Sunteți pe pagina 1din 7

OCLUZOLOGIE

CURS 1

Def:
OCLUZIOLOGIE= disciplina de MD care studiaza morfologia, fiziologia si patologia
sistemului stomatognat

Se ocupa de restabilirea si mentinerea functiilor orale, a confortului, infatisarii si starii de


sanatate orala prin inlocuirea dintilor lipsa si asigurarea continuitatii arcadelor dentare prin subst
artificiale.
Protetica+ Gnatologia= GNATOPROTETICA care este disciplina care se ocupa cu
cunoasterea functiilor si disfunctiilor sistemului stomatognat in scopul cunoasterii, mentinerii si
restabilirii echilibrului biomecanic al sau prin mijloace specifice in context biopsihosocial.
Restaurarea SST se poate efectua prin mijl multiple, medicamentoase, subst artificiale,
interventie directa a medicului dentist.
Sistemul este un ansamblu de elemente aflate in interrelatie in cadrul unui complex relativ stabil
in care se comporta ca un intreg dar cu proprietati diferite ale elementelor.

CARACTERISTICI:

- sistem biologic- realizat de str vii; sistem realizat prin convergenta functionala deoarece
functia fiecarui element in parte converg spre realizarea functiilor de baza ale sist (masticatie,
fizionomie, deglutitie etc)
- sistem integral- nu poate fi definit numai printr-unul din elementele sale
- sistem integrat macrosistemului (organismului)- format din alte sisteme care stabilesc
legaturi (interrelatii)
- sistem deschis- relatiilor cu celelalte sisteme ale organismului
- sistem autoreglabil

Sistemul stomatognat se supune homeostaziei generale, dar are si mecanisme proprii de reglare.

CONTINUTUL GNATOPROTETICII:

- morfologia SST
- studiul functiilor si disfunctiilor acestor sisteme si terapia acestor disfunctii prin mijloace
specifice (protetice)
Afirmam in cazul def gnatoproteticii- stabilirea echilibrelor biomecanice in context
biopsihosocial (biologic- psihic- social).

1
PRINCIPII DE TRATAMENT GNATOPROTETIC

1) Principiul profilactic

- aplicarea concomitenta si simultana a tehnicilor profilactice ce vizeaza starea de sanogeneza


(sanatate) a sist stomatognat
- in cadrul sist actioneaza legile unei homeostazii generale nespecifice cat si o homeostazie
specifica SST.

 PROFILAXIA se poate face colectiv sau individual.


Profilaxia colectiva: ieftina, realizata de massmedia (nu este eficienta)
Profilaxia individuala (costisitoare, eficienta) facuta de medicul dentist la consultatie.

 PROFILAXIA: generala( TA, anamneza: trimitere la specialist)/ locala

SCOPUL studierii sistemului stomatognat:


 asigurarea starii de sanatate a structurilor orale prin observarea si dirijarea SST din copilarie
pana la adolescenta.
 terapia odontala si parodontala : facuta la timp si corect
 terapia de corectare a parafunctiilor (obiceiuri vicioase)
 aplicarea unei chirurgii de necesitate si conservatoare
 restaurare protetica corect conceputa si corect executata

Programul de profilaxie include:


 educatie sanitara:
• comunicare verbala si nonverbala medic-pacient
• efortul de igienizare orala printr-un examen clinic complet
• relevarea P.B. si recomandari date pacientului in ceea ce priveste tehnica de periaj
 protezarea provizorie : mentine cele doua arcade in pozitie de ocluzie normala- proteze conjuncte
acrilat, partial provizorii acrilice, microproteze (cape de celuloid, coroane de policarbonat)
 prin instituirea unei terapii de reconditionare tisulara ( medicamente, vitamine, saruri minerale,
mijloace balneo-fizio-terapice, chineto-terapice etc)

Se impune:
 utilizarea corecta a sprijinului protezelor dentoparodontal, mucoosos sau mixt (proteze
scheletizate).
 utilizarea corecta a spatiului protetic potential
 profilaxia sindromului de rezorbtie alveolara printr-o protezare la timp si corecta; se
accentuiaza cu timpul
 prin folosirea de materiale cat mai biocompatibile (acceptate de str orale) in contr protetice

2) Principiul curativ
- impune restabilirea cadrului morfologic si asigurarea continuitatii arcadelor dentare in
vederea indeplinirii fct de baza ale sist folosind substitute artificiale
- realizarea unei ocluzii functionale si restabilirea unei pozitii normale a mandibulei fata de
craniu in toate cele 3 planuri

2
3) Principiul biologic
- substitutele artificiale trebuie realizate din material biocompatibil
- impune ca actele terapeutice efectuate de catre specialist sa nu agraveze leziunile existente si sa
nu provoace leziuni noi
- piesa protetica trebuie sa realizeze potrivirea cu str vecine (dinti vecini, gingie, limba, obraji)
- se va lua in calcul varsta biologica a individului care nu prea se calculeaza cu cea cronologica

Exista 4 perioade importante:


 0- 20 -> perioada de acumulari; domina anabolismul; se intervine prin obs si armonizare corecta
a SST
 20- 40-> apar disfunctionalitati; se intervine fie pe cale odontala sau parodontala
 40-60-> domina catabolismul; mai mult se pierde decat se castiga

4) Principiul biomecanic
- sunt aspecte legate de existenta substitutelor artificiale (aparate protetice) rezistenta care este in
functie de material ( ceramica, aliaj metalic, rasini)
- rezistenta str orale care este mai mare in cazul str dentoparodontale fata de elem mucoosoase

5) Principiul homeostazic
Se supune unei:
- homeostazii generale
- homeostazii proprii (specifice): implica stabilirea echilibrului geometric si biomecanic a sist;
stabilirea unor rapoarte corecte ocluzale; stabilirea unor rapoarte mandibulocraniene corecte

Pt a conserva o homeostazie normala trebuie cunoscuti parametrii normali ai acestui sistem: la


nivelul arcadelor, muschi, ATM, rapoarte ocluzale.

6) Principiul ergonomic
- a avea profit ( randament) max cu efort redus
MD este o meserie f solicitanta, stresanta.

ISO (Oficiul International de Standard) si OMS au impus niste masuri de protectie acestei
categorii profesionale.

protectie: - halat, boneta, masca, ochelari de protectie, manusi


- obliga medicul stomatolog sa lucreze in pozitie sezanda
- bolnav-> pozitie orizontala
- pozitia sezanda a bolnavului- irigare deficitara: lipotimie, sincope
- campul operator trebuie f bine iluminat pentru a deveni accesibil
- medicul sta in dreapta pacientului: pentru arcada maxilara- poz 7,8; mandibula: poz 10
- cabinet bine organizat: pentru a face economie de energie
- trebuie organizat in cercuri concentrice pe o raza de 50 cm
- I : campul de lucru+ degetele pacientului+ instrumentarul+ mainile asistentei
- II: fotoliul dentar, unit, fotoliul medicului
- III: masuta cu materiale, chiuveta, masa cu instrumentar
- IV: material de depozitare, subst chimice, trusa de urgenta

3
Miscarile executate de medic:
I: miscari din degete
II: artic degetelor si art pumnului
III: idem II + miscari din artic cotului
IV: idem III+ miscari din artic scapulohumerala
V: idem IV+ miscari din coloana vertebrala

Pt o egonomie corecta sunt implicate miscari din categoria I, II cel mult III mai putin cele din
cat IV si prohibite cele din coloana vertebrala.
INFORMATICA
- PC-ul intervine f mult in activ medicului nu numai in programarea pac; punerea diag si alegerea
pacientului.

STRUCTURILE SST
- oasele maxilare: maxilar sup+ maxilar inf (mandibula)
- ATM
- Muschii SST
- Dinti (arcade dentoalveolare)
- Limba
- Mucoasa bucala
- Planseul boltii palatine
- Glande salivare

SISTEMUL OSOS
- la nou nascut-> str uniforma a t osos
- se diferentiaza prin crearea unei trasee osoase (traverne) odata cu aparitia dentitiei
- presiunile de la nivel ocluzal sunt transmise asupra sup osos nu ca presiuni ci tractiuni
- presiunile asupra dintelui intinde fibrele care trag de corticala alveolara
- totalitatea acestora formeaza un traseu sinusoidal
- la nivelul apexurilor-> o densificare osoasa = traseu/ fascicul bazal de trasee de rezistenta

Presiunile se transmit ansamblului oaselor maxilare prin 3 stalpi verticali uniti prin trei platforme
orizontale.

LA MAXILAR
a) primul stalp = NAZOFRONTAL- culege pres de la nivelul grupului frontal si grupului PM .
Se dirijeaza spre unghiul intern al orbitei, apof nazala a osului frontal; la acest nivel o parte trec
pe partea opusa si se anuleaza ; a alta parte merg pe unghiul int al orbitei: o parte suborbital si
o parte supraorbital
b) al doilea stalp= stalpul zigomatic- cel mai imp- aduna pres masticatoriii de la niv M1
(cheia de ocluzie); merge pe traseul apof zigomatice a malarului si se distribuie:
• o parte la arcada zigomatica-> pe supraf craniala
• o parte sub arcada zigomatica-> spre osul sfenoid
• o parte spre unghiul ext al orbitei: o parte anulandu-se o alta parte disipandu-se la nivel orbital
(supra-/ suborbital)
c) stalpul pterigoidian-> aduna presiunile la nivelul M2,3 prin intermediul tuberozitatii si apof
pterigoide si se deplaseaza spre baza craniului

4
TREI PLATFORME ORIZONTALE

- la nivelul boltii palatine ( torus palatin)


- planseul orbitei
- baza craniului

LA MANDIBULA

1) Sist sinusoidal peridentar la baza apexurilor formand un traseu trabecular orizontal


-> fascicolele – o parte se indreapta spre simfiza mentoniera si se intalnesc cu cele de pe partea opusa
unde se anuleaza; restul se indreapta spre post si sup pe ramul mandibular si merg o parte spre apof
condiliana a ramului mandibular iar o parte pe apof coronoida

2) Traseu bazilar pe linia de insertie a muschilor de pe linia oblica ext a mandibulei:


buccinator+ maseter
- post pe ram ascendent-> spre condil; apof coronoida
- in plan median celelalte se anihileaza cu cele de pe partea opusa

3) Traseu sigmoidian (apof coronoida)


- merg spre condil
- celelalte se anihileaza

ARTICULATIA TEMPORO MANDIBULARA

Articulatia cea mai complexa din organism capabila sa efectuieze miscari in toate cele trei
planuri spatiale.
Structura – formata din:
- doua supraf articulare
- cartilaj de acoperire a acestor suprafete
- menisc articular
- capsula articulara
- sinoviala
- ligamente intrinseci si extrinseci

SUPRAFATA ARTICULARA

 o suprafata craniana aflata pe partea infero-ext a stancii temporalului; cele doua axe long a
acestei cavitati converg intr-un pct situat ant de gaura occipitala (unghi 150-170 grade)
• delimitarea ei:
- ant: tuberculul articular ant
- post- CAE cu osul timpanal (tubercul post+ ram asc al mandibulei= opritorul lui Farabeauf
- int- spina sfenoidala
- ext- scobitura zigomatica
• dimensiuni:
- axul longitudinal ant- post : 20 mm
- diametrul transversal ext-ext: 25 mm
- prof: 6-7-8 mm in fct de inaltimea tuberculului articular

5
- prin mijl acestei cavitati: sutura petro-scoamoasa-> scizura lui Glasser: imparte cavitatea
glenoida in 2 elemente intra/ extra articular
- in partea post-int : spina sfenoidala
- mai post-> apof stiloida, osul timpanal, apof mastoida

 supraf osoasa articulara mandibulara


- se afla pe partea sup a apof condiliene
- forma ovoidala cu diam mare: 25 mm ext-int; diam mic inf-sup: 10 mm
- are 2 versanti:
• ant: articular – vine in contact cu supraf articulara ext a tub art glenoide
• post: este articular dar nu este functional; este legat de acesta printr-o portiune ingusta numita
col
- sub supraf articulara se afla o depresiune sub care se insera ms pterigoidian int

Supraf articulare sunt acoperite de cartilajul articular format din tesut fibroconjunctiv si
cartilaginos cu grosime dif la periferie si centru.
Prima tendinta de a reduce incongruenta convexitatilor supraf articulare este acest cartilagiu
articular care are grosimi diferite ( la periferie si centru: centru gros, perif: subtire)
Cartilajul de acoperire este neted la ext la niv cavitatii glenoide.
Partea de contact cu osul este rugoasa si se prinde de fibre conj de t osos.

MENISCUL ARTICULAR

- o formatiune fibroconjunctiva si cu t elastic


- are forma de lentila biconcava
- se interpune intre capetele artic si prez la port ant si cea post 2 fascicole (ascendent, descendent)
- amandoua se pierd in capsula articulara
- in acest hiatus vin si se insera fibrele sup ale ms pterigoidian ext

Acest menisc articular in perioada de repaos este relaxat, coafeaza condilul mandibular si
cavitatea glenoida.
Imparte cavitatea articulara in doua componente:
- suprameniscal: miscari de translatie ant- post
- submeniscal: miscari pure de rotatie in jurul axei condiliene

CAPSULA ARTICULARA
- forma unei cupe
- formatiune fibroconj fara t elastic
- se insera :
• ant- pe vf condilului temp
• ext- pe scobitura zigomatica
• post- buza ant a scizurii lui Glasser
• int- pe spina sfenoidala
• inf- la nivelul condilului mandibular se insera ant imediat sub supraf artic
• lat- sub condil
• post- la 5-6 mm de vf condilului

SINOVIALA
- str histiocitara fina care vine si ea sa umple spatiile de incongruenta
- secreta lichidul sinovial imp in lubrefiere
6
LIGAMENTELE ARTICULARE
- intrinseci (2)
• lat-int care se insera pe spina sfenoidala- la baza supraf condiliene
• lat-ext pe scobitura zigomatica pe fata int si merge int pe supraf artic a colului condilului
mandibular

- extrinseci (3)
• sfenomandibular : vine de la apof sfenoida la spina lui spix
• pterigomandibular: se insera pe carligul pterigoidian (hamulus) si coboara spre inafara si in jos
venind in triunghi retromolar pe care sta tuberculul mandibular
• stilomandibular: pe vf apof stiloide si coboara inserandu-se pe marg post a ramului asc a
mandibulei