M ANAGEMENTUL PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR:

SECURITATEA PERSONALĂ ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Oficiul Management Durabil POP activează pe lângă Ministerul Ecologiei şi Resurselor
Naturale din anul 2006, este o organizaţie necomercială care realizează şi coordonează proiecte în
domeniul managementului durabil al poluanţilor organici persistenţi şi altor substanţe chimice
periculoase, prevenirii poluării mediului şi protejării sănătăţii populaţiei contra impactului acestor
substanţe, implementării cerinţelor Convenţiei de la Stockholm cu privire la poluanţii organici
persistenţi şi ale altor acorduri internaţionale în domeniu la care Republica Moldova este parte.
Contacte: str. Cosmonauţilor 9, biroul 614A, mun. Chişinău, MD2005, Republica Moldova
Tel./fax: +(373 22) 226 254, e-mail: info@moldovapops.md, www.moldovapops.md

Centrul Regional de Mediu (REC Moldova) este o organizaţie independentă, necomercială,

apolitică, cu statut internaţional. REC Moldova a fost creat prin Hotărarea Guvernului Republicii
Moldova nr.1071 de la 22 octombrie 1998, pe baza acordului semnat la 15 iulie 1998 la Bruxelles, între
Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană. REC Moldova a fost instituit cu scopul de a acorda
asistenţă O.N.G., în efortul lor de a soluţiona problemele de mediu din Republica Moldova şi din
statele învecinate cu ea. Această asistenţă se acordă prin promovarea cooperării atât la nivel naţional,
cât şi regional, între O.N.G., instituţii guvernamentale, comunităţi locale, din sectorul privat şi dintre
MOLDOVA alte organizaţii preocupate de protecţia şi conservarea mediului înconjurător, precum şi prin
promovarea participării publicului la luarea de decizii privind problemele mediului.
Contacte: str. A.Mateevici 31, Chişinău, MD2009, Republica Moldova
Tel./fax: +(373 22) 238685, 233017, e-mail: info@rec.md , www.rec.md

Mişcarea Ecologistă din Moldova (MEM) este o organizaţie neguvernamentală, non-profit,

apolitică, creată pe principiul liberei asocieri a cetăţenilor Republicii Moldova şi a organizaţiilor
obşteşti. A fost înfiinţată la 15 noiembrie 1990, este înregistrată la Ministerul Justiţiei al R. M.
sub nr. 330 la 04 iulie 1991, re-înregistrată sub nr. 0321 la 16 februarie 1998. MEM are 10
organizaţii teritoriale şi 15 organizaţii afiliate, care activează pe întreg teritoriul R. Moldova. Este
membru al IUCN, PFN al Forumului de Mediu Dunărean.
Contacte: Str. S. Lazo, 13, MD-2004, mun. Chişinău, , Republica Moldova
Tel./fax.: (+373 22) 23-24-08. E-mail: ioana@mem.md www.mem.md
 Banca Fondul Global Ministerul Ecologiei
Mondială de Mediu şi Resurselor Naturale

MANAGEMENTUL PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR:

SECURITATEA PERSONALĂ ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
Ghid pentru fermieri

Publicat în cadrul Proiectului WB/GEF

„Managementul şi Distrugerea Stocurilor de
Poluanţi Organici Persistenţi în Republica Moldova”.

Chişinău, 2008
Coordonare din partea Oficiului POP: Valentin Pleşca, Ion Barbărasă
Coordonare: Andrei Isac

În publicaţie au fost utilizate:

Codul de conduită al FAO în domeniul pesticidelor;
Ghidul FAO privind gestionarea pesticidelor;
Ghidul FAO privind depozitarea şi controlul pesticidelor, 1996;
Ghidul FAO privind managementul cantităţilor mici de pesticide învechite, 1999;
Îndrumarul „Practici agricole prietenoase mediului”, Proiectul PCPA, ACSA, Chişinău 2006;
Materialele UE în domeniul promovării agriculturii organice.

Traducere din engleză: Dana Petruşevschi

Redactare: Alecu Reniţă, Ioana Bobînă
Machetare, design şi imagini: Nicolae Cherdivară,
FAO Editorial Group
Tiraj: 1000 ex.
Tipar executat la “Continental Grup”
str. Miron Costin, 7, of, 710, Chişinău, R. Moldova
Tel./fax: 490870, tel.: 456840, GSM 069353845

©2008, REC Moldova, Mişcarea Ecologistă din Moldova (idee, traducere şi design)
©2008, Oficiul POP, Ministrul Ecologiei şi Resurselor Naturale
CUPRINS
PREFAŢĂ ........................................................................................................................... 5
ROLUL UTILIZATORILOR DE PESTICIDE ........................................................................ 6
Introducere ....................................................................................................... 6
Evitarea dependenţei de pesticide .............................................................. 7
Procurarea pesticidelor .................................................................................. 8
Depozitarea pesticidelor ............................................................................. 10
Containerele şi ambalajele deşarte ........................................................... 10
Pesticide şi deşeuri nedorite ....................................................................... 11
Ce poate cauza o problema? ........................................................................ 12
PROTECŢIA PLANTELOR ÎNTR-UN MOD INOFENSIV PENTRU MEDIU ................ 13
Particularităţile şi restricţiile de aplicare a pesticidelor ........................ 13
REGULAMENTUL PRIVIND GESTIONAREA PRODUSELOR DE UZ
FITOSANITAR ŞI A FERTILIZANŢILOR ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ .............. 21

3
4
 PREFAŢĂ

Broşura „Managementul produselor de uz fitosanitar: securitatea personală şi

protecţia mediului” are scopul de a familiariza fermierii şi utilizatorii de pesticide cu
cerinţele moderne faţă de păstrarea şi aplicarea produselor de uz fitosanitar, regulile
de protecţie individuală şi de excludere a poluării produselor agroalimentare şi a
mediului cu aceste substanţe chimice.
Publicaţia include extrase din cerinţele şi recomandările din Ghidurile FAO şi
UNEP Chemicals, elaborate în scopul reducerii şi eliminării riscurilor potenţiale pentru
mediu şi sănătate în procesul gestionarii pesticidelor şi deşeurilor lor. Parte integrantă
a broşurii este şi Regulamentul privind gestionarea produselor de uz fitosanitar şi a
fertilizanţilor în economia naţională, aprobat prin Hotărâre de Guvern în anul 2003 şi
destinat specialiştilor în domeniul protecţiei plantelor, ecologiei, medicilor igienişti,
specialiştilor în protecţia muncii, instituţiilor de proiectare a obiectivelor agricole, altor
specialişti din economia naţională, încadraţi în lucrările cu produse de uz fitosanitar şi
fertilizanţi.
Elaborarea broşurii date a fost realizată în cadrul proiectului „Managementul
şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici persistenţi”, finanţat de Fondul Global
de Mediu prin Banca Mondială şi de Guvernul Republicii Moldova, şi implementat de
Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale.
Proiectul are ca obiectiv protecţia mediului ambiant şi a sănătăţii populaţiei, prin
gestionarea ecologic sigură şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici persistenţi,
acumulate în agricultură şi în sectorul energetic; prin consolidarea cadrului legislativ şi
instituţional pentru controlul pe termen lung asupra acestor şi altor substanţe toxice;
şi prin activităţi de informare, instruire şi conştientizare în domeniul managementului
substanţelor chimice periculoase.
Prin conţinutul său şi prin modul de abordare şi expunere a problemei, această
lucrare aduce un aport substanţial la informarea fermierilor şi a publicului larg şi la
conştientizarea riscurilor cauzate de utilizarea excesivă sau inadecvată a substanţelor
chimice periculoase în activităţile agricole, la diminuarea pericolului pe care acestea îl
prezintă pentru mediul înconjurător şi pentru persoanele antrenate în acest sector şi,
prin urmare, şi pentru consumatorii produselor agricole, viaţa şi sănătatea lor.
Valentin Pleşca,
Managerul proiectului

5
 ROLUL UTILIZATORILOR DE PESTICIDE
Introducere
Toate pesticidele sunt toxice pentru unele sau chiar pentru toate
organismele vii şi componentele mediul înconjurător. Ele sunt destinate să
controleze, să prevină sau să elimine plante, animale sau insecte specifice, care
pot afecta produsele agricole sau alte valori materiale. Însă şi insectele şi plantele
folositoare, expuse tratării cu pesticide pot fi afectate în cel mai periculos mod şi
pot fi nimicite. Aplicarea pesticidelor poate afecta viaţa şi sănătatea animalelor
domestice, viaţa lumii sălbatice sau chiar oamenii pot deveni victime.
În perioada ultimilor 40 de ani volumul de producere a pesticidelor în
plan global s-a dublat. Vânzările de pesticide s-au mărit nu doar în ţările înalt
industrializate, dar şi în ţările slab dezvoltate sau cu economiile în tranziţie.
Aceasta se explică şi de faptul dependenţei producerii agricole din aceste ţări
de aplicarea pesticidelor în agricultură.
Odată cu creşterea volumului de pesticide produse şi utilizate apare şi
problema impactului lor negativ, problema deşeurilor şi ambalajelor de pesticide.
În R.Moldova cantităţi enorme de pesticide au fost importate în perioada
practicării agriculturii intensive în anii 70-80 al secolului XX. Multe din aceste
substanţe aşa şi nu au fost utilizate din motivul interzicerii sau învechirii lor. Se
cunoasc mii de cazuri de intoxicare sau boli cronice în rândul persoanelor care
au lucrat în sectorul protecţiei plantelor sau intoxicarea persoanelor, în special
a copiilor, de la gestionarea incorectă a acestor substanţe, a depozitelor, unde
ele au fost păstrate sau de la utilizarea incorectă a ambalajelor lor.
Astăzi pesticidele învechite şi inutilizabile sunt reambalate şi stocate la
depozitele raionale centrale (circa 3000 tone, anul 2005), iar o cantitate de circa
1260 tone au fost reambalate şi transportate peste hotare pentru distrugere în
perioada anilor 2007-2008 în cadrul proiectului „Managementul şi distrugerea
stocurilor de poluanţi organici persistenţi”, finanţat de Fondul Global de Mediu
prin Banca Mondială şi de Guvernul R.Moldova, şi implementat de Ministerul
Ecologiei şi Resurselor Naturale. Guvernul R.Moldova întreprinde paşi concreţi
pentru a mobiliza resursele interne şi a atrage asistenţa din exterior pentru a
soluţiona problema deşeurilor de pesticide rămase, pentru lichidarea focarelor
de poluare a mediului, a depozitelor de chimicale distruse sau abandonate,
a terenurilor contaminate cu pesticide. De asemenea, se identifică şi se iau
măsurile posibile în cazul depistării înhumărilor ilicite a pesticidelor.

6
 Pentru a minimiza sau exclude riscurile pentru sănătatea populaţiei şi de a
evita probleme similare pe viitor, în scopul promovării unei imagini pozitive a
ţării şi a producţiei agricole autohtone pe pieţele externe, este necesar de a urma
cu stricteţe cerinţele legislaţiei naţionale şi cele mai bune practici internaţionale
în domeniul gestionării produselor de uz fitosanitar pe întreg ciclul vieţii lor:
de la import până la aplicare la destinaţie şi reciclarea ambalajului. Principiile
precauţiei, securităţii muncii şi prevenirii poluării mediului trebuie să devină
părţi indispensabile al acestui proces.

Evitarea dependenţei de pesticide

Pesticidele, în cele mai multe cazuri, sunt aplicate incorect, neţinându-
se cont de metodele simple de igienă sau forţele naturii, care în aceste cazuri
pot fi mult mai eficiente. Dependenţa de substanţe chimice în agricultură este
precondiţionată de nivelul redus sau limitat, unilateral de cunoştinţe despre
cauzele problemelor, înţelegerea eronată a efectelor aplicării pesticidelor,
consecinţelor acestui proces şi lipsei complete a cunoştinţelor privind metodele
alternative de combatere a bolilor sau vătămătorilor plantelor agricole.
Instruirea şi programele informaţionale, adresate fermierilor şi altor
utilizatori de pesticide trebuie să promoveze principiile managementului integrat
în domeniu combaterii bolilor şi vătămătorilor şi aplicarea măsurilor, care evită
aplicarea substanţelor chimice pentru a ţine situaţia sub control şi nu a admite
apariţia bolilor şi vătămătorilor în volume şi cantităţi distructive. Metodele de
alternativă includ controlul culturilor şi aspectele agro-ecologice, barierele fizice
şi susţinerea, încurajarea sau introducerea duşmanilor naturali ai vătămătorilor.
Efectuarea observărilor sau a controlului poate demonstra, că o populaţie
nesemnificativă de vătămători nu va aduce prejudicii majore şi nu va avea un impact,
comparabil cu efectele negative pentru sănătate şi mediu de la aplicarea pesticidelor.
Informaţia veridică despre impactul şi riscurile legate de aplicarea
pesticidelor încurajează utilizatorii să le aplice cu precauţie, să minimizeze
volumul şi numărul tratărilor şi să gestioneze aceste substanţe, precum
şi deşeurile lor şi ambalajele lor într-un mod inofensiv pentru sănătate şi
componentele mediului.
Informaţia actuală şi completă referitor la efectele aplicării pesticidelor,
modalitatea de procurare, aplicare şi eliminare a lor trebuie să fie pusă la
dispoziţia fermierilor şi altor utilizatori de către guvern, importatori şi agenţii
comerciali (a se vedea Regulamentul anexat).

7
 Procurarea pesticidelor
Utilizatorii trebuie sa procure doar acele pesticide, de care au nevoie la
moment pentru cazul concret. Totodată, şirul mare de preparate şi produse
comercializate impune anumite dificultăţi în luarea deciziei corecte referitor
la produsul corespunzător pentru o problemă anumită de combatere a unei
anumite boli sau vătămătorului indicat.
Înainte de a procura pesticidele, oricare persoană, afectată de o problemă
legată de necesitatea aplicării lor, trebuie sa utilizeze în măsura posibilităţilor
serviciile unui consultant independent referitor la posibile metode alternative
de soluţionare a problemei apărute. Asistenţa consultativă trebuie să fie oferită şi
în privinţa celor mai recomandate pesticide pentru cazul dat concret, dacă totuşi
se ajunge la concluzia necesităţii aplicării lor. Drept consultanţi independenţi
pot servi consultanţii individuali (în cazul R.Moldova - experţii locali de la
Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (Agenţia de Consultanţă şi Servicii în
Agricultură (ACSA)), alţi fermieri experimentaţi, asociaţii de fermieri, ONG-urile,
care activează în domeniu. Informaţia relevantă trebuie să fie accesibilă prin
intermediul publicaţiilor periodice de profil, programele radio, publicaţiile
specializate, prin intermediul paginilor din Internet, unde ele sunt accesibile. Şi
doar în baza deciziei finale referitor la necesitatea aplicării pesticidului pentru
situaţia indicată – distribuitorul (ex.: magazinul agricol) trebuie să propună cel
mai indicat şi acceptabil produs pentru sarcina data.
Produsul selectat trebuie nu numai sa fie efectiv contra bolii sau
vătămătorului respectiv, dar să fie posibilă aplicarea lui cu ajutorul
echipamentului, de care dispune fermierul. Anumite preparate sau substanţe
pot necesita dispozitive speciale de aplicare, stropitori mari sau pot fi destinate
doar dispersării de tractoare cu stropitori sau avioane specializate – fapt care
poate să le facă ineficiente, daca se vor aplica prin alte metode tradiţionale sau
cu incălcarea regulilor de aplicare (în nici un caz nu căldarea şi mătura).
Produsul trebuie procurat doar în cazul, când el se află în ambalajul
original, închis ermetic sau sigilat. Ambalajele deteriorate sau cele, care au
fost deschise anterior nu trebuie procurate. Nu procuraţi pesticidele, care au
fost transferate până la vânzare din ambalajele originale, de la producător, in
orice alte ambalaje. Transferul pesticidelor în sticle pentru băuturi, sticluţe de
masa plastică, borcane, alte ambalaje similare este foarte periculoasă, fiindcă
ele nu vor putea fi uşor identificate sau confundate cu alte lichide sau chiar
băuturi. Aceasta din urmă a cauzat multe cazuri de intoxicări acute, în special la

8
copii. Totodată, produsele transferate în alte ambalaje în cele mai dese cazuri
nu conţin informaţia detaliată, în special ceea ce ţine de informaţia despre
impactul posibil asupra sănătăţii şi instrucţiunile de securitate.
Utilizatorii trebuie să procure pesticidele doar în cazul, când ele sunt în
ambalajele originale, cu eticheta şi marcarea originală. Eticheta trebuie sa fie
totalmente în limba română şi cu caractere de litere uşor de citit. Persoana care
procura preparatul trebuie sa citească toată instrucţiunea cu precauţie, fiindcă ea
este o sursă importantă de informaţie. Utilizatorii, înainte de a procura preparatul,
în cazul dacă nu înţeleg informaţia de pe etichetă sau o considere incompletă
trebuie sa se adreseze după un sfat la un specialist sau la o persoană de încredere.
Eticheta obligatoriu trebuie să includă următoarea informaţie:
• Denumirea substanţei sau compoziţia chimică a preparatului;
• Riscurile potenţiale şi informaţia privind masurile de securitate;
• Instrucţiunea completă privind modul de aplicare.
În formă ideală, etichetele trebuie să fie elaborate şi tipărite în corespundere
cu Ghidul FAO privind cele mai bune practici de marcare a pesticidelor (http://
www.fao.org/docrep/meeting/003/Y1616e/Y1616e02.htm, http://www.fao.
org/ag/AGP/AGPP/Pesticid/Code/Guidelines/Registration9.htm, www.unece.
org/trans/doc/2006/ac10c4/UN-SCEGHS-12-inf18e.pdf).
Persoanele, care procură pesticidele pot sa nu cunoască toate detaliile referitor
la cerinţele FAO privind etichetarea pesticidelor, insă în cazul în care lipseşte una
din cele trei informaţii, indicate mai sus – pesticidul nu trebuie procurat.
Pesticidele trebuie procurate în cantităţi, care vor fi sigur utilizate într-o
perioadă de cel mult două săptămâni. În general, preparatul trebuie procurat
în acel volum care este strict necesar pentru cazul concret, fapt care va exclude
necesitatea păstrării, şi, eventual, eliminării cantităţilor neutilizate ramase.
Utilizatorii trebuie să se abţină de la procurarea cantităţilor mai mari decât cele
necesare, dacă chiar li se oferă reduceri la preţ etc.
Persoana, care procură preparatul trebuie să negocieze cu vânzătorul
condiţiile de restituire sau predare a ambalajului de la pesticidul procurat şi/sau
a rămăşiţelor de preparat.
Trebuie să fie exclusă procurarea preparatelor de la persoane neautorizare
sau în mod ilicit. În scopul protejării sănătăţii personale, a mediului şi utilizatorilor
producţiei finale – fermierii trebuie să evite acest mod de procurare, care le
poate afecta activitatea sau sănătatea.

9
 Distribuirea pesticidelor pe gratis este o activitate periculoasă şi trebuie
prevenită prin legislaţia de ramură şi cea din domeniul comerţului. Oferta de
pesticide fără plată, chiar doar în calitate de reclamă, trebuie tratată cu precauţie,
iar pesticidele trebuie aplicate strict la destinaţie şi în conformitate cu normele
şi regulile de aplicare. Şi în asemenea cazuri trebuie atrasă o atenţie deosebită la
marcarea ambalajului şi posibilitatea reciclării lui sau a surplusului de substanţe.

Depozitarea pesticidelor
Proprietarii şi utilizatorii pesticidelor poartă responsabilitatea pentru
depozitarea lor într-un mod sigur şi inofensiv, cu excluderea impactului lor
asupra sănătăţii oamenilor sau a mediului. Totodată, păstrarea în condiţii
neadecvate poate influenţa calitatea produsului, astfel transformându-l în
produs inutilizabil sau învechit.
În cazul păstrării pesticidelor în condiţii de casă sau fermă trebuie respectate
următoarele condiţii minimale:
• Pesticidele trebuie păstrate într-un loc sigur, în care copii, animalele sau
persoanele neautorizate nu au acces;
• Pesticidele nu trebuie păstrate în odăile de locuit sau în dormitoare;
• Pesticidele trebuie păstrate în încăperi separate de orice produse
alimentare, inclusiv hrana animalelor, separat şi departe de sursele se apă
sau ambalajele utilizate pentru păstrarea apei;
• Pesticidele ambalate sau ambalajele deşarte trebuie păstrate în locuri
uscate şi ferite de lumina solara directă;
• Ele trebuie păstrate separat sau la o distanţă sigură de la surse de foc sau
curent electric, becuri etc;
• Încăperile, în care se păstrează pesticidele trebuie să fie bine ventilate;
• Pesticidele în timpul păstrării nu trebuie transferate în alte ambalaje,
decât cele în care ele au fost comercializate;
• Produsele procurate anterior trebuie să fie utilizate complet până la
procurarea produsului nou similar, daca nu există alte obstacole pentru
aceasta.
• Produsele învechite sau ambalajele deteriorate trebuie strict observate şi
tratate corespunzător.

Containerele şi ambalajele deşarte

În momentul aplicării, preparatul trebuie la maximul scurs din ambalajul
sau containerul, în care el a fost procurat sau păstrat.

10
 Containerele sau ambalajele deşarte trebuie întoarse la distribuitori
printr-o schemă aprobată de colectare. Dacă asemene scheme sau reţele de
colectare a ambalajelor de sub pesticide încă nu există – utilizatorii trebuie
să ceară autorităţilor centrale şi locale, precum şi unităţilor de comercializare
a pesticidelor cererea unor asemenea instrumente. Scopul lor va consta în
eliminarea riscurilor potenţiale de la utilizarea repetată sau nu la destinaţie a
acestor ambalaje şi la crearea condiţiilor de eliminare a lor în condiţii inofensive
pentru mediu şi sănătatea populaţiei. Autorităţile centrale trebuie să prevadă
în condiţiile de autorizare a importului şi comercializării, ca importatorii,
distribuitorii sau producătorii să fie responsabili de colectarea şi reciclarea sau
eliminarea ambalajelor de sub pesticide.
Recomandări practice în scopul evitării riscurilor de poluare:
• Nu utilizaţi containerele sau ambalajele deşarte de sub pesticide, inclusiv
pentru păstrarea altor pesticide sau substanţe chimice;
• Nu spălaţi containerele sau ambalajele de pesticide;
• Nu utilizaţi aceste containere pentru păstrarea băuturilor sau altor
produse alimentare;
• La păstrarea containerelor sau ambalajelor deşarte aplicaţi aceleaşi cerinţe
stricte, ca faţă de cele procurate cu preparate (vedeţi compartimentul
„Depozitarea pesticidelor”;
• Nu ardeţi containerele sau ambalajele de pesticide;
• Nu înhumaţi containerele sau ambalajele de pesticide;
• Nu aruncaţi containerele sau ambalajele de pesticide în containerele
pentru deşeuri menajere, la gunoişti sau în locuri neautorizate;
• Consultaţi inspectorii pentru protecţia plantelor, inspecţia ecologică sau
reprezentanţii centrelor de medicină preventivă înainte de a lua decizia
finală de eliminare al acestor ambalaje.

Pesticide şi deşeuri nedorite

Pesticidele învechite, inutilizabile, neidentificate sau interzise nu trebuie
să fie aplicate în nici un caz. Ele nu trebuie păstrate în condiţii casnice sau la
fermă. Aceiaşi cerinţă se referă şi la pesticidele similare în ambalaje deteriorate
sau fără marcarea corespunzătoare. Pentru a identifica soluţia corespunzătoare
- consultaţi inspectorii pentru protecţia plantelor, inspecţia ecologică sau
reprezentanţii centrelor de medicină preventivă la nivel local sau central, înainte
de a lua decizia finală de eliminare al acestor preparate sau ambalaje.
Materialele, solul, hainele contaminate cu pesticide trebuie, de asemenea,

11
tratate sau eliminate printr-o schemă, oficial aprobată de autorităţile centrale.
Deşeurile de pesticide sau deşeurile, aferente lor nu pot fi arse sau înhumate
ilicit. Doar scheme sau companii şi instalaţii autorizate pot fi utilizate în acest
caz. Populaţia, fermierii trebuie să fie încuraţi să predea aceste deşeuri.
Dacă asemenea scheme încă nu funcţionează la scară naţională sau locală,
autorităţile centrale sau locale trebuie să iniţieze crearea şi să asigure buna lor
funcţionare. Informaţia referitor la aceste scheme sau modalităţi de eliminare a
pesticidelor învechite sau a ambalajelor de pesticide trebuie să fie difuzate prin
intermediul tuturor surselor de informare în masă, cu implicarea asociaţiilor
de ramură şi a ONG-urilor, care activează în domeniul agriculturii şi mediului.
Campanii informaţionale speciale pot fi elaborate şi desfăşurate.

Ce poate cauza o problema?

Printre cauzele de bază, care pot conduce la acumularea pesticidelor
învechite sau nedorite şi, prin urmare, cauza unui pericol pentru sănătatea
umană, calitatea produselor agricole sau mediu, por fi enumerate următoarele:
• Produsele fitosanitare procurate şi-au expirat data/termenul limită de
aplicare şi nu mai pot/nu trebuie sa fie utilizate;
• Produsele au degradat fizic sau chimic şi aceasta condiţionează
imposibilitatea utilizării lor;
• Produsele procurate anterior au fost interzise şi nu mai pot fi utilizate;
• Produsul nu poate fi identificat, fiindcă ambalajul şi-a pierdut eticheta sau
ea nu poate fi citită;
• Ambalajul a fost deteriorat şi produsul s-a scurs sau parţial s-a evaporat;
• Produsul nu mai este necesar – a decăzut necesitatea aplicării;
• Produsul a fost procurat în cantitate mai mare, decât a fost necesar şi nu
poate fi utilizat pe deplin;
• Produsul a fost amestecat cu alte preparate;
• Nerespectarea regulilor de pregătire a soluţiilor sau aplicare a
pesticidelor;
• Lipsa, sau utilizarea incorectă a mijloacelor individuale de protecţie;
• Aplicarea pesticidelor în condiţii meteorologice nefavorabile;
• Containerele deşarte de pesticide, care necesită un proces de reciclare
specială.

12
 PROTECŢIA PLANTELOR ÎNTR-UN MOD INOFENSIV PENTRU MEDIU
Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor în contextul practicilor
agricole prietenoase mediului se recomandă să se execute printr-un sistem
de protecţie integrată a plantelor, care cuprinde atât măsurile agrotehnice
(respectarea rotaţiei culturilor în asolamentul adoptat, executarea calitativă
şi la timp a lucrărilor solului, fertilizarea raţională etc.) şi efectuarea numai a
tratamentelor chimice strict necesare pentru tratarea seminţelor, ori în scopuri
profilactice, pentru menţinerea viabilităţii plantelor în timpul vegetaţiei.

Particularităţile şi restricţiile de aplicare a pesticidelor.

Pesticidele, în majoritatea cazurilor, reprezintă substanţe cu un înalt risc
de poluare atât a apelor de suprafaţă şi subterane, cât şi a solului. De aceea,
întotdeauna este necesară alegerea produsului cu cel mai redus impact şi risc
asupra mediului şi sănătăţii omului. Preponderent, trebuie aplicate preparatele
biologice de protecţie a plantelor sau îmbinarea lor optimă cu cele chimice
şi, numai ca excepţie, ultimele de sine stătător. Totuşi, utilizarea mijloacelor
toxice pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor la plante se face cu scopuri
preventive sau curative.
Atunci când există posibilitatea de alegere se va opta întotdeauna pentru
produsul care are cel mai mic impact asupra mediului şi prezintă riscul cel mai
redus pentru sănătatea omului.
În termene optime şi doze strict determinate, aceste preparate se aplică, de
obicei, prin tratamente umede, sub formă de stropiri, pulverizări sau aerosoli.
Stropirile se efectuează cu ajutorul aparatelor de spate sau carosabile.
Pulverizările se fac cu utilaje cu acţionare pneumatică. Aerosolii se obţin cu
ajutorul generatoarelor de ceaţă. Tratamentele gazoase se fac în spaţii închise,
pentru dezinfectarea seminţelor sau tratarea spaţiilor de depozitare.
Momelile toxice se folosesc pentru combaterea insectelor de sol,
mamiferelor dăunătoare, limacşilor ş.a. Tratarea seminţelor se face fie pe cale
umedă, fie pe cale uscată, folosind maşini speciale de tratat seminţe. Cele mai
periculoase produse pentru mediu şi pentru sănătatea omului sunt pulberile
de pesticide.
Reducerea cantităţii de pesticide dispersate în mediu poate fi asigurată şi
prin respectarea strictă a tehnologiilor de protecţie a plantelor. În acest sens,

13
se recomandă echiparea dispozitivelor de pulverizare cu ecrane care limitează
împrăştierea preparatelor în afara zonelor strict vizate, menţinerea dozelor la
parametri optimi, corelarea strictă dintre capacitatea şi randamentul utilajelor
de pulverizare şi încărcarea de pesticide suportată de mediu.
Diminuarea poluării apelor cu preparate toxice se asigură şi prin interzicerea
înfiinţării plantaţiilor pomiviticole şi creşterea altor culturi intensive în imediata
apropiere de sursele de apă, plantarea perdelelor forestiere împotriva vânturilor
predominante etc.
Decizia utilizării mijloacelor menţionate sau altor alternative de protecţie
a plantelor aparţine proprietarului terenului agricol sau arendaşului şi trebuie
luată doar după aprecierea, de comun acord cu specialiştii de profil, a situaţiei
în gospodăria respectivă. Tratamentele se execută numai atunci când un
dăunător are tendinţa să se dezvolte peste pragul economic de dăunare.
Acest prag reprezintă un aşa nivel al populaţiei de dăunători care produce o
pagubă superioară costurilor totale ale tratamentului cu mijloace de protecţie
a plantelor.
În ultimii ani tot mai larg se aplică metodele alternative sau biologice
de protecţie a plantelor, bazate pe utilizarea organismelor antagoniste şi a
produselor naturale sau genetice (soiuri şi hibrizi cu toleranţă sau rezistenţă la
unele sau alte boli şi dăunători), agrotehnice (rotaţia culturilor, lucrarea la timp
şi eficientă a solului, chiar şi prăşitul) şi fizico-mecanice (dezinfectări termice ale
seminţelor, chirurgie vegetală, decuscutarea seminţei etc).
De menţionat că un număr mare de pesticide, utilizate tradiţional, în
protecţia plantelor, au un impact redus asupra mediului, fiind permise spre
utilizare chiar şi în cadrul de sisteme riguroase de producţie ecologică. Printre
acestea este sulful şi sărurile de potasiu ale acizilor graşi.
Apropo, sulful poate fi utilizat la combaterea făinarei la viţa-de-vie, pomi
fructiferi, legume, plante ornamentale, cereale păioase, la combaterea afidelor,
tripşilor şi acarienilor la viţa-de-vie, pomi fructiferi, legume, plante ornamentale.
Sărurile de potasiu numite mai sus pot avea aplicări similare sulfului, dar mai
pot fi utilizate la combaterea bacteriozelor la fasole şi soia, pentru limitarea
răspândirii focului bacterian la gutui, păr şi alte culturi din aceeaşi familie, la
combaterea buruienilor în culturi ornamentale, grădini şi parcuri. Ca produse
biologice de uz fitosanitar se utilizează pe larg bioinsecticidele pe bază de
Bacillus thuringiensis, care pot fi procurate şi aplicate în colaborare cu Institutul
de Protecţie a Plantelor.

14
 Pentru elaborarea şi implementarea strategiei şi tacticii sistemului de
protecţie a plantelor este extrem de important să funcţioneze la nivelul cuvenit
Serviciile Controlului Fitosanitar şi de Avertizare în baza conlucrării permanente
cu instituţiile de profil a consultanţilor şi fermierilor (antreprenorilor agricoli),
administrarea preventivă a pesticidelor se transformă dintr-o operaţie de rutină
într-una de excepţie prin faptul că utilizarea acestora se face în cantităţi-limite
de strictă necesitate şi chiar înlocuirea metodelor chimice de tratament cu
metode biologice sau fizice de combatere.
Înlocuirea ori reducerea utilizării pesticidelor în cadrul implementării
practicilor prietenoase mediului poate fi asigurată prin aplicarea, conform
recomandărilor existente : a măsurilor agrofitotehnice, metodelor biologice
de combatere a dăunătorilor (utilizarea entomofagilor paraziţi şi prădători,
acaro-fagilor prădători, lansarea indivizilor sterili în perioadele de înmulţire).
De asemenea, se cere aplicarea pe larg a mijloacelor fizice: tratarea solului cu
vapori supraîncălziţi, tratarea seminţelor cu apă caldă şi aer cald, capcane şi
momeli cu feromoni, clei sau toxice, omizitul, distrugerea manuală a cuiburilor
sau a pupelor, chirurgie şi igienă vegetală, vânturarea seminţelor, decuscutarea,
scuturarea pomilor etc. Sunt destul de utile şi metodele mecanice şi biologice
de combatere a buruienilor.
Cunoaşterea tipului de sol pentru fiecare teren agricol este importantă,
atât pentru stabilirea hibrizilor, soiurilor, varietăţilor de plante cultivate, dar şi a
posibililor dăunători care pot ataca aceste culturi şi aceasta datorită preferinţelor
acestora pentru anumite tipuri de sol, de exemplu: viermii-sârmă se dezvoltă în
solurile cu umiditate mare şi uşor acide.
Asigurarea implementării asolamentelor în care rotaţia culturilor va fi
astfel ca aceeaşi specie de plante să nu revină în cultură pe aceeaşi solă mai
devreme de patru ani, iar altele - de şase-şapte ani (floarea-soarelui, sfecla) va
putea contribui la reducerea aplicării pesticidelor.
Lucrările solului efectuate întocmai cu recomandările ştiinţei şi practicii
avansate contribuie la distrugerea multor dăunători prin scoaterea lor, a
larvelor, ouălor şi pupelor la suprafaţă, supunându-le influenţei temperaturilor
sau razelor solare şi chiar păsărilor. Lucrările solului, de asemenea, favorizează
accesul insectelor prădătoare şi, totodată, distrugerea buruienilor şi a samuraslei,
care servesc ca gazde intermediare şi focare pentru boli şi dăunători.
Prin drenarea terenului poate fi exclus excesul de apă în sol, care
favorizează înmulţirea dăunătorilor şi agenţilor patogeni, reducând astfel şi

15
proliferarea acestora. Amendarea terenurilor acide, de asemenea, conduce la
reducerea incidenţei unor boli şi dăunători. Alegerea perioadei de însămânţare
şi a adâncimii de semănat trebuie să asigure ca perioada de răsărire a plantelor
să nu coincidă cu momentul de proliferare a unor boli şi dăunători: de exemplu,
moliile şi gărgăriţele mazării nu provoacă daune, dacă culturile se însămânţează
timpuriu, iar cartofii sădiţi peste 10-13 cm adâncime sunt feriţi de infectarea cu
mană.
La dezvoltarea unor plante mai viguroase şi rezistente la boli contribuie
îngrăşămintele chimice şi amendamentele aplicate raţional. în funcţie de tipul
de îngrăşământ, poate fi redus şi atacul dăunătorilor (aplicarea în termenul
respectiv a azotatului de amoniu reduce considerabil populaţia viermilor-de
sârmă, nematozii se distrug prin aplicarea superfosfatului).
Evitarea scuturării şi pierderilor, ce duc la formarea samuraslei pe care se
dezvoltă o serie de boli şi dăunători poate fi asigurată prin recoltarea culturilor
agricole în epoca optimă, cu utilaje bine reglate.
Reducerea impactului pesticidelor este indispensabil legată de determinarea
corectă a momentului efectuării tratamentelor. Actualmente, se folosesc
diferite sisteme de suport al deciziilor, care reprezintă sistemele informaţionale
de prognoză şi avertizare, sau sisteme expert, ce funcţionează pe baza unor
modele şi algoritmi ai proceselor biologice. Optimizarea tratamentelor în baza
avertizării corecte asigură importante economii de pesticide, combustibil, şi
forţă de muncă.
La efectuarea tratamentelor se admite numai personal instruit care cunoaşte
regulile respective. în cazul în care utilajul funcţionează necorespunzător,
personalul trebuie să stopeze aplicarea tratamentului şi să ia măsurile necesare
pentru remedierea defecţiunilor.
Este interzisă utilizarea altor produse de protecţie a plantelor în afara
celor omologate de Consiliul Republican Interdepartamental de Omologare
a Produselor de Uz Fitosanitar şi Fertilizanţi.
Strategia şi tactica efectuării lucrărilor de protecţie a plantelor trebuie
consultată cu specialiştii de profil şi literatura de specialitate.
Toţi utilizatorii de pesticide trebuie să ţină şi să completeze registrul
de evidenţă a pesticidelor, în care vor fi incluse toate operaţiile implicate de
utilizare a pesticidelor, inclusiv informaţii despre data achiziţionării, fabricaţiei
produsului, furnizorul de pesticide şi utilizarea lor ia diferite sectoare.

16
 Pentru reducerea impactului asupra mediului al pesticidelor utilizate
trebuie folosite soiuri rezistente la boli şi dăunători, seminţe şi răsaduri, puieţi,
butaşi liberi de boli şi dăunători.
Pentru reducerea cantităţii de pesticide dispersate în mediu trebuie să se
asigure echiparea dispozitivelor de pulverizare cu ecrane antidispersie, care
limitează împrăştierea pesticidelor în afara zonelor de protecţie.
Duzele pulverizatoarelor trebuie să fie menţinute în stare de funcţionare
eficientă în baza verificărilor periodice şi reparării sau înlocuirii, în caz de
necesitate, a pieselor defecte.
Înainte de stropire, duzele trebuie calibrate astfel ca acestea să aibă aceeaşi
capacitate de împrăştiere. Înălţimea lor de stropire va asigura distribuirea
uniformă şi omogenă a pesticidelor pe plante.
Cea mai convenabilă metodă de aplicare a pesticidelor din punctul de
vedere al mediului este tratamentul la sămânţă. Deşi este o măsură preventivă,
ea trebuie să fie utilizată mai mult în zonele cu ape de suprafaţă.
Decizia utilizării pesticidelor sau a mijloacelor alternative de protecţie a
plantelor aparţine în exclusivitate gospodarului, dar ea trebuie luată ţinând
cont de situaţia concretă din câmp sau plantaţie. Antreprenorul fără pregătire
agronomică de specialitate trebuie să ia decizia de aplicare a pesticidelor numai
după consultarea specialistului de profil. Aplicarea pesticidelor trebuie realizată
numai la avertizare şi la atingerea de către dăunători a pragului economic de
daună.
Fermierii şi autorităţile locale trebuie să obţină din timp informaţie despre
tratamentele cu pesticide, care să includă date despre tipul de tratament,
culturile care urmează a fi protejate, terenurile pe care se vor aplica tratamente,
termenele de aplicare, denumirea, normele şi dozele pesticidelor ce se
recomandă a fi utilizate.
Practicile agricole prietenoase mediului nu admit folosirea avioanelor,
elicopterelor, motodeltaplanerelor pentru efectuarea tratamentelor în zonele
cu ape de suprafaţă, deoarece acestea au o împrăştiere prea mare.
În acest context, nu se recomandă aplicarea mijloacelor mecanice puternic
suflante, cum sunt cele utilizate în vii şi livezi. De asemenea, întru evitarea
impurificării apelor de suprafaţă, precum şi a afectării peştilor şi altor vietăţi
acvatice, se va asigura delimitarea perimetrului de tratament cu respectarea

17
unei distanţe de minimum 10 m până la malul apei, echiparea utilajelor de
pulverizare cu ecrane antidispersie, corelarea strictă între capacitatea utilajelor
de stropit şi suprafaţa de tratat, interzicerea strictă a deversărilor de ape poluate
cu pesticide provenite din spălările utilajelor etc. În special, se vor interzice
tratamentele cu insecticide din clasa piretroizilor de sinteză, ca fiind deosebit
de contraindicate pentru peşti.
Decizia utilizării pesticidelor sau a mijloacelor alternative de protecţie a
plantelor aparţine în exclusivitate gospodarului, dar ea trebuie luată ţinând
cont de situaţia concretă din câmp sau plantaţie. Antreprenorul fără pregătire
agronomică de specialitate trebuie să ia decizia de aplicare a pesticidelor numai
după consultarea specialistului de profil. Aplicarea pesticidelor trebuie realizată
numai la avertizare şi la atingerea de către dăunători a pragului economic de
daună.
Aplicarea pesticidelor se va face în condiţii meteorologice optime,
prevăzute pentru tehnologiile utilizate. Nu se fac tratamente pe ploaie (sau
înainte şi după), ori atunci când umiditatea atmosferică este ridicată. În caz de
vânt puternic tratamentele se vor efectua numai dimineaţa sau seara. Viteza
maximă a vântului pe care se vor face tratamente va fi de 4 m/s. Aplicarea
pesticidelor la pomii înfloriţi este interzisă şi numai în mod excepţional şi după
reguli specifice, cu produse special omologate, pot fi efectuate tratamentele
pentru combaterea focarului bacterian.
Utilajele folosite la protecţia plantelor nu pot avea o altă destinaţie. Ele
se utilizează conform recomandărilor constructorului de utilaje, cerinţelor
producătorului de pesticide şi prevederilor tehnologiilor respective, fiind testate
şi certificate sistematic. Echipamentul în cauză trebuie să asigure o distribuire
strict localizată pe rândul de plante şi nu pe întreg câmpul, excluzând apariţia
zonelor netratate sau a celor tratate repetat.
Precizia aplicării soluţiilor de stropit cu fungicide şi insecticide depinde în
mare măsură de alegerea duzei potrivite cu specificul lucrării pe care urmează să
o efectueze. Trebuie exclusă folosirea duzelor uzate, murdare, înfundate, care,
deşi la început au fost foarte bune, provoacă perturbări ale procesului de lucru,
duc la formarea unor jeturi asimetrice, cu picături mari, distribuţie neuniformă.
Astfel, creşte şi riscul ca în unele locuri pe plantă şi în sol să ajungă concentraţii
mari de soluţie, sporind astfel gradul de poluare.
Apele de la spălarea utilajelor pentru protecţia plantelor vor fi turnate
în soluţia de stropit, cu respectarea normei de soluţie aplicată pe unitatea de

18
suprafaţă. Utilajele vor fi spălate cu jet de presiune, în zone special amenajate,
prevăzute cu baze de inactivare a pesticidelor din apele de spălare. Acestea, la
rândul lor, vor fi delimitate şi marcate corespunzător (Atenţie, zonă otrăvită!).
Bazele de inactivare vor fi amplasate la o distanţă corespunzătoare de locuinţe,
fântâni, ferme de animale, culturi agricole.

Depozitarea pesticidelor se admite numai în locuri coordonate cu

autorităţile de mediu, în încăperi ce dispun de dispozitive pentru prevenirea şi
stingerea incendiilor, protecţia muncii şi tehnica securităţii muncii, de măsurare,
avizate metrologic (mensuri, cântare). Depozitele în cauză, cu o capacitate de
stocare corespunzătoare trebuie să fie construite numai din materiale durabile,
neinflamabile întru asigurarea păstrării produselor menţionate în condiţii de
securitate, excluderea unor scurgeri sau împrăştieri. Podeaua trebuie să fie
impermeabilă şi situată mai jos decât suprafaţa solului pentru a forma un bazin
de retenţie, sau trebuie să existe praguri la uşi şi pereţi care să evite scurgerea
lichidelor prin ele şi să reţină materialul împrăştiat. Depozitele de pesticide
trebuie să fie amplasate nu mai aproape de 200 m de la localitate, surse de apă,
furaje, câmpuri şi terenuri agricole, ferme pentru animale şi pentru asigurarea
protecţiei contra incendiilor este important ca depozitul să fie înconjurat cu un
şanţ betonat. În lucrul cu pesticidele, trebuie respectate regulile de igienă şi
sănătate publică şi prevederile protecţiei muncii.
Conform reglementărilor internaţionale, autorităţile publice, producătorii
şi distribuitorii de pesticide trebuie să ia măsuri pentru prevenirea acumulării
ambalajelor utilizate. Deci, nu poate exista un cod al practicii agricole
prietenoase mediului la utilizarea pesticidelor, dacă lipseşte un sistem de
recuperare a ambalajelor, depozitare şi transport în condiţii similare cu
depozitarea pesticidelor şi instalaţii de distrugere (prin incinerare) cu autorizaţie
de mediu. Acest sistem nu funcţionează pe deplin în ţara noastră, deci trebuie
organizat cât de curând!
Alte măsuri (ca exemplu, depozitarea ambalajelor pe locuri împrejmuite şi
identificate corespunzător) nu rezolvă problema prevederilor reglementărilor
internaţionale la care Republica Moldova este parte, ori tinde spre aderare
(FAO, UE).
Măsurile de siguranţă în recuperarea ambalajelor golite sunt cele care se
regăsesc în documentaţiile tehnice care stau la baza eliberării autorizaţiilor de
comercializare a produselor chimice respective. Nu este permisă reciclarea
ambalajelor pentru a fi reumplute, inclusiv cu alte pesticide!

19
 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE
Regulamentul privind gestionarea produselor de uz
fitosanitar şi a fertilizanţilor în economia naţională
din 28.11.2003
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.218-223/461 din 03.12.2004
Anexă la ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare
nr. 231 din 28.11.03
REGULAMENTUL
PRIVIND GESTIONAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR ŞI A
FERTILIZANŢILOR ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ
Regulamentul privind gestionarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în economia
naţională* este destinat specialiştilor în domeniul protecţiei plantelor, ecologiei, medicilor igienişti,
specialiştilor în protecţia muncii, instituţiilor de proiectare a obiectivelor agricole, altor specialişti
din economia naţională, încadraţi în lucrările cu produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi.

I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Prezentul Regulament este elaborat în scopul asigurării securităţii la gestionarea produselor
de uz fitosanitar în agricultură, stabileşte cerinţele de protecţie şi igienă ale muncii, de securitate
antiincendiară, protecţie a mediului ambiant, în baza Legii cu privire la protecţia plantelor nr. 612
XIV din 1.10.99 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 133-134,1999, art. 651), Legii privind
asigurarea sanitaro – epidemiologică a populaţiei nr. 1513-XII din 16.06.93 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 60-61,2003, art. 259), Legii cu privire la regimul produselor şi substanţelor
nocive, nr. 1236 – XII din 03.07.97 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 67-68,1997, art. 557),
Hotărârii Guvernului nr. 599 din 21.06.00 despre aprobarea Regulamentului cu privire la importul,
comercializarea şi utilizarea preparatelor chimice şi biologice de protecţie şi stimulare a creşterii
plantelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 75-76,2000, art.685), Hotărârii Guvernului nr.
672 din 28.05.02 cu privire la efectuarea transporturilor de mărfuri periculoase pe teritoriul Republicii
Moldova, (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 87-89,2002, art. 860) şi altor acte legislative şi
normative în domeniul protecţiei plantelor, igienei muncii şi sanitare, protecţiei mediului.
2. Cerinţele sanitare, ecologice şi igienice ale prezentului Regulament se extind asupra
obiectivelor de producţie, proceselor şi utilajului privind gestionarea produselor de uz fitosanitar
şi a fertilizanţilor şi sunt obligatorii pentru executare de către persoane fizice şi juridice, indiferent
de apartenenţa departamentală şi forma de proprietate, activitatea cărora ţine de domeniul
protecţiei plantelor, precum şi de cei care importă şi comercializează produse de uz fitosanitar şi
fertilizanţi, construiesc şi exploatează încăperi de producţie, mijloace de transport, utilaj tehnico-
sanitar, destinat lucrărilor cu pesticide şi fertilizanţi, inclusiv utilaj de neutralizare şi dezactivare.
3. În prezentul Regulament se definesc următoarele noţiuni:
produse de uz fitosanitar – orice produse de natură chimică, biologică sau biotehnică, precum
şi produse cu efect regulator de creştere, cu efect desicant, repelent, adjuvant, sinergic, inclusiv
capcane feromonule, alte produse a căror utilizare are drept scop îmbunătăţirea stării fitosanitare
*În continuare Regulament
20
a culturilor agricole, vegetaţiei forestiere şi a produselor depozitate;
Notă: ca sinonim al noţiunii de produse de uz fitosanitar în textul actualului Regulament va fi
utilizat şi noţiunea de pesticid;
fertilizanţi - .produse utilizate drept stimulatori pentru nutriţia plantelor, precum şi pentru
ameliorarea sau întreţinerea proprietăţilor agrochimice şi biologice ale solului;
Notă: ca sinonim al noţiunii de fertilizanţi în textul actualului Regulament va fi utilizat şi noţiunea
de îngrăşământ;
gestionarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor – importarea, transportarea, păstrarea,
comercializarea şi aplicarea produselor nominalizate;
mijloace tehnice pentru aplicarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor – maşini,
mecanisme, dispozitive şi ustensile speciale destinate efectuării tratamentelor cu produse de uz
fitosanitar şi încorporării fertilizanţilor;
regulament de aplicare – totalitatea cerinţelor ce reglementează aplicarea produselor de uz
fitosanitar şi a fertilizanţilor;
protecţia plantelor – complex de măsuri, destinat prevenirii şi reducerii pierderilor de recoltă
a culturilor agricole, silvice şi a produselor depozitate, cauzate de boli, dăunători şi buruieni;
autorităţi abilitate – organele administraţiei publice centrale, împuternicite să reglementeze,
să organizeze şi să exercite supravegherea şi controlul asupra legislaţiei în domeniul respectiv.
4. Pe teritoriul Republicii Moldova se admite importul, producerea, transportarea, păstrarea,
comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, omologate de către
Consiliul Republican Interdepartamental pentru aprobarea produselor de uz fitosanitar şi a
fertilizanţilor şi incluse în Registrul de Stat al produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor permise
pentru utilizare în Republica Moldova**.
5. Supravegherea şi controlul asupra respectării cerinţelor prezentului Regulament sunt
exercitate de către organele abilitate ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare,
Ministerului Sănătăţii, Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului.
6. Lucrările cu produsele de uz fitosanitar extrem de toxice şi toxice sunt efectuate strict de
un personal bine pregătit profesional. Necesitatea utilizării produselor de uz fitosanitar în fiecare
caz concret trebuie argumentată (cu evidenţa obligatorie a criteriilor densităţii organismelor
nocive în agrobiocenoză şi determinarea pragului de nocivitate).
7. Este interzisă procurarea produselor de uz fitosanitar de la persoane particulare sau de la
firme netitulare de licenţa respectivă.
8. Protecţia muncii şi mediului înconjurător la aplicarea produselor de uz fitosanitar trebuie
asigurată prin mecanizarea şi automatizarea maximă a procedeelor de muncă cu caracter nociv,
utilizarea tehnologiilor progresiste, precum şi a formelor preparative şi metodelor moderne de
aplicare a acestor produse, respectarea strictă a regulilor în protecţia muncii, a normelor sanitare
şi igienice în conformitate cu legislaţia în vigoare.
9. Controlul de stat asupra respectării actelor legislative şi normative privind gestionarea
produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, protecţia muncii, sanitară, ce asigură excluderea
acumulării acestora peste nivelul stabilit în producţia agricolă, sol, apă, precum şi asupra efectuării
de către toţi beneficiarii a măsurilor de protecţie şi de prevenire a poluării mediului înconjurător
**În continuare Registrul de Stat
21
cu produse de uz fitosanitar, se efectuează de către Serviciul de Stat pentru Protecţia Plantelor,
Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat şi Inspectoratul Ecologic de Stat în conformitate cu
legislaţia în vigoare şi prezentul Regulament.
10. Persoanele fizice şi juridice culpabile de încălcarea prevederilor prezentului Regulament
poartă răspundere civilă, administrativă şi penală în modul stabilit de legislaţie.

II. CERINŢELE GENERALE DE PROTECŢIE A MUNCII

11. Lucrările legate de protecţia plantelor se execută sub conducerea şi supravegherea
specialiştilor în domeniul protecţiei plantelor, titulari ai diplomei respective şi instruiţi în materie
de protecţia muncii, conform Normelor pentru elaborarea şi realizarea măsurilor de protecţie
a muncii, aprobate prin ordinul nr. 40 din 16.08.01 al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale
(Monitorul Oficial, nr. 33 - 35 din 07.03.02, art. 70) şi modificate prin ordinul nr. 71 din 05.12.02
(Monitorul Oficial nr. 206 - 208 din 31.12.02, art. 423).
12. Personalul antrenat în lucrările cu produsele de uz fitosanitar (permanent sau temporar)
este supus anual controlului medical obligatoriu, conform art. 23 al Legii privind asigurarea
sanitaro – epidemiologică a populaţiei nr. 1513-XII din 16.06.93.
Rezultatele examenului medical se înregistrează în fişele medicale, ce confirmă dreptul
de activitate cu pesticide. Fişa medicală se eliberează pe un an lucrătorilor, care au fost supuşi
examinării medicale preventive şi instruirii igienice, conform programului de 14 ore.
13. Persoanele, care nu au fost supuse controlului medical, nu au instruirea specială, privind
acordarea primului ajutor medical sau care au contraindicaţii medicale pentru acest gen de
activitate, nu se admit la lucrările de protecţie a plantelor.
14. Eliberarea autorizaţiei sanitare de funcţionare se efectuează de către organele abilitate
ale Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat.
15. Personalul specializat în domeniul lucrărilor de protecţie a plantelor este format din persoane
cu pregătire profesională respectivă. Anual, în perioada de iarnă, aceste persoane urmează, în mod
obligatoriu, cursuri de reciclare pe lângă inspectoratele teritoriale de protecţie a plantelor sau instituţiile
agricole de învăţământ. Personalul nominalizat se angajează la acest tip de lucrări pe întreg sezonul
agricol. Persoanele, care nu au susţinut reciclarea, nu se admit la lucrările de protecţie a plantelor.
16. Conducătorul unităţii, unde se efectuează lucrări cu produsele de uz fitosanitar şi
fertilizanţi, este obligat să asigure familiarizarea persoanelor implicate în lucrările cu produsele
de uz fitosanitar, cu caracteristica produselor de uz fitosanitar, particularităţile acţiunii asupra
organismului uman, măsurile de securitate, igiena de producţie şi personală, precum şi instruirea
personalului în protecţia muncii, securităţii antiincendiare, acordarea primului ajutor medical în
caz de intoxicare cu pesticide.
17. La lucrările cu produsele de uz fitosanitar este interzisă admiterea persoanelor mai tinere de 18
ani, femeilor în calitate de muncitor la dezinsectarea grăunţelor; transportarea, încălcarea-descărcarea,
depozitarea, pregătirea formelor de lucru a pesticidelor şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru
tratarea seminţelor, plantelor, terenurilor agricole, încăperilor, recipientelor, curăţarea şi spălarea
maşinilor şi mecanismelor şi instalaţiilor folosite pentru aceste lucrări, precum şi în calitate de tractorist
– maşinist la producţia agricolă, care lucrează pe tractoare cu pulverizatoare şi stropitori cu substanţe
toxice (Conform Nomenclatorului industriilor, profesiilor şi lucrărilor cu condiţii de muncă grele şi nocive,

22
proscrise femeilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 624 din 06.10.93, Monitorul
nr. 10/315 din 30.10.93. Deasemenea este interzisă admiterea, persoanelor alergice la pesticide.
18. Durata zilei de muncă la lucrările cu produsele de uz fitosanitar extrem de toxice şi toxice
după clasa de toxicitate (după OMS) este de 4 ore plus 2 ore la lucrările ce nu ţin de folosirea
produselor de uz fitosanitar, iar cu celelalte pesticide - 6 ore. În zilele de lucru cu produsele de uz
fitosanitar personalul echipelor antrenate în aceste lucrări este asigurat cu produse lactate.
19. Agenţii economici pe teritoriul cărora se efectuează lucrări cu produsele de uz fitosanitar
sunt obligaţi să asigure participanţii la aceste lucrări cu echipament de protecţie individuală.
20. În cazul efectuării lucrărilor cu produsele de uz fitosanitar, care necesită o durată de timp
mai mult de o zi, este necesară amenajarea terenurilor pentru odihnă şi alimentare, cu rezerva de
apă potabilă, lavoar cu săpun, dulap cu trusă de prim ajutor, antidoturi şi prosoape individuale la
cel puţin 200 metri de la locul desfăşurării lucrărilor (expus bătăilor vântului).
21. Asigurarea cu truse medicale, necesare pentru acordarea primului ajutor în caz de intoxicare,
se efectuează în procesul păstrării şi transportării de către agentul economic – posesor de produse de
uz fitosanitar, iar în timpul utilizării - de către agentul economic responsabil de efectuarea lucrărilor
respective. În timpul efectuării acestor lucrări conducătorul lucrărilor are grijă de starea sănătăţii
lucrătorilor. La primele plângeri din partea muncitorului conducătorul este obligat să-l elibereze de
la lucrări, să întreprindă măsuri de acordare a primului ajutor şi să anunţe medicul.
22. Lucrătorii cu produsele de uz fitosanitar trebuie să respecte strict regulile de igienă
personală. În timpul lucrărilor se interzice alimentarea cu hrană şi apă, fumatul, precum şi scoaterea
hainei şi echipamentelor de protecţie; aceasta se permite în timpul orelor de odihnă pe terenuri
special amenajate, după spălarea minuţioasă a mâinilor şi feţei.

III. MĂSURI LA UTILIZAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR

23. Tratările chimice ale semănăturilor şi altor terenuri se va efectua doar după cercetările
prealabile şi determinarea de către specialişti în protecţia plantelor a oportunităţii acestor tratări.
Se interzice tratarea cu produse de uz fitosanitar a terenurilor ce nu necesită tratări.
24. Până la aplicarea produsului, conducătorul lucrărilor este obligat să se convingă că
preparatul este utilizabil, ambalajul produsului nu este deteriorat. În cazuri suspecte trebuie
selectate probe în scopul investigaţiilor toxicologice în laboratoarele acreditate.
25. La efectuarea lucrărilor se va ţine cont de asigurarea dimensiunii zonei de protecţie
sanitară până la spaţiul locativ, locurile de recreaţie, sursele de apă. Concomitent se ia în
consideraţie “roza vânturilor” şi posibilitatea schimbării direcţiei vântului în perioada efectuării
lucrărilor de protecţie a plantelor, în scopul excluderii poluării cu pesticide a aerului, bazinelor
acvatice, locurilor de aflare a oamenilor şi teritoriilor aferente.
26. Aplicarea produsului în fiecare caz aparte se efectuează în baza instrucţiunilor,
recomandărilor şi indicaţiilor metodice, tehnologice, aprobate de Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare al Republicii Moldova; Registrului de Stat, precum şi în conformitate
cu prezentul Regulament. Se atenţionează, în special respectarea dozelor de produse de uz
fitosanitar, normele de consum al soluţiilor de lucru, precum şi multiplicitatea stropirilor. Se
interzice categoric depăşirea normei de consum a produselor de uz fitosanitar şi multiplicitatea
stropirilor, stipulate în Registrul de Stat.

23
 27. Tratarea semănăturilor cu produse de uz fitosanitar se efectuează în termenele
recomandate, în special, se respectă cu stricteţe termenele ultimilor tratări până la recoltare.
În toate cazurile produsele de uz fitosanitar se utilizează în corespundere cu biologia culturii şi
organismelor nocive, selectând din cele recomandate termenele optime.
28. Se interzice aplicarea mijloacelor chimice de protecţie a plantelor folosite în raţia
alimentară în stare proaspătă (ceapă - cozi, mărar, pătrunjel, mazăre verde, salată, măcriş etc.).
Este permisă doar prelucrarea terenului agricol până la apariţia plantulelor şi a semincerilor.
29. Tratările chimice ale semănăturilor, plantaţiilor şi culturilor perene se înregistrează în Registrul
de evidenţă a utilizării produselor de uz fitosanitar. Înscrierile în acest Registru sunt efectuate şi
semnate de conducătorul lucrărilor şi de agronomul de protecţia plantelor. Aceste înscrieri au valoare
de document oficial în procesul controlului calităţii lucrărilor efectuate, al controlului sanitar, igienic al
producţiei şi este unul din documentele de bază pentru eliberarea certificatului de către inspectoratele de
stat teritoriale pentru protecţia plantelor în scopul livrării sau prelucrării producţiei, fiind, de asemenea,
material iniţial pentru investigarea dinamicii produselor de uz fitosanitar în mediul ambiant.
30. Preventiv, dar cu cel puţin 48 ore înainte de începutul aplicării produselor de uz fitosanitar
pe suprafeţele agricole de peste 5 ha, deţinătorul acestor terenuri este obligat să avertizeze
populaţia, organele medicinii preventive şi veterinare, despre utilizarea pesticidelor pe teritoriile
aferente bazinelor acvatice, utilizate în scopuri piscicole, privind tipul produselor de uz fitosanitar,
termenele de utilizare şi metodele de aplicare a acestora.
31. În scopul protejării albinelor de acţiunea nocivă a produselor de uz fitosanitar stupinele
trebuie amplasate la o distanţă de peste 5 km de terenul prelucrat sau să fie izolate albinele în
timpul stropirilor pe o perioadă determinată în funcţie de preparatul aplicat. Sunt interzise
stropirile livezilor cu produse de uz fitosanitar în timpul înfloririi, precum şi suprafeţele cu culturi
melifere. Deţinătorii de albine trebuie preîntâmpinaţi cu 2 zile înainte de tratare.
32. În timpul lucrărilor cu produsele de uz fitosanitar, la hotarul cu terenurile tratate, se
instalează pancarte cu semne convenţionale de securitate la o distanţă vizibilă unul de altul,
care trebuie să se evidenţieze, contrastând pe fondul înconjurător, să conţină informaţie privind
începutul lucrărilor de tratare, termenul de pauză şi să fie înlăturate doar după încheierea
termenelor de pauză: ieşirea oamenilor la lucrările de câmp, păşunatul animalelor şi recoltarea
(termenele de recoltare după tratări chimice sunt stipulate în Registrul de Stat).
33. Se recomandă efectuarea lucrărilor cu pesticide în orele de dimineaţă până la orele 10
şi cele de seară după orele 18. În zilele înnorate şi răcoroase se permite, ca excepţie, efectuarea
lucrărilor de tratare în orele de zi.
34. Reluarea lucrărilor mecanizate şi manuale de protecţie pe terenurile tratate cu produsele
de uz fitosanitar se efectuează după expirarea termenului de pauză. Persoanele, care verifică
eficacitatea lucrărilor efectuate (imediat după tratarea cu produse de uz fitosanitar), trebuie să
posede echipament de protecţie individuală.
Cu 24 de ore până la efectuarea prăşitului manual al culturilor agricole trebuie efectuată
afânarea mecanizată între rânduri, în scopul evaporării compuşilor chimici din sol.
35. Efectuarea lucrărilor de câmp pe timp de caniculă pe sectoarele cu plante înalte, insuficient
aerisite, tratate cu pesticide cu evaporare redusă, se permite peste cel puţin două săptămâni după
stropiri.

24
 36. La efectuarea stropirilor chimice trebuie luate toate măsurile de prevenire a poluării
aerului, apei, solului şi produselor alimentare cu produse de uz fitosanitar până la concentraţia ce
nu va depăşi nivelul admisibil.

IV. MĂSURILE LA PĂSTRAREA, LIVRAREA ŞI TRANSPORTAREA PRODUSELOR DE

UZ FITOSANITAR
37. Păstrarea produselor de uz fitosanitar se permite doar în depozite specializate, construite
şi amenajate după proiect – tip sau în depozite reutilate în acest scop, conform cerinţelor sanitare,
igienice, de protecţie a mediului şi regulilor de securitate incendiară. Suprafaţa aferentă depozitului,
amenajată in caz de necesitate cu şoproane pentru stocarea ambalajului utilizat şi teritoriul de
inactivare a acestora, precum şi a utilajului şi tehnicii speciale trebuie să fie împrejmuite cu gard.
38. Este interzisă construcţia depozitelor pentru produsele de uz fitosanitar, amenajarea
terenurilor pentru tratarea seminţelor la o distanţă sub 2000 m de bazinele acvatice, sursele de
apă potabilă şi nu mai aproape de 200 m de spaţiile locative, fermele de vite şi avicole, precum şi
de locurile de stanişte a animalelor.
39. Păstrarea produselor de uz fitosanitar în depozite este permisă doar după autorizarea
acestora de către organele de medicină preventivă în coordonare cu autorităţile abilitate de
protecţie a plantelor, de mediu şi situaţii excepţionale. În cazul depistării nerespectării regulilor
sanitare, de stocare a pesticidelor, exploatare a depozitului, autorizaţia se retrage de către organele
de medicină preventivă, la solicitarea autorităţilor interesate, iar exploatarea în continuare a
acestor depozite este interzisă până la lichidarea neajunsurilor. Depozitarea produselor de uz
fitosanitar şi fertilizanţi în depozitele ce nu dispun de autorizarea respectivă este interzisă.
40. Localul depozitului trebuie să fie suficient de încăpător şi luminos, să conţină două secţii:
pentru păstrarea şi eliberarea produselor de uz fitosanitar şi pentru păstrarea echipamentelor
individuale de protecţie, a apei, săpunului, prosoapelor, antidoturilor şi a truselor de prim-ajutor.
Încăperea trebuie înzestrată cu stelaje, ventilaţie naturală (ferestre) sau artificială (ventilatoare).
41. Este interzisă utilizarea depozitului pentru păstrarea comună a pesticidelor cu
îngrăşăminte minerale, produse alimentare, nutreţuri, diferite materiale de uz menajer.
42. Amplasarea pesticidelor în interiorul depozitului se efectuează conform gradului de
toxicitate (caracteristicilor antiincendiare şi explozive, stării fizice a produselor (solide, lichide) în
conformitate cu regulile de recepţionare, păstrare şi eliberare.
43. În timpul depozitării şi păstrării o atenţie deosebită se acordă integrităţii ambalajului,
iar în caz de defectare a ambalajului preparatele se reambalează imediat. Se interzice categoric
lăsarea pesticidelor risipite sau vărsate.
44. Depozitarea produselor de uz fitosanitar trebuie să se efectueze în baza unei tehnologii
de păstrare a lor, de prevenire a incendiilor în depozit, în condiţii optime sanitare şi igienice.
Stocarea pesticidelor trebuie să se efectueze în stive, pe suporturi sau pe rafturi. Stivele în timpul
păstrării produselor de uz fitosanitar în saci, butoaie metalice, cutii de carton sau plastic, canistre,
se permite a fi etajate până la trei rânduri. În cazul utilizării rafturilor, etajarea poate fi majorată.
Distanţa minimă între perete şi ambalajul cu pesticide în timpul stocării acestora trebuie să fie
nu mai mică de 0,8 m, între acoperiş şi produse – 1 m, între sursa de iluminare şi ambalajul cu
pesticide – 0,5 m. Este interzisă păstrarea produselor de uz fitosanitar în grămezi.

25
 45. Stocarea produselor de uz fitosanitar, în special, celor îmbuteliate lichide inflamabile,
se efectuează foarte atent, cu dopurile în sus. Se interzice utilizarea ustensililor şi dispozitivelor
pentru deschiderea ambalajului, care pot provoca scântei.
46. Produsele de uz fitosanitar se depozitează în ambalajul producătorului. Pe fiecare unitate
de ambalaj trebuie să fie marcată următoarea informaţie: denumirea întreprinderii - producătoare
şi emblema de firmă, denumirea preparatului şi procentul de substanţă activă, grupa de toxicitate,
semnul de pericol, greutatea brută şi netă, numărul lotului, data fabricării şi termenul utilizării,
inscripţia “Inflamabil” sau “Explozibil” – în cazul acestor particularităţi ale preparatelor.
47. Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi alţi agenţi economici sunt obligaţi să anunţe
inspectoratele teritoriale de protecţie a plantelor, organele de medicină preventivă şi de mediu,
despre procurarea produselor de uz fitosanitar.
48. Până la începutul lucrărilor în depozite, utilate cu ventilatoare, se efectuează ventilarea
aerului timp de 30 min., asigurând o multiplicitate a schimbului de aer nu mai puţin de 2 ori, iar în
lipsa ventilatoarelor–aerisirea încăperilor prin curent, deschizând uşile şi ferestrele timp de 30 min.
Lucrările în depozite se efectuează doar cu utilizarea echipamentelor de protecţie individuală, în
funcţie de preparatele stocate.
49. Responsabilitatea pentru recepţionare, păstrare şi livrare a pesticidelor o poartă magazinerul.
El trebuie să cunoască particularităţile toxice, inflamabile, distribuţia produselor de uz fitosanitar,
regulile de securitate. Prezenţa în depozit a magazinerului şi a muncitorilor este permisă doar în
timpul recepţionării şi eliberării preparatelor sau efectuării lucrărilor necesare de scurtă durată.
Prezenţa în depozit a persoanelor străine, neangajate nemijlocit în lucru, este strict interzisă.
50. Obligaţiunile magazinerului sunt următoarele: recepţionarea şi livrarea produselor de
uz fitosanitar, inventarierea, controlul asupra integrităţii ambalajului şi ermetizării lor, dereticarea
depozitului.
51. Produsele de uz fitosanitar recepţionate şi eliberate la depozit se înregistrează în Registru
de evidenţă a importului, comercializării şi stocului produselor de uz fitosanitar înregistrat şi sigilat
la Inspectoratul de Stat Republican de Protecţie a Plantelor.
52. Lunar, precum şi la sfârşitul anului, în depozit se efectuează inventarierea produselor de
uz fitosanitar cu întocmirea şi semnarea actului de inventariere de către comisia de inventariere.
Preşedintele comisiei de inventariere este un reprezentant al inspectoratului de stat de protecţie
a plantelor din teritoriul administrativ, unde se află depozitul respectiv, membrii comisiei sunt:
reprezentanţi ai organelor de medicină preventivă şi de mediu, contabilul agentului economic,
posesor al pesticidelor din depozit şi magazinerul depozitului.
53. Produsele de uz fitosanitar se eliberează de la depozit numai în ambalajul uzinei
producătoare. La depozit trebuie să fie cântar, ustensile, dispozitive şi utilaj pentru deschiderea
şi închiderea ambalajului.
54. Produsele de uz fitosanitar se eliberează de la depozitul agentului economic, arendator
al depozitului respectiv sau reprezentantului acestuia, deţinător de procură în cantităţi respective
planului de lucru. După finisarea lucrărilor pesticidele rămase şi ambalajul se restituie la depozit,
confirmând acest procedeu prin act sau o înscriere în registrul magazinerului.
55. Depozitele de produse de uz fitosanitar trebuie să fie asigurate cu mijloace antiincendiare
(stingătoare, căzi cu apă, lăzi cu nisip), necesare pentru stingerea incendiilor locale. La 100 m.p. de

26
suprafaţă a depozitului trebuie să fie un stingător (dar nu mai puţin de două la fiecare încăpere),
vas cu apă cu volum de 250 l şi două găleţi, ladă cu nisip (0,5 m. cub) şi alt inventar antiincendiar.
În depozitele de produse de uz fitosanitar este interzis fumatul şi folosirea focului.
56. Încăperea depozitului trebuie să fie permanent curată. Dereticarea încăperii depozitului
se efectuează pe măsura necesităţii, dar nu mai rar decât o dată în săptămână. În acest scop
depozitele trebuie asigurate cu utilaj necesar. Pentru neutralizarea pesticidelor depozitele trebuie
asigurate cu substanţe dezactivante: var stins, sodă calcinată, clorură de var ş. a.
57. Se interzice deversarea apelor uzate poluate cu produse de uz fitosanitar in bazinele
acvatice sau în sistemul centralizat de canalizare. Condiţiile de deversare a acestora se stabilesc şi
se coordonează în ordinea stabilită de legislaţia în vigoare.
58. Metodele de neutralizare a apelor uzate poluate cu produse de uz fitosanitar, precum şi
locurile de acumulare a lor, se stabilesc în conformitate cu cerinţele actelor normative şi legislative în
vigoare pentru fiecare caz în parte, în funcţie de proprietăţile fizice şi chimice a produselor respective.
59. Controlul asupra stării igienice a depozitelor se efectuează de către specialiştii organelor
de medicină preventivă şi de mediu, în caz de necesitate cu aplicarea investigaţiilor instrumentale
de măsurare a parametrilor factorilor nocivi (concentrarea substanţelor nocive in aerul din încăperi
şi atmosferic, în apele uzate, microclimă, zgomot, etc).
60. În cazul prezenţei în depozite a produselor de uz fitosanitar cu termenul de utilizare
expirat, precum şi celor cu ambalajul deteriorat sau cu aspectul modificat (căzute în precipitat sau
cu bulgăraşi formaţi - la cele solide) înainte de utilizare se supun analizei în laboratorul toxicologic
specializat acreditat pentru determinarea calităţii lor.
61. Aplicarea produselor de uz fitosanitar cu structura modificată – reducerea conţinutului
substanţei active sau instabilitatea soluţiei de lucru – este posibilă doar după obţinerea
recomandărilor laboratorului de control toxicologic acreditat de organismul abilitat.
62. Transportarea produselor de uz fitosanitar se efectuează în baza acordurilor şi convenţiilor
internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi în baza Regulamentului
transporturilor de mărfuri periculoase pe teritoriul Republicii Moldova.
63. Se interzice categoric transportarea pesticidelor împreună cu produsele alimentare şi în
transportul public.
64. Utilizarea transportului specializat în alte scopuri decât cele destinate este interzisă.
65. În timpul transportării produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor este interzisă aflarea
persoanelor străine.

V. MĂSURI LA EFECTUAREA LUCRĂRILOR CU MAŞINILE

ŞI DISPOZITIVELE PENTRU PROTECŢIA PLANTELOR
66. Înainte de începerea sezonului de lucru maşinile, agregatele şi utilajul pentru stropirea
culturilor agricole trebuie să fie reparate, completate şi testate în funcţiune. În special se va acorda
o deosebită atenţie:
* corectitudinii asamblării agregatelor maşinilor;
* reglării mecanismelor intru obţinerea dimensiunilor şi direcţiei necesare a duzelor;
* testarea maşinilor şi agregatelor pentru stropire în regim de lucru cu utilizarea apei curate
* verificarea normei de consum a soluţiilor de lucru şi a produselor de uz fitosanitar la

27
sectorul de acţiune. Regimul de lucru al stropitoarelor se determină de către specialist în domeniul
protecţiei plantelor până la începerea lucrărilor.
67. Fiecare maşină sau agregat se marchează cu semne convenţionale privind protecţia muncii.
Maşinile destinate protecţiei plantelor se înzestrează cu vas cu apă pentru spălarea mâinilor.
68. Subansamblurile de bază şi agregatele stropitorilor şi alt utilaj trebuie testate anual
şi până la începutul exploatării în regim de lucru. Rezultatele testării se introduc în paşaportul
utilajului agregatului sau maşinii testate.
69. În caz de defectare neesenţială în timpul lucrărilor, maşinile şi utilajul trebuie stopate, iar
reparaţia se permite a fi efectuată doar în echipament de protecţie individuală. În caz de defectări
grave maşinile şi utilajul se eliberează de pesticide, se inactivează şi se transportă pentru reparaţie
în condiţii staţionare. După reparaţie testarea se efectuează în regim de lucru.
70. În timpul lucrărilor cu maşinile şi utilajul se interzice:
• întărirea butoanelor de fixare, presgarniturilor, garniturilor de etanşare, etrierelor,
magistralelor principale, dispozitivelor de transmisie etc.;
• deschiderea capacelor rezervoarelor cu soluţii de lucru, aflate sub presiune, a supapelor de
presiune, ale pompelor, supapelor de siguranţă şi de reducţie, curăţarea furtunilor, detanşarea
manometrelor;
• lucrările cu stropitoarele, care nu au manometre;
• efectuarea demarajului şi stopării generatorului de ceaţă toxică în încăperile tratate şi la o
distanţă mai mică de 5 m de el şi de alte clădiri şi construcţii;
• alimentarea rezervoarelor cu combustibil şi cu soluţie de lucru în timpul funcţionării
motorului şi aflarea în preajma duzelor de desiminare a generatoarelor de ceaţă toxică în timpul
demarajului şi stopării motorului;
71. Agregatele şi mecanismele mobile ale tractoarelor şi maşinilor trebuie să fie îngrădite,
conform cerinţelor de protecţie şi igienă a muncii la construcţia tractoarelor şi maşinilor agricole.
72. Se interzice utilizarea maşinilor, mecanismelor, utilajului portabil şi altor agregate pentru
protecţia plantelor în alte scopuri.

VI. MĂSURILE LA LUCĂRILE DE STROPIRE ŞI UTILIZARE A AEROSOLILOR.

73. Lucrările de stropire şi utilizare a aerosolilor toxici se efectuează prin intermediul
mijloacelor terestre şi aviaţiei.
74. Stropirea culturilor agricole prin intermediul mijloacelor terestre este permisă la viteza
vântului de până la 3 m/sec. Stropirea plantelor prin intermediul aviaţiei este permisă la viteza
vântului sub 3-4 m/sec. Controlul condiţiilor meteorologice (temperatura, direcţia şi viteza vântului)
se efectuează până la începutul lucrărilor de către persoanele responsabile de aceste lucrări.
75. Se interzice efectuarea stropirii şi aplicării aerosolilor prin intermediul aviaţiei a terenurilor
cu culturi agricole, amplasate la o distanţă mai mică de 1000 m de localităţi, ferme animaliere,
sursele de asigurare cu apă şi la o distanţă de 2000 m de bazinele piscicole.
76. Utilizarea în bazinele acvatice în scopuri piscicole şi în canalele de irigare a produselor de
uz fitosanitar în scopul nimicirii florei acvatice, precum şi pentru localizarea obiectelor de carantină
şi focarelor de dezvoltare în masă a organismelor nocive cu caracter invazional se permite doar cu
avizul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Sănătăţii, Ministerul Ecologiei,

28
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului.
77. În timpul lucrărilor de tratare a culturilor agricole deplasarea stropitorilor, precum şi
a personalului care lucrează cu utilaj portativ manual, se efectuează împotriva vântului pentru
evitarea contactului cu pesticidele.
78. Soluţiile de lucru se prepară pe terenuri amenajate special în aceste scopuri.
Pe aceste terenuri trebuie să fie utilaj pentru prepararea soluţiilor de lucru, vase cu
apă potabilă, rezervoare cu capace ermetice şi dispozitive pentru alimentarea rezervoarelor
stropitorilor (pompe, furtunuri), cântare, inventar auxiliar, dispozitive pentru determinarea unor
condiţii meteorologice (direcţia şi viteza vântului, temperatura), precum şi trusa medicală, săpun,
prosoape, lavoar.
79. Până la prepararea soluţiei de lucru şi alimentarea rezervoarelor stropitorilor, responsabilul
de lucru verifică corespunderea preparatelor denumirii şi destinării lor şi obligatoriu determină
corespunderea concentraţiei acestei soluţii celei necesare.
80. Până la prepararea soluţiei de lucru se verifică starea malaxoarelor, prezenţa filtrelor în
rezervoare şi starea tehnică a lor.
81. Distribuirea soluţiilor de lucru preparate pe terenuri speciale poate fi efectuată prin
intermediul maşinilor specializate sau adaptate. Umplerea rezervoarelor se controlează doar
cu sondoarele de nivel. Se interzice deschiderea capacelor pentru controlul vizual al nivelului
umplerii, precum şi alimentarea stropitorilor fără filtre.
În timpul alimentării rezervoarelor stropitorilor personalul trebuie să se afle doar din partea
opusă a vântului. Nu se admite nimerirea pesticidelor pe încălţăminte şi pe părţile neprotejate ale
corpului. În caz de contact direct al corpului cu pesticidul, locurile contactate se şterg imediat cu
tampoane de bumbac, apoi se spală cu soluţie de săpun.
82. Cantitatea produselor de uz fitosanitar pe terenul de preparare a soluţiilor nu trebuie să
depăşească norma zilnică de utilizare. În afară de ambalajul cu preparate pe teren trebuie să fie, în
mod obligatoriu, un rezervor cu apă şi unul cu var stins.
83. Se interzice abandonarea fără pază a produselor de uz fitosanitar sau a soluţiilor de lucru.
84. În timpul lucrărilor de tratare este necesar controlul asupra funcţionării maşinilor, agregatelor de
stropire, malaxoarelor, respectării normei de consum a produsului de uz fitosanitar, neadmiterii formării
precipitatului. Lucrările se efectuează calitativ, fără admiterea ejectării excesive a soluţiei de lucru.
85. Concentraţia produselor de uz fitosanitar în zona de lucru nu trebuie să depăşească
nivelul admisibil.

VII. MĂSURI LA UTILIZAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR

PRIN INTERMEDIUL AVIAŢIEI.
86. Utilizarea aviaţiei în lucrările de protecţie a plantelor se permite doar în lipsa posibilităţii
utilizării tehnicii terestre sau a necesităţii efectuării tratărilor în termene restrânse pe suprafeţe
mari. Posibilitatea tratărilor, volumul, termenele, condiţiile de tratare şi cartografierea terenurilor
tratate trebuie coordonate cu organele abilitate ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare,
Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Ministerului Sănătăţii.
În timpul efectuării lucrărilor se acordă prioritate aparatelor de zbor uşoare, cu capacitatea de zbor
la înălţime joasă, care asigură calitatea tratării semănăturilor şi evită poluarea teritoriilor aferente.

29
 87. Aplicarea tehnologiilor noi de utilizare a aparatelor de zbor este permisă doar după
evaluarea igienică în modul stabilit de către Ministerul Sănătăţii.
88. Utilizarea produselor de uz fitosanitar prin intermediul aviaţiei este reglementată de
actele normative departamentale.
89. La utilizarea aviaţiei trebuie respectate cerinţele igienice, regulile de securitate şi de
protecţie a mediului.
90. Până la efectuarea tratărilor sectoarelor silvice este necesară avertizarea populaţiei cu 2 zile până
la începutul lucrărilor privind interzicerea aflării în aceste terenuri, colectării pomuşoarelor şi ciupercilor,
în funcţie de preparatul utilizat şi termenele reglementate de pauză, stipulate în Registrul de Stat.
91. Se interzice efectuarea tratărilor chimice prin intermediul aviaţiei în zonele de odihnă şi
a bazinelor acvatice.
92. La tratările cu aviaţia trebuie respectate următoarele distanţe:
- spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale, apele râurilor şi bazinelor de apă, ariile naturale
protejate de stat – 2 km;
- de stupinele staţionare permanente – 5 km;
- de sectoarele agricole, unde se cultivă plante pentru alimentaţie fără prelucrare chimică
(ceapă la pană verde, pătrunjel, ţelină, mazăre, mărar, tomate, castraveţi, pomuşoare ş.a.) – 2 km.
În caz de imposibilitate a respectării acestor condiţii tratările avia se interzic.
93. Tratările prin intermediul aviaţiei se efectuează la viteza vântului la înălţimea de lucru
sub 3-4 m/sec.
94. Lucrările de preparare a soluţiilor şi aprovizionarea aparatelor avea se referă la categoria
de lucrări cu pericol sporit. Persoanele implicate la aceste lucrări fac cunoştinţă cu instrucţiunile
privind protecţia muncii.
95. Personalul implicat în aceste lucrări trebuie să fie asigurate cu echipament de protecţie
individuală, precum şi cu trusă medicală în conformitate cu normele de asigurare.
96. Până la începerea lucrărilor avea conducătorul aeronavei este obligat să facă cunoştinţă
cu cartograma câmpurilor supuse tratărilor.
97. Se instalează obligatoriu pancarte de avertizare la o distanţă de peste 500 m de hotarul
tratat, care se scot doar după expirarea termenelor de carantină.
98 În cazul în care în limita distanţei sanitare de 1000 m se depistează oameni sau animale, tratările
avea se suspendă şi se anunţă reprezentantul gospodăriei agricole în care se efectuează tratările.
99. Lucrările de întreţinere a aeronavei se efectuează la finele zilei de lucru, în conformitate
cu instrucţiunile în vigoare de asanare, spălare şi degazare a ei.
100. Apele uzate poluate cu reziduuri de produse de uz fitosanitar, după spălarea utilajului
terestru şi aeronavei, se supun neutralizării, conform tehnologiilor de neutralizare în corespundere
cu cerinţele actelor normative şi legislative în vigoare în funcţie de proprietăţile fizice şi chimice
ale acestora. Deversarea lor în mediu, stabilirea locurilor de neutralizare, dezactivare şi deversare
se efectuează conform cerinţelor respective, elaborate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
101. La efectuarea lucrărilor şi cartografierii sectoarelor, destinate lucrărilor de protecţie prin
intermediul aviaţiei, este necesară respectarea strictă a zonei sanitare şi distanţele determinate, de
localităţi, zone de odihnă, surse de apă potabilă, bazine acvatice, precum şi de culturile receptive,
inclusiv pe teritoriul gospodăriilor vecine.

30
 102. La efectuarea tratărilor chimice prin intermediul aviaţiei terenul de alimentare cu soluţii
de lucru trebuie să se afle în vecinătatea pistei de decolare. Selectarea, pregătirea şi utilarea pistei
de decolare se efectuează cu mijloacele agentului economic, de comun acord cu conducătorul
echipajului de zbor, în conformitate cu instrucţiunile în vigoare ale Administraţiei de Stat a Aviaţiei
Civile a Republicii Moldova.
103. La determinarea terenurilor pentru lucrările chimice prin intermediul aviaţiei este necesară
respectarea strictă a zonei protectoare în raport cu culturile sensibile, inclusiv pe teritoriul gospodăriilor
vecine. În cazul în care vântul este din direcţia opusă semănăturilor de culturi sensibile, fâşia de
protecţie trebuie să fie peste 100 m. In cazul în care vântul bate spre semănăturile culturilor sensibile,
lăţimea zonei protectoare variază în dependenţă de preparatul utilizat de la 500 până la 1500 m.

VIII. MĂSURILE LA LUCRĂRILE DE TRATARE ŞI TRANSPORTARE A

SEMINŢELOR, ÎNSĂMÂNŢARE A CÂMPURILOR
104. Tratarea seminţelor şi materialului săditor al culturilor agricole se efectuează în
corespundere cu cerinţele determinate în recomandările metodice de tratare a seminţelor şi
materialului săditor, elaborate şi aprobate de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
şi Ministerul Sănătăţii.
105. Până la tratarea seminţelor se calculează cantitatea strict necesară pentru însămânţare
în gospodărie. Tratărilor se supun doar seminţele condiţionate.
106. Lucrările de tratare se efectuează în încăperi speciale (depozite, staţii specializate) în
prezenţa ventilaţiei sau pe terenuri speciale îngrădite, iar pe timp ploios – sub şoproane. Locurile
de tratare trebuie să se afle nu mai aproape de 200 m de spaţiile locative, sursele acvatice, ferme,
locurile de păstrare a produselor alimentare, furajului şi locurilor de primire a hranei.
107. Seminţele se tratează doar cu agregate reglate, fără admiterea eliminării produselor
de uz fitosanitar în atmosferă. Tratarea seminţelor prin amestecarea şi vânturarea manuală se
interzice strict.
108. Pesticidele pentru tratarea seminţelor trebuie să conţină coloranţi, ce dau seminţelor
tratate culoare avertizatoare.
109. Este strict interzisă utilizarea seminţelor tratate cu pesticide în scopuri alimentare,
furajere, spălarea, vânturarea, curăţarea seminţelor de pesticide, precum şi amestecarea lor cu
seminţe netratate, livrarea lor la punctele de recepţionare a grânelor sau comercializarea lor în
oricare alt mod.
110. Seminţele se eliberează pentru însămânţare responsabilului de lucrări de protecţie doar
cu acordul conducătorului gospodăriei sau adjunctului său. Eliberarea seminţelor se efectuează
documentar.
111. Ambalarea şi transportarea seminţelor tratate pe terenul de însămânţare se permite
doar în saci din ţesătură compactă sau din peliculă, cu inscripţia “Toxic” sau în rezervoarele
semănătoarelor, înzestrate cu capace sau ambalaj de prelată.
112. Se interzice strict transportarea oamenilor în mijloacele de transport împreună cu
seminţele tratate sau cu ambalajul utilizat.
113. Este strict interzisă prelucrarea suplimentară a seminţelor tratate (curăţarea, sortarea,
calibrarea s.a.)

31
 114. În timpul semănatului capacul semănătorii trebuie să fie închis ermetic. Nivelarea
seminţelor în semănătoare se efectuează cu lopeţi speciale.
115. După finalizarea semănatului seminţele tratate neutilizate, în cazul în care nu este
posibilă comercializarea lor altor gospodării similare, se predau la depozit conform actelor şi se
păstrează până la semănatul anului viitor în conformitate cu regulile de păstrare a pesticidelor.
Magazinerul depozitului este persoana responsabilă de păstrarea seminţelor tratate, care ţine
evidenţa seminţelor păstrate şi eliberate.

IX. MĂSURILE LA PREPARAREA ŞI UTILIZAREA MOMELILOR OTRĂVITOARE.

116. Utilizarea momelilor otrăvitoare se reglementează de instrucţiunile de utilizare a
preparatelor respective, aprobate în modul stabilit.
117. Rodenticidele sunt pesticide cu acţiune foarte toxică, periculoase pentru om şi animale
homeoterme, prin urmare necesită respectarea strictă a regulilor de securitate şi normelor de
consum al preparatelor.
118. La prepararea momelilor otrăvitoare se respectă strict concentraţia preparatelor
recomandate. În cazul în care cantitatea de preparat, necesară pentru prepararea momelilor este
redusă, eficienţa lor va fi sub cea preconizată; cantitatea sporită a preparatelor va avea efect nociv
asupra animalelor şi păsărilor.
119. Suprafaţă şi compoziţia terenurilor agricole supuse tratărilor, metodele de efectuare a
lor, necesarul de rodenticide, momeli, precum şi de maşini, utilaj şi forţe de muncă se determină
în bază rezultatelor cercetărilor teritoriilor, evidenţei populaţiei murinelor şi indicilor eficienţei
tehnice a tratărilor anterioare.
120. Momelile otrăvitoare se prepară în localuri speciale, înzestrate cu ventilatoare, cu podea
betonată sau acoperită cu teracotă sau pe terenuri speciale.
121. La staţiile de preparare a momelilor trebuie amenajate încăperi (şoproane, corturi)
pentru păstrarea echipamentelor de protecţie individuală, duş sau lavoar, loc pentru odihnă şi
alimentare, trusă de prim ajutor. Locurile de odihnă şi alimentare se amplasează contra vântului,
nu mai aproape de 200 m de locul de lucru. Apa potabilă trebuie păstrată în rezervor special cu
robinet şi capac închis ermetic.
122. În scopul asigurării securităţii, lucrările de preparare şi aplicare a momelilor trebuie să fie
mecanizate cu utilizarea malaxoarelor speciale, iar în lipsa lor se permite folosirea dispozitivelor
adaptate pentru acest scop. Momelile preparate în malaxoare sau în alte rezervoare se ambalează
în saci din polietilenă sau ţesătură deasă, pe care se marchează obligatoriu inscripţia “Toxic”.
123. În timpul preparării momelilor la staţiile specializate lucrătorii trebuie să se plaseze în aşa mod
ca praful toxic, vaporii şi gazele să fie în contrasens. Zilnic după lucru muncitorii trebuie să facă duş.
124. Momelile otrăvitoare pot fi aplicate prin intermediul aviaţiei, cu maşini speciale, în
cazuri excepţionale cu împrăştiator de îngrăşăminte doar cu permisiunea specială a Ministerului
Agriculturii, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului.
La aplicarea manuală a momelilor se folosesc dozatoare (linguri, căuşe etc).
125. Surplusul de momeli otrăvitoare se predă la depozitele de păstrare a produselor de uz
fitosanitar sau se transmite altor gospodării, care efectuează combaterea rozătoarelor. Resturile
de momeli ce nu pot fi utilizate se neutralizează şi se lichidează după tehnologiile adoptate în

32
conformitate cu cerinţele actelor normative în vigoare.
126. Hotarele, suprafaţa şi termenele de aplicare a momelilor trebuie să fie coordonate cu
organele administraţiei publice locale, inspectoratele de protecţie a plantelor, inspectoratele
ecologice, organele de medicină preventivă.
127. În preajma localităţilor, fermelor zootehnice, locurilor de vieţuire a animalelor şi păsărilor
folositoare, în raza de sub 300 m, se permite aplicarea momelilor doar în vizuinile verticale.
În livezi, păduri şi în vecinătatea lor în raza de 300 m nu se permite aplicarea momelilor cu
substanţe ce îşi menţin proprietăţile toxice timp îndelungat în condiţii de câmp.
128. Este interzisă aplicarea rodenticidelor în momeli:
- pe teritoriul spaţiilor verzi din localităţile urbane şi rurale, ariilor naturale protejate de stat,
în zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă, precum şi teritoriilor aferente
lor, în limitele determinate de zona de protecţie;
- în perioada migrării păsărilor şi în calea migrării lor.
129. Pe sectoarele tratate cu momeli este interzis păşunatul animalelor pe parcursul a 20 zile.
130. Cosirea ierburilor pe teritoriile tratate se permite după expirarea a 20 zile după aplicarea
momelilor.
131. După terminarea lucrărilor de preparare, terenul de lucru nebetonat se ară la adâncimea
de cel puţin 25 cm cu întoarcerea brazdei. Suprafaţa arată se presară cu var stins. Terenul betonat
se spală cu soluţie de 2% de sodă calcinată sau cu soluţie de 5% de apă de var, apoi cu apă.

X. MĂSURILE LA FUMIGAREA (GAZAREA) ÎNCĂPERILOR ŞI A SOLULUI ŞI

DEZINFECTAREA UMEDĂ A DEPOZITELOR
132. Lucrările de fumegare, dat fiind faptul că sunt deosebit de periculoase, se efectuează de
către specialişti cu experienţă, cu pregătire şi autorizare specială pentru aceste lucrări. Lucrările de
fumegare şi dezinfectare se efectuează primordial în încăperi staţionare. Din momentul începerii
fumegării (gazării) şi până la finalizarea acesteia încăperea trebuie asigurată cu pază. Persoanele
implicate în paza încăperilor trebuie asigurate cu mijloace de protecţie individuală şi să facă
cunoştinţă cu instrucţiunile de securitate.
133. Gazarea încăperilor se efectuează doar la corespunderea cerinţelor de ermetizare (decizia
referitoare la această măsură se ia de către conducătorul acestor lucrări), care sunt amplasate la o
distanţă de minimum 50 m de locuinţe şi 30 m de întreprinderile de producţie. Încăperile noi, destinate
gazării, trebuie să se afle nu mai aproape de 200 m de locuinţe şi 100 m de încăperile industriale. Dacă
încăperea nu corespunde acestor cerinţe, comisia constituită din reprezentanţii Ministerului Agriculturii
şi Industriei Alimentare, Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Ministerului
Sănătăţii, în funcţie de condiţiile locale, poate permite efectuarea fumegării încăperii respective şi la
distanţe mai mici cu respectarea măsurilor obligatorii determinante pe locul desfăşurării acestor lucrări
şi garantează asigurarea totală a oamenilor şi animalelor domestice. În caz de necesitate oamenii şi
animalele se evacuează din zona periculoasă pe perioada fumegării. La hotarele de protecţie se
instalează semne de avertizare cu stipularea zilei, orei începutului şi finalizării acestor lucrări.
134. Fumegarea încăperilor se permite la temperatura aerului în limita de 10-350C. Pe un timp
cu temperatura mai înaltă fumegarea se efectuează în orele de dimineaţă. Fumegarea încăperii se
suspendă, dacă viteza vântului depăşeşte 7 m/sec.

33
 135. Toate încăperile, până la începutul fumegării, se ermetizează minuţios: toate uşile, cu
excepţia celei de intrare, se ermetizează cu peliculă lipicioasă. După eliminarea gazelor uşa de
intrare se închide cu lacăt şi se ermetizează cu peliculă lipicioasă.
136. Rezervele de producţie supuse fumegării se amplasează astfel ca ele să fie pătrunse
de gaze. Încăperile înainte de fumegare se eliberează de produsele alimentare, apă potabilă,
preparatele chimice, incendiare şi explozive.
137. În scop de securitate lucrările de fumegare se efectuează de către echipe constituite din
cel puţin 3 persoane.
138. La fumegarea solului la aer liber, lucrătorii se deplasează perpendicular direcţiei vântului.
139. Pe teritoriul unde se efectuează gazarea este interzisă utilizarea focului deschis. La
efectuarea lucrărilor de gazare se interzice fumatul şi alimentarea. La hotarele zonei de gazare se
afişează semne de avertizare.
140. După expirarea timpului reglementat de gazare sau fumegare se efectuează aerisirea
încăperilor. Încăperile mari şi încăperile amplasate în zona locativă se degazează treptat, în scopul
prevenirii eliminării în atmosferă a unei cantităţi mari de gaze. La degazarea încăperilor conţinutul
substanţelor nocive în aer nu trebuie să depăşească concentraţia admisă, determinată pentru aer.
În perioada de vară toate ferestrele şi uşile se închid în perioada nocturnă, iar dimineaţa se deschid
pentru toată ziua. În încăperile cu ventilatoare, acestea se conectează periodic pentru urgentarea
degazării. În perioada rece la temperatura aerului sub 15oC trebuie ridicată temperatura aerului în
încăpere cu 2-5oC, comparativ cu cea care a fost la gazare, aerisind, prin urmare, încăperea până la
înlăturarea totală a fumigantului.
141. Finalizarea degazării se determină de către conducătorul lucrărilor, el face dispoziţii
în scris privind dreptul de utilizare a încăperii după verificarea minuţioasă a remanenţelor de
concentraţii de gaze în încăperile unde s-a efectuat fumegarea. Controlul se efectuează, conform
instrucţiunilor, în mod obligatoriu în orele de zi. Cu 2 ore înainte de efectuarea controlului,
încăperile trebuie să fie închise.
142. În cazul în care concomitent cu fumegarea încăperii au fost supuse gazării produsele
(seminţe, nutreţuri), termenul de degazare va trebui prelungit, iar finalizarea aerisirii va depinde
de conţinutul de remanenţe de fumiganţi în produse.
Produsele supuse fumegării se comercializează de către serviciul sanitaro-epidemiologic de
stat în baza certificatului eliberat de către inspectoratele de protecţie a plantelor.
143. La fumegarea cu aerosoli a încăperilor (depozite, magazii, ferme etc.) ele trebuie
ermetizate, inventarul staţionar (ieslele, adăpătoarele etc) se acoperă bine cu o peliculă pentru
evitarea sedimentării pe ele a aerosolilor.
144. Măsurile suplimentare de securitate la lucrările de fumegare sunt expuse în instrucţiunile
respective de utilizare a fiecărui preparat.

XI. ECHIPAMENT DE PROTECŢIE INDIVIDUALĂ A LUCRĂTORILOR.

145. Pentru evitarea pătrunderii produselor de uz fitosanitar în organism prin piele, organele
de respiraţie şi cavitatea bucală, lucrătorii trebuie asiguraţi cu mijloace de protecţie individuală.
146. Fiecărui lucrător pentru perioada de lucru cu produsele de uz fitosanitar se eliberează un
set de echipament de protecţie individuală: îmbrăcăminte, încălţăminte, aspirator, mască antigaz,
ochelari-protectori, mănuşi, conform Criteriilor de acordare gratuită a echipamentului individual

34
de protecţie şi de lucru şi alimentaţiei de protecţie şi a preparatelor vitaminoase, aprobate prin
ordinul nr. 40 din 16.08.01 al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (Monitorul Oficial, nr. 33 - 35
din 07.03.02, art. 70). Pentru măştile antigaz şi respiratoare se eliberează cutii şi boxe de schimb
respective pentru categoriile de preparate utilizate.
147. Persoanele responsabile de efectuarea lucrărilor de fumegare sunt obligate să perfecteze
paşapoarte pentru fiecare mască antigaz, indicând condiţiile şi normele de exploatare a măştii
(denumirea preparatului şi a amestecurilor lor, modul de utilizare, numărul de ore lucrate).
148. Echipamentele de protecţie individuală se selectează în funcţie de proprietăţile fizico-
chimice şi toxice ale pesticidelor, formele lor preparative (lichide, solide etc.), condiţiilor de muncă,
precum şi în conformitate cu mărimea hainelor şi încălţămintei fiecărui lucrător. Selectarea
echipamentelor de protecţie individuală se efectuează de către persoanele responsabile pentru
efectuarea lucrărilor cu pesticidele.
149. Echipamentele de protecţie individuală se păstrează în încăperi aparte, în dulapuri
individuale. Este interzisă păstrarea echipamentelor de protecţie individuală împreună cu
produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi. Se interzice folosirea echipamentelor de protecţie
individuală după terminarea lucrărilor de protecţie.
150. La fumegarea încăperilor se utilizează măşti antigaz industriale.
151. Casetele, filtrele şi boxele cu termenul de exploatare expirat, precum şi la apariţia
mirosului de pesticide, trebuie schimbate cu altele noi, iar cele utilizate se nimicesc în locurile
speciale, fiind coordonate cu organele de medicină preventivă.
152. La lucrările cu preparate lichide (prepararea soluţiilor de lucru, alimentarea stropitorilor,
stropirea etc.) se utilizează îmbrăcăminte specială din pânză cauciucată şi cizme de cauciuc.
153. La lucrările cu produsele de uz fitosanitar solide în calitate de încălţăminte specială se
folosesc cizme de piele.
154. La fumegarea încăperilor închise, materialului semincer şi produselor alimentare,
inventarului, precum şi la degazarea lor, drept echipamente de protecţie individuală se folosesc
combinezoane din ţesătură acoperită cu peliculă de clorvinil şi un set de albituri de corp.
155. Pentru protecţia mâinilor la lucrările cu concentrate de emulsie, paste, soluţii şi alte
forme preparative lichide ale produselor de uz fitosanitar se folosesc mănuşi de cauciuc, la lucrările
cu pesticide solide – mănuşi din bumbac impregnate cu soluţie specială sau acoperite cu peliculă.
Este interzisă folosirea în aceste scopuri a mănuşilor medicale.
156. Echipamente de protecţie individuală, după fiecare schimb de lucru trebuie curăţite.
Ele se scot în ordinea următoare: mănuşile se spală preventiv în soluţie dezactivantă (lapte de var,
soluţie de 3-5% de sodă calcinată), se clătesc în apă, apoi se scot cizmele, combinezonul, ochelarii
de protecţie şi respiratorul, iarăşi se spală mănuşile în soluţie dezactivantă, se clătesc în apă şi apoi
se scot de pe mâini.
157. Părţile de cauciuc ale aspiratorului se spală în soluţie dezactivantă (25g de săpun şi 5 g de sodă
calcinată la 1 l de apă) cu peria, se clătesc în apă curgătoare şi se usucă. Părţile aspiratorului, care se ating
de faţă, se dezinfectează cu tampon de vată înmuiat în soluţie de permanganat de caliu sau alcool.
158. Îmbrăcămintea specială se curăţă zilnic de praf şi se aeriseşte la aer liber sau sub şopron
timp de 8-12 ore.
159. Echipamentele de protecţie individuală se spală periodic, însă nu mai rar decât după 6
zile de lucru.

35
 XII. MĂSURILE LA DEZACTIVAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT, TILAJULUI,
AMBALAJELOR, ÎNCĂPERILOR ŞI ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE INDIVIDUALĂ
160. Maşinile agricole, utilajul de depozit şi mijloacele de transport, poluate cu pesticide
se supun dezinfectării (neutralizării). Măsurile de dezinfectare (neutralizare) se efectuează cu
utilizarea echipamentelor de protecţie individuală la aer liber, pe terenuri special amenajate şi
autorizate în ordinea stabilită de legislaţia în vigoare.
Se interzice categoric efectuarea acestor lucrări în apropierea surselor de apă, pe malul
lacurilor, râurilor etc.
161. Maşinile, utilajul (stropitorile, generatoarele de aerosoli, instalaţiile de preparare a
soluţiilor de lucru, transportul auto etc.) se dezactivează în următoarele cazuri:
* până la începutul lucrului cu alt preparat chimic;
* înainte de reparaţie;
* înainte de schimbarea pieselor de rezervă;
* înainte de efectuarea asistenţei tehnice a maşinilor şi agregatelor;
* până la conservarea provizorie a maşinilor şi agregatelor;
* în caz de poluare puternică sau stare avariată a maşinilor;
* în caz de reutilare a maşinilor pentru transportare a produselor de uz fitosanitar;
* după finisarea lucrărilor cu produsele de uz fitosanitar.
162. După finalizarea lucrărilor de încărcare – descărcare, transportare a pesticidelor,
la posturile de tratare a seminţelor, precum şi de preparare a soluţiilor de lucru şi momelilor
otrăvitoare, maşinile şi dispozitivele, echipamentele de protecţie individuală, utilajul trebuie
curăţat şi spălat minuţios, inactivat de resturile de produse de uz fitosanitar, iar ambalajul, soluţiile
de lucru neutilizate, apele reziduale şi solul în locurile unde s-au efectuat aceste lucrări (în caz că a
fost contaminat de pesticide) trebuie supuse neutralizării.
163. Terenurile de dezactivare a maşinilor şi agregatelor se amplasează pe teritoriul
depozitelor de pesticide, pe platforme obligatoriu betonate şi înzestrate cu groapă de acumulare a
apelor poluate. Terenul trebuie să fie înzestrat cu rezervoare pentru prepararea soluţiilor de spălare,
pompă de apă pentru aceste soluţii, robinet, furtun, substanţe neutralizatoare şi detergenţi.
164. Mijloacele de transportare a pesticidelor, precum şi utilajul pentru utilizarea lor se
neutralizează nu mai rar decât de 2 ori pe lună cu soluţie de clor de 25%.
165. Tehnologia dezactivării prevede curăţirea preventivă a suprafeţelor cu aspiratorul, scoaterea
furtunurilor de cauciuc şi a duzelor, acoperirea maşinilor, utilajului cu soluţie de detergent timp de 40-
50 min. Furtunurile şi duzele se spală timp de 30 de min în soluţie de detergent, amestecând soluţia
permanent. La finalizarea lucrărilor furtunurile şi duzele se clătesc sub apă curgătoare.
166. Ambalajul pentru produse de uz fitosanitar trebuie nimicit în conformitate cu legislaţia
în vigoare.
Se interzice categoric folosirea ambalajului pentru produsele alimentare, furajere, etc.
167. Dereticarea încăperilor poluate cu pesticide trebuie efectuată cu soluţie de sodă
calcinată (200 g de sodă la 10 l de apă), apoi cu soluţie de clor de 10%. Sectoarele de sol, poluate
cu pesticide se dezactivează cu var, se sapă sau se ară cu întoarcerea brazdei.
168. Echipamentele de protecţie individuală din cauciuc (încălţămintea, mănuşile, şorturile)
şi îmbrăcămintea cu acoperire de polietilenă trebuie prelucrate cu soluţie de sodă calcinată sau cu

36
clorură de calciu, var clorat şi spălate minuţios cu apă curgătoare.
169. Echipamentele de protecţie individuală, poluate cu pesticide organofosforice, se scutură
bine şi se înmoaie timp de 12 ore în soluţie fierbinte de sodă de 1%, apoi de 3 ori a câte 30 min se
spală în soluţie de detergent cu săpun.
170. Pentru dezactivarea echipamentului de protecţie individuală, poluat cu mai multe feluri
de pesticide, trebuie aplicate metodele recomandate pentru neutralizarea preparatelor de prima
şi a doua clasă de pericol.
171. Apele uzate, apărute la dezactivarea transportului, maşinilor agricole şi utilajului,
încăperilor, ambalajului, echipamentelor de protecţie individuală se tratează suplimentar cu
clorură de calciu (0,5 kg la 10 l de apă timp de 24 ore şi se transportă în locurile indicate de organele
de medicină preventivă şi de mediu. Cârpele folosite la dezactivare se ard în locuri speciale.
172. Construcţia fosei de acumulare a apelor uzate în perioada exploatării ei va asigura
cerinţele către protecţia solului şi apelor freatice.

XIII. MĂSURILE LA APLICAREA PESTICIDELOR ÎN SERE.

173. Lucrările cu pesticidele în sere trebuie să se efectueze de unităţi specializate.
174. Serele tratate se închid şi se marchează cu semne de avertizare convenţionale. Efectuarea
lucrărilor de avariere în sere se efectuează cu permisiunea în scris a conducătorului gospodăriei.
175. Lucrările de bază de tratare a culturilor leguminoase cu soluţii ale produselor de uz
fitosanitar se efectuează cu ajutorul dispozitivelor fabricate la uzine. Tratarea plantelor cu pesticide
se efectuează în orele de seară, după realizarea lucrărilor agrotehnice.
176. Prepararea soluţiilor de lucru se efectuează în încăperi speciale, utilate cu ventilaţie, pe
terenuri speciale, înzestrate cu mijloace de dezactivare şi truse medicale.
177. Podeaua şi pereţii încăperii pentru prepararea soluţiilor de lucru trebuie să fie netede şi
uşor de spălat şi curăţat pentru a fi dezactivate.
178. Este interzisă umplerea nemecanizată a rezervoarelor, maşinilor şi agregatelor.
179. În caz de tratări manuale cu produse de uz fitosanitar, lucrătorii se amplasează la o
distanţă de cel puţin 5-6 m unul de altul astfel ca duzele să nu fie îndreptate spre oameni sau
instalaţii electrotehnice şi comunicaţii.
180. Termenele de reîncepere a lucrărilor în serele tratate se determină în funcţie de
produsele de uz fitosanitar cu care s-au efectuat tratamentele, norma de aplicare a pesticidului
şi concentraţia maximal admisibilă a preparatului în aer în zona de lucru. Aceşti indici trebuie să
corespundă termenelor de ieşire la lucru ale muncitorilor pentru îngrijirea plantelor pe terenurile
tratate cu produse de uz fitosanitar, stipulate în Registrul de Stat.
181. Lucrările de afânare a solului în sere fără utilizarea echipamentelor de protecţie
individuală se permite nu mai degrabă decât peste 5 zile după tratarea plantelor cu produse de
uz fitosanitar.
182. Se interzice strict introducerea nematocidelor în sol fără folosirea utilajului respectiv.
183. Solul, poluat de pesticide peste norma admisibilă, şi resturile de plante vor fi evacuate
cu transport special în modul stabilit. Locul şi metoda de neutralizare se autorizează de către
organele de mediu şi medicină preventivă.

37
 XIV. MĂSURILE LA APLICAREA PESTICIDELOR ÎN COMPLEXUL ZOOTEHNIC.
184. Tratarea animalelor şi păsărilor din complexele zootehnice cu pesticide se efectuează pe
platforme deschise sau în încăperi închise, construite sau amenajate special, conform cerinţelor, normelor
şi regulilor sanitare, sub controlul specialiştilor veterinari cu respectarea regulamentelor în vigoare.
185. Tratarea animalelor, păsărilor, precum şi a încăperilor de adăpost se efectuează doar cu
pesticidele omologate în acest scop în Republica Moldova.
186. Dezinsectarea încăperilor pentru animale şi păsări se efectuează în lipsa acestora.
Hrănitoarele, inventarul de adăpat trebuie acoperite, aparatajul destinat mulsului şi vasele pentru
lapte trebuie evacuate în încăperi speciale, curate, ermetizate.
187. Plasarea animalelor şi păsărilor în încăperile dezinfectate se efectuează după ventilarea
completă a adăposturilor timp de 2-3 ore, după spălarea podelelor cu substanţe neutralizante.
Este obligatorie stabilirea şi respectarea unui grafic de dezinfectare a încăperilor din componenţa
complexului zootehnic, fermelor, avicolelor.
188. Inventarul, camera de duş, baia, terenul destinat tratării animalelor, ocolul, trebuie plasate
la un loc ferit de vânt la o distanţă de minimum 500 m de localitate şi păşuni, 200 m de locul aflării
animalelor şi nu mai puţin de 300 m de fântâni, bazine acvatice şi alte surse de apă potabilă.
189. Încăperile folosite la tratarea animalelor se înzestrează cu un sistem local de purificare
a apelor uzate pentru excluderea deversării lor în bazinele acvatice sau sistemele centralizate de
canalizare. Încăperile trebuie să fie cu podeaua betonată şi înzestrate cu sistem de ventilare.
190. Terenurile amenajate pentru tratarea animalelor şi păsărilor trebuie să fie betonate cu o înclinaţie
de 60 spre rezervorul betonat pentru acumularea apelor uzate. Neutralizarea şi nimicirea reziduurilor se
efectuează în conformitate cu cerinţele serviciului sanitaro-epidemiologic de stat şi de mediu.
191. Persoanele responsabile de efectuarea tratării animalelor, păsărilor şi a încăperilor sunt
obligate să înregistreze fiecare tratare în registre de evidenţă.
192. Conducătorii complexelor zootehnice şi avicole sunt obligaţi să asigure securitatea
producţiei agricole pentru populaţie în gospodăriile în care se utilizează produse de uz fitosanitar.
193. În cazul sacrificării forţate a animalelor şi păsărilor tratate, utilizarea cărnii pentru consum se
efectuează cu permisiunea Serviciului Sanitaro Epidemiologic de Stat şi Serviciului Veterinar de Stat
194. Păşunatul vitelor pe terenurile tratate este permis numai după expirarea a 25 zile (pentru
pesticidele foarte periculoase termenul este indicat în instrucţiunea pentru produsul respectiv).
Este interzisă hrănirea animalelor cu plante recoltate de pe terenurile proaspăt tratate.
195. Utilizarea pesticidelor în zootehnie, precum şi pentru combaterea insectelor de casă, se
efectuează în conformitate cu cerinţele actelor normative şi instrucţiunilor in vigoare.

XV. MĂSURILE LA UTILIZAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR

ÎN LIMITA LOCALITĂŢILOR
196. Utilizarea produselor de uz fitosanitar în oraşe, sate şi alte localităţi este permisă doar în
cazul respectării cerinţelor Registrului de Stat.
197. În parcuri, scuaruri, bulevarde, tratările se efectuează cu norma minimă de consum a
produselor de uz fitosanitar, în cazul respectării distanţelor sanitare până la casele locative nu mai
puţin de 50 m.
198. Sectoarele aferente caselor de locuit se tratează doar în cazul pericolului răspândirii în
masă a dăunătorilor şi bolilor plantaţiilor verzi, cu norma minimă de consum a preparatului.

38
 199. Plantaţiile verzi se prelucrează doar prin intermediul utilajului terestru.
200. Tratările se efectuează în orele de dimineaţă sau de seară (de la 22 până la 7 dimineaţa),
pe timp fără vânt, de preferinţă în zile înnorate, la temperatura minimă a aerului.
201. Tratările parcurilor şi scuarurilor se efectuează doar în caz de respectare a distanţei de
300 m între terenurile supuse tratărilor şi surselor acvatice.
202. Până la efectuarea tratărilor plantaţiilor verzi, inspectoratele teritoriale de protecţie a plantelor
trebuie să avertizeze cu 2 zile înainte locuitorii localităţilor despre eventualele tratări. La hotarele
sectoarelor supuse tratărilor se plasează semne de avertizare, care se înlătură doar după încheierea
termenelor de pauză (perioadei, după care se permite aflarea oamenilor în zona tratată a plantaţiilor.
203. La tratarea cu produse de uz fitosanitar a scuarurilor şi parcurilor trebuie asigurată
protecţia terenurilor de jocuri pentru copii, a pavilioanelor, chioşcurilor etc.
204. După expirarea termenelor de pauză în parcuri şi scuaruri trebuie efectuată în mod
obligatoriu prelucrarea umedă a inventarului din parcuri (scaune, chioşcuri, pavilioane etc.). În caz
de necesitate se schimbă nisipul de pe terenurile de jocuri ale copiilor.
205. Tratarea culturilor pe sectoarele individuale se efectuează doar cu produsele de uz
fitosanitar permise pentru utilizare de către populaţie (incluse în Registrul de Stat), cu condiţia
obligatorie de respectare a cerinţelor de securitate, indicate în instrucţiunile de utilizare a
produsului respectiv. În timpul efectuării lucrărilor trebuie închise ferestrele şi uşile spaţiilor
locative, precum şi ale încăperilor pentru animale, surselor de apă potabilă, protejate nutreţurile
şi culturile nedestinate tratărilor.

XVI. CERINŢELE DE SECURITATE LA APLICAREA PRODUSELOR

DE UZ FITOSANITAR ÎN GOSPODĂRIILE SILVICE.
206. Utilizarea produselor de uz fitosanitar în gospodăria silvică se efectuează în conformitate
cu cerinţele expuse în Registrul de Stat.
207. Se interzice utilizarea pesticidelor în ariile naturale protejate de stat, în zonele şi fâşiile
de protecţie a apelor, râurilor şi bazinelor acvatice, parcuri etc.
208. Gospodăriile sunt obligate în termen de 10 zile până la începerea lucrărilor să informeze
prin intermediul mass-media populaţia şi organizaţiile, inclusiv cele sanatoriale, bazele de odihnă
privind lucrările de tratare a pădurilor cu indicarea termenelor şi măsurilor de efectuare a acestora,
precum şi a ocolurilor silvice. Schema sau planul lucrărilor se coordonează cu organele de mediu
din teritoriu.
209. La distanţa de minimum 300 m de hotarul sectorului expus tratărilor pe drumurile
şi cărările gospodăriei silvice se instalează panouri cu dimensiunea de 1x1,5 m cu inscripţii de
avertizare “Atenţie!. Sunt utilizate pesticide. Se interzice aflarea oamenilor până la …(data),
colectarea ciupercilor şi pomuşoarelor până la …(data)” etc.
210. Pe suprafeţele tratate cu pesticide gospodăriile sunt obligate să asigure cu forţele
pazei silvice controlul asupra respectării termenelor de efectuare a lucrărilor forestiere, odihnă
a populaţiei, colectarea pomuşoarelor şi ciupercilor, păşunatul animalelor, cositul fânului în
corespundere cu cerinţele Registrului de Stat.
211. Organizaţiile responsabile pentru efectuarea lucrărilor, de comun acord cu organele
abilitate ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Sănătăţii, Ministerului

39
Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului asigură controlul selectiv şi supravegherea
asupra conţinutului remanenţelor de pesticide în ciuperci, fructe şi pomuşoare din pădurile, unde
au fost aplicate produsele de uz fitosanitar.
212. Asigurarea stării respective a spaţiilor verzi, gospodăriilor silvice, ariilor naturale protejate
de stat se pune în seama autorităţilor administraţiei publice locale, Agenţiei de Stat “Moldsilva”.

XVII. CERINŢELE DE SECURITATE LA PĂSTRAREA ŞI APLICAREA

FERTILIZANŢILOR
213. La lucrările cu fertilizanţii se admit doar persoane sănătoase, selectate obligatoriu
prin examen medical, care au vârsta de peste 18 ani, cu excepţia femeilor gravide şi a celor care
alăptează copiii.
214. Toate persoanele, care lucrează cu îngrăşămintele minerale, sunt supuse periodic
instruirii şi testării obligatorii privind protecţia muncii.
215. Depozitele pentru păstrarea fertilizanţilor se construiesc după proiecte – model la o
distanţă de cel puţin 200 m de localităţi şi întreprinderi în conformitate cu cerinţele normativelor
în construcţii şi celor de protecţie a mediului. Amplasarea acestora va asigura dimensiunile zonei
de protecţie sanitară a localităţilor şi întreprinderilor.
216. Teritoriul ocupat de depozit trebuie să fie împrejmuit cu gard şi o zonă verde (plantaţii
de pomi şi arbuşti).
217. Depozitele pentru salpetru amoniacal trebuie să corespundă cerinţelor pentru
depozitele destinate păstrării substanţelor uşor inflamabile şi explozibile.
218. În secţiile de păstrare a salpetrului amoniacal se interzice utilizarea construcţiilor din
lemn cu excepţia ferestrelor şi uşilor.
219. Depozitele se înzestrează cu inventarul prevăzut de normele în vigoare.
220. Nu se admite foc deschis la o distanţă mai mică de 100 m de la depozitele de amoniac.
221. Lucrările cu amoniac se execută cu folosirea obligatorie a măştilor antigaz.
222. Cisternele folosite pentru amoniac trebuie să corespundă cerinţelor tehnice respective
şi nu pot fi umplute decât la un nivel de 85% din volumul total.
223. La efectuarea lucrărilor cu îngrăşăminte minerale se respectă integral regulile sanitare
generale de lucru cu substanţe toxice.
224. La lucrările cu îngrăşămintele lichide complexe este obligatorie folosirea ochelarilor de
protecţie.
225. La lucrările cu inhibitorii de nitrificare se folosesc în mod obligatoriu mănuşile de
cauciuc, ochelarii de protecţie şi măştile antigaz.
226. Utilajul şi mecanismele folosite pentru transportarea şi aplicarea îngrăşămintelor
minerale trebuie să corespundă integral cerinţelor în vigoare.
227. Persoanele care lucrează cu fertilizanţi lichizi trebuie să fie instruite, testate şi echipate
în mod special, conform normelor în vigoare.

XVIII. MĂSURILE LA APLICAREA FERTILIZANŢILOR ORGANICI.

228. La executarea lucrărilor de evacuare, păstrare şi aplicare a fertilizanţilor organici se admit
persoane care au împlinit vârsta de 18 ani, cunosc construcţia şi modul de exploatare a utilajului şi

40
au susţinut testarea în protecţia muncii.
229. Utilajul mecanic, electric din încăperile de întreţinere a animalelor trebuie să corespundă
cerinţelor tehnice de exploatare, expuse în documentele normative respective.
230. Lucrările de dezinfectare şi spălare a canalelor de evacuare a dejecţiilor animalelor se
efectuează numai cu folosirea măştilor antigaz.
231. La aplicarea fertilizanţilor organici controlul tehnic şi reglarea mecanismelor se
efectuează doar după oprirea tractorului (împrăştiatorului).
232. Este interzisă spălarea tehnicii folosite pentru aplicarea fertilizanţilor în apropierea
bazinelor acvatice. Pentru aceste activităţi se utilizează locuri special amenajate şi autorizate în
ordinea stabilită de legislaţia în vigoare.

XIX. MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII PRODUSELOR AGRICOLE

233. Ministerele şi departamentele activitatea cărora ţine de controlul departamental privind
cantitatea remanenţelor produselor de uz fitosanitar în producţia agricolă, utilizată în alimentaţie,
precum şi instituţiile, gospodăriile şi unităţile, activitatea cărora ţine de protecţia plantelor şi
efectuează aplicarea produselor de uz fitosanitar, sunt responsabile de respectarea normelor
igienice.
234. Producţia destinată pentru consum în stare proaspătă, depozitare şi prelucrare trebuie
să fie însoţită de certificat de conformitate cu indicarea informaţiei privind tratarea cu produse
de uz fitosanitar (denumirea preparatului, norma de consum, metoda şi data tratării), rezultatul
depistării remanenţelor de preparat.
235. După gradul de acţiune produsele de uz fitosanitar se clasifică după cum urmează:

Clasificarea pesticidelor recomandată de OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii)

a pesticidelor pentru şobolani, mg/kg
la inoculare perorală la aplicare cutanată
Clasa de pericol
solide lichide solide lichide
Extrem de toxice 5< 20< 10< 40<
Toxice 5-50 20-200 10-100 40-400
Moderat toxice 50-500 200-2000 100-1000 400-4000
Puţin toxice >500 >2000 >1000 >4000

41
Consultaţi specialiştii înainte de aplicarea pesticidelor.

Nu procuraţi preparate în ambalaj deteriorat.

42
 Nu transferaţi pesticidele în alte containere.

Procuraţi volumele strict necesar de pesticide.

43
 Păstraţi pesticidele în locuri bine protejate.

Nu păstraţi pesticidele înmpreună cu produsele alimentare.

44
 Nu consumaţi produse alimentare în apropierea pesticidelor.

Nu lăsaţi pesticidele şi ambalajele acestora la îndemîna copiilor sau în

locuri accesibile animalelor.

45
 Citiţi cu atenţie eticheta preparatului.

Întoarceţi ambalajele deşarte la distribuitori.

46
Nu utilizaţi containerel în care au
fost pesticide în alte scopuri.

47
 Nu înhumaţi ambalajele
în care au fost pesticide.

Nu ardeţi ambalajele
în care au fost pesticide.

48
 M ANAGEMENTUL PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR:
SECURITATEA PERSONALĂ ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
Oficiul Management Durabil POP activează pe lângă Ministerul Ecologiei şi Resurselor
Naturale din anul 2006, este o organizaţie necomercială care realizează şi coordonează proiecte în
domeniul managementului durabil al poluanţilor organici persistenţi şi altor substanţe chimice
periculoase, prevenirii poluării mediului şi protejării sănătăţii populaţiei contra impactului acestor
substanţe, implementării cerinţelor Convenţiei de la Stockholm cu privire la poluanţii organici
persistenţi şi ale altor acorduri internaţionale în domeniu la care Republica Moldova este parte.
Contacte: str. Cosmonauţilor 9, biroul 614A, mun. Chişinău, MD2005, Republica Moldova
Tel./fax: +(373 22) 226 254, e-mail: info@moldovapops.md, www.moldovapops.md

Centrul Regional de Mediu (REC Moldova) este o organizaţie independentă, necomercială,

apolitică, cu statut internaţional. REC Moldova a fost creat prin Hotărarea Guvernului Republicii
Moldova nr.1071 de la 22 octombrie 1998, pe baza acordului semnat la 15 iulie 1998 la Bruxelles, între
Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană. REC Moldova a fost instituit cu scopul de a acorda
asistenţă O.N.G., în efortul lor de a soluţiona problemele de mediu din Republica Moldova şi din
statele învecinate cu ea. Această asistenţă se acordă prin promovarea cooperării atât la nivel naţional,
cât şi regional, între O.N.G., instituţii guvernamentale, comunităţi locale, din sectorul privat şi dintre
MOLDOVA alte organizaţii preocupate de protecţia şi conservarea mediului înconjurător, precum şi prin
promovarea participării publicului la luarea de decizii privind problemele mediului.
Contacte: str. A.Mateevici 31, Chişinău, MD2009, Republica Moldova
Tel./fax: +(373 22) 238685, 233017, e-mail: info@rec.md , www.rec.md

Mişcarea Ecologistă din Moldova (MEM) este o organizaţie neguvernamentală, non-profit,

apolitică, creată pe principiul liberei asocieri a cetăţenilor Republicii Moldova şi a organizaţiilor
obşteşti. A fost înfiinţată la 15 noiembrie 1990, este înregistrată la Ministerul Justiţiei al R. M.
sub nr. 330 la 04 iulie 1991, re-înregistrată sub nr. 0321 la 16 februarie 1998. MEM are 10
organizaţii teritoriale şi 15 organizaţii afiliate, care activează pe întreg teritoriul R. Moldova. Este
membru al IUCN, PFN al Forumului de Mediu Dunărean.
Contacte: Str. S. Lazo, 13, MD-2004, mun. Chişinău, , Republica Moldova
Tel./fax.: (+373 22) 23-24-08. E-mail: ioana@mem.md www.mem.md