Sunteți pe pagina 1din 6

Diga

Sistemul de izolare cu folie elastică, diga, deşi folosit încă de la sfârşitul


secolului al XIX-lea, cu modificările actuale, reprezintă cel mai sigur şi mai
eficient mijloc în crearea câmpului operator.

Diga este esenţială pentru o izolare eficientă de bacteriile din salivă a


canalelor radiculare şi a câmpului operator în odontologie. Doar câteva tipuri
de cleme sunt necesare pentru o aplicare eficientă a sistemului de diga.

Succesul în endodonţia modernă este dependent de această izolare şi


apoi de un acces corect în coroana dintelui care să permită un acces direct la
canalele radiculare.

Diga este uşor de aplicat odată ce este înţeles sistemul şi principiile


utilizarii ei. La începutul folosirii ei accesul poate fi făcut fără digă pentru a
păstra orientarea axului lung al dintelui, după care va fi pusă cât mai curând
posibil pentru a asigura izolarea necesară împotriva contaminării bacteriene.

Folosirea sistemului de digă este obligatorie în endodonţia modernă.

Elementele componente ale sistemului de izolare cu digă:


2
Folia de
digă :
-
dimensiuni: este disponibilă în forme pătrate de
dimensiuni 6x6 cm pentru dinţii posteriori şi 5x5 cm
pentru dinţii anteriori ;
-grosime: utilizată într-o variantă mai groasă în
odontologie, şi mai subţire în endodonţie ;
-culoare: varietate mare de culori (verde,albastru,bleu,roz,mov) şi pot fi
aromate sau nearomate .

Rama de digă:
Rama e necesară pentru a stabiliza folia şi pentru a fixa bine
de jur împrejurul dintelui. Ramele pot fi metalice sau de
plastic. Ambele sunt autoclavabile.

Cleştele perforator:
Este folosit pentru a perfora folia, pentru a expune
dintele care urmează a fi izolat prin acea perforaţie.
Perforaţia poate fi mai mare, sau mai mică,în funcţie de
dintele pe care îl vom izola.

Cleştele aplicator:
Este folosit pentru aplicarea şi înlăturarea clemei metalice.

Clemele de digă:
Sunt folosite pentru a stabiliza folia pe dinte. Ele menţin
folia cât mai aproape de coletul dintelui.

Ipoteză de lucru :

3
Ulterior stabilirii diagnosticului, şi a manoperei de efectuat, se alege
culoarea, grosimea, mărimea foliei, apoi tipul şi mărimea clemei şi elementele
auxiliare de fixare.

Se igienizează şi se detartrează zona.

Se controlează punctele de contact interdentar cu firul de mătase,


dental floss sau discuri Horico.

Proba clemei:
Se face proba pe coletul clinic dentar a clemei: tip, mărime, adaptare
menajând ţesăturile moi şi dure.

Stabilitatea clemei:

La alegerea clemei se verifică stabilitatea pe dinte.

Aplicarea clemei:

Se prinde cu pensa port-clemă, pătrunzând cu părţile active în


orificiul braţelor, se deschide corespunzător şi se blochează cu inelul;
se introduce peste coroană şi în dreptul coletului clinic se fixează fără
a leza structurile dure sau moi.

Aplicarea foliei:

Se stabileşte locul viitoarelor perforaţii, în funcţie de poziţia dinţilor


ce urmează a fi izolaţi.

Avantaje:

-ne asigură un câmp aseptic,izolând dintele de cavitatea orală şi de


contaminarea cu salivă. Din salivă pot fi introduşi în canalele radiculare noi
4
microorganisme care vor prelungi tratamentul şi vor reduce prognosticul
tratamentului.

-diga facilitează folosirea antisepticelor puter nice (hipocloritul de Na 5%)


necesare pentru a curăţa eficient sistemul endodontic canalicular.

-s-a demonstrat că izolarea cu digă în timpul tratamentelor de rutină reduce


contaminarea prin aerosoli şi infecţia încrucişată.

-vizibilitatea este mult mai bună datorită contrastului dintre folia de digă şi
dinte.

-îmbunătăţeşte accesul prin îndepărtarea părţilor moi, a limbii şi obrajilor.

-protejează pacientul de ingestia divestelor materiale ca amalgamul,


instrumentelor endodontice, material compozit şi debriuri dentare.

-creşte eficienţa şi prognosticul şi reduce timpul de tratament.

-aduce confort pacientului şi medicului.

-controlează infecţia.

Dezavantaje

-nu poate fi pusă pe dinţi fără o coroană suficent de rezistentă supragingival şi


nici pe dinţii incomplet erupţi.

Concluzii:

Izolarea cu folie elastică asigură eficienţă şi siguranţă în tratamentele


odontale. În endodonţie, în manoperele ce necesită exactitate şi fineţe, pentru
restaurări coronare, tehnici adezive, colaje, atunci când avem nevoie de o
priză corectă, în tratamente protetice, în pedodonţie, în tehnicile de albire, în
cazul tratamentelor de lungă durată.
Elementele sistemului de izolare trebuiesc cunoscute în detaliu pentru o
folosire adecvată în diferitele situaţii clinice.
Diga, reprezintă în stomatologia modernă un etalon, în sensul că
medicii care lucrează cu acest sistem de izolare îşi respectă pacienţii şi se
gândesc la rezultatele pe termen lung ale manoperelor efectuate.
Bibliografie

Cazacu C. - “Sistemul de izolare cu folie elastică a câmpului operator


în stomatologie”, Ed Infomedica, Bucuresti, 2001

5
Iliescu A., Gafar M. - “Cariologie şi Odontologie”, Ed Medicala, Bucuresti, 2001

Nica Ioana - “Endodonţie”, Ed Miriton, Timisoara, 1996

Imagini – Tehnicaldent.ro