UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANTA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

SPECIALIZAREA: PSIHOLOGIE
AN III

PORTOFOLIU LA
-NEUROSTIINTE COGNITIVE SI CLINICE-

STUDENTE:
NĂSTASE MARILENA
SIMIOANA (LAZĂR) MARIA-ADINA

CONSTANȚA 2020
 SOMNAMBULISMUL
Somnambulismul este o tulburare a somnului care aparține familiei parasomniei. Persoanele
care suferă de această tulburare efectuează activități motorii automate simple sau complexe,
precum mișcări, mers sau vorbire în timpul somnului fără a fi conștiente. Somnambulismul se
petrece mai des în rândul copiilor și adolescenților și se estimează că 19% din populația
mondială o experimentează în grade mai pronunțate sau mai ușoare. În general episoadele de
somnambulism sunt izolate dar sunt și persoane, între 1 și 6%, care prezintă episoade de
somnambullism în mod repetat.

Trăsătura esențială a somnambulismului este reprezentată de episoadele repetate de

comportament motor complex inițiate în timpul somnului, care includ ridicarea din pat și
deplasarea în jur. Ochii persoanei sunt de obicei deschiși, dar au o sclipire caracteristică ca și
cum „privește prin tine”. Această activitate apare cel mai frecvent în perioada copilăriei mijlocii
și a primei adolescențe dar în general, comportamentele somnambulismului dispar prin
adolescența târzie. Episoadele de somnambulism debutează în timpul oricărei perioade a fazei
NREM a somnului, cel mai frecvent în timpul somnului cu unde lente, adică în prima treime a
nopții.

Etapele somnului:
De-a lungul timpului, studiile efectuate au arătat că somnul oamenilor trece printr-o serie
de etape, creierul afişând mai multe modele de unde cerebrale cu caracteristice unice. Aceste
etape se împart în două categorii:

• Somnul NREM (Non-Rapid Eye Movement) cunoscut ca „somnul liniştit” şi

constituite 75-80% din somnul total.
• Somnul REM (Rapid Eye Movement) cunoscut ca „somnul activ” şi constituite restul
de 20-25% din somnul total.
În fiecare noapte creierul trece prin cinci etape ale somnului, primele patru făcând parte din
somnul NREM, iar ultima reprezentând-o somnul REM. Durata acestor etape este de aproape
90-110 minute, iar dacă somnul are o durata de 8 ore pe noapte atunci au loc cinci cicluri
complete de somn.
În prima etapă avem un somn lin, trecem cu ușurință de la starea de veghe la cea de somn și
putem fi treziți chiar și de cel mai mic zgomot. Ochii noștri se mișcă foarte încet și activitatea

1
musculară încetinește. De asemenea, experimentăm contracții musculare bruște, involuntare
numite mioclonii, adesea precedate de o senzație de cădere în gol. Această etapă face tranziţia
din starea de veghe în cea de somn şi poate dura între 5 şi 10 minute, fiind de astfel cea mai
scurtă dintre toate etapele.
În etapa a doua, temperatura corpului şi activitatea musculară încep să scadă, ritmul inimii
incetineşte, conştientizarea mediului extern dispare şi practic, organismul se pregătește pentru
somnul profund. Această etapă ocupă aproximativ 45-55% din somnul total al unui adult.
Cea de-a treia etapă este reprezentată de începutul somnului adânc. Din această etapă este
greu să te trezeşti, iar atunci când o faci te vei simţi confuz preţ de câteva minute. Undele
creierului scad până la cea mai mică frecvenţă care se poate experimenta. În această etapă pot
aparea parasomniile, spaimele nocturne şi somnambulismul.
A patra etapa este asemănătoare cu cea de-a treia şi este reprezentată tot de somnul adânc.
Această etapă ne reîncarcă cu energie atât fizică cât şi psihică, iar fără îndeajuns somn în această
etapă, dimineaţa ne vom simţi obosiţi.
Etapele „adânci” ale somnului sunt etapele 3 și 4 NREM. Trezirea cuiva în aceste stadii ale
somnului se dovedește adesea destul de dificilă, iar persoana se trezește simțindu-se groazinc
si dezorientată.
Somnul REM (mișcare rapidă a ochilor) este ciclul somnului care indică o lipsă completă a
tonusului muscular asociat și o creștere a activității cerebrale, apărând visele. Dacă se încearcă
trezirea unei persoane în somnul REM, aceasta este de obicei fără efort, iar persoana se trezește
cu o ușoară dezorientare.
Somnambulismul apare în mod caracteristic în timpul primului sau celui de-al doilea ciclu
de somn, în timpul etapelor 3 și 4. La trezire, somnambulul nu are nicio amintire despre
comportamentele sale.
Recent, savanții au început să vadă somnambulismul ca un nou tip de stare disociativă. În
această teorie, stările de veghe și somn nu se exclud reciproc ci se pot amesteca sau oscila rapid.
În cazul somnambulismului, mecanismele fiziologice ale organismului se pregătesc să intre în
etapele profunde ale somnului NREM dar unele mecanisme importante nu apar si rămâne o
activitate motorie semnificativă (un aspect de veghe). Prin urmare, conform teoriei stării
disociative, somnambulismul este un amalgam de somn și de veghe NREM.
Oamenii de știință cred că somnambulismul are loc atunci când două zone ale creierului
(regiunea limbică care se ocupă de emoții brute și zona cortexului care gestionează activitatea
motorie complexă) rămân active, în timp ce zonele care le-ar atenua impulsurile primitive (în
special cele frontale cortex (raționalitate) și hipocamp (memorie)) dorm. Aceasta înseamnă că,

2
după cum spune Lino Nobili, un cercetător de somn la Spitalul Niguarda din Milano,
„comportamentul unui somnambul este reglat de un fel de sistem de supraviețuire arhaică
precum cel care este activat în timpul luptei sau al zborului."

Factori declanșatori frecvenți:

• tulburări psihice, de exemplu, tulburări de somn post traumatic, atacuri de panică, stări
disociative (de exemplu, tulburare de personalitate multiplă) sau depresie;
• cicluri menstruale (inclusiv sindromul premenstrual) sau sarcina;
• medicamente: sedative / hipnotice (medicamente care promovează somnul),
neuroleptice (medicamente utilizate pentru a trata psihoza), tranchilizante minore
(medicamente care produc efect calmant), stimulente (medicamente care cresc
activitatea) și antihistaminice (medicamente utilizate pentru tratarea simptomelor de
alergii)
• stimuli de mediu: privarea de somn, programele haotice de somn, stres emoțional sau
situațional, deficit de magneziu și intoxicația cu alcool
• teama de separare la copii
• afecțiuni medicale: aritmii, febră, reflux gastro-esofagian, astm de noapte, convulsii
nocturne, anemie obstructivă de somn (afecțiune în care respirația se oprește temporar
în timpul somnului), leziuni la cap, migrenă sau hipertiroidie.

Stresul excesiv și anxietatea aferentă sunt cauzele cele mai frecvente ale somnambulismului
la orice vârstă.

Manifestările somnambulismului includ

• mers în somn
• vorbit în somn
• urinarea în dulap sau pe jos (în special în cazul copiilor)
• ţipete sau lovituri neintenţionate asupra persoanei care încearcă să trezească
somnabulul
• incapacitatea somnambulului de a-şi aduce aminte la trezire gesturile sale neobişnuite
din timpul somnului

3
 • lipsa de reacţie sau trezirea cu dificultate în timpul unui episod de somnambulism
• statul în şezut, făcând gesturi repetitive, precum frecatul la ochi
• uitatul în gol (somnambulii au ochii deschişi, dar nu văd şi nu percep la fel lucrurile ca
atunci când sunt trezi)

Tratament şi prevenţie
Nu există un tratament specific pentru somnambulism. În majoritatea cazurilor, schimbările
ce ţin de stilul de viaţă ajută la vindecarea acestei tulburări de somn. Totuşi, în cazul în care
acestea nu dau rezultate, medicii pot sugera terapia prin hipnoză, care ajută la ameliorarea
simptomelor, sau administrarea de medicamente care reduc incidenţa episoadelor de
somnambulism.
Alte metode prin care pot fi prevenite episoadele de somnambulism sunt:
• Reducerea stresului
• Evitarea consumului de alcool şi a anumitor medicamente înainte de culcare
• Evitarea consumului de cafea, ceai verde, sucuri carbogazoase, energizante, ciocolată
cu minimum 6 ore înainte de culcare
• Asigurarea unui mediu liniştit, confortabil, întunecos şi menţinerea unei temperaturi
optime în dormitor
• Limitarea consumului de lichide seara sau golirea vezicii urinare înainte de culcare

Bibliografie:
Abdul Ahad, Hindustan & Kumar, Chitta & Reddy, Kishore & CH, Krishna & JV, Sunil & G,
Anil. (2010). Somnambulism-Sleep Walking disease. Journal of Innovative Trends in
Pharmaceutical Sciences.
https://disturbmenot.co/what-causes-sleepwalking/
https://www.csid.ro/boli-afectiuni/neurologie/somnambulismul-cauze-simptome-tratament-
18401757
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4506454/
https://bigthink.com/robby-berman/the-science-of-sleepwalking
https://www.neuroaxis.ro/diseases/somnambulism/