Sunteți pe pagina 1din 16

SAS_3_SOC_JURID_2

Sociologie juridica

MULTIPLE CHOICE

1. Ce intelegem prin metoda?


a. un procedeu de cercetare;
b. un instrument de cercetare;
c. o modalitate generala (sistematica) de cercetare, de cunoastere si de

transformare a realitatii.
ANS: C

2. Care sunt principalele componente ale metodologiei cercetarii sociologice?


a. enunturile teoretice fundamentale, metodele si tehnicile de culegere a datelor
empirice;
b. enunturile teoretice fundamentale, metodele si tehnicile de culegere a datelor
empirice, tehnicile si procedeele de prelucrare a datelor si informatiilor
empirice, procedeele de analiza, interpretare si constructie sau reconstructie
teoretica.
ANS: B

3. Care sunt, dupa locul ocupat in procesul investigatiei empirice, principalele categorii de
metode?
a. metode fundamentale si metode nefundamentale;
b. metode de culegere a informatiilor, metode de prelucrare a informatiilor,
metode de interpretare a datelor cercetarii;
c. metode de proiectare a investigatiei, metode de desfasurare a investigatiei,
metode de finalizare a investigatiei.
ANS: B

4. Ce fel de metoda de cercetare este ancheta?


a. transfersala;
b. longitudinala;

ANS: A

5. Care sunt fazele cercetarii sociologice empirice?


a. 1. pregatirea cercetarii; 2. cercetarea propriu-zisa (de teren); 3. intocmirea
raportului de cercetare;
b. 1. pregatirea cercetarii; 2. cercetarea propriu-zisa (de teren); 3. prelucrarea,
analiza, interpretarea si valorificarea rezultatelor cercetarii;
c. 1. pregatirea instrumentelor de cercetare; 2. aplicarea instrumentelor de
cercetare; 3. prelucrarea datelor si informatiilor recoltate.
ANS: B

6. Ce este o ipoteza?
a. un enunt constatativ cert despre relatia dintre doua sau mai multe variabile;
b. un enunt conjectural despre relatia dinte doua sau mai multe variabile;

ANS: B

7. Care sunt principalele elemente de care trebuie sa tinem seama in alegerea metodelor si
tehnicilor pe care le vom utiliza intr-o cercetare?
a. tema cercetarii, obiectivele cercetarii, realitatea sociala investigata si populatia

cercetata;
b. tema cercetarii, obiectivele cercetarii si esantionul;
c. tema cercetarii, obiectivele cercetarii, realitatea sociala investigata si

instrumentele de cercetare.
ANS: A

8. Care dintre urmatoarele cerinte trebuie respectate pe timpul cercetarii de teren?


a) echipa de cercetare sa cuprinda numai sociologi;
b) maxima responsabilitate si probitate profesionala a membrilor echipei de cercetare;
c) respectarea intocmai a esantionului stabilit;
b) utilizarea intregii game de metode, tehnici si procedee stabilite;
c)incadrarea stricta in intervalul de timp stabilit;
d)membrii echipei de cercetare sa nu mai adreseze intrebarile care vizeaza viata
personala a respondentilor;
e) incadrarea stricta in intervalul de timp stabilit;
f) membrii echipei de cercetare sa nu mai adreseze intrebarile care vizeaza viata
personala a respondentilor.
a. a, b, d, f
b. a, c, d, e
c. a, b, e, f
d. b, c, d, e
e. c, d, e, f
ANS: D
9. Care este regula fundamentala stabilita de Émile Durkheim pentru cercetarea faptelor
sociale?
a. „a trata faptele sociale ca lucruri”;
b. „a trata faptele sociale ca fenomene psihologice”;
c. „a trata faptele sociale ca fenomene sociale.

ANS: A

10. Ce reprezinta, in conceptia lui Jean Carbonnier, metodele de cercetare ale sociologiei
juridice?
a. „adaptari ale acelora care deja au fost la punct in cercetarea laturii patologice

a dreptului”;
b. „adaptari ale acelora care deja au fost puse la punct in alte domenii

sociologice”;
ANS: B

11. Care sunt, dupa Jean Carbonnier, cele doua principii fundamentale care trebuie sa stea
la baza cercetarii sociologice a fenomenelor juridice?
a. regula obiectivitatii si materialitatea fenomenelor;
b. regula obiectivitatii si impartialitatea cercetatorului;
c. regula obiectivitatii si abordarea istorico-comparativa.

ANS: C

12. Ce tema a avut ancheta socio-juridica desfasurata la inceputul deceniului opt de Institutul
de Cercetari Juridice in judetul Covasna?
a. administrarea justitiei penale;
b. cunoasterea legii de catre cetateni;
c. cauzele sociale ale divortului.

ANS: B

13. Care este, dupa Claude Jeveau, obiectul anchetei sociologice?


a. datele factuale, opiniile, atitudinile si motivatiile oamenilor;
b. aptitudinile, temperamentul si caracterul oamenilor;
c. inteligenta, aptitudinile si trasaturile de personalitate ale indivizilor.

ANS: A

14. In ce consta, in esenta, chestionarul sociologic utilizat ca instrument ce cercetare?


a. intr-un ansamblu de intrebari si/sau imagini grafice tiparite, ordonate logic;
b. intr-un ansamblu de intrebari si/sau imagini grafice tiparite, ordonate
psihologic;
c. intr-un ansamblu de intrebari ti/sau imagini grafice tiparite, ordonate logic si
psihologic.
ANS: C

15.
Ce reprezinta sondajul de opinie?
a. o „metoda de cunoastere a opiniei publice pe baza chestionarului si a

esantionarii”;
b. o „metoda de cunoastere a opiniei publice pe baza chestionarului si a

grupurilor experimentale”;

c. o „metoda de cunoastere a opiniei publice pe baza chestionarului si a grupului


martor”.
ANS: A

16. Din punctul de vedere al pregatirii juridice a respondentilor, in randul caror categorii de
populatie se poate desfasura o ancheta socio-juridica?
a. fie in randul tehnicienilor dreptului, fie in randul nontehnicienilor;
b. fie in randul populatiei adulte a natiunii, fie in randul minorilor;
c. fie pe ansamblul populatiei adulte a natiunii, fie pe un esantion.

ANS: A

17. Ce tipuri de intrebari, dupa obiectul lor, se pot distinge intr-un chestionar de sociologie
juridica?
a. intrebari de cunoastere a dreptului pozitiv, intrebari de fapt (factologice) si

intrebari de cunoastere a jurisprudentei;


b. intrebari de cunoastere a dreptului pozitiv, intrebari de fapt (factologice),
intrebari de cunoastere a jurisprudentei si intrebari despre relatiile
socioafective din familie;
c. intrebari de cunoastere a dreptului pozitiv, intrebari de fapt (factologice),
intrebari de cunoastere a jurisprudentei si intrebari de opinie.
ANS: C
18. Cum este bine sa procedeze sociologul dreptului in cazul in care nu se poate renunta la
vocabularul juridic in formularea intrebarilor?
a. sa renunte la acele intrebari;
b. intrebarile sa fie formulate in limbaj juridic;
c. intrebarile sa fie insotite de perifraze explicative si de exemple cu caracter
descriptiv.
ANS: C

19. De ce recurge, dupa Jean Carbonnier, la sondajul de opinie legislativa?


a. deoarece „este dorit a se legifera in acord cu opinia publica”;
b. deoarece „este o metoda de cercetare foarte bine pusa la punct”;
c. deoarece „este o metoda de cercetare accesibila pentru juristi”.

ANS: A

20. Care dintre judecatile de valoare, prezentate mai jos, pune in evidenta avantajul
sondajului de opinie legislativa fata de referendum?
a. sondajul de opinie legislativa practicat la nivelul unui esantion national este

mult mai relevant decat un referendum;


b. spre deosebire de referendum, sondajul de opinie legislativa pune in pericol

libertatea de decizie a legislatorului;


c. spre deosebire de referendum, la rezultate cu o mica marja de eroare,

sondajul de opinie legislativa are avantajul ca se realizeaza cu economie de


timp, de resurse financiare si de forte umane.
ANS: C

21. Care sete obiectul de cercetare al tehnicii analizei de continut?


a. comunicare verbala si nonverbala;
b. comunicare verbala;
c. omunicare nonverbala.

ANS: A

22. Ce tipuri de documente sociale utilizeaza sociologul dreptului ca surse de informare in


cercetarile sociologico-juridice?
a. cu precadere, documentele juridice oficiale;
b. atat documentele juridice, cat si documentele nonjuridice, dar care au calitatea

de a contine anumite informatii referitoare la viata dreptului;


c. cu precadere, documentele juridice neoficiale.
ANS: B

23. Ce poate cunoaste, in principal, sociologul dreptului prin cercetarea textelor legislative?
a. celeritatea justitiei;
b. opinia cetatenilor fata de lege;
c. norma de drept.

ANS: C

24. Prin ce metoda/tehnica pot fi cercetate documentele nonjuridice de genul marturiilor


etnografice si/sau istorice, scrierile literare, legendelor, miturilor, povestirilor,
documentelor personale etc.?
a. prin tehnica analizei continutului;
b. prin metoda anchetei socio-juridice;
c. prin metoda scalarii.

ANS: A

25. De ce, pentru sociologul dreptului, sunt mai pretioase (in cercetare) hotararile
judecatoresti care provin de la instantele inferioare?
a. pentru ca, de regula, acestea contin mai multe elemente de interes sociologic;
b. pentru ca, de regula, acestea contin mai multe erori judiciare;
c. pentru ca acestea se prezinta intr-un numar mult mai mare decat acelea ale

instantelor superioare.
ANS: A

26. Care este volumul minim al unui esantion reprezentativ (inclusiv in ceea ce priveste
numarul hotararilor judecatoresti cuprinse in acesta)?
a. 100-200 de unitati;
b. 200-300 de unitati;
c. 300-400 de unitati.

ANS: C

27. Ce este experimentul psihosociologic?


a. o metoda de cercetare indirecta a realitatii sociale;
b. o observatie provocata si riguros controlata;
c. o metoda de prelucrare a informatiilor colectate.

ANS: B

28. Cum trebuie sa fie, in opinia magistratului francez Dupaty, o buna legislatie?
a. „morala”;
b. „justa”;
c. „ca o buna fizica; ea trebuie sa fie experimentala.
ANS: C

29. Care sunt, in opinia lui Jean Carbonnier, particularitatile experimentului legislativ?
a) experimentul legislativ se afla in acord cu notiunea clasica de lege;
b) experimentul legislativ se afla in contradictie cu notiunea clasica de lege;
c) se poate vorbi de experiment legislativ decat atunci cand legislatorul a manifesta o
intentie stiintifica in ceea ce priveste adoptarea si aplicarea legii respective;
d) legislatia experimentala nu prezinta inconveniente, ci numai avantaje;
e)legislatia experimentala prezinta anumite inconveniente;
f) toate ramurile de drept se preteaza in aceeasi masura la realizarea de experimente
legislative;
g) nu toate ramurile de drept se preteaza in aceeasi masura la realizarea de experimente
legislative.
a. a, b, c, f
b. b, c, d, f
c. b, c, e, g
d. a, b, d, e
e. c, d, e, f
ANS: C

30. Cum se prezinta itemii scalei elaborate de E.A. Rundquist si R.F. Sletto pentru
masurarea atitudinii tinerilor delicventi fata de justitie?
a. sub forma unor judecati de valoare asupra justitiei;
b. sub forma unor intrebari relative la modul in care sunt elaborate legile;
c. sub forma unor studii de caz reprezentative pentru modul in care se

administreaza justitia in randul minorilor delicventi.


ANS: A

31. Ce intelegem, sub aspect etimologic, prin metodologie?


a. „stiinta metodelor”;
b. „stiinta sociologica”;
c. „stiinta managementului cercetarilor empirice”.

ANS: A

32. Care sunt, dupa scopul lor, tipurile de cercetari socioumane?


a. cercetari experimentale si cercetari neexperimentale;
b. cercetari de culegere a datelor si cercetari de interpretare a datelor;
c. cercetari fundamentale si cercetari aplicative.
ANS: C

33. Care sunt tipurile de metode, dupa gradul de interventie a cercetatorului asupra
obiectului studiat?
a. experimentale, cvasiexperimentale, de observatie;
b. experimentale, cvasiexperimentale;
c. experimentale, de observatie.

ANS: A

34. Cum trebuie sa fie tema cercetarii?


a. importanta, actuala, realizabila;
b. interesanta, inedita, realizabila;
c. importanta, inedita, realizabila.

ANS: A

35. Care este calitatea fundamentala a unui esantion?


a. volumul cat mai mare;
b. reprezentativitatea;
c. volumul cat mai mic.

ANS: B

36. Ce etape cuprinde ultima faza a cercetarii?


a. prelucrarea, analiza si interpretarea informatiilor la care se adauga

valorificarea rezultatelor cercetarii;


b. prelucrarea, analiza si interpretarea informatiilor;
c. prelucrarea informatiilor si intocmirea raportului de cercetare.

ANS: A

37. Care dintre cerintele metodologice de mai jos trebuie respectate in desfasurarea
cercetarilor sociologice empirice?
a) refula obiectivitatii datelor, informatiilor si concluziilor cercetarii;
b) regula prioritatii faptelor in fata fenomenului cercetat;
c) tratarea statistica a fenomenului cercetat.
d) regula unitatii si complementaritatii metodelor utilizate in cercetarea fenomenului
respectiv;
e) abordarea sociometrica a fenomenului studiat si a persoanelor cuprinse in esantion;
f) abordarea sistematica a fenomenului cercetat;
g) abordarea multi– si interdisciplinara a „obiectului” cercetarii;
h) regula prioritatii opiniilor si atitudinilor in fata faptelor sociale;
i) abordarea exogena a fenomenului studiat.
a. b, d, e, h, i
b. a, b, d, f, g
c. c, e, f, h, i
d. a, c, e, g, h
ANS: B

38. Prin adaptarea carei metode (tehnici) de cercetare a sociologiei generale s-a ajuns la
tehnica analizei sociologice a jurisprudentei?
a. a anchetei sociologice;
b. a tehnicii analizei continutului;
c. a tehnicilor de scalare.

ANS: B

39. In ce tara s-a desfasurat un experiment legislativ prin care s-a suspendat pedeapsa cu
moartea pe o perioada de 5 ani?
a. Danemarca;
b. Suedia;
c. Anglia.

ANS: C

40. Care sunt principalele tipuri de anchete sociologice dupa aria de cuprindere a populatiei?
a. ancheta pe un lot de persoane si ancheta pe un esantion;
b. ancheta pe o colectivitate generala (totala) si ancheta pe un esantion

(selectiva);
c. ancheta pe un grup experimental si ancheta pe un grup de control (martor).

ANS: B

41. Ce tipuri de intrebari pot cuprinde chestionarele?


a. fie inchise (precodificate), fie deschise (libere sau poscodificate), fie de ambele
tipuri;
b. fie inchise (precodificate), fie deschise (libere sau poscodificate), fie de control;
c. fie inchise (precodificate), fie deschise (libere sau postcodificate), fie de opinie.
ANS: A

42. Ce reprezinta interviul?


a. „o tehnica de obtinere, prin intrebari si raspunsuri, a informatiilor scrise de la

indivizi si grupuri umane”;


b. „o tehnica de obtinere, prin intrebari si raspunsuri, a informatiilor verbale de la

indivizi si grupuri umane”;


c. „o tehnica de obtinere, prin intrebari si raspunsuri, a informatiilor iconografice
de la indivizi si grupuri umane”.
ANS: B

43. Ce dificultate majora poate sa apara in constituirea esantionului din randul unor categorii
de populatie ale caror manifestari se inscriu in sfera patologiei dreptului si pentru care nu
exista statistici precise (consumatorii de droguri, prostituatele etc.)?
a. faptul ca volumul esantionului este prea mic si nu asigura reprezentativitatea;

b. faptul ca astfel de categorii de populatie nu sunt recenzate si nici recenzabile,


ceea ce afecteaza reprezentativitatea esantionului;
ANS: B

44. Care este regula generala care trebuie respectata de sociologul dreptului la redactarea
chestionarului?c)
a. intrebarile sa fie redactate in fapt, nu in drept;
b. chestionarele sa cuprinda numai intrebari inchise;
c. chestionarele sa cuprinda numai intrebari deschise.

ANS: A

45. De ce forma trebuie sa fie intrebarile „cheie” din sondajele de opinie legislativa?
a. dihotomice, sa ceara ca raspunsul sa fie dat prin „da” sau „nu”, „normal” sau

„anormal”, „just” sau „injust” etc.;


b. deschise – sa lase subiectului libertatea de a raspunde dupa propria sa

dorinta;
c. factuale – prin care se cer subiectului date de identificare relative la: sex,

varsta, nivel de scolarizare, profesie etc.


ANS: A
46. Ce „metode” s-au afirmat in practica sondajului de opinie legislativa in cazul intrebarilor
cu raspunsuri „dihotomice”, prin care cercetatorul ofera doua solutii alterntive: dreptul
pozitiv si un proiect de reforma legislativa?
a. „metoda franceza” si „metoda Nebraska”;
b. „metoda franceza” si „metoda germana”;
c. „metoda Nebraska” si „metoda italiana”.

ANS: A

47. Care subsistem al personalitatii respondentilor prezinta interes pentru sociologia juridica,
in virtutea faptului ca este implicat preponderent in exprimarea opiniei fata de o lege, in
votarea acesteia sau incheierea unui contract?
a. „subsistemul bio-energetic”;
b. „subsistemul instrumental”;
c. „subsistemul instrumental”;
d. subsistemul relational – valoric si de autoreglaj”.

ANS: C

48. Care este eroarea majora de care trebuie sa tina seama sociologul dreptului in ceea ce
priveste analiza datelor cantitative?
a. incadrarea fenomenelor numarate in categorii juridice necorespunzatoare;
b. incadrarea fenomenelor numarate in mai multe categorii juridice.

ANS: A

49. Cum putem cunoaste ce gandeste populatia despre un proiect de lege?


a. printr-un experiment legislativ;
b. printr-o monografie juridica;
c. printr-un sondaj de opinie legislativa.

ANS: C

50. De ce este bine sa se legifereze in acord cu opinia publica?


a. pentru ca aceasta este procedura impusa de lege in domeniul legiferarii;
b. pentru ca, legiferand astfel, legile au mai multe sanse de a fi respectate;
c. pentru ca sociologia juridica impune o astfel de procedura.

ANS: B
51. Daca tinem seama de faptul ca legea trebuie sa exprime vointa generala, un sondaj
national de opinie legislativa, in raport cu alte procedee extraparlamentare de sustinere a
unei legi (campanii de presa, lobby s.a.) este:
a. mai relevant;
b. mai putin relevant;
c. la fel de relevant.

ANS: A

52. Care dintre urmatoarele judecati de valoare, cu privire la sondajul de opinie, genereaza
anumite retineri ale specialistilor in utilizarea acestuia?
a) sondajul de opinie legislativa are o forta probanta mai mica decat referendumul;
b) spre deosebire de referendum, sondajul de opinie legislativa nu pune in pericol
libertatea de decizie al legislatorului;
c) sondajul de opinie legislativa nu are aceeasi autoritate ca un referendum;
d) raspunsurile la chestionarele de opinie legislativa sunt mai putin angajate decat cele
date in cadrul unui referendum;
e) sondajul de opinie legislativa nu favorizeaza inclinatia populatiei spre status quo;
f) sondajul de opinie permite evidentierea aspiratiilor si asteptarilor publicului pe categorii
de cetateni, nu global, uniformizat ca referendumul.
a. c, e, f
b. a, d, f
c. a, c, d
ANS: C

53. In ce scop se aplica tehnica analizei continutului?


a. in scopul identificarii si descrierii obiective si sistematice a continutului latent

comunicarii;
b. in scopul identificarii si descrierii obiective si sistematice a continutului

manifest al comunicarii;
c. in scopul identificarii si descrierii obiective si sistematice a continutului

manifest si/sau latent al comunicarii.


ANS: C

54. Care este, dupa Jean Carbonnier, principala caracteristica a unui document juridic?
a. aceea ca el reprezinta un text reglementar;
b. aceea ca el se afla intr-un raport direct cu dreptul;
aceea
c. ca el este un rezultat al aplicarii dreptului.
ANS: B

55. Care sunt documentele juridice pe care sociologii dreptului le-au cercetat intr-o mai mare
masura?
a. articolele si studiile pe teme juridice aparute in publicatii de specialitate;
b. hotararile judecatoresti publicate in culegerile clasice de jurisprudenta sau in

cele specializate;
c. lucrarile de doctrina juridica.

ANS: B

56. Ce reprezinta, in esenta, analiza sociologica a jurisprudentei?


a. o analiza clasica a jurisprudentei, cum au realizat-o de mult timp juristii;
b. o analiza a continutului desfasurata in maniera sociologica asupra unei

categorii particulare de documente juridice: culegerile de jurisprudenta;


ANS: B

57. Cum sunt numiti factorii introdusi in experiment de cercetator?


a. variabile independente;
b. variabile dependente;

ANS: A

58. Ce tip de experiment este acela in care situatia experimentala este creata de cercetator?
a. experiment de laborator;
b. experiment natural;
c. experiment de autor.

ANS: A

59. Care ramura a dreptului se preteaza cel mai bine la realizarea unor experimente
legislative?
a. dreptul penal;
b. dreptul civil;
c. dreptul administrativ.

ANS: C

60. Ce vizeaza masurarea in cadrul sociologiei?


a. determinarea calitativa a faptelor sociale;
b. determinarea cantitativa a faptelor sociale;
c. determinarea cantitativa si calitativa a faptelor sociale.
ANS: B

61.
Care sunt, dupa criteriul temporal, tipurile de metode de cercetare a fenomenelor
sociale?
a. Metode transversale, metode longitudinale
b. Metode initiale, metode finale
c. Metode de scurta durata, metode de durata medie, metode de lunga durata.

ANS: A

62.
Ce fel de metoda este biografia sociala provocata?
a. Experimentala
b. Cvasiexperimentala
c. De observatie

ANS: B

63.
Cum pot fi transformate conceptele cu care lucram in instrumente utile de lucru?
a. Prin precizarea dimensiunilor, indicilor si a indicatorilor fenomenului social pe
care-l definesc (prin traducerea acestora in „evenimente observabile”)
b. Prin formularea unei definitii nominale clare a fenomenului cercetat
c. Prin delimitarea lor de alte concepte cu sens asemanator.

ANS: A

64.
De ce se impune utilizarea concomitenta a mai multor metode si tehnici intr-o cercetare?
a. Pentru a studia un esention reprezentativ
b. Pentru a surprinde influenta variabilelor independente
c. Pentru a surprinde obiectul cercetarii in integralitatea sa.

ANS: C

65.
In care dintre urmatoarele domenii ale vietii sociale a dreptului, sociologia juridica a
desfasurat, cu predilectie, cercetari empirice?
a) Trecerea de la statut la contract
b) Elaborarea normelor juridice
c) Procesul de rationalizare a derptului
d) Aplicarea normelor de drept
e) Administrarea justitiei, statutul si rolul judecatorilor
f) Manifestarile de nondrept
g) Socialitatea dreptului
h) Exercitarea profesiei de avocat si deontologia specifica acesteia.
a. a, b, e, g
b. b, d, e, h
c. c, d, f, h
ANS: B

66.
Care sunt cele doua tipuri de ancheta, dupa instrumentul pe baza caruia se desfasoara si
dupa modul lor de derulare?
a. Anchete pe baza de chestionar cu aplicare colectiva si anchete pe baza de
chestionar cu aplicare individuala
b. Anchete pe baza de chestionar si anchete prin interviu
c. Anchete pe baza de foaie de observatie si Anchete pe baza de chestionar.

ANS: B

67.
Sondajul de opinie este o forma a:
a. Sondajului electoral
b. Anchetei sociologice
c. Metodei panel.
ANS: B

68.
Care este instrumentul de cercetare utilizat in tehnica interviului?
a. Convorbirea
b. Ghidul de interviu
c. Interviul extensiv.

ANS: B

69.
De unde provine principala dificultate pe care o intampina sociologia juridica in
redactarea si aplicarea chestionarului?
a. Din lipsa de cooperare a asubiectilor
b. Din faptul ca trebuie sa discute despre drept cu persoane neinitiate in acest
domeniu
c. Din lipsa de sinceritate a subiectilor.
ANS: B

70.
In ce consta „metoda franceza” utilizata in practica sondajelor de opinie legislativa in
cazul intrebarilor cu raspunsuri dihotomice, prin care cercetatorul ofera doua solutii
alternative: dreptul pozitiv si un proiect de reformp legislativa?
a. In prezentarea „seaca”, „goala-goluta” a celor doua solutii legislative.
b. In prezentarea de argumente pentru fiecare dintre cele doua solutii legislative

ANS: A

71.
Ce atesta practica sondajelor de opinie cu privire la prejudecata juristilor potrivit careia
intrebarile relative la secretul vietii de familie sau al afacerilor ar provoca din partea celor
anchetati fie reactii de cenzurare a raspunsurilor sau de aparare a ego-ului, fie reactii de
bravada?
a. Ca acestora le repugna sa vorbeasca despre astfel de subiecte
b. Ca celor mai multi subiecti anchetati, odata ce au acceptat convorbirea, nu le
repugna sa vorbeasca despre subiectele cu caracter personal (de genul
mariajului, divortului, copiilor adoptati etc.), desi o fac cu mai multa dificultate.
ANS: B