Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

Master Mediul Actual şi Dezvoltare Durabilă

Proiect la disciplina –
Didactica Domeniului

Student: Tănase Florin


Tema 1

1. Alegeți/Extrageți dintr-o o programă de liceu la o disciplină pe care o veí preda două


competențe specifice pe care le considerați mai ușor de dezvoltat la elevi. Argumentați-vă
alegerea.
1. Operarea cu simboluri și convenții
2. Argumentarea unui demers explicativ

Tema 2

2. Formulați două obiective operaţionale conform algoritmului lui R. Mager pentru domeniul cognitiv
(modelul lui Bloom). Nivelul cognitiv poate fi egal și superior nivelului ”Înțelegere” din
taxonomia obiectivelor a lui B. Bloom (exemplu : ”înțelegere” și ”evaluare”).
Veți utiliza verbe de acțiune și veți aplica algoritmul de operaționalizare al lui R. Mager.

Clasa a9 a
De exemplu în cadrul fizicii putem exemplifica « analiza » şi « înţelegerea »:
Precizarea comportamentului observabil
1.Să observe modul de propagare a luminii în natură, respectiv iluminarea clasei natural şi
artificial cu ajutorul becurilor.

2.Definirea conditiile în care trebuie să se producă comportamentul (ce este dat; care sunt
restrictiile sau, totodata, şi datele şi restrictiile).

Pe baza exerciţiilor date în manual şi a desenelor exemplificative elevii realizează legătura cu


practica.

3.Criteriile performantei acceptabile." Mager insista asupra conditiilor materiale şi mai puţin
asupra condiţiilor psihologice.

Obiectivul este realizat minim dacă elevii corelează prin săgeţele cel putin 2 exemple corect,si
maxim dacă le unesc corec pe toate 5 exemplele de surse de lumina.

Clasa a 10 a

Un alt exemplu din fizică ar putea fi pentru “aplicare” şi “evaluare”:


1.Precizarea comportamentului observabil. Elevii îşi
recapitulează lectia “Legea lui Ohm”
2.Definirea conditiile în care trebuie să se producă comportamentul (ce este dat; care sunt
restrictiile sau, totodata, şi datele şi restrictiile).
În test sunt prezenţi itemi cu termeni din lecţie .De exemplu :
„Spirala unui fierbător electric are rezistenţa de 44 ohmi. Fierbătorul a fost conectat la
tensiunea de 220 V. Ca urmare a acestui fapt, prin spirală va trece un curent de:

1. 5 A;
2. 5 V;
3. 0,5 A;
4. 0,2 A;
5. 0,2 V.”

3.Criteriile performantei acceptabile


Dacă ne referim doar la acest item obiectivul este realizat minim dacă elevul elege un item
oarecare ce se măsoară in amperi, iar maxim dacă il va alege chiar pe cel corect.
Itemul acesta îi cere elevului să identifice o relaţie şi să rezolve un exerciţiu; prin urmare, este
vorba de o aplicare şi evaluare.

Tema 3

3. Propuneți 2 exerciţii/sarcini/aplicaţii didactice ce vizează dezvoltarea abilităţilor


metacognitive ale elevilor de liceu la o temă de la o disciplină pe care o veți preda.
La sfarsitul lectiei, elevii vor fi capabili:
sa utilizeze schema si rezumatul ca tehnici de studiu
Activitatea: Schema si rezumatul
Profesorul alege o lectie pe care elevii o vor avea de pregatit pentru oraurmatoare de curs.
Explica elevilor ca schema este in general organizata in modierarhic, cu teme si subteme, iar
rezumatul este varianta extinsa a schemei. Dupace elevii realizeaza schema lectiei intr-un timp
fixat in prealabil (15min), vor trebui sa schiteze rezumatul lectiei. Activitatea se poate desfasura
in perechi. Lafinalul activitatii, profesorul reuneste toate perechile si discuta despre
folosireaschemelor si a rezumatelor in invatare. Se va evidential importanta acestor metodecare
sunt foarte eficiente in organizarea materialului de studio si, de asemenea,sunt si usor de folosit.

La sfarsitul lectiei, elevii vor fi capabili:


sa utilizeze modelul de luare eficienta a notitelor in procesul de invatare
Activitatea: Luarea notitelor
Profesorul imparte elevilor o fisa “ Un model de luare a notitelor” in care prezinta diverse
metode, adresand ulterior elevilor intrebari de genul: “De cecredeţi ca este importantă
modalitatea de luare a notitelor?”; “Cum luati notiteledeobicei?”; “Aveti propria metoda sau
profesorul va spune exact ce si cum sanotati?”. Dupa exprimarea opiniilor, elevilor li se ofera un
text (de o pagina) pe baza caruia sa ia notite; textul respective va trebui sa fie pregatit pentru
oraurmatoare de curs. La final profesorul discuta cu elevii despre eficienta luariinotitelor in
procesul de invatare a textului respective; daca vor folosi aceastatehnica in procesul de invatare
si la ce materii considera ca este cea mai utila.

Tema 4

Propuneți 2 exerciţii/sarcini/aplicaţii didactice ce vizează dezvoltarea gândirii critice a elevilor


de liceu la o temă de la o disciplină pe care o veți preda.

CLASA A X-A GEOFRAFIE Lecția - Evoluţia în timp a hărţii politice


1. METODA S.I.N.E.L.G ( sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi a
gândirii)

Elevii sunt invitaţi să citească cu atenţie un text, marcând pe marginea acestuia nişte semne
grafice, după
cum urmează :
 Bifă (√) dacă ideile confirmă ceea ce ei ştiu
 Plus (+) dacă informaţia citită este nouă pentru ei
 Minus (-) dacă informaţia contrazice sau diferă de ceea ce ştiau
 Semnul întrebării (?) dacă ideile sunt neclare sau doresc mai multe informaţii

Tema 5
5. Având în vedere disciplina pe care o veți preda la liceu, propuneți 3-5 exemple de cunoștințe
declarative, 3-5 exemple de cunoștințe procedurale și 3-5 exemple de cunoștințe condiționale
(conform teoriei tipurilor de cunoştinţe).
Exemple de tipuri de cunostinte din geografie
Cunostintele declarative in cazul in care se analizeaza o harta acestea sunt: analiza, interpretarea,
harta, scara, legenda, semne conventionale; cele procedurale se caracterizeaza prin analiza si
interpretarea hartii, astfel elevul va analiza elementele matematice ale hartii, va compara
elementele pe harta cu alte date obtinute din alte surse de informare, va putea compara (in funtie
de tematica hartii) anumite regiuni si va putea explica anumite particularitati regionale etc.
Cunostintele procedurale vor consta in o analiza si interpretare corecta a hartii in studiu. Cand
trebuie sa analizeze un text stiintific din domeniul geografiei, cunostintele declarative se
evidentiaza sub forma capacitatii elevului de a face un rezumat, de a crea o harta mentala, o
schema organizatorica cognitiva, coerenta, extrage cuvintele cheie etc.. Cunostintele procedurale
constau in capacitatea elevului de a decodifica prin identificarea partilor componente, a
cuvintelor necunoscute din text si extragerea lor din dictionar etc.; de a intelege prin analiza
definitiilor, a legilor, sublinierea aspectelor importante, crearea unor intrebari pe baza textului si
raspunsul acestor etc. si prelucrarea textului prin extragerea din continut a esentialului si
reformularea ideilor. Atunci cand un elev va caracteriza invelisul global cunostintele sale
declarative vor fi date de concepte precum
înveliş geografic, eterogenitate, funcţionalitate,
circuit,
relaţii, contradicţii, autoorganizare, structură,unitate teritorială, mediu geografic, geosistem,
sistem
geografic, etc. Cunostintele procedurale se bazeaza pe analiza si interpretare, astfel el va sti sa
analizeze limitele spatiale ale invelisului geografic si sa explice fomarea acestuia; va sti sa
analizeze relieful local, regional, resursele de apa la o scara micro si macro regionala, sisteme de
asezari si sa le caracterizeze, iar cunostintele atitudinale presupun analiza si interpretarea
subiectului propus spre discutie respectandu-se cerintele date.