dragi elevi, veţi descoperi denumirea capacităţii agentului

patogen de a produce boala infecţioasă.
Timp de lucru : 15 minute
Unitatea de competenţă: Patologie infecţioasă
Competenta nr. 5: Descrie manifestările clinice şi modificările
anatomopatologice în bolile infecţioase la animalele de companie
Fişă de documentare nr. 2
Tabloul clinic şi anatomopatologic în boala lui Aujeszky
Tablou clinic
- incubaţie: 36-72 h.
- debut: brusc
- hipertermie
- animalul e speriat
- agresivitate faţă de animale, dar nu şi faţă de om
- prurit violent cu automutilare doar la nivelul
gâtului şi capului
- hipersalivaţie spumoasă fară paralizia maxilarului
- lipseşte: sindromul de pică, inegalitatea pupilară
- lătrat cu gemete, diferit de cel din turbare
- paralizii generalizate preagonice, care au durată
scurtă
Tablou anatomo-patologic
Starea generală a Semne locale:

cadavrului: - doar plăgi cu automutilare
- aspect respingător în zonele pruriginoase
(hipersalivaţia
murdăreşte pieptul)
Fişă de lucru nr.1 – test de evaluare
Tabloul clinic şi anatomopatologic în Turbare- Boala lui Aujeszky
1. Completaţi spaţiile libere de mai jos:
În turbare formele clinice sunt: forma ………1……… şi forma ……….2……….. . Prima formă
este cea mai întâlnită şi cuprinde : faza ……….3 ……… , faza ………..4…… şi faza …..5………
Cea de a doua formă a turbării are semne clinice asemanătoare cu prima, dar
lipseşte ………6………. şi ……..7 …………. .
2. În tabelul de ma jos completaţi/ încercuiţi termenii corecţi ai criteriilor de

diferenţiere între turbare şi boala lui Aujeszky:
Caractere de Turbare Boala lui Aujeszky
comparat
1.Incubaţie
2.Debutul bolii
3.Tendinţa de a.faţă de animale, obiecte: a.faţă de animale, obiecte:
agresivitate DA NU DA NU
(încercuiţi răspunsul) b.faţă de om, stapân: b.faţă de om, stapân:
DA NU DA NU
4.Hipersalivaţia-
caracter
5.Inegalitate pupilară DA NU DA NU
6.Sindrom de pică DA NU DA NU
7. Lătrat (voce )
8. Durata paraliziei
9. Paralizii maxilar, DA NU DA NU
limbă
10. Prurit cu DA NU DA NU
automutilare
11.Sediul pruritului
12.Starea generală a
cadavrului
13.Dinţi rupţi, eventual DA NU DA NU
fractură de maxilar
14. Sânge negricios, DA NU DA NU
greu coagulabil
15.Corpi străini în DA NU DA NU
stomac
FIŞĂ DE LUCRU nr. 2- Activitate de laborator
Aplică măsurile de igienă şi securitatea muncii .
Sarcini de lucru:
1.Îmbracă echipamentul de protecţie.
3. ……………………………..
1. ……………………………….
4. ………………………………………….
2……………………………………………………
2. După abordare face contenţia pentru examinarea clinică:

La rozătoare ...………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………..
La carnivore ……………………………………………………………
…………………………………………………………………………………..
3.Ştie să utilizeze şi :
- ………………… pentru a aprecia …………………………

…….. ………………………………………………………………………..
- ……………………….pentru a aprecia ………………………….

……………………………………………………………………………………
4. După examinarea clinică :
1. Asigură la locul de muncă ……………………….

…………………………………………………………………………..
2. Face dezinfecţia mâinilor cu ……………….

………………………………………………………………………….
Competenta nr. 6: Efectuează lucrări pentru stabilirea diagnosticului în bolile
infecţioase la animalele de companie
Fişă de documentare nr. 1
DIAGNOSTICUL ÎN BOLILE INFECŢIOASE ALE CARNIVORELOR
Diagnostic clinic Diagnostic Diagnostic

diferenţial anatomopatologic
- corelări-
SEMNE SPECIFICE MODIFICĂRI SPECIFICE

- febră (T˚› 39,5˚C), puls accelerat, *cahexie [leucemia infecţioasă felină,
mucoase congestionate, hipertrofia boala lui Aujeszky]
limfoganglionilor [infecţii acute] * rigiditate cadaverică instalată
- hipersalivaţie şi agresivitate imediat [tetanos]
[turbare, boala lui Aujeszky] * leziuni septicemice [antrax,
- contracţii localizate / generalizate parvoviroză]
[tetanos] * sânge negricios, necoagulabil/ greu
- semne nervoase [turbare, boala lui coagulabil [antrax, turbare, tetanos]
Aujeszky, jigodie] *splină noroioasă, mărită mult în volum
- polidipsie cu oligurie [leptospiroză] [antrax]
- mucoase icterice[leptospiroză] * icter generalizat[leptospiroză]
- mucoase palide [leucemia infectioasă * noduli cazeoşi pe organele interne
felină] [TBC]
- diaree apoasă [coronaviroză, * hepatită acută [hepatita Rubarth]
salmoneloză, hepatita Rubarth] *hepatită nodulară [salmoneloză]
- diaree hemoragică [parvoviroză] *gastroenterită hemoragică şi catarală
- vomă incoercibilă [parvoviroză] [parvoviroză, salmoneloză,jigodie
- edem submandibular [antrax] coronaviroză]
- noduli şi ulcere cutanate [T.B.C.] *nefrită hemoragică [leptospiroză]
- abcese, flegmoane interdigitale * traheită, bronhopneumonie [tusea de
[necrobaciloză] canisă, jigodie]
- avort repetat [bruceloză]
- orhită [bruceloză]
- cruste purulente oculare [jigodie]
- tuse şi jetaj [tusea de canisă,
jigodie]
FIŞA DE LUCRU nr 1.
ACTIVITATE PRACTICĂ –DIAGNOSTICUL ÎN BOLILE INFECŢIOASE ALE
CARNIVORELOR
Sarcini de lucru:
1. Stabiliţi diagnosticul clinic şi recoltaţi o probă de sânge pentru examenul
serologic:
Etape Materiale necesare Acţiuni desfăşurate
1 2 3
-echipament medical: halat, - îmbracă echipamentul medical

pantaloni, mănuşi medicale, - ia anamneza
bonetă)
Stabilirea diagnosticului
- abordează şi contenţionează pe masa de

- instrumente medicale: examinare
stetoscop, termometru,
tăviţă renală - face examenul general
- alcool sanitar, tampon – - termomerează

vată - face examenul pe aparate
- lubrifiant pentu - stabileşte frecvenţa pulsului şi respiraţiei
termometru
- face diagnoza pe criterii semiologice-clinice,
stabilind o boală infecţioasă
- instrumente medicale: - contenţionează animalul

Recoltarea probei de
vacutainer cu holder şi ac, - tunde şi dezinfectează regiunea venei

tăviţă renală,foarfecă cu safenă externă
vârf curb, garou elastic
sânge
- face staza venei cu garoul

- alcool sanitar, tampon –
vată - fixează acul în holder
- notă de trimitere a - recoltează sânge în vacutainer prin punctie

probei - completează nota de trimitere
NOTĂ: se vor respecta normele de protecţia muncii specifice lucrării.

Competenta nr. 7: Asistă medicul veterinar cu echipament şi materiale necesare tratării şi imunizării animalelor
de companie FIŞĂ DE DOCUMENTARE nr. 1 – Activitate practică
Echipmentele şi tehnicile folosite în bolile infecţioase ale carnivorelor
ECHIPAMENTE MOD ŞI TEHNICI DE UTILIZARE
1. Seringi - de 2 ml. - inoculări vaccinuri, seruri – cale s.c./ i.m.

- de la 5- 20 ml. - administrări parenterale de medicamente
2. Perfuzor – volum minim 500 ml. - administrari i.v. soluţii perfuzabile- rehidratante
3. Pensa anatomică - apucare tampoane vată, ace, examinare
4. Foarfecă (curbă, dreaptă) - tunderea părului în zona de elecţie pentru injecţii,
toaletă, tăiere feşe de tifon
5. - antiinfecţioase - administrări : parenterale, orale, locale
Medicamente - antiinflamatorii - administrări parenterale
- rehidratante - administrări i.v., s.c.
- antidiareice - administrări orale în infecţii digestive
- antispastice - injecţii i.m., s.c. în infecţii digestive, tetanos
6.Biopreparate - vaccin: R, L, P, D, H, T, C, B. - inoculări s.c., i.m. Exemplu: vaccinul R e obligatoriu şi
se face începând cu vârsta de 4 luni, apoi cu rapel anual.
- ser imun contra parvovirozei, jigodiei, - administrări parenterale în fazele incipiente ale bolii
tetanosului
7. - pentru piele, mucoase: spirt, rivanol, - aplicări externe pe tegumente, mucoase, antisepsia
Dezinfectante tinctură-iod, apa oxigenată, etc. mâinilor.
- pentru instrumentar - curăţare/ dezinfectare prin imersie
- pentru suprafeţe lavabile - igienizarea suprafeţelor lavabile din cabinetul medical.
Legendă: R: rabie, L: leptospiroză, P: parvoviroză, D:distemper sau jigodie, H: hepatita Rubarth, T: tetanos,
C: coronaviroză, B: tuse de canisă,
Competenta nr. 7: Asistă medicul veterinar cu echipament şi materiale necesare
tratării şi imunizării animalelor de companie
Activitate practică – Fişă de lucru nr. 1
Echipmentele şi tehnicile folosite în bolile infecţioase ale carnivorelor
*Executaţi vaccinarea unui animal de companie
Etape de lucru Materiale Operaţii Timp
necesare
Pregătirea - vaccin - pregăteşte materialele necesare şi
materialelor - seringă de verifică starea lor
2ml, ac - scoate fiola de vaccin din mediul de
- tampon- vată refrigerare , pentru a o aduce la
- alcool sanitar temperatura încăperii 2
- termometru min.
- tăviţă renală
Abordarea şi - animal - se apropie de animal, îl atenţionează
contenţia - bandă -tifon şi ia contact cu corpul lui
sau botniţă - fixează banda de tifon sau botniţa pe
botul animalului
- ridică cu atenţie animalul pe masa de 2
examinare min.
Examinarea - animal - examinează prin inspecţie starea de 2
sănatate min.
Termometria - animal - execută termometrarea pentru a
-termometru descoperi dacă animalul este febril 3-5
- pune termometrul în tăviţa renală min.
Vaccinarea - vaccin - face antisepsia locului de inoculare
- seringă , ac (regiunea retro- scapulară)
- tampon-vată - încarcă seringa cu suspensia de vaccin
- alcool sanitar - execută inocularea s.c.
- tăviţă renală - coboară după masa de examinare
- dezinfectant animalul, îi scoate botniţa
de instrumente - îndepărtează materialele folosite
şi suprafete - igienizează termometrul, tăviţa 5
lavabile, lavetă renală, masa de examinare min.
Notă: Se respectă regulile de protecţia muncii specifice abordării, contenţiei şi

executării injecţiilor la carnivore.
Nr. Com Obiectivul Activităţi de învăţare Metode didactice Forma de
crt. pete activitate
nţa
- observarea - individual
şi
Morfologia virusurilor (FD -1, FL-1)
Încadrarea microorganismelor patogene şi

- studiu individual - pe echipe
cunoaşterea însuşirilor morfo-fiziologice,

deosebirilor şi a fenomenelor ce stau la
1 - descoperirea
1. Caracterizează microorganismele
Etapele infecţiei (FD -2, FL- 2)

- conversaţia euristică
baza procesului infecţios
- individual
Evaluarea: FL- 1, FL- 2. - descoperirea
infecţia microbiană:
- pe echipe
Corelarea competenţelor şi obiectivelor cu activităţile de învăţare şi metodele didactice

LEGENDA
FD – fişa de documentare
FL – fişa de lucru
Competenţa Nr. 1- Caracterizează microorganismele şi infecţia microbiană
Fişă de lucru nr. 1 – Morfologia virusurilor - proba scrisă - SOLUŢII
1. Priviţi imaginea de mai jos. Identificaţi componentele virale numerotate cu cifre.
1. Capsida
2. Pericapsida
3. Conţinut
2 puncte
4. Spiculi
2. Pe baza componentelor virale de mai sus, completaţi spaţiile punctate:
Componenta 1 este alcatuită din rânduri concentrice de a: capsomere, care sunt de

două tipuri b: monomere şi c : polimere .
Componenta 2 este alcătuită din structuri numite d: peplomere şi are rol de e:
protecţie şi f: fixare .
3 puncte
3. Răspundeţi la următoarele întrebări:
a) Din ce este alcătuită componenta virală 3 ?

Conţinutul este alcătuit din acizi nucleici monocatenari sau bicatenari, ori ARN ori AND.
. 2 puncte
b) Cum încadrăm tipurile de virusuri în funcţie de componenta 3 ?

Tipurile virale sunt: ARN- virusuri şi AND- virusuri 2 puncte
NOTĂ:Se acordă 1 punct din oficiu.

 Colectivul clasei se organizează în echipe de câte 3- 4 elevi sau fişa se
rezolvă individual.
 Metodele de învăţare: observarea,descoperirea sau studiul individual.
 Timp de lucru: 15 minute.
 Se alege un lider în fiecare echipă care va prezenta rezultatele obţinute.
 La terminarea timpului alocat se fac discuţii şi se corectează soluţiile greşite.
 Profesorul poate proiecta soluţia corectă pe o folie transparentă,
 Fişa de lucru se utilizează pentru a asigura feed – backul lecţiei.
FIŞA DE LUCRU nr. 2
Etapele infecţiei - Soluţii
Sarcini de lucru:
1. Completaţi spaţiile punctate cu perioadele şi definiţia etapelor infecţiei:
I. Perioada de incubaţie
Definiţie: reprezintă timpul scurs până la apariţia
semnelor clinice de la contactul microbilor cu
Etapele infecţiei
.
organismul animalului.
II. Perioada de stare

Definiţie : este perioada propriuzisă a bolii, de
exprimare a semnelor clinice.
III. Perioada finală a bolii
3 puncte
2. Caracterizaţi fazele celei de a doua perioade din etapele unei infecţii:
Fazele perioadei de stare sunt:
a) Faza de debut- întâlnim semne clinice puţin caracteristice
b) Faza de evoluţie propriuzisă- cu semne clinice caracteristice, care e propice
diagnosticului
c) Faza de declin, care poate fi bruscă sau lentă
3 puncte
3. Răspundeţi la urmatoarele cerinţe:
a) Explicaţi cum se sfârşeşte ultima perioadă a unei infecţii?
Perioada finală a infecţiei se sfârşeşte prin vindecare care poate fi completă sau
incompletă ori prin moarte cand rezistenţa organismului e învinsă definitiv.
1 punct
b) Definiţi INFECŢIA si explicaţi mecanismul de producere.
Infecţia este procesul patologic prin care starea rezistenţa a oraganismului e învinsă;
este rezultatul pătrunderii şi înmulţirii microbilor patogeni în organismul animalului.
2 puncte
NOTĂ:Se acordă 1 punct din oficiu.

Nr. Compe Obiectivul Activităţi de învăţare Metode didactice Forma de

crt. tenţa activitate
Elementele sistemului imun (FD -1, FL1)
Face corelări între categoriile imunologice

1 Produse biologice (FD -2, FL- 2) - descoperirea
2. Descrie categoriile imunologice
- individual
- pe echipe
LEGENDA
Competenţa nr. 2 – Descrie categoriiile imunologice.
FIŞĂ DE LUCRU nr.1 – PROBĂ SCRISĂ- Elementele sistemului imun-
SOLUŢII
ÎNVĂŢAREA PRIN DESCOPERIRE
1.Identificaţi pe baza imaginilor de mai jos organele limfoide secundare :

Timus
Neutrofile
Bursa lui Fabricius

Organe limfoide secundare : Plăci
- splina Peyer
- amigdalele Splină
- plăci Payer
- limfoganglioni
diseminaţi
Limfoganglioni
LT
diseminaţi
LB
Amigdale Macrofage
2 puncte
2. Pe baza informaţiilor de mai sus, enumeraţi termenii cărora le este

comun procesul de fagocitoză, ce fagocitează şi clasa din care fac parte :
- Macrofage şi neutrofilele.
- Macrofagele care fagocitează ATG (antigenele) şi neurofilele care fagocitează
bacteriile.
- Ambele fac parte din clasa celulelor implicate în răspunsul imun. 3 puncte
3. Completaţi tabelul de mai jos :
Organe Timus Bursa lui Fabricius

1. Diferenţe - se găseşte la mamifere - se gaseşte numai la
- este sediul LT (limfocite păsări
timodependente) - este sediul LB (limfocite
timoindependente)
2. Caractere - organe limfoide primare, care sunt sediul maturizării

comune limfocitelor
NOTĂ: Se acordă 2 puncte din oficiu. 3 puncte
 Colectivul clasei se organizează în echipe de câte 3- 4 elevi sau fişa se

 Metodele de învăţare: observarea,descoperirea sau studiul individual.
 Timp de lucru: 15 minute.
 Se alege un lider în fiecare echipă care va prezenta rezultatele obţinute.
 La terminarea timpului alocat se fac discuţii şi se corectează soluţiile greşite.
 Profesorul poate proiecta soluţia corectă pe o folie transparentă,
 Fişa de lucru se utilizează pentru a asigura feed – backul lecţiei.
Competenţa Nr. 2- Descrie categoriile imunologice
FIŞĂ DE LUCRU nr.2- Produse biologice - Soluţii
1. Înlocuiti în căsuţele goale termenii care lipsesc, completand spaţiile punctate,

încadrând tipurile de vaccinuri şi cu exemple:
A. Cu microbi vii
atenuaţi.
Exemplu: vaccin antirabic
Vaccinuri cu microbi virulenţi
B. Cu microbi inactivaţi
Exemplu : antipestos porcin
C. Din toxine - Exemplu: anatoxina tetanică
2 puncte
2. Înlocuiţi spaţiile punctate din căsuţele goale:
a. Categoria de produse din care face

parte : Produse biologice
SER IMUN
b. Exemple:
- a: antitetanic, b: antică rbunos, c: contra parvovirozei,
d: contra jigodiei
3 puncte
3. În tabelul de mai jos notaţi diferenţele dintre vaccin şi ser imun :
Diferenţe Vaccin Ser imun
Conţinut - conţine antigeni - conţine anticorpi
Cale de inoculare - s.c, i.m. - i.v., s.c., i.m.
Rol - prevenire a bolilor - tratamentul bolilor

infecţioase infecţioase
Notă: Se acordă 2 puncte din oficiu.
3 puncte
 La terminarea timpului alocat se fac discuţii şi se corectează soluţiile
greşite.

3. Identifică bolile infecţioase la animalele
Turbarea (FD -1, FL-1)
infecţioase la animalele de companie în

1 Boala lui Aujeszky (FD -2, FL- 2) - descoperirea
- problematizarea
funcţie de etiologie şi patogeneză:

Cunoaşte şi diferenţiază bolile
- individual
- pe echipe
de companie
LEGENDA
FIŞĂ DE LUCRU nr.1 – Turbarea - Soluţii
1. Completaţi spaţiile punctate din jurul imaginii virusului rabic:
Cultivarea:
Familia:.. Rhabdoviridae … Forma virusului:
- …celule renale de la mamifere…
.. de cartuş…
- …ouă embrionate…
Încadrare în funţie de acid

nucleic: ..ADN-virus…
Rezistenţă : …scăzută…
Viabilitate în mediu extern:
… circa 24 de ore…
Afinitate: …sistem nervos ..
4 puncte
2. Completaţi :
a) Caracterul bolii : turbarea are un caracter sporadic.
b) Modalitea de transmitere : prin muşcătură şi prin zgărietură, saliva fiind infectantă.
c) Modul de ajungere a virusului la creier şi efectele declanşate: migrează lent pe traseul nervilor şi provoacă iritarea şi
distrugerea centrilor nervoşi.
e) Importanţa bolii: boala are sfârşit letal şi este transmisibilă omului. 4 puncte
 Colectivul clasei se organizează în echipe de câte 3-4 elevi. Stimulează tipul vizual de învăţare prin culori.
 Metodele de învăţare: observarea, problematizarea, desoperirea
 Fişa de lucru se utilizează pentru a asigura feed – backul lecţiei. Recomand ca cele două boli să se studieze în
paralel, prima dată conform planificării – turbare din care se va da această evaluare, deoarece există foarte
multe asemanări între ele mai ales la partea de semne clinice, elevii facănd corelaţii şi învâţând mult mai uşor
prin asocieri, cum va fi cu a doua fişă de lucru.
FIŞĂ DE LUCRU nr. 2 – PROBĂ SCRISĂ - Boala lui Aujeszky - Soluţii
1. Pe baza imaginilor din figurile de mai jos identificaţi virusul rabic şi pe cel al
bolii lui Aujeszky şi familia din care fac parte pe baza criteriului morfologic:
Fig.1- formă Fig.2- formă
icosaedrală de cartuş
Virusul : bolii lui Aujeszky Virusul : turbării

Familia :Herpesurilor Familia : Rhabdoviridae
2 puncte
2. Stabiliţi modalitatea de infectare cu virusul turbării sau al bolii lui Aujeszky, prin
coraspondenţe cu săgeţi cu imaginile numerotate (o săgeată/ imagine).
paraziţi ai
pielii
AERUL
1 5
. 2 3 4 6
BOALA LUI
AUJESZKY
TURBARE
3 puncte
3. Alegeţi prin încercuire cuvântul potrivit din paranteză :
a) Virusul turbării se gaseşte în cantitate mare în (salivă /sânge).
b) Pe cale aerogenă se poate transmite (rabia/ boala lui Aujeszky).
c) Virusul bolii lui Aujeszky are o rezistenţă (mică/ mare) în comparaţie cu cel al
turbării.
d) Sfârşitul turbării este întotdeauna (favorabil/ letal) mamiferelor infectate.
e) Boala lui Aujeszky are debut (insidios/ brusc).
f) Virusul turbării migrează spre creier în câteva (luni / zile ) de la poarta de intrare
3 puncte
Notă: se acordă 2 puncte din oficiu.
SUGESTII METODOLOGICE:
 Colectivul clasei se organizează în echipe de câte 3-4 elevi.
 Este stimulat tipul vizual de învaţare prin culorile care încadrează termeni
specifici, care se regasesc şi în fişele de documentare.
 Metodele de învăţare: observarea, problematizarea.
 La terminarea timpului alocat se fac discuţii şi se corectează soluţiile
greşite.
 Fişa poate fi rezolvată şi individual.
 Profesorul poate proiecta soluţia corectă pe o folie transparentă.
 Recomand ca cele două boli să se studieze în paralel, prima dată
conform planificării – turbare din care se va da o evaluare, deoarece
există foarte multe asemanări între ele mai ales la partea de semne
clinice, elevii facănd corelaţii şi învâţând mult mai uşor prin asocieri.
Nr. Compet Obiectivul Activităţi de învăţare Metode didactice Forma de

crt. enţa activitate
4. An alizează şi interp retează caracterele
Exp lică prin cipalele caractere de o rd in

• Contaminarea şi dinamica epizootică - observarea - individual
1 (FD -1, FL- 1, aritmogrif) - descoperirea
ep izootologice în bo lileecţioase la • Surse de infecţie (FD -2, arimogrif, ) - problematizarea
- jocul didactic
inf
an im alele de co m p anie
• Evaluarea: FL- 1, arimogrif, test de - descoperirea - individual

- pe echipe
evaluare.
ep izootologic
- jocul didactic
LEGENDA
Competenta nr. 4: Analizează şi interpretează caracterele epizootologice în bolile
FIŞĂ DE LUCRU nr.1 – Soluţii
1. Completaţi în schema de mai jos tipul de contaminare :
• Directă Contaminarea •• Indirectă
2. Indicaţi tipurile dinamicii epizootice a infecţiei:

Tipuri de dinamică epizootică:
1.Boală sporadică 2. Enzootie 3. Epizootie 4. Panzootie
3. Completaţi spaţiile punctate:
a. Solul, apa, aerul, vectorii, alimentele sunt elemente de contaminare indirectă pe cand
muşcătura, contactul sexual, coabitarea reprezintă factori de contaminare directă.
b. Boală infecţioasă care are morbiditate redusă şi tendinţa de a nu difuza în afara

focarului de boală se numeşte enzootie. Când o boală are morbiditate mare şi
difuzează- n afara focarului cuprinzand localităţi, zone, se numeşte epizootie .
c. Bolile sporadice se caracterizează prin îmbolnaviri la indivizi izolaţi, pe când într-o

panzootie difuziunea bolii este exagerată, cuprinzând ţări, chiar continente.
Timp de lucru: 10 minute
SUGESTII METODOLOGICE:
 Colectivul clasei se va organiza în perechi

 La sfîrşitul timpului alocat se realieză evaluare orală, pe baza soluţiilor
prezentate de către perechi.
 Pentru confirmarea răspunsurilor profesorul poate proiecta pe o folie soluţia
corectă, scrisă cu roşu.
Competenţa nr. 4: Analizează şi interpretează caracterele epizootologice în bolile
Test de evaluare – Surse de infecţie , Contaminarea şi dinamica epizootică
Soluţii – barem de corectare
I.
1–b
2 -b
3–b
4–a
5–c Fiecare răspuns corect valorează 0,50 puncte.
II.
a. A
b. A
c. A
d. F
e. F
f. A
g. F Fiecare răspuns corect valorează 0,50 puncte.
III.
Solul este încărcat cu spori şi forme vegetative, fungi de microbi şi reprezintă o sursă
primară de infecţie. ……………………………………………………………… 1,0 puncte
Transmite infecţii prin :
- pulberi, praf ; ………………………………………………………………0,50 puncte
- furaje şi alimente care provin din acel sol ; …………………………….0,50 puncte
- păşuni şi parcuri; ………………………………………………………….0,50 puncte
- prin apă, care e o altă sursă primară de infecţie. …………………….. 0,50 puncte
Notă:
• Se acordă 1 punct din oficiu.
 Testul se rezolvă individual, pentru fiecare răspuns corect se acordă

punctajul prevăzut în baremul de notare.
 Testul de evaluare e destinat în principal elevilor cu tipul de învăţare vizual.
 Timp de lucru : 30 de minute.
 Recomand testul după parcurgerea pricipalelor caractere de ordin

epizootologic care compun obiectivul competenţei nr. 4.
COMPETENŢA nr.4- Analizează şi interpretează caracterele epizootologice în
bolile infecţioase la animalele de companie.
ARITMOGRIF - Surse de infecţie, Contaminarea şi dinamica epizootică- Soluţii
A
1 E P I Z O O T I E
2 L A P T E
3 H E M A T O F A G E
4 Z O O N O Z A
5 M I C R O O R G A N I S M E
6 V E C T O R I
7 P A N Z O O T I E
8 M O L I P S I T O A R E
9 C O N T A M I N A R E
10 C A D A V R E
11 E N Z O O T I E
12 A E R O S O L I
B
♦ Pe orizontală :
1. Boală cu morbiditate mare ce difuzează- n afara focarului infecţios.
2. Produs animal ce poate fi sursă primară de infecţie.
3. Insectele care se hrănesc cu sânge.
4. Boală infecţioasă comună omului şi animalelor.
5. Organisme de dimensiuni microscopice (denumirea).
6. Gazde şi transmiţători de agenţi patogeni (denumire).
7. Boală infecţioasă cu difuziune exagerată- cuprinde chiar continente.
8. Boală contagioasă (sinonim).
9. Contactul dintre agent patogen şi organism, prin care se transmite o boală
infectioasă.
10. Importante surse primare de infecţie ( nearticulat).
11. Boală infecţioasă cu morbiditate redusă.
12. Sunt surse secundare de infecţie- particule foarte mici dispersate-n aer.
Notă:
 Timp de lucru: 15 minute
 Se va acorda 1 punct din oficiu.
 Pentru fiecare răspuns corect se vor acorda 0,75 puncte
 Aritmogriful se poate rezolva atât pe grupe de elevi cât şi individual.
 Jocul de cuvinte încrucişate stimulează învăţarea prin descoperire şi în acelaşi
timp scade starea de tensiune dată de un test.
Nr. Compet Obiectivul Activităţi de învăţare Metode didactice Forma de
5. D escrie m an ifestările clinice şi m odificările

crt. enţa activitate
Caracterizea Tabloul clinic şi anatomo-patologic în
an atom op ato log ice bînolile infecţioase la
1. ză turbare ( FD – 1, FL- 1) - descoperirea
modificările - conversaţia euristică
Tabloul clinic şi anatomo-patologic în
de ordin boala lui Aujeszky ( FD – 1, FL- 1) - întrebări de completare
clinic
an im alele de co m p anie
2. Interpretează
Tabloul clinic şi anatomo-patologic în - observarea - individual
modificările - studiu individual - pe echipe
anatomo- turbare ( FD- 1,FL-1) - descoperirea
patologice Tabloul clinic şi anatomo-patologic în - conversaţia euristică
boala lui Aujeszky ( FD – 1, FL- 1) - întrebări de completare
Evaluare: FL- 1 , FL- 2.
LEGENDA
Competenta nr. 5: Descrie manifestările clinice şi modificările anatomopatologice
în bolile infecţioase la animalele de companie
Fişă de lucru nr.1
Tabloul clinic şi anatomopatologic în Turbare- Boala lui Aujeszky - Soluţii
1. Completaţi spaţiile libere de mai jos:
În turbare formele clinice sunt: forma furioasă şi forma paralitică. Prima formă este cea
mai întâlnită şi cuprinde : faza iniţială, faza de stare şi faza paralitică.
Cea de a doua formă a turbării are semne clinice asemanătoare cu prima, dar lipseşte
agitaţia şi agresivitatea .
3 puncte (0.43 puncte / item)
2. În tabelul de ma jos completaţi/ încercuiţi termenii corecţi ai criteriilor de diferenţiere
între turbare şi boala lui Aujeszky:
Caractere de comparat Turbare Boala lui Aujeszky
1. Incubaţie Săptămâni- luni 36- 72 h
2. Debutul bolii latent brusc
3. Tendinţa de a.faţă de animale, obiecte: a.faţă de animale, obiecte:
agresivitate DA NU DA NU
(încercuiţi răspunsul) b.faţă de om, stapân: b.faţă de om, stapân:
DA NU DA NU
4.Hipersalivaţia-caracter filantă spumoasă
5. Inegalitate pupilară DA NU DA NU
6. Sindrom de pică DA NU DA NU
7. Lătrat (voce ) răguşit cu gemete
8. Durata paraliziei lungă scurtă
9.Paralizii maxilar, limbă DA NU DA NU
10.Prurit cu automutilare DA NU DA NU
11. Sediul pruritului locul muşcăturii Gât, cap
12. Starea generală a cahexie respingătoare
cadavrului
13. Dinţi rupţi, eventual DA NU DA NU
fractură de maxilar
14. Sânge negricios, DA NU DA NU
greu coagulabil
15. Corpi străini în DA NU DA NU
stomac
6 puncte (0,2 puncte/ răspuns corect )
Sugestii metodologice:
 Timp de lucru : 30 de minute
 Colectivul clasei se organizează în perechi sau individual.
 După terminarea timpului de lucru unul dintre elevii fiecărei perechi prezintă
soluţia dacă s-a lucrat pe perechi.
 Pentru a putea fi clarificate greşelile comise profesorul poate proiecta o folie cu
soluţia corectă.
 Pentru a putea face comparaţii şi conexiuni absolute necesare ştiintelor clinice,
evaluarea se face din cele două boli, foarte asemănătoare între ele.
Competenta nr. 5: Descrie manifestările clinice şi modificările anatomopatologice
în bolile infecţioase la animalele de companie
FIŞĂ DE LUCRU nr. 2- Activitate de laborator
Aplică măsurile de igienă şi securitatea muncii .- Soluţii
Sarcini de lucru:
1.Îmbracă echipamentul de protecţie.
3. Bonetă
1. halat
4. mănuşi medicale
2. pantalon
2. După abordare face contenţia pentru examinarea clinică:

La rozătoare : se prind de pielea spinării şi membrele
posterioare
La carnivore:li se leagă botul cu o bandă de tifon

sau se aplica botniţa.
3.Ştie să utilizeze şi :
- Stetoscopul pentru a aprecia frecventa
cardiacă, pulsul, zgomote respiratorii.
…….. ………………………………………………………………………..
- Termometrul pentru a aprecia temperatura

internă .
……………………………………………………………………………………
4. După examinarea clinică :
1. Asigură la locul de muncă igiena.
2. Face dezinfecţia mâinilor cu apă şi săpun.
SUGESTIIMETODOLOGICE
 Colectivul clasei se organizează în echipe de câte 3-4 elevi.
 Metodele de învăţare: observarea, descoperirea
 După terminarea timpului de lucru unul dintre elevii fiecărei perechi prezintă
soluţia
 Evaluarea este orală, pe baza discuţiilor care se fac după prezentarea
tuturor soluţiilor
 Pentru a putea fi clarificate greşelile comise profesorul poate proiecta o
folie cu soluţia corectă.
 Lucrerea se desfăşoară în laborator sau cabinetul veterinar al agentului
economic, utilizând noţiuni cunoscute de semiologie, care se aplică la orice
consultare din punct de vedere clinic.

stabilirea
cţioase la animalele
Stabilirea Diagnosticul în bolile infecţioase
1. diagnosticului pe ale carnivorelor (FD- 1, FL- 1) - descoperirea
baza - problematizarea
modificărilor - conversaţia euristică
pentru
clinice si - studiul de caz

anatomo-
patolgice
diagnosticului în bolile infe
lucrări
2. Cunoaşterea
modului de
recoltare de Evaluare : FL- 1, FA , fişa de
probe pentru observaţie sistematică - descoperirea
Efectuează
examenul de - problematizarea
de companie
laborator - conversaţia euristică

- studiul de caz
6.
LEGENDA
FD – fişa de documentare ATENŢIE
FL – fişa de lucru Profesorii pot elabora şi alte fişe de documentare, fişe

de lucru, fişe de evaluare si fişe de autoevaluare, în
FA – fişa de autoevaluare funcţie de nivelul elevilor.
FIŞA DE LUCRU nr 1. – Soluţii
ACTIVITATE PRACTICĂ – DIAGNOSTICUL ÎN BOLILE INFECŢIOASE ALE

CARNIVORELOR
Recomand ca lucrarea practică să se desfăşoare la agentul economic, într-un

cabinet medical veterinar. Elevul va avea posibilitatea să studieze semnele clinice şi
eventual anatomo-patologice prezentate în fişa de documentare în bolile specifice
carnivorelor, pentru a face asocieri şi diferenţiri atunci cand stabileşte starea de
sănătate sau de boală a animalului şi chiar să precizeze de ce boală suferă animalul de
companie, în funcţie de cazuistica momentului respectiv.
Pe parcursul realizării temei vă propunem folosirea autoevaluarii şi a fişei de
observaţie, care vor fi de folos în procesul de evaluare:
Fişă de autoevaluare- chestionar a lucrării practice
Bifaţi în căsuţele alăturate răspunsurile la următoarele întrebări:
Nr Obiectivele lucrării insufici suficient bine Foarte

crt. ent bine
1. Echipamentul de protecţie complet
2. Ştiu sa abordez şi să contenţionez corect
3. Am facut examenul general
4. Am realizat termometria
5. Am facut examenul pe aparate
6. Am stabilit frecvenţa pulsului şi respiraţiei
7. Am făcut un diagnostic corect
8. Am tuns şi dezinfectat regiunea v. safene
9. Am făcut staza
10. Am recoltat proba de sânge
11. Am completat nota de trimitere la laborator
NOTĂ: * Pentru obiectivele realizate în evaluarea lucrării practice primeşti urmatoarea

notă, obţinută prin media aritmetică:
 Insuficient : nota 4 (patru)
 Suficient : nota 5 (cinci) – 6 (şase)
 Bine : nota 7 (şapte) – 8 ( opt)
 Foarte bine : nota 9 ( nouă) – 10 (zece)
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE SISTEMATICĂ
Respectă Susţine Respectă
Numele şi Ascultare Limbajul Comunicarea Solicită etapele şi prin normele
prenumele activă medical în echipă informaţii operaţiile argumente de protecţia
utilizat muncii
7. A sistă m e d icu l veterin ar cu e ch ipam en t şi

tra t şi im u niză rii

Aplică • Echipmentele şi tehnicile folosite în
1. tratamentul bolile infecţioase ale carnivorelor (FD- 1, - descoperirea
corespunz FL-1) - problematizarea
ător în - conversaţia euristică
funcţie de - studiul de caz
boală
m ateriale n ecesare ării
an im alelo r d e co m pa. n ie
2. Aplică
masurile
de Evaluarea: FL-1 la care se adaptează
prevenţie a FA , fişa de observaţie sistematică de la - descoperirea
bolilor competenţa nr. 6. - problematizarea
infecţioase - conversaţia euristică
- studiul de caz
LEGENDA
FA – fişă de autoevaluare
Competenta nr. 7: Asistă medicul veterinar cu echipament şi materiale
necesare tratării şi imunizării animalelor de companie
Activitate practică – Fişă de lucru nr. 1– Soluţii
Echipamentele şi tehnicile folosite în bolile infecţioase ale carnivorelor
Pentru această activitate vă sugerăm să folosiţi pentru evaluare, fişa de observare

şi evaluare de la tema prezentată anterior şi o fişă de autoevaluare adaptată lucrării
de laborator de la competenţa numărul 6 - (activitate practică – Diagnoza unui
animal febril şi recoltarea unei probe de sânge pentru examen serologic) .
Bibliografie:
Bercea, I.; Mardari, Al.; Mânzat, M.; Pop, M.; Popoviciu, Al. – Boli infecţioase ale
animalelor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
Ivana , F.; Enache, T. – Epizootologia animalelor mici cu elemente de
epidemiologie, Ed.Ceres, Bucureşti, 1987.
Perianu, T. – Bolile infecţioase ale animalelor – Bacterioze, vol.I, Ed. Fundaţiei
Chemerea, Iaşi, 1996.
Răspuntean, Gh.; Hagiu, N. – Microbiologie şi semiologie- manual pentru grupurile
şcolare agricole, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti, 1991.
Tudor, D. – Dicţionar de medicină veterinară, Ed. Vergiliu, Bucureşti, 1998.

Limbă

Patologie. Infectioasa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Patologie. Infectioasa

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

Tănasă Teodor Cristian– prof. grad. did. def, Colegiul Naţional de

Catinca Scrioşteanu – expert CNDIPT – UIP

Prezentul material de învăţare se adresează elevilor care urmează traseul

Scopul realizării prezentului material de învăţare este acela de-a realiza o

La baza materialului de învăţare a stat Standardul de pregătire profesională

În baza Standardului de pregătire profesională s-a elaborat programa şcolară

Prin planul de învăţământ pentru cultura de specialitate corespunzătoare

Prezentul material promovează viziunea unui etos comunitar care dezvoltă şi

Materialul auxiliar contribuie la dezvoltarea abilităţilor şi atitudinilor de

Materialele de învăţare prezentate în acest document pot constitui modele de

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a

Prezentul document conţine o diversitate de metode şi instrumente de

În prezentarea activităţilor de învăţare, profesorii pot utiliza următoarele

1. Caracterizează microorganismele şi infecţia microbiană:

2. Descrie categoriile imunologice:

3. Identifică bolile infecţioase la animalele de companie:

4. Analizează şi interpretează caracterele epizootologice în bolile infecţioase la

5. Descrie manifestările clinice şi modificările anatomopatologice în bolile

7. Asistă medicul veterinar cu echipament şi materiale necesare tratării şi

1. Încadrarea microorganismelor patogene şi cunoaşterea însuşirilor

2. Face corelări între categoriile imunologice:

3. Cunoaşte şi diferenţiază bolile infecţioase la animalele de companie în

4. Explică principalele caractere de ordin epizootologic:

5. Caracterizează modificările de ordin clinic:

6. Interpretează modificările anatomo-patologice :

7. Stabilirea diagnosticului pe baza modificărilor clinice si

8. Cunoaşterea modului de recoltare de probe pentru examenul de

9. Aplică tratamentul corespunzător în funcţie de boală:

10. Aplică masurile de prevenţie a bolilor infecţioase:

Titlul modulului: ,, Patologia infecţioasă’’

Competenţe Activitate de învăţare Data Verificat

Identifică factorii care influenţează

Denumeşte bolile infecţioase

Competenţa 5 Caracterizează tabloul clinic şi

Înregistreaza datele obţinute.

Raportează datele obţinute medicului

Respectă normele specifice pentru

Competenţa 6 Interpretează simptomele şi

Competenţa 7 Descrie tehnicile şi echipamentul

Pregăteşte animalul pentru

Modulul: ,,Patologie infecţioasă’’

Detalii referitoare Denumirea sau alte Obiectivul(ele)

2 anticorp (ATC) substanţă proteică care apără organismul de microbi.

3 antigen (ATG) substanţă proteică agresivă (microbi, substanţe chimice) care

4 antispastic substanţă care previne şi combate contracţiile involuntare.

5 cahexie slăbire exagerată a organismului cu atrofia musculară.

6 cazeos cu aspect brânzos şi de culoare gălbuie.

7 contagios animal bolnav care transmite o boală infecţioasă direct sau

8 imunitate proprietatea organismului de a rezista unei infecţii.

9 limfokine substanţe secretate de limfocite ce mobilizează macrofagele

10 microb patogen organism microscopic uni- sau subcelular (bacterie, micet,

11 perfuzor instrument folosit pentru perfuzie.

12 septicemie infecţie generalizată provocată de pătrunderea şi înmulţirea

13 ser imun Provine de la animale imunizate prin administrarea repetată de

14 timus Glandă endocrină cu rol în dezvoltarea organismului şi

15 vaccin Cultură de microbi(atenuaţi, modificaţi, omorăţi) care inoculaţă

venind în sprijinul lor cu fişe de documentare, de lucru, de observaţii, de evaluare

Astfel relaţia elev – profesor devine una de colaborare, ajutându-i pe elevi

să-şi formeze competenţele necesare calificării profesionale Tehnician pentru

animale de companie, nivel 3.

Materialul conţine sarcini de lucru ce constau în căutarea de informaţii

utilizând diferite surse (manuale, documente, mostre, pliante, materiale audio-