Sunteți pe pagina 1din 47

1.

Dimensiunile individuală, organizațională și socială reprezintă cele trei dimensiuni ale:


a. informațiilor;
b. sistemului informațional;
c. cunoștințelor;
d. datelor;
e. sistemului informatic.

2. Prin “ansamblul activităților omogene și/sau complementare, desfășurate de personal cu o anumită


specializare, folosind metode și tehnici specifice, cu scopul realizării obiectivelor derivate de gradul I”
desemnăm următoarea componentă a organizării procesuale:
a. funcțiune;
b. activitate;
c. funcție;
d. atribuție;
e. sarcină.

3. Asimilarea de noi produse reprezintă o activitate component a funcțiunii de :


a. producție;
b. cercetare-dezvoltare;
c. comercială;
d. financiar-contabilă;
e. management.

4. Care dintre următoarele componente ale structurii organizatorice reflectă numărul de personae
conduse nemijlocit de un manager?
a. nivel ierarhic;
b. relație ierarhică;
c. poziție ierarhică;
d. statut ierarhic;
e. pondere ierarhică.

5. Ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor cu caracter organizatoric, precum și al raporturilor care se


stabilesc între acestea în vederea realizării obiectivelor organizației, constituie:
a. structura organizatorică;
b. organigrama;
c. triunghiul de aur al organizării;
d. organizarea procesuală;
e. harta proceselor.
6.Principalul dezavantaj al structurii funcționale este încălcarea următorului principiu:
a. principiul supremației obiectivelor;
b. principiul unității de decizie și acțiune;
c. principiul permanenței conducerii;
d. principiul definirii armonioase a posturilor și funcțiilor;
e. principiul interdependenței minime.
7. Care din următoarele faze definite de Stanley Davis, prin care se poate asigura asimilarea cu succes
a organizării matriceale, este cea în care managerii de proiect au rolul cel mai important, iar pentru
fiecare proiect se formează echipe de implementare, beneficiind de o mare autonomie decizională și
operațională:
a. matricea matură;
b. matricea aflată permanent în afara structurii organizatorice formale;
c. piramida tradițională;
d. matricea aflată permanent în afara structurii organizatorice formale;
e. matricea operațională.

8. Organizarea pe lângă compartimentele operaționale și a unor compartimente funcționale, care însă


nu au competență decizională asupra executanților, aceștia răspunzând numai în fața șefilor ierarhici
direcți, caracterizează structura:
a. ierarhică;
b. funcțională;
c. tip rețea;
d. ierarhic-funcțională;
e. matriceală.

9.Înregistrarea, transmiterea și prelucrarea repetată a unor informații reprezintă forma de


manifestare a următoarei deficiențe tipice majore a sistemului informational:
a. filtraj;
b. redundanță;
c. distorsiune;
d. codificare defectuoasă;
e. supraîncărcare a circuitelor informaționale.

10.Procesul tipic de management cuprinde, în raport cu intensitatea exercitării funcţiilor


managementului :
a. două faze;
b. trei faze;
c. patru faze;
d. cinci faze;
e. şase faze.

11. Procesul de management poate fi realizat prin exercitarea următoarelor funcţii:


a. prevederea, organizarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea;
b. previziunea, organizarea, comunicarea, antrenarea şi control- reglarea;
c. previziunea, organizarea, motivarea şi control- evaluarea;
d. prevederea, comunicarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea;
e. prevederea, organizarea,comunicarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea.

12. Funcţia de prevedere constă în :


a. ansamblul proceselor prin intermediul cărora se determină obiectivele organizaţiei şi a
componentelor acesteia;
b. ansamblul proceselor de descompunere a activităţilor conduse (obiectului condus) în
elementele componente, de analiză a acestor elemente şi de recompunere a lor sub un efect
de sinteză ameliorat;
c. ansamblul proceselor prin care se armonizează deciziile şi acţiunile personalului organizaţiei şi
a subsistemelor component, în cadrul obiectivelor stabilite prin prevedere şi a sistemului
organizatoric creat;
d. ansamblul proceselor prin care se determină personalul organizaţiei să participe la realizarea
obiectivelor stabilite, pe baza luării în considerare a factorilor motivaţionali;
e. ansamblul proceselor prin care performanţele organizaţiei şi ale componentelor acesteia sunt
comparate cu obiectivele, cu scopul depistării abaterilor, a cauzelor care le-au generat şi a
luării unor decizii pentru eliminarea deficienţelor constatate.

13. În funcţie de orizontul de timp se deosebesc următoarele categorii de decizii:


a. pe termen scurt, mediu şi lung;
b. unice şi repetitive;
c. strategice, tactice şi curente;
d. previzionale, operative şi postoperative;
e. preventive şi corrective.

14. Una dintre cerinţele de raţionalitate a deciziei de management este:


a. obiectivitatea;
b. continuitatea;
c. irecognoscibilitatea;
d. oportunitatea;
e. sustenabilitatea;

15. Deciziile care se adoptă cu o frecvenţă mare, pe un interval de timp foarte redus, iar aplicarea lor
afectează un sector restrâns al activităţii organizaţiei sunt:
a. deciziile în condiţii de certitudine;
b. deciziile curente;
c. deciziile strategice;
d. deciziile tactice;
e. deciziile unipersonale.

16. Scopul etapei de analiză a sistemului decizional al organizaţiei este :


a. cunoaşterea ansamblului de decizii fundamentate, a modului de structurare a autorităţii în
cadrul organizaţiei, precum şi a structurii organismelor de management participativ;
b. evidenţierea punctelor forte şi slabe din domeniul structurării autorităţii în cadrul
organizaţiei, al componenţei organismelor de management participativ, al cunoştinţelor,
calităţilor şi deprinderilor managerilor, al respectării etapelor de fundamentare şi elaborare
a deciziilor strategico-tactice, al metodelor utilizate în fundamentarea deciziilor, precum şi a
altor aspect legate de procesul de elaborare şi fundamentare a deciziilor în respective
organizaţie;
c. identificarea soluţiilor care să conducă la creşterea performanţelor acestei componente a
sistemului de management al organizaţiei;
d. stabilirea efectelor economice ale perfecţionării sistemului decizional;
e. alegerea variantei optime de perfecţionare a sistemului decizional al organizaţiei.

17. Identificarea soluţiilor care să conducă la creşterea performanţelor sistemului decizionale este
scopul etapei de :
a. analiză a sistemului decizional al organizaţiei;
b. control al rezultatelor perfecţionării sistemului decizional;
c. descrierere a sistemului decizional actual al organizaţiei;
d. perfecţionarea sistemului decizional actual al organizaţiei;
e. stabilire a efectelor economice ale măsurilor de perfecţionare.

18. Care dintre următoarele elemente nu reprezintă o componentă a culturii organizaționale?


a. valorile;
b. normele;
c. comportamentul și regulile;
d. filosofia;
e. structurile.

19. Care dintre următoarele afirmații este falsă?


a. cultura organizației este influențată încă de la crearea acesteia de către fondator, după care
ea suferă modificări sub influența celor care lucrează în organizație;
b. cultura organizației este influențată de cultura națională, respective de valorile și normele
specifice contextului national în care funcționează organizația;
c. cultura organizației are ca scop adaptarea la mediul ambient extern și integrarea internă;
d. componentele culturii organizaționale, ca manifestări, sunt interpretate de către angajați,
dându-le anumite semnificații;
e. un rol important în integrarea internă îl are elaborarea strategiei organizației.

20. Tipuri de culturi organizaționale sunt:


a. turn Eiffel;
b. incubator;
c. rachetă;
d. familia;
e. toate variantele sunt corecte.

21. Leadershipul este :


a. abilitatea de a determina o persoană (grup) să acționeze cu competență și deplină
dedicare pentru realizarea unui obiectiv într-un cadru organizational;
b. trăsătură înnăscută;
c. ceva ce nu poate fi învățat;
d. trăsătură inerentă tuturor managerilor;
e. nevoia de a controla și dirija alți oameni.

22. Supravegherea strictă a subordonaților de către șef, fluxuri informaționale direcționate


preponderant de sus în jos, insuflarea de teamă subordonaților, firca acționând ca o modalitate de
control reprezintă principalele dimensiuni ale stilului de leadership:
a. autocratic;
b. birocratic;
c. laissez-faire;
d. democratic;
e. ale primelor două stiluri (variantele a și b).

23. Una dintre următoarele elemente nu reprezintă calități specifice liderilor:


a. manifestarea de interes și acțiune ridicată;
b. deschidere spre cei din jur;
c. implicare;
d. spirit de echipă;
e. elaborarea strategiei pornind numai de la propriile idei.

24. Pregătirea cercetării ca etapă de perfecționare a structurii organizatorice, presupune:


a. atragerea personalului la procesul de perfecționare, precizarea ariei studiului și stabilirea
echipei;
b. identificarea problemelor, precizarea ariei studiului și stabilirea obiectivelor studiului;
c. investigația, precizarea problemelor, precizarea ariei studiului;
d. analiza structurii actuale, precizarea problemelor, elaborarea măsurilor de perfecționare;
e. investigația, analiza și precizarea măsurilor de perfecționare.

25. Investigația și analiza structurii existente, ca etapă a perfecționării structurii organizatorice,


presupune:
a. stabilirea echipei de cercetare, prezentarea organigramei și elaborarea măsurilor de
perfecționare;
b. culegerea și sistematizarea datelor referitoare la structura existentă, prelucrarea
informațiilor referitoare la obiectivele organizației, analiza structurii organizatorice și
raționalizarea acesteia;
c. prelucrarea informațiilor referitoare la obiectivele organizației, analiza structurii și elaborarea
măsurilor de perfecționare;
d. stabilirea obiectivelor studiului, analiza structurii informale și elaborarea măsurilor de
perfecționare;
e. analiza structurii, elaborarea măsurilor de perfecționare și aplicarea măsurilor.

26. Pentru analiza structurii organizatorice pe baza modalităților de reprezentare a acesteia se vor
analiza:
a. structura ierarhică, structura funcțională și structura de stat-major;
b. ROF-ul, organigrama și fișele posturilor;
c. structura funcțională, structura pe produs și structura matricială;
d. posturile, funcțiile, nivelurile ierarhice, compartimentele și relațiile organizaționale;
e. structura de management și structura de producție;

27. Indicați care din următoarele afirmații este falsă:


a. politica organizației cuprinde un set de obiective pe termen mediu, ce se referă fie la
ansamblul activităților, fie la componente majore ale acesteia, împreună cu volumul și
structura resurselor disponibile, acțiunile majore de întreprins, principalii responsabili și
executanți, sursele de finanțare, termenele finale și intermediare, indicatorii de eficiență
globali și parțiali;
b. alianța strategică constituie o relație special între două organizații, în care partenerii alocă o
cantitate apreciabilă de resurse, într-o viziune pe termen mediu, în vederea realizării unor
obiective prioritare comune;
c. misiunea organizației constă în prefigurarea stării sale pe termen lung, enunțarea
cuprinzătoare a scopurilor fundamentale și a concepției privind evoluția și desfășurarea
activităților firmei, prin care se diferențiază de organizații similar și din care decurge sfera sau
domeniul de activitate și piața deservită;
d. obiectivele fundamentale sunt acele obiective ce au în vedere orizonturi îndelungate, de
regulă 3-5 ani și se referă la ansamblul activităților organizației sau la componente majore ale
acesteia;
e. strategia organizației reprezintă ansamblul obiectivelor majore ale organizației pe termen
lung, principalele modalități de realizare, împreună cu resursele alocate, în vederea obținerii
avantajului competitiv, potrivit misiunii organizației.

28. Unii dintre determinanții de natură endogenă ai strategiei organizației se regăsesc printre
elementele enumerate mai jos:
1.dimensiunea organizației;
2.complexitatea organizației;
3.legislația ce reglementează activitățile organizației;
4.dispersia teritorială a subdiviziunilor organizașiei;
5.nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru cumpărare;
6.piața și sistemul bancar;
7.potențialul uman al organizației.
Precizați care dintre combinațiile prezentate în continuare se referă numai la determinanții
endogeni ai strategiei organizației:
a. 1-3-4-5;
b. 1-2-4-7;
c. 2-4-5-7;
d. 1-2-5-7;
e. 2-3-5-7.

29. Una din următoarele tipuri de strategii nu corespunde clasificării strategiilor organizaționale în
funcție de modul de obținere a avantajului competitiv:
a. strategii orientate spre reducerea costurilor;
b. strategii orientate spre diferențiere;
c. strategii axate pe găsirea unei nișe a pieței;
d. strategii orientate pe calitate;
e. strategii de consolidare.
30. Care dintre elementele prezentate în continuare nu constituie una din modalitățile de
programare a muncii managerilor:
a. programul de activitate;
b. tabloul de bord;
c. agenda;
d. graficul de muncă;
e. lista/dosarul de probleme.

31. Stilul de management reprezintă manifestarea ………………………… managerilor în relațiile cu


subordonații, șefii sau colegii. Completați această definiție cu una din următoarele variante:
a. autorității;
b. sarcinilor, competențelor și responsabilităților;
c. abilităților;
d. calităților, cunoștințelor și aptitudinilor;
e. valorilor și atitudinilor.

32. Precizați care dintre variantele de mai jos nu exprimă una dintre caracteristicile definitorii
pe care trebuie să le îndeplinească obiectivele strategice:
a. să fie realiste;
b. să fie mobilizatoare;
c. să fie diferențiate;
d. să fie comprehensibile;
e. să fie stimulatoare.

33. Studiile de diagnosticare și analizele SWOT se realizează în etapa de :


a. fundamentare a strategiei;
b. eElaborare a strategiei;
c. implementare a strategiei,
d. evaluare a strategiei;
e. concepere și operaționalizare a strategiei.

34. Printre elementele enumerate mai jos se regăsesc etapele de aplicare a managementului
prin proiecte:
1.identificarea și definirea activităților care vor face obiectul proiectului;
2.informarea salariaților cu privire la obiectivele proiectului;
3. desemnarea persoanei care va coordona proiectul și trainingul salariaților care vor fi
implicați în derularea proiectului;ț
4. desemnarea managerului de proiect;
5. analiza compatibilității dintre obiectivele proiectului și misiunea organizației;
6. alegerea formei organizatorice și stabilirea colectivului de proiect;
7.elaborarea programului general de acțiune,
8.reproiectarea sistemului de management în vederea demarării proiectului;
9.realizarea proiectului;
10. evaluarea rezultatelor și dizolvarea colectivului de proiect;
11.evaluarea rezultatelor și formularea unor recomandări cu caracter corectiv;
12.operaționalizarea unor perfecționări.
Precizați care dintre combinațiile prezentate în continuare reflect correct etapele aplicării
managementului prin proiecte:
a. 1-4-6-7-9-10;
b. 1-2-3-5-8-9;
c. 2-4-6-9-11-12;
d. 2-3-6-7-9-10;
e. 3-5-8-9-10-12.

35. Printre elementele prezentate în continuare se regăsesc etapele aplicării metodei


delegării:
1.identificarea managerilor care trebuie degrevați de anumite sarcini prin delegare;
2.analiza postului de manager care urmează să folosească delegarea;
3.stabilirea subordonaților care vor prelua sarcini prin delegare;
4.soluționarea dilemei încredere-control;
5.stabilirea sarcinilor, competențelor și responsabilităților delegate pe fiecare subordonat;
6.analiza rezultatelor delegării;
7. recompensarea persoanelor delegate în funcție de performanțe.
Precizați care din variantele de mai jos evidențiază etapele delegării:
a. 1-2-5-6;
b. 2-3-5-6;
c. 2-3-4-6;
d. 1-3-6-7;
e. 4-5-6-7.
1. În funcţie de orizontul de timp se deosebesc următoarele categorii de decizii:
f. pe termen scurt, mediu şi lung;
g. unice şi repetitive;
h. previzionale, operative şi postoperative;
i. strategice, tactice şi curente;
j. preventive şi corrective.

2. Ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor cu caracter organizatoric, precum și al raporturilor


care se stabilesc între acestea în vederea realizării obiectivelor organizației, constituie:
f. organigrama;
g. triunghiul de aur al organizării;
h. structura organizatorică;
i. organizarea procesuală;
j. harta proceselor.

3. Pregătirea cercetării ca etapă de perfecționare a structurii organizatorice, presupune:


f. atragerea personalului la procesul de perfecționare, precizarea ariei studiului și stabilirea
echipei;
g. investigația, precizarea problemelor, precizarea ariei studiului;
h. identificarea problemelor, precizarea ariei studiului și stabilirea obiectivelor studiului;
i. analiza structurii actuale, precizarea problemelor, elaborarea măsurilor de perfecționare;
j. investigația, analiza și precizarea măsurilor de perfecționare.
4.Principalul dezavantaj al structurii funcționale este încălcarea următorului principiu:
f. principiul supremației obiectivelor;
g. principiul permanenței conducerii;
h. principiul definirii armonioase a posturilor și funcțiilor;
i. principiul unității de decizie și acțiune;
j. principiul interdependenței minime.

5. Care din următoarele faze definite de Stanley Davis, prin care se poate asigura asimilarea cu
succes a organizării matriceale, este cea în care managerii de proiect au rolul cel mai
important, iar pentru fiecare proiect se formează echipe de implementare, beneficiind de o
mare autonomie decizională și operațională:
f. matricea aflată permanent în afara structurii organizatorice formale;
g. matricea matură;
h. piramida tradițională;
i. matricea aflată permanent în afara structurii organizatorice formale;
j. matricea operațională.

6. Organizarea pe lângă compartimentele operaționale și a unor compartimente funcționale,


care însă nu au competență decizională asupra executanților, aceștia răspunzând numai în
fața șefilor ierarhici direcți, caracterizează structura:
f. ierarhică;
g. ierarhic-funcțională;
h. funcțională;
i. tip rețea;
j. matriceală.

7.Înregistrarea, transmiterea și prelucrarea repetată a unor informații reprezintă forma de


manifestare a următoarei deficiențe tipice majore a sistemului informational:
f. filtraj;
g. distorsiune;
h. codificare defectuoasă;
i. redundanță;
j. supraîncărcare a circuitelor informaționale.

8.Procesul tipic de management cuprinde, în raport cu intensitatea exercitării funcţiilor


managementului :
f. două faze;
g. patru faze;
h. cinci faze;
i. trei faze;
j. şase faze.
9. Prin “ansamblul activităților omogene și/sau complementare, desfășurate de personal cu o
anumită specializare, folosind metode și tehnici specifice, cu scopul realizării obiectivelor
derivate de gradul I” desemnăm următoarea componentă a organizării procesuale:
f. activitate;
g. funcție;
h. atribuție;
i. funcțiune;
j. sarcină.

10. Asimilarea de noi produse reprezintă o activitate component a funcțiunii de :


f. producție;
g. financiar-contabilă;
h. cercetare-dezvoltare;
i. comercială;
j. management.

11. Identificarea soluţiilor care să conducă la creşterea performanţelor sistemului decizionale


este scopul etapei de :
f. analiză a sistemului decizional al organizaţiei;
g. perfecţionarea sistemului decizional actual al organizaţiei;
h. control al rezultatelor perfecţionării sistemului decizional;
i. descrierere a sistemului decizional actual al organizaţiei;
j. stabilire a efectelor economice ale măsurilor de perfecţionare.

12. Care dintre următoarele elemente nu reprezintă o componentă a culturii organizaționale?


f. valorile;
g. normele;
h. structurile;
i. comportamentul și regulile;
j. filosofia.

13. Care dintre următoarele afirmații este falsă?


f. cultura organizației este influențată încă de la crearea acesteia de către fondator, după care
ea suferă modificări sub influența celor care lucrează în organizație;
g. cultura organizației este influențată de cultura națională, respective de valorile și normele
specifice contextului national în care funcționează organizația;
h. cultura organizației are ca scop adaptarea la mediul ambient extern și integrarea internă;
i. componentele culturii organizaționale, ca manifestări, sunt interpretate de către angajați,
dându-le anumite semnificații;
j. un rol important în integrarea internă îl are elaborarea strategiei organizației.

14. Tipuri de culturi organizaționale sunt:


f. turn Eiffel;
g. incubator;
h. rachetă;
i. familia;
j. toate variantele sunt corecte.

15. Leadershipul este :


f. trăsătură înnăscută;
g. ceva ce nu poate fi învățat;
h. trăsătură inerentă tuturor managerilor;
i. abilitatea de a determina o persoană (grup) să acționeze cu competență și deplină
dedicare pentru realizarea unui obiectiv într-un cadru organizational;
j. nevoia de a controla și dirija alți oameni.

16. Supravegherea strictă a subordonaților de către șef, fluxuri informaționale direcționate


preponderant de sus în jos, insuflarea de teamă subordonaților, firca acționând ca o
modalitate de control reprezintă principalele dimensiuni ale stilului de leadership:
f. birocratic;
g. laissez-faire;
h. democratic;
i. autocratic;
j. ale primelor două stiluri (variantele a și b).

17. Una dintre următoarele elemente nu reprezintă calități specifice liderilor:


f. manifestarea de interes și acțiune ridicată;
g. deschidere spre cei din jur;
h. implicare;
i. spirit de echipă;
j. elaborarea strategiei pornind numai de la propriile idei.

18. Investigația și analiza structurii existente, ca etapă a perfecționării structurii


organizatorice, presupune:
f. stabilirea echipei de cercetare, prezentarea organigramei și elaborarea măsurilor de
perfecționare;
g. prelucrarea informațiilor referitoare la obiectivele organizației, analiza structurii și elaborarea
măsurilor de perfecționare;
h. stabilirea obiectivelor studiului, analiza structurii informale și elaborarea măsurilor de
perfecționare;
i. culegerea și sistematizarea datelor referitoare la structura existentă, prelucrarea
informațiilor referitoare la obiectivele organizației, analiza structurii organizatorice și
raționalizarea acesteia;
j. analiza structurii, elaborarea măsurilor de perfecționare și aplicarea măsurilor.
19. Pentru analiza structurii organizatorice pe baza modalităților de reprezentare a acesteia se
vor analiza:
f. structura ierarhică, structura funcțională și structura de stat-major;
g. structura funcțională, structura pe produs și structura matricială;
h. posturile, funcțiile, nivelurile ierarhice, compartimentele și relațiile organizaționale;
i. ROF-ul, organigrama și fișele posturilor;
j. structura de management și structura de producție;

20. Indicați care din următoarele afirmații este falsă:


f. politica organizației cuprinde un set de obiective pe termen mediu, ce se referă fie la
ansamblul activităților, fie la componente majore ale acesteia, împreună cu volumul și
structura resurselor disponibile, acțiunile majore de întreprins, principalii responsabili și
executanți, sursele de finanțare, termenele finale și intermediare, indicatorii de eficiență
globali și parțiali;
g. misiunea organizației constă în prefigurarea stării sale pe termen lung, enunțarea
cuprinzătoare a scopurilor fundamentale și a concepției privind evoluția și desfășurarea
activităților firmei, prin care se diferențiază de organizații similar și din care decurge sfera sau
domeniul de activitate și piața deservită;
h. obiectivele fundamentale sunt acele obiective ce au în vedere orizonturi îndelungate, de
regulă 3-5 ani și se referă la ansamblul activităților organizației sau la componente majore ale
acesteia;
i. alianța strategică constituie o relație special între două organizații, în care partenerii alocă o
cantitate apreciabilă de resurse, într-o viziune pe termen mediu, în vederea realizării unor
obiective prioritare comune;
j. strategia organizației reprezintă ansamblul obiectivelor majore ale organizației pe termen
lung, principalele modalități de realizare, împreună cu resursele alocate, în vederea obținerii
avantajului competitiv, potrivit misiunii organizației.

21. Unii dintre determinanții de natură endogenă ai strategiei organizației se regăsesc printre
elementele enumerate mai jos:
1.dimensiunea organizației;
2.complexitatea organizației;
3.legislația ce reglementează activitățile organizației;
4.dispersia teritorială a subdiviziunilor organizașiei;
5.nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru cumpărare;
6.piața și sistemul bancar;
7.potențialul uman al organizației.
Precizați care dintre combinațiile prezentate în continuare se referă numai la determinanții endogeni
ai strategiei organizației:
f. 1-3-4-5;
g. 1-2-4-7;
h. 2-4-5-7;
i. 1-2-5-7;
j. 2-3-5-7.
22.. Una din următoarele tipuri de strategii nu corespunde clasificării strategiilor
organizaționale în funcție de modul de obținere a avantajului competitiv:
f. strategii orientate spre reducerea costurilor;
g. strategii orientate spre diferențiere;
h. strategii axate pe găsirea unei nișe a pieței;
i. strategii orientate pe calitate;
j. strategii de consolidare.

23. Funcţia de prevedere constă în :


f. ansamblul proceselor de descompunere a activităţilor conduse (obiectului condus) în
elementele componente, de analiză a acestor elemente şi de recompunere a lor sub un efect
de sinteză ameliorat;
g. ansamblul proceselor prin intermediul cărora se determină obiectivele organizaţiei şi a
componentelor acesteia;
h. ansamblul proceselor prin care se armonizează deciziile şi acţiunile personalului organizaţiei şi
a subsistemelor component, în cadrul obiectivelor stabilite prin prevedere şi a sistemului
organizatoric creat;
i. ansamblul proceselor prin care se determină personalul organizaţiei să participe la realizarea
obiectivelor stabilite, pe baza luării în considerare a factorilor motivaţionali;
j. ansamblul proceselor prin care performanţele organizaţiei şi ale componentelor acesteia sunt
comparate cu obiectivele, cu scopul depistării abaterilor, a cauzelor care le-au generat şi a
luării unor decizii pentru eliminarea deficienţelor constatate.

24. Una dintre cerinţele de raţionalitate a deciziei de management este:


f. obiectivitatea;
g. continuitatea;
h. oportunitatea;
i. irecognoscibilitatea;
j. sustenabilitatea;

25. Deciziile care se adoptă cu o frecvenţă mare, pe un interval de timp foarte redus, iar
aplicarea lor afectează un sector restrâns al activităţii organizaţiei sunt:
f. deciziile curente;
g. deciziile în condiţii de certitudine;
h. deciziile strategice;
i. deciziile tactice;
j. deciziile unipersonale.

26. Printre elementele enumerate mai jos se regăsesc etapele de aplicare a managementului
prin proiecte:
1.identificarea și definirea activităților care vor face obiectul proiectului;
2.informarea salariaților cu privire la obiectivele proiectului;
3. desemnarea persoanei care va coordona proiectul și trainingul salariaților care vor fi implicați în
derularea proiectului;ț
4. desemnarea managerului de proiect;
5. analiza compatibilității dintre obiectivele proiectului și misiunea organizației;
6. alegerea formei organizatorice și stabilirea colectivului de proiect;
7.elaborarea programului general de acțiune,
8.reproiectarea sistemului de management în vederea demarării proiectului;
9.realizarea proiectului;
10. evaluarea rezultatelor și dizolvarea colectivului de proiect;
11.evaluarea rezultatelor și formularea unor recomandări cu caracter corectiv;
12.operaționalizarea unor perfecționări.
Precizați care dintre combinațiile prezentate în continuare reflect correct etapele aplicării
managementului prin proiecte:
f. 1-4-6-7-9-10;
g. 1-2-3-5-8-9;
h. 2-4-6-9-11-12;
i. 2-3-6-7-9-10;
j. 3-5-8-9-10-12.

27.Printre elementele prezentate în continuare se regăsesc etapele aplicării metodei delegării:


1.identificarea managerilor care trebuie degrevați de anumite sarcini prin delegare;
2.analiza postului de manager care urmează să folosească delegarea;
3.stabilirea subordonaților care vor prelua sarcini prin delegare;
4.soluționarea dilemei încredere-control;
5.stabilirea sarcinilor, competențelor și responsabilităților delegate pe fiecare subordonat;
6.analiza rezultatelor delegării;
7. recompensarea persoanelor delegate în funcție de performanțe.
Precizați care din variantele de mai jos evidențiază etapele delegării:
f. 1-2-5-6;
g. 2-3-5-6;
h. 2-3-4-6;
i. 1-3-6-7;
j. 4-5-6-7.

28. Scopul etapei de analiză a sistemului decizional al organizaţiei este :


f. cunoaşterea ansamblului de decizii fundamentate, a modului de structurare a autorităţii în
cadrul organizaţiei, precum şi a structurii organismelor de management participativ;
g. identificarea soluţiilor care să conducă la creşterea performanţelor acestei componente a
sistemului de management al organizaţiei;
h. stabilirea efectelor economice ale perfecţionării sistemului decizional;
i. evidenţierea punctelor forte şi slabe din domeniul structurării autorităţii în cadrul
organizaţiei, al componenţei organismelor de management participativ, al cunoştinţelor,
calităţilor şi deprinderilor managerilor, al respectării etapelor de fundamentare şi elaborare
a deciziilor strategico-tactice, al metodelor utilizate în fundamentarea deciziilor, precum şi a
altor aspect legate de procesul de elaborare şi fundamentare a deciziilor în respective
organizaţie;
j. alegerea variantei optime de perfecţionare a sistemului decizional al organizaţiei.

29.Care dintre elementele prezentate în continuare nu constituie una din modalitățile de


programare a muncii managerilor:
f. programul de activitate;
g. agenda;
h. graficul de muncă;
i. tabloul de bord;
j. lista/dosarul de probleme.

30.Stilul de management reprezintă manifestarea ………………………… managerilor în relațiile cu


subordonații, șefii sau colegii. Completați această definiție cu una din următoarele variante:
f. autorității;
g. calităților, cunoștințelor și aptitudinilor;
h. sarcinilor, competențelor și responsabilităților;
i. abilităților;
j. valorilor și atitudinilor.

31.Precizați care dintre variantele de mai jos nu exprimă una dintre caracteristicile definitorii
pe care trebuie să le îndeplinească obiectivele strategice:
f. să fie realiste;
g. să fie mobilizatoare;
h. să fie comprehensibile;
i. să fie diferențiate;
j. să fie stimulatoare.

32.Care dintre următoarele componente ale structurii organizatorice reflectă numărul de


personae conduse nemijlocit de un manager?
f. nivel ierarhic;
g. relație ierarhică;
h. pondere ierarhică;
i. poziție ierarhică;
j. statut ierarhic;

33.Dimensiunile individuală, organizațională și socială reprezintă cele trei dimensiuni ale:


f. sistemului informațional;
g. cunoștințelor;
h. datelor;
i. informațiilor;
j. sistemului informatic.

34.Studiile de diagnosticare și analizele SWOT se realizează în etapa de :


f. eElaborare a strategiei;
g. implementare a strategiei,
h. fundamentare a strategiei;
i. evaluare a strategiei;
j. concepere și operaționalizare a strategiei.

35.Procesul de management poate fi realizat prin exercitarea următoarelor funcţii:


f. previziunea, organizarea, comunicarea, antrenarea şi control- reglarea;
g. prevederea, organizarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea;
h. previziunea, organizarea, motivarea şi control- evaluarea;
i. prevederea, comunicarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea;
j. prevederea, organizarea,comunicarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea.

1. Indicați care din următoarele afirmații este falsă:


k. politica organizației cuprinde un set de obiective pe termen mediu, ce se referă fie la
ansamblul activităților, fie la componente majore ale acesteia, împreună cu volumul și
structura resurselor disponibile, acțiunile majore de întreprins, principalii responsabili și
executanți, sursele de finanțare, termenele finale și intermediare, indicatorii de eficiență
globali și parțiali;
l. misiunea organizației constă în prefigurarea stării sale pe termen lung, enunțarea
cuprinzătoare a scopurilor fundamentale și a concepției privind evoluția și desfășurarea
activităților firmei, prin care se diferențiază de organizații similar și din care decurge sfera sau
domeniul de activitate și piața deservită;
m. alianța strategică constituie o relație special între două organizații, în care partenerii alocă o
cantitate apreciabilă de resurse, într-o viziune pe termen mediu, în vederea realizării unor
obiective prioritare comune;
n. obiectivele fundamentale sunt acele obiective ce au în vedere orizonturi îndelungate, de
regulă 3-5 ani și se referă la ansamblul activităților organizației sau la componente majore ale
acesteia;
o. strategia organizației reprezintă ansamblul obiectivelor majore ale organizației pe termen
lung, principalele modalități de realizare, împreună cu resursele alocate, în vederea obținerii
avantajului competitiv, potrivit misiunii organizației.

2. Deciziile care se adoptă cu o frecvenţă mare, pe un interval de timp foarte redus, iar
aplicarea lor afectează un sector restrâns al activităţii organizaţiei sunt:
k. deciziile în condiţii de certitudine;
l. deciziile strategice;
m. deciziile tactice;
n. deciziile curente;
o. deciziile unipersonale.

3.Procesul tipic de management cuprinde, în raport cu intensitatea exercitării funcţiilor


managementului :
k. două faze;
l. patru faze;
m. cinci faze;
n. trei faze;
o. şase faze.

4. Prin “ansamblul activităților omogene și/sau complementare, desfășurate de personal cu o


anumită specializare, folosind metode și tehnici specifice, cu scopul realizării obiectivelor
derivate de gradul I” desemnăm următoarea componentă a organizării procesuale:
k. activitate;
l. funcție;
m. atribuție;
n. funcțiune;
o. sarcină.

5. Asimilarea de noi produse reprezintă o activitate component a funcțiunii de :


k. producție;
l. financiar-contabilă;
m. cercetare-dezvoltare;
n. comercială;
o. management.

6. Identificarea soluţiilor care să conducă la creşterea performanţelor sistemului decizionale


este scopul etapei de :
k. analiză a sistemului decizional al organizaţiei;
l. control al rezultatelor perfecţionării sistemului decizional;
m. descrierere a sistemului decizional actual al organizaţiei;
n. perfecţionarea sistemului decizional actual al organizaţiei;
o. stabilire a efectelor economice ale măsurilor de perfecţionare.

7.În funcţie de orizontul de timp se deosebesc următoarele categorii de decizii:


k. strategice, tactice şi curente;
l. pe termen scurt, mediu şi lung;
m. unice şi repetitive;
n. previzionale, operative şi postoperative;
o. preventive şi corrective.

8. Pregătirea cercetării ca etapă de perfecționare a structurii organizatorice, presupune:


k. atragerea personalului la procesul de perfecționare, precizarea ariei studiului și stabilirea
echipei;
l. investigația, precizarea problemelor, precizarea ariei studiului;
m. identificarea problemelor, precizarea ariei studiului și stabilirea obiectivelor studiului;
n. analiza structurii actuale, precizarea problemelor, elaborarea măsurilor de perfecționare;
o. investigația, analiza și precizarea măsurilor de perfecționare.
9. Una dintre următoarele elemente nu reprezintă calități specifice liderilor:
k. manifestarea de interes și acțiune ridicată;
l. deschidere spre cei din jur;
m. implicare;
n. spirit de echipă;
o. elaborarea strategiei pornind numai de la propriile idei.

10. Investigația și analiza structurii existente, ca etapă a perfecționării structurii


organizatorice, presupune:
k. culegerea și sistematizarea datelor referitoare la structura existentă, prelucrarea
informațiilor referitoare la obiectivele organizației, analiza structurii organizatorice și
raționalizarea acesteia;
l. stabilirea echipei de cercetare, prezentarea organigramei și elaborarea măsurilor de
perfecționare;
m. prelucrarea informațiilor referitoare la obiectivele organizației, analiza structurii și elaborarea
măsurilor de perfecționare;
n. stabilirea obiectivelor studiului, analiza structurii informale și elaborarea măsurilor de
perfecționare;
o. analiza structurii, elaborarea măsurilor de perfecționare și aplicarea măsurilor.

11. Pentru analiza structurii organizatorice pe baza modalităților de reprezentare a acesteia se


vor analiza:
k. structura ierarhică, structura funcțională și structura de stat-major;
l. ROF-ul, organigrama și fișele posturilor;
m. structura funcțională, structura pe produs și structura matricială;
n. posturile, funcțiile, nivelurile ierarhice, compartimentele și relațiile organizaționale;
o. structura de management și structura de producție;

12. Unii dintre determinanții de natură endogenă ai strategiei organizației se regăsesc printre
elementele enumerate mai jos:
1.dimensiunea organizației;
2.complexitatea organizației;
3.legislația ce reglementează activitățile organizației;
4.dispersia teritorială a subdiviziunilor organizașiei;
5.nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru cumpărare;
6.piața și sistemul bancar;
7.potențialul uman al organizației.
Precizați care dintre combinațiile prezentate în continuare se referă numai la determinanții endogeni
ai strategiei organizației:
k. 1-3-4-5;
l. 2-4-5-7;
m. 1-2-4-7;
n. 1-2-5-7;
o. 2-3-5-7.

13. Care dintre următoarele elemente nu reprezintă o componentă a culturii organizaționale?


k. valorile;
l. normele;
m. structurile;
n. comportamentul și regulile;
o. filosofia.

14. Care dintre următoarele afirmații este falsă?


k. cultura organizației este influențată încă de la crearea acesteia de către fondator, după care
ea suferă modificări sub influența celor care lucrează în organizație;
l. cultura organizației este influențată de cultura națională, respective de valorile și normele
specifice contextului national în care funcționează organizația;
m. cultura organizației are ca scop adaptarea la mediul ambient extern și integrarea internă;
n. componentele culturii organizaționale, ca manifestări, sunt interpretate de către angajați,
dându-le anumite semnificații;
o. un rol important în integrarea internă îl are elaborarea strategiei organizației.

15. Tipuri de culturi organizaționale sunt:


k. turn Eiffel;
l. incubator;
m. rachetă;
n. familia;
o. toate variantele sunt corecte.

16. Leadershipul este :


k. trăsătură înnăscută;
l. abilitatea de a determina o persoană (grup) să acționeze cu competență și deplină
dedicare pentru realizarea unui obiectiv într-un cadru organizational;
m. ceva ce nu poate fi învățat;
n. trăsătură inerentă tuturor managerilor;
o. nevoia de a controla și dirija alți oameni.

17. Supravegherea strictă a subordonaților de către șef, fluxuri informaționale direcționate


preponderant de sus în jos, insuflarea de teamă subordonaților, firca acționând ca o
modalitate de control reprezintă principalele dimensiuni ale stilului de leadership:
k. birocratic;
l. laissez-faire;
m. democratic;
n. autocratic;
o. ale primelor două stiluri (variantele a și b).
18.. Una din următoarele tipuri de strategii nu corespunde clasificării strategiilor
organizaționale în funcție de modul de obținere a avantajului competitiv:
k. strategii orientate spre reducerea costurilor;
l. strategii orientate spre diferențiere;
m. strategii axate pe găsirea unei nișe a pieței;
n. strategii orientate pe calitate;
o. strategii de consolidare.

19. Funcţia de prevedere constă în :


k. ansamblul proceselor de descompunere a activităţilor conduse (obiectului condus) în
elementele componente, de analiză a acestor elemente şi de recompunere a lor sub un efect
de sinteză ameliorat;
l. ansamblul proceselor prin care se armonizează deciziile şi acţiunile personalului organizaţiei şi
a subsistemelor component, în cadrul obiectivelor stabilite prin prevedere şi a sistemului
organizatoric creat;
m. ansamblul proceselor prin care se determină personalul organizaţiei să participe la realizarea
obiectivelor stabilite, pe baza luării în considerare a factorilor motivaţionali;
n. ansamblul proceselor prin intermediul cărora se determină obiectivele organizaţiei şi a
componentelor acesteia;
o. ansamblul proceselor prin care performanţele organizaţiei şi ale componentelor acesteia sunt
comparate cu obiectivele, cu scopul depistării abaterilor, a cauzelor care le-au generat şi a
luării unor decizii pentru eliminarea deficienţelor constatate.

20. Una dintre cerinţele de raţionalitate a deciziei de management este:


k. obiectivitatea;
l. oportunitatea;
m. continuitatea;
n. irecognoscibilitatea;
o. sustenabilitatea;

21. Printre elementele enumerate mai jos se regăsesc etapele de aplicare a managementului
prin proiecte:
1.identificarea și definirea activităților care vor face obiectul proiectului;
2.informarea salariaților cu privire la obiectivele proiectului;
3. desemnarea persoanei care va coordona proiectul și trainingul salariaților care vor fi implicați în
derularea proiectului;ț
4. desemnarea managerului de proiect;
5. analiza compatibilității dintre obiectivele proiectului și misiunea organizației;
6. alegerea formei organizatorice și stabilirea colectivului de proiect;
7.elaborarea programului general de acțiune,
8.reproiectarea sistemului de management în vederea demarării proiectului;
9.realizarea proiectului;
10. evaluarea rezultatelor și dizolvarea colectivului de proiect;
11.evaluarea rezultatelor și formularea unor recomandări cu caracter corectiv;
12.operaționalizarea unor perfecționări.
Precizați care dintre combinațiile prezentate în continuare reflect correct etapele aplicării
managementului prin proiecte:
k. 1-2-3-5-8-9;
l. 2-4-6-9-11-12;
m. 2-3-6-7-9-10;
n. 3-5-8-9-10-12;
o. 1-4-6-7-9-10.

22.Printre elementele prezentate în continuare se regăsesc etapele aplicării metodei delegării:


1.identificarea managerilor care trebuie degrevați de anumite sarcini prin delegare;
2.analiza postului de manager care urmează să folosească delegarea;
3.stabilirea subordonaților care vor prelua sarcini prin delegare;
4.soluționarea dilemei încredere-control;
5.stabilirea sarcinilor, competențelor și responsabilităților delegate pe fiecare subordonat;
6.analiza rezultatelor delegării;
7. recompensarea persoanelor delegate în funcție de performanțe.
Precizați care din variantele de mai jos evidențiază etapele delegării:
k. 1-2-5-6;
l. 2-3-4-6;
m. 1-3-6-7;
n. 2-3-5-6;
o. 4-5-6-7.

23.Care dintre elementele prezentate în continuare nu constituie una din modalitățile de


programare a muncii managerilor:
k. programul de activitate;
l. agenda;
m. graficul de muncă;
n. tabloul de bord;
o. lista/dosarul de probleme.

24.Stilul de management reprezintă manifestarea ………………………… managerilor în relațiile cu


subordonații, șefii sau colegii. Completați această definiție cu una din următoarele variante:
k. autorității;
l. calităților, cunoștințelor și aptitudinilor;
m. sarcinilor, competențelor și responsabilităților;
n. abilităților;
o. valorilor și atitudinilor.

25.Precizați care dintre variantele de mai jos nu exprimă una dintre caracteristicile definitorii
pe care trebuie să le îndeplinească obiectivele strategice:
k. să fie realiste;
l. să fie mobilizatoare;
m. să fie comprehensibile;
n. să fie diferențiate;
o. să fie stimulatoare.

26.Care dintre următoarele componente ale structurii organizatorice reflectă numărul de


personae conduse nemijlocit de un manager?
k. nivel ierarhic;
l. pondere ierarhică;
m. relație ierarhică;
n. poziție ierarhică;
o. statut ierarhic;

27.Dimensiunile individuală, organizațională și socială reprezintă cele trei dimensiuni ale:


k. sistemului informațional;
l. informațiilor;
m. cunoștințelor;
n. datelor;
o. sistemului informatic.

28.Studiile de diagnosticare și analizele SWOT se realizează în etapa de :


k. elaborare a strategiei;
l. implementare a strategiei,
m. evaluare a strategiei;
n. fundamentare a strategiei;
o. concepere și operaționalizare a strategiei.

29.Procesul de management poate fi realizat prin exercitarea următoarelor funcţii:


k. previziunea, organizarea, comunicarea, antrenarea şi control- reglarea;
l. previziunea, organizarea, motivarea şi control- evaluarea;
m. prevederea, organizarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea;
n. prevederea, comunicarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea;
o. prevederea, organizarea,comunicarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea.

30.Principalul dezavantaj al structurii funcționale este încălcarea următorului principiu:


k. principiul unității de decizie și acțiune;
l. principiul supremației obiectivelor;
m. principiul permanenței conducerii;
n. principiul definirii armonioase a posturilor și funcțiilor;
o. principiul interdependenței minime.

31. Care din următoarele faze definite de Stanley Davis, prin care se poate asigura asimilarea
cu succes a organizării matriceale, este cea în care managerii de proiect au rolul cel mai
important, iar pentru fiecare proiect se formează echipe de implementare, beneficiind de o
mare autonomie decizională și operațională:
k. matricea matură;
l. piramida tradițională;
m. matricea aflată permanent în afara structurii organizatorice formale;
n. matricea aflată permanent în afara structurii organizatorice formale;
o. matricea operațională.

32. Organizarea pe lângă compartimentele operaționale și a unor compartimente funcționale,


care însă nu au competență decizională asupra executanților, aceștia răspunzând numai în
fața șefilor ierarhici direcți, caracterizează structura:
k. ierarhic-funcțională;
l. ierarhică;
m. funcțională;
n. tip rețea;
o. matriceală.

33.Înregistrarea, transmiterea și prelucrarea repetată a unor informații reprezintă forma de


manifestare a următoarei deficiențe tipice majore a sistemului informational:
k. filtraj;
l. redundanță;
m. distorsiune;
n. codificare defectuoasă;
o. supraîncărcare a circuitelor informaționale.

34. Scopul etapei de analiză a sistemului decizional al organizaţiei este :


k. cunoaşterea ansamblului de decizii fundamentate, a modului de structurare a autorităţii în
cadrul organizaţiei, precum şi a structurii organismelor de management participativ;
l. evidenţierea punctelor forte şi slabe din domeniul structurării autorităţii în cadrul
organizaţiei, al componenţei organismelor de management participativ, al cunoştinţelor,
calităţilor şi deprinderilor managerilor, al respectării etapelor de fundamentare şi elaborare
a deciziilor strategico-tactice, al metodelor utilizate în fundamentarea deciziilor, precum şi a
altor aspect legate de procesul de elaborare şi fundamentare a deciziilor în respective
organizaţie;
m. identificarea soluţiilor care să conducă la creşterea performanţelor acestei componente a
sistemului de management al organizaţiei;
n. stabilirea efectelor economice ale perfecţionării sistemului decizional;
o. alegerea variantei optime de perfecţionare a sistemului decizional al organizaţiei.

35. Ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor cu caracter organizatoric, precum și al


raporturilor care se stabilesc între acestea în vederea realizării obiectivelor organizației,
constituie:
k. organigrama;
l. triunghiul de aur al organizării;
m. organizarea procesuală;
n. structura organizatorică;
o. harta proceselor.

1. Scopul etapei de analiză a sistemului decizional al organizaţiei este :


p. cunoaşterea ansamblului de decizii fundamentate, a modului de structurare a autorităţii în
cadrul organizaţiei, precum şi a structurii organismelor de management participativ;
q. evidenţierea punctelor forte şi slabe din domeniul structurării autorităţii în cadrul
organizaţiei, al componenţei organismelor de management participativ, al cunoştinţelor,
calităţilor şi deprinderilor managerilor, al respectării etapelor de fundamentare şi elaborare
a deciziilor strategico-tactice, al metodelor utilizate în fundamentarea deciziilor, precum şi a
altor aspect legate de procesul de elaborare şi fundamentare a deciziilor în respective
organizaţie;
r. identificarea soluţiilor care să conducă la creşterea performanţelor acestei componente a
sistemului de management al organizaţiei;
s. stabilirea efectelor economice ale perfecţionării sistemului decizional;
t. alegerea variantei optime de perfecţionare a sistemului decizional al organizaţiei.

2 Leadershipul este :
p. trăsătură înnăscută;
q. abilitatea de a determina o persoană (grup) să acționeze cu competență și deplină
dedicare pentru realizarea unui obiectiv într-un cadru organizational;
r. ceva ce nu poate fi învățat;
s. trăsătură inerentă tuturor managerilor;
t. nevoia de a controla și dirija alți oameni.

3. Supravegherea strictă a subordonaților de către șef, fluxuri informaționale direcționate


preponderant de sus în jos, insuflarea de teamă subordonaților, firca acționând ca o
modalitate de control reprezintă principalele dimensiuni ale stilului de leadership:
p. birocratic;
q. laissez-faire;
r. democratic;
s. autocratic;
t. ale primelor două stiluri (variantele a și b).

4. Una din următoarele tipuri de strategii nu corespunde clasificării strategiilor organizaționale


în funcție de modul de obținere a avantajului competitiv:
p. strategii orientate spre reducerea costurilor;
q. strategii orientate spre diferențiere;
r. strategii axate pe găsirea unei nișe a pieței;
s. strategii orientate pe calitate;
t. strategii de consolidare.
5. Pregătirea cercetării ca etapă de perfecționare a structurii organizatorice, presupune:
p. atragerea personalului la procesul de perfecționare, precizarea ariei studiului și stabilirea
echipei;
q. investigația, precizarea problemelor, precizarea ariei studiului;
r. identificarea problemelor, precizarea ariei studiului și stabilirea obiectivelor studiului;
s. analiza structurii actuale, precizarea problemelor, elaborarea măsurilor de perfecționare;
t. investigația, analiza și precizarea măsurilor de perfecționare.

6. Una dintre următoarele elemente nu reprezintă calități specifice liderilor:


p. manifestarea de interes și acțiune ridicată;
q. deschidere spre cei din jur;
r. implicare;
s. spirit de echipă;
t. elaborarea strategiei pornind numai de la propriile idei.

7. Investigația și analiza structurii existente, ca etapă a perfecționării structurii organizatorice,


presupune:
p. culegerea și sistematizarea datelor referitoare la structura existentă, prelucrarea
informațiilor referitoare la obiectivele organizației, analiza structurii organizatorice și
raționalizarea acesteia;
q. stabilirea echipei de cercetare, prezentarea organigramei și elaborarea măsurilor de
perfecționare;
r. prelucrarea informațiilor referitoare la obiectivele organizației, analiza structurii și elaborarea
măsurilor de perfecționare;
s. stabilirea obiectivelor studiului, analiza structurii informale și elaborarea măsurilor de
perfecționare;
t. analiza structurii, elaborarea măsurilor de perfecționare și aplicarea măsurilor.

8. Pentru analiza structurii organizatorice pe baza modalităților de reprezentare a acesteia se


vor analiza:
p. structura ierarhică, structura funcțională și structura de stat-major;
q. ROF-ul, organigrama și fișele posturilor;
r. structura funcțională, structura pe produs și structura matricială;
s. posturile, funcțiile, nivelurile ierarhice, compartimentele și relațiile organizaționale;
t. structura de management și structura de producție;

9. Unii dintre determinanții de natură endogenă ai strategiei organizației se regăsesc printre


elementele enumerate mai jos:
1.dimensiunea organizației;
2.complexitatea organizației;
3.legislația ce reglementează activitățile organizației;
4.dispersia teritorială a subdiviziunilor organizașiei;
5.nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru cumpărare;
6.piața și sistemul bancar;
7.potențialul uman al organizației.
Precizați care dintre combinațiile prezentate în continuare se referă numai la determinanții endogeni
ai strategiei organizației:
p. 1-3-4-5;
q. 2-4-5-7;
r. 1-2-4-7;
s. 1-2-5-7;
t. 2-3-5-7.

10. Care dintre următoarele elemente nu reprezintă o componentă a culturii organizaționale?


p. valorile;
q. normele;
r. structurile;
s. comportamentul și regulile;
t. filosofia.

11. Care dintre următoarele afirmații este falsă?


p. cultura organizației este influențată încă de la crearea acesteia de către fondator, după care
ea suferă modificări sub influența celor care lucrează în organizație;
q. cultura organizației este influențată de cultura națională, respective de valorile și normele
specifice contextului national în care funcționează organizația;
r. cultura organizației are ca scop adaptarea la mediul ambient extern și integrarea internă;
s. componentele culturii organizaționale, ca manifestări, sunt interpretate de către angajați,
dându-le anumite semnificații;
t. un rol important în integrarea internă îl are elaborarea strategiei organizației.

12. Tipuri de culturi organizaționale sunt:


p. turn Eiffel;
q. incubator;
r. rachetă;
s. familia;
t. toate variantele sunt corecte.

13. Funcţia de prevedere constă în :


p. ansamblul proceselor de descompunere a activităţilor conduse (obiectului condus) în
elementele componente, de analiză a acestor elemente şi de recompunere a lor sub un efect
de sinteză ameliorat;
q. ansamblul proceselor prin care se armonizează deciziile şi acţiunile personalului organizaţiei şi
a subsistemelor component, în cadrul obiectivelor stabilite prin prevedere şi a sistemului
organizatoric creat;
r. ansamblul proceselor prin care se determină personalul organizaţiei să participe la realizarea
obiectivelor stabilite, pe baza luării în considerare a factorilor motivaţionali;
s. ansamblul proceselor prin intermediul cărora se determină obiectivele organizaţiei şi a
componentelor acesteia;
t. ansamblul proceselor prin care performanţele organizaţiei şi ale componentelor acesteia sunt
comparate cu obiectivele, cu scopul depistării abaterilor, a cauzelor care le-au generat şi a
luării unor decizii pentru eliminarea deficienţelor constatate.

14. Una dintre cerinţele de raţionalitate a deciziei de management este:


p. obiectivitatea;
q. oportunitatea;
r. continuitatea;
s. irecognoscibilitatea;
t. sustenabilitatea;

15. Asimilarea de noi produse reprezintă o activitate component a funcțiunii de :


p. producție;
q. financiar-contabilă;
r. cercetare-dezvoltare;
s. comercială;
t. management.

16. Identificarea soluţiilor care să conducă la creşterea performanţelor sistemului decizionale


este scopul etapei de :
p. analiză a sistemului decizional al organizaţiei;
q. control al rezultatelor perfecţionării sistemului decizional;
r. descrierere a sistemului decizional actual al organizaţiei;
s. perfecţionarea sistemului decizional actual al organizaţiei;
t. stabilire a efectelor economice ale măsurilor de perfecţionare.

17.În funcţie de orizontul de timp se deosebesc următoarele categorii de decizii:


p. strategice, tactice şi curente;
q. pe termen scurt, mediu şi lung;
r. unice şi repetitive;
s. previzionale, operative şi postoperative;
t. preventive şi corrective.

18. Printre elementele enumerate mai jos se regăsesc etapele de aplicare a managementului
prin proiecte:
1.identificarea și definirea activităților care vor face obiectul proiectului;
2.informarea salariaților cu privire la obiectivele proiectului;
3. desemnarea persoanei care va coordona proiectul și trainingul salariaților care vor fi implicați în
derularea proiectului;ț
4. desemnarea managerului de proiect;
5. analiza compatibilității dintre obiectivele proiectului și misiunea organizației;
6. alegerea formei organizatorice și stabilirea colectivului de proiect;
7.elaborarea programului general de acțiune,
8.reproiectarea sistemului de management în vederea demarării proiectului;
9.realizarea proiectului;
10. evaluarea rezultatelor și dizolvarea colectivului de proiect;
11.evaluarea rezultatelor și formularea unor recomandări cu caracter corectiv;
12.operaționalizarea unor perfecționări.
Precizați care dintre combinațiile prezentate în continuare reflect correct etapele aplicării
managementului prin proiecte:
p. 1-2-3-5-8-9;
q. 2-4-6-9-11-12;
r. 2-3-6-7-9-10;
s. 3-5-8-9-10-12;
t. 1-4-6-7-9-10.

19.Printre elementele prezentate în continuare se regăsesc etapele aplicării metodei delegării:


1.identificarea managerilor care trebuie degrevați de anumite sarcini prin delegare;
2.analiza postului de manager care urmează să folosească delegarea;
3.stabilirea subordonaților care vor prelua sarcini prin delegare;
4.soluționarea dilemei încredere-control;
5.stabilirea sarcinilor, competențelor și responsabilităților delegate pe fiecare subordonat;
6.analiza rezultatelor delegării;
7. recompensarea persoanelor delegate în funcție de performanțe.
Precizați care din variantele de mai jos evidențiază etapele delegării:
p. 1-2-5-6;
q. 2-3-4-6;
r. 1-3-6-7;
s. 2-3-5-6;
t. 4-5-6-7.

20.Care dintre următoarele componente ale structurii organizatorice reflectă numărul de


personae conduse nemijlocit de un manager?
p. nivel ierarhic;
q. pondere ierarhică;
r. relație ierarhică;
s. poziție ierarhică;
t. statut ierarhic;

21.Dimensiunile individuală, organizațională și socială reprezintă cele trei dimensiuni ale:


p. sistemului informațional;
q. informațiilor;
r. cunoștințelor;
s. datelor;
t. sistemului informatic.
22.Studiile de diagnosticare și analizele SWOT se realizează în etapa de :
p. elaborare a strategiei;
q. implementare a strategiei,
r. evaluare a strategiei;
s. fundamentare a strategiei;
t. concepere și operaționalizare a strategiei.

23.Procesul de management poate fi realizat prin exercitarea următoarelor funcţii:


p. previziunea, organizarea, comunicarea, antrenarea şi control- reglarea;
q. previziunea, organizarea, motivarea şi control- evaluarea;
r. prevederea, organizarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea;
s. prevederea, comunicarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea;
t. prevederea, organizarea,comunicarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea.

24.Principalul dezavantaj al structurii funcționale este încălcarea următorului principiu:


p. principiul unității de decizie și acțiune;
q. principiul supremației obiectivelor;
r. principiul permanenței conducerii;
s. principiul definirii armonioase a posturilor și funcțiilor;
t. principiul interdependenței minime.

25. Prin “ansamblul activităților omogene și/sau complementare, desfășurate de personal cu o


anumită specializare, folosind metode și tehnici specifice, cu scopul realizării obiectivelor
derivate de gradul I” desemnăm următoarea componentă a organizării procesuale:
p. activitate;
q. funcție;
r. atribuție;
s. funcțiune;
t. sarcină.

26. Care din următoarele faze definite de Stanley Davis, prin care se poate asigura asimilarea
cu succes a organizării matriceale, este cea în care managerii de proiect au rolul cel mai
important, iar pentru fiecare proiect se formează echipe de implementare, beneficiind de o
mare autonomie decizională și operațională:
p. matricea matură;
q. piramida tradițională;
r. matricea aflată permanent în afara structurii organizatorice formale;
s. matricea aflată permanent în afara structurii organizatorice formale;
t. matricea operațională.

27. Organizarea pe lângă compartimentele operaționale și a unor compartimente funcționale,


care însă nu au competență decizională asupra executanților, aceștia răspunzând numai în
fața șefilor ierarhici direcți, caracterizează structura:
p. ierarhic-funcțională;
q. ierarhică;
r. funcțională;
s. tip rețea;
t. matriceală.

28.Înregistrarea, transmiterea și prelucrarea repetată a unor informații reprezintă forma de


manifestare a următoarei deficiențe tipice majore a sistemului informational:
p. filtraj;
q. redundanță;
r. distorsiune;
s. codificare defectuoasă;
t. supraîncărcare a circuitelor informaționale.

29. Ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor cu caracter organizatoric, precum și al


raporturilor care se stabilesc între acestea în vederea realizării obiectivelor organizației,
constituie:
p. organigrama;
q. triunghiul de aur al organizării;
r. organizarea procesuală;
s. structura organizatorică;
t. harta proceselor.

30. Indicați care din următoarele afirmații este falsă:


p. politica organizației cuprinde un set de obiective pe termen mediu, ce se referă fie la
ansamblul activităților, fie la componente majore ale acesteia, împreună cu volumul și
structura resurselor disponibile, acțiunile majore de întreprins, principalii responsabili și
executanți, sursele de finanțare, termenele finale și intermediare, indicatorii de eficiență
globali și parțiali;
q. misiunea organizației constă în prefigurarea stării sale pe termen lung, enunțarea
cuprinzătoare a scopurilor fundamentale și a concepției privind evoluția și desfășurarea
activităților firmei, prin care se diferențiază de organizații similar și din care decurge sfera sau
domeniul de activitate și piața deservită;
r. alianța strategică constituie o relație special între două organizații, în care partenerii alocă o
cantitate apreciabilă de resurse, într-o viziune pe termen mediu, în vederea realizării unor
obiective prioritare comune;
s. obiectivele fundamentale sunt acele obiective ce au în vedere orizonturi îndelungate, de
regulă 3-5 ani și se referă la ansamblul activităților organizației sau la componente majore ale
acesteia;
t. strategia organizației reprezintă ansamblul obiectivelor majore ale organizației pe termen
lung, principalele modalități de realizare, împreună cu resursele alocate, în vederea obținerii
avantajului competitiv, potrivit misiunii organizației.
31. Deciziile care se adoptă cu o frecvenţă mare, pe un interval de timp foarte redus, iar
aplicarea lor afectează un sector restrâns al activităţii organizaţiei sunt:
p. deciziile în condiţii de certitudine;
q. deciziile strategice;
r. deciziile tactice;
s. deciziile curente;
t. deciziile unipersonale.

32.Procesul tipic de management cuprinde, în raport cu intensitatea exercitării funcţiilor


managementului :
p. două faze;
q. patru faze;
r. cinci faze;
s. trei faze;
t. şase faze.

33.Care dintre elementele prezentate în continuare nu constituie una din modalitățile de


programare a muncii managerilor:
p. programul de activitate;
q. agenda;
r. graficul de muncă;
s. tabloul de bord;
t. lista/dosarul de probleme.

34.Stilul de management reprezintă manifestarea ………………………… managerilor în relațiile cu


subordonații, șefii sau colegii. Completați această definiție cu una din următoarele variante:
p. autorității;
q. calităților, cunoștințelor și aptitudinilor;
r. sarcinilor, competențelor și responsabilităților;
s. abilităților;
t. valorilor și atitudinilor.

35.Precizați care dintre variantele de mai jos nu exprimă una dintre caracteristicile definitorii
pe care trebuie să le îndeplinească obiectivele strategice:
p. să fie realiste;
q. să fie mobilizatoare;
r. să fie comprehensibile;
s. să fie diferențiate;
t. să fie stimulatoare.

1. Care dintre următoarele elemente nu reprezintă o componentă a culturii organizaționale?


u. valorile;
v. normele;
w. structurile;
x. comportamentul și regulile;
y. filosofia.

2. Unii dintre determinanții de natură endogenă ai strategiei organizației se regăsesc printre


elementele enumerate mai jos:
1.dimensiunea organizației;
2.complexitatea organizației;
3.legislația ce reglementează activitățile organizației;
4.dispersia teritorială a subdiviziunilor organizașiei;
5.nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru cumpărare;
6.piața și sistemul bancar;
7.potențialul uman al organizației.
Precizați care dintre combinațiile prezentate în continuare se referă numai la determinanții endogeni
ai strategiei organizației:
u. 1-3-4-5;
v. 1-2-4-7;
w. 1-2-5-7;
x. 2-4-5-7;
y. 2-3-5-7.

3. Care dintre următoarele afirmații este falsă?


u. cultura organizației este influențată încă de la crearea acesteia de către fondator, după care
ea suferă modificări sub influența celor care lucrează în organizație;
v. cultura organizației este influențată de cultura națională, respective de valorile și normele
specifice contextului national în care funcționează organizația;
w. cultura organizației are ca scop adaptarea la mediul ambient extern și integrarea internă;
x. componentele culturii organizaționale, ca manifestări, sunt interpretate de către angajați,
dându-le anumite semnificații;
y. un rol important în integrarea internă îl are elaborarea strategiei organizației.

4. Tipuri de culturi organizaționale sunt:


u. turn Eiffel;
v. incubator;
w. rachetă;
x. familia;
y. toate variantele sunt corecte.

5. Funcţia de prevedere constă în :


u. ansamblul proceselor de descompunere a activităţilor conduse (obiectului condus) în
elementele componente, de analiză a acestor elemente şi de recompunere a lor sub un efect
de sinteză ameliorat;
v. ansamblul proceselor prin care se armonizează deciziile şi acţiunile personalului organizaţiei şi
a subsistemelor component, în cadrul obiectivelor stabilite prin prevedere şi a sistemului
organizatoric creat;
w. ansamblul proceselor prin care se determină personalul organizaţiei să participe la realizarea
obiectivelor stabilite, pe baza luării în considerare a factorilor motivaţionali;
x. ansamblul proceselor prin intermediul cărora se determină obiectivele organizaţiei şi a
componentelor acesteia;
y. ansamblul proceselor prin care performanţele organizaţiei şi ale componentelor acesteia sunt
comparate cu obiectivele, cu scopul depistării abaterilor, a cauzelor care le-au generat şi a
luării unor decizii pentru eliminarea deficienţelor constatate.

6. Una dintre cerinţele de raţionalitate a deciziei de management este:


u. obiectivitatea;
v. oportunitatea;
w. continuitatea;
x. irecognoscibilitatea;
y. sustenabilitatea;

7. Asimilarea de noi produse reprezintă o activitate component a funcțiunii de :


u. producție;
v. financiar-contabilă;
w. cercetare-dezvoltare;
x. comercială;
y. management.

8. Una dintre următoarele elemente nu reprezintă calități specifice liderilor:


u. manifestarea de interes și acțiune ridicată;
v. deschidere spre cei din jur;
w. implicare;
x. spirit de echipă;
y. elaborarea strategiei pornind numai de la propriile idei.

9. Investigația și analiza structurii existente, ca etapă a perfecționării structurii organizatorice,


presupune:
u. culegerea și sistematizarea datelor referitoare la structura existentă, prelucrarea
informațiilor referitoare la obiectivele organizației, analiza structurii organizatorice și
raționalizarea acesteia;
v. stabilirea echipei de cercetare, prezentarea organigramei și elaborarea măsurilor de
perfecționare;
w. prelucrarea informațiilor referitoare la obiectivele organizației, analiza structurii și elaborarea
măsurilor de perfecționare;
x. stabilirea obiectivelor studiului, analiza structurii informale și elaborarea măsurilor de
perfecționare;
y. analiza structurii, elaborarea măsurilor de perfecționare și aplicarea măsurilor.

10. Pentru analiza structurii organizatorice pe baza modalităților de reprezentare a acesteia se


vor analiza:
u. structura ierarhică, structura funcțională și structura de stat-major;
v. ROF-ul, organigrama și fișele posturilor;
w. structura funcțională, structura pe produs și structura matricială;
x. posturile, funcțiile, nivelurile ierarhice, compartimentele și relațiile organizaționale;
y. structura de management și structura de producție;

11. Scopul etapei de analiză a sistemului decizional al organizaţiei este :


u. cunoaşterea ansamblului de decizii fundamentate, a modului de structurare a autorităţii în
cadrul organizaţiei, precum şi a structurii organismelor de management participativ;
v. evidenţierea punctelor forte şi slabe din domeniul structurării autorităţii în cadrul
organizaţiei, al componenţei organismelor de management participativ, al cunoştinţelor,
calităţilor şi deprinderilor managerilor, al respectării etapelor de fundamentare şi elaborare
a deciziilor strategico-tactice, al metodelor utilizate în fundamentarea deciziilor, precum şi a
altor aspect legate de procesul de elaborare şi fundamentare a deciziilor în respective
organizaţie;
w. identificarea soluţiilor care să conducă la creşterea performanţelor acestei componente a
sistemului de management al organizaţiei;
x. stabilirea efectelor economice ale perfecţionării sistemului decizional;
y. alegerea variantei optime de perfecţionare a sistemului decizional al organizaţiei.

12. Printre elementele enumerate mai jos se regăsesc etapele de aplicare a managementului
prin proiecte:
1.identificarea și definirea activităților care vor face obiectul proiectului;
2.informarea salariaților cu privire la obiectivele proiectului;
3. desemnarea persoanei care va coordona proiectul și trainingul salariaților care vor fi implicați în
derularea proiectului;ț
4. desemnarea managerului de proiect;
5. analiza compatibilității dintre obiectivele proiectului și misiunea organizației;
6. alegerea formei organizatorice și stabilirea colectivului de proiect;
7.elaborarea programului general de acțiune,
8.reproiectarea sistemului de management în vederea demarării proiectului;
9.realizarea proiectului;
10. evaluarea rezultatelor și dizolvarea colectivului de proiect;
11.evaluarea rezultatelor și formularea unor recomandări cu caracter corectiv;
12.operaționalizarea unor perfecționări.
Precizați care dintre combinațiile prezentate în continuare reflect correct etapele aplicării
managementului prin proiecte:
u. 1-2-3-5-8-9;
v. 2-4-6-9-11-12;
w. 2-3-6-7-9-10;
x. 3-5-8-9-10-12;
y. 1-4-6-7-9-10.
13.Care dintre următoarele componente ale structurii organizatorice reflectă numărul de
personae conduse nemijlocit de un manager?
u. nivel ierarhic;
v. pondere ierarhică;
w. relație ierarhică;
x. poziție ierarhică;
y. statut ierarhic;

14.Dimensiunile individuală, organizațională și socială reprezintă cele trei dimensiuni ale:


u. sistemului informațional;
v. informațiilor;
w. cunoștințelor;
x. datelor;
y. sistemului informatic.

15. Identificarea soluţiilor care să conducă la creşterea performanţelor sistemului decizionale


este scopul etapei de :
u. analiză a sistemului decizional al organizaţiei;
v. control al rezultatelor perfecţionării sistemului decizional;
w. descrierere a sistemului decizional actual al organizaţiei;
x. perfecţionarea sistemului decizional actual al organizaţiei;
y. stabilire a efectelor economice ale măsurilor de perfecţionare.

16.În funcţie de orizontul de timp se deosebesc următoarele categorii de decizii:


u. strategice, tactice şi curente;
v. pe termen scurt, mediu şi lung;
w. unice şi repetitive;
x. previzionale, operative şi postoperative;
y. preventive şi corrective.

17.Studiile de diagnosticare și analizele SWOT se realizează în etapa de :


u. elaborare a strategiei;
v. implementare a strategiei,
w. evaluare a strategiei;
x. fundamentare a strategiei;
y. concepere și operaționalizare a strategiei.

18.Procesul de management poate fi realizat prin exercitarea următoarelor funcţii:


u. previziunea, organizarea, comunicarea, antrenarea şi control- reglarea;
v. previziunea, organizarea, motivarea şi control- evaluarea;
w. prevederea, organizarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea;
x. prevederea, comunicarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea;
y. prevederea, organizarea,comunicarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea.
19.Principalul dezavantaj al structurii funcționale este încălcarea următorului principiu:
u. principiul unității de decizie și acțiune;
v. principiul supremației obiectivelor;
w. principiul permanenței conducerii;
x. principiul definirii armonioase a posturilor și funcțiilor;
y. principiul interdependenței minime.

20. Prin “ansamblul activităților omogene și/sau complementare, desfășurate de personal cu o


anumită specializare, folosind metode și tehnici specifice, cu scopul realizării obiectivelor
derivate de gradul I” desemnăm următoarea componentă a organizării procesuale:
u. activitate;
v. funcție;
w. atribuție;
x. funcțiune;
y. sarcină.

21. Care din următoarele faze definite de Stanley Davis, prin care se poate asigura asimilarea
cu succes a organizării matriceale, este cea în care managerii de proiect au rolul cel mai
important, iar pentru fiecare proiect se formează echipe de implementare, beneficiind de o
mare autonomie decizională și operațională:
u. matricea matură;
v. piramida tradițională;
w. matricea aflată permanent în afara structurii organizatorice formale;
x. matricea aflată permanent în afara structurii organizatorice formale;
y. matricea operațională.

22. Organizarea pe lângă compartimentele operaționale și a unor compartimente funcționale,


care însă nu au competență decizională asupra executanților, aceștia răspunzând numai în
fața șefilor ierarhici direcți, caracterizează structura:
u. ierarhic-funcțională;
v. ierarhică;
w. funcțională;
x. tip rețea;
y. matriceală.

23.Înregistrarea, transmiterea și prelucrarea repetată a unor informații reprezintă forma de


manifestare a următoarei deficiențe tipice majore a sistemului informational:
u. filtraj;
v. redundanță;
w. distorsiune;
x. codificare defectuoasă;
y. supraîncărcare a circuitelor informaționale.
24. Ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor cu caracter organizatoric, precum și al
raporturilor care se stabilesc între acestea în vederea realizării obiectivelor organizației,
constituie:
u. organigrama;
v. triunghiul de aur al organizării;
w. organizarea procesuală;
x. structura organizatorică;
y. harta proceselor.

25. Indicați care din următoarele afirmații este falsă:


u. politica organizației cuprinde un set de obiective pe termen mediu, ce se referă fie la
ansamblul activităților, fie la componente majore ale acesteia, împreună cu volumul și
structura resurselor disponibile, acțiunile majore de întreprins, principalii responsabili și
executanți, sursele de finanțare, termenele finale și intermediare, indicatorii de eficiență
globali și parțiali;
v. misiunea organizației constă în prefigurarea stării sale pe termen lung, enunțarea
cuprinzătoare a scopurilor fundamentale și a concepției privind evoluția și desfășurarea
activităților firmei, prin care se diferențiază de organizații similar și din care decurge sfera sau
domeniul de activitate și piața deservită;
w. alianța strategică constituie o relație special între două organizații, în care partenerii alocă o
cantitate apreciabilă de resurse, într-o viziune pe termen mediu, în vederea realizării unor
obiective prioritare comune;
x. obiectivele fundamentale sunt acele obiective ce au în vedere orizonturi îndelungate, de
regulă 3-5 ani și se referă la ansamblul activităților organizației sau la componente majore ale
acesteia;
y. strategia organizației reprezintă ansamblul obiectivelor majore ale organizației pe termen
lung, principalele modalități de realizare, împreună cu resursele alocate, în vederea obținerii
avantajului competitiv, potrivit misiunii organizației.

26. Deciziile care se adoptă cu o frecvenţă mare, pe un interval de timp foarte redus, iar
aplicarea lor afectează un sector restrâns al activităţii organizaţiei sunt:
u. deciziile în condiţii de certitudine;
v. deciziile strategice;
w. deciziile tactice;
x. deciziile curente;
y. deciziile unipersonale.

27.Procesul tipic de management cuprinde, în raport cu intensitatea exercitării funcţiilor


managementului :
u. două faze;
v. patru faze;
w. cinci faze;
x. trei faze;
y. şase faze.
28.Care dintre elementele prezentate în continuare nu constituie una din modalitățile de
programare a muncii managerilor:
u. programul de activitate;
v. agenda;
w. graficul de muncă;
x. tabloul de bord;
y. lista/dosarul de probleme.

29.Stilul de management reprezintă manifestarea ………………………… managerilor în relațiile cu


subordonații, șefii sau colegii. Completați această definiție cu una din următoarele variante:
u. autorității;
v. calităților, cunoștințelor și aptitudinilor;
w. sarcinilor, competențelor și responsabilităților;
x. abilităților;
y. valorilor și atitudinilor.

30.Precizați care dintre variantele de mai jos nu exprimă una dintre caracteristicile definitorii
pe care trebuie să le îndeplinească obiectivele strategice:
a. să fie comprehensibile;
b. să fie diferențiate;
c. să fie realiste;
d. să fie mobilizatoare;
e. să fie stimulatoare.

31. Leadershipul este :


u. trăsătură înnăscută;
v. abilitatea de a determina o persoană (grup) să acționeze cu competență și deplină
dedicare pentru realizarea unui obiectiv într-un cadru organizational;
w. ceva ce nu poate fi învățat;
x. trăsătură inerentă tuturor managerilor;
y. nevoia de a controla și dirija alți oameni.

32. Supravegherea strictă a subordonaților de către șef, fluxuri informaționale direcționate


preponderant de sus în jos, insuflarea de teamă subordonaților, firca acționând ca o
modalitate de control reprezintă principalele dimensiuni ale stilului de leadership:
u. birocratic;
v. laissez-faire;
w. democratic;
x. autocratic;
y. ale primelor două stiluri (variantele a și b).

33. Una din următoarele tipuri de strategii nu corespunde clasificării strategiilor


organizaționale în funcție de modul de obținere a avantajului competitiv:
u. strategii orientate spre reducerea costurilor;
v. strategii orientate spre diferențiere;
w. strategii axate pe găsirea unei nișe a pieței;
x. strategii orientate pe calitate;
y. strategii de consolidare.

34 Pregătirea cercetării ca etapă de perfecționare a structurii organizatorice, presupune:


u. identificarea problemelor, precizarea ariei studiului și stabilirea obiectivelor studiului;
v. atragerea personalului la procesul de perfecționare, precizarea ariei studiului și stabilirea
echipei;
w. investigația, precizarea problemelor, precizarea ariei studiului;
x. analiza structurii actuale, precizarea problemelor, elaborarea măsurilor de perfecționare;
y. investigația, analiza și precizarea măsurilor de perfecționare.

35.Printre elementele prezentate în continuare se regăsesc etapele aplicării metodei delegării:


1.identificarea managerilor care trebuie degrevați de anumite sarcini prin delegare;
2.analiza postului de manager care urmează să folosească delegarea;
3.stabilirea subordonaților care vor prelua sarcini prin delegare;
4.soluționarea dilemei încredere-control;
5.stabilirea sarcinilor, competențelor și responsabilităților delegate pe fiecare subordonat;
6.analiza rezultatelor delegării;
7. recompensarea persoanelor delegate în funcție de performanțe.
Precizați care din variantele de mai jos evidențiază etapele delegării:
a. 1-2-5-6;
b. 2-3-4-6;
c. 1-3-6-7;
d. 2-3-5-6;
e. 4-5-6-7.
1. Care din următoarele faze definite de Stanley Davis, prin care se poate asigura asimilarea cu
succes a organizării matriceale, este cea în care managerii de proiect au rolul cel mai
important, iar pentru fiecare proiect se formează echipe de implementare, beneficiind de o
mare autonomie decizională și operațională:
z. matricea matură;
aa. piramida tradițională;
bb. matricea aflată permanent în afara structurii organizatorice formale;
cc. matricea aflată permanent în afara structurii organizatorice formale;
dd. matricea operațională.

2. Organizarea pe lângă compartimentele operaționale și a unor compartimente funcționale,


care însă nu au competență decizională asupra executanților, aceștia răspunzând numai în
fața șefilor ierarhici direcți, caracterizează structura:
z. ierarhic-funcțională;
aa. ierarhică;
bb. funcțională;
cc. tip rețea;
dd. matriceală.

3.Înregistrarea, transmiterea și prelucrarea repetată a unor informații reprezintă forma de


manifestare a următoarei deficiențe tipice majore a sistemului informational:
z. filtraj;
aa. redundanță;
bb. distorsiune;
cc. codificare defectuoasă;
dd. supraîncărcare a circuitelor informaționale.

4. Ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor cu caracter organizatoric, precum și al raporturilor


care se stabilesc între acestea în vederea realizării obiectivelor organizației, constituie:
z. organigrama;
aa. triunghiul de aur al organizării;
bb. organizarea procesuală;
cc. structura organizatorică;
dd. harta proceselor.

5. Scopul etapei de analiză a sistemului decizional al organizaţiei este :


z. cunoaşterea ansamblului de decizii fundamentate, a modului de structurare a autorităţii în
cadrul organizaţiei, precum şi a structurii organismelor de management participativ;
aa. evidenţierea punctelor forte şi slabe din domeniul structurării autorităţii în cadrul
organizaţiei, al componenţei organismelor de management participativ, al cunoştinţelor,
calităţilor şi deprinderilor managerilor, al respectării etapelor de fundamentare şi elaborare
a deciziilor strategico-tactice, al metodelor utilizate în fundamentarea deciziilor, precum şi a
altor aspect legate de procesul de elaborare şi fundamentare a deciziilor în respective
organizaţie;
bb. identificarea soluţiilor care să conducă la creşterea performanţelor acestei componente a
sistemului de management al organizaţiei;
cc. stabilirea efectelor economice ale perfecţionării sistemului decizional;
dd. alegerea variantei optime de perfecţionare a sistemului decizional al organizaţiei.

6. Printre elementele enumerate mai jos se regăsesc etapele de aplicare a managementului


prin proiecte:
1.identificarea și definirea activităților care vor face obiectul proiectului;
2.informarea salariaților cu privire la obiectivele proiectului;
3. desemnarea persoanei care va coordona proiectul și trainingul salariaților care vor fi implicați în
derularea proiectului;ț
4. desemnarea managerului de proiect;
5. analiza compatibilității dintre obiectivele proiectului și misiunea organizației;
6. alegerea formei organizatorice și stabilirea colectivului de proiect;
7.elaborarea programului general de acțiune,
8.reproiectarea sistemului de management în vederea demarării proiectului;
9.realizarea proiectului;
10. evaluarea rezultatelor și dizolvarea colectivului de proiect;
11.evaluarea rezultatelor și formularea unor recomandări cu caracter corectiv;
12.operaționalizarea unor perfecționări.
Precizați care dintre combinațiile prezentate în continuare reflect correct etapele aplicării
managementului prin proiecte:
z. 1-2-3-5-8-9;
aa. 2-4-6-9-11-12;
bb. 2-3-6-7-9-10;
cc. 3-5-8-9-10-12;
dd. 1-4-6-7-9-10.

7.Care dintre următoarele componente ale structurii organizatorice reflectă numărul de


personae conduse nemijlocit de un manager?
z. nivel ierarhic;
aa. pondere ierarhică;
bb. relație ierarhică;
cc. poziție ierarhică;
dd. statut ierarhic;

8.Dimensiunile individuală, organizațională și socială reprezintă cele trei dimensiuni ale:


z. sistemului informațional;
aa. informațiilor;
bb. cunoștințelor;
cc. datelor;
dd. sistemului informatic.

9. Identificarea soluţiilor care să conducă la creşterea performanţelor sistemului decizionale


este scopul etapei de :
z. analiză a sistemului decizional al organizaţiei;
aa. control al rezultatelor perfecţionării sistemului decizional;
bb. descrierere a sistemului decizional actual al organizaţiei;
cc. perfecţionarea sistemului decizional actual al organizaţiei;
dd. stabilire a efectelor economice ale măsurilor de perfecţionare.

10.În funcţie de orizontul de timp se deosebesc următoarele categorii de decizii:


z. strategice, tactice şi curente;
aa. pe termen scurt, mediu şi lung;
bb. unice şi repetitive;
cc. previzionale, operative şi postoperative;
dd. preventive şi corrective.

11.Studiile de diagnosticare și analizele SWOT se realizează în etapa de :


z. elaborare a strategiei;
aa. implementare a strategiei,
bb. evaluare a strategiei;
cc. fundamentare a strategiei;
dd. concepere și operaționalizare a strategiei.

12.Procesul de management poate fi realizat prin exercitarea următoarelor funcţii:


z. previziunea, organizarea, comunicarea, antrenarea şi control- reglarea;
aa. previziunea, organizarea, motivarea şi control- evaluarea;
bb. prevederea, organizarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea;
cc. prevederea, comunicarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea;
dd. prevederea, organizarea,comunicarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea.

13.Principalul dezavantaj al structurii funcționale este încălcarea următorului principiu:


z. principiul unității de decizie și acțiune;
aa. principiul supremației obiectivelor;
bb. principiul permanenței conducerii;
cc. principiul definirii armonioase a posturilor și funcțiilor;
dd. principiul interdependenței minime.

14. Prin “ansamblul activităților omogene și/sau complementare, desfășurate de personal cu o


anumită specializare, folosind metode și tehnici specifice, cu scopul realizării obiectivelor
derivate de gradul I” desemnăm următoarea componentă a organizării procesuale:
z. activitate;
aa. funcție;
bb. atribuție;
cc. funcțiune;
dd. sarcină.

15. Una dintre următoarele elemente nu reprezintă calități specifice liderilor:


z. manifestarea de interes și acțiune ridicată;
aa. deschidere spre cei din jur;
bb. implicare;
cc. spirit de echipă;
dd. elaborarea strategiei pornind numai de la propriile idei.

16. Pentru analiza structurii organizatorice pe baza modalităților de reprezentare a acesteia se


vor analiza:
z. structura ierarhică, structura funcțională și structura de stat-major;
aa. ROF-ul, organigrama și fișele posturilor;
bb. structura funcțională, structura pe produs și structura matricială;
cc. posturile, funcțiile, nivelurile ierarhice, compartimentele și relațiile organizaționale;
dd. structura de management și structura de producție;

17. Care dintre următoarele elemente nu reprezintă o componentă a culturii organizaționale?


z. valorile;
aa. normele;
bb. structurile;
cc. comportamentul și regulile;
dd. filosofia.

18. Unii dintre determinanții de natură endogenă ai strategiei organizației se regăsesc printre
elementele enumerate mai jos:
1.dimensiunea organizației;
2.complexitatea organizației;
3.legislația ce reglementează activitățile organizației;
4.dispersia teritorială a subdiviziunilor organizașiei;
5.nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru cumpărare;
6.piața și sistemul bancar;
7.potențialul uman al organizației.
Precizați care dintre combinațiile prezentate în continuare se referă numai la determinanții endogeni
ai strategiei organizației:
z. 1-3-4-5;
aa. 1-2-4-7;
bb. 1-2-5-7;
cc. 2-4-5-7;
dd. 2-3-5-7.

19. Care dintre următoarele afirmații este falsă?


z. cultura organizației este influențată încă de la crearea acesteia de către fondator, după care
ea suferă modificări sub influența celor care lucrează în organizație;
aa. cultura organizației este influențată de cultura națională, respective de valorile și normele
specifice contextului national în care funcționează organizația;
bb. cultura organizației are ca scop adaptarea la mediul ambient extern și integrarea internă;
cc. componentele culturii organizaționale, ca manifestări, sunt interpretate de către angajați,
dându-le anumite semnificații;
dd. un rol important în integrarea internă îl are elaborarea strategiei organizației.

20. Tipuri de culturi organizaționale sunt:


z. turn Eiffel;
aa. incubator;
bb. rachetă;
cc. familia;
dd. toate variantele sunt corecte.
21.Procesul tipic de management cuprinde, în raport cu intensitatea exercitării funcţiilor
managementului :
z. două faze;
aa. patru faze;
bb. cinci faze;
cc. trei faze;
dd. şase faze.

22.Care dintre elementele prezentate în continuare nu constituie una din modalitățile de


programare a muncii managerilor:
z. programul de activitate;
aa. agenda;
bb. graficul de muncă;
cc. tabloul de bord;
dd. lista/dosarul de probleme.

23.Stilul de management reprezintă manifestarea ………………………… managerilor în relațiile cu


subordonații, șefii sau colegii. Completați această definiție cu una din următoarele variante:
z. autorității;
aa. calităților, cunoștințelor și aptitudinilor;
bb. sarcinilor, competențelor și responsabilităților;
cc. abilităților;
dd. valorilor și atitudinilor.

24.Precizați care dintre variantele de mai jos nu exprimă una dintre caracteristicile definitorii
pe care trebuie să le îndeplinească obiectivele strategice:
f. să fie comprehensibile;
g. să fie diferențiate;
h. să fie realiste;
i. să fie mobilizatoare;
j. să fie stimulatoare.

25. Leadershipul este :


z. trăsătură înnăscută;
aa. abilitatea de a determina o persoană (grup) să acționeze cu competență și deplină
dedicare pentru realizarea unui obiectiv într-un cadru organizational;
bb. ceva ce nu poate fi învățat;
cc. trăsătură inerentă tuturor managerilor;
dd. nevoia de a controla și dirija alți oameni.

26. Supravegherea strictă a subordonaților de către șef, fluxuri informaționale direcționate


preponderant de sus în jos, insuflarea de teamă subordonaților, firca acționând ca o
modalitate de control reprezintă principalele dimensiuni ale stilului de leadership:
z. birocratic;
aa. laissez-faire;
bb. democratic;
cc. autocratic;
dd. ale primelor două stiluri (variantele a și b).
27. Una din următoarele tipuri de strategii nu corespunde clasificării strategiilor
organizaționale în funcție de modul de obținere a avantajului competitiv:
z. strategii orientate spre reducerea costurilor;
aa. strategii orientate spre diferențiere;
bb. strategii axate pe găsirea unei nișe a pieței;
cc. strategii orientate pe calitate;
dd. strategii de consolidare.

28. Funcţia de prevedere constă în :


z. ansamblul proceselor de descompunere a activităţilor conduse (obiectului condus) în
elementele componente, de analiză a acestor elemente şi de recompunere a lor sub un efect
de sinteză ameliorat;
aa. ansamblul proceselor prin care se armonizează deciziile şi acţiunile personalului organizaţiei şi
a subsistemelor component, în cadrul obiectivelor stabilite prin prevedere şi a sistemului
organizatoric creat;
bb. ansamblul proceselor prin care se determină personalul organizaţiei să participe la realizarea
obiectivelor stabilite, pe baza luării în considerare a factorilor motivaţionali;
cc. ansamblul proceselor prin intermediul cărora se determină obiectivele organizaţiei şi a
componentelor acesteia;
dd. ansamblul proceselor prin care performanţele organizaţiei şi ale componentelor acesteia sunt
comparate cu obiectivele, cu scopul depistării abaterilor, a cauzelor care le-au generat şi a
luării unor decizii pentru eliminarea deficienţelor constatate.

29. Una dintre cerinţele de raţionalitate a deciziei de management este:


z. obiectivitatea;
aa. oportunitatea;
bb. continuitatea;
cc. irecognoscibilitatea;
dd. sustenabilitatea;

30. Asimilarea de noi produse reprezintă o activitate component a funcțiunii de :


z. producție;
aa. financiar-contabilă;
bb. cercetare-dezvoltare;
cc. comercială;
dd. management.

31. Pregătirea cercetării ca etapă de perfecționare a structurii organizatorice, presupune:


z. identificarea problemelor, precizarea ariei studiului și stabilirea obiectivelor studiului;
aa. atragerea personalului la procesul de perfecționare, precizarea ariei studiului și stabilirea
echipei;
bb. investigația, precizarea problemelor, precizarea ariei studiului;
cc. analiza structurii actuale, precizarea problemelor, elaborarea măsurilor de perfecționare;
dd. investigația, analiza și precizarea măsurilor de perfecționare.
32.Printre elementele prezentate în continuare se regăsesc etapele aplicării metodei delegării:
1.identificarea managerilor care trebuie degrevați de anumite sarcini prin delegare;
2.analiza postului de manager care urmează să folosească delegarea;
3.stabilirea subordonaților care vor prelua sarcini prin delegare;
4.soluționarea dilemei încredere-control;
5.stabilirea sarcinilor, competențelor și responsabilităților delegate pe fiecare subordonat;
6.analiza rezultatelor delegării;
7. recompensarea persoanelor delegate în funcție de performanțe.
Precizați care din variantele de mai jos evidențiază etapele delegării:
f. 1-2-5-6;
g. 2-3-4-6;
h. 1-3-6-7;
i. 2-3-5-6;
j. 4-5-6-7.

33. Indicați care din următoarele afirmații este falsă:


z. politica organizației cuprinde un set de obiective pe termen mediu, ce se referă fie la
ansamblul activităților, fie la componente majore ale acesteia, împreună cu volumul și
structura resurselor disponibile, acțiunile majore de întreprins, principalii responsabili și
executanți, sursele de finanțare, termenele finale și intermediare, indicatorii de eficiență
globali și parțiali;
aa. misiunea organizației constă în prefigurarea stării sale pe termen lung, enunțarea
cuprinzătoare a scopurilor fundamentale și a concepției privind evoluția și desfășurarea
activităților firmei, prin care se diferențiază de organizații similar și din care decurge sfera sau
domeniul de activitate și piața deservită;
bb. alianța strategică constituie o relație special între două organizații, în care partenerii alocă o
cantitate apreciabilă de resurse, într-o viziune pe termen mediu, în vederea realizării unor
obiective prioritare comune;
cc. obiectivele fundamentale sunt acele obiective ce au în vedere orizonturi îndelungate, de
regulă 3-5 ani și se referă la ansamblul activităților organizației sau la componente majore ale
acesteia;
dd. strategia organizației reprezintă ansamblul obiectivelor majore ale organizației pe termen
lung, principalele modalități de realizare, împreună cu resursele alocate, în vederea obținerii
avantajului competitiv, potrivit misiunii organizației.

34. Deciziile care se adoptă cu o frecvenţă mare, pe un interval de timp foarte redus, iar
aplicarea lor afectează un sector restrâns al activităţii organizaţiei sunt:
z. deciziile în condiţii de certitudine;
aa. deciziile strategice;
bb. deciziile tactice;
cc. deciziile curente;
dd. deciziile unipersonale.
35. Investigația și analiza structurii existente, ca etapă a perfecționării structurii
organizatorice, presupune:
z. stabilirea echipei de cercetare, prezentarea organigramei și elaborarea măsurilor de
perfecționare;
aa. prelucrarea informațiilor referitoare la obiectivele organizației, analiza structurii și elaborarea
măsurilor de perfecționare;
bb. culegerea și sistematizarea datelor referitoare la structura existentă, prelucrarea
informațiilor referitoare la obiectivele organizației, analiza structurii organizatorice și
raționalizarea acesteia;
cc. stabilirea obiectivelor studiului, analiza structurii informale și elaborarea măsurilor de
perfecționare;
dd. analiza structurii, elaborarea măsurilor de perfecționare și aplicarea măsurilor.