Curs 7 Analiz¼

a real¼
a
I. Clase de mulţimi utilizate în teoria m¼
asurii

1 Propriet¼
aţi ale -inelelor (referitoare la şiruri de mulţimi)
1.1 Limite extreme ale unui şir de mulţimi
Dac¼
a An 2 F, unde F P (X) ; 8n 1; scriem: (An )n 1 F:

De…niţie 1 Şirul de mulţimi (An )n 1 se numeşte:

a) ascendent (cresc¼ator) dac¼a An An+1 ; 8n 1.
b) descendent (descresc¼ator) dac¼a An+1 An ; 8n 1.

1.1.1 Limite extreme

Reamintim de…niţiile limitelor extreme ale unui şir din R :

lim supxn = inf sup xk ; lim inf xn = sup inf xk :

n!1 n 1 k n n!1 n 1 k n

Observ¼
am c¼
a pentru orice şir de numere reale (xn )n 1 şirul yn = sup xk , n 1 este descresc¼
ator,
k n
deci inf yn = lim yn , iar şirul zn = inf xk , n 1 este cresc¼
ator, deci sup zn = lim zn . Putem scrie
n 1 n!1 k n n 1 n!1
atunci
De aici rezult¼
a lim inf xn lim supxn :Se pune problema în ce caz devine egalitate inegalitatea
n!1 n!1
precedent¼
a. Se demonstreaz¼
a c¼
a

lim inf xn = lim supxn = L , 9 lim xn = L:

n!1 n!1 n!1

Transpunem de…niţiile de mai sus la mulţimi, ţinând seama de semni…caţiile marginilor ( su-
perioar¼
a, inferioar¼
a ) ale unei familii de mulţimi, considerat¼
S a ca submulţime T a mulţimii ordonate
(P (X) ; ). Pentru fAi : i 2 Ig P (X) avem sup Ai = Ai şi inf Ai = Ai :
i2I i2I i2I i2I

De…niţie 2 Limitele extreme ale unui şir de mulţimi sunt:

! !
\1 [
1 [
1 \
1
lim supAn = Ak ; lim inf An = Ak
n!1 n!1
n=1 k=n n=1 k=n

Observaţie 3 În general lim inf An lim supAn 8 (An )n 1 P (X)

n!1 n!1

De…niţie 4 Spunem c¼a exist¼a limita unui şir de mulţimi lim An = A 2 P (X) dac¼a lim inf An =
n!1 n!1
lim supAn = A:
n!1

Limite de şiruri monotone de mulţimi

Pentru şiruri numerice din R avem: a) (xn )n 1 cresc¼
ator ) 9 lim xn = sup xn 2 R; b) (xn )n 1
n!1 n 1
descresc¼
ator ) 9 lim xn = inf xn 2 R
n!1 n 1

1
 Se demonstreaz¼ a propriet¼
aţi analoge pentru şiruri de mulţimi:
S
1 T
1
a’) (An )n 1 ascendent ) 9 lim An = An ; b’) (An )n 1 descendent ) 9 lim An = An :
n!1 n=1 n!1 n=1
Exemple (vezi seminar). Fie a < b numere reale. Atunci:
\
1
i) [a; b] = a n1 ; b + n1 , iar şirul a n1 ; b + n1 este descendent, de unde [a; b] = lim a 1
n
;b + 1
n
.
n!1
n=1
[1
ii) (a; b) = a + n1 ; b 1
n
, iar şirul a + n1 ; b 1
n
este descendent, de unde (a; b) = lim a + n1 ; b 1
n
:
n!1
n=1

1.2 Propriet¼
aţi ale -inelelor referitoare la intersecţie
Propoziţie 5 Orice -inel de p¼arţi C P (X) este închis la intersecţie num¼arabil¼a: pentru orice
T
1
şir (An )n 1 C; An 2 C:
n=1

Demonstraţie
I. Caz particular Presupunem c¼
a X 2 C (adic¼
a: C este -algebr¼
a). Conform relaţiilor lui
De Morgan,
T
1 T1 S
1 S
1
An = C (CAn ) = C CAn = X n (X n An )
n=1 n=1 n=1 n=1

S
1 S
1
An 2 C; 8n 1 ) X n An 2 C; 8n 1) (X n An ) 2 C ) X n (X n An ) 2 C
n=1 n=1
X2C
S
1
II. Caz general Not¼
am
An = A. Avem A 2 C: Consider¼
am mai sus complementarele
0 n=1 1
T
1 [
1
relativ la A: Rezult¼
a c¼
a A n
An = |{z} @A n An A 2 C:
n=1 | {z }
2C n=1
2C
| {z }
2C

Corolar 6 Pentru orice şir de mulţimi dintr-un -inel, limitele extreme ale şirului sunt în acel
-inel: An 2 C; 8n 1 ) lim inf An 2 C şi lim supAn 2 C:
n!1 n!1

1.3 Lema reuniunii disjuncte

În studiul m¼ asurilor vom avea nevoie de o construcţie prin care asociem unui şir oarecare de mulţimi
un alt şir de mulţimi, disjuncte dou¼
a câte dou¼a, având aceeaşi reuniune ca şirul iniţial.

Lemma 7 (Lema reuniunii disjuncte) Fie C un inel de p¼arţi şi (An )n 1 C:Exist¼a un şir
(Bn )n 1 C cu urm¼atoarele propriet¼aţi:
(1) Bn An ; 8n 1;
(2) Mulţimile Bn sunt disjuncte dou¼a câte dou¼a (n 1) ;
S
1 S
1
(3) Bn = An :
n=1 n=1

Demonstraţie
S
n
De…nim B1 = A1 ; B2 = A2 nA1 ; B3 = A3 n(A1 [ A2 ) ; : : : în general Bn = An n Ak (n 2) :
k=1

2
 Se observ¼
a c¼
a Bn 2 C; 8n 1, deoarece inelul de p¼
arţi este închis la reuniune …nit¼
a şi diferenţ¼
a.
1) Evident, Bn An ; 8n 1:
2) Demonstr¼am c¼a m 6= n ) Bm \ Bn = ?: E su…cient s¼ a lu¼
am m < n:

m < n ) Bn = An \ C (A1 [ [ Am [ [ An 1 ) C (A1 [ [ Am [ [ An 1 ) CAm )

Bm Am
Bm \ Bn Am \ CAm = ?, de unde Bm \ Bn = ?.
S
1 S
1
Conform incluziunilor de la 1 avem Bn An :
n=1 n=1
S
1 S
1 S
1 S
1
R¼
amâne s¼
a ar¼
at¼
am c¼
a An Bn . Fie x 2 An : Demonstr¼
am c¼
ax2 Bn .
n=1 n=1 n=1 n=1
S
1
x2 An ) 9n a.î. x 2 An ; adic¼
a fn 1 : x 2 An g 6= ?:Orice mulţime de numere
n=1
naturale are un cel mai mic element. Fie min fn 1 : x 2 An g = n 0 .
S
1
Dac¼a n0 = 1; x 2 A1 = B1 Bn .
n=1
nS
0 1
Studiem cazul n0 > 1. Atunci x 2 An0 şi x 2
= An ; 8n n0 1; adic¼
a x 2 An0 n Ak = Bn0 :
k=1
S
1
Deducem c¼
a x 2 Bn0 Bn :
n=1

Observaţie 8 În cazul particular când (An )n 1 este şir ascendent, şirul (Bn )n 1 construit în
Lema reuniunii disjuncte este dat de: B1 = A1 ; Bn = An n An 1 pentru n 2:(În acest caz avem
nS1
Ak = An 1 , pentru orice n 2).
k=1

2 Mulţimea generat¼
a de o proprietate şi de o mulţime dat¼
a
Fie M 6= ? un spaţiu abstract şi P o proprietate a unor submulţimi ale lui M (proprietatea P se
poate identi…ca cu familia F P (M ) a mulţimilor A M având proprietatea P ).
De…niţie. Numim mulţime generat¼ a de proprietatea P şi de mulţimea A M , cea mai mic¼ a
submulţime a lui M care include pe A şi are proprietatea P , submulţime notat¼ a cu Gp (A) :
Exemple.
Presupunem c¼ a sunt îndeplinite condiţiile: 1 Spaţiul M are proprietatea P şi 2 Orice inter-
secţie de mulţimi cu proprietatea P are proprietatea P .
Atunci pentru orice A M exist¼ a mulţimea GP (A), dat¼a de
\
GP (A) = fB : A B şi B are proprietatea P g :

Exemplele de mai jos se obţin particularizând exemplul general de mai sus:

1. M = spaţiu liniar, P = proprietatea de subspaţiu liniar; GP (A) = subspaţiul liniar generat

de A

2. M = spaţiu liniar, P = proprietatea de mulţime convex¼

a; GP (A) = co (A) (înf¼
aşur¼
atoarea
convex¼
a a mulţimii A).

3. M = G; unde (G; ) este grup, P = proprietatea de subgrup; GP (A) = subgrupul generat

de A

3
 4. M = P (X) ; P = proprietatea de inel de mulţimi (respectiv: algebr¼
a, -inel, -algebr¼
a);
Exist¼
a Gp (F) şi se numeşte inel generat de F (respectiv: algebra/ -algebra generat¼
a de F).

Propriet¼
aţi Presupunem c¼
a pentru orice A M exist¼
a GP (A). Atunci

1. A are proprietatea P ) GP (A) = A

2. 8A M; GP (GP (A)) = GP (A)
3. A B ) GP (A) GP (B)
4. A GP (B) şi B GP (A) ) GP (A) = GP (B) :

3 Mulţimi boreliene
Fie (X; ) un spaţiu topologic.
Familia este închis¼ a la reuniuni arbitrare (în particular, la reuniuni num¼ arabile), dar nu
este închis¼a la diferenţa n (de exemplu: …e X = R; = topologia uzual¼ a a lui R; 8a < b < c < d;
avem (a; c) ; (b; d) 2 , dar (a; c) n (b; d) = (a; b] 2
= ).
Putem construi o -algebr¼ a de p¼
arţi ale unui spaţiu topologic pornind de la familia mulţimilor
deschise şi aplicând succesiv operaţiile de reuniune num¼ arabil¼
a şi n. Fie F P (X). Not¼am cu
A (F) -algebra generat¼ a de F.
De…niţie Fie (X; ) un spaţiu topologic. Familia mulţimilor boreliene B (X) este -algebra
generat¼a de familia mulţimilor deschise , adic¼ a B (X) = A ( ).
Lem¼ a (Teorema de structur¼ a a mulţimilor deschise din R)
Orice submulţime deschis¼a a lui R se poate scrie ca reuniune a unei familii cel mult num¼arabile
de intervale deschise, disjuncte dou¼a câte dou¼a.

Teorem¼ a (Generarea mulţimilor boreliene din R)

Consider¼am familiile de intervale: I1 = f(a; b) : a; b 2 Rg ; I2 = f[a; b) : a; b 2 Rg ; I3 =
f(a; b] : a; b 2 Rg ; I4 = f[a; b] : a; b 2 Rg ; I5 = f(a; +1) : a 2 Rg ; I6 = f[a; +1) : a 2 Rg ;
I7 = f( 1; b) : b 2 Rg şi I8 = f( 1; b] : b 2 Rg :
Atunci B (R) = A (Ik ) ( -algebra generat¼a de Ik ), pentru orice k 2 f1; 2; : : : ; 8g :
Demonstraţia teoremei Prin de…niţie: B (R) = A ( ) unde este topologia uzual¼ a a lui
R (familia mulţimilor deschise a lui R). Vom aplica propriet¼ aţile 1, 2, 3 şi 4 ale GP în cazul în care
M = P (X), iar P este proprietatea de algebr¼a.
1) Pentru k 2 f1; 5; 7g avem Ik , de unde A (Ik ) A ( ).
Conform Teoremei de structur¼ a a mulţimilor deschise din R, orice mulţime deschis¼ a este o
reuniune (cel mult) num¼ arabil¼
a de intervale deschise din R, ceea ce arat¼ a c¼
a

A (I1 [ I5 [ I7 ) :

Putem scrie
[
1
(a; +1) = (a; n) ; 8a 2 R;
n=1

de unde I5 A (I1 ). Analog,

[
1
( 1; b) = ( n; b) ; 8b 2 R;
n=1

4
de unde I7 A (I1 ).
Deducem c¼ a I1 [ I5 [ I7 A (I1 ) şi în consecinţ¼
a A (I1 [ I5 [ I7 ) A (I1 ).
Atunci A (I1 ), de unde A ( ) A (I1 ). Cum A (I1 ) A ( ), am demonstrat c¼
a
A ( ) = A (I1 ) :
Pentru k 2 f5; 7g vom mai demonstra c¼ a A ( ) A (Ik ).
2) Din
\1
1
[a; b) = a ; b 2 A (I1 ) ; 8a; b 2 R
n=1
n
rezult¼
a c¼
a I2 A (I1 ) şi din
[
1
1
(a; b) = a+ ;b 2 A (I2 ) ; 8a; b 2 R
n=1
n

rezult¼
a c¼
a I1 A (I2 ). Atunci A (I1 ) = A (I2 ) :
Analog se demonstreaz¼a A (I1 ) = A (Ik ) pentru k 2 f3; 4g. Aşadar, A ( ) = A (Ik ) pentru
k 2 f2; 3; 4g :
3) 8a < b în R, avem
(a; +1) n (b; +1) = (a; b] :
Deducem c¼a I3 A (I5 ) ; de unde A (I3 ) A (I5 ) ; adic¼a A( ) A (I5 ) :Dar A (I5 ) A( ):
Obţinem A (I5 ) = A ( ) :
Analog se arat¼a c¼
a A (Ik ) = A ( ) pentru k 2 f6; 7; 8g :

II. Noţiunea de m¼
asur¼
a

4 De…niţie. Propriet¼
aţi elementare
De…niţie Fie C P (X) un inel de p¼ arţi. Se numeşte m¼
asur¼
a o funcţie de mulţime :C!
[0; +1] cu urm¼
atoarele dou¼
a propriet¼
aţi:

(M1 ) 9A 2 C astfel ca (A) < +1;

S
1
(M2 ) Pentru orice şir (An )n 1 C de mulţimi disjuncte dou¼
a câte dou¼
a, cu An 2 C; avem
n=1
S
1 P
1
An = (An ) (se spune c¼
a este num¼
arabil aditiv¼
a).
n=1 n=1

P
1
Observaţie Seria (An ) are termeni pozitivi (în [0; +1]), deci suma seriei nu depinde
n=1
P
1
de ordinea termenilor (nu se schimb¼
a dac¼
a aplic¼
am o permutare :N !N : A (n) =
n=1
P
1
(An )).
n=1
S
1 S
1 S
1 S
1
Evident, A (n) = An , deci A (n) = An :
n=1 n=1 n=1 n=1
P1
Dac¼
a 9 n0 1 a.î. (An0 ) = +1, atunci suma seriei (An ) este +1.
n=1

5
 Lem¼ a (Propriet¼
aţi elementare ale m¼
asurii)
Fie C P (X) un inel de p¼arţi : C ! [0; +1] o m¼asur¼a. Atunci:

1) (?) = 0:
S
n
2) este …nit aditiv¼a: 8n 1; 8A1 ; A2 ; : : : ; An 2 C disjuncte dou¼a câte dou¼a, Ak =
k=1
P
n
(Ak ) :
k=1

3) este monoton cresc¼atoare: A B şi A; B 2 C ) (A) (B) :

4) este substractiv¼a: A B, A; B 2 C şi (A) < +1 ) (B n A) = (B) (A) :

Demonstraţie

1) Conform (M1 ) : 9 A 2 C a.î. (A) < +1:

Presupunem prin reducere la absurd c¼
a (?) > 0: Aplic¼
am (M2 ) pentru şirul de mulţimi
A1 = A
.
An = ?; n 2

S
1 P
1
Atunci (A) = An = (An ) = (A) + lim n (?), de unde (A) = (A) +
n=1 n=1 n!1
lim n (?) = +1; contradicţie cu alegerea lui A:
n!1
| {z }
+1

2) Aplic¼
am (M2 ) luând Ak = ?; 8k n + 1:
Sn S
1 P
1 P
n P
1 Pn
Ak = Ak = (Ak ) = (Ak ) + (Ak ) = (Ak ) :
k=1 k=1 k=1 k=1 k=n+1 | {z } k=1
0

3) Avem B = A [ (B n A), deoarece A B. În plus, A şi B n A sunt disjuncte.

Aplicând aditivitatea …nit¼
a (cu n = 2) avem (B) = (A) + (B n A) (A) ; deci
| {z }
0
(A) (B) :

4) Din A B rezult¼
a ca mai sus (B) = (A) + (B n A) : Sc¼
adem (A) < +1 din ambii
membri.
(Observaţie: Dac¼
a (A) = +1; din A B deducem (B) = +1, iar (B) (A) nu are
sens).

5 Proprietatea de subaditivitate num¼

arabil¼
a a m¼
asurii
a. Fie C un inel de p¼
Teorem¼ arţi şi : C ! [0; +1] o m¼asur¼a. Pentru orice mulţimi An 2
S
1
C (n 1) cu An 2 C avem
n=1 !
[
1 X
1
An (An ) :
n=1 n=1

6
 Demonstraţie Aplicând Lema reuniunii disjuncte şirului (An )n 1 din C construim şirul
(Bn )n 1 din C cu urm¼
atoarele propriet¼
aţi:

1 Bn An ; 8n 1
2 Bn \ Bm = ?; 8m 6= n
S
1 S
1 :
3 Bn = An :
n=1 n=1

S
1 S
1
Atunci An = Bn :
n=1 n=1
S
1 P
1
Cum Bn ; n 1 sunt disjuncte dou¼
a câte dou¼
a, avem Bn = (Bn ) :
n=1 n=1
Cum 8n 1; Bn An , rezult¼
a c¼
a 8n 1; (Bn ) (An ), de unde deducem c¼
a
P
1 P
1
(Bn ) (An ) :
n=1 n=1
În concluzie: ! !
[
1 [
1 X
1 X
1
An = Bn = (Bn ) (An ) :
n=1 n=1 n=1 n=1

Caz particular. Fie A; B 2 C cu (A \ B) …nit¼

a. Avem

(A [ B) = (A) + (B) (A \ B) (A) + (B) :

6 Exemple de m¼
asuri
1) Fie X o mulţime in…nit¼
a oarecare. Pentru …ecare A X de…nim
n; dac¼
a A are n elemente (n 2 N)
(A) = : Atunci: : P (X) ! [0; 1] este m¼
asur¼
a.
+1; dac¼a A este in…nit¼
a

2) Fie X = fx1 ; x2 ; : : :g mulţime cel mult num¼ arabil¼

a şi (pn )n 1 un şir de numere pozitive:
P
: P (X) ! [0; +1] ; (A) = pi este o m¼asur¼a, numit¼ a m¼
asur¼a discret¼
a.
i2N
xi 2A

1; dac¼
a x0 2 A
3) Fie X 6= ? şi x0 2 X: De…nim (A) = :
0; dac¼
a x0 2
=A
: P (X) ! [0; +1] este o m¼
asur¼
a („masa unitate concentrat¼
a în punctul x0 “).

4) Fie K P (X) câmp borelian de evenimente (A 2 K ) X n A 2 K şi (An )n 1 K )

S
1
An 2 K). Fie : K ! [0; 1] o probabilitate. Atunci este m¼
asur¼
a.
n=1

Aşadar, ca funcţie de…nit¼

a pe un câmp de evenimente, probabilitatea este o m¼ asur¼a. Aşa cum
lungimea m¼ asoar¼
a curbele,iar aria m¼
asoar¼
a suprafeţele, probabilitatea m¼
asoar¼
a şansele de realizare
a evenimentele aleatoare.