Pronumele relativ

Pronumele relativ are rolul de a face legătura între o propoziţie subordonată şi regenta ei,
stabilind astfel o relaţie de subordonare între două propoziţii:

Ex: Am cumpărat cartea/ care mi-ai recomandat-o./

Pronumele relative se clasifică astfel:

- Simple: care, cine, ce, cât etc.
- Compuse: cel ce, ceea.

Pronumele relative ce şi de(regionalism) sunt invariabile. Ce se referă la lucruri, iar care şi cine,
mai ales la fiinţe. Pronumele cât arată cantitatea.

Pronumele relative au aceleaşi forme ca şi pronumele interogative:

Cazul singular plural
masculin feminin masculin feminin
N-Ac. care, cine, cât care, cine, câtă care, câţi care, câte
G-D căruia, cui căreia, cui cărora, câtor cărora, câtor

Cazul singular Plural

masculin feminin masculin Feminin
N-Ac. Cel ce Cei ce Ceea ce Cele ce
G-D Celui ce Celor ce Celei ce Celor ce

Funcţii sintactice:

I. Cazul nominativ.
a) Subiect: Elevul 1/care învaţă2/ primeşte note bune.1/
b) Nume predicativ: Nu ştiu 1/ cine este el2/.
II. Cazul acuzativ.
a) Complement direct: Poezia1/ pe care am învăţat-o2/ era frumoasă.1/
b) Complement indirect: Examenul1/ de care iţi este frică 2 / a fost anulat.1/
c) Complement de agent: Elevul1/ de care ai fost lovit2/ era prietenul meu.1/
d) Complement circumstanţial de loc: Profesorul mi-a arătat1/ lângă cine să mă aşez.2/
III. Cazul genitiv.
a) Nume predicativ: Profesorul l-a întrebat1/ a cui este cartea.2/
b) Atribut pronominal genitival: Mama1/ al cărei copil s-a lovit2/ era îngrijorată.1/
c) Complement circumstanţial de loc: Ghiozdanul1/ în interiorul căruia am gasit
portofelul2/ era al lui Mădălin.1/
IV. Cazul dativ.
a) Complement indirect: Cartea o dăruiesc1/ cui vreau eu.2/