PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: COLEGIUL NAȚIONAL EUDOXIU HURMUZACHI, RĂDĂUȚI

DATA: 28 octombrie 2019

CLASA: a XI-a F

PROFESOR: MARIA EPATOV

ARIE CURRICULARĂ: Limbă și comunicare

DISCIPLINA: Limba și literatura română

TEMA: Structuri discursive - textul argumentativ

TIPUL LECȚIEI: consolidare și sistematizare de cunoștințe

COMPETENȚE GENERALE

1.Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în diverse situații de comunicare;

4.Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situații de comunicare.

COMPETENȚE SPECIFICE

1.3 Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog și dialog;

1.4 Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare;

4.1 Utilizareatehnicilorșistrategiilorargumentativeînsituații de comunicare diverse (scrisesauorale)

1
VALORI ȘI ATITUDINI

 Stimulareagândiriiautonome, reflexiveșicriticeînraportcudiveselemesajereceptate;
 Cultivareauneiatitudinipozitivefață de comunicare și a încrederiiînpropriileabilități de comunicare;
 Abordareaflexibilășitolerantă a opiniilorși a argumentelorcelorlați.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE: La sfârșituloreieleviitrebuie:

O1: săidentificestructuratextuluiargumentativ;

O2: săutilizezecorectconectoriiîntr-un textargumentativ;

O3: săidentifice, dintr-o serie de texte, textulargumentativ;

O4: săformuleze argumente șicontraargumente pe anumite teme;

O5: săredactezecorect un argument, valorificândinformațiiledintr-un textsuport.

RESURSE EDUCAȚIONALE

 Capacitățile de receptare ale elevilor;

 Timpul: 50 de minute

METODE ȘI PROCEDEE: conversația, conversațiaeuristică, explicația, exercițiul, ciorchinele, observațiademonstrația.

MIJLOACE DIDACTICE: textesuport,fișe de lucru, instrumente de scris, manual, telefon conectat la internet, tabla, caieteleelevilor.

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII ELEVILOR

 Activitatefrontală;

2
  Activitateindividuală;
 Activitate pe perechi.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC

 Programa școlară de limbașiliteratura română de clasa a XI-a;

 Goia, V. , Didacticalimbiișiliteraturiiromânepentrugimnaziușiliceu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002
 Pamfil, A., Didacticaliteraturii.Reorientări, București, Editura Art, 2016
 Parfene, C., Metodicastudieriilimbiișiliteraturiiromâneînșcoală, Ghidteoretico-aplicativ, Iași, EdituraPolirom, 1999
 Varga, G.M., Eseulargumentativîn 100 de modele și 250 de aplicații, București, EdituraDelfin, 2016

3
 SCENARIU DIDACTIC

EVENIM O CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

ENT B. FORME DE METODEE ȘI MIJLOAC
DIDACTI O ORGANIZ PROCEDEE E
C P. ARE DIDACTI
CE
1.Moment Se creeazăcondiții optime pentru buna desfășurare a Activitatefro
Organizato lecției ntală
ric
2 minute
2.Evocarea Se discută pe baza unui material. Activitatefro Observația Tabla Susținereaargumentată
8 minute Se anunțătitlulșiobiectivelelecției. ntală Conversația Caieteleele a unuipunct de vedere.
vilor

3.Realizare O1 Se împarte o fișăsintezăși se explică. (anexa 1) Activitatefro Observația Fișe de Identificareacorectă a

a sensului O2 Eleviisuntsolicitațisăanalizezestructuraunuitextargu ntală Conversațiaeur lucru structuriitextuluiargum
25 de O3 mentativ.(anexa 2) Activitate istică Instrumente entativ.
minute O4 Eleviisuntsolicitațisă exprime argumente individuală de scris
șicontraargumente pe anumite teme. (anexa3) Activitate pe Exercițiul Tabla Susținereaargumentată
Eleviisuntsolicitațisărezolve o fișă de perechi Demonstrația Caieteleele a unuipunct de vedere.
lucrucareconțineitemidupănouastructură a vilor
examenului de simulare. (anexa 4,anexa 5 – Instrumente
sarcinile de lucru) de scris
Se prezintărezultateleîntregii clase și se
completează o fișă de interevaluare. (anexa 6)

4
4. Reflecția O5 Elevii sunt solicitați să rescrie al doilea argument Activitate Exercițiul Caietele Autoevaluare
15 minute din textul-suport. individuală Conversația elevilor Notareatemeipentruaca
Se dă tema pentruacasă: Redactează un text de 150- să.
300 de cuvinte,
încaresăargumentezidacănotelesunt importante
pentrumotivareacunoașterii.

5
Anexa 1

FIȘĂ SINTEZĂ

„Să argumentezi (...) înseamnă să plasezi idei și cunoștințe într-un raport de interacțiune logică și de succesiune adecvată, astfel încât să conducă la
acceptarea sau la respingerea anumitor aserțiuni. Este una dintre cele mai complexe activități ale omului ca ființă vorbitoare. (...) Cu toții dorim să
fim în stare să dăm glas cu precizie gândului și emoțiilor noastre.”

(Vincenzo Lo Cascio, Gramatica argumentării. Strategii și structuri, București, Editura Meteora Press)

STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV

1. TEZA , IPOTEZA - ideea de argumentat

2. OPINIA - poziția față de teză/ipoteză
3. ARGUMENTAREA PROPRIU-ZISĂ – enunțarea a două sau mai multe argumente pro sau contra tezei enunțate și susținere lor cu:
exemple, citate, prezentarea unor întâmplări, opinii de autoritate, comparații care să scoată în evidență ideea susținută, citarea unor surse
de referință (filosofi, lingviști, istorici, critici literari, etc.).

ATENȚIE: dispunerea argumentelor în scris este marcată de paragrafe!

4. CONCLUZIA - rezumă demersul argumentativ, întărește ipoteza prin reluarea ei într-un mod nuanțat..

ATENȚIE: scopul este persuasiunea/convingerea.

Repere pentru redactarea textului de tip argumentativ:

 Citește cu atenție enunțul și conținutul acestuia!

 Utilizează mijloace lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri!
 Caută argumente convingătoare pentru a-ți susține opinia exprimată anterior!
 Utilizează corect conectorii!
 Nu te abate de la tema propusă!

6
  Formulează o concluzie pertinentă!
 Respectă normele limbii literare (registru stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de punctuație)!
 Respectă limitele de spațiu indicate!

TIPURI DE CONECTORI

1. Conectori de premisă: în primul rând, în al doilea rând, pe de o parte, pe de altă parte

2. Conectori de susținere: din acest motiv, din aceasta cauză, de asemenea, de exemplu, pentru că, deoarece, fiindcă
3. Conectori de concluzie: în concluzie, prin urmare, așadar, deci, ca atare, în consecință.

ELEMENTE CONECTOARE

1. succesiunea, continuitatea: în primul rând, în al doilea rând, pe de o parte

2. contrastul: dimpotrivă, dar, însă, ci, în contrast cu
3. comparația: la fel cu, tot așa, în comparație cu, prin analogie cu
4. probabilitatea: probabil, posibil, este cu putință, s-ar putea ca
5. certitudinea: cu siguranță, desigur, firește, fără nicio îndoială
6. concesia: deși, totuși, chiar dacă, cu toate acestea
7. concluzia: așadar, deci, prin urmare, în concluzie, la urma urmelor.

7
Anexa 2

FIȘĂ DE LUCRU

Citește cu atenție textul următor, apoi formulează răspunsuri la cerințele date:

Scrie un text de minimum 150 de cuvinte în care să argumentezi dacă evoluția istorică a unei țări poate sau nu fi prevăzută pe
baza unei analize a evenimentelor din trecut.

De-a lungul istoriei, în unele cazuri, oamenii au ignorat consecințele evenimentelor din trecut, fapt ce a dus la repetarea acelorași greșeli.
Oare printr-o analiză a ceea ce s-a întâmplat în trecut, putem anticipa evoluția istorică a unei societăți ?

Consider că analiza unor astfel de evenimente ajută la înțelegerea prezentului, oferind direcții spre care să se îndrepte societatea și chiar
posibilitatea de a anticipa cursul evenimentelor.

Pentru început, se poate lua în considerare faptul că realitățile trecutului au efecte asupra viitorului. Evoluția istorică funcționează pe
principiul cauzalității, orice eveniment politic, social și economic declanșează un altul, asemenea căderii pieselor de domino. Luând în considerare
analiza profesorului Bogdan Murgescu, publicată în volumul România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010), care afirma că
la finalul perioadei interbelice „România Mare era unul dintre statele cele mai slab dezvoltate economic și social la nivelul Europei”, putem
deduce faptul că situația nefastă a țării va avea repercusiuni asupra anilor următori. Astfel, nivelul redus de dezvoltare națională din perioada
postdecembristă (+1990) putea fi prezis prin analiza evenimentelor precedente, din care reieșea un decalaj semnificativ comparativ cu situația
statelor vestice; dacă în România venitul pe cap de locuitor era de 76 de dolari, în Germania era de 338, în Franța – 237, în Italia – 127, în Ungaria
111, în Polonia – 104, ceea ce ar putea explica decalajul actual, timpul scurs nefiind suficient pentru a recupera startul dezavantajos al țării noastre.
Din acest motiv, pentru analiștii politici sau economici sunt importante datele precedente, pentru a înțelege cum evoluează societatea.

Totodată, evenimentele istorice sunt drastic modelate de raporturile de putere prezente într-o societate. Dacă le studiem, putem anticipa
viitoare conflicte și crize economice. Un exemplu relevant în acest sens îl reprezintă scena internațională din perioada postbelică. Deși au existat
numeroase discrepanțe între state, doar în cazuri restrânse s-a recurs la conflicte armate. De ce ? Pentru că, dispunând de experiența anterioară a

8
două conflagrații mondiale distructive, liderii politici au încercat să înăbușească premisele declanșării unui nou război. În lipsa cunoașterii
evenimentelor anterioare, poate că securitatea globală ar fi fost periclitată din nou.

Concluzionând, este vitală cunoașterea istoriei unei societăți, pentru că doar prin observarea repetării unor tendințe sau acțiuni se pot
anticipa rezultatele viitoare asupra comunității respective. Nu trebuie negat factorul imprevizibilității, însă întotdeauna a fi pus în fața unor
probabilități este mai eficient decât a trăi în frica necunoscutului.

Cerințe:

1. Identifică părțile componente ale textului argumentativ.

2. Găsește conectorii specifici textului argumentativ.

9
Anexa 3

1. Formulează un argument și un contraargument pentru afirmațiile:

 Orgoliul este o calitate.

 Valoarea unui om constă în averea acumulată.
 „Orice se întâmplă în viață poate constitui un roman. ” (Mircea Eliade)
 „Iubirea nu poate avea loc între doi oameni cu formații sufletești foarte diferite.”(Ovid.S.Crohmălniceanu)

10
Anexa 4 - FIȘĂ DE INTEREVALUARE

Notați activitatea colegilor voștri prin calificative: Foarte bine (FB), Bine (B), Suficient (S), Insuficient (I), urmărind criteriile precizate în tabelul
de mai jos.

Exprimarea Criterii de evaluare CRITERII DE EVALUARE

scrisă/orală FB B S I

Exprimarea Organizarea ideilor în scris

scrisă
Respectarea temei

Abilități de argumentare

Utilizarea limbii literare

Respectarea claritatea
calităților
stilului proprietatea

corectitudinea

precizia

Exprimarea Corectitudinea exprimării

orală
Prezentarea fără ezitări

Exprimare clară, logică

Folosirea elementelor
nonverbale
Contactul vizual cu receptorii

11
12