c c
c



   











!
" 
#



 $%$&

Campania de relaţii publice reprezintă totalitatea operaţiilor coordonate de

comunicare derulate într-o perioadă de timp determinată, într-un anumit areal,
pentru îndeplinirea unor scopuri şi obiective ale organizaţiilor în raport cu anumite
ţinte ale comunicării.
La fel ca alte concepte (ţintă, strategie, tactică, operaţie, traiectorie etc. ),
conceptual campanie de relaţii publice provine din limbajul militar.
Provenienţa militară a termenului, explicată fie prin sonoritatea marţială, fie prin
fascinaţia generată de eficacitatea unor acţiuni militare, poate imprima un aer
belicos acestor demersuri de PR. Faptul ca atare, îl determină pe Bernard Dagenais
să susţină că aceasta Änu trebuie să ne facă să considerăm relaţiile publice ca fiind
belicoase sau agresive. Din contră, ele trebuie să se adreseze consumatorului cu
blândeţe, nu să-l bruscheze. Toate studiile de comunicare au dovedit că mesajele
supărătoare trebuie descurajate.´1
Iniţial, conceptul campanie se referea la ³totalitatea operaţiilor militare
efectuate de armatele unei ţări sau un grup de armate pe un teatru de luptă într-un
anumit timp şi într-un scop strategic´2 .
Depăşind aspectul militar Campania este definită Äactiunea organizată în
vederea realizării într-o anumită perioadă de timp a unor sarcini importante .
campanie electorală ´3 .

Tipuri de campanii de relaţii publice

1. Campania de poziţionare . ÄPoziţionarea reprezintă actul proiectării ofertei şi

imaginii unei firme în aşa fel încât consumatorii vizaţi să înţeleagă şi să aprecieze
ceea ce reprezintă firma în raport cu concurenţii săi. Ea constă în parcurgerea a trei
etape . În primul rând, firma trebuie să identifice posibilele diferenţe existente între
produsele, serviciile, personalul şi imaginea sa şi cele ale concurenţei. În al doilea
rând, firma trebuie să aplice anumite criterii pentru a alege cele mai importante
diferenţe. În al treilea rând, ea trebuie să semnaleze în mod efficient pieţei ţintă în
ce mod se diferenţiază faţă de concurenţă.´9.

2. Campania de conştientizare, este acel tip de campanie prin care se urmăreşte să-i
facem pe oameni conştienţi de ceva.

3. Campania de informare publică . Aceste campanii, deşi produc şi fenomene de

conştientizare , sunt total diferite de campaniile anterioare. Informarea publică
privind demersurile guvernamentale privind integrarea europeană şi euro-atlantică,
sau cea privind reforma instituţională în diferite organizaţii sau ministere,
prezentarea prevederilor unor legi şi consecinţele nerespectării acestora, sau
privind condiţiile în care se poate beneficia de anumite programe de finanţare
internaţională sau naţională se circumscrie campaniilor de informare
publică.

4. Campaniile de educare a publicului folosind cuvântul educaţie în sens pedagogic

(educaţia copiilor) sau andragogic ( educaţia adulţilor - n.n).

5. Campaniile de întărire a atitudinilor şi comportamentelor. Aceste campanii sunt

destinate, în special, susţinătorilor organizaţiei şi de aceea modalitatea de acţiune
PR va viza doar reamintirea valorilor comune.

6. Campanii de schimbare a atitudinii celor care nu sunt de partea noastră. Este

tipul de campanie apreciată ca fiind foarte dură întrucât presupune crearea
disonanţei cognitive.

7. Campanii de modificare a comportamentului. Sunt campanii dificile, de tipul

celor prin care îi vom determina pe oameni să nu conducă sub influenţa alcoolului,
să nu mai fumeze sau să renunţe la agresivitate în relaţiile interumane.

8. Campanii de contracarare imagologică în situaţii de criză. Indiferent de zona în

care se derulează campania de contracarare, ea este o campanie dură, în care se
regăsesc cu prisosinţă, acţiuni, date si fapte non-etice.

9. Campanii de modificare sau consolidare a reprezentării ( imaginii ) ţintelor

comunicării faţă de organizaţia / instituţia / personalitatea / fenomenul de interes
imagologic. După opinia noastră, campaniile imagologice reprezintă baza tuturor
celorlalte tipuri de campanii.
Cu alte cuvinte imaginea / reprezentarea fiind Äcărămida arhetipală´ pentru
toate celelalte procese psihice, este necondiţionat implicată în credinţe , atitudini,
opinii, cunoştinţe, comportament. În atare condiţii, dacă premiza invocată este
corectă, vom putea - prin intermediul campaniilor de relaţii publice ± să ne
concentrăm asupra reprezentărilor oamenilor (ţintelor) , în condiţii PR (comunicare
biunivocă, planificat, deliberat pentru a obţine încredere, simpatie, sprijin, pe
temeiul unei imagini reciproc satisfăcătoare) în sensul consolidării sau modificării
acestora, pentru a determina schimbări de atitudine, comportament, opinie etc.
În clasificarea campaniilor de relaţii publice pot fi luate în considerare şi alte
criterii. Astfel, după conţinut, campaniile pot viza teme de amploare sau limitate,
iar după factorul timp , ele pot fi cu durată scurtă, medie sau lungă, aceasta
însemnând, de la o lună, la câţiva ani (5-10 , poate şi mai mult).

Din dorinta de a atrage face cunoscuta Romania in starinatate si de a aminti

locuitorilor Romaniei frumusetea si bogatia acestei tari, am pus bazele unui proiect
si anume ± Realizarea unei Campanii de modificare sau consolidare a imaginii unei
zone turistice din Romania, si anume Delta Dunarii-
Echipa care a pus bazele acestei campanii este formata din : Gheta Emil,
Tudor Cristina si Tirliman Laura cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Turismului , Ministerului Mediului si al Padurilor si nu in ultimul rand al
locuitorilor din Delta Dunarii.
Obiectivele acestei campanii este de a atrage cat mai multi oameni in aceasta
zona cu un puternic potential turistic. Scopul acestei campanii consta atragerea in
viitorul apropiat al unui numar semnificativ de turisti, in transformarea resurselor
banesti provenite din turism in dezvoltarea zonei si protejarea ecosistemului.
 I.Y
'$"&(

(Y ð))"*



Delta Dunării este limitată la sud-vest de podi‰ul Dobrogei, la nord formează

grani a cu Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este
traversată de paralela de 45°, latitudine N ‰i de meridianul de 29°, longitudine E.
Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim - Sinoe 5050 km², din care
732 km² apar in Ucrainei, Deltei române‰ti revenindu-i o suprafa ă de 2540 km².
Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunăre, Delta Dunării cre‰te
anual cu aprox. 40 m².
Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în două bra e, Bra ul Chilia la nord
‰i Bra ul Tulcea la sud, bra care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte
în Bra ul Sulina ‰i Bra ul Sfântul Gheorghe.
Bra ul Chilia, formează grani a cu Ucraina, ‰i transportă pe cursul său de o
lungime de 104 km², 60% din apele ‰i aluviunile Dunării.
Bra ul Sulina este situat în mijlocul Deltei, ‰i spre deosebire de Chilia, are
un curs rectiliniu, fiind permanent dragat ‰i între inut pentru naviga ia vaselor
maritime. Are o lungime de 71 km ‰i transportă 18% din volumul de apă al
Dunării.
Cursul Bra ului Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est, ‰i se desfă‰oară pe
112 km, transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare formeaza insulele
Sacalin considerate un început de deltă secundară.
Delta Dunării (cu excep ia deltei secundare a bra ului Chilia) face tradi ional
parte din Dobrogea, dar în Antichitate ‰i Evul Mediu, litoralul se afla mult mai la
apus (între Chilia Veche ‰i Murighiol pe vremea lui Strabon, între Periprava ‰i
Lacul Dranov în epoca bizantină), astfel încât hăr ile istorice care reprezintă
Dobrogea cuprinzând toată Delta actuală, sunt geomorfologic false.
Delta Dunării este plasată, din punct vedere geologic , într-o regiune mobilă
a scoar ei terestre numită Platforma Deltei Dunării (regiunea predobrogeană).
Platforma Deltei Dunării vine în contact în partea de sud-vest cu Orogenul Nord
Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu
Bra ul Sfântu Gheorghe.
Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin
peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o
succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene ‰i
cuaternare, derminate prin forajele de mare ‰i mică adâncime efectuate în zonă.
Depozitele de vârstă Paleozoică, ce apar in etajelor Silurian-Permian (438-230
milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu
intercala ii de tufuri vitroclastice.
Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la
bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercala ii de
porfire feldspatice, diabaze ‰i melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii
calcaroase, siltite, marne ‰.a., ce con in specii vegetale (Striatoabietites sp.,
Ovalipollis ovalis ‰.a.), foraminifere (Glomospirella sp., Spirillina sp. ‰.a.),
conodonde (Gondolella navicula, Gladiogondolella tethydis ‰.a.).
Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm ± 176-142 milioane de
ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii,
precum ‰i calcare cenu‰ii ‰i gălbui (la partea superioară), cu fosile de foraminifere
(Textularia jurassica, Spirillina orbicula ‰.a.), dinofagelate (Nannoceceratopsis
spicula, N. pellucida, Ctenidodinium panneum ‰.a.) etc. Depozitele de vârstă
Cretacică ce apar in etajelor Ap ian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt
alcătuite, în principal, din argile ‰i siltite feruginoase, cu intercala ii de gresii fine
sau dolomite gipsifere, ce con in o fitocenoză săracă cu Trilobosporilites
apiverucatus, Clavifera triplex etc.
Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarma ian-Romanian ± 13,5-1,8
milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare luma‰elice,
nisipuri, siltite ‰i argile, cu Mactra sp., nisipuri, siltite ‰i argile ro‰cate, cu Dosinia
maeotica, nisipuri fine cenu‰ii (cu Dreissena rimestiensis, Limnocardium sp.,
nisipuri cu Stylodacna orientalis ‰i nisipuri cu intercala ii de argile, ce con in
specimene de Viviparus bifarcinatus, Dreissena polymorpha etc.
Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce apar in etajelor
Pleistocen-Holocen ± 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, dintr-un
strat de argile ro‰ii-carămizii urmate de o succesiune de strate de pietri‰uri,
nisipuri, siltite, argile ‰i strate de loess, iar la partea superioară se dispun aluviuni
de origine fluviatil㠉i fluvio-lacustră. (Mutihac V., 1990; Ionesi L, 1994)
Delta Dunării, situată în partea de N-V a Mării Negre (între 44Û46¶00´ lat. N ±
platforma Bugeac, 45Û40¶00´ lat. N ‰i 28Û40¶24´ long. E ± Orogenul Nord
Dobrogean, respectiv 29Û40¶50´ long. E ± platforma Mării Neagre), reprezintă din
punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vărsare
a Dunării în Marea Neagră. (Cote P., 1973, Romanescu Gh, 1995)
Conform clasificării FAO (SOTER ± Procedure Manual, 1993) , Delta
Dunării este inclusă la categoria formelor de relief regionale de tip câmpie umedă
pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare.
Delta Dunării este caracterizată prin forme de relief pozitive numite grinduri
‰i forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). În
prezent, delta se prezintă sub forma unei suprafe e plane cu o pantă de 0,006 Å,
străbătută de un păienjeni‰ de ape: bra e de fluviu, canale ‰i gârle, punctată de
lacuri ‰i jap‰e. Diferen ele de altitudine, fa ă de nivelul mării, sunt de 8-10 m în
zona grindurilor ‰i -2 - -4 m în zona depresiunile lacustre. (Cote P., 1973; Soil of
the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996).
Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice ‰i anume:
Delta propriu-zisă ce ocupă o suprafa ă de 4.250 km2, aflată între bra ele
fluviului,‰i zona complexului Razim, cu o suprafa ă de 990 km2. Din punct de
vedere fizico-geografic Delta se împarte transversal pe bra ele fluviului în două
mari subregiuni naturale: delta fluvial㠉i delta maritimă.
Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafa a totală a deltei ‰i se întinde de la
ceatalul Izmail, spre aval, până la grindurile Letea ‰i Caraorman, pe linia Periprava
(pe bra ul Chilia) ± Cri‰an (pe bra ul Sulina) ± Ivancea (pe bra ul Sf. Gheorghe) ±
Crasnicol ± Peri‰or. Această subregiune a Deltei Dunării este împăr ită în mai
multe unită i naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea
ontea-Furtuna,
Depresiunea Pardina, Depresiunea Mati a-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc,
Ostrovul Tătaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov,
Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Ro‰ca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol ‰i
Depresiunea Dranov-Dunavă , etc.
Delta maritimă ocupă mai pu in de 35% din suprafa a Deltei Dunării, la răsărit de
linia Periprava-Cri‰an-Ivancea-Crasnicol-Peri‰or. În această subregiune, ca ‰i în
cazul deltei fluviale, întâlnim zone cu relief pozitiv ‰i negativ dar, spre deosebire
de prima subregiune, fundul depresiunilor este sub nivelul mării în cele mai multe
cazuri. (Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996).
Delta Dunarii se încadreaza în spatiul cu climat temperat semiarid specific
stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte întinse, acoperite în diferite grade
cu vegetatie, întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurilor marine, alcatuiesc o
suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a
stepelor pontice.
Aceasta suprafata activa reactioneaza fata de radiatia totala receptionata si
de circulatia generala a atmosferei rezultând un mozaic de microclimate. Radiatia
totala variaza între un minim de 3,5 Kcal/cmp înregistrat în lunile de iarna si un
maxim de 17 Kcl./cmp, in luna iulie. In functie de intesitatea activitatii centrilor
barici principali se instaleaza conditii specifice de vreme : zile de iarna blânde
(când activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarna geroase, cu vânturi
puternice (când actioneaza anticiclonii nord-atlantici), zile de vara calde si uscate
(când actionaza anticiclonii tropicali atlantici), zile de vara ploioase (când
interactioneaza aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul
Europei).
 Durata de stralucire a soarelui este mare, media multianuala fiind de 2250
ore, dar poate ajunge la 2600 ore în anii cu nebulozitate redusa. Temperatura se
distribuie neuniform pe suprafata deltei. Mediile multianuale indica cresterea
temperaturii de la vest spre est. La nivelul vârfului deltei (Tulcea) temperatura
medie multianuala este de 10,94 C, în delta fluviala (Gorgova), de 10,96 C, pe
tarmul marii (Sulina), de 11,05 C, iar în largul Marii Negre (Platforma Gloria), de
11,86 C.
Amplitudinile medii zilnice reflecta diferentele mari datorate naturii
suprafetei active : la Gorgova variaza între un maxim de 9 C (în iulie) si un minim
de 3,8 C (in decembrie), la Sulina între 2,8 C (în iulie) si 1,4 C (în noembrie), iar la
statia Gloria între 2,3 C (în iulie) si 1 C (în decembrie si februarie). Sumele anuale
ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Umezeala aerului
înregistreaza cele mai mari valori de pe teritoriul României. Umezeala relativa a
aerului variaza iarna între 88 - 84% la Gorgova si 89 85% la Sulina si Sfântu
Gheorghe, iar vara, între 69 - 71% la Gorgova si 77 - 80%, la Sulina si Sfântu
Gheorghe. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita
efectului suprafetei active specifice deltei, precum si al Marii Negre. La intrarea în
Delta Dunarii (Tulcea) se înregistreaza o cantitate medie multianula a
precipitatiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360mm. In cea ma mare parte a deltei
cad între 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic si cea mai mare parte a
lagunelor, sub 350 mm.
Stratul de zapada este subtire si se mentine perioade scurte de timp, numai în
iernile mai aspre.Asemenea situatii s-au petrecut în anii 1928-1929, 1953-1954,
1941-1942, 1984-1985, când apele marii lânga tarm au înghetat timp de 45 - 60
zile. Vânturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele
mai intense accelerari de vânt înregistrându-se iarna si în sezoanele de tranzitie.
Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform în spatiul Deltei Dunarii. La intrarea în
delta, la Tulcea, mediile pe 90 ani releva ca sunt 142 zile de vara si 60 zile de
iarna, iar primaverile au durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleasi
medii multianuale indica 145 zile de vara si numai 15 zile de iarna, iar primaverile
sunt mai lungi (122 zile) decât toamnele (83 zile).
VegetaVia deltei este reprezentată în mare parte de o vegetaVie specifică
mla tinilor (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia piticã) i ocupă 78% din
totalul suprafeVei. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafaVa deltei, fiind păduri de salcie,
frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, , iar
ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetaVie acvatică i plutitoare, ocupând 2%
din suprafaVa deltei. De asemenea, există păduri pe câmpurile Letea i Caraorman
i sunt alcătuite din stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm,
plante agăVătoare.
 ConVine mai mult de 320 de specii de păsări ca i 45 de specii de pe te de
apă dulce în numeroasele sale lacuri i jap e. Acesta este locul unde milioane de
păsări din diferite colVuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană)
vin să cuibărească.

'$"&+

Turismul redus in Delta Dunarii are un puternic impact asupra populatiei din
aceasta zona cum ar fi : locurile de munca reduse, conditii de trai scazute etc. care
afecteaza atat fizic cat si psihic locuitorii acestei minunate zone.

Bogatia de atractii turistice naturale din Delta Dunarii constituie un loc ideal
pentru vacanta si aventura in acest tinut minunat. In Delta Dunarii totul contribuie
la relaxarea mintii si a trupului, o bucurie a spiritului pentru cei care iubesc natura
si o respecta.

Iata principalele atractii din Delta Dunarii :

Peisaje spectaculoase si salbatice medii de viata:

- Garle si canale inguste - Ierenciuc, Radacinos, Magiaru, Malafeica
- Lacuri cu un acvatoriu întins sau cu schimb activ natural de ape - Puiu, Fortuna,
Lumina
- Lacuri cu schimb redus de ape partial acoperite cu vegetatie plutitoare - Obretinul
Mic, Radacinos,
- Terenuri joase inundabile acoperite cu vegetatie higrofila fixatã (stuf, papura,
rogoz)
- Formatiuni de plaur - Cruhlic, Puiulet, Lumina
- Padurile (zavoaiele) de salcie în amestec, pe grindurile fluviatile si ostroave
inundate frecvent - Grindul Caraorman, Grindul Letea
- Paduri de stejar în amestec, pe grinduri maritime înalte - Padurea Letea si
Padurea Caraorman
- Dune de nisip mobile si semimobile, acoperite partial cu vegetatie arenicola -
Letea, Rosetti, Caraorman.
-Pasari salbatice rare in Europa si in lume doar in Delta Dunarii:
Pelecanus onocrotalus/ Pelican comun/White pelican 52% din populatia paleartica
Pelecanus crispus/ Pelican cret/ Dalmatian pelican 5% din populatia mondiala
Egretta garzetta/ Egreta mica/ Little egret 11% din populatia europeana
Egretta alba/ Egreta mare/ Great white egret 71% din populatia europeana
Platalea leucorodia/ Lopatar/ Spoonbill 1% din populatia europeana
Himantopus himantopus/ Piciorongul/ Black-winged stilt 1% din populatia
europeana.
-Catedrala din Sulina
Catedrala - una din cel cinci biserici, Palatul AFDJ, Farul Vechi - sunt numai
cateva din monumentele si marturiile culturale din istoria tinutului si a navigatiei,
case cu arhitectura specifica a unuia din cele mai cosmopolite orase ale tarii.
-Plaja salbatica din Sulina
Ideala pentru mari si mici, curenti de apa reci se combina cu apa calda de
suprafata, iar seara discoteca direct pe plaja.Ce regretati ca s-a pierdut la 2 Mai sau
Vama Veche gasiti la Sulina acum.
-Cele mai mari trofee din Delta Dunarii
La pescuituli sportiv (pestele vietii), capturate in mediu natural de exceptie, la
specii de pesti ca: stiuca (16 Kg), crap salbatic (42 Kg), somn (63 Kg), salau (15
Kg), biban (1,5 Kg).
Dunarea Veche
Zona de refugiu pentru reproducatorii de crap, cu salcii scorburase, de-o varsta cu
Dunarea.
-Obeliscul din Crisan
Simbol si marturie a inaugurarii canalului ce a scurcircuitat Marele Monument al
naturii, Padurea Letea
-Inedita ca padure de stejari in Delta Dunarii, cu arbusti si liane langa grindul Letea
si dunele de nisip ....... legenda lui Omer.
Fantana si stejarul ingenunchiat din Padurea Caraorman
Cu arbori(stejar) si arbusti diversi. Dune de nisip semimobile in care, se spune, au
fost ascunse comori ale piratilor si haiducilor Deltei.
-Ciorba de peste - nicaieri ca in Delta Dunarii
Numeroase alte specialitati culinare traditionale din peste sau din vanat, din
produse proaspete si 100 % ecologice, fiecare localitate are specificul ei, uneori
diferentele sunt de la o familie la alta.
-Plaja Sf. Gheorge
Principala atractie turistica ca si Plaja Sulina cu nisipul cel mai fin de pe tot tarmul
Marii Negre.
-Rasarit / Apus de soare in Delta Dunarii
Rasaritul sau Apusul de soare deasupra apei sunt imagini unice si amintiri ce nu se
pot uita
-Sate traditionale din Delta Dunarii

Cazarea la pensiuni ale localnicilor va da posibilitatea sa patrundeti acest

univers cultural de exceptie; arhitectura traditionala, obiceiuri, arta culinara
pescareasca, cantece si povesti pescaresti.
 Bucurati-va, in vacanta, de linistea in mijlocul naturii, strabateti canalele si
lacurile din Delta Dunarii, distrati-va la pescuit de stiuca, crap, sau somn, traiti
clipe unice si aventura.
Fa ca toate aceste bogatii sa dainuie in timp, fa ca impactul tau sa fie minim,
respecta locurile pe unde treci si ele iti vor darui trairi de neuitat.
 (Y c)$, "

Conceptul de concurenta s-a format si este folosit in orce tip de relatii
sociale. Reglementarile juridice l-au preluat din vocabularul uzual, adaugandu-i
unele note disociative, spre a-l adapta particularitatilor vietii economice.

In sens general, prin concurenta se intelege o confruntare intre tendinte

adverse, care converg spre acelasi scop.
In plan social deosebim forme extrem de variate ale competitiei. O prima forma
este aceea de concurenta vitala, semnificand conflictul interuman in cadrul caruia
fiecare ins tinde la conservarea si dezvoltarea proprie. Poate exista, de asemenea,
opozitie competitionala intre interesele individuale si sociale, intre drepturi si
obligatii, intre manifestari altruiste si egoiste.
In contexul relatiilor interumane, concurenta implica multiple afinitati cu emulatia,
fara ca intre cele doua concepte sa existe similitudine. Emulatia, ca dispozitie
morala, este dorinta de a te intrece pe tine intrecand pe altul. Dezvoltand aceasta
idee, rezulta ca emulatia constituie un fel de prefigurare a luptei vietii, cu
deosebirea esentiala ca succesul propriu nu inseamna nici infrangerea, anularea,
eliminarea aceluia cu care m-am gasit in raport de emulatie.
In economia de piata, forma moderna de organizare a activitatii economice, agentii
economici actioneaza in mod liber, pe baza proprietatii private si in concordanta cu
legea cererii si oferta .
Intre agentii economici care produc acelasi tip de marfuri sau servicii exista o lupta
permanenta in scopul atragerii clientelei pentru marfurile si serviciile oferite pe
piata . Deci, o componenta intriseca a economiei de piata o constituie libera
competitie, concurenta intre agentii economici.
Concurenta este definita ca o confruntare intre agettii economici pentru castigarea
si conservarea clientelei,in scopul rentabilizarii proprei activitati, insa potrivit unei
caracterizari cuprinzatoare, prin concurenta se intelege lupta dusa, atat pe plan
national, cat si international, intre firme capitaliste de productie, comerciale,
bancare etc., in scopul realizarii unor profituri cat mai mari, ca urmare a acapararii
unor segmente tot mai largi de piata si, in consecinta, a sporirii volmului de afaceri.
Avand in vedere rolul pozitiv, stimulativ, pe care il are concurenta in activitatea
economica, dreptul trebuie sa instituie cadrul juridic necesar pentru manifestarea
acesteia. In acest sens, insasi Constitutia Romaniei prevede ca statul trebuie sa
asigure ´libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie´.
In economia de piata, exercitarea concurentei constituie un drept al oricarui agent
economic. Ca orice drept cunoscut si protejat de lege, dreptul la concurenta trebuie
exercitat cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti agenti
economici si cu respectarea legii si a bunelor moravuri. Numai daca exercitarea
concurentei are loc in aceste limite, concurenta este licita sau loiala si, deci, ea este
ocrotita de lege .
In cazul exercitarii abuzive a dreptului la concurenta, a folosirii mijloacelor
nepermise de lege pentru atragerea clientelei, concurenta este ilicita si, in
consecinta, este interzisa. Intrucat o asemenea exercitare a concurentei este
pagubitoare pentru agentii economici lezati, ca si pentru insasi desfasurarea
activitatii comerciale in ansamblu ei, legea instituie anumite masuri menite sa
inlature astfel de consecinte .

c)- 

Analiza SWOT incepe prin efectuarea unui inventar a calitatilor si
slabiciunilor interne in organizatie.
Principalul scop al analizei SWOT este de a identifica si de a atribui fiecare
factor, pozitiv sau negativ, uneia din cele patru categorii, permitandu-va sa va
priviti afacerea dintr-un punct de vedere obiectiv. Analiza SWOT va fi un
instrument foarte util in dezvoltarea si confirmarea telurilor dvs si a strategiei dvs
de marketing.
Anumiti experti sugereaza sa subliniati mai intai oportunitatile si amenintarile
externe inaintea calitatilor si defectelor. In orice caz, va trebui sa revizuiti in
detaliu toate cele patru zone.
Puncte forte
Punctele forte descriu atributele pozitive, tangibile si intangibile, interne, ale
organizatiei. Acestea sunt sub controlul organizatiei. Ce faceti bine? Ce resurese
aveti? Ce avantaje aveti fata de concurenta?
Poate doriti sa va evaluati punctele forte in functie de zona, ca merketing, finante,
manufactura si structura organizationala. Punctele forte includ atributele pozitive
ale oamenilor implicati in afacere, incluzand cunostintele lor, trecutul lor, educatie,
referinte, contacte, reputatie sau capacitate, pe care acestia le aduc in afacere.
Punctele forte includ bunurile tangibile ca de exemplu capital disponibil,
echipament, credit, clienti stabili, canale de distribuite existente, materiale cu
drepturi de autor, patente, sisteme de informare si procesare, si alte bunuri de
valoare din afacere.
Punctele forte capteaza aspectele interne pozitive ale afacerii dvs si adauga valoare
sau va ofera un avantaj in fata concurentei. Aceasta este o oportunitatea pt dvs de a
va reaminti valoarea afacerii dvs.
Puncte slabe
Tineti cont de punctele slabe ale organizatiei . Punctele slabe sunt factori care va
impiedica sa obtineti sau sa mentineti o calitate competitiva. Ce zone trebuie
imbunatatite?
Punctele slabe ar putea include lipsa de experienta, resurse limitate, lipsa de
acces la tehnologie sau capaciatate, oferta de servicii inferioara sau o localizare
slaba a afacerii dvs. Acestia sunt factori care sunt sub controlul dvs, dar dintr-o
varietate de motive, au nevoie de imbunatatire pentru a va putea atinge efectiv
obiectivele dvs de marketing.
Punctele slabe capteaza aspectele negative interne ale afacerii dvs care scad din
valoarea pe care o oferiti sau va plaseaza intr-un dezavantaj concurential. Aceste
sunt zone pe care trebuie sa le imbunatatiti pentru a putea concura cu cel mai
puternic competitor. Cu cat va identificati punctele slabe cu mai multa acuratete,
cu atat mai valoroasa va fi aceasta analiza.
Oportunitati
Oportunitatile evalueaza factorii atractivi externi care reprezinta motivul existentei
si prosperitatii unei afaceri. Acesti sunt factorii externi ai afacerii. Ce oportunitati
exista in sectorul dvs de piata sau in jurul dvs din care puteti spera sa beneficiati?
Aceste oportunitati reflecta potentialul pe care-l puteti realiza prin implementarea
strategiilor de marketing. Oportunitatile pot fi rezultatul cresterii pietei, schimbului
in stilul de viata, rezolvarea problemelor asociate cu situatii curente, o perceptie
pozitiva asupra afacerii dvs din partea pietei sau capacitatea de a oferi o valoare
mai mare ceea ce va crea o cerere crescuta pentru anumite servicii.
Amenintari
Ce factori reprezinta potentiale amenintari? Amenintarile includ factori icare ar
putea sa va puna strategia de marketing si chiar si afacerea intr-o pozitie de risc.
Acestia sunt factori externi - nu aveti nici un control asupra lor, dar pe care-i puteti
anticipa daca aveti un plan de urgenta care sa se ocupe prevenirea si rezolvarea
acestor probleme.
O amenintare este o provocare creata de un trend nefavorabil care ar putea conduce
la scderea castigurilor sau profitului. Concurenta ± existenta sau potentiala ± este
mereu o amenintare. Alte amenintari ar putea include cresterea intolerabila a
preturilor de catre furnizori, reglementari guvernamentale, caderi economice, efect
negativ al media, o schimbare in comportamentul consumatorilor care sa va reduca
vanzarile sau introducerea unei tehnologii mult mai avansate care sa faca
produsele, serviciile sau echipamenele demodate. Ce situatii ar putea sa ameninte
eforturile de marketing? Puneti pe hartie cele mai mari temeri. O parte din aceasta
lista ar putea fi de natura speculativa, dar va adauga valoare analizei SWOT.
S-ar putea sa va ajute sa va clasificati amenintarile in functie de seriozitatea lor si
de probabilitatea de a se intampla.
Cu cat identificati mai bine amenintarile potentiale, cu atat mai mult puteti sa va
pozitionati si sa planificati proactiv pentru a le raspunde.

Puncte forte Puncte slabe

- echipa tanara si dinamica ; -lipsa de experienta

- dorinta de invatare si cunoastere ; -lipsa de acees la tehnologie
- seriozitatea ;
- sustinerea Ministerului Turismului si
Ministerului de Mediu ;

Amenintari Oportunitati
-concurenta -castigarea unui proiect finantat de
-comportamentul populatiei ; Uniunea Europeana ;
- sustinerea de catre populatie ;
- atragerea mass-media ;


 III.Y &"&""&.+

& $$&+

SMART este un acronim al caracteristicilor considerate esentiale pentru corecta

formulare a unui obiectiv.

Aceste caracteristici sunt urmatoarele:

S ± specific;
M ± masurabil;
A ± (de) atins/abordabil;
R ± relevant;
T ± incadrat in timp.

Specific ± inseamna ca un obiectiv indica exact ceea ce se doreste a se

obtine.
Un obiectiv specific este foarte clar exprimat, nu lasa loc de indoieli. Un obiectiv
specific difera in primul rand de unul general. El vizeaza rezultate concrete, iar nu
rezultate in general.

Masurabil ± inseamna ca un obiectiv poate fi cuantificat, fie cantitativ, fie

calitativ.
Un obiectiv masurabil este cel care permite stabilirea cu exactitate a faptului ca a
fost atins ori nu sau in ce masura a fost atins. De asemenea, un obiectiv masurabil
permite monitorizarea progresului atingerii lui.

Abordabil/de Atins± inseamna ca un obiectiv poate fi intr-adevar atins.

In acest sens, trebuie luate in considerare mai multe aspecte:
± prin definirea obiectivului nu se propune realizarea a ceva imposibil de atins in
conditiile date (Ex: nu se poate realiza o autostrada intr-o saptamana si nici peste
un ocean, daca adancimea apei in unele locuri este de cativa km.);
± obiectivul in cauza poate fi atins in conditiile proiectului, de catre organizatia sau
persoana care este responsabila de realizarea lui. in acest sens, trebuie tinut cont de
resursele existente, capacitatea organizatiei, timpul disponibil necesar.
In mod ideal, obiectivele trebuie sa nu depinda de actiunile unei alte entitati decat
cea care are responsabilitatea realizarii lor.

Relevant ± inseamna ca realizarea obiectivului contribuie la impactul vizat

de proiect.
 Realizarea unui obiectiv trebuie sa contribuie in mod nemijlocit la atingerea
unui obiectiv mai mare, mai general. in acest sens, el trebuie sa vizeze un anumit
impact.
Relevanta unui obiectiv se evalueaza in raport cu obiectivul general al acelui
proiect.

Incadrat in Timp ± inseamna ca obiectivul contine si data pana la care este

prevazut a se realiza.
Legat de un obiectiv incadrat in Timp, stim cat ar trebui ca acesta sa se realizeze.
Pentru a verifica daca un obiectiv este sau nu incadrat in Timp, utilizati intrebari
precum:
- Cand?
- Pana cand?
- In ce perioada?

Obiectivul central al Campaniei de relatii publice il constituie marirea

numarului de turisti ce viziteaza Delta Dunarii, in timpul si dupa finalizarea
campaniei de relatii publice ,pentru diferite tipuri de turism. Obiectivul nostru a
fost atins daca in timpul derularii acestei campanii si bineinteles, dupa finalizarea
acesteia numarul de turisti ce viziteaza aceasta zona a crescut semnificativ fata de
momentul de dinaintea inceperii campaniei .
Obiective care decurg din acest obiectiv sunt :
-Y Dezvoltarea zonei turistice din Delta Dunarii ;
-Y Creeare de noi locuri de munca pentru locuitori ;
-Y Invatarea despre noi specii de animale si plante ;

 $$&+
 Campania de relatii publice se desfasoara in perioada 19 iunie 2009-18
august 2009.
Campania de relatii publice pentru promovarea zonei turistice Delta Dunarii
se desfasora in cursul a 60 de zile dupa cum urmeaza :
In primele 2 zile ± realizarea si afisarea pe internet a site-ului si initierea
unui blog.
In urmatoarele 10 zile - intervievarea locuitorilor zonei Delta Dunarii cu
privire la impactul pe care il avem asupra lor.
In urmatoarele 18 zile ± promovare prin intermediul afisajelor, pagini web,
internet, ziare .
In urmatoarele 30 zile ± promovare prin intermediul comunicarii directe ±
reprezentati prin scoli, universitati, camine studentesti, televiziunii radio-ului si
presei
. $$&

ð"
Pliante ± 10.000*1,2 lei 12.000lei
Bannere± 1500*150lei 225.000lei

Productie audiovizuala
Pro tv- 30*7 500¼ 225.000¼
CNN-30*10 000¼ 300.000¼

Publicitatea presa
Jurnalul National -48*658lei 31584 lei
Clik - 48*587 28176lei

Radio
Europa Fm - 30*200 6000¼
Kiss Fm - 30*200 6000¼

Internet
Site-uri 1000lei
Blog-uri 500lei

Resurse umane
Impartire pliante 50*60*100lei 300.000lei
Interviuri sondaje 100*10*100lei 100.000lei

Secretariat
Hartie , pixuri, telefon, dosare 1000lei

Total buget : 699.260lei+537.000¼=202556.22+537.000=739556.22¼

 /(Y &$&+

Principalele forme de turism care se pot desfăşura pe teritoriul Deltei Dunarii :

-Y Turism pentru odihnă si recreere (practicat prin intermediul companiilor

de turism, în unul din hotelurile de pe teritoriul rezervaţiei sau folosind
hotelurile plutitoare, combinând excursiile pe canale si lacuri pitoreşti cu
băile de soare şi apa marină pe plajele situate de-a lungul coastei Mării
Negre.
-Y Turism de cunoaştere (itinerant), practicat fie individual, fie prin
intermediul excursiilor organizate) potrivit pentru grupurile mici de
vizitatori care au ocazia sa exploreze varietatea peisajului salbatic,
combinând plimbările cu bărci propulsate manual pe canale pitoreşti cu
drumeţii de-a lungul canalelor sau pe grindurile fluviale şi marine, etc.
-Y Turism specializat ± ştiintific (pentru ornitologi, specialişti, cercetători,
studenţi)
-Y Programe speciale de tineret (pentru cunoaşterea, întelegerea şi preţuirea
naturii)
-Y Turism rural (în cadrul căruia turiştii sunt găzduiti şi ghidaţi de localnici),
are traditie în RBDD, multe familii de localnici găzduind şi însotind
vizitatorii în Delta Dunării. Acest tip de turism reprezintă un important
potenţial pentru îmbunatăţirea veniturilor populatiei locale.
-Y Turism pentru practicarea sporturilor nautice.
-Y Turism pentru practicarea pescuitului sportiv foarte apreciat de vizitatorii
de toate vârstele, în orice sezon, pentru orice specie de peşte, şi vânatoare
sportivă

Având în vedere aceste aspecte Grunig diferen-ţiază publicurile prin

comportamentul lor comunica-ţional:
ƇPublicul deschis către toate subiectele, adică activ în legătură cu subiectele în
discuţie;
ƇPublicul apatic, neatent şi inactiv în legătură cu subiectele în discuţie;
ƇPublicul unui singur subiect, activ în legătură cu unul sau cu un număr limitat de
subiecte corelate;
ƇPublicul subiectelor fierbinţi, care devine activ după ce presa transformă subiectul
într-o temă de dialog social, cu largă audienţă.
Problema noastră, însă, nu o constituie publicul în general, ci publicurile specifice
organizaţiei. Acestea nu pot fi delimitate atâta timp cât nu operăm cu o definiţie a
publicului din perspectiva domeniului rela-ţiilor publice. În acest sens, specialiştii
în relaţii publice consideră că publicul reprezintă «"orice grup sau indi-vid care
este implicat în vreun fel anume în viaţa unei organizaţii"
În literatura de specialitate se întâlnesc nume-roase clasificări ale publicurilor
"ţintă" ale relaţiilor publice, analizate suficient de larg de Cristina Co-man. Astfel,
sunt autori (D. Newsom şi colab.) care disting între:
ƇPublicul intern, format din persoane care împăr-tăşesc aceeaşi "identitate
instituţională", respectiv sala-riaţi, manageri, acţionari, consilieri etc.;
ƇPublicul extern, format din totalitatea persoa-nelor şi instituţiilor aflate în afara
organizaţiei, respectiv clienţi, furnizori, agenţii guvernamentale etc.
Acestă clasificare este considerată simplistă, mult prea generală şi, ca atare, nu
poate acoperi realitatea, ceea ce i-a determinat pe cercetători să realizeze seg-
mentări mai precise. Cele mai reprezentative clasificări aparţin următorilor autori:
a) L.W. Nolte, care consideră că există trei mari categorii de public:
ƇPrimar, în care intră salariaţii, proprietarii, con-sumatorii, "constituienţii" (acele
persoane care aşteaptă ca o organizaţie non-profit să facă ceva pentru ei) şi
comunitatea (persoanele aflate în vecinătatea organi-zaţiei şi sunt afectate de către
aceasta în virtutea pro-ximităţii lor spaţiale);
ƇSecundar, care cuprinde educatorii, guvernul, distribuitorii, furnizorii şi
competitorii, adică cei care nu sunt permanent implicati în viaţa organizaţiei;
ƇSpecial, alcătuit din acele grupuri şi organizaţii la care indivizii aderă în mod
conştient şi pentru peri-oade limitate de timp; este vorba fie de grupări "orientate
spre interior", al căror scop este promovarea intereselor membrilor ori a
divertismentului în comun, fie de orga-nisme "orientate spre exterior", al căror
scop este pro-movarea unor cauze generale (democraţia, protejarea florei şi faunei,
sprijinirea unor categorii sociale defa-vorizate etc.).

Publicul tinta sau publicul prioritar este publicul care reprezinta punctul de
interes din perspectiva relatiilor publice. Acest public devine fiinta noastra si va fi
vizat cu precizie de obiectivele noastre. Un plan de campanie este un proiect al
unei organizatii prin care aceasta doreste sa atraga atentia publicurilor tinta asupra
ofertelor sale, in contextul format de concurenti si de partenerii de afaceri.
In cazul Campaniei noastre de relatii publice publicurile tinta sunt toate
tipurile de public. In aceasta zona sunt activitati care pot fi practicate de tineri,
activitati care pot fi practicate de maturi si activitati pentru oameni de varsta a
treia. Desi adresarea se face tuturor tipurilor de public am ales un anumit public
tinta in care informarea se face mai intens decat in celelalte si anume publicul tanar
deoarece acest public tinde sa influenteze toate celelalte categorii de publicuri.


 /(Y &+

Tema centrala a Campaniei de relatii publice sau axa campaniei este
reprezentata prin idea pivot (formulate printr-o fraza ) in jurul careia vor gravita
toate elementele campaniei. Tema campaniei noastre este legata de promovarea
zonei Deltei Dunarii. Asadar tema campaniei este promovarea Deltei Dunarii.

Slogan:

Delta Dunarii, mai mult decat un vis«un ideal!

 /(Y .$$

Lansarea Campaniei va incepe odata cu oficializarea site-ului
w.w.w.deltadunarii_un loc ideal.com si blogului! In prima faza a campaniei se
strang informatii cu privire la interesul publicului din zona Deltei Dunarii cu
privire la Campania de promovare a acestei zone. Sprijinul populatiei din zona de
interes are ca efect evaluarea destul de exacta a impactului initial al acestei
campanii.
Una din strategii a fost implicarea autoritatilor responsabile si aici amintim
Ministerul Turismului si Ministerul Mediului care ne-au oferit legaturi cu anumite
organizatii specializate in mediu si calitate.
Alegerea promovarii prin mass-media a avut ca efect informarea rapida si a mai
multor categorii de publicuri, iar internetul ne-a oferit o evaluare aproximativa a
numarului de utilizatori care acceseaza frecvent site-ul nostru si paginile de
socializare.
Promovare prin intermediul radio-ului Europa FM si Kiss FM care se face in
fiecare dimineata timp de 30 de zile, prin intermediul ziarelor , Jurnalul National si
Clik care vor avea anunturi 48 de zile consecutive si prin intermediul televiziunii,
Pro Tv International si CNN care vor transmite in fiecare seara intre 8 si 9 un
minut si 5 secunde timp de 30 de zile filmuletul Delta Dunarii, mai mult decat un
vis«un ideal!
Pentru atingerea publicului tanar promovarea se face in caminele studentesti, in
universitati si in licee deoarece tinerii reprezinta un segment foarte important
pentru captarea celorlalte publicuri si au si o forta de manipulare mai mare.
 /(Y c.!"" "+

Avantajele utilizarii publicitatii prin intermediul televiziunii:

- asigura o audienta ridicata, televiziunea adresandu-se unei audiente de masa;
- ofera oportunitati extraordinare in ceea ce priveste creatia, datorita faptului ca pot
fi combinate imaginile in miscare cu sunetul;
- ofera flexibilitate in ceea ce priveste durata materialelor publicitare, aceasta
putand fi de orice dimensiune (de la 15 secunde pana la 30 de minute sau mai
mult);
- ofera credibilitate imvestitorului;
- ofera flexibilitate in ceea ce priveste planificarea difuzarii materialelor
publicitare;
- prin difuzarea materialelor publicitare in cadrul anumitor emisiuni de televiziune
se poate transmite mesajul catre segmente bine determinate ale populatiei,
reducandu-se astfel pierderile generate 18518o146s de transmiterea mesajului catre
nonprospecti;
- prin asocierea mesajului publicitar cu emisiunile in cadrul carora este difuzat,
imaginea acestora se transfera asupra produsului sau serviciului promovat ;

Avantajele utilizarii internetului pentru mesajele publicitare:

Reprezinta un mijloc rapid si usor accesibil, utilizat pentru informare de un
numar din ce in ce mai mare de persoane;
Este un instrument perfect de cercetare, având capacitatea de a masura cu
exactitate cate persoane au accesat o anumita pagina web sau un magazin virtual si
cate dintre ele au cumparat un produs anume;
Reprezinta un mijloc de comunicare extrem de flexibil, ce are capacitatea de a
modifica imediat continutul mesajului, putand reactiona imediat sub imboldul
presiunii concurentiale;
Prezinta avantajul ca poate Ätransporta´ mesaje publicitare complexe, ce pot
contine simultan text, imagine si sunet in proportia dorita (multimedia);
Deocamdata, costurile publicitatii pe internet sunt scazute in comparatie cu
celelalte modalitati de promovare de produs/serviciu/marca;
In actualul peisaj oferit de mass-media, internetul reprezinta canalul cu cea mai
mare raza de actiune ce poate fi utilizat pentru realizarea unor campanii de
publicitate globale.

Avantajele utilizarii ziarelor pentru mesajele publicitare:

Au o mare capacitate de diseminare a informa-ţiilor şi de canalizare a
interesului publicului spre problemele importante;
Reprezintă principalul mijloc de contactare a publicului foarte fragmentat şi
specializat;
Contribuie substanţial la organizarea agendei publice şi la influenţarea
dezbaterilor;
Nu este de mirare că citirea lor face încă parte din obiceiurile zilnice ale
cetăţenilor.

Avantajele utilizarii radioului pentru mesajele publicitare:

Radioul este un mijloc de comunicare mobil care ii poate insoti pe potentialii
consumatori pe strada si in magazine, oferindu-le companiilor care isi fac
publicitate un mijloc de a-si transmite mesajul chiar in momentul in care
cumparatorul incearca sa se decida pentru o marca sau alta; cu alte cuvinte, este un
canal media cu mare putere de penetrare;
Radioul este un canal mediatic ce poate antrena o anumita obisnuinta, permitand
instaurarea unui Äritual´ in randul auditoriului; fidelizarea unui segment important
al ascultatorilor poate favoriza optiunea pentru radio drept vehicul al mesajelor
publicitare.
Radioul poate stabili o relatie personala cu ascultatorii si prin intrarea
neproblematica in direct; de aici, incredere mai mare in radio si, implicit, in
publicitatea difuzata pe acest canal si in produsele carora li se face publicitate.
Publicitatea prin radio are costuri relativ scazute, posibilitati mari de modelare a
mesajului transmis in functie de publicul-tinta si, in combinatie cu alte canale,
conduce totdeauna la rezultate semnificative.

Am ales ca si tehnici de comunicare :

-Y Ziare ; Jurnalul National, Clik ;- in fiecare zi timp de 48 de zile
-Y Radio-tv : Europa Fm, Kiss tv, -in fiecare zi, dimineata timp de 48 de zile
-Y Afisaj : Pliante, Bannere ;
-Y Pagini Web : bloguri, facebook,
-Y Site : w.w.w.deltadunarii_un loc ideal.com
-Y Televiziune : Pro tv, CNN- de obicei 8-9 seara difuzarea unui filmulet de
1min si 5 secunde 30 de zile
 /(Y  $$&

În ce priveşte măsurarea şi evaluarea eficacităţii Campaniei de relatii publice,
deşi metodele de cercetare calitativă se dovedesc utile, accentul se pune pe
metodele cantitative de colectare a datelor. Este foarte importantă obţinerea unor
date corecte pentru a putea constata schimbările care au loc ca urmare a
procesului comunicării.
În ultimii ani a sporit simţitor preocuparea penru măsurarea şi evaluarea
eficacităţii programelor de comunicare.
De regulă, când vorbim despre rezultate avem în vedere rezultatele imediate sau
pe termen scurt ale unei campanii de relatii publice. Ele reprezintă, de obicei,
elementele observabile şi reflectă măsura în care o idee ajunge în atenţia
publicului. Aceste rezultate imediate sunt, de pildă, numărul articolelor sau
apariţiilor în presă, totalitatea reacţiilor şi, de asemenea, conţinutul general al
articolelor. În ce priveşte presa, analiza de conţinut este una din principalele
metode utilizate pentru aceste evaluări.
Pentru alte domenii ale comunicării, aceste rezultate măsurabile pot fi date de
rapoartele oficiale care preiau anumite teme, de numărul intervenţiilor orale, de
frecvenţa cu care un purtător de cuvânt este citat, de importanţa dată de presă
subiectelor comunicate, în general, de orice element cuantificabil generat
comunicare.
De asemenea, de rezultatele unei campanii dau seamă evenimentele speciale
create de comunicator, campaniile de comunicare prin corespondenţă, numărul
persoanelor participante la o anumită acţiune, modul în care directorii
organizaţiilor răspund unor evenimente precum conferinţele de presă sau modul
de prezentare a informaţiilor în materialele tipărite, broşuri ori newsletters.
Evaluarea Campaniei de relatii publice despre promovarea Deltei Dunarii se
face prin interviuri face-to-face, focus-group-uri,ancheta, sondajul, reviste,
rezultatele directe.
In cadrul acestei campanii au fost doua evaluari: in timpul campaniei si dupa
finalizarea acestei campanii.
In urma evaluarii post campaniei am observat o dublare a numarului de
turisti in primele trei luni de la finalizarea acesteia.







&".'

*Y 0
.0 $00 0ð&
*Y " (12( %$&30
*Y
 ".(142( %$&,.%
*Y "   "   " $& ,  5"

*Y
6,
%"7$&"8
*Y $!"".)0 "9
*Y !$*::;;;(<(":
*Y !$*::'"("'$("
*Y !$*::;;;(=(":
*Y !$*::;;;("$'(":
*Y !$*::"(;=$(".
*Y !$*::;;;(&(":