Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definitie - Manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv, de a naste,
modifica ori stinge un raport juridic concret - reprezinta actul juridic civil.
Intr-un prim sens, actul juridic civil - deasemneaza tocmai manifestarea de vointa cu intentia de a
produce efecte juridice civile - pentru acest sens se utilizeaza formula negotium juris - adica operatiune
juridica. d5s17sg
In al doilea sens - se desemneaza inscrisul constatator al manifestarii de vointa, adica suportul material.
Pentru acest al doilea sens, se foloseste formula de instrumentum probationis (adica inscrisul autentic
sau sub semnatura privata).
- bilaterale
- multilaterale a) Unilaterale
Este act juridic unilateral cel care rezulta dintr-o singura vointa - exemplu testamentul, acceptarea
succesiunii, renuntarea la o mostenire, oferta, promisiunea publica de recompensa.
Este bilateral - actul juridic civil care reprezinta vointa concordanta a doua parti. Exemplul tipic de act
civil bilateral este - contractul civil: vanzarea cumpararea, imprumutul, depozitul etc.
Este multilateral - actul juridic rezultat din acordul de vointa ce provine de la trei sau mai multe parti -
exemplu contractul civil de societate.
- Este cu titlu oneros acel act juridic civil in care, in schimbul folosului patrimonial procurat de o parte
celeilalte, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial. - Art.945 Codul civil “Contractul oneros este
acela in care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj (exemplu contractul de vanzare cumparare,
antrepriza, locatiunea etc).”
Este cu titlu gratuit este acel act juridic civil prin care se procura un folos patrimonial fara a se urmari
obtinerea altui folos patrimonial in schimb (exemplu donatia, comodatul, imprumutul fara dobanda,
mandatul gratuit).
Actele cu titlu oneros se subclasifica in
- act comutativ - la a carui incheiere partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor lor
(exemplu:contractul de vanzare cumparare, contractul de antepriza etc).
- act aleatoriu - la a carui incheiere partile nu cunosc intinderea obligatiilor, existind sansa unei pierderi
si a unui castig. (exemplu: contractul de renta viagera, contractul de vanzare cu clauza de intretinere).
- liberalitatii si
- acte dezinteresate
Este liberalitate acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul prin folosul
patrimonial procurat. Sunt liberalitati donatiile si legatele.
Este act dezinteresat acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura un avantaj patrimonial fara
a-si micsora patrimoniul. Sunt acte dezinteresate: mandatul gratuit, depozitul nerenumerat, comandatul
etc.
- constitutive
- translative
- declarative
Este constitutiv - actul juridic civil care da nastere la un drept subiectiv civil care n-a existat anterior.
exemplu: ipoteca conventionala, amanetul ori gajul).
Este translativ actul civil care are ca efect stramutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu in
alt patrimoniu (exemplu:donatia, vanzarea-cumpararea).
Este declarativ actul civil care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept subiectiv preexistent
(exemplu: partajul (imparteala este un asemenea act.)
O specie aparte de act declarativ este actul confirmativ - este acel act prin care o persoana renunta la
dreptul sau de a ataca cu actiunea in anulabilitate un act juridic civil, la a carui incheiere a fost incalcata
o dispozitie legala ce ocroteste un interes personal, individual.
Actul constitutiv si cel translativ isi produc efectele numai pentru viitor (ex nunc), pe cand actul
declaratiei isi produce efectele pentru trecut (ex tunc).
- administrare
- dispozitie
Este act de conservare - acel act juridic care are ca efect preintampinarea pierderii unui drept subiectiv
civil. Este avantajos pentru autorul sau deoarece, cu o cheltuiala mica, se salveaza un drept de o valoare
mai mare (Exemplu: intreruperea unei presciptii prin actiunea in justitie, somatia, inscrierea unei
ipoteci.).
Actul de administare - este acel act juridic prin care se realizeaza o normala punere in valoare a unui bun
ori a unui patrimoniu (exemplu inchirierea unui bun, culegerea fructelor, asigurarea unui bun etc.).
Actul de dispozitie este acel act juridic civil care are ca rezultat iesirea din patrimonoi a unui bun sau
drept ori grevarea unui bun cu o sarcina reala (ipoteca, gaj).
Este patrimonial actul juridic civil care are un continut evaluabil in bani, asemenea acte sunt cele care
privesc drepturile reale si de creanta (Exemplu: contractul de vinzare-cumparare, donatie, imrumut
etc.).
Este nepatrimonial - actul juridic civil care are un continut neevaluabil in bani. (Exemplu: conventia
parntilor unui copil din afara casatoriei, in sensul stabilirii numelui de familie al acestuia).
- solemne
- reale
Este consensual actul juridic civil care se incheie prin simpla manifestare de vointa. Actul consensual
reprezinta regula, din punctul de vedere al formei in care se incheie actele juridice civile.
Solemn este acel act juridic care trebuie sa imbrace o forma prescrisa de lege. Forma speciala, solemna
pentru un asemenea act este o conditie de valitate (de valabilitate) (Exemplu: donatia, ipoteca,
conventionala, testamentul).
Este real este actul juridic civil care se incheie in mod valabil daca manifestarea de vointa este insotita
de remiterea( predarea) bunului. Exemplu: (imprumutul, depozitul, darul manual).
Un act juridic consensual (ca regula) poate fi uneori solemn (vanzarea-cumpararea unui teren).
Actul intre vii - inter vinos - este actul juridic civil care-si produce efectele neconditionat de moartea
autorului ori autorilor. Majoritatea actelor civile sunt acte intre vii..
Actul pentru cauza de moarte - mortis cauza - este actul juridic care nu-si produce efectele decat la
moartea autorului - exemplutestamentul.
- conditie
Este act subiectiv - actul juridic civil al carui continut este determinat prin vointa autorului sau autorilor
lui. Majoritatea actelor civile intra in aceasta categorie.
Este act conditie - actul juridic la a carui incheiere partile isi exprima vointa doar in privinta nasterii
actului, continutul lui fiind predeterminat de norme de la care partile nu pot deroga (exemplucasatoria).
Este pur si simplu actul civil care nu cuprinde o modalitate (termen, conditie, sarcina). (Exemplu:
acceptarea ori renuntarea la mostenire).
Este afectat de modalitati - actul civil care cuprinde o modalitate (exemplu: contractul de asigurare,
donatia cu sarcini, vanzarea cumpararea cu clauza de intretinere - in care e prezent termenul).
- accesorii
Este principal - actul juridic civil care are o existenta de sine statatoare soarta sa nepretinzand de soarta
juridica a altui act juridic.
Este accesoriu - actul a carui soarta juridica depinde de soarta altui act juridic, principal. Exemplu: clauza
penala, fidejusiunea, gajul, ipoteca conventionala, arvuna).
Este cauzal - actul juridic a carui valabilitate implica analiza cauzei ori scopului (daca scopul este imoral
actul juridic este lovit de nulitate).
Este abstract (necauzal) actul juridic civil care este detasat de elementul cauza, valabilitatea sau
neimplicand analiza acestui element.
Sunt abstracte actele juridice constatate prin titlurile de valoare - inscrisuri care incorporeaza operatiuni
juridice (obligatiunea CEC).
Strict personal este actul juridic civil care nu poate fi facut decat personal fara a putea fi incheiat prin
reprezentare exemplu: testamentul.
Majoritatea actelor juridice civile este formata din actele ce pot fi incheiate personal, dar pot fi incheiate
si prin reprezentant (mandatar).
Normele care reglementeaza actul strict personal sunt de stricta interpretare si aplicare - deoarece
constitue exceptia.
Este numit - actul juridic civil care are o denumire stabilita de legea civila, precum si o reglementare
proprie. Majoritatea actelor juridice civile sunt tipice.
Este nenumit - actul juridic care nu are o denumire si o reglementare proprie (exemplucontractul de
vanzare cumparare cu clauza de intretinere.
14. Acte juridice civile cu executare dintr-o data (uno ictu) si cu executare succesiva
Cu executarea dintr-o data este actul juridic a carui executare presupune o singura prestatie din partea
debitorului. Se mai numeste si act cu executare instantanee (darul manual).
Cu executare succesiva este acel act a carui executare presupune mai multe prestatii esalonate in timp
(contractul de renta viagera, contractul de incheiere).
- neesentiale - intamplatoare, cele care pot fi prezente ori pot lipsi fara sa puna in discutie valabilitatea
actului.
Conditiile de font, esentiale ale actului juridic sunt prevazute in art.948 Cod civil, care dispune:
1) capacitatea de a contracta
3) un obiect determinat
4) o cauza licita.
Definitie : Capacitatea de a incheia actul juridic civil “reprezinta acea conditie de fond si esentiala care
consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin
incheierea actelor de drept civil.”.
- In legatura cu aceasta conditie de fond este de retinut - ca principiul sau regula este capacitatea de a
face actul juridic civil, exceptia fiind incapacitatea.
Acest principiu se desprinde din D.31/1954 art.6 alin.1 “Nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de
folosinta si nici lipsit in tot sau in parte, de capacitatea de exercitiu, decat in cazurile si in conditiile
stabilite de lege”.
Capacitatea este o stare de drept - de jure (asa cum o vede legea (Belein), iar discernamantul este o
stare de fapt.
Consimtamantul
Stim ca actul juridic civil este manifestarea de vointa cu intentia de a produce efecte juridice.
Sub aspect juridic, vointa este complexa, in structura sa intrand: consimtamantul si cauza sau scopul.
- subiectele de drept civil sunt libere sa incheie ori nu un act juridic; civil
Limitele principiului libertatii actelor juridice civile sunt: a) ordinea publica (norme care reglementeaza
ordinea economica, sociala si politica de stat) b) morala (bunele moravuri) c) normele imperative (de la
care nu se poate deroga).
- art.977 Codul civil “Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, nu
dupa sensul literal al termenului”.
- art.1175 : in materie de simulatie “Actul secret modifica un act public, nu poate avea putere decat intre
partile contractante si succesoriilor universali”.
Definitia consimtamantului
3. sa fie exteriorizat
Persoana fizica cu deplinatate capacitate cu exercitiu este prezumata ca are discernamant juridic
necesar pentru a incheia acte juridice civile.
Persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul sub 14 ani su cel pus sub interdictie judecatoreasca,
este prezumata a nu avea discernamant.
Pentru persoana juridica nu se pune probleme deoarece reprezentantul ei este, o persoana fizica cu
deplina capacitate de exercitiu.
In afara de incapacitatile legale - cazuri in care legea prezuma persoana ca lipsita de discernamant exista
si cazuri de incapacitati naturale - in care se gasesc persoane capabile dupa lege, in drept capabile cu
discernamant), iar in fapt persoana lipsita temporar de discernamant, exemplu: betie, hipnoza,
somnambulism, manie puternica.
- cand s-a facut sub conditie pur potestativa “din partea celui care se obliga” “ma oblig daca vreau”;
- cand manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mintala (exemplu: actul fictiv in caz de simulatie.
Manifestarea de vointa poate fi exteriorizata intr-o forma expresa sau tacita (implicata) (acceptarii
mostenirii art.689 Codul civil).
Modalitatile de exteriorizare a consimtamantului sunt : in scris, verbal prin gesturi ori fapte concludente,
neechivoce.
In principiu in dreptul civil tacerea nu valoreaza consimtamant exteriorizat. Prin exceptie, tacerea
valoreaza consimtamant:
2. cand, prin vointa expresa a partilor, se atribuie o anumita semnificatie juridica tacerii
a) Eroarea
Defini\ie : Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic civil
Clasificare
1. - eroarea obstacol (distructiva de vointa) este cea mai grava forma a erorii - fiind si ea de doua feluri:
2. - asupra naturii actului juridic (o parte crede ca incheie un anumit act juridic, iar cealalta parte, are
gresita credinta ca incheie alt act juridic) ;
- asupra identitatii obiectului -; (o parte crede ca trateaza cu privire la un anumit bun pe cand cealalta
parte are in vedere alt bun) .
4. - eroarea indiferenta - este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante care nu
afecteaza valabilitatea actului.
In cazul erorii obstacol - sanctiunea ce intervine este nulitatea absoluta pentru ca nu s-a format acordul
de vointa.
In cazul erorii viciu de consimtamant (in ambele forme) - sanctiunea este nulitate relativa.
Pentru cazul de eroare indiferenta - sanctiunea este diminuarea valorica a prestatiei, fara nici o
consecinta juridica.
- eroare de fapt - este valoarea de o reprezentare falsa a unei situatii faptice la incheierea actului juridic
(obiectul actului, valoarea etc);
- eroarea de drept - pentru care se formuleaza opinia atat a neadmiterii cat si a admiterii acesteia ca
viciu de consimtamant. Eroarea de drept este reprezentarea falsa a existentei ori consimtamantului unei
norme de drept civil.
2. in cazul actelor bilaterale, cu titlu oneros, este necesar ca si contractantul sa fi stiut sau sa fi trebuit sa
stie ca elementul asupra caruia cade falsa reprezentare a realitatii este determinant.
- Def. - Este viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persone, prin mijloace
viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic
Dupa consecintele pe care le are, ori nu, asupra valabilitatii actului juridic, distingem:
- dolul principal - care este dolul ce cade asupra unor elemente importante la incheierea actului si care
atrage anularea actului
- dolul incident (sau secundar), cade asupra unor imprejurari nedeterminante pentru incheierea actului
juridic, si care nu atrage nevalabilitatea actului.
Elementele dolului
1. un element material, obiectiv - ce consta in utilizarea de mijloace viclene pentru a induce in eroare,
siretenii, manopere dolosive)
Conditii
De retinut, insa, ca aria elementelor determinante, pentru dol, este mai intinsa decat la eroare unde
trebuie sa fie vorba ori de calitatile substantiale ale obiectului ori de “calitatile persoanei” contractante.
1. dolul sa provina de la un tert, iar cocontractantul are cunostinta de aceasta imprejurare (un fel de
complicitate la dol)
Potrivit art.960 al.2 Codul civil “Dolul nu se presupune” ceea ce inseamna ca persoana care-l invoca
trebuie sa-l dovedeasca.
Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba inclusiv martori sau prezumtii
simple.
3.Violenta
Este un viciu de consimtamant ce consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce o
temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Violenta este reglementata in Codul civil prin articolele 955, 956, 957, 958.
Clasificare
- violenta fizica - vis - cand amenintarea priveste integritatea fizica sau bunurile persoanei;
- violenta morala - metus - cand amenintarea se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele persoanei.
- amenintarea legitima, justa, care nu este viciu de consimtamant (creditorul il ameninta pe debitor cu
darea in judecata in cazul in care nu-si indeplineste indatorirea pe care o are).
- amenintarea nelegitima, injusta, cu un rau -; care are semnificatia juridica a viciului de consimtamant.
Elementele violentei
Conditiile violentei
Leziunea
Def. Leziunea este acel viciu de consimtamant care consta in dispropor\ia vadita de valoare intre doua
prestatii. Codul civil reglementeaza in numeroase dispozitii leziunea: art.951, 1157, 1158, 1160, 1162,
1163, 1164, 1165.
- unul subiectiv - constand in profitarea de stare de nevoie in care se gaseste cealalta parte.
- conceptia obiectiva - leziunea are un singur element - paguba egala cu dispropor\ia de valoare intre
contraprestatii.
Conditiile leziunii
Domeniu de aplicare
Leziunea este un domeniu de aplicare mai restrans atat din punctul de vedere al persoanelor care o pot
invoca drept cauza de anulare, cat si din punctul de vedere al actelor susceptibile de anulare pentru
leziune.
Leziunea priveste minorii intre 14 si 18 ani - adica minorii cu capacitate de exercitiu restransa.
In legatura cu al doilea aspect, sunt anulate pentru leziune numai actele juridice civile care, in acelasi
timp:
- au fost incheiate de minorul intre 14 si 18 ani, singur, fara incuviintarea ocrotitorului legal
- sunt comutative.
Definitie - Prin obiect al actului juridic se intelege conduita partilor stabilita prin acel act juridic civil,
respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt tinute art.962 Codul
civil face referire doar la conventii “Obiectul conventiiloer este acela la care partile sau numai una din
parti se obliga”.
Iar ca obiect derivat al actului juridic consideram, obiectele, lucrurile, bunurile. Cu privire la acest inteles
art.963 dispune “Numai lucrurile ce sunt in comert pot fi obiectul unui contract”.
Cand conduita partilor priveste “lucrurile” ori “bunurile” , acestea sunt privite ca “obiect derivat” al
actului juridic civil. Dupa cum vom arata unele “conditii de modalitate” ale obiectului actului juridic civil
se refera tocmai la “bunuri” .
Conditii de valabilitate
- Conditii generale:
- sa existe;
- sa fie posibil;
- daca bunul a existat, dar nu mai exista la data incheierii actului juridic, conditia nu mai este andeplinit`;
- un bun viitor poate forma obiect valabil al actului juridic civil, cu o exceptie - cea a succesiunilor
viitoare (nedeschise anc`).
2. Obiectul trebuie sa fie in circuitul civil, este prevazuta expres de art.963 Codul civil si reluata de
art.1310 Codul civil.
- in sens restrans “circuitul civil” se reduce la actele si faptele juridice succeptibile sa conduca la
instrainarea sau dobandirea valabila a unui avut sau bun.
3. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie determinat ori determinabil (conditie prevazuta de art.948
pct.3 cat si de art.964 Codul civil).
- Cand obiectul consta in res certa (bun individual determinat), conditia este indeplinita prin ipoteza;
- Cand obiectul consta in res genera (bun de gen), conditia este indeplinita numai prin stabilirea unor
criterii de determinare a cantitatii, calitatii, care se vor folosi la momentul executarii actului.
Este o conditie impusa de regula de drept potrivit careia nimeni nu poate fi obligat la imposibil.
Imposibilitatea trebuie apreciata dinamic, in functie de progresul tehnico-stiintific (pentru ca, ceea ce nu
este posibil azi, poate fi posibil maine).
Aceasta conditie cere ca actiunea ori inactiunea partilor actului juridic civil sa fie in concordanta cu legea
si morala.
- in contractele aleatorii - o cauza imediata este riscul consta in motivul determinant al incheierii unui
act juridic civil.
CAUZA
Conditiile de valabilitate a cauzei actului juridic civil a) sa existe b) sa fie reala c) sa fie licita si morala
a) Sa existe : Aceasta conditie a cauzei actului juridic civil - este consacrata expres, in art.966 Codul civil
“Obligatia fara cauza....nu poate avea nici un efect”.
Cand lipsa cauzei se datoreaza lipsei de discernamant, ambele elemente ale cauzei - scopul mediat su
scopul imediat -; lipsesc; iar lipsa cauzei va atrage nulitatea relativa a actului juridic civil.
- lipsei intentiei de a gratifica in contr. cu titlu gratuit). sanctiunea aplicabila este aceea a nulitatii
absolute. b) Sa fie reala prevazuta in art.966 Codul civil “Obligatia....fondata pe o cauza falsa...nu poate
avea nici un efect”. Cauza este falsa cand exista eroare asupra motivului determinant care este tocmai
scopul mediat.
Falsitatea cauzei atrage nulitatea relativa a actului juridic civil. c) Sa fie licita si morala prevazuta expres
in acelasi art.966 Codul civil :“Obligatia nelicita, nu poate avea nici un efect”.
Art.968 Codul civil prevede “Cauza este nelicita cand este prohibita de lege, cand este contrarie bunelor
moravuri si ordinii publice”.
Proba cauzei
Cauza este prezumata pina la dovada contrarie art.967 Codul civil prevede. “Conventia este valabila , cu
toate ca, cauza nu este expresa”.
- prezumtia de existenta a cauzei; cauza nu trebuie dovedita (ea este prezumata de lege).
Prin urmare, cine invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei actului juridic, acela trebuie sa dovedeasca
aceasta.
Definitie. Prin forma actului juridic civil, se intelege acea conditie care consta in modalitatea de
exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil
concret.
In doctrina expresia “forma actului juridic civil” este folosita in sens restrans si in sens larg si anume:
- in sens restrans - prin forma actului juridic civil se desemneaza tocmai modalitatea de exteriorizare a
vointei juridice
Principiul consensualismului
Acest principiu poate fi definit si in sensul ca este regula de drept potrivit careia, pentru a produce
efecte juridice, manifestarea de vointa nu trebuie sa imbrace o forma speciala.
Acest principiu nu este consacrat expres, cu caracter general, de catre Codul civil.
- forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil - nerespectarea ei aterage nulitatea actului;
- forma ceruta pentru probarea actului juridic civil - nerespectarea ei atrage imposibilitatea dovedirii cu
alt mijloc de proba;
- este un element constitutiv, esential al actului juridic - care atrage nulitatea absoluta in caz de
nerespectare;
- este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa - deoarece aceasta forma presupune manifestarea
expusa de vointa;
- este exclusiva - adica pentru un anumit act juridic civil solemn trebuie indeplinita o anumita forma, cea
autentica (exceptie face testamentara)
- actul care determina ineficienta unui act solemn trebuie, in principiu sa imbrace si el forma speciala
solemna.
- testamentul;
Aceasta forma reprezinta acea cerinta care consta in intocmirea unui inscris care sa probeze actul juridic
civil.
Sanctiunea nerespectarii acestei formalitati cerute de art.1180 Codul civil este aceea ca inscrisul este
lipsit de putere probatorie, ceea ce nu afecteaza conventia ca act juridic.
- art. 1191 alin.1 Codul civil : “” Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste suma
de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decat prin act autentic, sau prin act sub
semnatura privata;
- tranzactia (art.1705);
Aceasta forma inseamna acele formalitati care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic
opozibil si persoanelor care n-au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor
lor.
Prin nerespectarea acestei cerinte de forma - sanctiunea consta in inopozabilitatea actului juridic.
Inseamna ca, actul juridic produce efecte intre parti, dar este ineficace fata de terti.
Aplicatii
- darea de data certa inscrisului sub semnatura privata (art.1182 Codul civil);
- termenul;
- conditia;
- sarcina.
Termenul
Termenul - dies - este un eveniment, viitor si sigur ca realizare, pana la care este amanata fie inceperea,
fie incetarea exercitiului drepturilor subiective si executarii obligatiilor civile.
Regulile generale privind termenul, se gasesc in Codul civil, art.1022-1025. Regulile speciale privind
aceasta modalitate se gasesc fie in Codul civil, fie in alte acte normative - izvoare de drept civil.
Clasificare si efecte
- suspensiv, si
- extinctiv.
Termenul suspensiv - amana inceputul exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei corelative,
pana la indeplinirea lui.
Termenul extinctiv - amana stingerea exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei corelative,
pana la implinirea lui.
- termen in favoarea creditorului (in cazul contractului de depozit, in care termenu este in favoarea
deponentului ca regula;
- termen in favoarea atat a debitorului, cat si a creditorului (exemplu termenul dintr-un contract de
asigurare).
Importanta acestei clasificari consta in faptul ca - numai cel ce are de partea sa, beneficiul termenului
poate renunta la acest beneficiu.
- termen voluntar sau conventional (in aceasta categorie intra majoritatea termenelor), si este stabilit de
parti prin actul juridic;
- termen cert, a carui implinire este cunoscuta (iti imprumut 100.000 lei pana la 1 iunie 2001);
- termen incert , a carui implinire nu este cunoscuta ca data calendaristica (dar se va amplini data mortii
creditorului intr-un contract de vanzare cu clauza de intretinere).
De retinut este faptul ca: termenul afecteaza numai executarea actului nu si existenta sa.
- dreptului subiectiv si
- obligatiei corelative.
Exemplu: implinirea termenului inchirierii marcheaza incetarea dreptului de a folosi bunul ce-i formeaza
obiectul si ancetarea obligatiei de a asigura linistita folosinta.
Conditia - este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta (nasterea ori
desfiintarea) actului juridic civil.
- nesigur
- sigur
Regulile generale privind conditia sunt stabilite in Codul civil : “Despre obligatiile conditionale”
(Sectiunea I-a Cap.VI din Titlul III - “Despre contracte si conventii.”
Clasificare si efecte
Este suspensiva acea conditie de a carei indeplinire depinde nasterea actului juridic (art.1017 Codul civil
prevede : “de care depinde perfectarea actului”).
“Iti vand, daca ma mut cu domiciliul si serviciul pana la inceputul anului viitor, in Ploiesti”.
Este rezolutorie acea conditie de a carei indeplinire depinde desfiintarea actului juridic civil. Exemplu -
Prezentul contract se desface daca “vanzatorului i se naste un copil in doi ani de la incheierea
contractului”.
- cauzala;
- mixta;
- potestativa.
Este cauzala acea conditie a carei realizare depinde de hazard, de intamplare, independenta de vointa
partilor.
- daca depinde de vointa debitorului, conditia este nula (iti vand daca vreau).
2. potestativa simpla, a carei realizare depinde de vointa unei parti si de un fapt exterior sau de vointa
unei persoane nedeterminata.
- pozitiva;
- negativa.
Efecte
- conditia afecteaza insasi existenta actului - adica nasterea ori desfiintarea lui (spre deosebire de
termen care afecteaza numai executarea);
- de a face
- de a nu face
Reglementare - Codul civil nu contine o reglementare generala a sarcinii, asa cum exista pentru termen
si conditie.
Codul cuprinde numai aplicatii ale acestei modalitati, in materia donatiei si in cea a legatului.
Clasificare
- in favoarea dispunatorului;
- in favoarea gratificatului;
Efecte
Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic civil in caz de neexecutare a ei, ci numai eficacitatea
acestuia.
Neexecutarea sarcinii atrage, in principal, sactiunea revocarii (mai precis rezolutiunii) actului juridic cu
titlu gratuit.
Cap.III
Definitie
Prin efectele actului juridic civil se inteleg drepturile subiective si obligatiile civile la care da nastere, pe
care le modifica sau stinge un asemenea act.
Intre efectele actului juridic si continutul raportului juridic civil exista identitate.
Determinarea efectelor
Prin “determinarea efectelor actului juridic civil” intelegem stabilirea ori fixarea drepturilor subiective si
obligatiilor civile pe care le-a generat, modificat ori stins un astfel de act.
Faza prealabila si obligatorie a stabilirii efectelor actului juridic civil este aceea a dovedirii actului.
- “Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensul
literal al termenilor ” (art.977 Codul civil);
- “Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensul ce poate acea un efect,
iar nu in acela ce n-ar putea produce nici unul” (art.978 Codul civil);
- “Termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in intelesul ce se potriveste mai mult cu
natura contractului” (art.979 Codul civil).
- “Dispozitiile indoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul” (art.980
Codul civil);
- “Clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg, desi nu sunt exprese intr-insul” (art.981 Codul civil);
- “Toate cauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecarei intelesul ce rezulta din
actul intreg” (art. 982 Codul civil);
- “Cand este indoiala, conventia se interpreteaza in favoarea celui care se obliga” (art.983 Codul civil);
- “Conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insele, dar la toate urmarile, ce echitatea,
obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa”.
Principiile efectelor actului juridic civil sunt regulile de drept civil care arata cum si fata de cine se produc
aceste efecte.
- principiul irevocabilitatii;
- principiul relativitatii, (res inter alios, acta, alüs neque nocere, neque prodesse potest).
Se defineste acest principiu pornind de la art.969 alin.1 Codul civil - “Conventiile legal facute au putere
de lege intre partile contractante”.
Definitie. Este acea regula a efectelor actului juridic civil potrivit careia actul juridic civil legal incheiat se
impune autorilor sau autorului actului intocmit ca legea, sau contractul este legea partilor.
Exceptii
- incetarea contractului de locatiune “cand lucrul a pierit in total sau s-a facut netrebnic spre obisnuita
intrebuintare ” (art.1439 alin.1 Codul civil);
- prorogarea (prelungirea) efectelor actului juridic, prin efectul legii, peste termenul stipulat de parti;
exemplu cazul prelungirii contractelor de inchiriere la care se refera art.1 din Legea nr.17/1994.
- prelungirea efectelor actului cu executare succesiva datorita suspendarii temporare a executarii lui
(exempluun caz de forta majora, cand intervine tot o prelungire, dar fortata a efectelor actului;
- revizuirea efectelor actului juridic din cauza ruperii echilibrului contractual in schimbarea imprejurarilor
avute in vedere de parti, la data incheierii actului juridic - exemplu teoria impreviziunii (rebus, sic non
stantibus) a imprejurarilor care nu mai stau asa.
Ca aplicatie legislativa a teoriei impreviziunii citam prevederile imperative ale art.43 alin.3 din L.8/1996
privind dreptul de autor si drepturile conexe “in cazul unei disproportii evidente intre renumeratia
autorului operei si beneficiile celui care a obtinut cesiunea drepturilor patrimoniale, autorul poate
solicita organelor jurisdictionale competente revizuirea contractului sau urmarirea convenabila a
renumeratiei”.
Acest principiu este prevazut expres de al.2 art.969 Codul civil “Conventiile nu pot fi revocate prin vointa
unei din parti ci prin consimtamantu mutual (prin acordul partilor)”.
- actului bilateral nu i se poate pune capat prin vointa numai a uneia din parti,
- iar actului unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de vointa, in sens contrar, din partea
autorului actului.
Irevocabilitatea este o consecinta si o garantie a principiului fortei obligatorii a actului juridic civil.
Exceptii de la principiu
Exceptiile de la irevocabilitate, pentru conventii, se incadreaza in formula art.969 al.2 Codul civil “Ele se
pot revoca....din cauze autorizate de lege”.
De aici, rezulta ca revocarea conventiei prin consimtamantul mutual al partilor nu constitu exceptie de la
principiul irevocabilitatii, ci reprezinta un aspect al principiului libertatii actelor juridice civile.
- art.937 Codul civil. “Orice donatie intre soti in timpul maritagiului este revocabila ” (alin.1);
- art.1436 Codul civil. “Daca contractul de locatiune a fost fara termen, concediul (adica denuntarea,
trebuie sa se dea de la o parte la alta, observandu-se termenele defipte de obiceiul locului” (alin.2);
- art.1523 Codul civil. “Societatea inceteaza : prin vointa expresa de unul sau mai multi asociati de a nu
voi a continua societatea”;
- art.1616 Codul civil.“Dreptul trebuie sa se restituie deponentului indata ce s-a reclamat, chiar cand s-a
fi stipulat prin contract un anume termen pentru restituirea lui”;
- denuntarea unor contracte de catre judecatorul sindic (art.46 aln.1,3 si 5 din L 64/1995 privind
ponderea reorganizarii si a falimentului modif. prin L.99/1999);
- incetarea contractului petrolier prin renuntarea titularului sau (art. 19 pct.b si art.21 din L 134/1995);
- incetarea contractului de concesiune prin denunta unilaterala de catre consesionar (art.35 lit.b
L.219/1998).
- oferta poate fi revocata, pana in momentul ajungerii ei la destinatar (art.37 Codul civil);
- consimtamantul partilor sau, dupa caz, al parintelui exprimat la adoptia copilului poate fi revocat in
termen de 30 de zile de la data intocmirii inscrisului autentic prin care acesta a fost exprimat (art.8 alin.2
din O.U.G.nr.25/1997).
3. riscul contractului.
Aceste efecte vor fi analizate in partea a II-a a dreptului civil, la teoria obligatiilor.
3. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil - res inter alios acto, alüs neque nocere, neque
prodesse potest.
Acest principiu este consacrat in art.973 Codul civil care prevede “Conventiile n-au efect decat intre
partile contractante”.
Acest act produce efecte numai fata de autorii sau autorul actului, el neputand sa profite ori sa dauneze
actor persoane.
Iar traducerea din latina a principiului = un act incheiat intre anumite persoane nici nu avantajeaza si nici
nu dezavantajeaza pe altcineva.
- parti;
- avanzi cauza ;
- terti deoarece in raport cu un anumit act juridic toare subiectele de drept civil se plaseaza in una din
aceste trei notiuni.
1. Parte = este persoana care incheie actul, fie personal, fie prin reprezentare, si in patrimoniul ori
persoana careia se produc efectele actului juridic intrucat a exprimat un interes personal in acel act.
Termenul “parte” desemneaza atat una din partile unu act bilateral sau multilateral cat si pe autorul
actului unilateral.
“Parte” este persoana nu numai care incheie direct si personal actul juridic civil, ci parte este si persoana
care il incheie prin reprezentantul sau.
2. Avand cauza este persoana care, desi n-a participat la incheierea actului, totusi suporta efectele
acestuia, datorita legaturii sale juridice cu partile actului.
- creditorii durografori.
- Este succesor universal persoana care dobandeste un patrimoniu, adica o universalitate (universitas
bonorum):
- mostenitorii legali;
- persoana juridic` ce dobandeste o parte din patrimoniul unei persoana juridic` divizata (total sau
partial)
Succesorii universali si cu titlu universal formeaza o singura categorie de avanzi-cauza deoarece intre ei
exista numai o deosebire cantitativa, nu calitativa.
Din punct de vedere juridic, succesorii universali si cu titlu universal sunt continuatori ai personalitatii
autorului lor.
Calitatea lor de a fi avanzi- cauza consta in aceea ca actul juridic incheiat de autorul lor isi produce
efectele si fata de ei. Acesti succesorii preiau in principiu toate drepturile si obligatiile autorului, sau o
parte a lor (spunem in principiu pentru ca nu se transmit drepturile strans legate de persoana autorului
care sunt drepturi incesibile).
- Succesorii cu titlu particular - sunt persoane care dobandesc un anumit drept, privit individual (ut
singuli):
- cumparatorul;
- donatarul;
- persoana juridic` ce dobandeste activul net ca efect al dizolvarii altei persoana juridic` .
Calitatea sa de avand cauza nu se aprecieaza in raport cu actul prin care a dobandit un anumit drept (in
acest caz avand pozitia juridica de parte), ci in raport cu acte anterioare ale autorului, referitoare la
acelasi drept sau bun, incheiate cu alte persoane, respectandu-se si cerintele de publicitate, daca legea
le cere.
Exemplu prevazut de art.1441 Codul civil; privindu-l pe cumparatorul unui bun ce formeaza obiectul
unui contract de locatiune anterior.
3. Creditorii chirografori - sunt acei creditori care nu au o garantie reala pentru creanta lor (gaj ori
ipoteca). Acesti creditori au garantata creanta doar cu un drept de “gaj general”, potrivit art.1718 Codul
civil care prevede “oricine este obligat personal, este tinut de a indeplini indatoririle sale cu toate
bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare”.
Ei au calitate de avanzi cauza fata de debitorii lor deoarece ei suporta influenta actelor juridice
patrimoniale incheiate de debitori cu alte persoane, prin care activul patrimonial deci “gajul general”, se
mareste sau se micsoreaza.
Totusi, calitatea de avand cauza a creditorului inceteaza fata de actele incheiate de debitor in frauda
intereselor sale.
Impotriva acestor acte (fata de care devine tert), creditorul chirografor poate intenta actiunea
revocatorie sau pauliana (potrivit art.975 Codul civil) sau actiunea in declararea simulatiei (art.1175
Codul civil).
Tertii sunt persoanele straine de actul juridic - pentrus extranei - si fata de care nu se produc efectele
unui act juridic la care n-au participat.
Putem mentiona ca, intre “avanzi cauza” si “terti” poate exista un transfer, in sensul ca, aceeasi
persoana poate fi avand cauza in raport cu un anumit act juridic civil al autorului sau si sa fie tert in
raport cu alt act juridic, incheiat de acelasi autor.
Exceptiile de acest principiu sunt tocmai cazurile in care actul juridic civil ar produce efecte si fata de alte
persoane decat partile, prin vointa partilor actului.
Exceptiile prevazute de literatura juridica sunt aparente si reale, desi nu exista o unanimitate de opinii
cu privire la calificarea anumitor situatii ca fiind exceptii reale sau aparente.
Exceptii aparente
- succesorii universali si cu titlu universal sunt “continuatori” ai autorilor lor, fiind, deci, asimilati partilor;
- succesorii cu titlu particular, iau locul (in masura aratata) partii actului juridic;
Aceasta consta in conventia prin care o parte - promitentul - se obliga fata de cealalta parte - creditorul
promisiunii - sa determine pe o a treia persoana - tert - sa ratifice actul incheiat in absenta sa.
Este o exceptie aparenta, deoarece, ceea ce se promite este propria fapta a promitentului, de a
determina pe cineva sa adere la un act.
Deci tertul va fi obligat numai daca se obliga personal ori prin reprezentant, ratificand actul care, pana la
acel moment, iI era inopozabil; deci “tertul” devine “parte” in act prin vointa sa iar daca tertul nu ratifica
actul, promitentul este tinut sa-l despagubeasca pe creditor.
3. Simulatia
Simulatia este operatiunea in care ptrinr-un act aparent public, ostensibil, dar mincinos, nereal se creaza
o alta situatie decat cea stabilita printr-un act ascuns, secret, dar adevarat.
Simulatia imbraca trei forme: a) actul fictiv (actul public e incheiat numai de forma, fiind contrazis de
actul secret, numit si “contrainscris”); b) actul deghizat (in actul public se indica un anumit act - spre
exemplu vanzare-cumparare, pe cand in actul secret se arata adevaratul act dorit de parti - spre
exemplu o donatie); c) interpunerea de persoane - prete-nom (prin actul secret se determina
adevaratele “parti”, altele decat cele din actul public - ambele ori macar una din ele)
Includem simulatia printre exceptiile aparent, si nu reale, deoarece dreptul tertului de a invoca actul
public, ori acela de a opta intre actul public si cel secret are ca izvor legea, iar nu conventia partilor
creatoare de simulatie.
4. Reprezentarea
Reprezentarea este procedeul tehnico-juridic prin care o persoana, numita reprezentant, incheie un act
juridic in numele si pe seama altei persoane numita reprezentat, astfel incat efectele actului se produc
direct si nemijlocit in persoana reprezentatului.
- legala - cea care izvoraste din lege, in sensul ca reprezentantul are dreptul de a reprezenta de la lege.
2) in cazul reprezentarii legale - dreptul de a reprezenta este dat de lege, nu prin actul altcuiva, fara voia
reprezentantului.
5. Actiunile directe
Actiunea directa, reprezinta dreptul la actiune conferit in unele cazuri creditorului, printr-o dispozitie
expresa a legii, de a pretinde executarea creantei sale direct de la un debitor al debitorului sau, desi
creditorul n-a fost parte la contractul incheiat intre debitorul sau si debitorul acestuia.
- art.1542 Codul civil alin.2 - daca prin executarea contractului de mandat, mandatarul si-a substituit, pe
baza unui contract separat, o alta persoana, mandantul (in primul contract) are dreptul de a actiona in
instanta pe submandatar, desi este tert fata de contractul prin care s-a produs substituirea.
Sunt exceptii aparente, pentru ca izvorul dreptului il constitue legea, iar nu actul individual, incheiat de
alte persoane decat titularul dreptului subiectiv de a exercita “actiunea directa”.
Stipulatia pentru altul - exceptie veritabila de la principiul relativitatii (contractul in favoarea unei terte
persoane).
Stipulatia pentru altul este actul bilateral prin care o parte - stipulantul - convine cu cealalta parte -
promitentul - ca acesta din urma sa efectueze o prestatie in favoarea unei a treia persoane - tertul
beneficiar, care nu participa la incheierea actului, nici direct, nici prin reprezentare.
Dreptul tertului se naste direct sI in puterea conventiei dintre stipulant si promitent. Doar exercitiul
dreptului subiectiv astfel nascut depinde de vointa tertului beneficiar.