REVISTA PRESEI 09.10.

2018
Contents
Teodorovici: În România nu a fost problema banilor pe proiecte, ci modul în care anumite ministere
înţeleg să-i folosească ............................................................................................................................. 2
Ministerul Transporturilor organizează marţi şedinţa publică de dezbatere a ordinului care modifică
efectuarea transporturilor rutiere .......................................................................................................... 3
FMI şi -a revizuit la 4% estimările privind avansul economiei româneşti în 2018, din cauza moderării
stimulentelor........................................................................................................................................... 4
Dividendele distribuite în 2016 reprezintă egalul dividendelor cumulate în perioada 2008 - 2015
(analiză) ................................................................................................................................................... 5
Peste 60% dintre angajaţii români plănuiesc să-şi schimbe jobul în următorul an (studiu)................... 6
Dumitru (Pro Agro): Degeaba facem investiţii în dezvoltare rurală dacă satul românesc începe să se
depopuleze.............................................................................................................................................. 7
România a obţinut un angajament de la Bruxelles pentru alocarea unor fonduri către zonele afectate
de pesta porcină (ministru) ..................................................................................................................... 9
CCR dezbate sesizarea preşedintelui privind modificarea Legii Curţii de Conturi. Pronunţarea,
amânată în repetate rânduri................................................................................................................. 10
Comisia Europeană AVERTIZEAZĂ ţările estice că accesarea fondurilor UE va fi condiţionată de
situaţia justiţiei...................................................................................................................................... 12
Tăriceanu: Observaţiile din raportul Comisiei de la Veneţia nu ridică probleme de constituţionalitate
.............................................................................................................................................................. 13
Comisarul Creţu, acuzaţie gravă: Nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de
munca pe care o fac/ Tăriceanu îi dă dreptate: Sunt convins de sinceritate, proiectele nu sunt ca
vinul....................................................................................................................................................... 14
Radiografia unui referendum EŞUAT: De ce nu au mers oamenii în număr mare la vot ..................... 15
Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei: Economia merge, în general, bine, dar sunt câteva sectoare
problematice. Se mai impun unele ajustări ale cadrului legal din sectoarele RCA şi bancar ............... 15
Probleme URIAȘE pentru PSD! Pensionarii ies în stradă - Miting în fața Guvernului ........................... 16
Marele secret al remanierii / ANALIZĂ ................................................................................................. 17
NEAȘTEPTAT: Se schimbă vârsta de pensionare! Ce persoane sunt vizate .......................................... 18
Își iau salariile degeaba! Compania cu o armată de angajați care nu dă randament ........................... 19
Olguța Vasilescu a făcut marele anunț: Când se măresc salariile? Anumite persoane vor fi afectate.
Vezi dacă ești și tu pe listă .................................................................................................................... 19
Teodorovici: În România nu a fost problema banilor pe
proiecte, ci modul în care anumite ministere înţeleg să-i
folosească
Sursa: AGerpres

În România nu a fost problema banilor atunci când s-a vorbit de proiecte, ci modul în care anumite ministere
"înţeleg" să folosească aceşti bani, "fie că sunt din buget, bani europeni sau din alte surse de finanţare", a
declarat, luni, la Palatul Parlamentului, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

"Bani europeni există, au existat întotdeauna şi în România. Oricum, nu a fost problema banilor atunci când
s-a vorbit de proiecte, ci de modul în care anumite ministere înţeleg să şi folosească aceşti bani, fie că sunt
ei din buget, bani europeni sau din alte surse de finanţare", a precizat Teodorovici.

Potrivit acestuia, comisarul european Corina Creţu, care a avertizat că România pierde bani din lipsa
proiectelor, poate să aibă dreptate în situaţia în care se referă la "ce am putea să trimitem noi la Bruxelles
pentru a fi aprobat ca cerere de finanţare".

"Deci, nu e problema de finanţare, doamna comisar poate să aibă dreptate în situaţia în care se referă la ce
am putea să trimitem noi la Bruxelles pentru a fi aprobat ca şi cerere de finanţare. Aici, totuşi, trebuie făcută
o diferenţă şi sper ca în administraţia centrală şi locală să se înţeleagă faptul că nu trebuie legate cele două
chestiuni, şi anume cererea de finanţare către Bruxelles pe un proiect sau altul şi caietele de sarcini care
trebuie să fie ridicate în sistemul electronic de achiziţii publice şi să înceapă efectiv lucrările. Pentru că, din
păcate, astăzi mai sunt legate cele două momente şi eu am recomandat tot timpul că orice structură publică,
orice entitate contractantă să lanseze spre implementare un proiect, iar discuţia cu Bruxelles-ul pentru
decontare este o altă chestiune, desigur foarte importantă, pentru a nu rămâne acea activitate pe buget", a
susţinut Teodorovici.

Precizarea ministrului Teodorovici a fost făcută în contextul unei întrebări referitoare la comisarul european
Corina Creţu, care a criticat Guvernul pentru că preferă parteneriatele public private în detrimentul fondurilor
europene, bani care există, însă Executivul nu a depus proiecte pentru accesarea lor.

Ministrul Finanţelor a adăugat că "nu scrie absolut nicăieri" că nu se poate finanţa din bani europeni un
proiect care are un sistem de parteneriat public privat.

Întrebat dacă este un responsabil pentru nerealizarea unor proiecte de infrastructură pe bani europeni,
ministrul a spus că "cineva" are totuşi o vină.

"Noi, ca Minister de Finanţe, vom avea discuţii cu fiecare ministru în parte pentru a vedea exact ce cere
fiecare pentru portofoliul propriu, dacă se poate şi se va putea deconta acea cheltuială din bani europeni şi
dacă se face din bugetul de stat, atunci e o mare problemă (...). Nu poţi să ai o justificare, să ai şansa să cheltui
bani europeni şi să vii cu o solicitare de decontare din buget. Nu se justifică. Discuţia a pornit încă din vară,
de la prima rectificare. Au fost ministere care au înţeles şi au trimis către Bruxelles spre decontare anumite
facturi, vom vedea în zilele următoare care este situaţia generală pe ce a trimis fiecare la Bruxelles şi în
momentul în care vom discuta despre rectificare şi mai ales de bugetul lui 2019, ţinem cont de ce a trimis
fiecare. Pentru că, pe de o parte, să arăţi clar că reduci din cheltuieli nejustificate. Şi al doilea lucru, să vedem
clar că ce se va cheltui se poate cheltui în primul rând pe fonduri europene sau nu şi dacă nu, atunci acceptăm
din buget, dacă nu, nu se va accepta niciun fel de cheltuială din buget", a conchis Teodorovici.

Ministerul Transporturilor organizează marţi şedinţa publică

de dezbatere a ordinului care modifică efectuarea
transporturilor rutiere
Sursa: Agerpres

Ministerul Transporturilor organizează marţi şedinţa publică de dezbatere a proiectului de Ordin al

ministrului Transporturilor pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind aplicarea
prevederilor referitoare la organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere.

"La iniţiativa Ministerului Transporturilor, în conformitate cu prevederile din Legea nr. 52/2003 privind
transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, marţi, 9 octombrie 2018, ora 10:00, la sediul
din Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucureşti, în sala de conferinţe, va avea loc şedinţa publică de
dezbatere a proiectului de Ordin al ministrului transporturilor pentru modificarea şi completarea Normelor
metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi
a activităţilor conexe acestora stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere,
aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 980/2011, cu modificările şi
completările ulterioare", se spune într-un anunţ al MT, transmis AGERPRES.

Ordinea de zi a şedinţei cuprinde următoarele puncte: prezentarea proiectului de act normativ şi prezentarea
şi discutarea observaţiilor şi propunerilor referitoare la proiectul de act normativ.

La şedinţa publică pentru dezbaterea proiectului de act normativ au acces instituţiile publice, organizaţiile
civice, precum şi orice persoane interesate.

Documentele şedinţei de dezbatere publică pot fi consultate la anunţul aferent proiectului pe site-ul
ministerului.

Câteva zeci de transportatori, membri ai Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din

România (COTAR), au protestat, în ultimul timp, în faţa Ministerului Transportului, solicitând autorităţilor
eliminarea unui subpunct de pe ordinea de zi a Comisiei de Dialog Social care prevede modificări în
organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere.

"O astfel de modificare ar crea un prejudiciu grav populaţiei care beneficiază, în acest moment, de un
transport organizat, sigur şi prestabilit. De asemenea, cerem să se modifice Legea taximetriei, respectiv
scoaterea sintagmelor 'în mod repetat' şi 'în mod permanent', precum şi activitatea de 'rent a car' să treacă la
Ministerul Transporturilor, conform solicitărilor depuse în repetate rânduri. Dorim ca activitatea de 'rent a
car' să fie trecută în administraţia ARR (Autorităţii Rutiere Române, n.r.) pentru a exista o mai bună
coordonare şi funcţionare a acesteia, eliminând astfel orice posibilitate de activitate neautorizată", precizează
COTAR.

La rândul său, ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a afirmat, pe 26 septembrie, că ministerul pe care îl
conduce nu este dispus să elimine orice barieră din discuţiile cu transportatorii, dar este deschis dialogului şi
altor forme de dezbatere, însă piaţa transporturilor regulate interjudeţene de pasageri trebuie să fie deschisă
şi accesibilă oricui este autorizat să desfăşoare o astfel de activitate.

Întrebat cum intenţionează să procedeze pentru a soluţiona protestul transportatorilor, ministrul a răspuns:
"Suntem în dialog de mai mult de 45 de zile de când parcurgem dialogul instituţionalizat, suntem în dialog,
iar despre faptul că la 1 iulie 2019 intră în vigoare acest regulament se ştie de mai bine de 4 ani".

Reglementarea pieţei transporturilor regulate de pasageri pe curse interjudeţene se face prin ordin de ministru.

FMI şi -a revizuit la 4% estimările privind avansul economiei

româneşti în 2018, din cauza moderării stimulentelor
Sursa: AgerFondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit, în jos, estimările privind evoluţia
economiei româneşti, atât în acest an cât şi anul viitor, ca urmare a moderării stimulentelor care au
stat la baza creşterii robuste înregistrate în 2017, arată cel mai nou raport "World Economic
Outlook", publicat marţi de instituţia financiară internaţională.

Dacă în luna aprilie FMI estima că, în 2018, Malta şi România vor înregistra în acest an cea mai mare
creştere economică din Europa, de 5,7% şi, respectiv, 5,1%, în raportul publicat marţi, FMI şi-a
revizuit, în jos, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2018, cu 1,1
puncte procentuale mai puţin decât estima în primăvară, preconizând că în 2019 România urmează
să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în
aprilie.

"Economia României a înregistrat o creştere robustă de 6,9% în 2017 ca urmare a stimulentelor fiscale
şi a cererii externe solide. Creşterea ar urma să încetinească până la 4% în 2018 şi să continue să se
diminueze până la 3,4% în 2019, pe măsură ce stimulentele se vor modera", se arată în raportul
"World Economic Outlook" publicat marţi.

De altfel, Alejandro Hajdenberg, reprezentantul permanent al FMI în România, avertiza încă de la

începutul lunii septembrie că Fondul Monetar Internaţional ia în considerare modificarea prognozei
de creştere economică pentru România din acesta an de la 5,1% la 4-4,5%.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum în România în acest an, estimările instituţiei
financiare internaţionale au fost lăsate nemodificate, la o creştere medie anuală de 4,7%, dar au fost
revizuite în jos pentru 2019, când ritmul de creştere a preţurilor ar urma să se atenueze până la 2,7%,
faţă de un avans de 3,1% preconizat în primăvară. Comparativ, în 2017 România a înregistrat o
inflaţie medie anuală de 1,3%.

În schimb, FMI a revizuit uşor în jos estimările privind deficitul de cont curent înregistrat de România,
la 3,5% din PIB în 2018 (de la 3,7% din PIB cât estima în aprilie). Pentru anul viitor, instituţia
internaţională se aşteaptă ca deficitul de cont curent al României să se reducă până la 3,4% din PIB
(faţă de 3,7% din PIB cât preconiza anterior).

În ceea ce priveşte economia mondială, FMI şi-a revizuit, în jos, estimările de creştere până la 3,7% în
2018, cu 0,2 puncte procentuale sub estimările din luna aprilie.

"Revizuirea în jos reflectă surprizele care au afectat activitatea la începutul lui 2018 într-o serie de
mari economi avansate, efectele negative ale măsurilor comerciale aprobate sau implementate între
aprilie şi mijlocul lunii septembrie, precum şi perspective mai slabe pentru o serie de economii
emergente importante", subliniază FMI.
În cazul României, Comisia Naţională de Prognoză mizează pe o creştere a PIB de 6,1% în 2018,
urmată de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai, Comisia Europeană (CE) a
menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se
aşteaptă la un avans de 3,9%. pres

Dividendele distribuite în 2016 reprezintă egalul dividendelor

cumulate în perioada 2008 - 2015 (analiză)
Sursa: Agerpres

Dividendele distribuite în anul 2016 reprezintă egalul dividendelor cumulate în perioada 2008 - 2015 şi peste
30% comparativ cu profitul net consolidat în 2016, în timp ce anul 2017 înregistrează o dublare a dividendelor
comparativ cu anul anterior şi de două ori peste profitul cumulat în acelaşi an, potrivit unei analize realizată
de preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda.

Acesta a evaluat situaţiile financiare aferente tuturor companiilor active în România şi a analizat
decapitalizarea masivă a firmelor, în contextul distribuirii accelerate a dividendelor.

"Practic, în 2016, s-au plătit dividende egale cu nivelul consolidat din perioada 2008 - 2015, iar anul 2017
înregistrează o dublare a acestora. Gradul total de îndatorare a crescut la 75% la finalul anului 2017
(comparativ cu 65% în 2008), cel mai ridicat din Europa", afirmă Guda, pe blogul său.

Practic, aceasta determină o decapitalizare masivă a companiilor active în România, gradul de acoperire al
activelor prin capitalurile proprii scăzând de la 35% (anul 2008) la doar 25% (anul 2017), respectiv cel mai
scăzut din Europa.

Rata de distribuire a dividendelor raportată la profitul obţinut în ultimii doi ani (perioada 2016 - 2017) este
aproape 200%, spune Iancu Guda, adică la fiecare 1 leu profit se distribuie dividende de 2 lei, ceea ce nu
poate însemna decât două lucruri: fie o mare parte din profitul reportat şi nedistribuit este acum orientat către
dividende, făcând firmele mult mai dependente de accesul la finanţarea externă şi fluctuaţia costului de
capital, fie dinamica dividendelor declarate din ultimii doi ani reflectă evaziunea fiscală imensă din trecut, în
sensul că aceste dividende au fost plătite în trecut (avansuri nejustificate), dar acum sunt reglate în trezorerie
prin declararea fiscală, aspect favorizat, de nivelul foarte scăzut al impozitului pe dividend.

Potrivit acestuia, structura de capital a companiilor active în România este deficitară, în condiţiile în care
mediul de afaceri local înregistrează cel mai ridicat nivel al îndatorării din regiune. Mai mult decât atât,
evoluţia financiară din ultima perioadă indică o deteriorare a structurii de capital, în condiţiile accelerării
distribuirii dividendelor pe fondul avantajelor fiscale.

"Majoritatea firmelor active în România se orientează către finanţarea pe termen scurt, provenită cu
preponderenţă de la entităţi afiliate şi furnizori. Doar 20% dintre companiile locale, cu preponderenţă cele
care au peste 10 ani de activitate (durată medie de funcţiune a firmelor din România) sunt capitalizate prin
profituri superioare care sunt ulterior reinvestite în companie pentru finanţarea investiţiilor şi nevoii de fond
de rulment (creanţe, stocuri, furnizori). Desigur, în orice sector vom avea companii care distribuie dividende
 către acţionari, cât şi firme pentru care acţionarii contribuie în companie prin majorarea capitalului social
(scenariul A+B). La finalul anului, evoluţia capitalurilor proprii consolidate la nivel sectorial va fi
determinată de raportul de forţe între cele două scenarii (capitalizare prin majorare de capital social v.s.
decapitalizare prin distribuirea de dividende)", explică Iancu Guda.

Din analiză reiese faptul că orientarea companiilor în perioada 2008 - 2017 către distribuirea de dividende a
predominat în dauna capitalizării acestora prin majorarea capitalului social, fapt ce a determinat o distribuire
netă de dividende în fiecare an, ceea ce duce la scăderea gradului de capitalizare cuplat cu, evident, creşterea
gradului de îndatorare (orientat către creditul furnizor).

Mai mult decât atât, atrage atenţia Guda, legea care permite acţionarilor unei firme să retragă dividende cu
frecvenţă trimestrială a fost publicată în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare începând cu mijlocul lunii
iulie a acestui an.

"Deşi este dificil de aplicat (doar companiile auditate pot distribui dividende), cred că această măsură 'pune
gaz pe foc' şi accelerează decapitalizarea companiilor active în România, făcându-le mai vulnerabile în
următoarea recesiune. În esenţă, efectele unei asemenea legi cred că sunt negative, atât pentru statul român
(deoarece încurajează comportamentul oportunist de plombare a deficitului fiscal prin accelerarea
dividendelor de la companiile de stat, periclitând astfel competitivitatea acestora pe termen mediu - lung),
cât şi pentru mediul de afaceri (deoarece impulsionează decapitalizarea companiilor şi vulnerabilizarea
suplimentară a acestora în contextul creşterii dobânzilor)", avertizează specialistul.

Peste 60% dintre angajaţii români plănuiesc să-şi schimbe

jobul în următorul an (studiu)
Sursa: Agerpres

Peste 60% dintre angajaţii români plănuiesc să-şi schimbe jobul în următorul an, publicarea salariilor,
feedback-ul după interviuri şi durata proceselor de recrutare fiind principalele reproşuri pe care le primesc
angajatorii români, potrivit unui studiu remis luni AGERPRES.

Doar 3 din 10 angajatori oferă feedback în urma interviurilor de angajare, arată studiul de piaţă realizat de
eJobs. Mai mult decât atât, 70% dintre respondenţi au declarat că nu ar mai aplica niciodată, în viitor, pentru
un job deschis într-o companie cu care au o astfel de experienţă (au mers la interviuri în urma cărora nu au
primit niciun fel de răspuns).

Cu alte cuvinte, se reconfirmă faptul că feedback-ul este principala metodă de' retenţie' a candidaţilor şi că
ignorarea lui aduce deservicii majore reputaţiei de angajator.

Pe de altă parte, întrebaţi care sunt principalele criterii în funcţie de care îşi aleg angajatorul, 86% dintre
respondenţi au pus, în vârful clasamentului, salariul şi pachetul de beneficii. Aproape la fel de importantă
(84%) este reputaţia companiei, criteriu a cărui importanţă creşte de la an la an. Pentru 73% contează
programul de lucru, 72% menţionează flexibilitatea companiei, iar 16% menţionează, în premieră, părerile
actualilor angajaţi despre companie şi felul în care compania se preocupă de starea lor de bine la muncă.
'Dacă acestea sunt criterii generale care predefinesc alegerile candidaţilor, când vine vorba despre exemplul
practic al celei mai recente angajări, 73,4% dintre respondenţi spun că au fost convinşi să aplice sau să accepte
un job în compania pentru care lucrează în prezent de reputaţia pe care aceasta o are în piaţă. Pentru 66,4%
cel mai mult a contat primul interviu cu recrutorul, în timp de 53,4% au menţionat părerile foştilor şi actualilor
angajaţi, adică, tot o formă de reputaţie organizaţională', spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Întrebaţi ce apreciază cel mai mult la un proces de recrutare, 65% pun, pe primul loc, întrebările relevante în
cadrul interviurilor. Urmează feedback-ul rapid venit din partea recrutorilor şi detalierea anunţului de angajare.
32,4% dintre respondenţi apreciază atunci când salariul este specificat în anunţ, iar 30% se aşteaptă ca
recrutorul să poată răspunde la întrebări tehnice care ţin de fişa postului.

Subiectul transparentizării salariilor devine din ce în ce mai actual şi ne apropiem cu paşi repezi de atingerea
acestui prag. Acest lucru a fost confirmat, recent, de numărul impresionant de oameni care accesează zilnic
Paylab.ro, primul comparator de salarii din România. În doar trei luni, peste 50.000 de angajaţi au intrat pentru
a vedea cum se poziţionează pe piaţa salariilor.

O altă concluzie a studiului este legată de modul în care candidaţii îşi doresc să fie abordaţi de către angajatori.

'În 2018 şi, cu siguranţă, pentru încă mult timp de acum încolo, candidaţii şi angajaţii îşi doresc să vadă la
angajatori o abordare foarte umană şi personală, motiv pentru care atunci când fac orice fel de evaluare a
acestora primele aspecte pe care le menţionează sunt cele care ţin de criterii strict subiective. Spre exemplu,
întrebaţi care au fost motivele pentru care au plecat de la ultimul job, 52% au răspuns că nu erau fericiţi şi
motivaţi. 35,8% nu se simţeau apreciaţi, iar 31,3% erau nemulţumiţi de salariu. Asigurarea satisfacţiei
angajaţilor este, de altfel, şi principala recomandare pe care o au de făcut departamentului de HR, după cum
arată studiul', mai spune Bogdan Badea.

Semnalele de alarmă trase de angajaţi sunt cu atât mai importante pentru companii cu cât 63% dintre aceştia
au în plan să-şi schimbe locul de muncă în următoarele 12 luni şi doar 3% sunt decişi să rămână la actualul
job pentru o perioadă mai lungă de 3 ani. În faţa deciziei de a pleca din companie, doar managerul direct
(29,1%), colegii de echipă (20,9%) şi CEO-ul (20,6%) ar putea avea o influenţă asupra angajaţilor. Doar 4%
spun că ar putea fi întorşi din drum de managerul de HR.

Studiul a fost realizat în perioada august-septembrie 2018, pe un eşantion de 1.300 de respondenţi.

Dumitru (Pro Agro): Degeaba facem investiţii în dezvoltare

rurală dacă satul românesc începe să se depopuleze
Sursa: Agerpres

Termenul de zootehnizare a României este frumos, dar degeaba facem investiţii în dezvoltare rurală dacă
satul românesc începe să se depopuleze, a declarat, luni, în cadrul unui forum de specialitate, Emil Dumitru,
preşedintele Federaţiei Naţionale 'Pro Agro'.

"În momentul de faţă, chiar dacă plătim la timp subvenţiile, exportăm materie primă şi implicit exportăm
subvenţie. Termenul de zootehnizare a României este frumos, dar în continuare, pe primele cinci luni ale
anului 2018, avem import de carne şi produse procesate din carne de 380 de milioane de euro. Practic, la
sfârşit de an, o politică agricolă se judecă pe cifre financiare. Care este contribuţia agriculturii în PIB şi care
este balanţa comercială? În condiţiile în care o să fim al cincilea stat membru ca dimensiune pe agricultură
din Uniunea Europeană, o să avem un deficit de balanţă comercială de 1,3 miliarde de euro. Asta este cartea
de vizită a politicilor agrare sau agricole pe care România le-a făcut. Trebuie să înţelegem foarte clar că
degeaba facem investiţii în dezvoltare rurală, şcoli, drumuri comunale, dacă satul românesc începe să se
depopuleze. Avem cinci milioane de oameni care muncesc în alte ţări membre şi practic ne lipseşte forţa de
muncă activă şi cred eu că, după o analiză pe care chiar APIA mi-a dat-o anul trecut, este bine să o completăm
împreună, să vedem care este structura fermelor", a susţinut Dumitru.

În viziunea preşedintelui Federaţiei Naţionale "Pro Agro", fermierii mari au fost excluşi de la finanţarea
acordată proiectelor pe dezvoltare rurală "pentru că aşa a fost scris Programul Naţional de Dezvoltare
Rurală".

"Fermierii mari au fost excluşi de la acordarea proiectelor pe dezvoltare rurală, pentru că aşa a fost scris
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Şi fermierii mici au cu totul şi cu totul alte probleme. Care este
structura fermelor din România, la ora actuală? Avem 796.799 de fermieri care deţin 3,2 milioane de hectare.
Asta înseamnă o medie de 4 hectare pe fiecare fermier. Între 30 şi 60 de hectare există 15.692 de fermieri cu
o suprafaţă cultivată de 659.000 de hectare, deci o medie de 41 de hectare. De asemenea, între 60 şi 150 de
hectare, există 9.757 de fermieri cu o medie de 94 de hectare reprezentând 924.671 de hectare. Între 150 şi
250 de hectare, sunt 3.396 de fermieri cu o medie de 192 de hectare şi reprezintă 653.694 de hectare. În
ultimele două dimensiuni avem între 750 şi 1.500 de hectare sunt 1.029 de fermieri cu 1,044 milioane de
hectare şi o medie pe exploataţie de 15 hectare, respectiv pe dimensiunea 1.500 - 2.500 de hectare sunt 279
de fermieri care deţin 518.216 hectare, şi la peste 2.500 de hectare sunt 40 de fermieri, cu 697.000 de hectare,
cu o medie de 483 de hectare", a arătat Emil Dumitru.

Acesta a adăugat că viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună (PAC) depinde şi de negocierile post-
Brexit ce au loc la ora actuală.

"Nu trebuie să ne ferim de a face şi un scenariu negativ legat de viitorul bugetului pe Politica Agricolă
Comună. Deunăzi, m-am văzut cu domnul Michel Barnier (negociatorul şef al Uniunii Europene pentru
Brexit, n.r.) care nu era aşa de entuziasmat pe ce înseamnă negocierile post-Brexit, pentru că, de fapt, nu 10,2
milioane de miliarde de euro vor dispărea anual din bugetul Uniunii Europene, ci 14,8 miliarde de euro.
Acele scăderi de 5% şi 4% din bugetul pe Politica Agricolă Comună s-ar putea să fie mult mai mari. Trebuie
să discutăm foarte serios pe plafonare. Sigur, că dacă se va face, România oricât de mult s-ar opune, n-ar
putea să creeze o masă critică. Din păcate, România nu a avut o strategie de a-şi reprezenta interesele într-un
mod în care să poată să impună o masă critică de blocaj. În Grupul de la Vişegrad, România are doar statut
de observator, adică avem doar rolul de aplaudaci la ceea ce spun ceilalţi, şi spun asta fără să jignesc pe
nimeni", a subliniat şeful Pro Agro .

Dumitru a menţionat, totodată, că "Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene ar trebui să ne aducă
nişte mesaje pe care să le punem pe agenda publică europeană, inclusiv pe agricultură, dacă o să le avem.
"Regula la Preşedinţia rotativă este ca ţara care o deţine să fie jucător. Cred că Programul Naţional de
Dezvoltare Rurală 2020 - 2027 ar trebui să fie altfel gândit, pentru că nu o să fim competitivi. Cred că nu
trebuie să distrugem fermele mari, şi dacă vom avea plafonare să încercăm, prin PNDR, să le finanţăm
investiţii pentru creşterea valorii adăugate a materiilor prime", a declarat reprezentantul Pro Agro.

Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale 'Pro Agro', a participat, luni, la evenimentul organizat de
Ziarul Financiar, intitulat "Agricultura, sol fertil pentru dezvoltarea economică a României".
România a obţinut un angajament de la Bruxelles pentru
alocarea unor fonduri către zonele afectate de pesta porcină
(ministru)
Sursa: Agerpres

România a obţinut un angajament din partea Comisiei Europene pentru alocarea unor fonduri către zonele
afectate de Pesta Porcină Africană (PPA), a declarat, luni, Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, fără însă a face referire la sumele exacte.

"Am obţinut ceea ce trebuia, adică angajamentul comisarului Hogan faţă de România, faţă de situaţia
României şi ne-a dat posibilitatea să facem modificări în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru a
îndrepta sume către zonele acestea de interes, la ora actuală", a spus Daea.

Întrebat dacă are ceva să îşi reproşeze faţă de managementul situaţiei pestei porcine în România, Petre Daea
a afirmat că singurul reproş este legat de faptul că nu s-au găsit soluţiile tehnice pentru eradicarea acestui
virus, cu ajutorul unui vaccin sau medicament.

"Îmi reproşez că noi şi alte state nu putem să punem stavilă unei asemenea molime. Nu reuşim pentru că nu
am găsit soluţiile tehnice să avem un vaccin sau să avem un medicament ca să putem scoate din suferinţă
animalele. Din nefericire, nu am reuşit la această dată în cercetarea lumii să găsim soluţiile pe care le merităm
să le avem în condiţiile în care este un asemenea virus, iată, este împânzit în Europa şi nu numai. Fermierii
vor primi despăgubirile pe care trebuie să le primească. Acestea au şi fost date, cum este Carniprod, pentru
animalele care au fost sacrificate. Facem multe lucruri bune în zootehnie pe care o să vi le spun la timpul
potrivit. Zootehnizarea ţării este o prioritate pentru noi. Vreau să înţelegeţi că vorbiţi cu un agronom care are
o viaţă întreagă în acest domeniu", a spus Daea.

La jumătatea lunii septembrie, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, aflat
într-o vizită la Cluj, a menţionat că pesta porcină e o problemă pentru mai multe ţări europene şi că România
poate beneficia de ajutor suplimentar pentru supravegherea cazurilor apărute.

"Aceasta nu este doar o problemă strict românească, multe ţări se confruntă cu pesta porcină, dar identificarea
cazurilor a crescut în ultimele luni. Încercăm să vedem cum putem face mai mult în România, pentru a ne
asigura că este detectată boala şi cum putem limita răspândirea bolii. Trebuie să ne gândim la măsuri de
biosecuriate şi discutăm cu serviciile fito-sanitare pentru măsurile care ar ajuta la limitarea răspândirii bolii.
Am discutat cu premierul Dăncilă şi cu ministrul Agriculturii să vedem cum îi putem ajuta financiar pe micii
agricultori care cresc porci de carne în propria curte, pentru a trece peste această problemă", a subliniat
Hogan.

Autorităţile de la Bucureşti, prin intermediul ministrului Agriculturii, Petre Daea, au solicitat, la Bruxelles,
încă din luna iulie, sprijin financiar concret pentru fermierii români afectaţi de virusul pestei porcine africane
şi de măsurile radicale de intervenţie ce au trebuit luate.

"Am socotit necesar, stimaţi colegi, să vă informez şi să mă folosesc de această întâlnire şi să solicit în numele
ţării mele ajutor. De altfel, am transmis celor doi comisari, lui Phil (Phil Hogan, comisarul european pentru
Agricultură n.r) şi lui Vytenis (Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate şi siguranţă alimentară n.r),
o solicitare pentru un sprijin concret financiar, pentru a-i putea ajuta pe fermierii români greu încercaţi de
prezenţa acestui virus şi de măsurile radicale de intervenţie necesare a fi luate. România apelează astfel la
ajutorul financiar al UE, acordat în baza Regulamentului nr. 652 din 2014 şi Regulamentului nr. 1308 din
2013", susţinea oficialul român, în data de 17 iulie.

O altă întâlnire pe care ministrul Agriculturii a avut-o cu Phil Hogan pe tema virusului PPA a avut loc în
cursul săptămânii trecute.

Prezenţa virusului pestei porcine africane în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017,
în judeţul Satu-Mare.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a participat, luni, la evenimentul organizat de Ziarul Financiar, intitulat
"Agricultura, sol fertil pentru dezvoltarea economică a României".

CCR dezbate sesizarea preşedintelui privind modificarea Legii

Curţii de Conturi. Pronunţarea, amânată în repetate rânduri
Sursa: Mediafax

Judecătorii CCR vor discuta, marţi, sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Legea
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.
Şeful statului a apreciat că legea este neconstituţională în ansamblul ei.
Imaginea articolului CCR dezbate sesizarea preşedintelui privind modificarea Legii Curţii de Conturi.
Pronunţarea, amânată în repetate rânduri
CCR dezbate sesizarea preşedintelui privind modificarea Legii Curţii de Conturi
"Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi, obiecţie formulată Preşedintele României", se arată pe ordinea de zi a şedinţei
de marţi a Curţii Constituţionale, publicată pe site-ul instituţiei.

Pronunţarea Curţii asupra obiecţiei de neconstituţionalitate depuse de Iohannis privind modificarea Legii
Curţii de Conturi a fost amânat în mai multe rânduri.

Pe 30 iulie, şeful statului a formulat o sesizare la CCR asupra modificărilor făcute şi adoptate de Parlament
asupra Legii Curţii de Conturi, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale. Potrivit
sesizării de neconstituţionalitate, legea a fost adoptată cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile
stabilit pentru prima Cameră sesizată.

În opinia noastră, principiul bicameralismului a fost încălcat şi prin raportare la o altă perspectivă. Astfel,
principiul bicameralismului a fost încălcat prin adoptarea legii de către Camera decizională într-o formă
substanţial diferită faţă de forma Camerei de reflecţie, cu ignorarea criteriilor esenţiale consacrate prin
jurisprudenţa constituţională (...) Senatul – în calitate de Cameră decizională – a adoptat un număr de 77 de
amendamente, de natură să transforme în mod radical, prin aportul lor cantitativ şi calitativ, filosofia ce a stat
la baza iniţierii demersului legislativ şi a exclus, astfel, prima Cameră – cea de reflecţie – de la procesul de
legiferare”, se arată în sesizarea făcută de preşedintele Iohannis la CCR, informează Administraţia
Prezidenţială într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
Şeful statului a apreciat ca fiind neconstituţională şi introducerea în Legea Curţii de Conturi a unui nou alineat
care prevede că instituţia va desfăşura „activităţi de îndrumare şi consiliere metodologică menite să asigure
respectarea legii şi a procedurilor privind formarea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice”.

„În raport cu modificările realizate prin art. I pct. 35 din legea supusă controlului de constituţionalitate, care
vizează noul alin. (11) al art. 21, obligaţia de verificare ex-ante stabilită în sarcina Curţii de Conturi este una
reglementată în mod incomplet, fără stabilirea unor limite de exercitare. Mai mult, în privinţa noii atribuţii a
Curţii de Conturi nu se menţionează nici dacă aceasta se exercită din oficiu sau la cerere. O astfel de
reglementare incompletă conduce şi la dificultatea de a delimita atribuţiile de cele ale Ministerului Finanţelor
Publice care, potrivit art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999 „este autoritatea de coordonare şi reglementare a
controlului financiar preventiv pentru toate entităţile publice”, scrie în sesizarea trimisă de şeful statului.

În text este criticată şi introducerea obligaţiei pentru unităţile de parchet din cadrul Ministerului Public să
comunice Curţii de Conturi „stadiul de soluţionare al cauzelor penale care vizează entităţile auditate”.

„Dispoziţiile imperative introduse de textul criticat instituie o obligaţie în sarcina Ministerului Public de a
transmite o serie de informaţii Curţii de Conturi aflată în exercitarea atribuţiilor sale. Această nouă dispoziţie
reprezintă o încălcare a principiului potrivit căruia urmărirea penală este nepublică, conform art. 285 alin. (2)
din Codul de procedură penală, aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie. O atare obligaţie instituită
în sarcina Ministerului Public de a transmite informaţii despre stadiul de soluţionare a unei cauze penale unei
autorităţi administrative autonome aflate sub control parlamentar aduce atingere atât principiului separaţiei
puterilor în stat prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituţie, cât şi rolului Ministerului Public prevăzut de art.
131 din Constituţie, aşa cum acesta a fost dezvoltat pe cale jurisprudenţială”, conform sursei citate.

Cu privire la faptul că potrivit modificărilor aduse, reprezentanţii entităţilor auditate, care au acţionat pe baza
punctelor de vedere, documentelor emise sau aprobate de organele cu atribuţii de reglementare şi avizare, nu
răspund pentru consecinţele măsurilor administrative luate în urma recomandărilor cuprinse în rapoartele
întocmite de Autoritatea de Audit, sesizarea de neconstituţionalitate spune: „Sintagmele „nu răspund”/„nu
sunt răspunzători” sunt neclare, norma neprecizând care este tipul de răspundere înlăturată, ajungându-se la
interpretarea conform căreia un punct de vedere emis de o entitate cu atribuţii de reglementare sau avizare ar
putea înlătura chiar o răspundere penală a unui reprezentat al entităţii auditate, în condiţiile în care este posibil
ca entitatea care a emis punctul de vedere să fie chiar entitatea auditată”.

„În egală măsură, exonerarea de răspundere a reprezentanţilor entităţilor publice auditate pentru consecinţele
erorilor/abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine chiar rolului constituţional al
acestei autorităţi, consacrat de art. 140 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Curtea de Conturi exercită
controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi
ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se
soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate”, se mai arată în sesizarea trimisă CCR.

În ceea ce priveşte „suspendarea obligaţiei conducerii acestei entităţi de a implementa măsurile recomandate
pentru recuperarea prejudiciului până la data pronunţării unei hotărâri definitive şi irevocabile de către
instanţa de judecată competentă”, şeful statului a apreciat că noua soluţie va avea ca efect „o îngreunare a
recuperării prejudiciilor şi perpetuarea unor situaţii generatoare de prejudicii instituţiei”.

Şeful statului critică şi prevederea potrivit căreia „în situaţiile în care, în rapoartele de audit se constată
existenţa unor fapte pentru care există indicii temeinice că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale,
consilierul de conturi raportor propune plenului, odată cu aprobarea raportului de audit, aprobarea sesizării
organelor de urmărire penală. Sesizarea organelor în drept se efectuează de Preşedintele Curţii de Conturi”.

„În ceea ce priveşte acest aspect, prin raportare la misiunea Curţii de Conturi şi la activitatea de audit realizată
de această autoritate, noua abordare este de natură să slăbească în mod considerabil controlul asupra utilizării
fondurilor publice şi îngreunează recuperarea prejudiciilor constatate. Instituirea unui filtru suplimentar al
plenului Curţii de Conturi poate conduce la situaţia în care, fără stabilirea unor alte criterii suplimentare,
plenul Curţii de Conturi ar putea vota împotriva sesizării organelor de urmărire penală, chiar dacă s-au
constatat fapte pentru care există indicii temeinice că ar fi fost săvârşite cu încălcarea legii penale. Mai mult,
plenul Curţii de Conturi nu este un organ judiciar, neavând competenţa de a aprecia dacă unele date,
circumstanţe sau împrejurări constituie indicii temeinice că a fost săvârşită o infracţiune sau nu”, potrivit
textului obiecţiei de neconstituţionalitae.

Klaus Iohannis mai reclamă şi eliminarea din lege a suspendării de drept a membrilor Curţii de Conturi şi a
auditorilor publici externi din funcţiile deţinute „de la data trimiterii în judecată penală”.

„Modificarea realizată de către legiuitor este de natură a crea un privilegiu pentru membrii Curţii de Conturi
în raport cu celelalte categorii socio-profesionale, în condiţiile realizării unei egalizări sub aspectul
drepturilor (independenţă, inamovibilitate, introducerea pensiei de serviciu, a dreptului de actualizare a
acesteia „ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui consilier de conturi în activitate (...)”,
spor de şedinţă etc.). (...) Prin eliminarea obligativităţii suspendării din funcţie a membrilor Curţii de Conturi
şi a auditorilor publici externi la momentul trimiterii acestora în judecată se instituie un tratament privilegiat
pentru această categorie profesională, fără nici o justificare raţională, obiectivă şi rezonabilă”, conchide sursa
menţionată.

Comisia Europeană AVERTIZEAZĂ ţările estice că accesarea

fondurilor UE va fi condiţionată de situaţia justiţiei
Sursa: Mediafax

Guvernele ţărilor est-europene se vor confrunta cu presiuni din ce în ce mai mari privind accesarea fondurilor
comunitare dacă nu vor respecta independenţa justiţiei, avertizează vicepreşedintele Comisiei Europene
Maros Sefcovic, care este şi comisar european pentru Uniunea Energetică.
Imaginea articolului Comisia Europeană AVERTIZEAZĂ ţările estice că accesarea fondurilor UE va fi
condiţionată de situaţia justiţiei
Comisia Europeană avertizează ţările estice că accesarea fondurilor UE va fi condiţionată de situaţia justiţiei
Maros Sefcovic, un politician slovac care a anunţat candidatura în cadrul Alianţei Progresiste a Socialiştilor
şi Democraţilor (S&D) pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, a semnalat că prioritatea sa va fi
intensificarea dialogului instituţional cu ţări precum Ungaria şi Polonia, criticate de Uniunea Europeană din
cauza reformelor constituţionale. Vicepreşedintele CE atrage atenţia că statele care beneficiază de finanţare
UE, în principal cele est-europene, trebuie să se aştepte din partea ţărilor vestice la condiţii mai stricte în
materie de respectare a standardelor comunitare.
Maros Sefcovic a notat că există deja propuneri privind condiţionarea finanţării UE de respectarea normelor
statului de drept. "Dacă vrei să poţi cheltui banii contribuabililor europeni, atunci trebuie să existe garanţii
sută la sută că tranzacţiile sunt supravegheate adecvat - că există instanţe judiciare independente, auditori
independenţi şi un sistem judiciar independent care să verifice modul în care sunt cheltuiţi banii", a declarat
Maros Sefcovic pentru agenţia Reuters.
"Sunt sigur că mecanismele vor fi intensificate", a continuat Sefcovic, propunând ca finanţarea comunitară
să fie condiţionată de acceptarea jurisdicţiei noului Oficiu European al Procurorilor (EPPO).

"Ideea mea ar fi ca, dacă nu accepţi jurisdicţia procurorilor europeni, atunci trebuie să te pregăteşti să fii
monitorizat mai mult", a subliniat Sefcovic.

Comisia Europeană a elaborat propuneri pentru a se asigura că statele membre care beneficiază de fonduri
europene au sisteme judiciare independente, riscând amplificarea disputelor cu ţări precum Polonia şi
Ungaria. Mari contributori la bugetul UE, precum Germania, susţin introducerea unor condiţii mai dure
pentru beneficiarii de fonduri comunitare, precum Polonia, criticată de Bruxelles din cauza reformelor
judiciare şi a nerespectării cotelor obligatorii pentru redistribuirea refugiaţilor.

Tăriceanu: Observaţiile din raportul Comisiei de la Veneţia nu

ridică probleme de constituţionalitate
Sursa: Mediafax

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, la Parlament că niciuna din observaţiile
prevăzute în raportul preliminar al Comisiei de la Veneţia făcute la Legile Justiţiei nu se referă la probleme
de constituţionalitate.
Imaginea articolului Tăriceanu: Observaţiile din raportul Comisiei de la Veneţia nu ridică probleme de
constituţionalitate
Tăriceanu: Observaţiile din Comisiei de la Veneţia nu ridică probleme de constituţionalitate
„Cu domnul Tudorel ne-am întâlnit înainte. Ne-a făcut o infomală, care între timp nu a apărut nimic nou. Ne-
a făcut o informare succintă în legătură cu discuţiile de la Strasbourg cu membrii Comisiei de la Veneţia. Eu
am stat şi am recitit raportul preliminar. Am văzut observaţiile făcute de Comisia de la Veneţia şi pot să vă
spun următorul lucru. Niciuna din observaţiile din raportul preliminar nu se referă la probleme de
constituţionalitate. Ar fi fost puţin şi deplasat având în vedere că România a fost cred că prima ţară care a
apelat la avizul Comisiei de la Veneţia şi a întocmit proiectul de Constituţie din 1991.”, a spus Tăriceanu
întrebat fiind cum vede situaţia din justiţie după ce prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, i-a
transmis o scrisoare premierului în care îi cere lămuriri cu privire la modificarea codurilor penale.

Preşedintele Senatului a subliniat că observaţiile din avizul preliminar „sunt mai degrabă probleme de natură
tehnică sau de opţiuni politice”.

„Observaţiile din avizul preliminar nu ridică probleme de constituţionalitate. Ele ridică mai degrabă probleme
de natură tehnică sau de opţiuni politice de la o ţară sau alta. Vă dau un exemplu. Unul dintre punctele
invocate este procedura de numere şi revocare a procurorului general, a procurorului-şef. Şi spune că
modificarea reduce rolul preşedintelui în această procedură şi întăreşte rolul ministrului. După cum ştiţi rolul
ministrului prevăzut în Legile justiţiei este următorul - Ministrul propune, CSM avizează, iar preşedintele
poate refuza o singură dată”, a adăugat Tăriceanu.
Prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, i-a transmis, în data de 4 octombrie, o scrisoare premierului
Viorica Dăncilă, în care îi cere lămuriri cu privire la modificarea codurilor penale, un răspuns fiind aşteptat
până la începutul lunii noiembrie, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.

Într-un răspuns pentru agenţia MEDIAFAX, Comisia Europeană confirmă existenţa unor întrebări adresate
autorităţilor de la Bucureşti.

Comisarul Creţu, acuzaţie gravă: Nu mai accept insultele din

partea Guvernului României faţă de munca pe care o fac/
Tăriceanu îi dă dreptate: Sunt convins de sinceritate,
proiectele nu sunt ca vinul
Sursa: Mediafax

„Vreau să anunţ public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de munca pe care o
fac”, a declarat luni comisarul eurpean pentru dezvolare regională Corina Creţu, la o conferinţă de presă
privind viitoarele programe din cadrul politicii de coeziune.
Comisarul european spune că a făcut în cazul României eforturi extraordinare, în sensul că a fazat foarte
multe proiecte, în valoare de 3 miliarde de euro. „Practic am degrevat bugetul naţional de 3 miliarde de euro,
bani care ar fi fost pierduţi”, a spus Corina Creţu, care a subliniat că s-a ajuns astfel la o rată de absorbţie de
peste 90%.

„Pentru perioada 2014 – 2020 facem eforturi supraomeneşti să evităm dezangajările de fonduri. Avem pentru
acest an acest risc de pierdere, la începutul anului a fost de 800 de milioane de euro, dar lucrăm cu autorităţile
române pentru a minimiza aceste fonduri care sunt pe programul operaţional”, spune comisarul.

Corina Creţu a subliniat lipsa proiectelor „mature” de infrastructură. „Nu înţeleg această tensiune care s-a
creat între mine şi Guvern, spunând lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de
infrastructură, nu avem proiecte. Târgu Mureş-Iaşi este o prioritate a Comisiei Europene, avem nevoie de a
completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de
Europa Centală şi de Est”, a spus Corina Creţu.

Comisarul european s-a pronunţat din nou împotriva realizării autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi în parteneriat
public- privat, soluţie cu care „Comisia nu este confortablă, pentru că din punctul nostru de vedere, aceasta
înseamnă o deprioritizare a investiţiei”.

„La ora actuală mai avem sub analiză un singur proiect major, proiectul de metrou Otopeni – Gara de Nord.
Deci aşteptăm Craiova – Piteşti, Tîrgu Mureş - Iaşi, podul de la Brăila. Autorităţile au dat deadline-uri care
au fost depăşite cu mult”, a declarat Creţu, oferind drept exemplu proiectul de metrou Pipera - Berceni care
trebuia depus în decembrie 2017 dar nu este depus proiectul nici acum.

Tăriceanu: Proiectele cu finanţare UE nu sunt ca vinul, îl pui în cămară şi devin mai bune cu timpul
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, că proiectele cu finanţare europeană ”nu
sunt ca vinul, îl pui în cămară şi devin mai bune cu timpul”, după ce comisarul european Corina Creţu a
criticat lipsa proiectelor „mature” de infrastructură.

”Sunt convins este animată de foarte bune intenţii. Pe de altă parte, cred că ce spune are mai mult decât un
sâmbure de adevăr pentru că şi Corina Creţu şi Comisia Europeană au fondurile care sunt alocate pentru acest
exerciţiu financiar, dar într-adevăr proiectele trebuie să fie pregătite. Nu se pot da bani... <Vă dăm bani şi
faceţi ce vrei cu ei>... Nu, ei se dau pe proiecte”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

El a dat ca exemplu proiectul autostrăzii Piteşti-Sibiu, despre care se discută de foarte multă vreme încât ar
fi trebuit să ajungă la maturitate.

”Dacă mi-ar spune altcineva, poate aş avea o rezervă, dar dacă o spune Corina Creţu, chiar nu am nicio
rezervă. Sunt convins de sinceritate şi de buna ei intenţie. Proiectele acestea nu sunt ca vinul, îl pui în cămară
şi devin mai bune cu timpul. Nu, trebuie să lucrezi la ele, să le împingi, să le elaborezi”, a adăugat liderul
ALDE.

Radiografia unui referendum EŞUAT: De ce nu au mers

oamenii în număr mare la vot
Sursa: Agerpres

CFR Marfă estimează pierderi de 232,6 milioane lei în acest an, la venituri totale de 761,5 milioane lei,
potrivit unui proiect de Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pentru acest
an al companiei.
Astfel, potrivit notei de fundamentare, compania prevede ”pierderi în sumă de 232.626 mii lei, ca urmare a
nerealizării veniturilor totale aprobate pe anul 2018”.
Compania şi-a planificat cheltuieli cu investiţiile în sumă de 81 milioane lei.
Cheltuielile totale sunt bugetate la 994,1 milioane lei, din care cheltuielile cu personalul sunt de 323,55
milioane lei.
CFR Marfă are circa 6.100 de angajaţi. Câştigul mediu lunar determinat pe baza cheltuielilor de natură
salarială este de 4.245 lei pe salariat.
Societatea preconizează plăţi restante pentru finalul anului de 320 milioane lei şi are de încasat creanţe
restante de 344,5 milioane lei.

Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei: Economia merge, în general,

bine, dar sunt câteva sectoare problematice. Se mai impun
unele ajustări ale cadrului legal din sectoarele RCA şi bancar
Sursa: News.ro

Consiliul Concurenţei monitorizează atent sectorul materialelor de construcţii şi cel al gazelor naturale, unde
concurenţa este mai redusă, a declarat pentru News.ro preşedintele autorităţii, Bogdan Chiriţoiu, care a
subliniat că mai trebuie făcute unele ajustări ale legislaţiei din câteva domenii cum ar fi sectorul bancar şi
asigurările auto de răspundere civilă (RCA).
”Monitorizăm cele mai importante sectoare în economie, iar pe 15 noiembrie vom lansa cea de a zecea ediţie
a Raportului privind situaţia concurenţei în sectoare cheie ale economiei româneşti. Nu sunt evoluţii
spectaculoase faţă de anul trecut. Economia merge, în general, bine, dar sunt, însă, câteva sectoare unde
concurenţa este mai redusă, cum este cel al materialelor de construcţii. Şi astfel se explică şI de ce am fost
atât de retienţi în ceea ce priveşte extinderea producătorului de cărămizi Wienerberger. De asemenea, o
preocupare constantă o constituie domeniul profesiilor liberale, care este foarte reglementat. Sper că
angajamentele pe care şi le-a asumat Uniunea Naţională a Notarilor şi pe care le monitorizăm împreună cu
Ministerul Justiţiei, vor avea efecte pozitive, şi, ca urmare, vom reuşi să liberalizăm temporar câteva servicii
notariale cheie”, a declarat pentru News.ro Bogdan Chiriţoiu.

El precizează că mai sunt şi alte sectoare unde concurenţa funcţionează bine, iar această situaţie să se menţine
şi în continuare. Un exemplu este sectorul telecomunicaţiilor, unde concurenţa este intensă, iar preţurile sunt
atractive, consideră Chiriţoiu.

”Sunt sectoare unde ne dorim să vedem progrese şi un exemplu în acest sens este cel al serviciilor bancare.
Credem că prin implementarea noii directive europene privind serviciile de plăţi vor intra noi jucători pe
această piaţă, respectiv firmele de tehnologie, şi în felul acesta va creşte concurenţa şi, implicit, clienţii vor
beneficia de mai multe servicii şi mai ieftine. De asemenea, mai trebuie făcute unele ajustări ale legislaţiei
pentru asigurările auto de răspundere civilă - RCA. Deşi situaţia pe această piaţă s-a îmbunătăţit prin
implementarea noului pachet legislative din domeniu - ordonanţa în 2016, care a fost aprobată prin lege în
2017- Uniunea Europeană ne cere să facem o serie de modificări. În plus, nu a fost încă implementat tot ce
este prevăzut în lege, de exemplu nu a fost, încă, elaborat sistemul de punctaj pentru leziuni. Facem eforuri
ca toate prevederile legii să se pună în aplicare deoarece ar conduce la buna funcţionare a pieţei şi la o
standardizare a cuantumului despăgubirilor pe care le primesc victimele, astfel încât să nu existe inegalităţi,
iar costurile totale să fie ţinute mai bine sub control”, a precizat Chiriţoiu.

Preşedintele autorităţii de concurenţă spune de asemenea că este nevoie de unele îmbunătăţiri şi în domeniul
energiei.

”Spre exemplu, în sectorul gazelor există doi mari jucători, ceea ce nu e o structură optimă de piaţă. Cât timp
avem această structură, este nevoie de o intervenţie a reglementatorului. Ca urmare, este foarte important să
existe o colaborare între noi şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)”, a spus
Chiriţoiu.

Acesta spune că a fost o muncă anevoioasă ca autoritatea de concurenţă să ajungă ”să regleze” pieţele, dar
încă nu se poate declara total mulţumit.

”În economie mereu apar provocări, nu ai timp să te plictiseşti”, precizează Chiriţoiu.

Probleme URIAȘE pentru PSD! Pensionarii ies în stradă -

Miting în fața Guvernului
Sursa: stiripesurse
Dumitru Cojanu, președinte Federația Pensionarilor Unirea, a anunțat marți la Antena 3 că pensionarii vor
ieși mâine în stradă, nemulțumiți de legea pensiilor.

„(...) Începând cu 2021 punctul de pensie să fie egal cu 45% din salariul mediu brut. Repet, acest lucru a fost
prevăzut în programul de guvernare și votat de pensionari în 2016. Acest lucru nu se regăsește și în proiectul
de lege a pensiilor, ceea ce este o situație foarte grea, care se va repeta, în sensul că în lege se prevede să
acorde inflația, inflație care s-a dat și în 2010 timp de 10 ani, când pensionarii au intrat în sărăcie și nu au
avut bani pentru medicamente, pentru hrană și același lucru se va repeta în continuare și din 2021. Acest
lucru nu-l vom accepta. (...) De 4 luni de zile încercăm să obținem audiență la dna ministru a Muncii, să
ridicăm problemele de pensii, dar domniile lor ne-au spus să așteptăm până când se va dezbate această lege
a pensiilor și noi am intrat în dezbatere publică, fără să ia în considerare ...chiar s-au marginalizat pensionarii.
Ei au fost ingnorați și din această cauză am ajuns să ne cerem drepturile în stradă. Sperăm că ne va primi dna
prim-ministru joi, care este a doua zi după miting, și când se va lua în discuție legea pensiilor”, a spus Cojanu,
marți, la Antena3.

Marele secret al remanierii / ANALIZĂ

Sursa: stiripesurse.ro

Marele secret al remanierii / ANALIZĂ

Autor: Sorin Rosca Stanescu, jurnalist
Publicat: 04:30
umbra susta
Nu există niciun secret asupra faptului că o remaniere va avea loc. Este indispensabilă. Din mai multe puncte
de vedere. În schimb, există și un mare secret. Aflăm de existența lui din simpla observare a faptului că
momentul este amânat. Până când? Până când PSD se va pune în acord cu ALDE. Sau până când dezacordul
va conduce la ruptură. Și la o reconfigurare a majorității. Va fi deci o remaniere cu sau fără ALDE.

În 2019, România, în primul rând prin Guvernul ei, prin cei mai importanți miniștri, preia președinția rotativă
a Ununii Euripene. Rolul președintelui este mai mult simbolic. Admițând că am avea un președinte foarte
bun, cel mai bun din întreaga istorie, el tot nu poate suplini echipa guvernamentală, care va trebui să
negocieze cu toți omologii din statele membre UE, să găsească soluții comune la marile probleme din ce în
ce mai disputate pe care le are Uniunea Europeană iar, în final, să le impună în mod argumentat grupurilor
parlamentare. De aceea, este esențial pentru interesele directe ale României – și nu numai pentru imaginea
acestui stat – ca deținătoriii principalelor portofolii să fie persoane extrem de autorizate, de calificate, de
versatile, bune cunoscătoare ale practicilor de la nivelul UE.

Mai trebuie făcută remanierea și pentru a înviora activitatea Executivului. Sunt miniștri care nu au vrut sau
nu au reușit să se impună în instituțiile pe care le-au condus și care nu lasă în urma lor nicio realizare cât de
cât notabilă. Se știe cine sunt aceștia. Opinia publică i-a bifat deja. Acești miniștri trebuie să zboare din
Executiv.
În fine, și PSD are nevoie de o gură de aer. Un Executiv reșapat aduce un plus de încredere în cel mai mare
partid al României, zguduit însă de succesive crize interne.

Toate aceste raționamente prezentate mai sus, fără a sări în aer, trebui puse totuși sub semnul unei eventuale
reconfigurări a coaliției. Dezacordurile dintre PSD și ALDE au devenit din ce în ce mai numeroase, sunt
profunde și zgâlțâie din ce în ce mai mult coaliția aflată la guvernare. Și, atenție, coaliția care asigură până
una alta majoritatea în ambele Camere ale Parlamentului. Să facem o enumerare succintă a acestor teme de
controversă: 1). Nominalizarea sau nu a unui candidat unic la președinție încă din primul tur. Și, dacă da, din
ce partid provine. 2). Legea offshore, care fiind cea mai mare miză financiară din întreaga istorie a României
poate zgudui nu numai alianța la guvernare ci și munții Carpați și poate conduce la disoluția majorității. 3).
O ordonanță de urgență vizând amnistia și grațierea, dorită de unii și neagreată de alții. 4). Legea fondului
suveran de investiții, asupra căreia viziunile sunt total diferite. 5). Tema suspendării ori nesuspendării
președintelui Klaus Iohannis.

Obiectiv vorbind, coaliția se poate rupe. Pentru că ALDE nu este dispus să negocieze asupra punctelor de
mai sus, fie pentru a nu-și încălca principiile liberale, fie pentru că și-a luat în altă parte angajamente pe care
trebuie să le onoreze, fie pur și simplu din interese electorale și postelectorale. În paranteză fie spus, dacă
ALDE – firește, în anumite condiții – s-ar înscrie în frontul anti-PSD, această mișcare ar putea reconfigura
întreaga viață politică românească pentru moment și pentru viitorul apropiat.

La rândul său, PSD, dacă se va produce o ruptură cu ALDE, trebuie să fie pregătit pentru a plăti un preț
scump și a intra în alianță cu alți jucători politici pentru a-și menține majoritatea. Iar asta înseamnă în primul
și în primul rând oferirea în beneficiul acestora a unor poziții în Executiv și, în general, în întreaga
administrație publică, centrală și locală.

Din toate aceste motive, remanierea se amână. Se amână până când se clarifică într-un fel sau altul raporturile
din interiorul actualei coaliții aflate la guvernare. Marele secret ale remanierii este dacă se va face sau nu se
va face împreună cu ALDE.

NEAȘTEPTAT: Se schimbă vârsta de pensionare! Ce persoane

sunt vizate
Sursa: Capital

Veste bună pentru sute de români, se schimbă din nou vârsta de pensionare. Care sunt persoanele vizate?

O nouă iniţiativă legislativă propune reducerea stagiului de cotizare şi vârsta standard de pensionare cu 13
ani.

Astfel, comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor a adoptat o iniţiativă de modificare
a Legii Pensiilor prin care se reduce stagiul de cotizare pentru mai multe categorii de pensionari care au
muncit în condiţii speciale, precum şi vârsta standard de pensionare cu 13 ani.

"Pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani în activităţi în locuri de muncă
încadrate în condiţii speciale (aviaţia civilă, siderurgie, subteran, risc radiologic, unităţi de transport maritim
şi fluvial, foraj sonde de ţiţei şi gaze, etc) prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 263/2010, reducerea
vârstei standard de pensionare cu 13 ani şi raportarea pentru calculul pensiei la un stagiu de cotizare de 25
de ani", se arată într-un comunicat al Camerei Deputaţilor.

Mai mult, iniţiativa propune reducerea stagiului complet de cotizare de la 30 la 25 de ani pentru personalul
artistic care a realizat cel puţin 20 de ani în locurile de muncă respective.

De asemenea, de reducerea stagiului de cotizare la 25 de ani vor beneficia şi persoanele înscrise la pensie
după anul 2011, scrie B1.ro.

Își iau salariile degeaba! Compania cu o armată de angajați

care nu dă randament
Sursa: Capital

Agenţia Naţională de Administare Fiscală este unul dintre cei mai mari angajatori din România, dar când
vine vorba despre eficienţă, însă, lucrurile stau exact invers.
Deşi are o armată de angajaţi, FISC-ul din România dă foarte mic randament.

Astfel, un angajat al Fiscului român aduce statului DOAR 1,76 milioane euro anul. Suma este asemănătoare
cu performanţele angajaţilor Fiscului din Bulgaria.

Dacă un angajat al FISC-ului din România aduce la bugetul de stat 1,76 milioane de euro, unul de la structura
franceză aduce 10,3 milioane, iar unul de la cea britanică aduce 15 milioane de euro.

Sumele colectate de inspectorii ANAF de la noi sunt extrem de mici în comparaţie cu performanţele
instituţiilor similare din vestul Europei. De exemplu, un angajat al Fiscului din Austria aduce statului aproape
18 milioane de euro, iar unul din Spania colecteaza peste 15 milioane de euro.

Diferenţe extrem de mari sunt şi faţă de angajaţii Fiscului din Marea Britanie şi Franţa. În Hexagon,
inspectorii strâng anual 10.3 milioane de euro, în timp ce în Regatul Unit acestia aduna 15 milioane. Angajatii
serviciului fiscal al Statelor Unite al Americii bat însă recordul. Fiecare inspector aduce la bugetul de stat
55,6 de milioane de euro anual. Mai trebuie spus că ANAF-ul din ţara noastră cheltuieşte peste 10 mii de lei
pentru fiecare milion de lei colectati la buget.

Olguța Vasilescu a făcut marele anunț: Când se măresc

salariile? Anumite persoane vor fi afectate. Vezi dacă ești și tu
pe listă
Sursa: CApital

O mulțime de români vor fi afectați! Un proiect de hotărâre de Guvern, aflat în așteptare pentru a fi aprobat
și publicat în Monitorul Oficial vizează toate persoanele care obțin venituri nesalariale.
Este vorba despre creşterea salariului minim brut. Potrivit ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, acesta
urmează să crească de la 1 ianuarie 2019.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat că în Guvern se pregăteşte o Ordonanţă de Urgenţă prin
care salariul minim va creşte la 2050 de lei, de la 1 ianuarie 2019.

”Lucrăm la un OUG prin care să crească salariul minim la 2050 de lei, din ianuarie 2019. Am discutat cu
patronatele, pentru a avea un sistem extrem de clar. ”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu.

Deşi această veste îi va bucura pe mulţi români, alţii vor fi afectaţi. Este vorba de cei care obţin venituri
nesalariale. Această creştere va avea un puternic impact asupra contribuţiilor. Cei care obţin venituri
independente vor scoate mai mulţi bani din buzunar.

În acelaşi timp, va scădea numărul celor care sunt obligaţi să depună declaraţia unică, deoarece pragul de la
care apare obligaţia de a plăti contribuţii sociale este stabilit în funcţie de salariul minim brut. Cum salariul
va fi majorat, şi pragul va fi modificat şi va fi mai greu de atins de contribuabilii cu venituri independente,
scrie Bugetul.ro.