Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA DE ȘTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

REFERAT
2
SPECIALIZAREA:
INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE
PUBLICĂ ȘI AGROTURISM
DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT CU
FRECVENȚĂ REDUSĂ

DISCIPLINA:
TEHNOLOGII AGRICOLE

ANUL: II
STUDENT: VESELU(STROE) ALEXANDRA DENISA
1.      IMPORTANTA
Este una din cele mai importante plante alimentare, furajere si industriale. In industrie
cartoful constituie o valoroasa materie prima pentru fabricarea spirtului, amidonului, dextrinei
si glucozei.

2.      SOIURI
Din punct de vedere al perioadei de vegetatie soiurile de cartofi se impart in :
-timpurii( 0,1)  cu perioda de vegetatie 70-90 zile : Ostara, Catelina, Roclas, Runica
-semitimpurii(0,2)  cu perioada de vegetatie 90-100 zile : Sucevita, Rustic, Rozana,
Eterna N, Robusta N, Cristian, Frumoasa.
-semitarzii(0,3)- cu perioada de vegetatie 100-110 zile : Desiree, Casin, Ago, Sante
NN, Siculus N, Amelia , Cristela, Hargita, Nicoleta, Redsec, Tampu, Luisa N, Milenium N.
-tarzii (0,4)- cu perioada de vegetatie peste 110 zile.
Dintre soiurile straine mentionam : 
-timpurii( 0,1)  cu perioda de vegetatie 70-90 zile : Fresco N, Agatha N, Impata N,
Karlena N, Superior
-semitimpurii(0,2)  cu perioada de vegetatie 90-100 zile : Escort, Kondor, Romanu,
Signal
-semitarzii(0,3)- cu perioada de vegetatie 100-110 zile : Proventa ,Cosmos, Rasant
Catalogul oficial al soiurilor de cultura din romania inscrie 64 de soiuri de cartofi din
care 37 create de statiunea Brasov.
Din punct de vedere al calitatii soiurile se grupeaza in :
-clasa A- pentru salata- tuberculii sunt putin fainosi, nu se sfarma la fiebere, cu
consistenta tare
-clasa B- pentru diferite preparate culinare- tuberculii putin fainosi , nu se sfatma la
fierbere sau crapa putin, consistenti
-clasa C- fainosi- se crapa in timpul fierberii , cu consistenta redusa
-clasa D- foarte fainosi, tuberculii se sfarma complet in timpul fierberii.

3.      COMPOZITIE CHIMICA
Tuberculii de cartofi contin in medie 76,3%apa,23,7%substanta uscata. Intra in
categoria productiilor suculente in care apa este ¾ din greutatea totala. Raportate la
substanta uscata principalele componente din tuberculii de cartofi reprezinta:amidon
75,3%,proteina bruta 7,94%, grasime 0,5%, celuloza2,32%, cenusa 4,41%.

4.      PARTICULARITATI BIOLOGICE
Cartoful este o planta ierbacee anuala si se imulteste vegetativ prin tuberculi si
sexuat prin seminte.
Radacina cartofului este fibroasa , mult ramificata si cu slaba putere de patrundere in
sol. Radacina care se formeaza de pe coltii porniti in crestere sunt radacini primare.
Radacinile care pornesc din stoloni sunt radacini secundare. Dar toate sunt radacini
aventive. 60% din masa de radacini este raspandit pe stratul de sol de la 0-20cm. , 16-18%
pe strutul de la 20-40cm, 17-20% pe stratul de la 40-60cm, si munai 2-3% pe stratul de la 60-
80cm. Radacinile cartofului patrund cu dificultate in solurile grele sau tasate. Radacinile
cartofului sunt sensibile la insuficienta oxigenului si la exccesul dioxidului de carbon.
Sufocarea radacinilor apare daca stratul de sol de la suprafata este compact si nu permite
accesul suficient al aerului.
Tulpina –intalnim la cartof tulpini fipogee (subterane- stoluni si tuberculi), si tulpini
epigee( aeriene- vrejii). Stolonii sunt lastari ai vrejului din portiunea lui aflata in sol, ingrosati,
suculenti, de culoare alba si prin ingrosarea varfului lor rezulta tuberculii. Tulpina aeriana
este ierboasa , suculenta, muchiata. La o singura planta se gasesc 4-8 tulpini care ramifica si
dau cartofului aspect de tufa.
Frunza –elaboreaza o substanta care stimuleaza tuberizarea. Ziua scurta sau timpul
in care claritatea luminii este limitata favorizeaza formarea substantelor de tuberculizare.
Florile- culoarea corolei poate fi: alba, violet deschis sau inchis, cu nuante de
albastru sau roz in functie de soi. Marimea florilor alaturi de culoare poate fi o caracteristica
de diferentiere a soiurilor.
Fructul- este o baca rotunda cu 100-200 seminte mici.
Tuberculii- din punct de vedere botanic tuberculii sunt tulpini modificate in care se
acumuleaza mari cantitati de substanta de rezerva. La inceput au forma noduroasa si pe
masura ce cresc iau forma specifica soiului. Pe suprafata tubercului se gasesc ochii formati
din rudimentul unei frunze la subsuara caruia se gasesc deobicei trei muguri. Ei pot avea
forma alungita , rotunda, rotunda-ovala sau neuniforma. Marimea lor variaza de la soi la soi
si functie de factorii de vegetatie.
Incoltirea – sub notiunea de incoltire la cartofi se intelege pornirea in vegetatie a
mugurilor situati pe suprafata  tuberculului. In conditii de vegetatie corespunzatoare cartofii
incoltesc prin pornirea in vegetatie de regula a mugurilor din mijloc. Mugurile crescut se
numeste colt. Coltii crescuti la lumina sunt scurti si grosi si sunt de culoare verde, galbena ,
maronie, etc. Coltii crescuti la intuneric sunt alungiti , foarte mari si etiolati. Tuberculii de
cartofi degenerati formeaza colti filosi- subtiri si lungi. Coltii filosi se formeaza la lumina si
intuneric. Tuberculii nu incoltesc imediat dupa recoltare. Au o perioada de 2-4 luni de repaus
vegetativ. Lungimea perioadei de repaus depinde de soi, gradul de maturitate la recoltare,
temperatura din perioada de vegetatie, temperatura la pastrare, prezenta vatamarilor pe
tuberculi cauzate mecanic sau de boli. Repausul germinativ al tuberculilor se poate prelungi
folosind substante antigerminative. TCNB stropirea frunzelor cu 30 zile inainte de recoltare
cu ridrozida maleica de pana la 0,23%. In timpul pastrarii se folosesc acid alfa naftil acetic-
cartofin , Solenid pudra, Solenid solutie,Superstop-aerosol. Vigoarea mugurilor nu este egala
pe toata suprafata tuberculului, sunt mai vigurosi si pornesc primii muguri din partea
apicala( superioara) care inhiba sau chiar opresc pornirea mugurilor din jumatatea bazala.
Pentru stimularea pornirii in vegetatie s-a propus sectionarea transversala incomplecta a
tuberculilor cu cateva zile inainte de plantat. Perioada de la incheierea procesului germinal si
pana la acumularea in cantitati maxime a substantelor de tuberizare este considerat stadiu
de incubatie. Acest proces este ireversibil si prin el se explica recoltele mici ce se obtin din
cartofii de samanta pastrati timp indelungat in conditii necorespunzatoare. Substantele de
tuberizare pe parcursul formarii ei determina stadiul fiziologic al tuberculilor de cartofi si
comportarea acestora in initierea unei plante noi.astfel in :
Stadiul 1 :- putin incubat tuberculul emite un singur germene = dominanta apicala.
Plantat in acest stadiu tuberculul incolteste lent iar germenele are crestere lenta . doza de
substanta este redusa.
Stadiul 2 : -doza mijlocie sau mijlociu incubat se inregistreaza incoltirea maxima si
rezulta o planta riguroasa cu crestere rapida. Acesta ar fi stadiul optim de plantare a
tuberculilor.
Stadiul 3 :- doza mare de substanta, puternic incubat. Tuberculii emit germeni filosi si
ramificati care se opresc repede din crestere si tuberizeza imediat.
Stadiul 4 :- foarte avansat de incubatie, doza de substanta este maxima. Coltii
tuberculizeaza chiar inainte de plantare. Plantat in acest stadiu tuberculii formeaza stoloni si
nu rasare.
Fazele de vegetatie- intrucat unele soiuri de cartofi nu infloresc fazele de vegetatie
se pot delimita si numai dupa formarea si evolutia organelor vegetative astfel :
-faza plantat –rasarit = dureaza 30-35 zile la temperatura de 7-8 0C. In conditiile tarii
noastre rasare in 18-25 zile.
-faza rasarire- inceputul tuberizarii= este faza cresterii intense a radacinilor si a  partii
aeriene in aceasta faza se formeaza stolonii care se ingroasa la varf. Dureaza 10- 35 zile in
functie de soi.
-faza de tuberizare foarte intensa= se caracterizeaza prin incetarea cresterii partii
aeriene a plantei si cresterea intensa a tuberculilor. Este faza critica pentru cartofi cand
pretind cea mai mare cantitate de apa si elemente nutritive. Dureaza 25-45 zile functie de
soi.
-faza de maturare a tuberculilor = se caracterizeaza prin reducerea ritmului de
tuberculizare prin migrarea intensa spre tuberculi a substantelor acumulate in frunze, prin
formarea la suprafata tuberculilor a stratului de suber ( coaja), incepe ingalbenirea tufei ,
uacarea frunzelor de la baza.
Degenerarea cartofului- prin degenerare se intelege un fenomen biologic complex
sub influienta caruia productia de tuberculi scade de la un an la altul putand sa ajunga chiar
la disparitia totala a unor soiuri. Este detrminata de factori climatici si factori patologici de
natura virotica. Temperatura ridicata in perioada de formare a tuberculilor determina
scurtarea repausului seminal. Plantele de cartofi sunt infectate de viroze prin intermediul
afidelor sau prin contact direct intre plantele bolnave si cele sanatoase. Pentru mentinerea
potentialului de productie a soiurilor s-a instituit un riguros sistem de producere a cartofului
prin samanta :
-producerea cartofului de samanta prebaza, superelita si elita in zone inchise, teritorii
deplimitate de obstacole naturale si cordoane de protectie in care sunt asigurate cele mai
bune conditii pentru vegetatia plantelor, fara surse de infectie cu boli virotice si fara a fi
transmitatoare de viroze( Rasnov, Farmau, Suceava, Ciuc)
-continuarea procesului de productie a materialului seminal I1 si I2 in afara zonelor
inchise in fiecare judet pe cele mai favorabile suprafete in conditii de irigare.
-practicarea pe loturi semincere a tehnologiei specifice si optime de cultivare pentru a
se putea produce plante viguroase , cu insusirea de rezistenta , de varsta la infectii in stadiul
avansat de crestere inainte de zborul maxim al afidelor.
-pastrarea cartofului de samanta la temperaturi scazute
-reinoirea cartofului de samanta anual, la 2 sau 3 ani pe zone de reinoire.
In rotatii se iau ca premergatoare in primul rand graul de toamna si plantele furajere,
nu fac parte din asolament sfecla de zahar, inul, guliile, morcovul. Toate lucrarile solului se
executa in vara si toamna anului precedent asigurandu-se astfel conditii pentru plantarea cat
mai timpuriu primavara viitoare.
Cerinte fata de temperatura-incoltirea tuberculilor de cartofi are loc la temperaturi de
5-6oC. Temperatura optima de rasarire este de 13-15oC, pentru formarea tuberculilor de
cartofi este de 15-18oC, iar pentru cresterea vrejilor este de 18-200C . la temperatura solului
de 260C tuberculii nu mai cresc, la 250C stolonii nu se mai transforma in tuberculi. Cartoful nu
rezista la temperaturi scazute astfel : la 0-50C sunt distruse frunzele, la -0,80C coltii si la -10C
tuberculii. Temperaturile de -2, -30C distrug intrega planta de cartof. Brumele si ingheturile
tarzii afecteaza cultura plantelor timpurii cu tuberculii incoltiti, daca varfurile de crestere au
aparut la suprafata solului. In acest caz plantele se refac prin pornirea de noi colti din
tuberculi, refacerea poate sa dureze 10-15 zile( se pierde timpuritatea). Daca brumele apar
mai tarziu cand plantele au 2-3 frunze pirderile sunt mai reduse pentru ca plantele se refac
repede prin lastari care apar la subsuara frunzei.
Cerinte fata de umiditate- secetele determina stagnarea acumularii substantelor in
tuberculi, reducerea suprafetei de asimilatie, incoltirea si puirea tuberculilor in camp. Plantele
de cartofi au cea mai mare nevoie de apa la inflorire, in aceasta perioada se cere o umiditate
a solului de 85% din capacitatea capilara pentru apa. In cursul vegetatiei ploile din luna iunie
influienteaza in primul rand productia soiurilor timpurii, cele din iulie a soiurilor semitimpurii,
iar cele din august a soiurilor semitarzii. Excesul de umiditate din sol este foarte daunator
formarii tuberculilor si cresterii. Daca insuficienta de oxigen se mentine mai mult timp
tuberculiii putrezesc iar plantele pier in intregime. La exces temporar de umiditate productioa
de tuberculi se reduce la 32-78% . Grindina poate distruge in mare masura plantele aeriene ,
inducand piederi de 8-32% functie de starea de vegetatie si gradul de vatamare produs. Se
pot aplica tratamente cu funcicide si rebilonare.
Cerinte fata de sol- cele mai indicate pentru cultura cartofului sunt soiurile nisipo-
lutoase, luto-nisipoase si lutoase cu capacitate mare de aerisire. In regiunile bogate de
precipitatii si solurile nisipoase asigura conditii favorabile de vegetatie. In conditii de irigare
solurile usoare devin foarte favorabile pentru culturile destinate consumului timpuriu sau de
vara. Solul contribuie la realizarea productiei cu 77%. Soluri pe care trebuie cartoful sunt
aluvialele, cernoziomuri, podzolite cu textura usoara. Se poate cultiva pe soluri care au PH =
5-7,5.
Cerinte fata de lumina – are nevoie de multa lumina, nu suporta umbrirea, pentru
formarea tuberculilor durata scurta de iluminare este cea mai favorabila 10-12 h, cand durata
zilei este mai mare 14 h stolonii se transforma in lastari.
Zonarea –tinand cont de perioada de vegetatie a soiurilor s-au putut delimita zonele
ecologice :
-zona foarte favorabila- sunt cuprinse regiunile muntoase din Moldova, toata
Transilvania cu exceptia campiilor, partea de est a Banatului, regiunile imediat vecine
muntilor din Oltenia si Muntenia. Se caracterizeaza printr-o clima rece si umeda. Regimul
precipitatiilor de 600-800mm anual. Temperaturi medii a lunii celei mai calde 18-190c si
nebulozitate ridicata in tot cursul verii. Se pot cultiva toate soiurile.
-zona favorabila – cuprinde regiunea Sub carpatica din regiunea Olteniei, si
Munteniei, partea nord-vestica a Transilvaniei si podisul Moldovei. Se caracterizeaza printr-o
clima mai putin umeda . precipitatiile de 600-700mm, iar temperatura lunii iulie 19-200C.
Solurile din cele doua zone apartin podzolurilor cu textura nisipo-argiloasa, luto-
argiloasa, cernoziomurile irigate, aluviuni.
-zona favorabila soiurilor timpurii se intinde in regiunea de ses a campiei Banatului,
regiunile coline a Olteniei, Munteniei si Moldovei si campia Dunarii. Clima din aceaste zone
asigura conditi de vegetatie numai soiurilor timpurii si semitimpurii. Precipitatiile anuale
cuprinse intre 400-600mm , iar temperatura lunii iulie 20-220C.

5.      ROTATIA
Asigura productii  ridicate dupa grau, secara, orz, leguminoase perene si anuale,
porumb, in, fibra, sfecla de zahar, etc. Nu trebuie luate ca premergatoare specii din aceeasi
familie botanica ( familia solanacee).  Cartoful este premergatoare pentru grau, orz, si culturi
de primavara.
La amplasarea culturii de cartofi intr-o exploatatie agricola trebuie luate in
considerare : distanta de centru de prelucrare sau depozitare( max. 12Km) , panta terenurilor
sa nu fie mai mare de 9-110 in terenuri obisnuite si de 50 in conditii de irigare, forma si
marimea solei in vederea organizarii rationale a plantatului mecanic.

6.      FERTILIZAREA
Pentru 1000kg tuberculi+tulpini aeriene se consuma 5kgN, 2kgP, 7-9kgK.
Azotul are o importanta pentru formarea si dezvoltarea aportului foliar al plantei de
cartofi. El este absorbit si folosit de plante pe toata perioada de vegetatie. La insuficienta
azotului plantele sunt galben verzui iar suprafata de asimilatie se reduce pronuntat,acest
lucru are consecinte negative asupra formarii stolonilor si tuberculilor. Cand insuficienta este
mai pronuntata frunzele incepand cu cele de la baza se necrozeaza si cad. Excesul de azot
determina cresterea luxurianta a partii aeriene crestere care se face in detrimentul productiei
de tuberculi si se prelungeste mult perioada de vehgetatie a cartofului determinand o
intarziere a infloritului de 25-26 zile. Azotul este element determinant pentru nivelul de
productie a cartofului. Sporul de recolta a cartofului datorat ingrasamantului cu azot sunt
cuprinse intre 40-106Kg la 1Kg azot. 
Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular, in formarea
tuberculilor, in depunerea amidonului si maturizarii tuberculilor. La insuficienta de potasiu
ritmul de crestere a plantelor de cartofi se reduce, se reduce ritmul formarii tuberculilor, iar in
mijlocul acestora se formeaza pete rosii- ruginii la inceput mai mici, apoi prin unirea lor mai
mari care la fierbere in aceasta zona devine tare si se separa de miezul fiert, marginiile
foliolelor se rasuceste in sus , limbul este mai mic si de culoare mai inchis. Suprafata de
asimilatie se micsoreaza . excesul de potasiu grabeste mult perioada de vegetatie
determinand o mai rapida maturizare a plantelor si o mai rapida formare a tuberculilor fapt
care la soiurile tarzii si semitarzii se rasfrange asupra productiei.
Potasiul  este consumat in cantitati mari de catre cartofi si influienteaza pozitiv
formarea suprafetei de asimilatie , intensitatea procesului de fotozinteza si migrarea
substantelor asimilate din stoloni in tuberculi. Potasiul influienteaza pozitiv valoarea seminala
a tuberculilor , rezistenta la seceta , mana, si nanism( piticire), mareste procesul de tuberculi
buni pentru samanta. La insuficienta potasiului ritmul de crestere al plantelor este redus pana
la incetare.
Pe solurile pe care se manifesta carente in magneziu acestea se administreaza sub
forma de sulfat de magneziu in solutie , in timpul vegetatiei intr-o doza echivalenta cu
24Kg/Ha oxid de magneziu in 600 litrii de apa.
Gunoiul de grajd – nu ar trebui sa lipseasca din cultura cartofului. Asigura
elementele nutritive si imbunatateste insusirile fizice ale solului , dozele se cuprind intre 20-
40 tone/Ha, bine fermentate si intrastiate uniform pe intreaga suprafata. Incorporarea se face
sub aratura de vara –toamna.
In cultura irigata doza economica de azot se cuprinde intre 150-200Kg/Ha cu raportul
NPK= 1 : 0,6 : 1. pentru soiurile timpurii s-a dovedit optim doza de 200Kg/Ha cu raportul
NPK= 1 : 0,3 : 0,5. pentru soiurile semitarzii si tarzii doza optima de azot 300Kg/Ha cu
raportul NPK= 1 : 0,6 : 0,6. ingrasamintele de fosfor si potasiu trebuie incorporate sub
aratura de baza.

7.      LUCRARILE SOLULUI
Lucrarea baza a solului in cultura cartofului o constituie aratul la adancimea de
30cm, cu cat se face mai timpuriu cu atat efectul pozitiv este mai mare. Calitatea araturii
trebuie sa fie lipsita de bulgari pe toata lungimea ei. De importanta deosebita este si
nivelarea terenului, in prealabil solul este lucrat cu grapa cu discuri.
In primavara pregatire a plantarii se face numai in momentul in care in urma lucrarilor
rezulta un camp bine maruntit , afanat, fara bulgari sau felii umede care prin uscare devin
belgari. Este mai putin grav daca se intarzie acesta lucrare cu cateva zile decat daca se
executa pe teren insuficient zvantat.
Pentru lucrarile solului in primavara se disting in linii mari urmatoarele recomandari :
-pe solurile nisipoase, luto-nisipoase si nisipo- lutoase executarea lucrarii cu grapa cu
discuri si urmata de combinator pentru pregatirea patului germinativ.
-pe terenurile in panta toate lucrarile se executa pe directia curbelor de nivel iar
aratura obligatoriu cu scormonitor pentru a se inmagazina toata cantitatea de apa ce cade
pana la plantele cartofului. Biloanele se construiesc cu cultivatorul echipat cu rarite cu
suprafata in sectiune de 700-1000 cm2 la distanta de 60-70-75cm.

8.      PLANTAREA
Inmultirea din seminte  a cartofului are importanta in campurile de selectie.
Tuberculii de cartofi pentru plantare nu trebuie sa fie infectati de viroze sau alte boli.
Deasemenea se cere ca in timpul pastrarii tuberculii de samanta a cartofilor sa nu
incolteasca, incoltirea mai devreme de 2 luni inainte de plantare reducand capacitatea de
productie.
Pregatirea cartofului de samanta pentru plantare :
A.sortarea – tuberculilor pentru samanta si calibrarea acestora constituie masura esentiala
pentru realizarea densitatii optime a culturii. Daca din recolta obtinuta nu se poate obtine
material de plantare necesar(Æ 55-60 cm) se recurge la sectionarea tuberculilor in doua.
Tuberculii din soiurile la care ochii se concentreaza spre partea apicala se sectioneaza
numai longitudinal. Sectionarea tuberculilor la o cantitate mare de samanta se poate face
mecanic cu o masina care este prevazuta cu dispozitive care trateaza tuberculii sectionati cu
praf de creta. Sectionarea manuala asigura material de plantare de calitate superioara sub
aspectul prezentei ochilor si a numarului de ochi pe fiecare portiune. Plantarea tuberculilor
sectionati manual se executa dupa 5-6 zile
B.Incoltirea tuberculilor inainte de plantare are o deosebita importanta pentru cultura de
cartofi destinata consumului extracimpuriu si timpuriu si chir pentru consumul de vara. Prin
incoltirea tuberculilor de cartofi se asigura o grabire a rasaririi plantelor, formarea mai
timpurie a tuberculilor cu cel putin 10 zile, plantarea timpurie si marirea productiei.
Deasemenea in timpul incoltirii se poate observa starea sanatatii tuberculilor si valoarea lor
vegetativa permitand eleminarea din materialul de samanta a tuturor tuberculilor care
manifesta degenerare. Tuberculii incoltiti rezista la temperaturi scazute. Icoltirea tuberculilor
de samanata trebuie realizata la lumina si la temperaturi de 12-18 0C ziua si 10-120C
noaptea. Coltii ce se obtin in conditii de lumina naturala sau artificiala sunt pigmentati, scurti
de 1,5-2cm, si robusti. Aceste conditii se realizeaza in incaperi luminoase , cu posibilitati de
aerisire, in bordee prevazute cu geamuri in acoperis sau chiar in santuri special amenajate la
suprafata solului. Daca se utilizeaza lumina artificiala se folosesc pivnitile in care se face
pastrarea peste iarna a tuberculilor in ladite pentru incoltire. In tehnica ce se aplica pentru
realizarea incoltirii cartofilor :
-pentru preincoltirea  tuberculilor se tin in gramezi de circa 40cm inaltime la intuneric la
temperaturi de 15-180C timp de 8-10 zile
-cand se constata formarea de colti de 1-2mm incepe incoltirea propriuzisa in conditii de
lumina naturala sau artificiala. Pentru aceasta tuberculii se aseaza in ladite din scandura ,
lungi de 60cm, late de 40-50cm, adanci  de 12cm si prevazute cu picioare la capete. Laditele
se aseaza in stive cate 10-15 , fiecare ladita incarcandu-se cu cate 15-20Kg de tuberculi.
            Tuberculii incoltiti se transporta in camp in aceleasi ladite realizandu-se economie la
manipulare si evitandu-se ruperea coltilor. In timpul procesului de incoltire se elimina toti
tuberculii cu colti filosi. Se schimba pozitia laditilor in stive din 7 in 7 zile pentru a se obtine o
incoltire uniforma si se mentine in incapere o umiditate ridicata a aerului prin asezarea unor
vase cu apa sau prin stropirea tuberculilor. Incoltirea se poate realiza cu bune rezultate si in
solarii daca acestea sunt asigurate cu o sursa de caldura . in spatiile in care se face
incoltirea se controleaza temperatura si se face zilnic aerisirea pentru a impieadica alungirea
coltilor. Pana la plantare acestea nu trebuie sa depaseasca lungimea de 1.5- 2cm, sa fie
grosi , sa nu li se inegreasca varfurile( lipsa de aer si intoxicare cu monoxid de carbon) si sa
pastreze culoarea caracteristica soiului. Daca la data plantarii se mai gasesc tuberculi
neincoltiti acestea se elimina. Incoltire dureaza 20-45 zile in functie de conditiile de incoltire.
C.Stimularea formarii de radacini  se practica numai in scopul de productii foarte timpurii.
Cu circa 10 zile inainte de plantare tuberculii de cartofi se stratifica in rumegus de lemn,
mranita si nisip in proportie egala in cosuri de nuiele. Tuberculii se aseaza pe un singur rand
unii langa altii, iar intre fiecare rand de tuberculi se interpun 5cm de material umed. Cosurile
se aseaza apoi in aceleasi conditii in care s-a facut incoltirea. Formarea de radacini este
stimulata daca in apa deumectare a straturilr se adauga 60g superfosfat si 30g de sare
patasica calculate pentru 10 litrii apa.
D.Epoca de plantare cartoful se planteaza timpuriu. Coltii pornesc in vegetatie si cresc la
temperaturi de 6-70C. Plantarea timpurie atrage cresterea productiei si o serie de alte
aspecte importante ca : stoloni mai scurti, tuberculizarea mai timpurie, tuberculi mai uniformi
ca marime. Prin plantarea imediata dupa ce terenul s-a svantat si se lucreaza fara sa se
batatureze si fara bulgari se realizeaza cele mai mari productii. De regula conditiile de
plantare a cartofului se inregistreaza la jumatatea lunii martie in zonele de sud si camp a
Banatului, in ultima decada a lunii martie in zona colinara, si la inceputul lunii aprilie in zona
foarte favorabila din punct de vedere a temperaturii zona montana si depresiuni submontane.
Cartoful incoltit, destinat consumului extratimpuriu si timpuriu , se planteaza in zona
nisiporilor din Oltenia  intre 5-15 martie si pana la 25 marite in restul bazinelor specializate .
durata de plantare a cartofului trebuie sa fie cat mai scurta.
E.Densitatea culturii- nu marimea tuberculilor de samanta determina productia de cartofi ci
densitatea de plantare, productia fiind in corelatie cu numarul de tulpini la Ha. In consecinta
tuberculii mari in comparatie cu tuberculi mai mici produc un numar mai mare de tulpini si
deci densitatea de plantare este mai mare. Cea mai mare productie de tuberculi se obtine la
o densitate de 230-280mii de tulpini principale la Ha. Se recomanda urmatoarele densitati in
functie de fractiile , de calibrare a tuberculilor, cuiburi la Ha :
-30-45mm = 70mii cuiburi la Ha
-45-55-60mm= 55-60mii cuiburi la Ha
            Aceste densitati sunt admise in culturi neirigate si la iun nivel mediu de fertilizare.
Densitatea creste pentru prima fractie la 75-80mii cuiburi la Ha in cadrul unei fertilizari
optime. In cazul in care se folosesc la plantare tuberculii taiati densitatea de plantare creste
la 70-80mii neirigat si 75-85mii irigat.
F.Cantitatea de tuberculi la Ha. – la folosirea unor tuberculi in grosime de 45-50mm, la o
densitate de 60mii cuiburi la Ha este necesara o cantitate de samanta de 2,7-3 tone. La
aceasta cantitate mai trebuie sa se adauge inca cel putin 10%, cantitate care constituie
pierderi in timpul manipularii si pastrarii materialului de plantare.
G.Distanta intre randuri- obisnuit la distanta dintre randuri 70-75cm. Se practica insa si
distanta de 50-60cm pentru soiurile extratimpurii si timpurii. In conditii de irigare distanta
optima este 60-70 cm.
H.Adancimea de plantare- cartoful se planteaza la adancimea de 6cm intelegand prin
aceasta dinstanta de la locul unde este asezat tuberculul pana la suprafata solului. Pentru
tuberculii mici si sectionati adancimea este de 4cm. In general cartoful se acopera prin bilon.
Daca stratul de la suprafata solului este uscat tuberculii trebuie plantati putin mai adanc
pentru a fi siguri ca ei se gasesc in stratul cu sol cu umiditate suficienta.
I.Tehnica de plantare :
-in cazul semimecanizat se deschid rigole cu cultivatorul echipat cu role de rarita, iar pe
fundul rigolelor se aseaza manual tuberculii la distanta pe rand stabilita. Rigolele se acopera
cu pamant manual, cu sapa sau cu rarita trecand printre randuri si rasturnand pamantul in
rigole peste tuberculi realizand in acelasi timp pe rand un bilon de marime mijlocie. Pe
solurile nisipoase dupa acoperirea tuberulilor terenul ramane plan.
-plantarea mecanica se face cu masina de plantat cartofi incoltiti MPCI 6 sau cu maisna de
plantat rasad cu echipament pentru plantat cartofi incoltiti. Pe cele mai mari suprafete
cartoful se planteaza mecanic cu tuberculi neincoltiti sau preincoltiti cu masina 4SABP 62,5.

9.      LUCRARI DE INGRIJIRE
La  plantatul fara bilon  in aceasta situatie pana la rasarirea coltilor( 20-30 zile)
grapatul culturii este cea mai importanta lucrare prin ea realizandu-se afanarea solului,
combaterea crustei si combaterea buruienilor rasarite sau in curs de rasarire. Pana la
rasarire se executa 2-3 grapari : prina- imediat dupa plantare ; a doua- imediat ce se observa
formarea crustei ; a treia- la inceputul rasaririi. Graparea se face cu GCR cu coltii orientati
inapoi fata de directia de inaintare a agregatului. In cultura cartofului prasilele sunt lucrari de
combatere a buruienilor si lucrari de bilonare( musuruire care este obligatorie pentru aceasta
specie). Prasilele se executa cu cultivatorul echipat cu cutite sageata mare si rarita cu aripi
reglabile. Prin reglarea aripilor de la rarita si a vitezei de inaitare a tractorului se reglaeza si
marimea bilonlui. Bilonarea incepe cu prima prasila cand plantele au 15-20cm in inaltime,
adancimea de lucru a cutitelor este mare de 8- 10cm, iar bilonul redus ca inaltime pentru a
nu se acoperi tufele. Viteza de lucru a tractorului la aceasta prasila este mica de 4-5Km /h.
Cutitele sageata si rarita distrug buruienile dintre randuri, iar pe rand buruienile sunt distruse
prin asfixiere de pamantul aruncat prin bilonare. Dupa 10-14 zile se executa a doua prasila
cu bilonul mai mare decat primul. Cu aceasta este obligatorie si o prasila manuala pe rand
cu care se completeaza bilonarea. La inceputul infloritului( nu mai tarziu) se executa ultima
bilonare cu bilon mare. Dupa aceasta ultima lucrare buruienile care mai apar se plivesc
manual.
La plantatul cu bilon- in acest caz grapatul inainte de rasarire se inlocuieste cu o
prasila oarba, lucrare ce se executa cu cultivatorul echipat cu cutite speciale in forma de ^ si
rarite pentru musuroire. Dupa rasarire cand plantele au 10-15cm se refac biloanele cu
ajutorul cultivatorului echipat cu cutite sageata si rarita efectuandu-se si o prasila manuala. In
continuare se mai executa doua lucrari de intretinere si refacere a biloanelor cu cultivatorul.
Ingrijire culturii cu folosirea ierbicidelor- in tehnica de cultivare a cartofului
folosind iebicide in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu biloni. Erbicide
recomandate : Gesagard( 2-8Kg/Ha), Sencor( 0,75-2,5 Kg/Ha) Afalon( 2-8Kg/Ha), Dual
500( 3-7 l/Ha)+Gesagard( 2-6Kg/Ha), Lasso( 3,5-8Kg/Ha)+ Gesagard( 2-6Kg/Ha),
Lasso( 3,5-8Kg/Ha)+ Sencor( 0,5-2Kg/Ha). Ierbicidele mentionate se administreaza pe
intreaga suprafata intre perioada de plantat si rasarit concomitent cu operatia de rebilonare.
Sencorul este singurul ierbicid care se poate administra si dupa rasarire pana cand plantele
au 10-12cm. Pe terenurile infectate cu pir sau costrei dupa rasarirea cartofilor indifereant de
faza de crestere , dar in momentul in care costreiul are 15-35cm sau pirul tarator si pirul gros
au 10-15cm se administreaza unul dinurmataoarele ierbicide : Fusilade super , Galant,
Targa( in cantitate de 2-3 litri/Ha la Costrei sau 4-6 litrii/Ha la Pir). Nu este exclus in timpul
vegetatiei lucrari manuale selective dupa cum nici smulgerea eventualelor buruieni care apar
mai tarziu in a doua parte a verii.
Irigarea- cartoful reactioneaza la irigat mai bine decat oricare alta planta de cultura.
Cel mai mare consum de apa se inregistreza in faza de imbobocit- influrire maxima, dupa
care consumul din faza de vegetatie inflorire-ingalbenirea fiziologica a frunzelor bazale. In
cultura cartofului sunt favorabile udarile la intervale mai scurte, mai ales in faza de crestere a
tuberculilor, pe aceasta cale asigurandu-se reducerea temperaturii in sol, la suprafata solului
si la nivelul partii aeriene. Stresul hidric, consecinta a intarzierii udarii, afecteaza calitatea
tuberculilor prin incoltirea si puirea lor. Excesul de umiditate este deosebit de daunator si
determina lipsa sau insuficienta oxigenului in sol la care tuberculii se opresc din crestere, isi
reduc continutul in amidon si vitamina C, aspectul comercial si rezistenta la pastrare. Tehnici
de udare – la cartof prin aspersiune si prin brazda. Udarile la cartofi se repartizeaza pe doua
faze de vegetatie :
-formarea tuberculilor – in zona de stepa( S,V,E ) se efectueaza 3-4 udari prin
aspersiune sau 2-3 udari prin brazde cu norme de udare cuprinse intre 400-650 mm in
functie de textura solului si metoda de udare, intervalul intre udari este de 10-12 zile.
-cresterea tuberculilor- 4-5 udari cu norme de udare de 300-350mm, numarul de
udari se reduce la 3-5 in silvostepa din Nord, 4-7 zona de padure de stejari din Sud si 0,4 in
functie de textura solurilor in zona de padure de fag din Nord, intervalul intre udari este de 6-
8 zile.
Pentru cartoful timpuriu irigarea are mai mica importanta pentru ca acesta se
recolteaza inainte de instalarea secetei. Pe solurile nisipoase din sudul Olteniei si in anii
foarte secetosi se administreaza si la cartoful timpuriu 2-3 udari cu norme 500-750 m3/Ha.

10.  RECOLTAREA
Culturile timpurii destinate consumului timpuriu se recolteaza atunci cand tuberculii
au ajuns la marimea comerciala de la 30g in sus. Recoltarea se face treptat pe masura ce se
face si comercializarea, altfel tuberculii nematuri fiind isi pierd din turgescenta si din valoare.
La stabilirea momentului de recoltare a cartofului de samanta se tine seama de : dinamica de
crestere a tuberculilor si de perioada zborului maxim al afidelor – care este vectorul virusilor.
Pe loturile semincere la maxim 10 zile de la data cand se iregistreaza zborul maxim de afide
se intrerupe vegetatia prin distrugerea vrejilor mecanic sau chimic. Recoltarea are loc dupa
15-20 zile de la intreruperea vegetatiei, timp in care tuberculii se suberifica si ating
maturitatea tehnica.
 La culturile de cartofi destinate consumului de vara –toamna si iarna  maturitatea
tehnica corespunde cand vrejii sunt uscati in proportie de 70%. Maturarea naturala a
tuberculilor de la caderea vrejilor( ingalbenirea) pana maturarea tehnica ( de recoltat) se
desfasoara intr-o perioada lunga de timp. Aceasta perioada se reduce cu 9-23 zile in cazul
cand se face intreruperea vegetatiei pe cale mecanica sau chimica fapt ce atrage cresterea
rezistentei tuberculilor la vatamare, reducerea infectarii tuberculilor cu boli de putrezire,
prevenirea imburuienarii la recoltat, oprirea trecerii bolilor din planta aeriana in tuberculi.
Recoltarea cartofilor trebuie sa se faca numai pe timp frumos. Recoltarea se face manual cu
sapa , cu furci speciale, cu plugul sau mecanic. Este cea mai costisitoare lucrare din cultura
cartofului. Recoltarea mecanica cu combina cere indeplinite anumite conditii : amplasarea pe
soluri usoare si mijlocii, evitarea tasarii solului prin lucrari de ingrijire, plantarea la adancime
mica si uniforma, solul sa fie fara bulgari si curat de buruieni, vrajii sa fie distrusi mecanic sau
chimic.

11.  PASTRAREA CARTOFILOR
A.     procese care au loc in tuberculi in timpul pastrarii :
-          piederea apei –respiratia si procesele microbiologice
-          pierderea apei din tuberculi prin procesul de transpiratie determina reducerea turgescentei
celulare si ca urmare tuberculii isi pierd prospetimea, se vestejesc si se zbarcesc.
In timpul pastrarii tuberculiii pot fi feriti de vestejire prin mentinerea unei temperaturi
mai scazute si primtr-o umiditate relativa a aerului mai ridicata. Respiratia este cel mai
important proces micro-chimic ce are loc la tuberculii pusi la pastrat. O infliuenta deosebita
asupra intensitatii respiratiei o are temperatura la care se pastreaza tuberculii, procesul este
cu atat mai intens cu cat temperatura din depozitul de pastrare este mai mare. Piederi
insemnate la tuberculii de cartofi pusi la pastrare se inregistreaza si datorita activitatii micro-
organice( bacterii si ciuperci). Dintre bolile specifice pastrarii amintim : putregaiul umed,
inelar, uscat, mana.
B.     factori care influenteaza pastrarea sunt:
1.particularitatile soiurilor- soiurile de cartofi se diferentiaza intre ele sub aspectul rezistentei
la pastrare, astfel au fost clasificate:
a.sensibilitate la pastrare cu piederi de 16%
b.mijlocii de rezistenti cu pierderi de 12,5%
c.rezistenti cu pierderi de 9,5%.
Cea mai mare parte din soiurile aflate in cultura sunt mijlociu de rezistenti la pastrare.
2. temperatura cea mai potrivita pentru pastrarea cartofilor este cuprinsa intre 2-40C
3.umiditatea relativa a aerului trebuie sa varieze intre 85-93%.
Pastrarea cartofilor de consum se face la intuneric pentru a se evita clorofilizarea lor
si formarea de solanina care este daunatoare organismului uman si animal.
C.     cartofii de samanta se pot pastra si in incaperi cu lumina putin intensa prelungindu-se
perioada de pastrare. Pregatirea cartofilor pentru pastrare : sortarea – se inlartura de la
pastrare toti tuberculii mici, vatamati sau taiati si cei cu inceput de imbolnavire.
D.     Pastrarea propriuzisa- se pastreaza in depozite permanente sau in depozite temporare.
Aceste depozite trebuie sa fie curate , dezinfectate si bine aerisite.