MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

„CENTRUL DE STUDII EUROPEAN FĂLTICENI“
JUDEȚUL SUCEAVA

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII
PROFESIONALE A ABSOLVENȚILOR ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
POSTLICEAL, NIVEL V

Calificarea profesională: asistent medical generalist

Prof. îndrumător: Absolvent:

AS. MED. HANGANU FENICHI MÂRZAN SIMONA
LUCIA

-2020-

1
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
SPONDILOZĂ CERVICALĂ

2
 Cuprins
I.Argument pag. 4
II.Îngrijirea pacientului cu spondiloză cervicală
Obiectiv 1:Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie pag. 5
Obiectiv 2:Prezentarea generală a afecţiunii pag. 9
2.1.Definiţie pag. 9
2.2.Clasificare pag. 10
2.3.Etiologia pag. 12
2.4.Simptomatologie pag. 12
2.5.Diagnostic pag. 13
2.6.Evoluţie şi prognostic pag. 14
2.7.Tratament pag. 14
2.8.Complicaţii pag. 17
Obiectiv 3:Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în
îngrijirea pacientului cu Spondiloză Cervicală pag. 17
a. Fişa tehnică nr. 1 pag. 18
b. Fişa tehnică nr. 2 pag. 20
c. Fişa tehnică nr. 3 pag. 20
d. Fișa tehnică nr. 4 pag. 21
Obiectiv 4 : Procesul de îngrijire al unui pacient cu Spondiloză
Cervicală
Cazul I pag.23
Cazul II pag.31
Cazul III pag.37
Obiectiv 5: Educația pentru sănătate la pacientul cu Spondiloză
Cervicală pag.44
III.Bibliografie pag.45

3
 MOTTO

“ Medicina nu este o meserie ci un cult pentru om.

Nu dăruieşte nimic oamenilor dacă nu te dăruieşti pe tine însuţi.”

I. Argument

Spondiloza cervicală este o boală caracterizată prin modificarea vicioasă a oaselor,

vertebrelor, discurilor și încheieturilor de la nivelul gâtului.
Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire pentru un
pacient cu spondiloză cervicală.
Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu spondiloză cervicală și de care trebuie
să țină seamă asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire sunt:tulburare depresivă,
cefalee, insomnia, depresie, amețeli.

Obiectivele prezentului proiect sunt:

1) Noțiuni generale de anatomie și fiziologie

2) Prezentarea generală a afecțiunii
3) Rolul autonom și delegat al asistentului medical în îngrijirea pacientului cu
spondiloză cervicală
4) Procesul de îngrijire al pacienților cu spondiloză cervicală
5) Educația pentru sănătate la pacientul cu spondiloză cervicală

Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază urmatoarele competențe profesionale:

a) Urmărirea și notarea în foaia de observație a funcțiilor vitale și vegetative

b) Realizarea educației în scopul prevenirii complicațiilor și menținerea unui grad
ridicat de sănătate
c) Identificarea problemelor de dependență și stabilirea diagnosticelor de îngrijire
d) Elaborarea procesului de îngrijire a pacientul cu spondiloză cervicală
e) Educația pentru sănătate recomandată pacientului cu spondiloză cervicală

Aplicarea procesului de îngrijire la pacienții cu spondiloză cervicală s-a

finalizat prin analiza a patru cazuri de spondiloză cervicală – cazuri pentru care s-au
eleborat mai multe interviuri. Pe baza interviurilor realizate s-au evidențiat probleme
de dependență specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale – conform
principiului Virginiei Henderson.
În final a fost elaborat planul de îngrijire la pacienții cu spondiloză cervicală,
respectând obiectivele generale ale proiectului. Pe plan au fost evidențiate problemele de
dependență, obiectivele de îngrijire, intervențiile autonome și delegate aplicate, precum și
evaluarea intervențiilot aplicate.

4
 II. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU SPONDILOZĂ CERVICALĂ
OBIECTIV I

1.NOȚIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Anatomia și fiziologia coloanei vertebrale

Coloana vertebrală reprezintă scheletul de susținere axial al trunchiului. Este formată

din 33-34 de vertebre , repartizate după cum urmează: șapte cervicale, doisprezece toracale
sau dorsale, cinci lombare, cinci sacrale, și patru-cinci coccigiene. Coloana se articulează
superior, prin intermediul sacrului cu oasele coxale( Fig.1).

Fig. 1Coloana vertebrală

Fiecare vertebră prezintă anterior un corp vertebral ( fig.2) și posterior un arc

vertebral. Arcul vertebral este alcătuit dintr-un pedicul, două lame vertebrale, două procese
transverse, două procese articulare superioare, două procese articulare inferioare și un
proces spinos. Pentru o elasticitate și o rezistență crescută, coloana vertebrală prezintă 4
curburi normale:

5
 Fig.2 Corp vertebral

 Lordoza cervicală, convexă anterior

 Cifoza toracală, convexă posterior

 Lordoza lombară, convexă anterior

Cifoza sacro-coccigiană, convexă posterior având o importanță esențială în mobilizarea

capului, susținerea lui și protecția măduvei spinării. Prima vertebră se numește Atlas și
susține o mare parte din greutatea capului, iar a doua se numește Axis ( Fig. 3), aceasta din
urmă are un „cioc” care favorizează mișcarea de rotire a capului.

Fig.3 Atlas si Axis

Adaptarea coloanei la noile condiții mecanice impuse de poziția bipedă, a necesitat

modificări structurale complexe caracteristice omului. Acest proces de restructurare este în
desfășurare, ortostatismul fiind o achiziție relativ recentă. Astfel la nivelul coloanei

6
vertebrale, se observă zone vulnerabile unde readaptarea structurilor nu a răspuns încă în
modul cel mai adecvat noilor solicitări. Ne referim mai ales la coloana lombară și la cea
cervicală, segmentele cele mai interesate în aceste modificări.

O data cu lordoza lombară a aparut predispoziția pentru lombalgie prin degenerarea

discală L5-S1, spondololistezisul, etc. În ceea ce privește coloana cervicală, pe lângă
apariția lordozei, se modifică și distribuția greutății capului. Odată cu ortostatismul, forma
capului devine sfenoidă, se mărește planul nucal al occipitalului, gaura occipitală și condilii
se deplasează spre față, astfel încât de la pârghie de gradul II, inițială la patrupede, la care
capul este suspendat de puternicul ligament al cefei, se ajunge la om, la o pârghie de gradul
I de echilibru.

Lordoză cervicală și redistribuția greutății, alături de mobilitatea coloanei cervicale și

cu importantele ei relații anatomice (măduva spinării, rădăcinile nervoase, arterele
vertebrale) fac segmentul cervical deosebit de vulnerabil de diverse traume. De asemenea,
modificările patologice apărute la nivelul coloanei cervicale se pot răsfrânge negativ și
asupra altor organe, stând la baza așa numitei „patologii repercursive”.

În ultimele decenii cunoștințele legate de patologia repercursivă a afecțiunilor

coloanei cervicale au luat o amploare apreciabilă. S-a adunat un material imens de date,
arătând că leziunile coloanei pot provoca nenumărate și variate tulburări la distanță în
sistemul nervos, organele de simț, membre și trunchi. Faptul că leziunile coloanei cervicale
pot cauza suferințe în domeniul viscerelor este de asemenea unanim recunoscut. Noțiunea a
intrat în domeniul cunoștințelor generale curente și este exprimaăa de unii autori sub
denumirea de „boli vertebrogene” sau „visceropatii spondilogene”. În realitate patologia
viscerală vertebrogenă se sprijină nu numai pe observații clinice ci și pe o serie de
argumente histopatologice, experimentale, radiologice etc., de o valoare indiscutabilă, care
dau noțiunii un fundament solid. Leziunile coloanei vertebrale pot constitui un factor
etiologic nî geneza suferințelor viscerale.

Patologia repercursivă vertebrogenă cervicală este foarte bogată și variată, fiind

expresia, pe plan patologic a particularităților anatomo-funcționale ale coloanei cervicale.
La nivelul canalelor intervertebrale cervicale, rădăcinile nervilor spinali se încrucișează cu
artera vertebrală și nervul vertebral. Nervul vertebral este un nerv vegetativ simpatic, care
are conexiuni cu întregul lanț ganglionar simpatic și cu nervii situați în jurul arterelor ce
irigă o buna parte din sistemul nervos central și din organele de simț. În acest fel,
modificările din zona canalelor intervertebrale (găurile de conjugare) pot determina atât
durerile locale cât și la distanță (precordiale, faringolaringiene, retro-oculare, etc.)

Orice modificare suferită de artera vertebrală direct sau prin intermediul nervului
vertebral, va declașa perturbarea irigației sangvine a trunchiului cerebral, a cerebelului etc.,
și se va cointeresa și substanta reticulara. Primele semne clinice de avertisment sunt
consecințele suprasolicitării musculare și se traduc prin dureri în regiunea cervicală și
occipitală și prin contracturi musculare care blochează intermitent mișcările gâtului și care
pot fi însoțite de dureri nevralgice iradiate în brațe sau amorțeli la nivelul mâinilor.
Cu timpul se instalează și suferința discală, care produce iritarea nervilor
cervicali la nivelul orificiilor de emergență, fapt datorat scăderii în înălțime a discurilor,
prin pierderea forței de elasticitate a acestora. Această etapă a suferinței discale (discopatia)
este reversibilă, dacă se asigură restabilirea unei bune nutriții a discului intervertebral și
restaurarea lordozei coloanei cervicale prin reeducarea musculaturii cefei. De obicei, în

7
momentul apariției semnelor de suferință discală, curba coloanei cervicale se inverseaza iar
lordoza fiziologică este înlocuită cu cifoza.

Orice profesie care solicită pentru un timp îndelungat coloana cervicală într-o poziție
cifotică, predispune la spondiloză cervicală. Poziția cifotică, cu capul aplecat mult înainte,
se întâlnește la dactilografe, elevi, studenți, scriitori, profesori, chirurgi, muncitori de
precizie din industria electronică, croitori, etc. Continuitatea poziției cu capul aplecat mult
înainte, provoacă oboseală mușchilor cefei, iar cu timpul nu mai echilibrează greutatea
extremității cefalice, fapt ce provoacă suprasolicitarea discului intervertebral, discul
deshidratându-se cu timpul. Acesta se turtește și iși pierde elasticitatea, iar vertebrele se
apropie comprimând rădăcinile nervoase, care dau dureri nevralgice. Amortizarea șocurilor
în timpul mișcărilor gâtului, nu mai este realizată de discurile intervertebrale, iar forțele
exercitate aici se transmit direct și brutal platourilor vertebrale, acestea îngrosându-se și
apărând osteofite( fig.4).

Fig.4 Osteofitele

Osteofitele reprezintă rezultatul unor mecanisme de aparare și în unele situații reduc

deplasarea vertebrelor, împiedicând până la o anumită limită, îngustarea spațiului
intervertebral. Osteofitul nu reprezintă elementul primar al leziunii degenerative cervicale.
El apare în cadrul fenomenelor reparatorii, fiind consecința suprasolicitării discale. Deci,
osteofitul joacă un rol în declanșarea unor simptome dureroase, mai ales dacă poziția lui
este posterioară. Osteofitele situate anterior nu provoacă în general simptome dureroase.
Asa se explică de ce un număr de indivizi, la care se descoperă cu ocazia unor radiografii
ocazionale și care au o musculatură cervicală normală, numeroase osteofite anterioare care
nu prezintă suferință.Atunci când, prin gimnastică și kinetoterapie, s-a restabilit echilibrul
mecanic al coloanei cervicale, osteofitele nu mai produc semne dureroase. De aceea
bolnavii nu trebuie să fie preocupați de prezența sau de numărul osteofitelor, ci de
respectarea metodelor de restabilire a mișcărilor și a poziției normale a coloanei cervicale.
Cei care suferă de această boală, trebuie să fie convinși că faza discopatică este reversibilă.
Tratamentul se axează pe repaosul coloanei cervicale, cu capul în hiperextensie, suprimând
pernele. În modul acesta se restabilește curbura normală (lordoza). Pentru a ușura refacerea

8
lordozei fiziologice, se recomandă folosirea unui sul (burete din material plastic învelit în
pânză) care sa fie introdus sub ceafă, între occipit și torace, bolnavul odihnindu-se cu fața în
sus pe un pat dur.

Concomitent cu repausul coloanei cervicale în hiperextensie și refacerea lordozei

fiziologice, ce urmărește restabilirea tonusului normal al musculaturii cervicale, pentru a
reface mecanica coloanei și a decongestiona discul.

Rolul static al coloanei vertebrale, constă în menținerea atitudinii verticale a capului,

în mod special, și a corpului în general. Coloana vertebrală este suport al greutății corpului,
cap-gât-trunchi, de care sunt legate prin centuri membrele inferioare și superioare.
Funcționalitatea dinamică a coloanei vertebrale este în raport cu mobilitatea sa. Mobilitatea
articulațiilor intervertebrale este mică, în general redusă, dar atunci când se însumează
mobilitatea (porțiunea cervicală și cea toracală ), determină o amplitudine mai mare.
Coloana cervicală este cea mai mobilă, apoi coloana lombară și ultima este coloana dorsală.
Forțele care acționează asupra coloanei vertebrale sunt, pe de o parte gravitația, iar pe de
altă parte mușchii, ligamentele și discurile intervertebrale.

Articulațiile sunt:

 Intrinsece (intervertebrale)

 Extrinsece (capul, coastele, bazinul)

Mișcările coloanei vertebrale se orientează după cele trei planuri principale: sagital,
frontal, transversal.

Flexia în plan sagital: o amplitudine mai mare a flexiei o execută coloana cervicală și
cea lombară. Coloana toracală (dorsală este cea mai puțin mobilă). Însumată, flexia ajunge
la 180 de grade. Extensia este mai mult redusă, 50 55 de grade. În extensie se exersează
curbura cervicală și cea lombară, iar cea dorsală se redresează.

Flexia în plan frontal: în cea mai mare măsură se execută din zona lombară și
cervicală -55 de grade.

Răsucirea: zona cervicală și cea lombară însumează 120 de grade. Combinat cu rotirea
șoldurilor și a membrelor inferioare, se poate ajunge la o răsucire completa de 180 de
grade.Mobilitatea coloanei vertebrale variază după vârstă și sex; la copii și femei
mobilitatea este mai mare. Cu vârsta, discurile intervertebrale se turtesc și iși pierd
elasticitatea. În plus, există și diferențieri individuale destul de mari. Mobilitatea coloanei
vertebrale poate fi mult mărită prin exerciții speciale de mobilitate, permanente, încă de la
vârste fragede și se menține prin practică continuă.

OBIECTIV II

Prezentarea generală a afecțiunii:

afecțiunii: spondiloza cervicală

2.1. Definiție

9
 Este o afecțiune provocată de uzarea articulațiilor coloanei vertebrale cervicale legate
de vârsta pacientului. Afecțiunea apare în general la persoanele cu vârsta mai mare de 40 de
ani și evoluează în timp. Deși spondiloza afectează ambele sexe în mod egal, bărbații sunt
afectați mai devreme decât femeile.(fig.5)
Odată cu îmbătrânirea, oasele și cartilagiile care alcătuiesc coloana vertebrală
îmbătrânesc și formează neregularități ale oaselor numite osteofite. Osteofitele sunt
depuneri de calciu la nivelul platourilor discale sau în jurul articulațiilor, și se mai numesc și
“ciocuri de papagal”.
În ultimele decenii reumatismele degenerative apar în prim plan al preocupărilor
populatței și asistentei medicale. Putem afirma că artroza și spondiloza sunt considerate
destul de importante în patologia reumatismală și constituie preocupări în rândul populației
de peste 45 de ani.

Fig.5

Deși nu pun în pericol viața individului, simptomele majore ale reumatismelor

degenerative sunt printre maladiile care preocupă cel mai mult pe omul societății
contemporane.
Spondiloza nu este o boala recentă, ea a existat în toate epocile și a interesat, ca și
astăzi, populația adultă de peste 40 de ani. Deosebirea constă în faptul că omul
contemporan, a cărui durată medie de viață trece peste 70 de ani, întampină dificultățile și
disconfortul articular pe o perioadă mai lungă de timp.
Astăzi s-a creat o stare de derută și de alarmă în jurul reumatismelor degenerative,
condiționată pe de o parte de carențele informaționale privind natura și prevenirea bolii, iar
pe de altă parte de examinarea simptomelor și interpretarea gresită a examenelor medicale și
în special a celui radiologic.
Când spunem spondiloză cervicală ne gândim imediat la forma de reumatism
degenerativ, localizată în zona cervicală a coloanei vertebrale ,care apare în urma uzurii
discurilor și articulațiilor intervertebrale, însoțite de reacții de reparare (osteofite/ciocuri) la
nivelul corpilor vertebrali. Aceste excrescente osoase împreună cu scăderea diametrului
canalului medular produc lezări ale nervilor și măduvei spinării cunoscute sub numele de
radiculopatii sau mieolopatie cervicală.

10
 2.2. Clasificare

Din punct de vedere termografic spondiloza are cinci stadii de evoluție.

 Primul stadiu al spondilozei- local

Este faza în care procesul de degradare începe la nivelul discului intervertebral, deci
există fenomene localizate doar la nivelul unui disc. Se poate spune că în acest stadiu este
doar o discopatie.

Ca simptomatologie, în acest stadiu al spondilozei se simte o durere care poate fi de

mai mică intensitate, dar care este locală doar la nivelul discului bolnav (discopatia).
Aceasta este un prim semnal de alarmă și în acest caz ar fi foarte bine ca cei care simt o
durere asemănătoare să se prezinte la medic pentru o scanare termografică, pentru un
diagnostic corect și un tratament corespunzător. În această etapă, recuperarea este mai
rapidă și mai ieftină. În caz contrar, boala avansează și se ajunge la următorul stadiu,
spondiloza cervicală în stadiul 2, miotonic.

 Al doilea stadiu al spondilozei –miotonic

Este faza în care procesele degenerative cuprind două sau mai multe discuri
intervertebrale, precum și structurile adiacente. Procesul de degradare depașește zona
coloanei cervicale și cuprinde și musculatura paravertebrală, de aceea se numește mitonic.

În acest stadiu al spondilozei durerea este mai acută și cuprinde o zonă mai extinsă, de
obicei coborând până la nivelul vertebrei C7. Acesta este semnalul de alarmă iar cel în
suferință trebuie sa meargă la medic pentru a fi diagnosticat și trecut pe tratament combinat
cu masaj recuperatoriu. Altfel boala iși continuă procesul de degradare afectând structura si
rezistența coloanei vertebrale cervicale și ajunge la stadiul trei.

 Al treilea stadiu al spondilozei - iritativa

În această etapă sunt afectați nervii care pleaca de la nivelul coloanei vertebrale
cervicale. Durerea crește în intensitate și se extinde spre regiunea inter-scapulovertebrală și
apar noi afecțiuni și anume:

 Sindromul mușchilor scaleni

 Periartrita periscapulo-humerală

 Distonia neurovegetativă

 Sindromul „Reino”

 Hipertensiune arterială

Dacă nici de aceasta dată nu se merge la medic, boala va evolua și se va îndrepta spre
stadiul radicular.

 Al patrulea stadiu al spondilozei- radicular

11
În acest stadiu, spondiloza cervicală se concretizează prin fenomenul de compresiune a
rădăcinilor nervoase care pleacă de la nivelul cervical cu răspândire a simptomatologiei pe
toată zona inervată de respectiva radacină nervoasă.

Dacă sunt afectate rădăcinile nervoase de la nivelul C1-C3, atunci se dezvoltă

sindromul de insuficiență circulatorie vertebrobazilară (ICVB).

Dacă spondiloza cervicală în stadiul al patrulea (radicular) este tratată superficial,

necorespunzător și prea târziu aceasta avansează și trece în ultimul stadiu numit atrofic.

 Ultimul stadiu al spondilozei -atrofic

În acest stadiu al spondilozei apar disfuncții trofice ale segmentului vertebral afectat.
Toată simptomatologia mai sus menționata se accentuează, se agravează și de cele mai
multe ori se ajunge la complicații.

Între cele trei segmente ale coloanei vertebrale (cervical, toracal și lombar) pot exista
diferențe în ceea ce privește dezvoltarea spondilozei, poate fi un anumit stadiu de
dezvoltare, în timp ce în altul poate fi un stadiu mai avansat, sau invers să nu se fi ajuns încă
la acel stadiu. Acest lucru depinde de gradul în care este solicitat organismul de-a lungul
anilor.

Sedințele complexe de recuperare medicală din care fac parte, reflexoterapia și

masajul medical, au un efect curativ și pozitiv pregătind pacientul pentru aplicarea
tratamentului de recuperare medicală; infiltrațiile cu produse naturiste cu efect regenerativ,
care au o precizie foarte mare și cu un randament foarte bun și sub stricta spraveghere
termografică. Termograful nu numai că permite aplicarea unei metode foarte avansate de
tratament, dar da și posibilitatea de a verifica și eficacitatea tratamentului aplicat.

Numărul de sedințe de tratament se stabilește la scanarea termografică, în funcție de

gravitatea bolii. La început ședințele se fac zilnic, în numărul indicat de medic, apoi se trece
la ședințe de întreținere, făcută săptămânal pentru a da posibilitatea coloanei să se
regenereze căt mai bine.

2.3. Etiologie

Cercetătorii consideră ca principală cauză a acestei afecțiuni este datorată îmbătrânirii

țesutului, dar trebuie luate în considerare și următoarele cauze:
 Deshidratarea și lipsa de elasticitate a discurilor intervertebrale.
 Scăderea tonsului muscular din diferite cauze (sedentarism).
 Durerile de ceafă apar și ca urmare a stării de tensiune interioară și stres, care
determină o contractură permanentă a mușchilor cefei.
 Adoptarea unei poziții vicioase a coloanei vertebrale (statul prelungit în fața
calculatorului sau la birou, cu capul aplecat și în tensiune permanentă).
 Anomalii congenitale la nivelul vertebrelor sau a unor structuri de la nivelul
coloanei vertebrale.
 Traumatisme ale coloanei vertebrale.

2.4. Simptomtologie

12
 Toate aceste acțiuni au ca și consecință urmatoarele simptome asociate spondilozei
cervicale :
 Redoare articulară matinală (limitarea în proporții diferite a mișcărilor la nivel
articular).
 Dureri la nivelul coloanei vertebrale cervicale și gâtului.
 Dureri la nivelul umerilor, toracelui sau membrului superior.
 Tulburări de sensibilitate (înțepături, furnicături) la nivelul brațelor.
 Amorțeli și scăderea forței brațelor.
 Dificultăți de coordonare a mișcărilor.
 Tulburări ale mersului.
 Tulburări ale reflexelor neurologice.
 Sindrom vertiginos (amețeli).
În regiunea cervicala, există în corpii vertebrali laterali, un canal prin care trec artere
vertebrale care duc sânge la cerebel, acestea fiind comprimate, se reduce cantitatea de
sânge care iriga cerebelul, responsabil cu echilibrul. Acest fenomen se manifestă prin
cefalee, amețeli și tulburări de mers.
Oamenii în vârstă sunt mai expuși la reumatismele degenerative din cauza întreruperii
activității profesionale, acceptării sedentarismului, creșterii în greutate și diminuării
considerabile a activității aparatului locomotor. În aceste cazuri produc diminuări ale
tonusului muscular, apar atrofii musculare, mușchii iși pierd din funcții alături de modificări
în axele extremităților osoase modificând raporturile de contact ale suprafețelor osoase ale
unei articulații, provocând tulburări în nutriția articulară și modificări biochimice la nivelul
cartilajelor articulare.

2.5.Diagnostic

Durerea de cap, amorțeala în brațe și picioare este adesea ignorată însă, atunci când
devine greu de suportat, mulți se trateaza cu antiinflamatorii precum Ibuprofen, Diclofenac,
Ketoprofen, Algocalmin și Aspirina. Atunci când administrarea acestor substanțe nu mai
inhibă senzația de durere este absolut necesară prezentarea la un medic specialist.
Simptomele descrise, împreună cu istoricul medical al bolii și cu examinarea clinică
pot dezvălui un diagnostic de spondiloză cervicală.

Pentru certitudintea diagnosticului, medicul specialist va face o seria de investigații:

 Evaluarea flexibilității coloanei cervicale: spondiloza cervicală limitează

mișcările gâtului. Pentru a observa acest efect, medicul va cere pacientului să încline capul
în mai multe direcții către umeri și să rotească capul.

 Examenul neurologic: pentru a afla dacă există o presiune asupra măduvei

spinării sau a rădăcinilor nervoase, medicul va testa reflexele neurologice și se va asigura de
sensibilitatea în limitele normale ale mâinilor și picioarelor pacientului. Medicul poate
verifica de asemenea dacă presiunea asupra măduvei afectează mersul.

 Radiografia coloanei cervicale: o radiografie poate arăta anomalii, precum

osteofitoza vertebrală, care sunt dovadă a spondilozei cervicale.

13
  Computer tomografia (CT) sau rezonanța magnetică nucleara (RMN):
CT folosește razele X pentru a vizualiza coloana vertebrală, ca și o radiografie, însă obține
mai multe detalii decât o radiografie obișnuită. RMN folosește câmpuri magnetice și unde
radio pentru a produce detalii imagistice ale structurilor nervoase. Aceste teste ajută
medicul să evalueze extinderea locală a procesului patologic.

 Mielograma, care este tot o investigație radiologică, obținută prin injectarea

unei substanțe speciale în canalul spinal care permite o mai bunâ vizualizare a măduvei.

 Termografia :o metodă excelentă de diagnosticare, precisă,

neiradiantă și foarte avansată ca număr și tip de informații pe care le aduce.
Termografia este o investigație neinvazivă, nedăunătoare nici pentru pacient, nici
pentru medic, de o acuratețe comparabilă cel puțin cu celalte metode de diagnostic
imagistic, este complementară cu acestea, dar mult mai puțin costisitoare. Fiind o metodă
funcțională, făcând parte din familia EKG, EEG, EMG, ea explorează termogeneza celulară
în condiții de sănătate sau de boală.
Astfel cu ajutorul termografiei se pot detecta boli înainte de a se manifesta,
tratamentul fiind mai ușor și mai puțin costisitor. Poate fi repetabilă la infinit și conferă
posibilitatea unor investigații comparative în special la verificarea rezulatelor unor
tratamente (oncologice, antiinflamatorii, antireumatice, endocrine, etc). Prin dialog cu
pacientul și cu un consult medical adecvat, acuratețea diagnosticului se apropie de nivelul
maxim. Cu ajutorul termografiei se pot descoperi peste 60 de boli.
Având în vedere că trăim într-o perioadă în care maladiile canceroase au cunoscut o
creștere neașteptat de mare, termografia îndeplinește un rol important în lupta cu această
boală. Prin posibilitățile ei de diagnostic termografia oferă exploratorului o cantitate imensă
de date care împreună cu alte investigații pot vindeca rapid, pot urmări eficiența unor
tratamente, în final asigurând acea stare de bine dorită de toată lumea. Pe lângă acestea,
termografia face o diferențiere a sindromului dureros și pune diagnosticul unor urgențe
medicale (apendicita acută, pancreatita acută), apreciază starea sistemului osos (osteopenie,
osteoporoza, osteofite) și identifică stadiile hipocalcemiei la copii. Este singura metodă
imagistică care evidențiază afecțiunile tiroidiene în mod direct (hipotiroidie, hipertiroidie,
gușa nodulară, cancerul de tiroidă). Se preconizează că în viitor tot mai multe persoane vor
beneficia în folosul lor de avantajele extraordinare oferite de termografie și vor fi conștiente
că o boală descoperită cât mai devreme oferă posibilitatea vindecării rapide, prin aceasta
îmbunătățindu-se calitatea vieții, capacitatea de muncă și nu în ultimul rând cheltuelile
curative reduse.

2.6.Evoluție și prognostic

Evoluția spondilozei cervicale poate fi lentă și prelungită, iar pacienții pot rămâne fie
asimptomatici fie cu durere cervicală ușoară. Perioadele lungi de dizabilitate nonprogresivă
sunt tipice, iar în câteva cazuri condiția pacientului se deteriorează.

Morbiditatea variază de la durerea cronică de gât, durerea radiculară, diminuarea

spațiului de mișcare, cefalee, mielopatie conducând la slăbiciune și afectarea coordonării
motorii până la quadripareză și disfuncție sfincteriană în cazurile avansate.Pacientul poate
deveni dependent de cărucior.

2.7.Tratament

14
 Scopul tratamentului în spondiloza cervicală este ameliorarea durerii și evitarea
leziunilor permanente ale măduvei și nervilor.

Cazurile ușoare beneficiază de pe urma tratamentului antiinflamator (Ibuprofen), a

exercițiilor fizice prescrise de un fizioterapeut, cu scopul de a întări mușchii și articulațiile.
Uneori poate fi prescrisă purtarea unei orteze cervicale pentru a limita mișcările gâtului și a
reduce inflamația nervilor. Cazurile mai grave necesită spitalizare cu imobilizarea gâtului și
admistrare de miorelaxante și corticosteroizi pentru reducerea inflamației și a durerii.

Dacă tratamentele de mai sus nu dau rezultate și durerea persistă sau dacă au apărut
semne și simptome neurologice, este necesar tratamentul chirurgical. Riscurile intervenției
chirurgicale includ infecțiile, sângerările, formarea, trombilor, etc. Tratamentul în spodiloza
cervicală este unul care trebuie să fie tratat cu maximă seriozitate. El este compus din
tratament medicamentos cu admistrare de analgezice, recomandate de medic și întotdeauna
însoțit de kinetoterapie care este singurul tratament care învinge boala (exceptând cazurile
care necesită intervenție chirurgicală).

 Tratament medicamentos

Acționează împotriva durerii cervicale, însă efectele lui sunt de scurtă durată și uneori
pot fi agresive pentru persoanele cu probleme gastrice (de aceea antiinflamatoarele se
asociază cu medicamente tip pansament gastric); această medicație se ia cel mult 15 zile.
Efectele sunt limitate deoarece se tratează durerea și nu cauza (în lipsa kinetoterapiei
fenomenele dureroase reapar).

 Fizioterapia asociată cu masajul terapeutic

Aceasta acționează împotriva durerii cervicale având efect antialgic, ajută la creșterea
troficității zonelor adiacente coloanei vertebrale și la decontractarea musculaturii
paravertebrale cervicale. Efectele fizioterapiei sunt mult mai benefice și de lungă durată
dacă aceste proceduri se asociază cu masajul terapeutic.

În caz de spondiloză se va insista cu geluiri, fricțiuni, vibrații pe tot traseul coloanei

cervicale, se va decontracta musculatura contractată și se va face o ușoară gimnastică la
nivelul coloanei cervicale. În caz de nevralgii Arnold se va insista cu geluiri și fricțiuni în
jurul găurilor nervului Arnold și pe linia nucală. În contracturi musculare se insistă pe zona
contractată.

Gimnastica gâtului:

 Flexie-extensie

 Lateral dreapta-lateral stânga

 Mișcări de rotație

 Mișcări de circumducție

În caz de torticolis, se va face un masaj sedativ asupra regiunii contractate (mușchiul

trapez) și un masaj tonifiant pe musculatura antagonistă sănătoasă, încercând o reechilibrare
a situației. Dacă situația este mai gravă se încearcă o metodă de suprasolicitare a mușchiului
trapez contractat prin mișcări cu rezistență, apoi masaj de relaxare al întregii regiuni.

15
 Kinetoterapia

Acționează direct asupra cauzei; asupra degenerării vertebrelor și discurilor

intervertebrale ajutând la rehidratarea acestora. Conduce la redobândirea mobilității
articulare, creșterea elasticității și tonusului muscular, acționează benefic asupra efectelor
negative ale osteofitelor și îmbunătățește starea generală a organismului din punct de vedere
psiho-motor. Kinetoterapia se începe după cele 12 ședințe de fizioterapie asociate cu masaj
terpeutic.

 Tratamente balneare

Se recomandă după trecerea simptomelor zgomotoase provocate de iritarea arterei

vertebrale și a simpaticului cervical și sunt deosebit de utile.

Indicarea stațiunilor balneare se va numai de către medicul curant. Rezultate bune se

obțin în statiunea Techirghiol, Sovata, Felix, pentru vârstnici și bolnavii cu sistemul nervos
labil. În stațiunile Herculane și Govora se pot trata bolnavii obezi, cu valori tensionate
normale.

 Tratamentul chirurgical

Acesta se face în formele severe de boală cu limitarea mișcărilor în articulațiile afectate.

Dacă tratamentul conservator nu dă rezultate sau dacă semnele neurologice și

simptomele, cum ar fi scăderea forței mâinilor sau picioarelor, devin mai pregnante,
probabil va fi nevoie de o intervenție chirurgicală. Tipul de intervenție chirurgicală va
depinde de tipul de compresie a structurilor nervoase (osteofitii vertebrali, stenoza spinală).
Cele mai frecvente tipuri de intervenții chirurgicale includ:
 
Abordarea anterioară: chirurgul face o incizie anterioară la nivelul gâtului, și
accesează porțiunea anterioară a coloanei vertebrale. Apoi, acesta poate scoate discul
intervertebral și porțiunea herniată a discului (hernia de disc cervicală), în funcție de
procesul patologic existent. Uneori, după înlăturarea discului intervertebral, chirurgul
preferă să umple spațiul dintre vertebre cu o grefă osoasă sau cu un implant (caja
intervertebrală).
 
Abordarea posterioară: prin acest abord chirurgul repoziționează oasele din porțiunea
posterioară a coloanei vertebrale cervicale, mai ales în cazul în care canalul vertebral
prezintă o stenoză la mai multe nivele. Această operație, numită laminectomie, rezeca
porțiunea osoasă posterioară  a vetebrelor printr-o incizie situată la nivelul regiunii
posterioare a gâtului.

Riscurile acestei proceduri includ infecția, ruptura unei membrane care acoperă
măduva spinării la nivelul locului unde s-a efectuat actul chirurgical, hemoragia, tromboza
venoasă profundă, agravarea semnelor neurologice. În plus, chirurgia poate să nu elimine
toate problemele pe care le aveți datorită spondilozei cervicale.
 Gimnastica medicală

Gimnastica medicală antagonică se va axa pe mișcările de hiperextensie și refacerea

lordozei fiziologice. Se urmărește restabilirea tonusului normal al musculaturii cervicale,

16
pentru a reface mecanica coloanei și a despovăra discul. Gimnastica medicală antagonică se
va axa pe mișcările de hiperextensie, rotația și flexia gâtului.

Este necesar să se execute această gimnastică zilnic dimineața înaintea începerii

activității profesionale și la sfârșitul acesteia, cel putin 10-15 minute. De asemenea în cursul
activității profesionale , cei afectați trebuie să execute periodic mișcări de redresare ale
coloanei cervicale(extensie, flexie, rotație) pentru a preveni oboseala musculară și a favoriza
nutriția discurilor intervertebrale. Aceste mișcări care au o importanță hotărâtoare în
prevenirea artrozei cervicale sau în oprirea evoluției și tratamentului acesteia, trebuie
executate înainte să apară oboseala sau contractura mușchilor cefei, frecvența lor fiind în
funcție și de sensibilitatea individuală.

Ele se pot executa la locul de muncă fără a necesita întreruperea activității

profesionale. De un real folos este și auto masajul care trebuie practicat cu blândețe, de sus
în jos, de-a lungul musculaturii posterioare a gâtului, de la nivelul regiunii occipitale spre
umeri. Durata masajul va fi de 5-10 minute și va fi precedat de mișcări de flexie-extensie și
rotație a capului, până dispar senzațiile de crepitații.

Aceste metode practicate cu perseverență, zilnic, ani și ani de zile duc la dispariția
durerilor musculare și nevralgice din regiunea cefei și la prevenirea spondilozei cervicale,
fără a mai fi nevoie de tratamente medicamentoase.

Programul de gimnastică medicală se va practica zilnic, de regulă dimineața la

deșteptare, sub formă de gimnastică de înviorare și durează 20 minute. La nevoie se poate
repeta în timpul zilei. Exercițiile se fac în poziție stând, șezând pe genunchi și culcat. În
regiunea cervicală se pot efectua mișcările de flexie extensie, îndoiri, răsuciri, și rotiri ale
capului și gâtului, în ritm lent. Odihna se face pe un pat tare, fără pernă cu un sul sub ceafă.

2.8.Complicații

Complicațiile spondilozei cervicale sunt mielopatia sau radiculopatia, deși hernia de

disc, plexopatia, boala de neuroni motori și alte afecțiuni pot cauza simptome asemănătoare.

Rezonanța magnetică nucleară și alte investigații sunt necesare pentru a le exclude.

Complicațiile neurologice pot apărea în spodiloza cervicală. Mielopatia cauzează apariția
ataxiei sau paraparezei spastice a membrelor inferioare și , ulterior, pot apărea disfuncțiile
vezicii urinare. Examinarea membrelor inferioare poate evidenția hipertonie.

Intervenția chirurgicală poate fi luată în considerare, însă rezultatele nu trebuie să fie

neapărat favorabile în cazul mielopatiei din spondiloza cervicală. Radiculopatia are un
prognostic favorabil, deci tratamentele conservatoare sunt mai folositoare, în special în
cazul pacienților cu comorbidități sau al celor care au contraindicație pentru anestezie, dar
sunt stabili din punct de vedere neurologic.

Îmbunătățirea calității vieții, exercițiile fizice, fizioterapia și kinetoterapia au rezultate

bune. Cele mai frecvente tratamente medicamentoase includ analgezicele, antiinflamatoare
și antidepresivele triciclice. Poate fi luată în considerare și acupuntura, ca tratament
alternativ.

17
 OBIECTIV III

Rolul autonom și delegat al asistentului medical în îngrijirea pacientului cu

spondiloză cervicală

Nevoile umane reprezintă originea îngrijirilor infirmiere în toate serviciile de

sănătate.

Trebuie menţionat că rolul asistentei medicale se schimbă de la un deceniu la altul.

Nu numai rolul ei se schimbă, dar şi situaţiile în care se găseşte.

Rolul asistentei medicale constă în a "ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi
câştige sănătatea (sau să o asiste în ultimele sale clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care
le-ar fi îndeplinit singură dacă ar fi avut voinţa sau cunoştinţele necesare".

Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii,de a îngriji astfel bolnavul

să-şi recâştige independenţa cât mai repede posibil. Va ajuta bolnavul să respecte
prescripţiile terapeutice ale medicului.

Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini la
bolnav ceea ce-i lipseşte pentru a fi complet întreg sau independent din cauza slăbiciunii
fizice, a lipsei de voinţă sau de cunoştinţă. Cu cât ne gândim mai mult, cu atât rolul
asistentei medicale este mai complex.

Asistentele medicale trebuie să înţeleagă foarte bine ceea ce vrea pacientul şi care
sunt nevoile sale pentru a se menţine în viaţă şi pentru a-şi câştiga existenţa. Ea va fi pentru
un timp: "conştiinţa celui lipsit de cunoştinţă, dorinţa de a trăi pentru cel ce a gândit la
suicid, membru pentru cel căruia i-a fost amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de
locomoţie pentru copil, cunoştinţe şi încredere pentru mama tânără, vocea celor prea slabi
pentru a se putea exprima".

Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind în locul unde este nevoie de ea, poate
dărui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zâmbet, o vorbă bună, o ascultare sunt
mult mai benefice decât un tratament complex. În unităţile sanitare, în general se tratează
suferinţa fizică, nepunându-se mare preţ pe cea sufletească. Oamenii sunt nişte fiinţe
minunate, de aceea trebuie trataţi ca atare. Ei merită toată atenţia noastră şi tot efortul
nostru, trebuie îndreptat spre a-i aduce la starea de bine. Viaţa oricărui cetăţean poate fi
ameninţată la un moment dat, de o suferinţă apărută brusc, care-l aduce într-o situaţie critică
acută ce trebuie rezolvată de serviciul sanitar cu promptitudine şi deosebită competenţă.

Asistenta medico-chirurgicală solicită zi şi noapte corpul sanitar. Eficienţa asistenţei

de urgenţă impune o muncă dusă în echipă, pentru a fi eficientă, cere din partea fiecăruia
multă dăruire, dar în acelaşi timp multă responsabilitate. Spiritul acestei responsabilităţi
cere la rândul ei conştiinţă şi competenţă profesională, care să asigure pentru bolnavul de
urgenţă, a cărui viaţă este ameninţată a se sfârşi uneori în câteva zile, dar şi în câteva ore sau

18
minute chiar, aplicarea imediată a tuturor măsurilor terapeutice care să înlăture cauzele care
se opun supravieţuirii.

Competenţa corpului sanitar, pusă în valoare de o bună organizare şi dotare a

asistenţei de urgenţă, impune, din partea medicilor şi a cadrelor medicale,o continuă
pregatire și perfecționare.

a) Fișa tehnică nr.1

Efectuarea CT-ului
Definiție :Tomografia computerizată (CT) este o tehnică de investigație imagistică ce
foloseste razele X pentru a crea imagini detaliate ale structurilor din interiorul corpului.
Scopul : CT-ul are un scop explorator pentru a investiga diferite parți ale corpului
precum pieptul , abdomenul , membrele si oasele .

Materiale necesare :
-substanță de contrast ;
-scaner(cilindru);
-branulă;
-suprafața plana pe care va sta întins pacientul;

Pregătirea prihică și fizică a pacientului :

- se explică procedura , importanța acestuia pentru diagnostic;
-se obține consințământul informat;
-se îndepărtează toate bijuteriile pe care le are;
-se indepărtează si majoritatea hainelor înainte de investigație;
- se instruiește pacientul să rămână relaxat pe durata procedurei;

Efectuarea procedurei :
-pacientul va sta întins pe masa tomografului care este conectată la aparat;
-masa alunecă în interiorul cilindrului , iar scanerul se va roti în jurul corpului pentru
a prelua imaginile ;
-în timp ce masa culisează spre interiorul aparatului , pacientul va auzi un zumzet
specific ;
-pacientul trebuie să stea nemișcat;
-pacientul va rămâne singur în camera unde este situat tomograful ;
-pacientului i se va vorbi prin intermediul unui speaker ;

Rezultate :
-rezultatul scris va fi eliberat in 48-72 ore din momentul efectuării investigației;
-rezultatul se eliberează pe baza actului de identitate;

19
 Fig. 6

b) Fișa tehică nr.2

Mielograma

Definiție: este o investigație radiologică , obținută prin injectarea unei substanțe

speciale în canalul spinal care permite o mai bună vizualizare a măduvei .

Fig.7

Scop :evaluarea celulelor măduvei osoase ;

Materiale necesare :
-substanță de constrast;
-ac steril;
-anestezie ;
-scaner ;

Pregătirea psihică:
-se anunță bolnavul și se explică necesitatea tehnicii;

Pregătire fizică:

20
 -se așează pacientul decubit lateral cu capul mai jos decât picioarele;
-asigurarea repausului fizic timp de câteva ore ;

Tehnică :
-se injectează produsul cu un ac steril;
-aplicarea unui scaner imediat după mielografie cu scopul de a aprecia mai bine
forma;

c) Fișa tehnică nr. 3

Pregătirea și trasportul pacientului pentru radiografia cervicală :

Definiție: o radiografie poate arăta anomalii , precum osteofitoza vertebrală dovada

spondilozei cervicale .

Scop :explorator;

Pregătirea materialelor necesare :

-șort de protectie ;

-plăci radio-opace;

-benzi;

Pregătirea fizică și psihică a pacientului :

-reevaluarea registrarilor clinice ale pacientului pentru a stabili motivul radiografiei
cervicale;
-identificarea si abordarea pacientului ;
-se explică procedura radiografiei cervicale;
-pacientul nu este restricționat in consumul unor alimente și lichide inainte de
radiografia cervicală;
-îndepărtarea tuturor obiectelor metalice ;

Execuție :
-pacientul va fi așezat în poziție decubit dorsal pe o masă radiografică și instruit să
rămână în aceeași poziție;
-asigurarea pacientului că procedura nu va cauza nici un disconfort .

Îngrijirea pacientului după tehnică:

-filmele vor fi verificate înainte ca pacientul să părăsească sala de radiologie;
-pacientul va fi dus înapoi în salon;
-medicul va raporta rezultatul radiografiei cervicale .

Notarea tehnicii:
-se notează data și ora inregistrării;
-se notează numele celui care a efectuat tehnica;

Accidente/incidente:

21
 -o poziționare greșită a pacientului sau o mișcare necontrolată poate duce la
imagine neclară
-neglijența în îndepărtarea unor obiecte radio-opace pot duce la obținerea unor
imagini deformate .

d) Fișa tehnică nr. 4

Măsurarea , notarea și interpretarea tensiuni arteriale

Definiție T.A reprezintă presiunea exercitată de sânge asupra pereților arteriali.

Scop:-explorator;

-evaluarea funcției cardiovasculare.

Elemente de evaluat:
-T.A sistolică (maximă);
-T.A diastolică (minimă);

Materiale necesare:
-tensiometru cu manometru;
-stetoscop biauricular;
-pix cu mină roșie ;
-tampon cu alcool;

Metode de determinare:
-palpatorie;
-auscultătorie;

Pregătirea psihică :
-se informează pacientul asupra tehnicii;
Se ia consințământul.
Pregătirea fizică:
-asigurarea repausului fizic și psihic timp de 15 minute ;
-așezarea pacientului într-o poziție comodă (șezut , decubit dorsal)
Tehnică:
Pentru metoda ascultătoriei
-spălarea pe mâini;
-se aplică manșeta pleumatică pe brațul pacientului sprijit și în extensie ;
-se dezinfectează olivele și membrana stetoscopului;
-se fizează membrana stetoscopului pe artera humerală sub marginea
inferioară a manșetei;
-se introduc olivele stetoscopului în urechi ;
-se pompează aer în manșeta pleumatică cu ajutorul parei de cauciuc
până la 200-220 mlHg;
-se decomprimă progresiv aerul din manșetă prin deschiderea supapei
până se percepe primul zgomot arterial;
-se reține valoarea indicată de acul manometrului ;

22
 -se continuă decomprimarea , zgomotelor arteriale devenind tot mai
puternice ;
-se reține valoarea ultimului zgomot indicat de acul manometrului (acesta
reprezentând T.A minim) ;
-se notează cifric si grafic ;
-grafic se notează pe foaia de temperatură fiecare valoare obținută cu o
linie orizontală de culoare roșie ;
-se unesc liniile orizontale cu cele verticale și se hașurează spațiul
rezultat;
-cifric : T.A max. = 250mmHg , T.A min. = 75mmHg;
-se dezinfectează olivele stetoscopului și membrana cu alcool.

Pentru metoda palpatorie :

-determinarea se face prin palparea arterei radiale ;

-nu se foloseste stetoscopul biauricular;
-etapele sunt identice metodei auscultatorii;
-are dezavantajul obținerii unor valori mai mici decât realitatea și
obținerea doar a valorii maxime , palparea pulsului periferic fiind
posibilă numai după reducerea accentuată a compresiunii exterioare .

Valori patologice (anormale) ale T.A

-hipertensiunea arterială – HTA ;
-hipotensiunea arterială –hTA;
Valori normale:
Adult /vârstnic:
-T. A max.=110-140mlHg;
-T.A min.=65-80 mmHg;
Valoarea de 139mmHg este considerată valoarea de graniță între T.A normală si
HTA;

OBIECTIV IV

PROCESUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENȚILOR CU SPONDILOZĂ CERVICALĂ

CAZUL
CAZUL 1

 SURSE
 Pacient
 Familie
 Foaie de observație
 Echipa medicală

 DATE FIXE
 Nume și prenume: Enache Sorina
 Vârsta : 45 ani
 Data internării: 14.03. 2020
 Stare civilă: căsătorită
 Religie: ortodoxa

23
  Grupa sanguină.Rh: AB IV Rh+
 Data externării: 24.03. 2020
 Naționalitatea : română

 DATE VARIABILE
 Domiciliul: Com. Basarabi, jud. Dolj
 Condiții de locuit: bune
 Ocupația: profesoară

 ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE – fără importanță.

Neagă maladii infecto-contagioase TBC și intervenții chirurgicale.

 ANTECEDENTE PERSONALE – nu a avut alte internări.

 DIAGNOSTICUL – Spondiloza cervicală

 MOTIVELE INTERNĂRII – dureri cervicale, cefalee occipitală,

senzație de instabilitate , vâjâituri în urechi, vedere încețoșată, tulburări ale secreției nazale,
lăcrimare și salivare, anxietate.

 ISTORICUL BOLII: Pacienta afirmă că de aproximativ doua luni ,

prezintă dureri în zona gâtului , reflexe anormale, dificultăți de mers, migrene și
insomnii.Solicită internarea pentru a beneficia de tratamentul și îngrijirile corespunzătoare
suferinței.
 EXAMENUL OBIECTIV

 Stare generală - alterată

 Stare de nutriție – satisfăcătoare
 Stare de conștiență – alterată
 Tegumente și mucoase – prezintă roșeată
 Facies – încercănat
 Țesutul celular subcutanat – slab reprezentat
 Sistemul ganglionar – ganglioni nepalpabili
 Sistemul osteoarticular – prezintă redoare a coloanei cervicale cu un grad de contractură
musculară paravertebrală ; durere la mobilizarea segmentului cervical , mai ales în cursul
mișcărilor de înclinare laterală , când se percep și cracmente.
 Aparatul respirator – torace normal conformat , murmur vezicular prezent, sonoritate
toracică normală.
 Aparatul cardio-circulator: - cord în limite normale , șoc apexian prezent în spațiul
ventricular stâng pe linia medioclaviculara stânga, zgomote cardiace ritmice , bine bătute.
 Aparatul digestiv: - apetit normal
- tranzit intestinal prezent
- ficat, splină în limite normale.
 Aparatul uro- genital: rinichi nepalpabili, micțiuni fiziologice
 SNC - lipsa de echilibru , senzație de instabilitate.
 Explorări paraclinice :
- EKG
- Rx. coloana cervicală: ex. profil
- Pierderea lordozei cervicale, coloana vertebrală
rectilinie

24
 - Osteotifoza anterioară
- Diminuarea discurilor intervertebrale cu pensare C4-
C5, C5-C6 si C6-C7.

Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei

Henderson
NR. NEVOIA MANIFESTĂRI DE SURSA DE DIFICULTATE
CRT. DEPENDENŢĂ
1. A respira şi a avea o -palpitaţii -dispnee
bună circulaţie -durere toracică -ritm cardiac crescut
2. A se alimenta şi a se -lipsa poftei de mâncare -alimentaţie insuficientă
hidrata -indigestie de alimente ce nu cantitativ
satisfac nevoile -refuz de a se alimenta
organismului
3. A elimina -absenţa scaunului mai -constipaţie
multe zile
-meteorism
4. A se mişca, a păstra -dificultate de a se mobiliza -imobilitate
o bună postură -absenţa activităţilor fizice
5. A dormi, a se odihni -ore insuficiente de somn -insomnii
-treziri frecvente
6. A se îmbrăca şi a se -dificultate de a se îmbrăca -pierderea imeginii de sine
dezbrăca şi dezbrăca
7. A-și menține -amorţeli şi furnicături ale -cunoștințe insuficiente despre
temperatura corpului extremităţilor mediul înconjurător, despre
în limitele normale -hipotermie sine

8. A fi curat şi a-şi -neglijarea ţinutei şi -dezinteres faţă de înfăţişarea

proteja tegumentele înfăţişării sale sa
9. A comunica -diminuarea interacţiunii cu -comunicare insuficientă la
alţii nivel afectiv
-neîncredere în propria -stare de confuzie
persoană
10. A evita pericole -perceperea negativă a -pierderea imaginii despre sine
propriului corp -anxietate
-temeri

25
 -apatie
11. A acţiona după -incapacitate de a participa -dificutate de a participa la
credinţele şi valorile la activităţile grupului activităţi religioase din cauza
sale religios de care aparţine internării în spital
12. A se realiza -incertitudine în ceea ce -devalorizare
priveşte propria valoare
-incapacitate de a rezolva
probleme
13. A se recrea -dificultatea de a se -tensiune psihică
concentra în timpul
activităţilor recreative
14. A învăţa -lipsa de informaţii cu -cunoştinţe insuficiente
privire la boală.

ANALIZA, INTERPRETAREA ŞI IMPLEMENTAREA DATELOR

Zilele I-II

Nevoia Diagnostic de Intervenţii autonome şi

Obiective Evaluare
deficitară nursing delegate
1. A se alimenta -dificultate de - pacientul să - monitorizează ingestia de - pacientul este
şi a se hidrata a se elimenta, fie alimentat și alimente și lichide hrănit și hidratat
manifestată echilibrat -stimulează epetitul corespunzător
prin hidroelecrolitic bolnavului prin asigurarea
inapetență -pacientul să alimentației în funcție de
aibă greutatea preferințele lui
în limite
normale

2. A se mişca, a -imobilitate, - pacientul să - planifică un program de -pacientul se

păstra o bună refuzul de a aibă tonusul exerciții, în funcție de mobilizează
postură face activități muscular și capacitatea pacientului satisfăcător
forșa musculară -schimbă poziția pacientului
păstrată la fiecare două ore
-pacientul să-și -efectuează exerciții pasive,
mențină la fiecare 2 ore

26
 integritatea -învăță pacientul care este
tegumentelor și postura adecvată și cum să
a activităților efectueze exerciții musculare
articulare active

3. A dormi, a se -insomnii - pacientul să -învăță pacientul să practice - pacientul doarme

odihni beneficize de tehnici de relaxare, exerciții datorită somnului
somn respiratorii căteva minute indus medicamentos
corespunzător înainte de culcare
cantitativ și -identifică nivelul și cauza
calitativ anxietății la pacient
-observă și noteză calitatea,
orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi
-administrează tratamentul
medicamentos prescris de
medic și observă efectul
aceastuia asupra organismului

4. A se îmbrăca - dificultatea -pacientul să - educă pacientul privind - pacientul a înteles

şi a se dezbrăca de a se cunoască importanța vestimentației în nevoia de a se
îmbrăca și importanța identificarea personalității îmbrăca și dezbrăca
dezbrăca satisfacerii -notează zilnic interesul
nevoii de a se pacientului
îmbrăca și -xplică legăturile dintre ținuta
dezbrăca în vestimentară, imagine și stimă
termen de 3-5 de sine
zile -încurarajează pacientul

Zilele III-IV

Diagnostic de Intervenţii autonome şi

Nevoia deficitară Obiective Evaluare
nursing delegate
1. A-și menține - hipotermie - pacientul să - încălzește pacientul lent cu - temperatura

27
temperatura aibă temperatura pături, termofoare corpului
corpului în corpului în -crește treptat temperatura pacientului în
limitele normale limite fiziologice mediuliu ambiant limite normale
-pacientul să fie -recoltează sânge cercetarea -rezultatul
echilibrat glicemiei, hemogramei, glicemiei,
hidroelectrolitic hematocritului hemogramei,
-pacientul să-și -pregătește pacientul pentru hematocritului în
păstreze EKG limite normale
integritatea -administrează lichide ușor -starea
tegumentelor călduțe, în cantități mici, la tegumentelor este
intervale regulate de timp una satisfăcătoare
-masează extremitățile
-administrează tratamentul
prescris

2. A fi curat şi a-şi - dezinteres - pacientul să -ajută pacientul să își facă -pacientul

proteja față de prezinte baie sau duș, sau îi efectuează evoluează și
tegumentele măsurile de tegumentele și toaleta pe regiuni învață nevoia de
igienă mucoasele -identifică, împreună cu a fi curat
curate pacientul cauzele și motivația
-pacientul să-și preocupării pentru aspectul
redobândească fizic și îngrijirile igienice
stima de sine -ajută pacientul să-și schimne
atitudinea față de aspectul său
fizic și față de îngrijirile
igienice
-conștientizează pacientul în
legătură cu importanța
menținerii curate a
tegumentelor, pentru
prevenirea îmbolnăvirilor

Ziua a V-a

28
 Intervenţii autonome şi
Diagnostic de
Nevoia deficitară Obiective delegate Evaluare
îngrijire
1. Nevoia de a - comunicare -pacientul să se -pune în valoare capacitățile, -pacientul dezvoltă
comunica ineficientă la poată afirma, talentele și realizările capacitatea de a
nivel afevtiv să aibă anterioare ale bolnavului comunica și de a-
percepție -dă posibilitatea pacientului și pune în valoare
pozitivă de sinesă-și exprime nevoile, ideile
sentimentele, ideile și
dorințele sale
-dă posibilitate pacientului să
ia singur decizii
-învață pacientul :
-tehnici de afirmare de sine
-tehnici de comunicare
-tehnici de relaxare

2. A acţiona după -culpabilitate -pacientul să-și -încurajează bolnavul să-și -pacientul este
credinţele şi -frustare păstreze exprime sentimentele în echilibrat psihic
valorile sale imaginea legătură cu problema sa
pozitivă de sine-facilitează satisfacerea
-pacientul să convingerilor sale
fie echilibrat -îl pune în legătură cu
psihic persoane dorite, apropiate
- -administrează la nevoie
medicație antidepresivă (la
indicația medicului)

Evaluare finală

Pacienta în vârstă de 45 ani se internează cu diagnosticul de Spondiloză cervicală.I se

administrează un tratament medicamentos cu AINS și antialgice : Diclotard 1tb/ zi,
Clorzoxazon 3tb /zi, Milgamma 3 tb/ zi, Xanax 1cp/ zi .
Tratament fizical – CDD,UUS
Stare generală bună, afebrilă.Se externează ameliorată.

29
Recomandări la externare:

 să evite eforturile;
 să evite frigul
 să urmeze tratamentul conform scrisorii medicale;
 să revină la control după doua luni.

30
CAZUL
CAZUL 2

 SURSE
 Pacient
 Familie
 Foaie de observație
 Echipa medicală

 DATE FIXE
 Nume și prenume: Diaconu Dumitra
 Vârsta : 61 ani
 Data internării: 11.02.2020.
 Stare civilă: căsătorită
 Religie: ortodoxă
 Grupa sanguină.Rh: AB IV Rh+
 Data externării: 21.02. 2015
 Naționalitatea : română

 DATE VARIABILE
 Domiciliul:Calafat, jud. Dolj
 Condiții de locuit: bune
 Ocupația: pensionară

 ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE – fără importanță.

Neagă maladii infecto-contagioase TBC și intervenții chirurgicale.

 ANTECEDENTE PERSONALE – nu a avut alte internări.

 DIAGNOSTICUL – Spondiloză cervicală cu insuficiență circulatorie

vertebro- bazilară. Tulburare depresivă , anxioasă.

 MOTIVELE INTERNĂRII – cefalee occipitală și la nivelul

vertexului, senzație de instabilitate , amețeli, parestezii periorale, insomnie , labilitate
emotională, depresie.

 ISTORICUL BOLII: Pacienta afirmă că pe fondul dureros cronic

acuză de aproximativ trei săptămâni exacerbarea sindromului de mai sus descris. A urmat
tratamentul în ambulatoriu fără ameliorarea simptomelor. Se internează pentru investigații
și tratament de specialitate.

 EXAMENUL OBIECTIV

 Stare generală – ușor alterată

 Stare de nutriție – satisfăcătoare
 Stare de conștiență – bună
 Facies – simetric
 Țesutul celular subcutanat – slab reprezentat și crepitații
 Sistemul ganglionar –nepalpabil

31
  Sistemul osteoarticular – redoare a coloanei cervicale cu contractură musculară
paravertebrală .Puncte ARNOLD sensibile la palparea apofizelor spinoase ale coloanei
cervicale.
 Aparatul respirator – torace normal conformat , murmur vezicular prezent, sonoritate
toracică normală.
 Aparatul cardio-circulator: - cord în limite normale , șoc apexian prezent în spatiul .V
intercostal stang pe linia medioclaviculara, zgomote cardiace ritmice , bine bătute.
 Aparatul digestiv: abdomen suplu , elastic nedureros , spontan și la palpare , tranzit
intenstinal prezent;ficat, splină în limite normale.
 Aparatul uro- genital: rinichi nepalpabili, micțiuni fiziologice
 SNC - lipsa de echilibru
- Proba Romberg – tendință de cădere.
 Explorări paraclinice :
- EKG
- Rx. coloana cervicală : ex. profil
- Pierderea lordozei cervicale, coloana vertebrală
rectilinie
- Osteotifoză anterioara
- Diminuarea discurilor intervertebrale cu pensare C4-
C5, C5-C6 si C6-C7.

Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei Henderson

NR. NEVOIA MANIFESTĂRI DE SURSA DE DIFICULTATE

CRT. DEPENDENŢĂ
1 A respira şi a avea o - -
bună circulaţie
2 A se alimenta şi a se -lipsa poftei de mâncare -alimentaţie insuficientă
hidrata cantitativ
3 A elimina - -
4 A se mişca, a păstra - dificultate de a se mobiliza -lipsa de echilibru
o bună postură -absenţa activităţilor fizice

5 A dormi, a se odihni -ore insuficiente de somn -insomnii

-treziri frecvente
6 A se îmbrăca şi a se - -
dezbrăca
7 A menţine - -
temperatura corpului
în limitele normale

8 A fi curat şi a-şi -neglijarea ţinutei şi -dezinteres faţă de înfăţişarea

32
 proteja tegumentele înfăţişării sale sa
9 A comunica -diminuarea interacţiunii cu -comunicare insuficientă la
alţii nivel afectiv
-anxietate
10 A evita pericole -stare depresivă -pierderea imaginii despre sine
-anxietate -instabilitate
-vulnerabilitate față de
pericole
11 A acţiona după - -
credinţele şi valorile
sale
12 A se realiza - -

13 A se recrea -dezinteres în a participa la -izolare

activități
14 A învăţa -cunoștințe insuficiente -lezarea integrității fizice și
psihice

ANALIZA, INTERPRETAREA ŞI IMPLEMENTAREA DATELOR

Zilele I-II

Diagnostic Intervenţii autonome şi

Nevoia deficitară Obiective Evaluare
de nursing delegate
1. A se alimenta şi-dificultate - pacienta să fie - monitorizez ingestia de - pacienta
a se hidrata de a se alimentată și alimente şi lichide, a greutăţii colaborează şi se
alimenta echilibrată - stimulez apetitul pacientei alimentează corect
manifestată hidroelectrolitic prin asigurarea alimentaţiei în - pacienta nu
prin -pacienta să funcţie de preferințele ei prezintă semne de
inapentență aibe greutatea - ajut pacienta să se hrănească malnutriție
în limite cu alimente uşor digerabile cu
normale un grad crescut de vitamine şi
minerale aranjate frumos pe
farfurie pentru a o atrage să le
consume
2. Nevoia de a fi - deficit de - pacienta să se - previn infecţiile nosocomiale - pacienta a învăţat
curat şi cu autoîngrijire preocupe, să se prin respectarea măsurilor de că îngrijirea sa o

33
tegumentele datorat îngrijească şi de asepsie şi antisepsie face să se simtă mai
protejate problemelor aspectul ei - pacienta va fi educată să bine
cu care se exterior consume legume şi fructe - pacienta are
confruntă - pacienta să nu - stimulez pacienta să se spele, tegumente intacte și
manifestat prezinte să se îmbrace, să-şi aranjeze normal colorate
printr-un disconfort părul
aspect - pacienta să - ajut pacienta în efectuarea
exterior aibă o stare de toaletei şi o încurajez în
neîngrijit bine fizic și progresele făcute
psihic - schimb lenjeria de corp şi de
pat de câte ori este nevoie
3. Nevoia de a se - dificultate - realizarea unei - execut cu pacienta exerciţii - pacienta se
mişca în a se mişca bune mobilităţi de mobilizare mobilizează singură
datorată - efectuarea de - redau încrederea pacientei dar cu teamă
lipsei de exerciții la - înlătur stimulii exageraţi din
echilibru nivelul tuturor mediul înconjurător (zgomote,
- alterarea articulaţiilor lumină puternică, număr mare
spațiului - să se menţină de vizitatori)
personal în limite - măsor şi notez în F.O.
normale valorile funcţiilor vitale
funcţiile vitale - pregătesc pacienta pentru
explorări clinice şi paraclinice
la indicaţia medicului

34
Zilele III-IV

Nevoia Diagnostic de Intervenţii autonome şi

Obiective Evaluare
deficitară nursing delegate
1. Nevoia de - comunicare - pacienta să - asigur un mediu liniştit, - pacienta s-a
a comunica ineficientă la folosească plăcut adaptat la noua
nivel afectiv mijloace de - evaluez funcţia cognitivă a situaţie
comunicare pacientei - este calmă, nu
adecvate stării - facilitez exprimarea este agresivă
sale sentimentelor şi modul în - cunoaşte
- pacienta să fie care percepe această atitudine mijloacele
echilibrată psihic - sesizez percepţia irealistă a eficace de
pacientei comunicare
- favorizez exprimarea - pacienta este
sentimentelor şi a lucrurilor orientată în
care-o preocupă timp şi spaţiu
- pacienta nu va fi contrazisă - este
- pacienta este ajutată să-şi echilibrată
cunoască punctele forte şi psihic
valoarea sa
- colaborez cu medicii din
echipă şi cu membrii familiei
pentru a rezolva problema
- explic pacientei că trebuie
să colaboreze şi să comunice
cu cadrele medicale şi cu cei
din jurul său
2. Nevoia de - dezinteres în - pacienta să-și - explorez ce activități îi plac - pacienta nu
a se recrea a participa la recapete stima pacientei mai stă izolată
activități de sine - analizez și stabilesc dacă și participă la
- pacienta să fie acestea sunt în concordanță activităţile
echilibrată din cu starea sa psihică și fizică recreative
punct de vedere - planific activităţi recreative simţind o stare
psihic împreună cu pacienta de confort fizic

35
 - notez reacțiile și şi psihic
manifestările pacientei cu
referire directă la:
starea de plictiseală și tristeţe

Ziua a V-a

Nevoia Diagnostic de Intervenţii autonome şi

Obiective Evaluare
deficitară îngrijire delegate
1. Nevoia de - alterarea - asigurarea - asigur repausul fizic şi - somn indus
a se odihni şi somnului unui somn psihic al pacientului medicamentos
a dormi datorită corespunzător - asigur condiţii de favorizare - pacientul
insomniei din punct de a somnului, semiobscuritate, doarme 7 ore pe
manifestată vedere calitativ linişte şi rog şi ceilalţi noapte
prin nelinişte, şi cantitativ membri ai echipei de îngrijire
irascibilitate să procedeze la fel
- respect tăcerile şi plângerile
pacientului pentru a-i permite
să-şi controleze emoţiile
- învăţ pacientul tehnici de
relaxare, modalități care
favorizează somnul prin
discuţii, demonstraţii
-administrez medicație la
indicația medicului

2. Nevoia de - deficit de - acumularea - identific obiceiurile şi - pacienta a

a învăţa cunoaștere a de noi deprinderile greşite ale asimilat şi înţeles
afecțiunii şi a cunoștințe pacientei informaţiile
evoluției sale - ţin lecţii: de formare a despre natura
deprinderilor igienice, de afecţiunii sale
alimentaţie raţională, mod de
viaţă echilibrat, de
administrare a diferitelor

36
 tratamente
- efectuez demonstraţii
practice
- încurajez şi o ajut la
dobândirea noilor deprinderi
- verific împreună cu pacienta
dacă şi-a însușit noile
cunoștințe şi deprinderi

Evaluare finală

Pacienta în vârstă de 61 de ani se internează cu diagnosticul de Spondiloză cervicală cu

insuficiență circulatorie cerebrală .I se administrează Ketonal 1f/ zi, Mydocalm 2 cp/ zi,
Bilobil 3 tb/ zi, Lucetam 800 mg 1 tb/ zi, Milgamma 3 tb/zi.
Stare generală bună , se externează ameliorată.
Recomandări la externare:

 să evite efortul fizic și frigul;

 să urmeze tratamentul conform scrisorii medicale;
 dispensarizarea prin MF și serviciul BFT

CAZUL
CAZUL 3

 SURSE
 Pacient
 Familie
 Foaie de observație
 Echipa medicală

 DATE FIXE
 Nume și prenume: Barbu Ion
 Vârsta : 59 ani
 Data internării: 05.04. 2015
 Stare civilă: căsătorit
 Religie: ortodoxă
 Grupa sanguină.Rh: 01 Rh+
 Data externării: 15.04. 2015
 Naționalitatea : română

 DATE VARIABILE
 Domiciliul: Com. Basarabi , jud. Dolj

37
  Condiții de locuit: bune
 Ocupația: muncitor

 ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE – fără importanță.

 ANTECEDENTE PERSONALE patologice – HTA, F.A, Obezitate,

Hipercolesterolemie.

 DIAGNOSTICUL – Spondiloză cervicală cu nevralgie cervico-

brahială dreaptă.

 MOTIVELE INTERNĂRII – cervicooccipitalgii, contractură

dureroasă a STCLM, parestezii nesistematizate la membrul superior drept, accentuate la
efort fizic și nocturn , poziție antalgică , impotență funcțională , insomnie.

 ISTORICUL BOLII: Pe fondul cronic dureros ,pacientul prezintă de

aproximativ trei ani simptomatologia de mai sus. De aproximativ o lună durerile se
accentuează , bolnavul se internează pentru investigașii și tratamentul de specialitate.

 EXAMENUL OBIECTIV

 Stare generală – ușor alterată

 Stare de nutriție – bună
 Stare de conștiență – bună
 Facies – normal
 Țesutul celular subcutanat – bine reprezentat
 Sistemul ganglionar –nepalpabil
 Sistemul osteoarticular – durere și contractură musculară paravertebrală cervicală,
torticolis, durere și parestezii la membrul superior drept , poziție antalgică , impotență
funcțională .
 Aparatul respirator – torace normal conformat , ampliații respiratorii simetrice, murmur
vezicular prezent bilateral, Fr =16/ min.
 Aparatul cardio-circulator: - cord în limite normale , șoc apexian prezent în spatiul .V
intercostal stâng pe linia medioclaviculara, zgomote cardiace ritmice , bine bătute.TA 130 /
65 mmHg ; AV – 70 bătai/ minut
 Aparatul digestiv: abdomen moale nedureros , spontan și la palpare , tranzit intenstinal
prezent, scaun normal ;ficat, splină nepalpabile.
 Aparatul uro- genital: loji renale libere , manevra Giordano ( -) bilateral.
 SNC - orientat temporo-spațial.
 Explorări paraclinice :
- EKG
- Rx. coloana cervicală : ex. profil
- Pierderea lordozei cervicale, coloana vertebrală
rectilinie
- Osteotifoză anterioară
- Diminuarea discurilor intervertebrale cu pensare C4-
C5, C5-C6 si C6-C7.

38
 Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei
Henderson
NR. NEVOIA MANIFESTĂRI DE SURSA DE DIFICULTATE
CRT. DEPENDENŢĂ
1. A respira şi a avea o - -
bună circulaţie
2. A se alimenta şi a se - -
hidrata
3. A elimina - -

4. A se mişca, a păstra -dificultate de a se mobiliza -imobilitate

o bună postură -absenţa activităţilor fizice
5. A dormi, a se odihni -ore insuficiente de somn -insomnii
-treziri frecvente
6. A se îmbrăca şi a se -dificultate de a se îmbrăca -neîndemânare de a se îmbrăca
dezbrăca şi dezbrăca şi dezbrăca
7. A-și menţine - -
temperatura corpului
în limitele normale

8. A fi curat şi a-şi -neglijarea ţinutei şi -dezinteres faţă de înfăţişarea

proteja tegumentele înfăţişării sale sa
9. A comunica -diminuarea interacţiunii cu -comunicare insuficientă la
alţii nivel afectiv
-neîncredere în propria -stare de confuzie
persoană
10. A evita pericole -perceperea negativă a -pierderea imaginii despre sine
propriului corp -anxietate
-temeri
-apatie
11. A acţiona după -incapacitate de a participa -dificutate de a participa la
credinţele şi valorile la activităţile grupului activităţi religioase din cauza
sale religios de care aparţine internării în spital
12. A se realiza -incertitudine în ceea ce -devalorizare
priveşte propria valoare
-incapacitate de a rezolva
probleme

39
 13. A se recrea -dificultatea de a se -tensiune psihică
concentra în timpul
activităţilor recreative
14. A învăţa -lipsa de informaţii cu -cunoştinţe insuficiente
privire la boală.

ANALIZA, INTERPRETAREA ŞI IMPLEMENTAREA DATELOR

Zilele I-II

Diagnostic de Intervenţii autonome şi

Nevoia deficitară Obiective Evaluare
îngrijire delegate
1. Nevoia de a se - dificultate de - pacientul să nu - planific un program de - pacientul se
mișca a se mișca mai acuze dureriexerciții adecvat mobilizează
datorită durerii, -pacientul să fie problemelor pacientului normal după
parasezii alea echilibrat psihic -învăț pacientul care este administrarea
membrelor și fizic postura adecvată medicaţiei
superioare -pregătesc psihic pacientul
în vederea oricărei tehnici
efectuate
-suplinesc pacientul în
satisfacerea nevoilor sale, îl
servesc la pat cu cele
necesare

2. Nevoia de a -alterarea - asigurarea - asigur repausul fizic şi -- somn indus

dormi somnului unui somn psihic al pacientului medicamentos
datorită corespunzător - asigur condiţii de - pacientul doarme
insomniei din punct de favorizare a somnului, 7 ore pe noapte
manifestată prinvedere calitativ semiobscuritate, linişte şi
nelinişte, şi cantitativ rog şi ceilalţi membri ai
irascibilitate echipei de îngrijire să
procedeze la fel
- respect tăcerile şi

40
 plângerile pacientului pentru
a-i permite să-şi controleze
emoţiile
- învăţ pacientul tehnici de
relaxare, modalități care
favorizează somnul prin
discuţii, demonstraţii
-administrez medicație la
indicația medicului

3. Nevoia de a se - dificultate de - pacientul să fie - favorizez adaptarea - pacientul îşi

îmbrăca şi autoîngrijire, ajutat în pacientului la noul mediu satisface singur
dezbrăca manifestată prinsatisfacerea asigurând un climat calm şi nevoia şi este
nepăsare nevoii deficitare de securitate liniştit
- pacientul să nu - plasez pacientul într-un
prezinte salon luminos, liniştit, fără
disconfort factori perturbatori,
- pacientul să prevăzut cu pat confortabil
aibă o stare de şi lenjerie curată
bine fizic și - liniştesc pacientul
psihic comunicând permanent cu
el
- încurajez pacientul să-şi
aleagă singur hainele
- aşez îmbrăcămintea
pacientului în ordinea
îmbrăcării şi îl ajut
- încurajez pacientul în
progresele făcute
- îi explic necesitatea unei
lenjerii curate şi comode
pentru confortul propriu

41
 Zilele III-IV
4. Nevoia de a fi - deficit de - pacientul să se - previn infecţiile - pacientul a
curat autoîngrijire preocupe, să se nosocomiale prin învăţat că
datorată îngrijească şi de respectarea măsurilor de îngrijirea sa îl face
problemelor cu aspectul lui asepsie şi antisepsie să se simtă mai
care se exterior - pacientul va fi educat să bine
confruntă - pacientul să consume legume şi fructe - pacientul are
manifestat aibă o stare de - stimulez pacientul să se tegumente intacte
printr-un aspect bine fizic și spele, să se îmbrace, să-şi și normal colorate
exterior psihic aranjeze părul
neîngrijit - ajut pacientul în efectuarea
toaletei şi se încurajează în
progresele făcute
- schimb lenjeria de corp şi
de pat de câte ori este
nevoie
- masez zonele predispuse
escarei

Ziua a V-a

Diagnostic de Intervenţii autonome şi

Nevoia deficitară Obiective Evaluare
îngrijire delegate
1. Nevoia de a - dificultate de - încurajarea - asigur condiţii de - pacientul nu
comunica comunicare la pacientului în a microclimat comunică şi se
nivel afectiv comunica - creez un climat de izolează
înţelegere empatică
- port conversaţii cu ceilalţi
pacienţi din salon pentru a-i

42
 stârni interesul
- facilitez ore de
psihoterapie
2. Nevoia de a - vulnerabilitate - pacientul să fie - respect regulile de asepsie - sub tratament
evita pericolele faţă de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea pacientul este
și fizic persoanelor la noul mediu mai calm
- furnizez informaţiile de
care are nevoie
- ajut pacientul să-şi
recunoască anxietatea
- învăţ tehnici de relaxare
- asigur siguranţa şi
însoţirea pacientului
- menţin permanent legătura
cu aparţinătorii pacientului
şi îi informez despre starea
sa
3. Nevoia de a se - dificultate de a - pacientul să fie - ascult activ pacientul - pacientul
realiza se implica într-un conştient de pentru a-i permite să-şi efectuează
rol social propria sa exprime sentimentele anumite activităţi
valoare şi privind dificultatea de a se (îşi împătureşte
competenţă realiza hainele, face
- ajut pacientul să identifice curat în noptieră)
motivele comportamentului
său, apreciez posibilităţile
fizice şi intelectuale
- sesizez orice formă de
interes pentru o anumită
activitate şi-l antrenez în
desfăşurarea ei
- îndrum spre acele
activităţi care sunt atractive
pentru pacient şi totodată
utile

43
 - observ şi notez orice
schimbare în
comportamentul pacientului
(depresie, satisfacţie)
- psihoterapie

Evaluare finală

Pacientul în vârstă de 59 de ani se internează cu diagnosticul de Spondiloză cervicală cu

nevralgie cervicobrahială dreaptă .A urmat tratament medical ( Ketonal 1 f/ zi, Mydocalm
cp III/ zi, Diazepam cp I, Algocalmin cp II / zi) și fizical. Se externează ameliorat.
Recomandări la externare:

 să evite efortul fizic și frigul;

 continuă tratamentul conform scrisorii medicale;
 dispensarizarea prin MF și serviciul BFT.

Obiectivul 5
Educaţia pentru sănătate la un pacient cu spondiloză cervicală

 Să evite pozițiile îndelungate cu gâtul flexat. În cazul În care profesia le impune o

asemenea poziție, este bine să se execute periodic mișcări de redresare.

 Să se odihnească fără a sprijini capul pe perne înalte, folosind doar un sul introdus
sub ceafă.

 Să execute zilnic mișcări de extensie, flexie și rotație a capului până la dispariția

durerii musculare și nevralgice.

 Restabilirea funcționalității musculaturii cervicale prin gimnastică și masaj, care

îndepartează simptomele neplăcute.

 Apariția spondilozei poate fi prevenită dacă se combat zilnic și cu perseverența

pozițiile vicioase ale coloanei, începând din copilarie.

 Tratamentele medicamentoase sunt doar ajutatoare pentru combaterea simptomelor

în fazele evolutive ale bolii.

Spondiloza nu poate fi prevenită, însă riscul apariției poate fi scăzut dacă se menține o
postură corectă, cu gâtul aliniat umerilor, dacă se practică exerciții fizice regulate, pe tot
parcursul vieții, pentru întărirea musculaturii cervicale și a ligamentelor și evitarea
producerii unor traumatisme la acest nivel.

44
 CONCLUZII

Spondiloza nu este o boală recentă, ea a existat în toate epocile și a interesat , ca și

astăzi populația adultă de peste 40 de ani.

Când spunem spondiloză cervicală ne gândim imediat la forma de reumatism

degenerativ , localizată în zona cervicală a coloanei vertebrale , care apare în urma uzurii
discurilor și articulațiilor intervertebrale , însoțite de reacții de reparare ( osteofite/ ciocuri)
la nivelul corpilor vertebrali.

Cercetătorii consideră că principala cauză a acestei afecțiuni este datorată îmbătrânirii

țesutului , dar trebuie luate în considerare și alte cauze.

Spondiloza cervicală are cinci stadii evolutive : local , miotonic, iritativ , radicular și
atrofic. Dacă spondiloza nu se tratează corespunzator ea avansează și trece prin toate aceste
stadii.

În ultimul stadiu al sponilozei cervicale , apar disfuncții trofice ale segmentului

vertebral afectat , toată simptomatologia se accentuează , se agravează și de cele mai multe
ori se ajunge la complicații

45
 BIBLIOGRAFIE

IONEL A. BRATU , Gimnastica pentru prevenirea si corectarea deficientelor fizice, Editura

Sport-Turism(1977).

BRATU I. , Indicatii tehnico-metodice si concepte de lectii pentru corectarea deficientelor

morfo-functionale, Editura I.C.F. 1964.

IONESCU ANDREI, Despre atitudinea corecta a corpului, Bucuresti,Editura V.C.F.S. 1964.

J. KISS, Fiziokinetoterapie si recuperare medicala în afectiunile aparatului locomotor, Editura

Medicala 2004.

TUDOR SBENGHE, Kinetologie Profilactica, terapeutica si de recuperare, Editura Medicala,

bucresti 1987.

CEZAR TH.NICULESCU, VOICULESCU BOGDAN, CRISTIAN NIŢĂ, RADU

CÂRMACIU, CARMEN SĂLĂVĂSTRU, COTALIN CIORNE, Anatomia si fiziologia
omului compendiu, Editura Corint Bucuresti 2001.

GELU ONOSE, Recuperare, medicina fizica si balneocliatologie, vol. I editura medicala 2009.

46