Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. INTRODUCERE
Estimarea duratei de functionare in conditii de siguranta a unui echipament ce prezinta un oarecare grad de
risc, aflat sub incidenta ISCIR constituie o cerinta prevazuta de legislatia actuala. Pornind de la comunicatul
Inspectorul de Stat Sef al ISCIR din data de 24.04.2014 privind conținutul minim al programelor de investigații/
examinări cu caracter tehnic, prezenta lucrare isi propune de a prezenta una din posibilele metode de calcul ce
poate sta la baza unei estimari obiective duratei remanente de viata la un pod rulant. Aceasta metoda are la baza
un studiu privind rezistenta la oboseala ce este efectuat la echipamentul amintit dupa o analiza cu ajutorul
metodei elementului finit (MEF). Softul utilizat este dedicat SolidWorks Simulation Professional 2014.
2. NOTIUNI INTRODUCTIVE
Este binecunoscut faptul ca mecanismele de cedare a diverselor structuri metalice difera
fundamental in cazul celor ce sunt supuse unor solicitari variabile fata de cele solicitate static.
Aceasta a condus la eleaborarea unor teorii si concepte ce au la baza solicitarile variabile .
Fenomenul de scădere semnificativă a valorilor caracteristicilor de rezistenţă ale materialului
în raport cu cele corespunzătoare solicitărilor statice poartă denumirea de oboseala
materialului, iar caracteristicile mecanice respective – limite de oboseală sau rezistenţe la
oboseală.
Conform dictionarului explicativ al limbii romane, prin oboseala se intelege scăderea
rezistenței unui material sau a unei piese din cauza unei folosiri îndelungate sau a defectelor
de elaborare, de prelucrare etc. In practica inginerească fenomenele de oboseală apar ca
efecte ale unor solicitări ce se aplica structurii cu o anumita repetativitate, ce poarata
denumirea in literatura de specialitate de “ciclu de solicitare”. Prin urmare se poate afirma ca
oboseala reprezinta o acumulare a deteriorărilor, sau o cedare progresivă la fiecare variaţie a
solicitării. Pentru ca o stuctura sa cedeze prin oboseala trebuiesc satisfacute simultan o serie
de conditii printe cele mai importante faptul ca solicitarea trebuie sa fie variabila, sa produca
tensiuni de tractiune cel putin in una din secventele de variatie a solicitarii si deformatii
plastice cel putin la varfurile fisurilor. Comportarea la oboseală a unei structuri este
influenţată de o multitudine de factori, dintre care cei mai importanţi sunt: modul de variaţie a
solicitarii în timp, materialul si existenţa unor defecte ale acestuia, tehnologiile de fabricaţie,
dimensiunile, existenta unor concentratori de tensiuni, condiţiile de exploatare, producerea
unor suprasolicitări de scurtă durată etc.
După cum se poate intui, marea majoritate a echipamentelor si instlatiilor aflate sub
incidenta ISCIR sunt supuse la solicitări variabile. Pentru o structura la care sunt cunoscute
materialul si forma constructiva precum si valoarea si modul de variatie al sarcinii (ciclul de
solicitare), studiul la oboseală poate avea drept obiectiv:
- determinarea valorii coeficientului de siguranţă la durabilitate nelimitată, adică pentru
funcţionare sigură un interval de timp nedefinit sau o estimare a probabilităţii de cedarea
structurii, adică a funcţionării sigure a structurii un anumit interval de timp, cu o probabilitate
determinata;
- estimarea duratei de viaţă, a durabilităţii sau a intervalului de timp în care structura va
funcţiona sigur;
- determinarea rezistenţei la deteriorare controlată (fail-safe), adica în evaluarea prin calcul şi
supraveghere directă a siguranţei în funcţionare, la un moment dat, a unei structuri care are
un defect sau o discontinuitate cunoscut;
Această abordare a problemei siguranţei în exploatare a structurilor a dus la
introducerea conceptului de toleranţă la deteriorare, care poate fi definita ca proprietatea unei
structuri ce prezinta anumite discontinuitati, de a-şi păstra rolul funcţional, sigur, un interval
de timp prestabilit.
3. OBIECTUL STUDIULUI
Efectuarea acestui studiu presupune in prima faza realizarea unui model 3D la scara 1:1 a
podului rulant. Acesta se efectueaza cu ajutorul programului SolidWorks luand in
considerare, pentru grosimea materialelor din care este confectionat podul, valorile minime
masurate cu ajutorul ultrasunetelor (UTg), cu ocazia derularii programului de verificari.
Modelil este prezentat in Fig.1.
Materialul din care este confectionat grinda podului (conform carte tehnica - partea de
constructie) este:
pentru table grinda - otel OL 37 1K avand:
- rezistenta de curgere conform certificat calitate (σc) 282 MPa
- rezistenta de rupere conform certificat calitate (σc) 415 MPa
pentru profil T cale rulare grinda otel OL 52 2K avand:
- rezistenta de curgere conform certificat calitate (σc) 380 MPa
- rezistenta de rupere conform certificat calitate (σc) 550 MPa
Materialul folosit in simulare este 1.0044(S275 JR cf. DIN) (Fig.2):avand
- rezistenta de curgere conform certificat calitate (σc) 275 MPa
- rezistenta de rupere conform certificat calitate (σc) 410 Mpa
□ Se va lua in considerare un factor de oboseala de 0,75
□ Se va considera ca incarcare sarcina maxima amplasata la mijlocul deschiderii podului, la
care se adauga si greutatea proprie a echipamentului.
Podul este rezemat pe doua cai de rulare prin intermediul a doua grinzi de capat. Prinderea
grinzii principale a podului pe grinzile secundare este realizata prin sudura. In aceste conditii
se va considera grinda principala ca fiind incastrata pe suprafetele pe care este practicata
sudura (Fig.3). Grinda este prevazuta la partea inferioara cu 2 cai de rulare pe care se
deplaseaza caruciorul pe care este montat mecanismul de ridicare. Aceste cai de rulare sunt 2
profile T sudate, pentru care s-a luat in considerare tot valoarea minim masurata de catre
laboratorul de incercari nedistructive. Modul in care s-a efectuat incarcarea grinzii pe aceste
cai de rulare, la care s-a adaugat si masa proprie a podului, este prezentat in Fig.3. Prin
realizarea acestor etape se poate trece la discretizarea intregului model in elemente finite de
tip solid, adica crearea meshului. Fig.4 prezinta un detaliu al acestuia.