Suport Curs Canin PDF

SUPORT CURS
COAFOR CANIN
SUPORT CURS
COAFOR CANIN
CUPRINS
1. ISTORIC
2. CLASIFICAREA CÂINILOR PE GRUPE
3. TIPURI DE BLANĂ
4. ANATOMIA CÂINELUI
5. ECHIPAMENT NECESAR
6. TOALETAJ STANDARD PE RASE
7. BOLILE PIELII
8. OTITELE ŞI RÂIA OTODECTICĂ
9. PATOLOGIA GLANDELOR PERIANALE
10.BIBLIOGRAFIE
ISTORIC
Istoria canidelor, de fapt a tuturor carnivorelor, debutează acum circa
55 de milioane de ani, în era terţiară, prin apariţia micilor carnivore, miacidele,
care seamănă mai mult cu jderul decât cu Dalmaţianul, dar care vor cunoaşte o
dezvoltare uimitoare. Din această epocă, se pot distinge în sânul carnivorelor
două mari grupe:feloidele, cu 4 familii (felide, hienide,
herpestide şi viveride) şi canidele, cu alte 4 familii (ustelide,
procionide, urside si carnivore marine).
Canidele: cele mai vechi apar acum 35 de milioane de ani în
America de Nord, apoi in Europa şi în Asia, în America de
Sud şi Africa. Seamănă mai mult cu nevăstuicile decât cu
câinii: cu toate, caracteristicile craniului şi aspectul general
le evoca încă pe cele ale mustelidelor: coadă lungă şi
puternică, membrele din faţă şi cele din spate egal
dezvoltate, regiunea lombară alungită sunt tot atâtea criterii
primitive care vor dispărea cu timpul.
Aşa se face că între 30 de milioane şi 15 milioane de ani, numeroase modificari
vor duce la tipurile moderne de canide: creşterea taliei şi alungirea membrelor.
Această evoluţie dă naştere la două subfamilii: canine si simocionine, pentru care
Câinele sălbatic de Asia este reprezentantul viu.
Aşa se întâmplă că în această perioadă filiaţia strămoşilor
câinelui se complică si un număr mare dintre fosile sunt tot atâţia
candidaţi la genealogia canidelor moderne.
Genul Canis apare in Miocen, acum 24 de milioane de ani, cu
specia Canis etruscus, sau lupul “etrusc”, puţin mai mic decât
lupul actual, şi poate, Canis mostrachensis, unerori considerat ca o
subspecie a primeia.
Alte specii au fost apropiate de şacali sau coioţi. Acestia din
urma constituie, împreună cu lupul, genulCanis.
Multă vreme, absenţa fosilelor intermediare a impiedicat paleontologii să tranşeze
clar în favoare lupului, mai apropiat prin talia lui, şi a şacalului sau coiotului ca
strămoş direct al câinelui. În cele din urmă, analizele ADN mitocondrial au
demonstrat că lupul este ruda cea mai apropiată a câinelui şi cariotipurile sunt
identice. Lupul şi câinele fac parte din aceeaşi specie.
Apariţia lui Canis Lupus, specia de lup aşa cum o
cunoaştem astăzi, dateaza probabil de la începutul
Cuaternalului.(-1,64 milioane de ani). Este vorba de o specie
capabilă să se adapteze la toate mediile naturale.
Resturile ei au fost găsite în siturile corespunzând unor
peisaje şi climate foarte variate : tundra, păduri de foioase,
stepe, zona mediteraneeană. Printre paleontologi, detaliile
acestei istorii rămân totuşi controversate.Şi clasarea vestigiilor
pe specii sau subspecii nu întruneşte întotdeauna unanimitate.
Nici un schelet de câine, adică de Canis lupus familiaris, n-a fost descoperit în straturile
geologice anterioare omului de CroMagnon, cu 30 000 de ani înaintea erei noastre. Studiile
asupra structurilor sociale ale triburilor umane primitive şi asupra comportamentului
haitelor de lupi vorbesc despre apropierea acestor două grupuri de vânători, între care
există numeroase asemănări: fiind nomazi, oamenii din era cuaternara până în paleolitic,
işi organizează unitatea socială în jurul vânătorii şi a culesului.
Lupii, la rândul lor, trăind în haite de zece până la doisprezece indivizi, sunt mai intâi
prădători, mâncători de cadavre de ocazie şi chiar vegetarieni. Şi unii şi altii vânează pradă
variată şi animale mult mai mari decat ei; vânează în colectiv, se adaptează la toate
terenurile şi işi modifică tipul de vânătoare în funcţie de împrejurimi. Lupii aleg de
preferinţă animalele sălbatice pe care le sfâşie aliindu-se in haite de gonaci.
Tipurile de vânătoare care corespund omului şi lupului sunt superior elaborate şi

condiţionează socializarea şi ierarhizarea tribului cât şi al haitei. Nu participă la vânătoare
decât indivizii puternici, masculi şi femeleccare vor fi în consecinţă dominanti; ceilalţi
aşteaptă în tabară diferitele roade ale vanatorii.Acelaşi vânat, acelaşi teritoriu, aceeaşi
tehnică, socializare analoagă; atâtea elemente care au contribuit la apropierea om-lup.
De fapt, pentru ca domesticirea unei specii - a nu se confunda cu îmblânzirea unui
animal individual- să fie posibilă, trebuie ca reprezentanţii săi să se plieze substituirii
modului de viaţă şi, cu cât obiceiurile sunt mai asemănătoare, cu atât substituţia este mai
simplă. Istoria n-a fost scutită de escuri ale domesticirii; egiptenii au încercat în zadar să-şi
apropie hienele, vulpile, gazelele şi marile feline. În timp ce agricultura şi sedentarismul
sunt indispensabile pentru domesticirea speciilor ca oaia, capra sau porcul, lupul se
adaptează.
Pornind de aici se pot imagina imprejurările primei domesticiri. Atracţia a
fost probabil reciproca: atracţia omului faţă lup, pe care îl observă la vânătoare şi ale
cărui urlete îi folosesc ca mijloc de comunicare şi reperare; atracţia lupului pt om,
care îi abandonează resturi sau îl lasă să beneficieze de protecţia focului de tabără.
Fără îndoială, au colaborat în apărarea

teritoriului de vânătoare.
Adoptarea unui pui de lup găsit la
vânătoare constituie cu siguranţa faza
urmatoare; odată crescut, el trebuie să se fi
întors în haită până ce omul a reuşit să obţin
fidelizarea unui animal.
În acel moment, aceste animale se
reproduc în tabăra oamenilor şi li se fixează
transformările rezultate din această Înmulţirea acestor rase de câini
schimbare a modului de viaţă. este un fenomen net posterior
Din acest scenariu n-a rămas nici o domesticirii acestui animal.
probă fosilizată şi nu se ştie în ce perioadă s-
Deşi au fost foarte devreme
a petrecut; sigur cu mii de ani in urma.
folosiţi pt vânătoare şi pt pază, încă
Singurele dovezi sunt transformarile
râman multe intrebări legate de
născute de domesticire: reducerea taliei
animalului, scurtarea fetei. funcţia lor de companioni în societăţile
neolitice.
În societatea contemporană, câinele a devenit din ce în ce mai mult animal de
companie, chiar un membru al familiei. Cu acest titlu, apare ca un substitut afectiv şi
atitudinea de afecţiune în stare pură, simplă care se poate observa uneori, seamana
mult cu cea adoptată de parinţi faţă de copiii lor foarte mici. In alte cazuri, câinele este
un“confident” care nu judecă dezaprobator şi nu interzice, ale cărui calităţi iţi dau o
mare capacitate de intelegere pentru umorile stăpânului sau şi o relaţie psihologică
foarte strânsă cu el. Câinele de companie poate să constituie şi un mijlloc de refacere a
legăturilor sociale într-un mediu socialmente destructurat sau o legatură cu natura. In
fine, gratie câinelui său, stăpânul poate regasi pofta de a trăi, un sens al
responsabilităţii şi un sentiment de utilitate.
Una din consecinţele acestei apropieri este proliferarea practicilor inspirate de
activitatile omului: magazine specializate pentru câini, reuniuni aniversare, cadouri,
haine, bijuterii şi parfumuri, adăposturi în formă de “dog sitting”… Căinele figurează
astăzi pe un mare număr din fotografiile familiei. Prelungirea simţului responsabilităţii
stăpânului său, în caz de deces al acestuia, câinele poate chiar,să beneficieze de un
contract de asigurare.
GRUPE DE CÂINI
GR. 1 – CIOBĂNEŞTI ŞI CÂINI DE TURMĂ
1. CIOBĂNESTI 2. CĂINI DE TURMĂ
• Ciobănesc alb elveţian

• Ciobănesc belgian Malinois •Border Colie
•Bearded Colie
• Câine lup cehoslovac
•Câine de turmă australian
• Ciobănesc german •Câine de turmă din Ardeni
• Beauceron •Câine de turmă din Flandra
• Briard
• Ciobanesc de Pirinei
• Bobtail
• Komondor
• Kuvasz
• Puli
• Pumi
• Ciobănesc rusesc
• Ciobănesc australian
GR.2 – PINCHERI SI
SCHNAUZERI-MOLOSSOIZI
(DE PAZĂ)
Câinii utilitari au origini diferite, deşi se pare că strămoşii lor sunt în mare parte agresivi. Rasele cunoscute
astăzi au fost create de crescători profesionişti prin selecţii riguroase, menite să conserve sau să accentueze anumite
caracteristici, şi au fost utile oamenilor în cele mai variate domenii. In prezent, câinii utilitari sunt folosiţi special
pentru pază şi protecţie din ce in ce mai mult în poliţie.
1. PINCHERI SI SCHNAUZERI 2. MOLOSSOIZI

• Dobermann •Dog argentinian •Mastiff napolitan
• Pincher pitic •Fila brasiliero •Cane corso
• Affenpincher •Shar pei •Tosa inu
• Schnauzer uriaş •Boxer •Terra nova
• Schnauzer standard •Dog german •Hovawart
• Schnauzer pitic •Rottweiler •Leonberger
•Bog de Bordeaux •Saint bernard
•Bulldog •Ciobănesc caucazian
•Bullmastiff •Câinele de turma de Berna
•Mastiff
GR.3 – TERRIERI (CÂINI DE VIZUINĂ)
2. TALIE MICA
1. TALIE MARE SI MEDIE
• Jack Rusell terrier
• Airedale terrier
• Dandie Dinmont terrier
• Bedlington terrier
• Norfolk terrier
• Fox terrier
• Skye terrier
• Manchester terrier
• West highland terrier
• Parsonll terrier
• Affenpincher
• Kerry blue terrier
4. MINIATURA
3. TIP BULL
•Terrier asutralian cu par sarmos
•Bull terrier
•Toy terrier englez
•Staffordshire bull terrier
•Yorkshire terrier
•American Staffordshire bull terrier
GR.4 - TECKELI
• Teckel cu păr scurt
• Teckel cu păr lung
• Teckel cu păr sârmos
GR.5 – SPITZI ŞI TIPURI PRIMITIVE

(GONITORI PT. VÂNAT MARE
•Samoyed
1. CÂINI DE SANIE NORDICI •Malamut de Alaska
•Husky siberian
•Chow Chow
•Akita
2. CÂINI DE VÂNĂTOARE NORDICI •Shiba Inu
•Akita
3. CÂINI DE TIP SPITZ
•Shiba Inu
• Bloodhound
GR.6 – GONITORI PT. • Beagle
• Basset Hound
VÂNAT MIC, PT. HĂŢIŞURI • Dalmaţian
•Pudelpointer
•Brac german
•Vijla maghiara
•Setter irlandez
•Setter gordon
•Setter englez
•Copoi ardelenesc
GR.8–PONTATORI-APORTORI, CÂINI DE APĂ

•Labrador retriever
•Golden retriever
•English cocker spaniel
GR.9 – CÂINI DE COMPANIE
ŞI DE AGREMENT
Câinii de agrement sunt în general de talie mică şi mijlocie şi sunt o
companie plăcută, amuzantă şi decorativă. Rasele europene au fost create
pentru a ţine tovărăşenie femeilor din înalta societate care nu luau de obicei
parte la vânătoare. Astfel, frumuseţea, eleganţa, temperamentul şi dimensiunile
câinelui de agrement au devenit criteriile principale de selecţie pentru
crescătorii profesionişti.
• Poodle
• Lhassa-Apso
• Pekinez
• Papillon
• Bichon Maltez
• Bichon Havanez
• Bichon Frise
• Bichon Bolognese
• Shih Tzu
• Chihuahua
• Pug
GR.10 – OGARI (LEVRIERI)
• Greyhound
• Ogar Afgan
• Saluki
• Barzoi
• Whipett
• Piccolo Levriero Italiano
GR.11 – RASE ACCEPTATE PROVIZORIU

• Cioănesc românesc mioritic
• Ciobănesc românesc carpatin
• Ciobanesc românesc de Bucovina
• Ciobănesc românesc corb
TIPURI DE BLANĂ
1. Blana moale sau mătăsoasă se întâlneşte la rasele: Pointer,
Vijla maghiară, Boxer, Bull terrier, Chihuahua, Dalmaţian
etc., se caracterizează prin părul foarte scurt care trebuie
protejat în cazul expunerii îndelungate la temperaturi
scăzute sau foarte crescute, iar pielea este foarte fină,
sensibilă la periat.
2. Blana scurtă întâlnită la rasele Beagle, Labrador
Retriever, Rottweiler, Fox terrier, Pug, Malinois şi este
caracterizată de părul scurt şi aspru.
Rasele cu acest tip de blană tolerează bine diferenţele de
temperatură, la unii câini există tendinţa de a se forma mirosul
specific de caine datorita producerii unui ulei natural din corp.
3. Blana combinata se întâlneşte la rasele: Golden Retriever,
Border Collie, Cavalier King Charles Spaniel, Papillon, fiind
reprezentată de o combinaţie a părului scurt cu mătăsos şi aspru.
Părul foarte scurt în zona feţei, pe partea anterioară a
membrelor, scurt pe corp şi lung pe linia abdomenului, partea
posterioară a membrelor şi coadă.
La nivelul perniţelor părul este lung şi prezintă tendinţa de
încâlcire.
4. Blana dublă caracteristică raselor : Akita, Husky,
Malamut, Shiba Inu, Ciobanesc german.
Tip de blană rezultat din combinareapărului
drept/intins şi scurt la aproximativ aceeasi lungime.
Părul scurt, este foarte des, formează stratul intern, şi
este mai aproape de corp pentru a proteja pielea.
Datorită uleiului specific produs dă un miros specific
acestuia ”mirosul de câine ud”.
5. Blana greoaie/ incărcată caracteristică raselor: Saint
Bernard, Samoyed, Chow Chow, Pekingese, Pomeranian, fiind
o combinaţie între părul lung, des, moale/neted şi porţiuni
limitate de păr scurt mătăsos.
Părul lung are tendinţa de a se incâlci foarte tare, iar
părul dintre perniţe adună mizerie, praf noduri
6. Blana mătăsoasă întâlnită la: Cocker Spaniel, Setter
englez, Cocker Spaniel englez, Gordon Setter.
Acest tip de blană este caracterizat prin combinarea parului
lung, mătăsos cu cel scurt, neted pe unele parti ale corpului.
In zona feţei şi părţile anterioare ale membrelor au parul
foarte scurt; scurt pe corp şi lung în zona abdomenului, coadă şi
partea posterioară a membrelor.
Formarea încâlciturilor depinde de cât de des este periat
animalul (predispusi la încâlcire rapidă).
Acest tip de blană are un standard în funcţie de zona în care
trăieşte animalul.
7. Blana lungă naturală întâlnită la rasele: Lasha Apso,
Maltez, Shih Tzu, Yorkshire Terrier, Briard, Skye Terrier.
Caracterizată prin păr lung pe întreg corpul (părul căzut), fiinf
considerat şi părul care nu năpârleşte.
Standardul acestor rase se toaletează foarte puţin: părul lăsat
natural, puţin trimat/tuns în jurul lăbuţelor sau ochilor.
Este o blană cu tendinţă de incâlcire prin urmare acest tip de
blană se periază de cel putin 3 ori pe săptămână. Deasemenea
datorită lungimii părului pot apărea probleme la nivelul ochilor şi
urechilor.
8. Blana ondulată şi creaţă o întâlnim la rasele:Bichon
Havanez, Poodle, Bichon Frise, Kerry Blue Terrier, Afghan
Hound.
Compusă din părul moale, creţ şi ondulat, considerat păr
care nu năpârleşte. Dacă nu este periată corespunzător blana
are tendinţa de a forma câlţi. Pentru o blană sănătoasă în
cazul acestor rase este recomandat toaletajul regulat.(îmbăieri
şi tunsori).
9. Blana sârmoasă specifică raselor: Fox Terrier, Scottish
Terrier, Affenpinscher, Schauzer urias, Basset, fiind o combinaţie a
părului sârmos, moale, des la nivelul pielii, prezent pe o mare parte
a corpului.
Părul sârmos se întâlneşte pe toată suprafaţa corpului
animalului(faţa, urechi, membre, torace etc) şi patrupedul cu acest
tip de blană tolereaza foarte bine temperaturile scăzute sau
crescute. In perioada de năpârlire, părul moale iese la suprafaţă
foarte uşor.
10. Blana “snur” apare la rasele: Puli, Komondor,
reprezentată de părul şnur, ca nişte frânghii de grosimea unui
pix. O blană sănătoasă creşte până la nivelul solului.
Patrupezii la naştere nu prezintă şnururile, acestea
formându-se în primul an de viaţă. Nu sunt recomandate
băile repetate deoarece pătrunderea şamponului până la
rădăcina este dificilă. Se recomandă atenţie sporită la urechi
şi ochi.
ANATOMIA CÂINELUI
Pentru a mânui în condiţii de siguranţă un câine pentru toaletaj, trebuie să
întelegeţi anatomia acestuia şi nu în ultimul rând standardele raselor.
• care sunt principalele “chei” care dau un aspect echilibrat şi bine structurat
cainelui ?
• cum alegeti reperele pentru un toaletaj perfect ?
• cum aplicaţi aceste repere ?
• cum manipulati câinele pentru o armonie/ legătură stilist-patruped ?
Raselor cu toaletaje standard, stilistul profesionist poate accentua forma

corporală prin minimalizarea defectelor corporale.
Pentru un stilist începător, ascunderea defectelor nu va fi foarte la îndemână,

însă acest lucru se va vedea în ansamblu, schimbând coafura în totalitate.
Familiarizarea cu mişcările animalului şi totodată mânuirea instrumentarului

cu usurinţă, va ajuta mult la confortul patrupedului.
Când acesta se simte în largul său, este mult mai usor să cooperezi.
Muschii gatului
Muschii
si cefei (utilizati
coapsei
ca model pt coafura)
Mushii umarului
1. CAP 15. GÂT
2. GREABĂN 16. MAXILAR INFERIOR
3. CEAFĂ 17. MAXILAR SUPERIOR
4. SPATE
5. ŞALE
6. CRUPA
7. PULPA
8. JARET
9. ARTICULAŢIA
POSTERIOARĂ
10. LABA
11. CHIŞIŢA
12. BRAŢ
13. UMĂR
14. COT
• OCCIPITAL
• FRUNTE
• SPRÂNCENE
• STOP
• NAS/TRUFA
• BUZE
• BĂRBIE
• BUZE
• CUTA (DE PIELE)
Structura capului
Moţul tipic de Pudel Capul tipic rectangular

Capul tipic rotund - coroana/moţul urmează linia
- Linie dreaptă la
-capul şi nasul în obrajilor(puteti pune foarfeca
nivelul frunţii şi în
centrul cercului de-a lungul feţei pt a creea
dreptul obrajilor
linia imaginară)
-arcada orbitală
- părul din afara liniei
formează linia
imaginare se tunde
sprâncenelor
-înălţimea coroanei este exact
aceeişi lungime ca distanţa
dintre unghiurile externe ale
ochilor
DENTIŢIA LA CÂINE
 La naștere, cățeii nu au dintii de lapte erupti.
 uneori pot avea la naștere 2 - 4 incisivi.
 La 3-4 săptamâni, apar dinții de lapte.
 Până la vârsta de 6 săptămâni, dentiția de lapte este aparută complet.
 Carnivorele au 32 dinti de lapte după următoarea formulă dentară:
6 2 4 4
I C PM M
6 2 4 4
 La 2-4 luni marginea incisivilor de lapte este tocită.
 Dentiția permanentă a câinelui este formată din 42 dinți, cu
următoarea formulă dentară:
6 2 8 4
I C PM M
6 2 8 6
 În funcție de precocitatea raselor, dentiția permanentă este completă
între vârsta de 6-7 luni și 1 an.
 Incisivii sunt în număr de 6 pe fiecare maxilar.
 Marginea liberă a fiecarui incisiv este trilobată având aspectul treflei
"floarea de crin“.
 Lobul mijlociu este mai mare (foarte important pentru determinarea
vârstei).
 Incisivii de pe maxilarul superior sunt mai mari, iar aspectul de treflă este
mult mai evident.
 Canini sunt bine dezvoltați, câte 2 pe fiecare maxilar.
 Forma caninilor este conică și ușor îndoită spre înapoi, când câinele
inchide gura caninii superiori se așează înapoia celor inferiori.
 Molarii.
 Maxilarul inferior (mandibula) are 8 premolari și 6 molari.
 Maxilarul superior sunt în total 12 molari, respectiv 8 premolari și 4
molari propriu-ziși.
 Ultimul premolar superior (măseaua a 4-a) și primul molar inferior
(măseaua a 5-a), sunt foarte dezvoltați și se numesc "carnasieri".
 Semne care ajută la determinarea vârstei la carnivore:
 Apariția firelor albe la nivelul botului (la animalele pigmentate) la 8-9 ani,
care se extind după 10-11 ani pe tot corpul;
 Apariția cataractei senile, (opacificarea cristalinului), care are loc in jurul
vârstei de 11-12 ani.
 Odată cu îmbătrânirea câinelui se observă modificări ale formei feței
 mărirea regiunii faciale și nazale,
 buzele stau întredeschise (își pierd elasticitatea).
 La câine datorită trecerii de la regimul alimentar strict carnivor la regim

omnivor s-a observat reducerea în dimensiuni, chiar dispariția primului
premolar atât de pe maxilarul superior cât și de pe cel inferior.
 Fenomen care nu poate fi considerat defect sau dentiție incompletă.
 Determinarea vârstei:
 la 3-4 săptămâni apar dinții de lapte;

 la 2-4 luni tocirea dinților de lapte;
 la 3,5- 5 luni apar incisivii permanenți;
 la 6 luni gura este încheiată cu dinti
permanenți;
 la 1,5 ani tocirea cleștilor inferiori;
 la 2,5 ani tocirea mijlocașlor inferiori;
 la 3,5 ani tocirea cleștilor superiori;
 la 4,5 ani tocirea mijlocașilor superiori;
 la 5,5 ani tocirea lăturașilor inferiori;
 la 6,5 ani tocirea lăturașlor superiori;
 la 7 ani cleștii inferiori au formă invers
ovală;
 la 8-9 ani mijlocații inferiori au formă
invers ovală;
 la 9-10 ani cleștii superiori au forma
invers ovală;
 la 10-12 ani cad cleștii, apare cataracta;
 la 12-15 ani cad toți incisivii;
 la 16-20 ani cad colții (canini).
EHIPAMENT PT. TOALETAJ
Periile impermeabile:
-diferite mărimi,
-drepte sau curbe, cu dinţi din
metal subţire
Periile tip ace:
-mărimi, forme diferite, cu sau fără
butoni de protecţie.
-pt. rasele cu păr lung, evită
ruperea firului de păr şi iritaţiile pielii
Periile de cauciuc:
-diferite mărimi şi combinaţii ale dinţilor.
-pt. îndepărtarea părului mort.
Piepteni:
-diferite modele, laţimi, lungimi.
-utilizaţi fie împreună cu peria, fie cu foarfeca.
Instrumente de descalcit/periat
Ţesala
Cuţite de descâlcit
Furminator
Cuţite de pieptănat
Cuţite trimat:
-se folosesc pt. a înlătura părul mort al terierilor
Cleşti de tăiat unghii
Foarfeci:
-diferite mărimi
-drepte, curbe, pt.
filat, boante
Masini de tuns:
-cu lama detaşabilă sau cu lamă fixă

-cu cablu sau cu acumulator
-cu distanţiere
Lame de tuns:
#4 - lama cu dinţi rari; lungime păr 10 milimetrii
#4F - lama cu dinti deşi; lungime păr 9 mm; ideală pt toate rasele(intreg
corpul)
#5 - lama cu dinti rari; 8 mm; pt toate rasele si in special pt cei incalciti
#5F - lama cu deşi; 7 mm; folosita pt câltii dintre pernite
#7 - lama cu dinti rari; 6 mm
#7F – lama cu dinti deşi; 5 mm; comună pt terrieri ,câini de sport, cei
incâlciţi
#8,5 – tunsoare scurtă, de 4 mm
#9 - tunsoare scurtă, de 3 mm
#10 - tunsoare scurtă, de 2 mm; pt câinii din zonele cu climat cald; lama
excelentă pt tuns pisici; se foloseşte la faţă şi zona rectală
#15 - tunsoare scurtă, 1-1,5 mm lasă pielea sa se vadă; folosită la Poodeli
în zona labuţelor
#30 - tunsoare foarte scurtă, 1 mm; utilizată pt tunsorile de show; folosite
cu succes împreuna cu distantierele
#40 - lama chirurgicala, 0,5-1 mm; folosite cu distantiere, tunsori
chirurgicale
TOALETAJE STANDARD PE RASE
CIOBĂNESC BELGIAN MALINOIS
• Periaţi blana cu o perie din păr natural
• Utilizaţi furminatorul pentru a îndepărta
părul mort din profunzime
• Pieptănaţi blana după periere
• Curăţaţi urechile cu o soluţie specială şi
tăiaţi unghiile îndepărtând doar vârful cu
un cleşte pentru a preveni ruperea acestora
• Imbăiaţi câinele şamponând de 2 ori ,
folosiţi un balsam cu lanolina pentru luciu
şi uscaţi cu feonul
• Tăiaţi firele lungi din jurul botului şi cele
din preajma ochilor cu foarfeca (de filat)
• Curăţaţi părul dintre perniţe şi cel crescut
de pe lăbute pentru a da un look ingrijit şi
cât mai natural
CIOBĂNESC GERMAN
CIOBĂNESC ALB ELVEŢIAN
• Periaţi blana cu o perie impermeabilă
curba sau dreaptă şi apoi pieptănaţi pt a
îndepărta părul mort utilizând cuţitul pt
periat
• Curăţaţi urechile cu soluţii speciale de
indepartare a cerumului si toaletaţi
unghiile
• Imbăiaţi cu atenţie de 2 ori, folosind în
timpul şamponării peria de cauciuc, după
care uscaţi cu feonul, utilizând în prealabil
sofiatorul pt a îndepărta excesul de apa
• Puteţi aplica după şamponare un balsam
pe baza de lanolina pt a da un luciu blănii
Aceste rase se toaletează la fiecare 2-3 luni,

fiind periate regulat pt a menţine blana curată
între toaletaje. Urechile se curăţă săptămânal
iar unghiile se verifică lunar.
CIOBĂNESC DE PIRINEI
• Periaţi blana utilizând o perie cu ace

sau o perie impermeabilă cu dinţi mai
lungi
• Pieptănaţi intregul corp cu un pieptăn
cu dinti rari pt a îndepărta părul mort
• Imbăierea nu este necesara decât în
cazuri extreme; în astfel de cazuri
trebuie să folosiţi şampoane naturale şi
balsamuri
• Uscarea , iniţial se face cu prosopul prin
mişcări de inaintare contra firului de
păr, după care folosiţi sofiatorul la o
putere mică, se poate folosi şi foenul
BOBTAIL
• Periaţi blana treptat începând cu
membrele de jos in sus, cu o perie tip
ace, cuţitul de pieptanat si cel de
descâlcit
• Aceasta rasa nu trebuie imbăiată decât
dacă au fost îndepărtaţi câlţii (aceştia
au tendiţa de a se incâlci şi mai tare)
• Se curăţă urechile cu soluţii diluante şi
se smulge părul prezent pe canalul
auditiv mediu
• Urmeaza toaletarea unghiilor
• Curăţaţi ochii prin aplicarea de picăturilor, ştergeţi colţul ochiului, iar sub ochi utilizaţi
o bucată de vată umedă sau tifon pt a înlătura orice secreţie
• Părul dintre pernite se tunde cu foarfeca sau cu maşina utilizând o lama de #15
• In zona rectală se tunde părul cu o lama de #10
• Trimaţi părul de pe linia abdomenului
• Spălaţi , utilizând şi balsam, după care uscaţi cu feonul ţinându-l cât mai aproape de
rădăcina părului
• Pieptanati din nou
• Rotunjiţi lăbuţele şi periaţi pentru ultima dată cu o perie tip ace pentru a da un aspect
pufos
KOMONDOR
• Curăţaţi urechile foarte bine şi taiaţi unghiile
• Folosiţi picături pt ochi şi ştergeţi cu un tampon de
vată umed sub ochi
• Umpleţi cada cu apa călduţă până la jumatate,
adaugând câteva linguri de sapon pt blana alba
concentrat
• Introduceţi câinele în cadă, periindu-l şi automat
udându-l folosind o perie cu dinti lungi
• Se aruncă apa din cadă, după care câinele se clăteşte
• Folositi un sampon cu proteine
• Indepărtaţi surplusul de apa cu mâna, apoi pt uscare folosiţi prosoape şi

un uscător foarte puternic
• Pt reformarea şnururilor, separaţi blana cu mâna de la nivelul pielii, în
cazul în care şnururile ajung până la nivelul pământului, acestea se tund cu
foarfeca
• Pt a mentine blana sănătoasă, se taie regulat aproximativ 8cm din şnururi
PULI
• Folosiţi peria tip ace, cea impermeabilă şi cuţitul de periat

• Iniţial blana se periază contra firului de păr, după care în directia creşterii acestuia
• Curăţaţi urechile şi tăiaţi unghiile cu cleştele tip ghiotina
• Indepărtaţi părul crescut între perniţe cu foarfeca sau maşina de tuns
• Tundeţi părul din zona rectală şi abdominală cu lama #10
• Imbăiaţi utilizând şampoane hidratante şi uscaţi cu feonul
• Pieptanati bine blana, inclusiv coada
• Rotunjiţi lăbuţele
CIOBANESC NEGRU RUSESC (TCHORNY TERRIER)
• Periaţi blana cu o perie impermeabilă, cm

cu cm, începând de la nivelul membrelor
• Curăţati urechile cu pudră sau soluţie
specială şi tăiaţi vârful unghiilor cu cleştele
• Folosiţi picăturile pt ochi
• Imbăiati utilizând şampoane speciale pt
păr negru
• Folosiţi sofiatorul pt a îndepărta surplusul
de apă şi uscati bine cu foenul
• Baza cozii se tunde cu lama de #2 (2 cm), linia spatelui fiind lasata din ce în ce mai mare
până la nivelul frunţii (7cm), cu ajutorul distanţierelor
• Tundeţi părul de pe membrele posterioare cu lama de #7, începând din zona rectala, până
la nivelul calcaielor
• Părţile laterale ale corpului şi coapsele vor fi tunse la 9-10cm, cu ajutorul distanţierelor
• Tundeti urechile şi gâtul frontal şi pe părtile laterale cu lama de #7, până deasupra
sternului, in forma ovala sau romb
• Indreptati linia abdomenului urcând spre flanc şi dati membrelor aspect de cilindru
• Periati părul de pe cap în faţă
• Rotunjiti lăbuţele şi folosiţi un spray pt luciu
CIOBĂNESC AUSTRALIAN
• Periaţi blana cu o perie impermeabilă şi

pieptanati pt a îndepărta firele moarte
(puteti folosi şi cuţitul de periat)
• Curăţaţi urechile cu soluţii speciale şi
tăiaţi unghiile
• Imbăiaţi de cel putin 2 ori, după care
folositi cuşca pt uscat,
• Utilizaţi un balsam pe baza de lanolina
pt luciu
Aceste rase se toaleteaza la fiecare 2 sau 3 luni, fiind periate regulat pt a menţine
blana curată între toaletaje. Urechile se verifică săptămânal iar unghiile lunar.
BORDER COLIE • Folosiţi peria tip ace cu dinţi lungi, peria
impermeabila curbă sau dreaptă şi cuţitul
de periat
• Periatul se face treptat, de jos în sus, cm
cu cm
• Curăţaţi urechile şi toaletaţi unghiile
• Acordaţi curăţării ochilor atenţie sporită,
folosind tampoane umede pt a îndepărta
secretiile prezente
• Imbăiaţi, şamponând de 2 ori (puteti folosi
peria tip ace pt descâlcire) şi uscaţi cu
feonul
• Pieptănaţi cu un pieptene cu dinţi rari
• Părul în exces din jurul botului se poate
fila, dar şi pt a reduce volumul din
anumite zone
• Dacă pe părtile exterioare ale urechilor gasiţi smocuri de păr mai lungi, tundeti-le
• Folosiţi ulei sau spray pentru luciu
BEARDED COLIE
• Periati blana cu o perie mare tip ace, folosind o perie

impermeabilă şi un pieptene cu dinţi rari pentru zonele incâlcite
ale blanii. Periati blana ridicand părul şi apoi periindu-l în jos
strat după strat.
• Nu spălaţi niciodata aceasta rasa de câine cu smocuri de păr
incâlcit în blană, deoarece apa întăreşte smocurile încâlcite şi le
face imposibil de descurcat.
• Curătaţi urechile stergând interiorul cu soluţie specială şi scoateţ
firele de păr uscat cu degetele sau cu o pensă hemostatică.
• Taiati unghiile cu cleştele de tăiat pentru a preveni despicarea
acestora. Indepărtaţi doar vârfurile unghiilor pentru a nu taia în
carne vie.
• Curăţaţi ochii aplicând picături în interiorul ochilor. Stergeţi colţul ochilor şi sub ochi cu
o bucată uscată de bumbac petru a indeparta petele.
• Tăiaţi părul dintre perniţe cu ajutorul foarfecii sau cu lama de #15.
• Tăiati părul din zona rectului (aproximativ jumatate de cm de fiecare parte a rectului) cu
o lama de #10. Nu atingeti niciodată lama de rect.
• Tăiaţi părul din zona abdominala cu o lama de #10.
• Rotunjiti labutele, periaţi tot corpul din nou si folosiţi un spray pt strălucire
DOBERMANN SI PINCHER
• Periati blana cu o perie de cauciuc, tip

mănuşa
• Curăţaţi urechile ştergând pe interior cu
soluţie specială
• Tăiaţi unghiile cu cleştele, îndepărtând
doar varfurile
• Imbăiaţi şi uscaţi
• Tăiaţi mustăţile din zona buzelor, părul
de pe ochi şi de pe faţă
• Tăiaţi firele rebele de pe marginile
urechilor
• Folosiţi ulei pentru strălucire
Aceste rase se toaleteaza la fiecare 2 sau 3 luni,

fiind periate regulat pt a menţine blana curată
iîntre toaletaje. Urechile se verifică săptămânal
iar unghiile lunar.
AFFENPINCHER • Periaţi blana cu o perie impermeabilă. Pieptănaţi
blana şi barba pt a indepărta părul mort sau câlţii
• Curăţaţi urechile stergând pe interior cu soluţie
specială, scoţând părul mort cu degetele
• Tăiaţi unghiile cu un cleşte, indepărtând doar varfurile
• Tăiaţi părul dintre perniţe
• Tundeţi părul din zona rectală (aproximativ o jumătate
de cm din toate parţile). Nu atingeţi niciodată rectul cu
lama
• Imbăiaţi, uscaţi în cuşca de uscat, cu sofiatorul sau cu
foenul
• Filaţi porţiunile inegale ale blănii cu foarfeca de filat
• Tundeţi urechile de la bază înspre vârf cu lama de #10
• Tăiaţi părul de la vârful urechilor pt a da un aspect
ascuţit
• Filaţi părul de la exteriorul sprâncenelor, pâna la
ureche cu foarfeca de filat
• Rotunjiti bărbia
• Daţi sprâncenelor forma de breton
• Aplicaţi ulei pentru strălucire
SCHNAUZER
• Curăţaţi urechile stergând pe interior cu soluţie
specială, scoţând părul mort cu degetele
• Tăiaţi unghiile cu un cleşte, îndepărtând doar
varfurile
• Periaţi blana cu cu o perie de cauciuc sau cu una
impermeabilă şi apoi pieptănaţi pt a indepărta părul
mort
• Imbăiaţi şi uscaţi în cuşca de uscat sau cu sofiatorul
• Tundeţi părul din zona rectala (aproximativ o
jumatate de cm din toate părţile). Nu atingeti
niciodată rectul cu lama
• Tăiaţi părul din zona abdominală cu o lama de #10.
• Folosind o lama de #5, #7 sau #8-1/2, tundeţi de la
ceafă până la coadă, şi tundeţi întreaga coadă
• Tundeţi cu aceeasi lama pana la nivelul umerilor şi
cotului, la membrele din fata,
• Continuaţi pe părţile laterale ale corpului până la
nivelul flancului, terminând deasupra călcâiului
• Tundeţi la incheieturi (axilar şi inghinal)cu lama de
#10
• Tundeţi gâtul, de la bărbie până la stern, cu aceeasi
lama ca şi pe corp.
• Tundeţi părul de pe faţă până la nivelul bretonului şi până la linia imaginară
dintre unghiul extern al ochiului şi comisura buzelor, lăsând doar breton,
mustaţa şi barba
• Tundeţi tot părul de pe urechi, cu lama de #10 şi dati un aspect ascuţit vârfului
cu ajutorul foarfecii drepte
• Tăiaţi bretonul in “V“ cu vârful spre trufa sau formaţi două sprâncene tăind
părul de la nivelul stopului, astfel încât unghiul extern al ochilor sa fie vizibil
• Pieptănaţi barba în faţa

şi cu ajutorul foarfecii de
filat daţi un aspect uniform
delimitării dintre barbă şi
obraji
• Tundeti membrele şi
părul de pe piept cu foarfeca
de filat
• Folosiţi ulei pt strălucire
DOG ARGENTINIAN • Periaţi blana cu o perie de
cauciuc şi masaţi viguros cu
degetele
• Curăţaţi urechile cu pudră sau
solutie specială şi tăiaţi vârful
unghiilor cu cleştele
• Folosiţi picăturile pt ochi şi
curăţaţi sub aceştia cu o bucată
de bumbac
• Imbăiaţi utilizând şampon pt
intensificarea pigmentului şi
uscaţi cu foenul sau în cuşca
specială
• Masaţi blana cu o batistă de
mătase pt a-i da strălucire
Aceste rase se toaletează la fiecare 2 sau 3 luni, fiind periate regulat pt a menţine
blana curată între toaletaje. Urechile se verifică săptămânal iar unghiile lunar.
SHAR PEI
• Periati blana cu o perie de cauciuc
• Curăţaţi urechile cu pudră sau
soluţie specială şi tăiaţi vârful
• Folosiţi picăturile pt ochi si curăţaţi
sub aceştia cu o bucată de bumbac
• Curăţaţi cutele de pe corp şi cap cu
o bucată de cârpă din bumbac
umedă şi uscaţi
• Folosiţi pudră pt copii pt a menţine
zonele dintre cute uscate
intensificarea pigmentului şi uscaţi
cu foenul sau în cuşca specială
• La final se aplică ulei cu lanolina pt
luciu
DOG GERMAN (GREAT DANE)

• Curăţaţi urechile cu soluţie specială şi
tăiaţi vârful unghiilor cu ajutorul unui
cleste mare
• Folosiţi picăturile pentru ochi şi curăţaţi
zona de sub aceştia cu o bucată de bumbac
• Cutele de la nivelul botului trebuie curăţate
foarte bine de resturile de mâncare
• Spălaţi şi uscaţi foarte bine
• Tăiaţi mustătile cu foarfeca de filat şi orice
fire de păr rebele de la nivelul capului
• Coatele şi călcâilele pot deveni uscate şi
crăpate, iar pentru a preveni aceasta
trebuie aplicată o cremă hidratantă
• Se foloseşte un spray pt luciu, care se
masează după aplicare cu o manuşa de
cauciuc
ROTTWEILER
• Periaţi blana cu o perie impermeabilă sau

cu una de cauciuc
• Curăţaţi urechile cu ajutorul soluţiilor
speciale şi tăiaţi vârful unghiilor cu un
cleşte ghilotină
• Curăţaţi cutele din jurul botului de orice
fel de rest de mâncare
• Imbăiaţi şi uscaţi în cuşcă
speciala/sofiator/feon
• Tăiaţi mustăţile şi folosiţi la final spray pt
luciu
Aceste rase se toaleteaza la fiecare 2 sau 3 luni, fiind periate regulat pt a

mentine blana curata intre toaletaje. Urechile se curata saptamanl iar unghiile
lunar.
DOG DE BORDEAUX

sau cu una de cauciuc
• Curăţaţi urechile cu ajutorul soluţiilor
speciale şi tăiaţi vârful unghiilor cu un
cleşte ghilotină
• Curăţaţi cutele din jurul botului de
orice fel de rest de mâncare
• Imbaiati si uscati un cusca
speciala/sofiator/feon
• Tăiaţi mustaţile şi folosiţi la final spray
pt luciu
Aceste rase se toaleteaza la fiecare 2 sau 3 luni, fiind periate regulat pt a mentine blana
curata intre toaletaje. Urechile se curata saptamanl iar unghiile lunar.
BULLDOG ENGLEZ SI FRANCEZ
• Periaţi blana cu o perie impermeabilă fină şi

masaţi viguros
• Curăţaţi urechile cu soluţie specială şi tăiaţi
vârful unghiilor cu cleştele
• Folosiţi picăturile pt ochi şi curăţaţi sub
aceştia cu o bucată de bumbac
• Stergeţi cutele de la nivelul botului cu un
material umed şi uscat
• Aplicarea zilnică a unei pudre speciale între
cute le păstreaza uscate şi le fereşte de
infecţii
• Imbăiaţi şi uscaţi bine insistând pe zonele
albe ale corpului
• Un masaj riguros cu degetele stimulează
luciul natural al blănii
MASTINO SI BULLMASTIFF

fină şi masaţi viguros
tăiaţi vârful unghiilor cu cleştele
• Folosiţi picăturile pt ochi şi curăţaţi sub
aceştia cu o bucată de bumbac
• Ştergeţi cutele de la nivelul botului cu un
material umed şi uscaţi
• Aplicarea zilnică a unei pudre speciale
între cute le păstrează uscate şi le fereşte
de infecţii
• Îmbăiaţi şi uscaţi cu sofiatorul/foenul
• Folosiţi uleiul sau sprayul pt luciu
CANE CORSO
• Periaţi blana cu o perie de cauciuc

şi masaţi viguros cu degetele
• Curăţaţi urechile cu pudra sau
soluţie specială şi tăiaţi vârful
• Folosiţi picăturile pt ochi şi curăţaţi
sub acestia cu o bucată de bumbac
intensificarea pigmentului şi uscaţi
cu foenul sau în cuşca specială
• Masaţi blana cu o batistă de mătase
pt a-i da strălucire
TOSA INU
• Periaţi blana cu o perie
impermeabilă fină şi masaţi
viguros
• Curăţaţi urechile cu soluţie
specială şi tăiaţi vârful
• Folosiţi picăturile pt ochi şi
curăţaţi sub aceştia cu o
bucată de bumbac
• Stergeţi cutele de la nivelul
botului cu un material umed şi
uscat
• Imbăiaţi şi uscaţi cu
sofiatorul/foenul
• Folosiţi uleiul sau sprayul pt
luciu
TERRA NOVA
• Periaţi blana cu o perie tip ace şi utilizaţi

peria impermeabilă şi pieptănul în zonele
încâlcite
tăiaţi vârful unghiilor cu cleştele tip
ghilotina
• Imbăiaţi cu şampoane speciale pt pigment
şi volum şi uscati cu sofiatorul şi foenul
• Tăiaţi mustăţile şi orice fire rebele de la
nivelul botului, de pe faţă sau ochi
• Cutele de pe bot trebuie curăţate de
reziduurile alimentare
• Tăiaţi cu foarfeca de filat părul lung
dintre lăbuţe şi daţi un aspect natural
piciorului
• Folosiţi uleiul/sprayul pt strălucire
HOVAWART
• Periaţi cu peria impermeabilă întreg

corpul, dupa care periaţi cu pieptănul de
descâlcit
• Curăţaţi urechile cu soluţii speciale şi tăiaţi
unghiile cu cleştele ghilotina
• Folosiţi cuţitul de descâlcit pt o mai bună
indepartare a părului mort
• Imbăiaţi cu şampoane speciale pt pigment
şi uscaţi cu ajutorul sofiatorului şi a
feonului
• Rutonjiţi lăbuţele dacă este cazul şi
îndepărtaţi părul dintre perniţe
• Părul de la nivelul chisiţei poate fi nivelat
cu foarfeca de filat
• Folosiţi uileiul sau sprayul pt luciu
SAINT BERNARD
• Periaţi blana cu o perie impermeabilă şi una de
cauciuc în zonele încâlcite
• Acordaţi atenţie specială cozii, membrelor
posterioare şi bărbiei
• Curăţaţi urechile cu soluţia specială şi
indepărtaţi vârful unghiilor cu cleştele ghilotină
• Folosiţi picăturile pt ochi si curatati sub acestia
cu un material din bumbac
• Imbăiaţi utilizând şampoane pt volum, curăţaţi
cutele de la nivelul botului si uscaţi cu sofiatorul
sau foenul
• Tăiaţi mustăţile şi orice fire lungi de la nivelul
fetei cu foarfeca de filat
• Tăiaţi părul de la nivelul chişitei cu foarfeca de
filat
• Folosiţi uleiul pt luciu
• Periaţi din nou
CIOBANESC CAUCAZIAN
• Periaţi blana cu cuţiul de periat pt a

indepărta părul mort şi folosiţi apoi o
perie impermeabilă şi pieptănul (cuţitul)
de descâlcit
• Puteţi utiliza şi piatra ponce pt a indepărta
firele foarte fine de păr mort
• Imbăiaţi folosind şampoane pt pigment şi
volum
• Utilizaţi sofiatorul pt a indeparta
surplusul de apa şi uscaţi cu foenul periind
în continuu
• Nivelaţi părul de la nivelul chişitei şi
rotunjiti lăbuţele
• Indepărtaţi părul dintre perniţe şi tundeţi
în zona rectală
CIOBANESC DE BERNA
• Periaţi blana cu cuţiul de periat pt a

îndepărta părul mort şi folosiţi apoi o
perie impermeabilă şi pieptănul de
descâlcit
• Puteţi utiliza şi piatra ponce pt a
îndepărta firele foarte fine de păr mort
• Imbăiaţi folosind şampoane pt pigment
şi volum
• Utilizaţi sofiatorul pt a îndepărta
surplusul de apă şi uscaţi cu foenul
periind în continuu
• Nivelaţi părul de la nivelul chişitei şi
rotunjiţi lăbuţele
• Indepărtaţi părul dintre perniţe şi
tundeţi în zona rectală
• La final folosiţi ulei cu lanolina pt luciu
• Smulgeţi părul din interiorul conductului auditiv, şi
AIRDALE TERRIER curăţaţi cu soluţii speciale
• Tăiaţi vârfurile unghiilor cu cleştele tip foarfecă
• Periaţi blana cu o perie impermeabila pt a îndepărta
orice câlţ
• Imbăiaţi şi uscaţi corespunzător
• Tundeţi zona rectală cu lama de #10 (nu atingeti
niciodata lama de rect)
• Tundeţi zona inghinală până la buric cu lama de #10
• Indepărtaţi părul dintre perniţe
• Cu lama de #5, #7 sau #8,5 tundeţi de la nivelul
frunţii, pe corp până la coadă; tundeţi inclusiv coada
• Tundeţi gâtul până la nivelul umerilor cu aceeaşi
lama ca pe corp
• Periaţi părul de pe bot în faţă şi tundeţi de la 1cm în spatele ochilor spre gât şi frunte cu
lama de #10
• Filaţi părul din colţurile exterioare ale ochilor
• Tundeţi sprâncenele în formă de V cu vârful spre trufă şi îndepărtaţi părul de la nivelul
stopului
• Tundeţi uniform zona obrajilor până la bărbie, cu foarfeca de filat
• Urmaţi conturul picioarelor şi filaţi zona de delimitare a membrelor de corp
• Rotunjiţi lăbuţele şi daţi un spect de cilindru membrelor
• Spray de luciu
BEDLINGTON TERRIER • Curăţaţi urechile cu soluţia specială
îndepărtând părul din urechi cu ajutorul
degetelor
• Tăiaţi unghiile cu cleştele ghilotina
• Periaţi blana cu peria impermeabilă şi
descâlciţi câlţii
• Imbăiaţi şi uscaţi cu volum
• Tundeţi părul din zona rectală şi inghinală
cu lama de #10
• Cu lama de #5 tundeţi de la nivelul
greabănului până la mijlocul spatelui şi
până la stop
• Cu aceeaşi lama tundeţi părţile laterale ale
corpului
• Tundeţi treimea de la baza cozii cu lama
de #5 iar celelalte 2 treimi , de la vârf, cu
lama de #15
• De la nivelul comisurilor buzelor la
unghiurile externe ale ochilor, inconjurând
urechile la bază şi coborând în V spre
stern, tundeţi cu lama de #5, apoi de #15
• Tundeţi urechile cu aceeaşi
lama, lăsând vârful acestora cu
păr
• Tăiaţi părul de pe membre
dând un aspect cilindric şi
rotunjiţi lăbuţele
• Părul din vârful urechilor se va
tunde în formă de romb
• Rotunjiţi părul de pe torace
până la stern
FOX TERRIER CU PAR SARMOS
Sârmos
• Curăţaţi urechile cu soluţii speciale, smulgând
parul din interiorul canalului auditiv şi tăiaţi
unghiile cu cleştele tip foarfecă
• Periaţi cu peria de cauciuc, apoi pieptănaţi
• Imbăiaţi şi uscaţi cu volum
•Tundeţi părul din zona rectală şi a abdomenului
cu lama de #10
• Cu lama de #5, #7 sau #8,5 tundeţi pe corp,
părţile laterale, • Daţi aspect de cilindru membrelor,
• începând de la ceafă la coadă (inclusiv); rotunjiţi-le şi curăţaţi părul dintre
continuaţi cu părţile laterale ale gâtului, având ca perniţe
punct de reper sternul • Faceţi sprâncene, tăind părul din
• Pe cap folosiţi lama de #10, începând la 1cm în zona stopului
spatele ochilor,continuând până la comisura • Periaţi bărbia înainte şi daţi-i un
buzelor şi până la occipital; tundeţi şi urechile, pe aspect rotunjit
ambele părţi apoi rotunjiţi-le cu foarfeca
Neted
• Periaţi cu peria de cauciuc
• Spălaţi şi uscaţi corespunzător
• Curăţaţi urechile şi tăiaţi unghiile
• Folosiţi ulei/spray pt luciu
KERRY BLUE TERRIER
• Curăţaţi urechile cu ajutorul soluţiilor speciale pt
cerum, smulgând părul din interiorul canalului
auditiv
• Tăiaţi unghiile cu cleştele şi periati foarte bine
blana pt a îndepărta părul mort
• Folosiţi cuţitul de descâlcit, peria impermeabilă
dreaptă sau curbă şi pieptenele pt descâlcit
• Spălaţi cu şampoane speciale pt intensificarea
pigmentului şi pt volum, după care uscaţi pt
început cu sofiatorul şi apoi cu feonul cu aer cald
• Periati blana pe tot parcursul uscării
• Tundeţi zona rectală şi inghinală cu lama de #10
• Indepărtaţi părul dintre perniţe cu foarfeca sau masina mica/lama pt lăbuţe
• Cu lama de #5 sau de #7 incepeţi să tundeţi din vârful creştetului până la baza cozii în
direcţia firului de păr; continuaţi cu părţile laterale ale corpului, gâtul până la nivelul
umărului şi cotului la membrele anterioare, iar spre membrele posterioare mergeţi treptat
şi paralel cu linia abdomenului până la baza cozii
• Coada se va tunde şi ea cu aceeaşi lamă ca şi
pe corp
• La nivelul capului folosiţi o lamă ceva mai
mică decât cea de pe corp : #10, începând
din dreptul sprâncenelor pe creştet, urechi,
obraji şi coborând in V spre stern
• Părul de pe obraji se filează, astfel încât
unghiurile ochilor să fie evidente
• Părul de pe bot se periază înainte şi se lasă
la lungimea sa naturală, având aspect
alungit
• Părul de la nivelul pieptului trebuie
filat/tuns dând senzaţia de piept drept sau
retezat
• Rotunjiţi lăbuţele şi daţi forma de cilindru
membrelor
• Folosiţi uleiul pt luciu
JACK RUSSEL
• Periati blana cu o perie de cauciuc tip

mânuşă
• Curăţati urechile stergând pe interior cu
soluţie specială
• Tăiaţi unghiile cu cleştele, îndepărtând
doar vârfurile
• Imbăiaţi şi uscaţi
• Tăiaţi mustăţile din zona buzelor, părul
de pe ochi şi de pe faţă
• Tăiaţi firele rebele de pe marginile
urechilor
• Folosiţi ulei pentru strălucire
Aceste rase se toaleteaza la fiecare 2 sau 3 luni, fiind periate regulat pt a mentine
blana curata intre toaletaje. Urechile se curata saptamanl iar unghiile lunar.
DANDIE DINMONT TERRIER
• Curăţaţi urechile cu soluţii speciale şi

smulgeţi părul din interiorul canalului
auditiv
• Tăiaţi unghiile cu cleştele tip foarfecă şi
indepărtaţi părul dintre perniţe
• Periaţi întreg corpul cu o perie
impermeabilă şi apoi pieptănaţi pt a
îndepărta părul mort
• Imbăiaţi cu sampoane speciale şi uscaţi cu
feonul sau în cuşca cu ventilatoare
• Tundeţi zona rectală şi inghinală cu lama
de #10
• Cu lamele de #5 sau #7 tundeţi părul începând de la occipital până la baza cozii, apoi
coborâţi pe părţile laterale ale corpului lăsând o fustiţă în dreptul abdomenului (se
continuă anterior cu pieptul; în dreptul flancului linia este mai sus => dă contur taliei)
• Tundeţi urechile cu lama de #10 pe ambele parţi, lăsând vârful la lungimea naturală şi
rotunjiţi marginile cu foarfeca
• Rotunjiti labutele
• Lăsaţi pieptul “plin”
• Daţi volum părului de pe cap şi
îndepărtaţi cu foarfeca dreaptă sau de
filat părul de la nivelul ochilor şi stopului
• Cu ajutorul foarfecii curbe daţi forma
rotundă capului (inclusiv barbiei)
• Folosiţi spray pt luciu
SKYE TERRIER
• Periati blana cu o perie tip ace, după care pieptănaţi asigurându-vă că aţi descâlcit
foarte bine
• Curăţaţi urechile cu soluţii speciale şi smulgeţi părul din ureche cu ajutorul degetelor
sau pensei hemostatice
• Tăiaţi unghiile cu cleştele tip foarfecă şi îndepărtaţi părul dintre lăbuţe cu maşina sau
foarfeca boantă
• Tundeţi părul din zona rectală şi la încheieturi (axilar şi inghinal) cu lama de #10
• Imbăiaţi cu şampoane pt păr lung şi uscaţi cu sofiatorul şi feonul, apoi periaţi blana din
nou
• Cu ajutorul pieptenului faceţi o cărare la nivelul spatelui începând de la coadă până la
vârful nasului
• Părul de pe corp, coadă şi cap este lăsat lung,

natural
• Acordaţi atenţie zonei ochilor şi stopului
(daca este cazul si proprietarul doreşte, se poate
tunde cu foarfeca acea zona pt a evita contactul
direct al firelor de păr cu mucoasa
conjunctivală => iritaţii, ulcere, orbire)
•Folositi spray sau ulei pt luciu
WEST HIGHLAND WHITE TERRIER
• Periati blana cu o perie impermeabila si

descalciti cu ajutorul pieptenelui sau cutitul de
descalcit
• Folositi cutitul de periat pt a indeprata parul
mort si cutitul de trimat pt a scurta parul de la
nivelul spatelui
(incepand de la occipital pana la coada inclusiv)
• Spalati cu sampoane speciale pt caini albi,
insistand in zona labutelor, rectului si ochilor
• Uscati cu sofiatorul pt inceput, apoi cu feonul cu aer cald

• Smulgeti parul din conductul auditiv al urechii si curatati-le cu solutii speciale
• Taiati unghiile cu clestele foarfeca
• Periati din nou pt descalcirea finala
• Zona destinata trimatului poate fi tunsa de asemenea cu lama de #5, #7 sau #8,5
• Tundeti zona rectala si inghinala cu lama de #10 pt avita incalcirea
• Rotunjiti labutele si indreptati linia
rochitei taind cativa cm de la nivelul
solului
• Capul poate avea forma rotunda sau
bob
• Tundeti cu foarfeca de filat
unghiurile interne ale ochilor, apoi
cu foarfeca dreapta sau curba faceti
breton (parul de piaptana inainte,
taind mai apoi din centru spre
unghiurile externe ale ochilor)
• Periati barbia si scurtati-o incepand
din zona mentoniera si continuind cu
partile laterale in dreptul obrajilor
pana lin spatele urechilor
• Varful urechilor se tunde cu lama de
#30-#40 si de indreapta cu foarfeca
dand forma ascutita
• Coada la fel, trebuie sa aiba aspect
ascutit
• Folositi uleiul pt luciu
BULL TERRIER
• Periati blana cu o perie de cauciuc si masati

viguros cu degetele
• Indepartati parul mort cu ajutorul
furminatorului
• Curatati urechile cu pudra sau solutie speciala si
taiati varful unghiilor cu clestele
• Folositi picaturile pt ochi si curatati sub acestia cu
o bucata de bumbac
• Imbaiati utilizand sampon pt intensificarea
pigmentului si uscati cu foenul sau in cusca
speciala
• Masati blana cu o batista de matase pt a-i da
stralucire
STAFFORDSHIRE BULL TERRIER ( PIT BULL)
• Periati blana cu o perie de cauciuc si

masati viguros cu degetele
furminatorului
• Curatati urechile cu pudra sau
solutie speciala si taiati varful
unghiilor cu clestele
• Folositi picaturile pt ochi si curatati
sub acestia cu o bucata de bumbac
• Imbaiati utilizand sampon pt
intensificarea pigmentului si uscati
cu foenul sau in cusca speciala
• Masati blana cu o batista de matase
pt a-i da stralucire
AMERICAN STAFFORDSHIRE BULL TERRIER (AMSTAFF)
• Periati blana cu o perie de cauciuc si

masati viguros cu degetele
furminatorului
• Curatati urechile cu pudra sau solutie
speciala si taiati varful unghiilr cu clestele
• Folositi picaturile pt ochi si curatati sub
acestia cu o bucata de bumbac
• Imbaiati utilizand sampon pt intensificarea
pigmentului si uscati cu foenul sau in cusca
speciala
• Masati blana cu o batista de matase pt a-i
da stralucire
YORKSHIRE TERRIER
• Periati blanita cu o perie tip ace pt a evita
ruperea firului de par; cea impermeabila o
puteti folosi doar in zonele foarte incalcite,
• Pieptanati la final pt siguranta
• Curatati urechile si smulgeti parul din
interiorul acestora
• Taiati unghiile cu clestele tip foarfeca
• Stergeti unghiurile interne ale ochilor cu solutie
de curatat sau cu un material din bumbac umed
• Tundeti parul din zona rectala si la incheieturi
cu lama de #10
• Spalati cu sampon pt par lung si pt intensificare
apigmentuui, apoi folositi balsam special pt
descalcire si hidratare
• In timpul imbaierii puteti folosi peria tip are pt
descalcit si pt distribuirea balsamului pe intreg
parul
• Uscati pt inceput cu sofiatorul, apoi cu feonul,
periind mereu blanita
• Indepartati parul dintre labute
• Parul este lasat la lungimea sa
naturala, fiind descalcit si periat la
final cu o perie din par natural pt a
da luciu
• Faceti carere de la nivelul
occipitalului pana la baza cozii
• Parul din crestetul capului se
prinde de obicei intr-o singura
codita de cal/ intr-un singur mot
• Varfurile urechilor se tund fie cu
lama de #15, fie cu cea chirurgicala
si se definesc cu foarfeca dand
aspect ascutit
• Se poate utiliza placa de intins
parul
TECKEL
Sarmos
• Periati blana cu o perie impermeabila sau o una din

cauciuc, apoi
Utilizati pieptenele de descalcit sau cutitul de descalcit
• Curatati urechile cu solutii sau pudre speciale si taiati
varful unghiilor cu clestele tip foarfeca
• Trimati parul pe intreg corpul cu cutitele speciale
• Imbaiati si uscati corespunzator
• Filati parul de pe piept si coada pt a da un aspect uniform si
natural
• La trimatul de la nivelul capului, nu uitati sa lasati
sprancenele lungi
• Rotunjiti labutele si taiari parul dintre pernite
• Curatati zona rectala
• Folositi uleiul pt luciu
Scurt
• Periati cu peria de cauciuc si masati usor cu degetele

• Spalati si uscati bine cu feonul
• Taiati unghiile si curatati urechile
Lung
• Periati si pieptanati cu peria impermeabila si pieptanul de descalcit

• Curatati urechile cu solutiile speciale si taiati unghiile
• Folositi picaturile pt ochi
• Imbaiati cu sampoane speciale pt par lung si uscati cu feonul
• Indepartati orice fire de par lungi de pe bot si de la nivelul labutelor cu foarfeca de filat
• Taiati parul dintre pernite si varfurile de la nivelul cozii si linia abdomenului
SAMOYED • Periati blana cu cutitul de descalcit, apoi cu
cu peria impermeabila pana nu mai aveti
par mort
• Treceti inca o data cu piaptanul, pt a fi
siguri ca ati descalcit toata blana
• Folositi sofiatorul pt a indeparta ultimele
fire de par mort de la radacina
• Imbaiati cu sampoane speciale pt pigment si
volum
• Cu ajutorul sofiatorului indepartati
surplusul de apa, apoi uscati cu feonul
periind in continuu blana
• Curatati urechile si taiati unghiile
• Rotunjiti labutele si indepratati parul dintre
pernite
• Filati zonele neuniforme de pe corp si
nivelati membrele
In zona chisitei
• Folositi uleiul pe luciu
• Periati blana cu cutitul de descalcit, apoi
MALAMUT DE ALASKA cu cu peria impermeabila pana nu mai
aveti par mort
• Imbaiati cu sampoane speciale pt pigment
si volum
• Rotunjiti labutele si indepratati parul
dintre pernite
nivelati membrele
In zona chisitei
HUSKY SIBERIAN
• Periati blana cu cutitul de descalcit, apoi cu cu
peria impermeabila pana nu mai aveti par mort
• Treceti inca o data cu piaptanul, pt a fi siguri ca
ati descalcit toata blana
• Folositi sofiatorul pt a indeparta ultimele fire de
par mort de la radacina
volum
• Cu ajutorul sofiatorului indepartati surplusul
de apa, apoi uscati cu feonul periind in
continuu blana
pernite
• Filati zonele neuniforme de pe corp si nivelati
membrele
In zona chisitei
CHOW CHOW
• Periati blana cu cutitul de descalcit, apoi cu
cu peria impermeabila pana nu mai aveti
par mort
• Treceti inca o data cu piaptanul, pt a fi siguri
ca ati descalcit toata blana
• Folositi sofiatorul pt a indeparta ultimele fire
de par mort de la radacina
volum
pernite
nivelati membrele
In zona chisitei
AKITA AMERICAN
• Periati blana cu cutitul de descalcit, apoi
cu cu peria
impermeabila pana nu mai aveti par mort
• Imbaiati cu sampoane speciale pt pigment
si volum
• Rotunjiti labutele si indepratati parul
dintre pernite
nivelati membrele
In zona chisitei
AKITA SIBERIAN
• Periati blana cu cutitul de descalcit, apoi cu
cu peria impermeabila pana nu mai aveti par
mort
• Treceti inca o data cu pieptanul, pt a fi siguri
ca ati descalcit toata blana
• Folositi sofiatorul pt a indeparta ultimele fire
de par mort de la radacina
volum
• Cu ajutorul sofiatorului indepartati surplusul
de apa, apoi uscati cu feonul periind in
continuu blana
pernite
membrele
In zona chisitei
POMERANIAN • Periati blana cu cutitul de descalcit, apoi cu cu
• Treceti inca o data cu pieptănul, pt a fi siguri ca
volum
• Cu ajutorul sofiatorului indepartati surplusul de
apa, apoi uscati cu feonul periind in continuu
blana
• Curatati urechile smulgeti parul din interiorul
canalului auditiv si taiati unghiile
pernite
membrele
In zona chisitei
FININSH SPITZ
SPIZT JAPONEZ
• Periati blana cu cutitul de descalcit, apoi cu cu

• Treceti inca o data cu piaptanul, pt a fi siguri ca
volum
• Cu ajutorul sofiatorului indepartati surplusul de
apa, apoi uscati cu feonul periind in continuu
blana
• Curatati urechile si taoati unghiile
pernite
membrele
In zona chisitei
BEAGLE
• Periati banita cu peria de

cauciuc, apoi cu ajutorul
furminatorului indepartati tot
parul mort
• Puteti folosi si piatra ponce pt
parul mort foarte fin
• Imbaiati cu sampoane speciale si
uscati cu feonul
• Curatati urechile cu solutii
speciale si taiati unghiile
• Indepartati parul dintre labute si
filati orice portiuni de par prea
lungi de pe corp , membre sau
coada
• Folositi ulei/ spray pt luciu
BASSET
• Periati blăniţa cu peria de cauciuc,

apoi cu ajutorul furminatorului
indepartati tot parul mort
• Puteti folosi si piatra ponce pt parul
mort foarte fin
uscati cu feonul
• Curatati urechile cu solutii speciale si
taiati unghiile cu clestele chilotina
• Cu ajutorul unui material umed
curatati unghiurile interne ale ochilor
filati orice portiuni de par prea lungi
de pe corp , membre sau coada
BRAC GERMAN NETED/ SARMOS
Neted
• Periati banita cu peria de cauciuc, apoi cu ajutorul
furminatorului indepartati tot parul mort
• Puteti folosi si piatra ponce pt parul mort foarte fin
• Imbaiati cu sampoane speciale si uscati cu feonul
• Curatati urechile cu solutii speciale si taiati
unghiile
• Indepartati parul dintre labute si filati orice
portiuni de par prea lungi de pe corp , membre sau
coada
Sarmos
• Periati cu cutitul de periat, apoi trimati cu cutitele
speciale pt trimat intreg corpul si capul, lasand
sprancenele specifice terrierilor
• Spalatul, filatul si actiunile finale sunt identice cu
cele ale Bracului neted
VIJLA MAGHIARA
• Periati banita cu peria de cauciuc, apoi

cu ajutorul furminatorului indepartati
tot parul mort
mort foarte fin
• Imbaiati cu sampoane speciale si uscati
cu feonul
taiati unghiile
• Indepartati parul dintre labute si filati
orice portiuni de par prea lungi de pe
corp , membre sau coada
SETTER IRLANDEZ
SETTER ENGLEZ
• Periati banita cu peria de cauciuc, apoi cu

ajutorul furminatorului indepartati tot
parul mort
• Puteti folosi si piatra ponce pt parul mort
foarte fin
• Pieptanati zonele de par mai lung cu
pieptenele de descalcit
• Imbaiati cu sampoane speciale si uscati cu
sofiatorul, apoi cu feonul
taiati unghiile
• Indepartati parul dintre labute si filati
orice portiuni de par prea lungi de pe
corp , membre sau coada
COPOI ARDELENESC
• Periati banita cu peria de cauciuc,

mort foarte fin
uscati cu feonul
taiati unghiile
filati orice portiuni de par prea lungi
de pe corp , membre sau coada
LABRADOR RETRIEVER
• Periati banita cu peria de cauciuc,

• Imbaiati cu sampoane speciale pt
pigment si uscati cu sofiatorul pt
a indeparta surplusul de apo si
apoi cu feonul
coada
GOLDEN RETRIEVER
• Periati blăniţa cu peria de

furminatorului indepartati tot
parul mort
• Pieptanati zonele de par mai
lung cu pieptenele de descalcit
uscati cu sofiatorul, apoi cu
feonul
coada
COCKER SPANIEL AMERICAN
COCKER SPANIEL ENGLEZ
• Periati parul cu o perie tip ace si cu una impermeabila in zonele cu par
scurt, apoi pieptanati
• Curatati urechile cui solutii speciale si smulgeti parul din canalul auditiv
intern
• Taiatu unghiile indepartand doar varfurile pt a evita exfolierea unghiei,
cu ajutorul clestelui special de taiat
• Indepartati parul dintre pernite cu foarfeca sau masina
• Tundeti zona rectala , cea inghinala si cea axilara cu lama de #10
• Imbaiati folosind sampoane speciale pt intensificarea pigmentului, pt par
lung si pt volum, apoi uscati pt inceput cu sofiatorul (indeparteaza apa in
execes retinuta de parul lung) si cu feonul
• Cu lama de #7, #8,5 sau #10 tundeti zona spatelui, capul, 1/3 din urechi
pe ambele parti si decolteul in forma de U
• Rotunjiti labutele si filati parul rebel de pe acestea, la fel si cel din zona
chisitei (in cazul Cockerului Englez)
• Zona de de marcare a rochitei este
dreapta, de la umar la punctul soldului;
coada este tunsa la fel ca pe corp cu lama
de #10, #8,5 sau #7
• Rotunjiti urechile cu foarfeca curba
• Filati parul de pe piep dand un aspect
uniform
• Utilizati sprayul sau uileiul pt luciu
Aceste rase trebuie toaletate la 4-8

saptamani. Urechile trebuie curatate
saptamanal, iar unghiile controlate lunar.
POODLE / CANICHE – urias, mediu, pitic/toy
• Periati intreg corpul, cu o perie impermeabila fixa sau mobila, incepand de la nivelul
membrelor pana la cap (periati in
toate directiile pentru a desface carliontii)
• Spalati cu sampon universal, apoi cu sampon pentru volum si sampon pentru
intensificarea pigmentului
• Uscati bine blanita cu ajutorul uscatorului de par, utilizand in permanenta peria
impermeabila manevrata in toate directiile
• In prealabil puteti utiliza sofiatorul pentru indepartarea surplusului de apa, dar si
pentru volum
• Taiati unghiile si curatati urechile cu solutii speciale
Dupa standardul european, exista 9 tipuri de tunsori pentru Pudel:
1.Frizura tip copoi/ retriever trim
2.Frizura tip miel/ Lamb trim
3.Frizura tip pui/ Puppy cut
4.Frizura euro/ Euro trim
5.Frizura cu o singura banda/ The single banded trim
6.Frizura tip ursulet/ Teddy bear trim
7.Frizura tip New York sau cu doua benzi/ New Yorker trim
8.Frizura tip rural si urban/ Town & Country trim
9.Frizura tip clovn sau Miami/ Miami or clown cut
Frizura tip copoi
Cunoscuta si sub
numele de “frizura
standard”, aceasta
coafura este
facuta cu o singura
lama pe tot
corpul.
Cele mai utilizate

lame: de la #7F pana
la #2.
Coronita,
urechile, buzele,
membrele si coada
sunt lasate pt stilizat la
latitudinea
proprietarului.
Frizura tip miel
Acest tip de frizura mai este cunoscut si
sub numele de “corp tuns, picioare stilizate”.
Parul de la nivelul corpului este tuns cu o
lama moderata: de la #7 pana la #2.
Zonele de delimitare intre corp di membre

sunt continue, fara trepte evidente. Labutele
au aspect cilindric, fiind tunse fie cu masina
folosind lame mari sau distantiere, fie
foarfeca. Coroana, urechile, buzele, picioarele
si coada sunt tunse dupa dorinta
proprietarului, dar sa se potriveasca lungimii
de pe corp.
Frizura tip puiut
Tunsoare tip puiut este

varianta putin mai lunga a
tipului “miel”. Gatul este
lasat plin si tuns cu foarfeca
pt a da un aspect elegant.
Blana de pe corp va fi
tunsa fie cu masina cu o
lama mare, fie cu foarfeca,
depinzand de talia
animalului (cei mici sunt
mai usor si rapid de tuns cu
foarfeca).
Coroana trebuie sa fie

plina si inalta, uechile,
botul, codita si labutele sunt
lasate la discretia
proprietarului.
Frizura tip Euro
Acest tip este o variatie

a oricarei tunsori tip
“puiut” sau “miel”.
Blana este lasata cat

mai lunga, avand aspect
plin, cam la aceleasi
dimensiuni si pe corp si pe
membre.
Botul, urechile labutele

si codita sunt tunse scurt
cu lama de #10, #15 sau
#30. Decolteul in V este si
el tuns la acelasi nivel.
Frizura cu o singura banda
Acest tip de tuns pare elegant,

necesita o singura banda tunsa scurt la
nivelul abdomenului/ stomacului. Restul
tunsorii este identica celei tip “puiut”:
bot, labute, baza cozii scurte; urechi
drepte medii, coroana plina ovala, gat
elegant.
Frizura tip ursulet
Tunsoarea “ursulet”
este o variatie intre
frizura “miel” si
“puiut”in ceea ce
priveste lungimea
parului de pe corp.
Cu aceasta tunsoare,
capul este tuns rotund,
urechile sunt tunse mai
scurt (lama #5 sau #7) si
rotunjite, coada la
aceeasi lungime ca pe
corp, iar labutele sunt
tunse rotund, cu aspet de
cilindru.
Frizura tip New York sau cu doua benzi
Cunoscuta si sub denumirea de “tunsoarea cu

doua benzi, in jurul gatului si in jurul stomacului”,
se efectueaza cu lame mici pt a evidentia pielea (#10,
#15).
Restul parului este lasat lung, doar putin
rotunjit. Labutele, baza cozii si botul sunt tunse
scurt, la aceeasi lungime ca a celor doua bandelete.
Urechile drepte medii, sunt bine delimitate si
coronita rotunda.
Aceasta la randul ei este inconjurata de un sant
despartitor incapand de deasupra ochilor,
continuind cu baza urechilor si terminand in zona
occipitala.
Frizura tip urban si rural
Acest tip de frizura este foarte practic, fiind o tunsoare scurta pe corp ( #4F pana la
#7F, dar si #10 sau #15), iar membrele sunt lasate pline, dand aspect de pantalonasi.
Labutele, baza cozii si botul sunt tunde la un nivel mai mic (#15 - #30). Urechile sunt
de lungime mare, iar coronita rotunda si delimitata. Membrele cilindrice,decolteu in V.
Frizura tip cloun sau Miami
Frizura cloun presupune tunsoarea pe corp in totalitate cu o lama mica (#10 ,

#15), fiind lasate si rotunjite pompoane la nivelul chisitei, antebratului si coditei.
Labutele sunt tunse si ele scurt. Coronita rotunda si delimitata, iar urechile
rotunjite de lungime medie .
MODELE TUNSORI CAP
Coronita dreapta Coronita rotunda cu Coronita eleganta

cu mustata mica mustata tip “aluna” cu mustata nemţească
Coronita mica eleganta
cu mustata frantuzeasca
Mustata neangulata
Coronita rotunda
cu fata curata
Mustata angulata
Pentru o coronita reusita, utilizati metoda “lateral-lateral-fata-spate”. Periati parul
de pe cap in toate cele 4 directii, rotunjind cu foarfeca curba dupa fiecare parte.
Metoda de tuns a labutelor consta in prinderea membrului cu o mana la nivelul
chisitei si indepartarea parului in linie dreapta si inconjurand piciorul deasupra pernitei
principale. Dupa tunsoarea initiala, folositi masina de tuns fie cu lama chirurgicala, fie
aceeasi lungime ca pe bot.
TUNSORI PENTRU URECHI
Urechi tip ursulet sau rase
Urechi tip Spaniel
Urechi tip ciucure
Urechi scurte
Urechi tip pana Urechi lungi
Urechi medii
TUNSORI PENTRU COADA
DALMATIAN
• Periati banita cu peria de

furminatorului indepartati
tot parul mort
• Puteti folosi si piatra ponce
pt parul mort foarte fin
• Imbaiati cu sampoane
speciale si uscati cu feonul
• Indepartati parul dintre
labute si filati orice portiuni
de par prea lungi de pe corp ,
membre sau coada
LHASA APSO • Periati blanita cu o perie tip ace pt a evita
ruperea firului de par; cea impermeabila o
puteti folosi doar in zonele foarte incalcite,
interiorul acestora
• Stergeti ungihurile interne ale ochilor cu
solutie de curatat sau cu un material din
bumbac umed
• Tundeti parul din zona rectala si la incheieturi
cu lama de #10
• Spalati cu sampon pt par lung si pt
• Indepartati parul dintre labute intensificare apigmentuui, apoi folositi balsam
• Parul este lasat la lungimea sa naturala, special pt descalcire si hidratare
fiind descalcit si periat la final cu o • In timpul imbaierii puteti folosi peria tip are pt
perie din par natural pt a da luciu descalcit si pt distribuirea balsamului pe intreg
• Faceti carare de la nivelul fruntii pana
la baza cozii
parul
• Totodata, pentru pastrarea unui par • Uscati pt inceput cu sofiatorul, apoi cu feonul,
sanatos si pt evitarea incalcirii, se vor periind mereu blanita
utiliza periodic moatele (rularea
suvitelor de par intr-o folie de plastic,
leagata cu elastic)
• Se poate utiliza placa de intins parul
PECHINEZ
• Periati blana cu cutitul de descalcit, apoi cu cu peria impermeabila pana nu mai aveti
par mort
• Treceti inca o data cu piaptanul, pt a fi siguri ca ati descalcit toata blana
• Folositi sofiatorul pt a indeparta ultimele fire de par mort de la radacina
• Imbaiati cu sampoane speciale pt pigment si volum
• Cu ajutorul sofiatorului indepartati surplusul de apa, apoi uscati cu feonul periind in
continuu blana
• Curatati urechile,smulgeti parul din interiorul canalului auditi si taiati unghiile
• Rotunjiti labutele si indepratati parul dintre pernite
PAPILLON
• Periati cu cutitul de periat pt a scoate parul mort, folositi apoi piatra ponce si
peria impermeabila
• Pieptanati bine, apoi spalati cu sampoane speciale si uscati corespunzator cu
feonul
• Taiati parul dintre labute si rotunjiti-le
• Smulgeti parul din urechi, folositi solutii speciale pt curatare si taiati ungiile
• Dati cu pray sau ulei pt luciu
• Periati blanita cu o perie tip ace pt a evita
BICHON MALTEZ ruperea firului de par; cea impermeabila
o puteti folosi doar in zonele foarte
incalcite,
interiorul acestora
• Stergeti ungihurile interne ale ochilor cu
solutie de curatat sau cu un material din
bumbac umed
• Tundeti parul din zona rectala si la
incheieturi cu lama de #10
intensificare apigmentuui, apoi folositi
balsam special pt descalcire si hidratare
• In timpul imbaierii puteti folosi peria tip
are pt descalcit si pt distribuirea
balsamului pe intreg parul
• Uscati pt inceput cu sofiatorul, apoi cu
feonul, periind mereu blanita
• Puteti folosi placa de intins parul
• Parul este lasat la lungimea sa
naturala, fiind descalcit si periat la
final cu o perie din par natural pt a
da luciu
• Faceti carere de la nivelul
occipitalului pana la baza cozii
• Parul din crestetul capului se
prinde de obicei in doua codite,
fiind indoite la varf
• Totodata, pentru pastrarea unui
par sanatos si pt evitarea incalcirii,
se vor utiliza periodic moatele
(rularea suvitelor de par intr-o folie
de plastic, leagata cu elastic)
BICHON HAVANEZ
• Periati cu peria tip ace pt a evita ruperea
firului de par apoi pieptanati bine
• Curatati urechile cu solutii speciale si smulgeti
parul din conductul auditiv
• Indepartati parul dintre pernite
• Imbaiati cu somapoane speciale pt par lung,
folosinf balsam
• Uscati cu sofiatorul pt volum si eliminarea
excesului de apa, apoi cu feonul, periind cm cu
cm pe tot parcursul uscarii
• Curatati bine zona ochilor fie cu o carpa si
solutie speciala, fie cu foarfeca de filat in
forma de triunghi
• Tundeti cu lama de #10 zona rectala si cea
inghinala
• Folositi ulei sau spray pt luciu
BICHON BOLOGNEZ
• Periati cu peria tip ace pt a evita ruperea
firului de par apoi pieptanati bine
• Curatati urechile cu solutii speciale si smulgeti
parul din conductul auditiv
• Indepartati parul dintre pernite
• Imbaiati cu somapoane speciale ptcaini albi si
par lung, folosinf balsam de volum
• Uscati cu sofiatorul pt volum si eliminarea
excesului de apa, apoi cu feonul, periind cm cu
cm pe tot parcursul uscarii
• Curatati bine zona ochilor fie cu o carpa si
solutie speciala, fie cu foarfeca de filat in forma
de triunghi
• Tundeti cu lama de #10 zona rectala si cea
inghinala
BICHON FRIZE
• Periati in toate directiile intreg corpul cu o

perie impermeabila fixa sau mobila, despicand
fiecare carliont
• Pieptanati apoi pt siguranta
• Imbaiati cu sampoane speciale pt caini albi
si folositi balsam pt volum
• Uscati cu sofiatorul si feonul periind blanita
la fel ca la descalcit
• Curatati urechile si smulgeti parul din canalul auditiv

• Taiati unghiile si parul dintre labute
• Tundeti zona rectala fie cu foarfeca, fie cu masina (#10)
• Cu foarfeca dreapta sau curba incepeti sa taiati parul de pe coapse intr-o parte si alta
(0,5cm)
• Picioarele trebuie lasate pline, puternice si cilindrice
• Continuati pe intreg corpul, zona abdominala fiind mai scurta dand aspect de suplu
• Capul tundeti-l rotund, indepartand doar parul de la nivelul ochilor cu foarfeca de filat
• Metoda de rontunjire a capului se
face prin aceeasi metoda ca la
Pudel (lateral-lateral-fata-spate)
si tunsa cu foarfeca incurbata
• Urechile trebuie inglobate in
forma capului (sa nu se vada
delimitarea intre barbita si
urechi)
• Folositi fixativ si spray pt luciu
SHIH TZU
• Periati blanita cu o perie tip ace pt a
evita ruperea firului de par; cea
impermeabila o puteti folosi doar in
zonele foarte incalcite,
interiorul acestora
• Stergeti ungihurile interne ale ochilor
cu solutie de curatat sau cu un material
• Parul este lasat la lungimea sa naturala,
din bumbac umed
fiind descalcit si periat la final cu o perie din
• Tundeti parul din zona rectala si la
par natural pt a da luciu
incheieturi cu lama de #10
• Faceti carere de la nivelul occipitalului pana
la baza cozii
intensificare apigmentuui, apoi folositi
• Parul din crestetul capului se prinde de
balsam special pt descalcire si
obicei intr-o singura codita, avand aspect de
hidratare
crizantema
• In timpul imbaierii puteti folosi peria
• Totodata, pentru pastrarea unui par sanatos
tip are pt descalcit si pt distribuirea
si pt evitarea incalcirii, se vor utiliza
balsamului pe intreg parul
periodic moatele (rularea suvitelor de par
• Uscati pt inceput cu sofiatorul, apoi cu
intr-o folie de plastic, leagata cu elastic)
feonul, periind mereu blanita
• Puteti folosi placa de intins parul
Toate tipurile
rontude de cap
trebuie sa aiba
nasul si ochii
plasati in
mijlocul
centrului
cercului pt a
avea un aspect
perfect rotund.
Urechi de ursulet Urechi scurte Urechi medii

Urechi lungi
Urechi tip pana

CHIHUAHUA CU PAR LUNG / SCURT
Par scurt
•Periati banita cu peria de cauciuc, apoi cu ajutorul
furminatorului indepartati tot parul mort
•Puteti folosi si piatra ponce pt parul mort foarte fin
•Imbaiati cu sampoane speciale si uscati cu feonul
•Curatati urechile cu solutii speciale si taiati unghiile
•Indepartati parul dintre labute si filati orice
portiuni de par prea lungi de pe corp , membre sau
coada
•Folositi ulei/ spray pt luciu
Par lung
•Periati cu cutitul de periat pt a scoate parul mort,
folositi apoi piatra ponce si peria impermeabila
•Pieptanati bine, apoi spalati si uscati corespunzator
•Taiati parul dintre labute si rotunjiti-le
•Smulgeti parul din urechi, folositi solutii speciale pt
curatare si taiati ungiile
•Dati cu pray sau ulei pt luciu
MOPS / PUG
• Periati banita cu peria de cauciuc, apoi cu ajutorul furminatorului

• Puteti folosi si piatra ponce pt parul mort foarte fin
• Imbaiati cu sampoane speciale si uscati cu feonul
• Curatati urechile cu solutii speciale si taiati unghiile
• Indepartati parul dintre labute si filati orice portiuni de par prea
lungi de pe corp , membre sau coada
OGAR AFGAN
• Periati blana cu periile tip ace, cm cu cm incepand de la nivelul membrelor si terminand

cu capul
• Pieptanati apoi pt siguranta
• Imbaiati folosnd sampoane speciale pt pigment si pt par lung, cu balsam
• In timpul samponarii periati cu peria tip ace pt a descalcii si pt a patrunde
balsamul/samponul mai bine in blana (se poate folosi si sofiatorul)
• Utilizati sofiatorul pt excesul de apa, apoi uscati cu feonul prin metoda descrisa la periat
• Curatati urechile si taiati ungiile
• Tundeti zona rectala si inghinala cu lama de #10
• Indepartati parul dintre pernite si rotunjiti labutele
• Linia abdomenului va fi filata oblic spre flanc
• Puteti folosi spray pt luciu si placa de intins parul
WHIPPET
LEVRIER PITIC ITALIAN
• Periati banita cu peria de cauciuc, apoi cu

ajutorul furminatorului indepartati tot parul
mort
• Puteti folosi si piatra ponce pt parul mort
foarte fin
• Imbaiati cu sampoane speciale si uscati cu
feonul
• Curatati urechile cu solutii speciale si taiati
unghiile
• Indepartati parul dintre labute si filati orice
portiuni de par prea lungi de pe corp , membre
sau coada
CIOBANESC MIORITIC • Periati intreg corpul cu cutitul de
periat pt a scoate parul mort, apoi cm
cu cm folositi o perie impermeabila
curba sau dreapta
• La sfarsit pieptanati pt a fi siguri ca ati
descalcit complet
• Inainte de imbaiere puteti folosi
sofiatorul pt a elimina orice fire de par
mort ramare in blana
• Spalati cu sampoane pt intensificarea
pigmentului si pt volum, utilizand
periile tip ace in timpul samponarii
• Uscati cu sofiatorul si feonul periind pe
tot parcursul procedeului
• Rotunjiti labutele si taiati parul dintre
pernite
• Curatati zona rectala cu lama de #10 si inghinal + axial
• Curatati bine zona ochilor cu o bucata de material imbibata in solutie speciala
• Curatati urechile cu solutii sau pudre si smulgeti parul din conductul auditiv
• Taiati unghiile cu clestele ghilotina
• Filati orice parte a corpului cu fire rebele (abdomen, chisita, piept etc)
• Periati intreg corpul cu cutitul de
CIOBANESC CARPATIN periat pt a scoate parul mort, apoi cm
cu cm folositi o perie impermeabila
curba sau dreapta
• La sfarsit pieptanati pt a fi siguri ca
ati descalcit complet
sofiatorul pt a elimina orice fire de
par mort ramare in blana
periile de cauciuc in timpul
samponarii
• Uscati cu sofiatorul si feonul periind
pe tot parcursul procedeului
• Rotunjiti labutele si taiati parul
dintre pernite
CIOBANESC DE BUCOVINA periat pt a scoate parul mort, apoi
cm cu cm folositi o perie
impermeabila curba sau dreapta
• La sfarsit pieptanati pt a fi siguri
ca ati descalcit complet
sofiatorul pt a elimina orice fire
de par mort ramare in blana
• Spalati cu sampoane pt
intensificarea pigmentului si pt
volum, utilizand periile de
cauciuc in timpul samponarii
• Uscati cu sofiatorul si feonul
periind pe tot parcursul
procedeului
• Rotunjiti labutele si taiati parul dintre pernite
CIOBANESC ROMANESC CORB periat pt a scoate parul mort, apoi
cm cu cm folositi o perie
impermeabila curba sau dreapta
• La sfarsit pieptanati pt a fi siguri ca
ati descalcit complet
sofiatorul pt a elimina orice fire de
par mort ramare in blana
periile de cauciuc in timpul
samponarii
• Uscati cu sofiatorul si feonul periind
pe tot parcursul procedeului
• Rotunjiti labutele si taiati parul
dintre pernite
BOLILE PIELII
Structura și funcțiile pielii
 Pielea este cel mai mare organ, care acoperă suprafața corpului în
totalitate
 Se continuă la nivelul orificiilor naturale cu mucoasele.
 Diferite regiuni ale pielii:

 urechile;
 pleoapele;
 buzele;
 pernițele plantare,
au funcții specializate și diferă structural de pielea ce acopera

suprafata corpului
 Împreună cu anexele sale, îndeplinește o varietate de funcții vitale.
 Pielea la câine este subțire cu o grosime cuprinsă între 0,5 și 5 mm.
 mai groasă pe parțile laterale, zona dorsală și extremitățile
proximale ale membrelor.
 mai subțire in partea ventrală și extremitățile distale ale
membrelor.
 Grosimea pielii variază foarte mult în funcție de rasă și de starea de
sănătate.
 Pielea este constituita din 3 componente majore:
 Epiderm stratul extern;

 Dermul situat imediat sub epiderm;
 Hipodermul zona cea mai profundă.
 Epidermul este reprezentat de un epiteliu, cheratinizat alcatuit din
3-5 straturi celulare (excluzând stratul cornos) și are grosimea
cuprinsă între 0,1 și 0,5 mm.
 În regiunile neacoperite de par (trufa, cuzineți palmari și plantari)
este mai gros (5 mm) acoperit de un strat cornos dezvoltat.
 Grosimea stratului cornos variaza între 5 și 20 mm.
 La nivelul cuzineților plantari poate ajunge la 1500 mm.
 Epidermul nu conține vase de sânge, nutriția sa fiind asigurată prin
difuzie de la nivelul dermului.
 Legatura dintre epiderm și derm este asigurata prin membrana bazală.
 Cheratinocitele (keratinocitele) sunt celule epiteliale

care predomină în structura epidermului.
 suferă un proces de cheratinizare, care începe în
stratul bazal și se termină în stratul cornos.
 durata procesului de cheratinizare este de
aproximativ 22 de zile.
 Pe parcursul acestei diferențieri, cheratinocitele
își schimbă atât forma cât și structura.
 Pe baza formei și a structurii interne a cheratinocitelor, în structura
epidermului se disting 4 straturi.
 stratul bazal (generator);
 stratul spinos;
 stratul granular;
 stratul cornos.
 Stratul bazal
 Cheratinocitele sunt strâns lipite între ele și de membrana bazală,
neomogene din punct de vedere al insușirilor biologice.
 O mică parte (0,6%) sunt celule stem, celelalte sunt celule proliferative sau
precursoare care au capacitatea de a se diferența pe linie cheratinocitară.
 Celule precursoare sunt singurele capabile să genereze straturile superioare
ale epidermului.
 Stratul spinos
 Este format din cheratinocite poligonale dispuse într-un singur strat.
 La nivelul pernitelor plantare și a trufei pot fi prezente pana la 20 de
straturi.
 Cheratinocitele din acest strat se numesc și celule spinoase deoarece la
examenul microscopic pe suprafața lor sunt vizibilie niște formațiuni care
seamănă cu niște spini.
 Stratul granular
 Celulele stratului granular sunt mari, fusiforme și au nucleul picnotic
(distus).
 Cheratinocitele care ajung in stratul cornos poarta denumirea de
corneocite.
 Este alcatuit din mai multe straturi de celule aplatizate. Nucleii acestor
celule pot lipsi. În aceste situații locul lor apare sub forma unor vacuole.
 Stratul cornos
 Corneocitele (cheratinocitele din stratul cornos) sunt celule mari
aplatizate, care și-au pierdut nucleul, iar citoplasma lor este formată în
totalitate din cheratină.
 Celulele superficiale ale stratului cornos sunt eliminate continuu prin
procesul de descuamare.
 Rata de inlocuire a cheratinocitelor la câine este de aproximativ 22 de
zile.
 Timp necesar unui cheratinocit să ajungă din stratul bazal în stratul
cornos.
 În condiții normale corneocitele se detașeaza individual, astfel că
macroscopic, descuamarea nu este vizibilă
 Dermul
 Dermul reprezinta 85% din
grosimea pielii.
 Este format dintr-o rețea bogată

de fibre de colagen și elastină,
vase de sânge și limfatice, nervi,
și mușchi.
 Vascularizația pielii
 Pielea este un organ foarte bine vascularizat rezultând astfel rolul
important în termoreglare.
 Vascularizatia sanguină.
 În derm se găsesc trei plexuri vasculare interconectate.
 Plexul superficial este situat imediat sub epiderm și asigură
transportul de nutrienți la epiderm și infundibulul foliculilor piloși.
 Plexul mijlociu este dispus la nivelul glandelor sebacee și asigură
nutriția glandelor, a mușchilor și a istmului folicular.
 Plexul profund este dispus sub foliculii piloși și asigură nutriția
papilelor dermice, și a celorlalte doua plexuri.
 Circulatia venoasă este asigurată prin vene care urmează în sens invers
traiectul vaselor arteriale.
 Vasele limfatice
 Asigură drenajul lichidului tisular din derm.
 Acest lichid este colectat in rețeaua de capilare limfatice din straturile

superficiale ale dermului și de la nivelul componentelor foliculului pilos.
 Inervatia pielii.
 Filetele nervoase de la nivelul pielii sunt organizate in plexuri care urmează
traiectul vaselor sanguine.
 În dermul profund este situat un plex nervos senzitiv, care distribuie ramuri
ascendente din care rezultă plexul cutanat superficial.
 Acesta este format din:
 Rețeaua intraepidermică - terminatiile Merkel (cu rol tactil);
 Rețeaua intradermică care se termina in corpusculi senzitivi incapsulați

(Meissner-tactili; Krausse- termice și reci) și neincapsulați (Ruffini-
excitatii de tracțiune).
 În hipoderm sunt prezenți corpusculi Vater-Pacini cu rol de
baroreceptori (receptori de presiune)
 Hipodermul
 Hipodermul (tesutul conjunctiv subcutanat) este stratul cel mai profund al
pielii.
 Este compus dintr-un tesut conjunctiv lax (fibre de colagen, elastice, celule
conjunctive și matricea extracelulară).
 În profunzimea hipodermului, celulele conjunctive se încarcă cu grăsimi și
se transformă în adipocite. Acestea au rol de protecție impotriva frigului și
de amortizare a șocurilor.
 Foliculii piloși
 Sunt adâncituri epidermice, în derm și au rolul de a produce și asigura
suportul pentru firele de păr.
 Sunt divizati in trei regiuni: infundibulum, istm și bulb.
 Bulbul este portiunea cea mai profunda și ține de la nivelul papilei

dermice pănă la nivelul inserției mujchiului piloerector.
 Istmul reprezintă regiunea urmatoare până la nivelul la care in folicul se
deschide glanda pilo-sebacee;
 Infundibulum în continuare până la suprafața pielii
 Sunt în mod obișnuit pozitionați într-un unghi de 30-60 de grade față de

suprafața pielii.
 Câinii au foliculi piloși compuși
 Fiecare folicul are bulb și istm propriu însă mai mulți foliculi
au același infundibulum.
 Densitatea blănii la câine este de 100-600 de grupuri/cm2
fiecare grup fiind alcătuit din 2 până la 15 fire de păr
 Ciclul folicular
 Foliculii piloși se formează în timpul dezvoltarii embrionare prin
interactiuni complexe.
 Rolul lor constă în producerea firelor de păr, printr-un fenomen ciclic,

bine definit, de înlocuire a pierderilor apărute ca urmare a năpârlirii sau
datorită unor condiții patologice.
 Fiecare folicul pilos trece printr-o faza de creștere activă (faza

anagenă), urmată de o perioadă scurtă de involutie (faza catagenă) și
sfârșește într-o fază de inactivitate sau repaus (faza telogena).
 Părul nou, aparut în mod normal după năpârlire, se dezvoltă prin

regenerare, dintr-un folicul preexistent, respectiv din celulele germinative
ale matricei bulbare.
Structura firului de par
 Tipuri de păr
 Un folicul pilos conține în general un fir de primar dispus central, până la 5
fire intermediare și în jur de 20 de fire de păr secundare.
 Firele primare (80-140 µm diametru) au zona medulară dezvoltată și
corticală subțire;
 Sunt rigide și acoperă toată suprafața pielii.
 Au rolul de a asigura protecția impotriva ploii și sunt responsabile

de culoarea blănii.
 Foliculii piloși primari care conțin aceste fire de păr sunt cei mai
mari și mai lungi extinzandu-se până în dermul profund.
 Sunt asociați de glande sebacee, glande sudoripare apocrine
(epitrichiale) și un mușchi piloerector.
 Firele intermediare (30-70 µm diametru) sunt răsucite moderat,
 Au orientare diferită asigurând astfel protecția termică.
 Sunt caracterizate de prezența unei protuberanțe cuticulare

subapicale, la baza firului de păr.
 Firele secundare (10-30 µm diametru)
 Sunt fine și răsucite, au o medulară relativ subțire și un cortex gros.
 Formeaza un strat sub blană, responsabil de menținerea

temperaturii.
Uneori pot prezenta glande sebacee proprii, dar
niciodată glande sudoripare apocrine sau mușchi
piloerector.
 Exista o pronunțată variabilitate în ceea ce privește lungimea și diametrul

firelor de păr la câine.
 Lungimea firului de păr și raportul dintre firele primare și secundare
variază de la o rasă la alta.
 La anumite rase, foliculul pilos este ușor răsucit rezultând părul creț.
 La câini sunt prezente și fire de păr specializate, cunoscute sub denumirea de

mustăți sau peri sinusali, cu dispunere la nivelul feței.
 Sunt fire de păr dezvoltate, groase și cu folicul pilos propriu.
 Au rol de mecanoreceptori.
 Glandele pielii
 Glandele sebacee sunt glande alveolare simple la care ductele se deschid fie la
suprafața pielii, fie in infundibulul foliculului pilos.
 Primele se numesc de regulă glande sebacee, iar ultimele pilosebacee.
 Glandele pilosebacee se dezvoltă în timpul histogenezei pielii, din celule care
aparțin foliculului pilos și care dau naștere la un mugure lateral.
 Glandele pilosebacee au densitate și mărime diferită în funcție de zona
anatomică.
 Ele sunt mai abundente în jurul joncțiunilor cutaneo-mucoase, spațiul
interdigital, partea dorsală a gâtului, crupă, coadă și bărbie.
 Absente în zona nazală și la nivelul pernițelor plantare.
 Celulele din glandele sebacee generază sebumul.
 Sebumul este stocat în glandele sebacee, a căror activitate este controlată în
special de factori endocrini.
 În general, hormonii androgeni (testosteron) stimulează activitatea
glandulară și estrogenii și glucocorticoizii au efect opus.
 Are un rol deosebit in protecția pielii și în comportament.
 În combinație cu secreția glandelor sudoripare epitrichiale formează la
suprafața pielii o emulsie ceroasă (”filmul hidrolipidic”), care reprezintă o
barieră de protecție impotriva microorganismelor patogene.
 Este bogat în esteri, care prin acoperirea pielii și a firelor de păr controlează
umiditatea cutanată, iar prin formarea unui strat ceros, participă la reflexia
caldurii.
 La nivelul pielii sănătoase pH-ul are valori cuprinse între 5,9 și 6,9, iar la
nivelul pernițelor și a trufei între 7,1 și 7,4.
 Glandele sebacee specializate
 Glandele circumanale (hepatoide)
 Dispuse în zona perianală
 Glandele cozii (organul supracaudal).
 În sacii anali sunt prezente atât glande sebacee cât și sudoripare.

 Unele dintre aceste glande, pot produce feromoni care au un rol important în
comportament.
 Glandele sudoripare
 Sunt glande tubulo-glomerulare Acestea
 Sunt alcătuite din
 Glomerul sudoripar care se gasește la nivelul dermului sau hipodermului;
 un canal sudoripar care conduce secreția până la nivelul epidermului
 traiectul sudoripar care străbate epidermul
 Se deschid, fie în infundibulul folicular fie la suprafața pielii prin porul

sudoripar.
 Glandele sudoripare
 glande epitrichiale (apocrine), își deschid ductul în infundibulul folicular
 glande atrichiale (ecrine) cele ce se deschid direct la suprafața pielii
 La nivelul pernițelor plantare există numai glande atrichiale care sunt
situate în apropierea vaselor sanguine și sunt sensibile la acțiunea
adrenalinei și noradrenalinei circulante.
 În anumite regiuni corporate exista glandele sudoripare specializate care și-
au modificat structura ca o consecința a adaptării la anumite funcții.
 la nivelul pleoapelor (glanda Moll), glandele prepuțiale,
 glandele sacilor anali
 glandele ceruminoase din tegumentul conductului autidiv extern.
 Secreția sudoripară protejeaza pielea, menținând elasticitatea și conferind
protecție antimicrobiană prin prezența de imunoglobuline, citokine și
transferine.
 Secreția sudoripară nu are rol esențial în termoreglare la caine.
PRURITUL Leziuni cutanate
 Pruritul este o senzaţie
dezagreabilă care provoacă
nevoia de scărpinat.
 Uneori poate fi izolat‚ fără nici
o leziune elementară cutanată
asociată.
 În acest caz singurele DUREREA
leziuni (nespecifice) sunt  Durerea este senzația neplăcută care se
cele secundare gratajului manifestă sub diferite forme de intensitate și
(scărpinării). întindere variabile.
 Pruritul poate fi generalizat  Durerea este asociată cu leziuni
(difuz) sau localizat. tisulare.
 generalizat este fie de  O senzație dureroasă are drept prim
obiect
origine internă, fie de
protejarea organismului;
origine dermatologică.
 localizat – limitat la o
anumita zonă, ambele
tipuri având o mare
varietate de cauze.
 nu este deci în domeniul senzatiilor fiziologice, deoarece a suferi
nu poate fi considerată o stare normală.
 aceasta senzație de alarmă față de o agresiune exterioară sau
interioară poate, dacă nu este tratată, să se întoarcă împotriva
organismului.
 Durerea este provocată, de cele mai multe ori, de excitarea receptorilor

denumiți în mod obișnuit nociceptori (terminații nervoase sensibile la
stimulii dureroși), care se află, în principal, în piele și, într-o mai mică
măsură, în vase, mucoase, oase și tendoane.
 Organele interne conțin mai puțini astfel de receptori.
INFLAMAȚIA
 Inflamația este răspunsul direct al țesuturilor vascularizate la agresiuni interne si

externe:
 Infecții microbiene,
 Agenți chimici,
 Agenți fizici (diferențe de temperatură, electricitate, iradiere, factori
mecanici),
 Țesut necrotic,
 Reacții imune (hipersensibilitate la complexe imune sau reacția autoimună).
 Orice organ și țesut este susceptibil la inflamație, gradul și natura acesteia fiind în
funcție de bolnav (starea de sănătate, de nutriție, de imunitate) și de natura și
severitatea noxelor.
 Rolul inflamației
 localizează și izolează agresiunile tisulare,
 protejază țesutul sănătos vecin;
 neutralizează și inactivează substanțe toxice produse de factori umorali și de

enzime;
 distruge (limitează) creșterea microorganismelor infecțioase;
 Pregătește zona tisulară pentru vindecare și reparare eliminând țesuturile

devitalizate și resturile celulare.
EDEMUL
Edemul este „umflarea” vizibilă a pielii ca urmare a reținerii

apei în anumite țesuturi ale organismului.
Adesea, edemul este localizat la nivelul membrelor, deși ar putea afecta
și fața, membrelor și alte organe și părți ale corpului.
„Umflarea”, termen care va fi asociat cu edemul, este determinată de
acumularea excesivă de lichid sub piele, în spațiile interstițiale sau în
compartimentele dintre țesuturile corpului, exterioare vaselor sangvine.
ERITEMUL
 Eritemul este o înroșire a pielii care dispare la apăsare.
 Eritemele sunt urmările unei dilatări a vaselor sangvine cutanate.
 Eritemele generalizate au drept cauză fie o alergie la un medicament,
fie o boală infectioasă.
 Eritemele localizate pot avea o cauză
 fizică (insolație),
 chimică,
 medicamentoasă,
 Infecțioasă (intertrigo, erizipel, erizipeloid),
 dermatologică (lupus eritematos diseminat).
 Macula este o leziune cutanată nepalpabilă, circumscrisă cu diametrul sub

LEZIUNILE MACROSCOPICE
1cm, asociată PRIMARE
cu o schimbare de culoare a pielii.
 Pata are aceleași caracteristici, diferă doar prin dimensiune (>1 cm).
 Aceste defecte de pigmentație sunt rezultatul mai multor procese:
 Creșterea pigmentației melanice;
 Depigmentare;
 Eritem;
 Hemoragie locală.
 Maculele și petele hipopigmentare constau în reducerea (hipomelanoza) sau

absența (amelanoza) pigmenților melanici.
 Hipocromiile se pot manifesta sub mai multe aspecte:
 albinism,
 nevi acromatici,
 vitiligo și bot de broască.

 Purpura reprezintă o zona cutanată de culoare roșie
închisă, nereliefată și care nu dispare la vitropresiune. Aceasta
leziune este rezultatul extravazării globulelor roșii din
vasele dermice și este semnalată frecvent în sindroamele
hemoragipare.
 Aceste leziuni pot fi congenitale sau câștigate.
 Leziunile cu aspect punctiform poartă denumirea de
peteșii iar cele mai extinse de echimoze.
 Datorită degradării hemoglobinei în hemosiderină,
culoarea acestor leziuni trece treptat spre brun-ocru.
 Prezența purpurei, reprezintă întotdeauna un semnal de
alarmă legat de evoluția unei boli (boală infecțioasă,
endocrină, traumatisme sau reacție la medicamente).
 Papula este o leziune exprimată printr-o denivelare cutanată bine circumscrisă, de
dimensiuni mici (< 1 cm), asociata cu ingroșarea epidermului sau a dermului superficial.
 În funcție de localizare, papulele pot fi:
 epidermice,
 foliculare,
 dermice.
 Papulele epidermice apar frecvent in epitelioamele spinocelulare.
 Papulele foliculare sunt centrate pe orificiul pilo-sebaceu și sunt semnalate frecvent în
demodicoza, dermatofltoze și foliculite bacteriene.
 Papulele dermice se formeaza în urma acumulării masive de celule inflamatorii sau
tumorale (papule cu infiltrat celular), de material amorf, săruri de calciu, lipide (papule
dismetabolice) sau de exudat seros (papule edematoase). Prin confluarea mai multor
papule rezultă plăcile.
 Vezicula este o mică ridicatură a pielii de 1-3 mm, translucidă și conține un lichid
limpede.
 Datorita subțierii extreme a epidermului, vezicula este o leziune fragilă, tranzitorie
și din acest motiv este rareori identificată.
 Veziculele apar frecvent în arsuri. Această leziune se datorează fie spongiozei
(acumulare de lichid intercelular), fie datorită distrugerii desmozomilor și a altor
constituenți intercheratinocitari ca urmare a acțiunii unor autoanticorpi.
 Bula este o veziculă cu diametrul mai mare de 3mm. La fel ca și vezicula este o
leziune tranzitorie, semnalată în aceleași afecțiuni.
 Pustula reprezintă o deformare circumscrisă a pielii (1mm până la 1cm), cu
conținut purulent, acumulat intraepidermic.
 Acest tip de leziune este foarte frecvent întâlnită la câine.
 Pustulele foliculare sunt dispuse în jurul firelor de păr și indică de obicei o infecție
bacteriană, o dermatofitoză (ciupercă) sau demodicoză (paraziți).
 Pustulele non-foliculare sunt aplatizate și independente de foliculii piloși. După
spargerea acestui tip de pustule, periferia acestora este marcată de mici proeminențe
epidermice denumite colerete epidermale.
 Pustulele sunt observate în alergii, anumite boli parazitare. Pustulele prezente in
dermatopatiile mediate imun (ex: pemfigus foliaceu) au dimensiuni mari și afectează
mai mulți foliculi.
 Nodulul este o leziune ferm, bine circumscrisă cu aspect de umflatură.
 Poate afecta atat dermul cât și hipodermul.
 Nodulii dermici sunt asociati inflamațiilor sau tumorilor.
 Nodulii hipodermici sunt mai puțin circumscriși și sunt semnalați, în infectiile
bacteriene specifice.
 Verucozitățile sunt formațiuni solide ce pot afecta orice strat al pielii.
 În cele mai multe cazuri sunt bine circumscrise dar pot fi și difuze.
 Verucozitatile sunt excrescențe cutanate cu aspect conopidiform sau pediculat și
corespund unor proliferări locale ale epidermului.
 Sunt semnalate în cazul tumorilor
LEZIUNI MACROSCOPICE CUTANATE PRIMARE SAU SECUNDARE (SAU INTERMEDIARE)
 Alopecia. Lipsa părului pe zone circumscrise poartă denumirea de alopecie areată

(zonală), iar lipsa acestuia pe suprafețe extinse, uneori de pe întreaga suprafață
cutanată poartă denumirea de alopecie generalizată sau completă.
 Alopecia poate fi congenitală conditionată genetic sau ca urmare a unor boli ale
fătului. În aceste situații alopecia este generalizată și are evolutie letală (mortală).
 Alopecia dobândită (simptomatică) poate fi circumscrisă sau difuză și cu tendință

de extindere variabilă, dependentă de cauză.
 Alopecia dobândită poate fi primară și este întalnită în afecțiunile de natură

endocrină sau poate fi secundară cand este asociată bolilor de piele traumatice sau
inflamatorii.
 Scuamele se referă la ,,fulgi" de cheratină, de consistență și culoare variata (albi,
argintii, galbeni, maro sau gri) care se desprind din stratul cornos ingroșat datorita
unor anomalii ale procesului de cheratinizare.
 Sunt leziuni semnalate frecvent
 În funcție de mărime scuamele se clasifică în:
 pitiriaziforme (mici, albicioase), întâlnite în dermatozele alergice, in unele
dermatoze parazitare (cheiletieloză, infestații cu păduchi) și în dermatofitoze;
 psoriaziforme (scuamele sunt mai mari, groase și numeroase)
 scarlatiforme, (formă de lambouri mari)
 ihtiaziforme (abundente, compacte și greu de detașat)
 Scuamele participă la formarea crustelor și în aceste situații leziunea se

caracterizează ca fiind scuamo-crustoasă (fig.2:22).
 Din categoria scuamelor scarlatiforme fac parte coleretele epidermale.
 Crustele reprezintă un amestec de sânge, ser, exudat și/sau puroi care s-a uscat la suprafața pielii și la care au
aderat fire de păr și diferite reziduuri.
 Crustele apar de regulă ca leziuni secundare rezultate în urma ruperii veziculelor, bulelor sau pustulelor.
 Crustele pot fi leziuni primare in carenșța primară de zinc, in seboreea idiopatică și secundare în
piodermite, intepăturile de insecte și în toate afecțiunile pruriginoase.
 Manșoanele foliculare repreznită o acumulare de cheratină și material folicular la suprafața firului de păr.
 Sunt leziuni care evoluează de regulă asociate cu comedoamele. Sunt considerate leziuni primare în
carența de vitamina A.
LEZIUNI MACROSCOPICE SECUNDARE
 Eroziunile și ulcerele sunt leziuni ce implică pierderi de substanța de la nivelul

epidermului (eroziunile) sau a dermului și hipodermului (ulcerele).
 Eroziunile spre deosebire de ulcere se vindecă fără să lase cicatrici.
 Eroziunile sunt semnalate la câine în dermatozele pruriginoase și în bolile de piele
asociate cu tulburări comportamentale.
 Ulcerele sunt mai rare și apar secundar unor infecții bacteriene, tumori și boli
autoimune.
 Atrofia cutanată reprezintă subțierea pielii datorită reducerii cantitative a tuturor
elementelor de la nivelul epidermului și dermului.
 Pielea in aceste zone este ușor de pliat, pliurile sunt persistente, iar prin
transparența pielii poate fi vizibilă vascularizația superficială. Atrofia este
asociată frecvent cu hiperadrenocorticismul.
 Fisura este reprezentată de o leziune liniara cu marginile abrupte, rezultata ca urmare
a uscării excesive a pielii sau ca urmare a unui traumatism și poate afecta atât
epidermul cât și dermul.
 Licheniflcarea constă într-o ingroșare a pielii, conferindu-i acesteia un aspect solzos.

 Zona lichenificata poate avea o pigmentație normală, însă cel mai adesea este
hiperpigmentată.
 Este semnalată frecvent în zonele cu inflamații cronice, și în boli endocrine.
 Calusurile sunt leziuni secundare apărute ca urmare a unor traumatisme repetate, de

intensitate mică, în zone cutanate cu presiune maximă.
 Sunt semnalate frecvent la nivelul coatelor și în regiunea sternală.

Dermatopatiile parazitare
DEMODICOZA
 Demodicoza canină este o boală parazitară cutanată produsă de

înmulțirea acarienilor din genul Demodex la nivelul foliculilor piloși și a
glandelor sebacee.
 Evoluția clinică a acestei boli este complicată, de infecțiile bacteriene
secundare.
 În mod clasic sunt descrise două forme evolutive
 Localizată
 Generalizată
 În funcție de vârsta câinelui
 demodicoza juvenilă (semnalată foarte frecvent)
 demodicoza adulților (rara și de regulă asociată cu alte boli).

 Demodex canis este considerat un component al faunei cutanate normale, întalnindu-se la
majoritatea câinilor clinic sanatoși.
 Declanșarea bolii este influențată de coexistența unei supresii a imunității și a unei
predispoziții ereditare.
 Argumentele indirecte, care susțin această ipoteză se bazează pe urmatoarele aspecte :
 Câinii malnutriți și cei cu parazitism intestinal sunt predispuși la demodecie.
 Boala se poate declanșa ca urmare a tratamentelor cu corticosteroizi sau cu alte
substanțe imunosupresive.
 Afectarea câinilor tineri la care sistemul imun este imatur și evoluția la adulți în
asociere cu boli imunosupresive.
 În multiplicarea paraziților se consideră ca ar interveni și activitatea unor hormoni
 la cățele cu forma generalizată de demodicoza și cu rezultate bune în urma
tratamentului s-au observat recidive în perioada estrului .
 Predispoziția ereditară. Argumentele aduse în acest sens sunt:

 Toți puii proveniți dintr-un cuib afectat fac forma generalizată;
 Interzicerea dreptului la montă a masculilor și femelelor care au avut demodecie reduce
considerabil frecvența bolii în populațiile respective de caini.
 Suprainfecțiile bacteriene complică evoluția bolii, rezultând astfel forma umedă de
demodecie (piodemodicoza).
 Proliferarea paraziților la nivelul foliculilor piloși duce la crearea de porți de intrare pentru
agenti bacterieni rezultând leziuni de foliculită și perifoliculită.
 Ca urmare a ruperii foliculului pilos se inițiază leziuni de furunculoză bacteriană, iar
paraziți ajunși la nivelul dermului vor iniția o reacție de corp străin rezultănd granuloame
parazitare.
 Foliculita și furunculoza sunt însoțite de hiperplazia glandelor sebacee și creșterea
producției de sebum (seboreea).
RÂIA SARCOPTICĂ
 Apare ca urmare a multiplicării în stratul cornos al epidermei Sarcoptes scabiei

var. canis.
 Adulții se localizează în straturile superficiale ale epidermei și se hrănesc cu

detritusuri celulare și exudate.
 Femelele fecundate perforează stratul cornos, după care se afundă in epiderm

unde sapă galerii în care iși vor depune ouale.
 Din ouă, după aproximativ 2-3 zile eclozează larvele. Acestea se hrănesc cu
celulele pielii, iar după 4-6 zile se transformă.
 Femele se cuplează cu masculii, după care masculii, larvele și nimfele raman în

biotopi vechi, iar femelele fecundate ies la suprafața pielii și vor afecta alte zone
cutanate sănătoase.
 Ciclul biologic integral durează 10-14 zile.
 Longevitatea masculilor este de 4-5 săptămâni și a femelelor de aproximativ 3
luni.
 Parazitismul este permanent, însă paraziții pot supravietui o perioadă scurtă de

timp și în afara gazdei.
 Toate stadiile evolutive sunt capabile să supraviețuiască între 2 și 6 zile la 20-

25°C.
 Manifestarile bolii apar de regulă după 7 zile de la infestare și se datorează acțiunii
mecanice-iritative și alergice.
 Acțiunea mecanică-iritativă se datorează atât deplasării acarienilor cât și

datorită spinilor și perilor cuticulari.
 Dejecțiile, saliva, produșii rezultați prin descompunerea paraziților morți sau a

oualor distruse au acțiune toxică locală și generală, insă și alergizantă.
 Râia sarcoptică la câine este considerată o afecțiune frecventă. Receptivitatea
câinilor este ridicată indiferent de vârstă însă sensibilatatea cea mai ridicată apare la
tineret;
 Cei mai afectați sunt puii și câinii tineri proveniți din pet-shop-uri și din canise cu
igienă deficitară.
 Contaminarea se produce în urma contactului direct cu un câine infestat dar și

indirect prin diferite obiecte de toaletaj infestate
 În situația în care în canise, după achiziționarea unui câine, apar leziuni cutanate
pruriginoase, la alți câini, trebuie luată în considerare evoluția scabiei.
 Există posibilitatea contaminării omului, situație în care se constată apariția de

papule pruriginoase cu localizare în special pe trunchi și brațe. Paraziții nu sunt însă
adaptați să supraviețuiasca pe piele la om, astfel că în 2-3 săptămâni adulții mor și nu
se pot reproduce. Proprietarii afectați se vindeca spontan, odată ce câinele a fost
tratat.
 Forma clasică
 După o perioadă de incubație de 10-14 zile boala debutează prin prurit
constant, de intensitate medie care poate apare simultan sau inainte de
apariția leziunilor.
 Leziunile primare sunt reprezentate de vezicule, papule eritematoase și
crustoase cu localizare initială pe cap, gât, partea externa a pavilioanelor
auriculare și membre.
 Regiunea olecraniană este foarte frecvent afectată, urmată de marginea
liberă a pavilioanelor auriculare.
 Dupa spargerea veziculelor se formează cruste, iar pielea ia un aspect rugos
("nisip scabios").
 Leziunile secundare datorate gratajului sunt reprezentate de cruste,
excoriații hiperpigmentare, lichenificare și alopecie.
 Foarte frecvent leziunile se suprainfectează.
 La cazurile netratate leziunile se extind la nivelul conchiilor auriculare,
proeminețe osoase, regiunea toracelui și abdomenului; exceptie face linia
mediana a zonei dorsale care ramane intotdeauna neafectata.
 În formele cronice pruritul se reduce și apare lichenificarea.
 Forma juvenilă
 La câinii tineri poate evolua forma juvenilă caracterizată prin prezența de
scuame pitiriaziforme cu localizare în regiunea toracica și rar piodermatită
traumatică. În această formă pruritul, ”nisipul scăbios” pot să nu apară.
CHEILETIELOZA
 Cheiletieloza este o boală parazitară contagioasă semnalată la câine, pisică,

iepure și om, produsă de specii de acarieni din familia Cheyletiellidae.
 Se manifestă prin prurit și dermatită scuamoasă. Este cunoscută și sub
denumirea de „matreața mișcătoare”
 Stăpânii câinilor infestati, pot contacta paraziții, insă acarienii nu sunt
adaptați pe pielea umană.
 Parazitismul acestor acarieni este permanent. Adulții se localizeaza în
stratul cornos al epidermului și se hrănesc cu resturi celulare și uneori cu limfă.
 Femelele fecundate depun ouă din care dupa 4 zile ies larvele, acestea se
transformă in protonimfe, deutonimfe și apoi în adulți.
 Ciclul biologic se desfășoară în întregime pe corpul animalelor și durează 21
de zile.
 Adulții de Cheyletiella pot supraviețui în mediul exterior 5-6 săptămâni
hrănindu-se cu acarieni de sol, dar nu se pot reproduce niciodată în afara gazdei.
 Iritația cutanată este constantă este asociată în general cu reacții de
hipersensibilitate. În situațiile în care starea de sensibilitate sau alergie este
redusă, infestația poate evolua fără manifestări evidente.
 Cheiletieloza este o boală parazitară frecventă la căței, în special la cei
crescuți în colectivități, însă poate evolua și la adulți.
 Receptivitatea este influențată de condițiile de igiena precare cât și de alimentația
necorespunzătoare.
 Contaminarea se realizează prin contactul cu alte animale infectate (câini, pisici, iepuri), dar și
din mediul exterior.
 Predispozitia rasiala este semnalata la rasele mici (mai ales la Yorkshire terrier și Caniche pitic).
 Contagiozitatea pentru om este frecventă și negliiată.

 Se estimează că aproximativ 50% din proprietarii de câini, afectați de această boală prezintă
leziuni papul-ocrustoase cu localizare pe brațe și abdomen.
 Vindecarea la om se produce spontan, în 2-3 săptămâni, dacă se elimină infestația câinelui.
 Simptome
 Leziunile cutanate sunt reprezentate de eritem, scuame pitiriaziforme sau psoriaziforme cu
localizare în special pe frunte și linia medio-dorsala. La cazurile netratate leziunile se pot
generaliza.
 Intensitatea pruritului este variabilă de la slabă până la foarte severă, când poate mima o
afecțiune neurologică.
 Datorită gratajului apar depilații și excoriații cutanate.
PURECI
 Purecii sunt paraziți permanenți, în stadiul adult, se întalnesc la om și animale,

respectiv la câine, producand dermatoze pruriginoase, uneori dermatie alergice și
anemie.
 Infestațiile masive afectează, creșterea tineretului și starea de sănătate.
 Pot transmite boli (viroze) și se pot constitui in gazde intermediare pentru alți
paraziți.
 Etiologie, ciclu biologic și epidemiologie

 Ctenocephalides felis felis este principala specie de purici care provoacă
afecțiuni la câini.
 Puricii adulți sunt ectoparaziti permanenți, cu nutriție hematofagă,
supravietuirea lor fund dependentă de gazdă.
 În mediile cu infestații mari, unde gazdele preferate sunt puține sau lipsesc,
pot ataca alte specii de animale și omul.
 Supraviețuirea în mediu în lipsa gazdelor este scurtă.

 În case, în condiții optime pot supraviețui între 1-2 săptămâni fără să se hrănească.
 Reproducerea se realizeaza numai pe gazde, după ce în prealabil au consumat
sânge.
 Puricii care se hranesc constant pot supraviețui pe gazde aproximativ 100 de zile.
 O femelă fecundată și bine hrănită poate depune până la 50 de ouă pe
zi și până la 2000 în cursul vieții.
 Ouăle sunt depuse pe gazdă în special în timpul nopții și prin urmare
zonele de odihnă ale animalului vor fi cele mai infestate.
 În 2-10 zile din ouă eclozeaza larvele.
 Acestea au aspect vermiform și câțiva milimetrii lungime, sunt foarte
active și prezintă geotropism pozitiv și fototropism negativ, putându-se
deplasa pe orizontală în jur de 20 de centimetri.
 În case, larvele sunt prezente în special în crăpăturile pardoselilor sau
adâncite în covoare, iar în mediul exterior supravietuiesc numai în zonele
umbrite.
 Larvele consumă foarte puțin, hrana lor preferată fiind fecalele
puricilor adulți care cad de pe animale.
 În timp de o săptămână sau în condiții mai putin prielnice, in aproximativ
o lună, are loc dezvoltarea larvelor (trei stadii larvare).
 După ieșirea din cocon, adulții tineri își caută o gazdă. Puricii tineri sunt
găsiți frecvent în mediu, motiv pentru care sunt denumiți și "purici de
parchet", ei înțeapă orice animal le iese în cale (și omul), insa nu rămân decât
pe gazdele preferate: caini, pisici, vulpi.
 Puricii tineri supraviețuiesc în mediul exterior între 10 și 14 zile.

 Toate stadiile evolutive sunt sensibile la uscăciune; temperaturile peste 30°C
reduc longevitatea adulților, iar temperaturile de 0°C provoacă moartea
larvelor și pupelor.
 Contaminarea se poate realiza și cu purici proveniți de la alte animale cu

care traiesc în strânsă legatură aparținând aceleiași specii. Ciclul biologic
integral durează în mod obișnuit 3-4 săptămâni, în funcție de condițiile de
mediu se poate scurta la 2 săptămâni sau se poate prelungi la 6 luni.
 În atacul cu purici se înregistreaza prurit, exprimat prin grataj și apariția
de papule eritematoase. Treptat se produc pustulizari, cruste și alopecie pe
suprafete neregulate, predominant în regiunile lombară, abdominală sau
cervicală.
 Diagnostic
 Prezența purecilor pe corpul animalelor se stabilește fară dificultăți printr-
un examen atent al pielii. Evidentierea puricilor sau a fecalelor acestora susțin
diagnosticul, însă absența acestor elemente nu îl exclud.
 Proprietarul este mai repede convins de diagnostic dacă se demonstrează
prezența puricilor sau a fecalelor acestora. Pentru a rezolva aceste aspecte se
pot utiliza o serie de tehnici:
 Puricii și fecalele se pot evidenția mai ușor folosind un pieptene pentru
purici;
 Se poate utiliza un spray cu actiune rapidă (ex, spray cu permethrin)
puricii vor cădea pe masa de examinare;
 Câinele poate fi pus pe o coală albă de hârtie umezită, i se scutură blana
riguros sau se perie; în cazul prezenței fecalelor de purici vor aparea pe hartie
pete maro-roșietice;
 În condiții naturale, câinii pot prezenta pe parcursul vieții, infestații cu purici,
relativ constante fără manifestări patologice.
 Acest tip de infestație tinde să devina protectivă și poate conduce la unii câini la
instalarea unei stări de toleranță imunologică.
 Câinii cu expunere intermitenta la infestații și o parte din cei cu expunere

continuă pot dezvolta stări de sensibilizare.
 Câinii la care s-a instalat starea de hipersensibilizare, rămân alergici toată viața.
 Observații asupra modului de hrănire a puricilor au relevat deseori apariția unor

papule la locul înțepăturii.
 S-a demonstrat că extractele preparate din glandele salivare ale puricilor au

proprietăți alergenice.
 Dermatita alergică la înțepătura de purici
este denumita și "eczema de vara“ deoarece
in zonele cu climat temperat manifestările
acestei boli sunt sezoniere.
 La câine, semnele clinice constau în prurit

sever, asociat cu apariția de eruptii cutanate
papulo-crustoase care afectează jumatatea
caudala a animalului, în special zona dorso-
lombară, baza cozii, perineul, coapsele și
abdomenul.
 Majoritatea leziunilor reprezintă însă rezultatul automutilârii și evoluează de

regulă spre o dermatita piotraumatică.
 Multi câini, alergici la saliva de purici prezintă tresariri bruște, după care se
mușca în anumite zone,
 Autotoaletarea eficientă face ca proprietarii să nu poată evidenția prezența
puricilor chiar și în urma unei examinâri minuțioase.
 La cazurile cronice, leziunile constau în alopecie, stare seboreică, cruste,
hiperpigmentare, lichenificare și noduli fibro-pruriginoși.
 Nodulii fibro-pruriginoși sunt semnalați mai frecvent la rasa Ciobanesc
german. Nodulii sunt multipli, au dimensiuni cuprinse între 0,5-2 cm și localizare
dorso-lombara.
 Ca urmare a tulburărilor de cheratinizare leziunile se pot complica cu
infecții cu Staphylococcus spp. sau/și cu Malassezia, situații in care atât pruritul cât și
inflamația sunt exacerbate.
PARAZITISMUL CU PĂDUCHI
 Infestația cu păduchi hematofagi este semnalată mai frecvent

în sezonul rece, la căinii întreținuți necorespunzător și subnutriți.
 Infestațiile masive se manifestă ca o dermatoza cronică pruriginoasă, însoțită

de anemie, iar în stări de parazitism slab este asimptomatică.
 Parazitismul, la câine este determinat de Linognathus setosus.
 Păduchii hematopini prezintă corpul turtit dorso-ventral, lipsit de aripi și

segmentat.
 Dimensiunile sunt de 1,2-2,5 mm.
 Aparatul bucal este adaptat pentru înțepat și supt.
 Ouăle (lindeni) sunt ovale, operculate la un capat și au culoare galben-crem.

La pontă sunt neevoluate și invelite într-o substanță adezivă. Sunt fixate de firele de
păr printr-un pedicul scurt. Au dimensiuni de 0,4-0,5/1 mm.
 Contaminarea se face direct și indirect prin
intermediul obiectelor de toaletare.
 Păduchii pe lângă efectul direct asupra pielii

și cel anemiant, sunt transmițători ai unor
agenți patogeni.
 Sursele de contaminate sunt formate de animalele infestate. Specificitatea

parazitismului și inadaptabilitatea hematopinidelor la alte gazde, limiteaza
mecanismele difuzării de la un animal la altul.
 Condițiile neigienice, densitatea ridicată, subnutriția animalelor sporesc riscul

evoluției hematopinidozei.
 Păduchii acționează prin: spolierea animalelor de sânge, inocularea de salivă cu

efecte toxice (anticoagulante, hemolizante), alergizante și inocularea de germeni
patogeni.
 Infestațiile slabe și moderate de scurtă durată nu determină tulburări, însă când
densitatea păduchilor este mare se produc leziuni cutanate și repercusiuni asupra stării
generale.
 Animalele prezintă în regiunile afectate papule și vezicule, însoțite de grataj.
 Cu timpul se formează cruste fine, depilații difuze pe suprafețe limitate.
 În forme cronice, animalele slăbesc, tineretul rămâne tarat și se produce o anemie
gravă.
ECTOPARAZITISMUL CU PĂDUCHI MALOFAGI
 Malofagoza este o entomoză contagioasă care evoluează la câinii
tineri, intretinuți în condiții de igienă necorespunzătoare.
 Dimensiunile paraziților adulți sunt între 1-2,5 mm.
 Biociclul se caracterizează prin adaptarea malofagilor parazitismului

permanent.
 Adulții sunt prezenți pe pielea câinilor în special în regiunea capului și gâtului, iar în
infestațiile masive pe tot corpul.
 Hrănirea se face cu celule epidermice descuamate, detritusuri, limfă și fire de păr.
 Parazitismul este strict specific.
 Femelele depun ouă la baza firelor de păr.
 Faza reproductivă durează, în medie, 30 zile, iar prolificitatea este de circa 300 ouă.
 Ouale sunt de culoare crem-bruna, ovale și sunt operculate la unul din capete.
 Eclozarea larvelor se realizează în 6-12 zile.
 Ciclul de dezvoltare dureaza intre 20-32 de zile.

În mediul exterior adulții pot supraviețui în jur de 6 zile, iar ouăle sunt mai rezistente.
Contaminarea se produce prin contact direct, de la animale infestate la cele libere, mai
rar prin intermediul obiectelor infestate. la cele libere, mai rar prin
intermediul obiectelor infestate.
 Sursele principale le constituie animalele infestate.
 Masivitatea atacului poate să cuprindă câteva sute sau mii de paraziți pe animal, în atacuri masive.
 Atacurile se caracterizeaza printr-o creștere începand din toamnă, atingând un nivel foarte ridicat iarna și inceputul de
primavară.
 Intreținerea necorespunzătoare a animalelor, în adaposturi neigienice cât și starea precară de nutriție, constituie factori de
risc invazional.
 Simptome
 Insectele malofage se deplasează rapid pe suprafața pielii, producând iritații, prurit, astfel că animalele devin neliniștite
și prezintă grataj.
 Datorită gratajului apare pseudotunderea sau alopecia difoză.
 La cazurile cronice se observă lichenificare și piodermite secundare.

CĂPUSELE
 Ixodidele, cunoscute sub denumirea de capușe, sunt
acarieni.
 Au viața amfibiană, ectoparazitară temporară

obligatorie, prin modul de nutriție hematofag, și
liberă în mediul exterior.
 Importanța epidemiologică majoră a capușelor se datorează rolului de gazde și
transmițători ai hemosporidiilor și ai altor agenți virali, bacterieni, micotici, la om
și animale.
 Efectele patogene sunt mai grave la populatiile umane și animale din regiunile
climatului cald.
 Ciclul biologic integral se desfașoară într-un interval de timp extrem de variabil in

functie de factori ecologici (regim termic, umiditate, conditii climatice), factori
endogeni și areal geografic.
 În regimurile temperate biociclul se caracterizează prin faze active, în sezoanele din

primavară-toamnă, cu creșterea densității populațiilor, alternând cu faze de
hipobioza transhibernală, care sunt posibile la toate formele capușelor.
 Adaptate condițiilor de mediu, ele au comportament diferit fața de regimul termic

și de umiditatea mediului în care își au biotopurile.
 Căpușele în faza parazitară se fixeaza preferențial pe diferite regiuni, însă în cazul
aplicării de substanțe acaricide pe acestea, ele atacă alte zone ale pielii.
 Prin modul de nutritie hematofag, ele provoacă anemie, cu gravitate variabilă,
dependent de intensitatea parazitismului.
 În infestații cu sute sau chiar mii de capușe/animal, pierderile de sânge devin grave.
 Acțiunea toxică a secrețiilor salivare este marcată de efecte iritative locale,
anticoagulante, hemolizante, cu tulburari ale permeabilitatii capilarelor, provocand
hiperemie, hemoragii punctiforme, sufuziuni cutanate.
 Insa actiunea cea mai grava este considerată cea paralizantă, multe specii de putând
cauza paralizia de capușe
 Prezența căpuselor, uneori în infestații puternice, mai ales la tineretul animal, este
urmata, dupa 5-7 zile, de manifested clinice variabile: stare de anemic, slăbire,
dermatite nodulare, microabcese cutanate.
 Paralizia de capușe se manifesta, dupa un interval de 6-14 zile de la infestatie, prin

pareze usoare, urmate de paralizii ale membrelor, dispnee, când sunt afectați muschii
intercostali; incontinenta urinara, disfonie, imobilitate in decubit lateral, cu evolutie
mortală în 3-5 zile.
OTITELE
 Otita externă reprezintă inflamația conductului auditv extern, cu afectarea
epidermului, dermului și uneori cu progresie până la nivelul cartilajului auricular.
 Inflamația poate progresa anterior în porțiunea proximală a pavilionului auricular

(partea concavă) și posterior până la membrana timpanică.
 Semnele clinice asociate otitelor externe includ scuturări ale capului, cu frecvența și
intensitate variabilă, prurit, durere, miros și exudatie.
 Otitele exteme sunt afecțiuni clinice frecvente la caini (5-20%) și pot deveni
probleme frustrante, greu de rezolvat, datorită etiologiei și mecanismelor patogenetice
foarte diverse (1).
 Conductul auditiv extern este situat în continuarea cavității concave a
pavilionului auricular fiind alcătuit dintr-o parte cartilaginoasă și o bază osoasă.
 Are forma literei ,,L" , rezultând astfel o porțiune verticală și una orizontală.
 Porțiunea orizontală are o lungime de aproximativ 1cm și se îngusteaza progresiv
spre membrana timpanică.
 Pielea de la acest nivel este continuarea directă a celei de pe pavilionul urechii.
 Este prevazută cu peri fini, glande sebacee și glande sudoripare (glande
ceruminoase).
 Glandele sudoripare secretă continuu un produs uleios, de culoare galbenă
(cerumenul).
 Numărul foliculilor piloși cât și densitatea glandelor descrește dinspre exterior
spre membrana timpanică.
 Factorii favorizanți (predispozanți)
 Participă la apariția afecțiunilor auriculare dar nu pot declanșa singuri

leziunile, ei intervin de regulă simultan cu cei primari, conducând la dezvoltarea
leziunilor locale.
 Conformația urechii:
 Poziția conchiei auriculare (erectilă sau flască) – frecvența otitelor externe
este mai mare în cazul raselor cu conchie flască: Cocker, Labrador, Teckel,
Basset Hound.
 Lungimea și conformația conductului auricular extern — la unele rase

canalul auricular extern este mai lung și are un traiect sinuos favorizând
grefarea și multiplicarea microorganismelor cât ți retenția corpilor străini.
 Stenoza naturală a orificiului auricular extern (ex. Shar Pei), - aerisirea și

autocuratățarea conductului la aceste rase se realizează mai lent datorită
diametrului mic al orificiului extern.
 Pilozitate abundentă în conduct — nu permite aerisirea și eliminarea

cerumenului auricular, menținând o umiditate permanentă.
 Obiceiurile proprietarului și ale animalului:
 Înotul sau spălarile frecvente - cantitate de apă ramasă în porțiunea

orizontală a conductului autiditiv produce macerarea epidennului,
grefarea și multiplicarea microorganismelor.
 Tratamentele locale frecvente sau manoperele de curațare efectuate cu

brutalitate de proprietar sau de către medic în scop igienic sau terapeutic.
Folosirea de soluții antiseptice locale cu efect iritant (apă oxigenată, alcool
isopropilic) sau chiar cu proprietăți cuastice.
 Tratamentele de lungă durată cu antiinflamatoare steroidice administrate pe cale

generală
 Produc o imunosupresie generală afectând și imunitatea locală; se modifică

astfel raporturile cantitative și calitative intre speciile de microorganisme
existente local, înmultindu-se cele cu patogenitate mai ridicată.
 Utilizarea indelungată a produselor otice cu spectru larg (antibiotic + antimicotic +

antiinflamator).
 Aceste produse au efecte terapeutice bune dacă sunt utilizate pe perioade

scurte. Utilizarea în cure lungi duce la apariția de bacterii rezistente la
antibiotice.
 Factorii determinanți (primari)
 Factorii determinanți pot să inițieze singuri un proces inflaraator la nivelul
canalului auricular.
 Agenti parazitari
 Otodectes cynotis este implicat ca agent etiologic în 5-10% din cazuistica otitelor
externe la câini.
 Râia otodectica afectează de regulă câinii tineri pana la varsta de 1 an.

 Paraziții, în toate stadiile de dezvoltare se găsesc pe fața internă a conchiei
auriculare, la suprafața epidermei hranindu-se cu resturi celulare și lichid tisular.
 Acarienii se pot deplasa în afara conductului auricular, în special pe pielea

capului și să producă o dermatită pruriginoasă.
 Exudatul auricular tipic otitelor de natură parazitară este de culoare brun

inchis până la negru, ceros-uscat si cu aspect granular.
 Acesta poate deveni purulent și mai deschis la culoare în cazul suprainfecțiilor
bacteriene și micotice.
 Demodex canis apare ca agent cauzal al otitelor externe într-un procent mic (3-
4%). Parazitul poate să perforeze membrana timpanică producand otita medie
si/sau internă, dar in mod obișnuit produce otita externă eritemo-ceruminoasă.
 Foarte rar este semnalată doar localizarea auriculară, de regulă evoluează în

asociere cu leziunile cutanate.
 Otitele alergice sunt cele mai frecvente cauze primare implicate in etiopatogeneza
otitelor externe la câini.
 Dermatita atopică. Otitele externe bilaterale sunt prezente la aproximativ

50% din câinii atopici, iar la 5-10% din cazuri sunt singura manifestare.
 Leziunile prezente in otitele de natură alergică constau în eritem și edem la

nivelul părții concave a pavilionului, acestea se extind ulterior în porțiunea
verticală a conductului auricular și foarte rar în portiunea orizontală. Pruritul
este intodeauna prezent și are intensitate mare.
 Datorita gratajului apar excoriații la nivelul pavilionului (partea externă și

internă) cât și in zona periauriculară.
 La cele mai multe cazuri proliferează flora bacteriană cât si levurile

(Malassezia) iar exudatul local devine mai abundent și iși schimbă
caracteristicile. La cazurile cronice apare lichenificarea și hiperpigmentarea.
 Alergia alimentara, Aproximativ 80% din câinii diagnosticați cu alergie de

natură alimentară prezintă otite externe iar la mai mult de 20% poate fi singura
manifestare. Otitele externe recidivante înregistrate la câinii tineri (sub 1 an) ar
trebui să indrepte atenția spre alergia alimentară.
 Cockerul spaniol si Labradorul sunt rasele cele mai predispuse la alergia

alimentară, manifestată clinic numai prin otita externă.
 Dermatita de contact și reacțiile iritante.
 Alergia de contact și dermatitele iritative sunt rar semnalate la câini.
 Orice ingredient activ sau excipient din compoziția produselor otice topice
poate fi responsabil de reacții de hipersensibilizare sau de reacții iritative
exprimate prin exacerbarea leziunilor auriculare prezente la debutul
tratamentului.
 Acestea sunt semnalate frecvent după aplicările locale de neomicină,
propilen glicol, alcool, glicerină, betadină și solutie 2,5% de acid acetic. La
nivelul conchiei și a conductului auricular afectat, pielea devine eritematoasa,
edemațiată și dureroasă.
 Corpi străini
 Corpii străini reprezentați de ariste sau de spinii unor plante produc otite
externe acute și de regulă unilaterale.
 Aceste otite sunt foarte dureroase mai ales cand corpul străin atinge sau
perforează membrana timpanică.
 Nisipul, resturile de plante, medicamentele uscate, tampoanele, firele de păr

scurte pot prduce desemenea otite.
 În aceste situații, pacientul poate prezenta otită externa, uni- sau bilaterală,
de obicei cronica și adesea complicată cu infecții secundare.
 Tulburarile de cornificare
 Modificările conductului auricular asociate cu tulburările de cornificare constau
în producerea de otite externe ceruminoase cronice.
 Hiperplazia epiteliului glandular, modificările de la nivelul dermului,

metabolismul anormal al acizilor grași conduc la producerea în exces de cerumen, cu
aspect ceros-vâscos și de culoare galben-portocalie.
 Acest exudat este foarte greu de îndepărtat din conductul auricular comparativ
cu exudatul prezent în otitele cu altă etiologie.
 Otitele externe ceruminoase pot evolua ca atare sau să se complice cu infecții

bacteriene și/sau micotice.
 Complexul seboreic poate fi de natură idiopatică sau metabolică

(hiperadrenocorticism, hipotiroidism).
 Leziunile înregistrate sunt rezultatul unei cornificări defectuoase sau/și a

hipersecreție de sebum (adenita seboreică) sau cerumen.
 Apare frecvent la rasa Cocker, Setter Irlandez, Basset, Doberman, Labrador,

Shar Pei.
 Câinii aparținând acestor rase ar trebui să beneficieze de o toaletare locală

periodică, efectuată de la vârste mici, astfel încât să fie obișnuiți cu aceste
manopere.
 Tumorile și polipii auriculari
 Otitele cronice externe pot constitui factori predispozanți în dezvoltarea
tumorilor în canalele auriculare.
 Tumorile benigne, care evoluează obișnuit la câine sunt reprezentate de polipi
inflamatori, papiloame, adenoame ale glandelor ceruminoase și tumori ale
celulelor bazale.
 Tumorile maligne diagnosticate frecvent includ adenocarcinomul glandelor
ceruminoase, carcinoame ale celulelor scuamoase și carcinoame cu origine
nedeterminată.
 Alți factori primari.
 Bolile autoimune reprezentate de lupus eritematos, pemfigusul foliaceu pot
cauza inflamația și crustizarea auriculară cu localizare pe partea internă a
pavilionului auricular în special în zona marginală și mediană.
 Dermatoza care răspunde la terapia cu zinc produce leziuni auriculare
asemanătoare atât în privința caracterului cât si a topografiei. Aceste animale
prezintă leziuni și în alte zone cutanate.
 Factorii secundari
 Factorii secundari sunt reprezentați de bacterii și miceți.
 Aceste microorganisme au fost considerate mult timp cauzele primare ale
otitelor externe, chiar și în prezent se direcționează terapia numai asupra
acestora, fară a încerca să se determine cauza primară.
 Factorii secundari sunt în general usor de stapanit cu terapie specifică, după
identificarea lor.
 În unele cazuri îndepărtarea factorilor favorizanți sau a bolii primare duce la
dispariția factorilor secundari.
 Bacteriile actionează în mod oportunist și contribuie semnificativ la
inflamarea și patologia canalului auricular compromis. Bacteriile izolate
fercvent din conductul auricular extern afectat sunt Staphylococcus intermedius si
bacterii G- (Pseudomonas spp., Proteus spp., Escherichia coli si Klebsiella spp.).
 Bacteriile G-, nu sunt izolate în mod obișnuit din urechea sănătoasă spre
deosebire de cocii G+.
 Pseudomonas spp. este implicat foarte frecvent în etiologia otitelor externe
purulente.
 Acest tip de otită are localizare bilaterală, palparea urechii este foarte dureroasă
și exprimă un exudat purulent abundent de culoare galbenă.
 Miceții
 Sunt prezenți in condiții fiziologice la nivelul canalului auditiv extern.
 Malassezia pachidermatis este un comensal al conductului auditiv extern.
 Otitele în care este implicată Malassezia sunt foarte frecvente la câini; cel mai
adesea însă complică evoluția otitelor de natură alergică.
 Cerumenul rezultat este moale, de culoare maro și cu miros neplăcut.
 Adesea poate fi de culoare neagră și uscat asemănător cu cel semnalat în
infestația cu Otodectes cynotis.
 Pruritul este prezent și foarte sever.
 Factorii perpetuatori
 Factori perpetuatori impiedică sau previn vindecarea otitei externe.

 Aceștia reprezintă principalii factori răspunzători de rezultatele slabe obtinuțe în
urma terapiei.
 Indiferent de prezența factorilor predispozanți sau a cauzelor primare, în
cazul otitelor externe cu evoluție cronica leziunile inflamatorii instalate pot
produce modificări în microanatomia canalului auricular.
 Acestea constau în hipercheratoza epidermului, edem, acantoză, fibroza
dermului, hiperplazia și dilatația glandelor apocrine.
 Rezultatul acestor leziuni este îngroșarea pielii și stenoza conductului
auricular.
 Deoarece pielea de la acest nivel devine pliata, toaletarea corectă cât și
aplicarea terapiei topice este dificilă.
 Secundar, aceste pliuri epidermice constituie adevărate nișe pentru
dezvoltarea microorganismelor.
 Pe masură ce epidermul se ingroașă, stratul cornos se exfoliază în lumenul
canalului auricular. Secretia crescută și detritusurile epiteliale favorizează
proliferarea bacteriilor si a levurilor.
 Combinația de produsi metabolici microbieni, de secreții și detritusuri
epiteliale acumulate în canalul auricular contribuie la perpetuarea proceselor
patologice.
 În canalul auricular normal, epidermul migrează spre meatul auricular extern.
 Acest mecanism fiind responsabil de îndepartarea cerumenului, a corneocitelor
exfoliate și a microorganismelor comensale.
 Ca răspuns la procesul inflamator poate apărea o migrație epitelială anormală.
 Inflamația și stenoza de la acest nivel sunt considerate responsabile de alterarea și
inversarea acestui tip de migrare.
 Fibroza și calcificările de la acest nivel complică managementul terapeutic prin
reducerea eficienței tratamentului infecțiilor profunde.
 Otitele medii nediagnosticate pot fi principală cauză a otitelor externe cronice.

 Frecvența otitei medii este de 16% din otitele externe acute și de 80% din cele cronice.
 Puroiul din bula timpanică reprezinta sursa de infecție pentru otitele externe cronice și
recidivante.
 Aceste cazuri de otita medie au implicații negative în managementul terapeutic nu numai

datorita faptului că necesită terapie sistemică ci și datorită faptului că flora microbiană din
canalul auricular extern diferă de cea din bula timpanică.
 In canalul auricular extern predomină infecțiile mixte (bacterii sj levuri), in timp ce în

bula timpanica cel mai frevent este implicat Pseudomonas spp.
RÂIA OTODECTICĂ
 Râia otodectică este produsă de multiplicarea la nivelul conductului auditiv, a acarianului

Otodectes cynotis.
 Boala este cunoscută și sub denumirea de râie auriculară, otodectoză sau otoacarioză.
 Aceasta afecțiune este semnalată frecvent la câinii tineri.
 Parazitismul acestui acarian este permanent, toate stadiile evolutive au ca habitat conductul
auditiv extern.
 Adultii, nimfele și larvele se hrănesc cu cerumen.
 Femelele fecundate depun ouă în conductul auricular, din care după 4-5 zile eclozează larvele,
acestea se transformă în nimfe și apoi in adulți.
 Ciclul biologic integral durează între 14 și 21 de zile. Adulții pot perfora membrana
timpanică, situație în care ajung în urechea medie sau internă sau se pot deplasa la nivelul
pielii din regiunea capului.
 Otodectes cynotis își manifestă patogenitatea prin acțiunea mecanico-iritativă (producand
otite externe eritemo-ceruminoase, otite medii și leziuni cutanate).
 Râia otodectică este semnalată frecvent la câini tineri, însă poate fi diagnosticată și la
câinii adulți și vârstnici, indiferent de rasă sau sex. Căinii din canise sau cei vagabonzi
sunt afectați mai frecvent.
 Supraviețuirea paraziților la nivelul blănii este de câteva săptămâni iar în mediul exterior de
4-6 zile.
 Contaminarea câinilor se face prin contact direct sau din mediul exterior.
 Simptome
 Perioada de incubație este de 2-3 săptămâni.

 Râia otodectică evoluează frecvent cu localizare auriculară sub forma unei
otite externe cu caracter eritemo-ceruminos și mai rar sub forma cutanată.
 La cele mai multe cazuri cerumenul este uscat și de culoare maro.
 Pruritul auricular are intensitate variabilă.
 Datorită gratajului la nivelul pavilionului auricular cât și în zona retro-
auriculară pot fi prezente eroziuni, ulcere, cruste și hematoame. În cazul în care
paraziții perforează membrana timpanică apar semne nervoase: agresivitate, crize
epileptiforme și sindrom vestibular.
 De asemenea la cazurile cronice netratate apar complicatii bacteriene și/sau
micotice, situație în care caracterul leziunilor se modifică.
 Localizarea cutanată este rar semnalată și se realizează prin contiguitate, în
zonele cutanate din vecinatatea urechilor (periocular, peribucal, partea ventrala a
gatului și pe membrele anterioare).
 Leziunile constau in alopecie eroziuni și cruste asociate cu prurit de intensitate
variabilă.
AFECTIUNILE COMPLEXULUI
GLANDULAR ANAL
 Glandele specializate din regiunea anală la câine sunt reprezentate de sacii anali
și glandele perianale.
 Afecțiunile acestor glande și în special ale sacilor anali sunt foarte frecvente.
 Deoarece etiopatogeneza acestor afecțiuni nu este pe deplin înteleasă, abordarea

se bazează mai mult pe simptomatologie și pe rezultatele terapiei.
 Sacii anali la câine reprezintă o pereche de diverticuli cutanați, situați de o parte

si de alta a orificiului anal care comunică cu exteriorul printr-un duct scurt de 2 cm.
 Sacii anali sunt captusiți de un epiteliu pavimentos stratificat asemanător cu

epidermul.
 Glandele sebacee sunt prezente în dermul de la nivelul ductului, iar glandele

sudoripare în zona fundică a sacilor.
 Materialul care se acumuleaza în sacii anali reprezintă un amestec de secreții
sebacee și apocrine, cu celule descuamate din stratul cornos al pielii.
 Conținutul sacilor anali se videază în timpul defecării prin compresarea lor de
către muschiul sfincterului anal extern spre masa de fecale din rect.
 Secreția sacilor anali este in mod normal redusă (0,25-0,5 ml), are culoare brună și
consistenta apoasă.
 Flora microbiana a sacilor anali, izolata de la câini sănătosi este reprezentată de
Escherichia coli, Streptococcus fecalis, Staphylococcus spp. și Malassezia
pachydermatis.
 Glandele perianale (circumanale, hepatoide) sunt dispuse în pielea din jurul
anusului pe o rază de 4 cm.
 Aceste glande sunt compuse dintr-o porțiune profundă (în hipoderm),
nediferențiată și o porțiune superficială sebacee.
 Glandele perianale delimiteaza între ele sinusuri și sunt lipsite de canale
excretoare veritabile.
 Secreția acestor glande la fel ca ți a glandei supracaudale este reglată de nivelul
plasmatic al testosteronului.
 Rolul acestor glande nu este bine cunoscut.

 Leziunile prezente la nivelul regiunii anale si perianale sunt foarte variate și pot fi
expresia clinică a unor afecțiuni specifice, locale (impâstarea sacilor anali, saculite,
abcese, fistule perianale, tumori) sau pot fi localizări particulare ale unor dermatoze
varite.
 Impâstarea, saculita și abcesul sacilor anali
 Etiologia acestor afecțiuni este incomplet cunoscută.
 În cazul impâstării sacilor anali, constipația și obezitatea sunt considerate cauzele

determinante.
 Aceasta afecțiune este semnalată mai frecvent la rasele mici.
 Cauzele saculitei includ frecvent, bolile alergice, endocrine precum si leziunile iatrogene
induse de manoperele repetate de vidare a sacilor anali.
 Abcesul sacilor anali poate apare în urma evoluției stadiului de împâstare sau a saculitei.
 Furunculoza anală (fistula perianală) este semnalată frecvent la Ciobanesc german și este
considerată o boală mediata imun.
 Inflamatia sacilor anali implică aproape întotdeauna obstruarea ductelor, staza

secrețiilor și favorizarea infecțiilor secundare cu germeni oportunisti.
 Producerea unei cantităti mari de secreție, consistentă păstoasă a acesteia, ductele scurte
și înguste precum și iritația anală contribuie la creșterea riscului de apariție a
afecțiunilor sacilor anali.
 Alti factori favorizanți sunt reprezentați de modificarea tonicitații musculaturii anale,

incontinența de fecale precum și de perioada estrala la femele.
 Observațiile relatate de proprietari acestor câini sunt foarte variate, însă ele
orientează de regulă diagnosticul.
 Frecvent se semnaleaza: lingerea și muscarea cozii, uneori "vânarea cozii";
"disconfort în șezut" sau refuzul câinelui să stea la comanda proprietarului; frecarea
de sol a regiunii anale ("sănierea"); tenesme sau absența defecării; neliniște, tresăriri
("ca și când ar fi întepat").
 Dacă este prezent pruritul în regiunea caudală, proprietarul trebuie intrebat

pentru urmatoarele:
 • Controlul puricilor
 • Leziuni ale proprietarului (purici, Cheiletiella)
 • Prurit la nivelul feței si mebrelor (sugerează dermatita atopică)
 • Date legate de alimentație (dacă există suspiciunea de alergie alimentară);
 • Dacă câinele a fost deparazitat intern (dacă este prezentă sănierea)
 • Este de asemenea important de cunoscut dacă au mai existat antecedene ale acestor
afecțiuni.
 Examenul obiectiv
 Semnele relatate de anamneza localizează problema la nivelul regiunii perianale.
 La inspectia atentă a regiunii se poate observa anusul preeminent, eritematos,

uneori prezența de exudat purulent la nivelul orificiului anal Prezența puroiului
și/sau a sângelui în partea ventro-laterală a anusului este o manifestare obițnuita a
fistulizării abcesului sacilor anali. După indepartarea secrețiilor se poate observa și
orificiul de drenare al abcesului.
 Palparea sacilor anali efectuată de regulă prin tuseu rectal releva mârirea în
volum a acestora, sensibilitate și exprimarea unui conținut modificat.
 Sunt frecvente situațiile în care examinarea nu poate fi realizată decât după

sedarea sau anestezia genereală a animalului.
 Conținutul sacilor anali variază de la un continut gros, pastos de culoare brun-

cenusje, observat în stadiul de împăstare, la un exudat purulent urât mirositor asociat
cu saculita.
 Drenarea conținutului este caracteristică pentru abcedarea sacilor anali.
 Fistulele sacilor anali sunt deobicei unice și nu trebuie confundate cu fistulele
perianale. Aceste fistule se pun în evidență în special în momentul în care se încearca
vidarea sacilor prin compresiune, situatie în care puroiul se elimina prin orificiul
fistulei ți nu prin orificiul natural al sacului abcedat. În situația în care conținutul
sacilor anali se deshidratează vidarea acestora devine dificilă.
 Împăstarea este confirmată de prezența unui conținut gros cât și de dificultatea
înregistrată la vidarea sacilor anali.
 Saculita anală este diagnosticată după prezența durerii la palpare și aspectul
conținutului
 sacilor.
 Febra poate fi asociată cu saculita anală și întotdeauna este prezentă în stadiul de
abces.
BIBLIOGRAFIE
• Notes from the Grooming Table, Melissa Verplank CMG, White
Dog Enterprises
• Ultimate dog grooming, Eileen Geeson, Firefly Books
• The All Breed Dog Grooming Guide, Sam Kohl, Aaronco
• Encyclopedia of dog grooming, Angel Esteban Nunez, Arteto Cuchilleri,
Barcelona
• Totul despre cainele tau, Dr. Rousselet-Blanc, Enciclopedia Rao
• Ghid practic de dermatologie canina, Viroca Mircean, Vasile Cozma,
Rizoprint Cluj-Napoca
• Parazitologie clinica veterinara, Ironiu Suteu, Vasile Cozma, Rizoprint
Cluj-Napoca
• Practicum de zootehnie, Roman Morar, Adrian Cimpian, Ioan Pasca,
Todesco
• Dealing with the aggressive dog, Ed Frawley
• Anatomie comparata ,sistemul de sustinere si miscare, Aurel Damian,
Nicolae Popovici, Ioana Chirilean, Academicpres
• Tratat de anatomie comparata, Aurel Damian, Nicolae Popovici, Ioan
Popovici, Ioana Chirilean, Academicpres

Suport Curs Canin PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Canin PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPORT CURS

Tipurile de vânătoare care corespund omului şi lupului sunt superior elaborate şi

Fără îndoială, au colaborat în apărarea

• Ciobănesc alb elveţian

1. PINCHERI SI SCHNAUZERI 2. MOLOSSOIZI

GR.5 – SPITZI ŞI TIPURI PRIMITIVE

GR.8–PONTATORI-APORTORI, CÂINI DE APĂ

GR.11 – RASE ACCEPTATE PROVIZORIU

Raselor cu toaletaje standard, stilistul profesionist poate accentua forma

Pentru un stilist începător, ascunderea defectelor nu va fi foarte la îndemână,

Familiarizarea cu mişcările animalului şi totodată mânuirea instrumentarului

Moţul tipic de Pudel Capul tipic rectangular

 La câine datorită trecerii de la regimul alimentar strict carnivor la regim

 la 3-4 săptămâni apar dinții de lapte;

-cu lama detaşabilă sau cu lamă fixă

Aceste rase se toaletează la fiecare 2-3 luni,

• Periaţi blana utilizând o perie cu ace

• Indepărtaţi surplusul de apa cu mâna, apoi pt uscare folosiţi prosoape şi

• Folosiţi peria tip ace, cea impermeabilă şi cuţitul de periat

• Periaţi blana cu o perie impermeabilă, cm

• Periaţi blana cu o perie impermeabilă şi

• Periati blana cu o perie mare tip ace, folosind o perie

• Periati blana cu o perie de cauciuc, tip

Aceste rase se toaleteaza la fiecare 2 sau 3 luni,

• Pieptănaţi barba în faţa

• Periaţi blana cu o perie impermeabilă

• Periaţi blana cu o perie impermeabilă sau

Aceste rase se toaleteaza la fiecare 2 sau 3 luni, fiind periate regulat pt a

• Periaţi blana cu o perie impermeabilă

• Periaţi blana cu o perie impermeabilă fină şi

• Periaţi blana cu o perie impermeabilă

• Periaţi blana cu o perie de cauciuc

• Periaţi blana cu o perie tip ace şi utilizaţi

• Periaţi cu peria impermeabilă întreg

• Periaţi blana cu cuţiul de periat pt a

• Periaţi blana cu cuţiul de periat pt a

• Periati blana cu o perie de cauciuc tip

• Curăţaţi urechile cu soluţii speciale şi

• Părul de pe corp, coadă şi cap este lăsat lung,

• Periati blana cu o perie impermeabila si

• Uscati cu sofiatorul pt inceput, apoi cu feonul cu aer cald

• Periati blana cu o perie de cauciuc si masati

• Periati blana cu o perie de cauciuc si

• Periati blana cu o perie de cauciuc si

• Periati blana cu o perie impermeabila sau o una din

• Periati cu peria de cauciuc si masati usor cu degetele

• Periati si pieptanati cu peria impermeabila si pieptanul de descalcit

• Periati blana cu cutitul de descalcit, apoi cu cu

• Periati banita cu peria de

• Periati blăniţa cu peria de cauciuc,

• Periati banita cu peria de cauciuc, apoi

• Periati banita cu peria de cauciuc, apoi cu

• Periati banita cu peria de cauciuc,

• Periati banita cu peria de cauciuc,

• Periati blăniţa cu peria de

Aceste rase trebuie toaletate la 4-8

Cele mai utilizate

Zonele de delimitare intre corp di membre

Tunsoare tip puiut este

Coroana trebuie sa fie

Acest tip este o variatie

Blana este lasata cat

Botul, urechile labutele