Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FLOTABILITATEA ŞI
STABILITATEA NAVEI AVARIATE
Toate tipurile de nave sunt expuse riscului apariţiei unei găuri de apă şi
implicit a inundării unui compartiment sau a unui grup de compartimente, datorită
unei coliziuni, eşuări sau unor cauze interne cum ar fi exploziile. Dacă tabla
bordajului este spartă, se formează un curent de fluid dinspre mare care inundă
spaţiile deschise la mare, până când nava îşi va găsi o poziţie de echilibru sau se
va răsturna sau se va scufunda cu sau fără răsturnare.
Efectele inundării se manifestă prin micşorarea rezervei de flotabilitate,
modificarea asietei şi a stabilităţii navei. Rezultă că în cadrul nescufundării navei
se tratează flotabilitatea şi stabilitatea navei avariate şi metodele folosite în studiul
flotabilităţii şi stabilităţii navei se aplică cu succes şi în acest caz, dar pentru nava
avariată.
Necesitatea studiului nescufundării navei este evidentă atât pentru proiectant,
cât şi pentru cel care exploatează nava. Proiectantul trebuie să cunoască cum se
comportă nava în diferite variante de inundare şi să o compartimenteze în modul
cel mai raţional posibil. Pe de altă parte, echipajul navei trebuie să cunoască
consecinţele negative ale diferitelor variante de inundare, pentru a şti ce măsuri
trebuie să ia, în vederea ducerii cu succes a luptei pentru vitalitatea navei.
Atunci când în interiorul navei pătrunde o cantitate de apă compartimentul
care se inundă este unul din următoarele trei tipuri:
a) compartimente care se inundă complet şi comunică sau nu comunică cu
marea. Aceste compartimente sunt dispuse, de obicei, sub linia de plutire (Fig.
2.1a).
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
Fig. 2.1
b) compartimente care nu comunică cu marea şi sunt inundate parţial. Nivelul
apei din aceste compartimente nu depinde de poziţia navei în raport cu suprafaţa
liberă. Astfel de compartimente sunt: cele adiacente cu compartimentele inundate şi
în care apa pătrunde prin infiltraţii, compartimente inundate după astuparea găurilor
de apă; compartimente inundate ca urmare a avariilor la tubulaturi sau după ce s-a
stins cu apă un incendiu apărut (Fig. 2.1 b). Acestea au suprafaţă liberă de lichid.
c) compartimente cu suprafaţă liberă care comunică cu marea. Astfel de
compartimente se întind, de obicei, până la puntea pereţilor etanşi şi nivelul
suprafeţei libere a apei din interior depinde de poziţia relativă a navei în raport cu
apa din exterior (Fig. 2.1 c).
Lungimea avariei şi poziţia acesteia faţă de pereţii transversali etanşi sunt factori
esenţiali în aprecierea şanselor de supravieţuire ale navei. Avaria poate apărea între
doi pereţi sau poate include unul sau mai mulţi pereţi transversali, etanşi. Este de
aşteptat ca mai mulţi pereţi transversali, etanşi să ofere o siguranţă mai mare navei în
cazul unei avarii, însă creşterea numărului de pereţi creşte şi probabilitatea includerii
acestora în avarie. În unele cazuri, se poate ajunge la situaţia aparent paradoxală că
existenţa unor pereţi etanşi poate reduce, în loc să mărească şansele de supravieţuire.
Pe de altă parte, o compartimentare excesivă va ridica preţul de construcţie şi va face
nava ineficientă economic în timpul exploatării.
Compartimentarea unei nave implică, inevitabil, un compromis între
siguranţă şi cost. Acest compromis a fost parţial rezolvat pentru navele de
pasageri prin adoptarea unui sistem de norme internaţional acceptate, în funcţie de
mărimea navei, numărul de pasageri etc. Pentru navele de transport mărfuri,
normele de compartimentare sunt minimale, iar compromisul "cost contra
siguranţă" poate fi rezolvat cu dotarea navelor cu mijloace performante de salvare,
colective şi individuale.
Analizele făcute de un grup de cercetători, sub egida SOLAS, asupra
coliziunilor produse la mai multe nave (pasagere şi cargouri) au scos în evidenţă
câteva date referitoare la lungimea găurilor de apă şi poziţia lor. Rezultatele arată că
avaria la bordaj se poate extinde pe lungime între 1 m sau 2 m şi 30 m . Apar multe
coliziuni cu energie mică, fără ca bordajul navei să fie spart sub linia de plutire şi
deci, fără inundarea interiorului navei. Foarte puţine avarii la bordaj apar la
adâncimi mari. Cele mai multe avarii la bordaj au lungimea cuprinsă între 6 m şi
15 m şi se produc la adâncimi moderate. Unele dintre avarii se produc datorită
coliziunii cu unghi de incidenţă de 90 sau apropiat de acesta. În aceste situaţii,
spărturile în bordaj sunt adânci datorită energiilor mari de coliziune. Avarii cu
lungimi foarte mari apar foarte rar, cea mai mare publicată de literatura de
specialitate având lungimea de aproximativ 100 m .
26
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
d
deasupra liniei plutirii.
e) Micşorarea bordului liber al navei. Cunoaşterea pescajului mediu în urma
inundării va conduce la micşorarea bordului liber. Această situaţie, combinată cu
reducerea înălţimii metacentrice transversale, determină o reducere a braţelor de
stabilitate ls . Astfel, nava devine vulnerabilă la acţiunea conjugată a vânturilor şi a
27
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
28
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
Permeabilitatea compartimentelor
29
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
Pentru efectuarea acestui calcul sunt necesare următoarele date iniţiale despre
navă:
- deplasamentul navei,
- lungimea navei, L
- pescajele măsurate la scările de pescaj prova şi pupa, d pv şi d pp
- aria suprafeţei plutirii, AWL
- abscisa centrului plutirii, xF
- înălţimile metacentrice transversală şi longitudinală, GM şi GM L
Sunt necesare şi următoarele date despre compartimentul inundat:
- masa de apă care inundă compartimentul, P
- coordonatele centrului masei P , x1 , y1 , z1
- momentele de inerţie ale suprafeţei libere de lichid în raport cu axele
proprii, paralele cu axele principale de înclinare ale navei, ix , iy .
Utilizând relaţiile descoperite în §27, se pot spune în evidenţă următoarele
consecinţe ale inundării:
1. Variaţia pescajului mediu:
P P
d A TPC cm (2.3)
WL
2. Variaţia înălţimii metacentrice transversale:
P d ix
GM d z1 GM (2.4)
P 2 P
unde:
d d
d pv pp
(2.5)
2
este pescajul mediu al navei.
3. Valoarea înălţimii metacentrice transversale corectate:
30
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
G1M1 GM GM
Obs. În condiţiile în care masa P este mică, cu suficient de bună acurateţe se poate
recurge şi la următoarea manieră de lucru. Se consideră KM const. şi:
P
P z G
K
KG 1 (2.6)
Rezultă că noua cotă a centrului de greutate al navei este:
KG1 KG KG (2.7)
şi noua înălţime metacentrică transversală:
ix
G1M KM KG1 P (2.8)
4. Variaţia înălţimii metacentrice longitudinale:
P d iy P iy
GML d z1 GM L GM
L (2.9)
P 2 P P P
5.Valoarea înălţimii metacentrice longitudinale corectate:
GM
1 L1 GM L GM L (2.10)
6.Înclinarea transversală a navei:
P y1
tg PG1M1 (2.11)
Dacă nava avea o înclinare transversală iniţială 0 , după inundare noua înclinare
se calculează cu relaţia:
GM (2.12)
0
1 GM
1 1
1
L
8. Variaţiile pescajelor la extremităţile navei:
L
d pv d xF tg (2.14)
2
L
d pp d xF tg (2.15)
2
9. Pescajele finale la extremităţile navei:
d
1 pv d pv d pv (2.16)
d
1 pp d pp d pp (2.17)
31
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
Fig. 2.2
32
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
unde:
A'
WL
A s s
WL 1
(2.20)
1
Modificarea asietei
s s b
yF A
' (considerând că yF 0 ) (2.23)
WL s s
x x
'
s s1 a1 xF1 (2.24)
A
F F1 WL s s1
1
1
33
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
yF A s s1 b1
' (2.25)
1 WL s s1
C C C
2 2 2
Centrul de greutate al volumului pierdut sub plutirea WL se va determina în
funcţie de arhitectura acestui volum, iar coordonatele sale se notează cu xP , yP şi
zP . În
aceste condiţii, momentul longitudinal de înclinare (2.21) se poate rescrie:
M eL g v xP xC (2.26)
Inundarea va modifica şi stabilitatea longitudinală respectiv înălţimea
metacentrică longitudinală. Ţinând cont că centrul de greutate al navei nu îşi
modifică poziţia, obţinem:
GML' KB' B'ML' KG (2.27)
Noua rază metacentrică longitudinală este:
I'
(2.28) '
BM L V ' f1
'
unde I este momentul de inerţie longitudinal al ariei plutirii W L rămasă intactă,
f 1 1
1
x F1
2
f1 f1 1 1 1 F1
' ' 2
iy1 este momentul de inerţie al suprafeţei libere de lichid în raport cu o axă paralelă
cu axa y ce trece prin centrul acestei suprafeţe.
Noua cotă a centrului de carenă este:
V V 2
Unghiul de înclinare longitudinală se calculează din egalitatea dintre
momentul de înclinare şi momentul de stabilitate:
g v xP xC g V GML' tg (2.33)
de unde rezultă:
tg v xP xC (2.34)
V GML'
Pescajele finale ale navei sunt:
34
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
d ' d d L x' tg (49.35)
pv F
1
2
'
d ' d d L x tg (2.36)
pp F
1
2
Înclinarea transversală
35
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
Fig. 2.3
36
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
Fig. 2.4
76 mm
diametral. În Fig. 2.4 este prezentată o diagramă Bonjean cu zece cuple, care se
extinde pe înălţime de la un pescaj inferior, dar care se poate reprezenta pornind
de la linia de bază, dacă necesităţile o cer.
37
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
V22 Ax dx (2.47)
L
2
L
x x 1
B2 2 V 2 x Ax dx (2.48)
2 L
2
Valorile Ax se scot din diagrama Bonjean, iar pentru integrare se foloseşte una din
metodele numerice.
Fig. 2.5
38
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
Fig. 2.6
39
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
V x x Ax dx (2.49)
L
2
Fig. 2.7
Stabilitatea şi înclinarea transversală a navei după inundare, precum şi asieta sau variaţia
pescajului mediu, pot fi evaluate fie folosind "metoda deplasamentului constant", fie folosind
"metoda ambarcării de mase". Cum "metoda ambarcării de mase" a căpătat o aplicabilitate mai
largă, o vom utiliza şi în acest caz. Înălţimea metacentrică transversală, corectată datorită
suprafeţei libere de lichid este:
G M 2 KM 2 s ix KG
2 2
(2.50)
2
40
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
unde:
2 P este deplasamentul navei după inundare, considerând şi masa de apă
P ambarcată;
s este coeficientul de permeabilitate al suprafeţei libere a apei din
compartiment;
KM 2 este cota metacentrului transversal pe plutire dreaptă la deplasamentul
2 ;
Fig. 2.8
0,05 m
41
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
2 2
2 2 tg
sau:
g 2 G2 Z2 g 2 KN sin g 2 P KG sin g P z1 sin y1 cos
(2.60)
Membrul stâng reprezintă momentul de stabilitate al navei avariate şi înclinată
transversal cu unghiul . Cele trei componente din membrul drept au semnificaţii
fizice, după cum urmează:
g 2 KN sin V2 KN sin - este momentul forţei de împingere arhimedică al
navei neavariate cu deplasamentul 2 , în raport cu punctul K ;
42
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
PROBLEME REZOLVATE
Problema 1
O navă tip ponton paralelipipedic are dimensiunile: L 110 m ; B 12 m ; D 8 m
şi pluteşte în apă sărată la pescajul d 6 m . Un compartiment cu lungimea l 9 m
situat la jumătatea lungimii navei şi care se extinde dintr-un bord în celălalt se
inundă. Dacă înainte de inundare cota centrului de greutate era KG 4,8 m , să se
determine:
a) pescajul navei după inundare;
b) înălţimea metacentrică transversală în condiţiile iniţiale;
c) înălţimea metacentrică transversală după inundare;
d) înălţimea metacentrică transversală a navei neinundate, la pescajul de
inundare considerând acelaşi KG ;
e) momentul de stabilitate al navei înclinate transversal cu 1 în condiţiile de
la punctele b); c) şi d).
Rezolvare:
METODA DEPLASAMENTULUI CONSTANT -
Se calculează pescajul după inundare cu relaţia:
L B d L B d ' l B d '
adică:
d '
Ld
11066,535m
L l 110 9
Deplasamentul navei este:
L l B d ' 1, 025 110 9 12 6, 535 8118 t
Înălţimea metacentrică transversală în condiţiile iniţiale are valoarea:
2 2
GM KM KG d B KG 6 12 4,8 0, 2 m
2 12 d 2 126
Dacă nava se înclină transversal cu 1 în această situaţie momentul de
stabilitate este:
M s g GM sin g GM 9,81 8118 0, 2180 277,98 KN m
43
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
GM KM KG d ' B2 KG
1 2 2 12 d '
După înlocuire, obţinem:
2
GM 1 6,535 12 4,8 0,304 m
2 12 6,535
Momentul de stabilitate pentru nava înclinată transversal cu 1 este:
' '
M g L B d GM sin g L B d GM
1s 1 1
adică:
M 1s 1,025 9,81 110 12 6,535 0,304 460, 21 KN m
180
Problema 2
O navă tip ponton paralelipipedic are dimensiunile: L 80 m ; B 6 m ; D 4 m
şi pluteşte la pescajul d 2 m . Un compartiment cu lungimea l 10 m , lăţimea
b 4 m , situat la mijlocul navei şi simetric faţă de PD se inundă. Cunoscând că
înainte de inundare KG 2, 2 m , să se calculeze înălţimea metacentrică
transversală a navei înainte şi după inundare.
Rezolvare:
Se calculează înălţimea metacentrică transversală iniţială:
2 2
GM KM KG d B KG 2 6 2, 2 0,3 m
2 12 d 2 12 2
Pescajul după inundare se calculează din relaţia:
L B d L B d ' l b d '
adică:
44
l6m b6m
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
Problema 3
O navă tip ponton paralelipipedic are dimensiunile: L 60 m ; B 9 m şi
pluteşte la pescajul d 5 m , având cota centrului de greutate KG 3 m . Un
compartiment situat la jumătatea lungimii navei se extinde pe înălţime până la
puntea principală şi pe lăţime de la tribord spre babord. Dimensiunile
compartimentului sunt şi . Să se calcule ze în clinarea transversală a
Rezolvare:
- Noul pescaj al navei se determină din ecuaţia:
L B d L B d ' l b d '
adică:
d ' L B d 6095 5,357 m
L B l b 60 9 6 6
Deoarece compartimentul inundat este asimetric faţă de PD , centrul plutirii
suprafeţei libere se va deplasa, iar ordonata acestuia se va calcula cu formula:
B b 9 6
lb 66
2
2 2 2
0,107 m
y F '
LBlb 609 66
Se calculează înălţimea metacentrică transversală rezultată în urma inundării:
d' I'
' ' ' ' '
GM KM KG KB B M KG x
KG
2 V
unde:
L B 3 l b3 B b 2 2
I
lb L B l b yF '
'
x
12 12 2
45
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
De asemenea:
V L B d 60 9 5 2700 m3
Rezultă valoarea înălţimii metacentrice transversale:
5,357 3511
GM ' 2 2700 3 0,979 m
Unghiul de înclinare transversală se calculează cu relaţia:
Bb 96
lbd yF ' 665 0,107
2 2
tg 0,109 rad 6, 22 Tb
'
L B d GM 60 950,979
Problema 4
O navă tip ponton paralelipipedic are dimensiunile: L 180 m ; B 20 m şi
pluteşte la pescajul d 12 m , având centrul de greutate situat la înălţimea KG 8 m ,
deasupra chilei. Un compartiment cu lungimea l 12 m situat la extremitatea prova
şi care se întinde dintr-un bord în altul se inundă. Să se calculeze pescajele finale
la extremităţile navei.
Rezolvare:
- În urma inundării, pescajul mediu ajunge la valoarea:
LBd 1802012
d' 12,857 m
L B l b 18020 1220
- Compartimentul inundat este asimetric faţă de cuplul maestru şi ca urmare,
centrul plutirii se va deplasa. Abscisa acestuia se calculează cu formula:
l L180 12
1220
lB
x ' 2 2 2 2 6 m
F LBlB 180 20 12 20
Se calculează înălţimea metacentrică longitudinală rezultată în urma inundării:
d' I
GM ' KB'B'M'KG 'f1KG
L L 2 V
unde:
' B L3 Bl3 L l 2 2
I
f1 lB L B l B xF '
12 12 2 2
Prin înlocuire, rezultă:
' 201803 20 123 180 122 2 4
I
1f 1220 18020 12 206 7902720 m
12 12 2 2
Valoarea finală a lui GM L' este:
GM ' 12,857 7902720 8 181,36 m
L
2 18020 12
46
CAP. II FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA NAVEI AVARIATE
__________________________________________________________________________
Problema 5
O navă tip ponton paralelipipedic are dimensiunile: L 100 m ;
B 9 m ; D 6 m şi pluteşte în apă sărată la pescajul d 5 m . Un compartiment cu
lungimea l 20 m situat la jumătatea lungimii navei şi care se extinde pe toată
lăţimea navei, se inundă. Coeficienţii de permeabilitate sunt 0,583 şi s 0, 641 .
Să se calculeze valorile finale ale pescajului şi înălţimii metacentrice, considerând
KG 3, 5 m .
Rezolvare:
Pescajul final se determină din relaţia:
L B d L B d ' l B d '
adică:
LBd 10095
d' 5,66 m
L B l B 1009 0,583209
Se calculează valoarea finală a înălţimii metacentrice transversale:
GM' KM' KG KB' B'M' KG
sau:
L B 3 l B3
'
100 93 0,641 2093
GM ' d 12 s 12 KG 5,66 12 12 3,5
2 LBd 2 10095
După efectuarea calculelor, obţinem:
GM ' 0,506 m .
47