Sunteți pe pagina 1din 264

!

; ;

bVNei APRILi
TIPĂRIT ÎN ZIÏ.HLE MAJESTE f u SALE
I U B I T O R U L U I D E HRISTÖS

il SUE P A S T O R A

I. P. M I R Ó N

CU fll^i-UVANrAPt.fl

SFÀOTI.EI a r a o D A L S F I N T E I ΒΙΚ ΒΕΤΟΓ A U T O C E F A L E O R T O D O X E K

—$·?.- —

E D I Ţ I A III-A
P R E C U V Â N T A R E

FĂCUTĂ «CĂTRE CETITORI * DE S T A R E Ţ U L N E O NIL


AL M Ă N Ă S T I R E ! N E A M Ţ U L LA 18-16.

raţîlorî L u m e a aceasta sc număra a doua, începându-se a se număra anul


Martie dnpre E v r e i , i a r ă o r i a S e p t e m v r i e a opta. intri? actatâi hinh t

Domnul a poruncit E v r e i l o r prin proorocul său Moisi, c a să aducă snopul,


a d e c ă p â r g a secerişului înaintea ^ i ) , z i c â n d ;
1
' G r ă e ş t e fiilor lui Israil
iy.i către eh C â n d veţi intră in pământul care eu îl dau v o u ă şi veţi secera
^secerişul (ui veţi aduce un snop p â r ^ a
H seceni v o a s t r e la P r e o t ; şi va. aduce
«snopul înaintea Domnului primit v o u ă , în ziua 2 doua dela ziua cea dintâiu îl v a
aduce Preotul* ^Leviţi 2 3 , 10) *

Intru această luna pre la începutul ci şi Dumnezeu Cuvântul ta întâiul an


al propovăduiţii sale, a venit îatpt-etmâ <*w ucenicii &ai in pământul Iudeii, dnure
cum arată înţeleptul Meletic la Bisericeasca Istorie ( C i u l e a i, c a p . 4. § B), unde
aduce pricina zics: ? D u p a aceasta a venit Iisus, şi ucenicii lui in pământul
Iudeii, si acolo petrecea cu ei şi boteza, ^i e r ^ i Io^n botezând in E n o n aproape
dc Saljm> (loan 3 , 2 2 , 2 3 ) . Cu toate câ IJSILS nu s e p r o p o v e d u i â pre sine a fi
Mesia, in cată vreme eră Ioan botezând. Intru această lună, l a al doilea an al
pn?pOveduiiii sale, adecă la 1 0 a lui A p r i l i e , ai.ropiindu-se Pastile Iudeilor, s a
suit in Ierusalim, şi în 1 5 a acesteia, la acestaş praznic al Paştiloi, Sâmbătă

') Vezi c5 în l'aleslini până ţi în ziua <Je a t3ii în luna aceasta grâul se s ţ c e j l
s
l PKBrUVANTARE

întlmplârtdu-se, a vindecat la Scăldătoarea oilor pre slăbănogul cel ce zăcea in


boală, de 38 de ani (loan 5). Precum şi alte multe minuni şi vindecări a fâcat
(Vezi Ia ăcelaş ¡\fektie).
Intru această luna mai cu seama se desfăşura şi se desvelesc toţi copacii,
şi toate florile se gătesc spre a împodobi pământul, din care putem a ne învăţa
filosofia cea adevărată, dupre cam arată marele apostoi Pave), adecâ, a cunoaşte
pre Ziditorul cel nevăzut din zidirile sale cele văzute, şi precum toată firea urmând
neclintit porunca Stăpânului tuturor in toată vremea, împlinesc datoria lor cu cea
firească mişcare, cate mai aevea o mai Vedem întru această lunii, căci pământul
răsare roduri spre hrana oamenilor şi a dobitoacelor. Câmpii se împodobesc cu
tot felul <ïe fiori spre mănfraerea vedem. Copacii înfrunzesc cu silinţa ^pre roduri
de îndulcirea gustului. Paserile îşi gătesc fireştile lor organe spre glasun de veselie
pentru auzul nostru ; dobitoacele şi toate târâtoarele #i vietăţile ,se silesc 5|we
înmulţire, dupre porunca cea dintâiu dată lor, pentru trebuinţa noastră. Dintru
toate acestea se proslăveşte cel cc vede adâncurile şi şade pre Heruvimi- Cel ce
a întărit lutru puterea sa marca, şi a făcut ziua şi noaptea, şi a săvârşit zorite
şi soarele, carele a făcut cele frumoase ale pământului, Vara şi Vrimăvara

Luna aceasta de către Evrei se numeşte Bar. Iară de către Romani Aprilie
şi de către Eltini Targhilion, dAndu 1 aşa numirea din infierbânţarea pământului
deU soare; căci încâlzindu-se pământul delà soare, răsar tot felul de seminţe şi
de rtori. Dintre tare flon Jilinii cei vechi pre cele ce erau mai intâiu, le aduceau
ca o pârgă la capistea lui Apolon şi a Ârtemidei, întru cinstea sărbătoririi lor,
care sărbătoare o numeau ei Targliilia ; crezând (dupre cum zice Plutarli) inUu
această lună s a r fi născut Apolon mincinosul dumnezeu al lor. Ş i acestea adecă
J

s'au zis pentru numirea lumi.

Iară noi nu asemànându-ne lor, (adecă Elinilor celor ce aduceau pàrgà


de rituri mincinosului \or dumnezeu Apolon), ci mai ales cinstind cu adevărata
credinţa, pre prea sâevâratul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru lisus Hristos, pre
cet ce pentru păcatele noastre bine a voit a se aduce pre sine jertfă Părintelui
său, prin moartea cea dc prs Cruce, şi a ne răscumpără pre noi din tirania morţii
cu stump sângele ?i-u, IrMindu-ne prinlnvîera sa. Lui a c , să-i aducem, nu flori
pământeşti si strïcàcioase ce se vestejesc cî nestricâcioase şi cereşti, adecă pre
sfinţii Mucenici, car* s'au ro^t c u singiurile sa\e ca nişte trandafiri prea frumoşi.
P R E C U V A *TT ARE

Ş i pre prea cuvjoşii Firinţi, cei t e prin sudorile >i ne voinţele sale şi-au î nalbă -
sufletele, mai mult decât crinii cei bine mirositori, pre aceştia adecă ce .se cuprind
în caitea aceasta a lui Aprilie Iară mai vârtos pre prea frumosul şi mult veselit or ui
tânăr zic, pre sfanţul marele mucenic al lui Hristos, Gheorghie, ce se prazmieşte
Vn 2 3 a acestei luni. Pre cei re adecă ca o p&rgfr de £.' au aleasa s'au adus pre
r

sine Stăpânului Hristos, prin răbdarea şi suferirea nenumăratelor munci ce a luat


pentru dragostea lui, centru t a r e a dobândii dela el slava şi cunună nestrkăcioasa,
Pre aces(;i zic împreună cu ceilalţi să-î aducem lui spre miros de bună mireazma.
Ca pnn mijlocirea lor să binevoiascâ, a ne dărui şi noul să dobândim partea şi
bucuria acelora, intru împărăţia Tatălui celui veşnic.

Al dragostei vuxstre fierbinte rugător Către milostivul Dumntzsu pentru mântuirea vua&trâ B
şi doritor di tot bin#l«» ţ£

NEONIL
Arhimandrit,; S ţ al sfintelor
sfintelor Monnstin:
l f e ţ a l Mun Nwrntut şi S « i ,
u rg
impreuaă cu tot Soborul.
LUNA A P R I L I E
ARE TREIZECI DE ZILE '

ZIUA ARI-: CEASURI 13 Şl N O A P T E A CEASURI 1!.

Jn Eina dinSâilt, pONicTiirefl pieii cuvioasei miiicei uoasLre H i r m E £ h i p t e a i ] C f l • jf p

U Doamne sirigat-stiv. Stihirile Triodului şi ale Sfiniei.

Glasul al lî-fcs.
râul Iordanului, în locaşul Bo-
Podobie: Toaifi nădejde*...
te/alorului cu osârdie fe^ai să­
lăşluit, şi cu viata ta reu bună,
'naink', c e se trăgea âiw ai îmblânzit salbăfjcte patimi­
spurcăciuni te oprea pre line lor, prin fiifrânare supfijnd în-
de vederea celor cinstite. Iară fierbântarile trupuiui, maică
înfelepciunea si cunoştinţa ta, pururea pomenita.
de cele ce s'au lucrat de tine,
|i-au lacut ţie înloarcere spre Locuind in pustie, ai lepă­
cele mai bune, ceea ce eşti da! chipurile patimilor din su­
de Dumnezeu înfetepfitâ. Ca fletul tău, prin feluri de bună­
privind spre icoana bine eu- tăţi zugrăvindu-fi" în s u f l e t
vântaleî Fiicei lui Dumnezeu, închipuire lui Dumnezeu Cu­
şi căindu-fe de toate păcatele vioasa, şi atât ai strălucii, c lt ;

tale cefe mai de'nainte, prea Si preste ape u?or ai irecui Fe­
lăudata, cu îndrăzneală fe-ai ricită; şi prin rugăciunile (ale
închinat cinstiiuluî lemn. te-ai ridicat de pre pămaiil că­
tre Dumnezeu. $i acum cu în-
drăsneală slând înaintea Iui
C u bucurie închină ndu-te
Hrisios, prea mărită Mărie, roa-
sfintelor locuri dc acolo, ai luai
gă-te pentru sufletele noastre,
dar de călătorie spre fapta buna
cea mântuitoare, şi cu bung ca­
lorie tare ai alergai, şi trecând Vânăriie sufletului şi pati-
mile trupului le-ai tăiat cu sabia
postului, g r e ş e l i l e cugetului
cu izvorul sihăstriei le-ai îne­ LA UTRENIE
cat, şi cu curgerile lacrămilor CANOANELE.

laie ai adăpat toată pustia, şi Al Stingi ÎL ale TnuduiuL d u p « rfoduiilt


Postului,
ne-ai odraslil nouă roduri de
CANONUL sumei.
pocăinţă. Penlru aceasta prăz- Al cirui acrostih la Greci este a c « U ;
nuim pomenirea ta cuvioasa Cu cintiri laud tăspIlliriJe bunAU^i Mflfiel
Mărie. cetei «(ritual ciigetâtoara.
Pca&na l-a, glami al 2-)e», Jrmoa:
Şi acum. 4 Ntacătoaru:
fodflbie : ă

Cfind îmi aduc aminte de


e]emj,^
p j e

I ntru a d â n c a aşternut de de-


_ mult toată oastea (ui Faraon
„puterea cea prea Sntrarmată,
greşelile mele dintru adân­ „iară întrupându-se Cuvântul
cul suflatului suspin Fecioara „apierduf păcatul cel prea rau,
şi îmi bat p i e p t u I, strigând : Domnul cel prea slăvit c ă cu
hf

Greşit-am şi cad la tine Stă­ „slavă s'a proslăvii".


până, căutând să mă pocăesc.
Dar iarăş nesimţitor f i i n d ,
m ă îmboldesc de obişnuirea ând tu acum strălucirea
cea rea, vai mie! Izbăveşfe-mg Irumusefei cea plină de luciri,
de aceasta degrab, şi spre şi a razei celei dătătoare de
mântuire mă povatuieşie. lumina, luminează-mi sufletul
meu cel întunecat de patimi ro-
A Crucii, a Născătoarei : gu-mă, prin rugăciunile tale cele
Cu către Domnul, mărită Mărie,
întuneric s'a îmbrăcat
odinioară soarele văzându-te Omorându-tî odinioară su­
spânzurat pre lemn Mântuito­ fletul, prin sfaluirea c e a rea
rule, şi toate cele dedesuptul a şarpelui, şi alunecându-te la
pământului s ' a u cutremurat. faple fără socoteala, şi pogo-
Morţii s'au sculat, pietrele s'au rându-1 întru adâncimea pier­
despicai, şi toate cele cereşli zării, ai ales cele mai bune,
s'au înfricoşat; iară prea cu­ şi cele vremelnice le-ai defăi­
rata F e c i o a r ă stând lângă mat.
Crucea ta, plângea lăudându-te,
iubitorule de oameni.
C u cugete necuvioase prin
Tropar, glasul al 8-1«.
patimi mai 'nainte spurcându-ţi
Intra duC Marcă ca osârdie..
bunul neam al sufletului şi ne-
robirea, şi p u r t â n d îmbrăca-
In ZIUA DINŢAU

mintea cea prea murdară a stri­ Slavă.,,


căciunii, fî-aî fost uitat de slava Dorit-ai de vărsarea luminii
cea mai pre sus de minte, a celei negrăite, şi d e f ă i m â n d
celui ce te-a zidit. toate cele vremelnice, te-ai îii-
nălţat către privirea cea fara
Hrăm'ndu-ji gândul cu neo- materie, strigând cu credinţă:
prirea şi cu deşertăciunea dez­ Tu eşti Dumnezeul nbstru, şi
mierdărilor, amăgind pre îndră- nu este drept afară de tine,
gitori, le-ai depărtat pre sine}i Doamne.
de împărtăşirea c e a mai bună T
Şi acum, a Nâs calo Lirei;
puind împrotiva ei semeţia a
tot păcatul, vrednică de lauda. I mpreunatu-ne-am cu dum-
acum, a Născătoarei:
nezeeşiî celele îngerilor, prin
naşterea ta de Dumnezeu Năs­
Fiindu-mi cugehi) întinat de cătoare. C ă ai zămislit întru
patimi, şi rănit de păcate, şi fine negrăit pre Ziditorul, şi ai
cumplit turburându-se, ceea c e întrupat pre cel n e c u p r i n s .
eşti plină de Dar, care ai născut Pentru aceasta to|i te cinstim
nestricăciunea cea înfîinjafă, şi pre tine, Născătoare de Dum­
izvorâtoare de viala, curăjeşte- nezeu.
ma şi mă mânfueşfe de păcate.
Irmosul -

P r e pialra credin|ei întărîn-

C
Pre piatra credinţei.,

u dragostea cea prea în­ „du-mă, lărgit-aî gura mea a-


dumnezeită te-ai întraripat, .supra vrăjmaşilor mei> c ă s'a
T

şi lepădându te de mărirea cea „veselit duhul meu a cânta;


trecătoare, te-ai apropiat la Stă­ „Nu este sfânt c a Dumnezeul
pânul, strigând; Nu este sfânt „nostru, şi nu este drept, afară
ca D u m n e z e u l nostru, şi „de tine, Doamne",
nu este d r e p t afara de tine. Şedeai na, glasul al 8-lea.
Doamne. Podobie: V re lnţelep c( u nen şi Cuvâr tu L -

T oate săltările tru pului înfrâ-


Apropiîndu-te moi 'nainle nându-|i prin osJenelele cele
către lemnul păcatului, şiînvă- sîhăsireşti, |i-ai arătat în|eleptia
tându-te minte aducătoare de sufletuluitau vitează; căpoftind
moarte, ai alergat către lemnul să vezi Crucea Domnului, te-ai
cel purtător de viaţă Hrisfos, răstignit singură pre tine lumii,
strigând: Tu eşti Dumnezeul prea mărită. Dreptaceea şi spre
nostru, şi nu esle drepl afară râvna vieţii îngereşti cu dra­
de tine, Doamne. SA
goste te-ai îndemnat singură,
LUNA APRILIE

prea fericită. Pentru aceasta

T
PeasiM J-a. irmos:
noi credincioşii cinstind pome­ e laud pre tine, că glas am
nirea la, cerem iertare de gre­ „auzit, Doamne, şi m'am
şeli, să se dăruiască lumii, prin „spăimântat, ca ai venit pană
rugăciunile tale, Mărie. „la mine c ă u t â n d u - m ă , pre
Slos-i, $1 h-om, • NlseMDWftl' „mine cel rătăcit. Pentru a c e e a
„proslăvesc multa bunătatea
In noroiul păcatelor am ca­
„ta, cea către mine, mulf Mi-
zul, şi nu esle înlru mine chipul
„lostive".
fiinţei, ca m'am înnecat în vi­
forul păcatelor mele cumplit;
ci tu ceea ce aî născut Cuvân­ Mutatu-te-ai din p a t r i a ta
tul, pre cel singur iubitor de mărită Maică, plutind prin pur­
oameni, caută spre mine Fe­ tarea de grijă cea de sus către
cioară, şi mă mântueşfe de toi pământul Sionilenilor d u p r e
păcatul, şi de paiimi pierză­ dorirea ta, întru care prin măr­
toare de suflet, şi de ţoală rău­ turisire ai aflat deslegare fapte­
tatea vrăjmaşului celui cumplit; lor tale.
ca sa cânt veselindu-ma: Roa-
gS-le Ziditorului sf Dumnezeu, Impingându-le înapoi nevă­
iertare de greşeli să dăruiască, zut mărită, şi nevazând de a-
celor cc năzuesc cu credinţă proape vederea cea mai bună,
la acoperemântul tău. darea luminii celei negrăite,
A Crucii, • NSieiisarti - puind cugetul îndreptător nea-
rătării, ai cunoscut cele as­
P r e Mielul şi Păstorul şi cunse.
Mântuitorul, vazându-! Mifiu-
şaua pre Cruce spânzurând pe
nedrept, tânguindu-se slrigâ: Jnlărindu-te cu D a r u l cel
Vai mie prea iubite Fiule! C e mântuifor, şi văzând dumne-
este această prea mare şi înfri­ zeească şi purtătoare de lumină
coşată şi streina taină pre care strălucire, fi-ei apropiat ochii
o văd; mă sfărâm la cele din şi inima de cinstita Cruce, şi
lăuntru, şi a suspină nu am de acolo te-ai împărtăşit mân­
virtute, şi nu pol a suferi ca să tuirii.
te vad mort. Ci fie-ti mila Stă­
pâne de suspinurile cele de
Maică, şi precum ai zis, um- C u bucurie văzând chipul
ple-mă de bucurie, înviind din cel prea luminos al Fecioarei
mormânt ca un Dumnezeu. şi de Dumnezeu Născătoarei,
cu lacrămi ai alergat către dân-

<3j.;;.o<5Kim@
IN ZIUA DlNTAlU

sa, puind înaintea ei toate toc­ du-ţi patimile prin înfrânare,


melile viejii tale prea fericită. pelrecând în pustie c a într'o
g r a d i n a d u m n e z e e a s c ă , l e bu­
C e l a c e a Înfiinţai loaie c u curai M a i c a , văzând frumuse­
voirea, s'a unit c u omul dupre ţea Ziditorului tău.
fiinţă prin negrăifa voire, şi
prin n e a s e m ă n a t a puriare d e C e l ce a înşelat p r e E v a
g r i j e ; şi ieşind din tine purtând cu cuvinte în raiu, şi cu multe
trup, c u totul m ă înnoeşte p r e feluri de meşteşuguri o a iz­
mine prin voinfă P r e a c u r a t ă . gonit, diniru acea veşnică des­
Puian* o-fl, Irmos - fătare, a c u m s'a surpat, şi s'a

L u m i n a r e a c e l o r c e z a c în- ! ă l c a t d e luptele tale c e l e p r e a


_ _ tru înlunerec, m â n t u i r e a
„celor deznădăjduiţi, Hristoase
c
vitejeşti, c u v i o a s ă M a r j e .
Şi ACUM, * născătoarea;
„Mântuitorul m e u , c e l r e tine Răsărit al soarelui slavei,
„ m â n e c împăratul păcii, lumi- şi c ă r u ţ ă purtătoare d e lumină
„mînează-mă c u strălucirea ta a împăratului, pre tine te ştîrn
„că alt D u m n e z e u afară d e line I F e c i o a r ă , întru c a r e a şezut
,.nu ştiu". j Fiul celui prea înalt, şi sicriu
al bunătăjii> c a r e ai a d u s în
Prin închipuire mutându-te \ lume p r e Hristos.
din viafă, sârguindu-te c ă t r e
calea c e a d u m n e z e i a s c a a ne* AJÂNCIIL grirţelilOî...
pătimirii, c u d r a g o s t e aî tre­ u toată mijlocirea te-ai în-
c u ! a p e l e c e / e vestite afe for- duJcrt prea fericilă de dra­
danului, si ai dobândit slavă 1 g o s t e a lui Hristos, şi îniărindu-te
negrăită, d e Dumnezeu c u g e - L cu d r a g o s t e a Iui, ai lepădat nă­
t ă t o a r e Mărie, pădirea p a t i m i l o r , c u v i o a s ă
Maică.
Având suflet b ă r b ă t e s c , ai
năvălit către nevoinţe, pătimind Lumjnându-te cu frumusejea
p r e a tare, şi bărbaieşle sufe­ faptelor tale, ai risipii năvălirea
rind c e a anevoie oprită lupfa Inlunerecului, şi fetele vrăjma­
c e l o r piotivnice, Mărie c e e a şilor le-ai întunecai prin o s t e ­
c e eşti podoaba înfcânarii. n e l i l e sihăstriei.

G i g â n d întărit lepădând fi­ T a r e î|i întindeai ochiul tău,


r e a c e a femeiaseă, şi spălân- rugându-te celeia c e singură
LUNA APRILIE

este curată, întărindu-te tot­ Hristos, prin via(ă şi prin faptă.


deauna către dânsa, prea lău­ Pentru aceasta te-ai aralal mi­
dată. reasă împărăţiei cerului, Marie
prea mările,
Ârălafu-te-ai scaun al împă­ LUMIL LJJ Aprile ara zii* 3 0 , ulua ^rc ceasuri
1 'â ţi noapioa tea&un 31
ratului mai pre sus de ceruri,
in ziua dintiiu, POMENIREA, prou cuvioasei maicii
Preacurată, încăpând trupeşte NOT&tre M a n a E g i p t e a n c a .
plinirea dumnezeeştei stăpâ- Stih- Se înălţat duhul, trupul de demult
nirei lui. părăsi rid,
Zosmm irujnil cel rofiTt al Măriei ascunde-l
Irmosul; în pământ.
In întâia zi a lui Aprilie,
întru adâncul greşelilor fi- A m u jir M a n * U^uda ptisîiei.

„ind înconjurat, chem adâiv A c e a s t a a fost din Eghipet, care


„cui milostivirii tale cel neur- mai 'namte trăia cu netnfranare cu
oestâmpfirarr, şi chema sufletele multor
„mai, din stricăciune, Dumne­ oameni spre pierzare la desfătarea lm-
zeule, scoale-mă*. preunâjeî curveşti. Deci petrecând ea
CQRL)AC, glasul ti 3-Ies. şaptesprezee ani întru necurăţie, că din-
tâiaşi dată ele mica a fost cSzutâ In
F o d o b i t : f e c i o a r a a«i(ă=i...
faptele cele rele, pe urmă s'a dat cu
C e e a ce erai mai Jnainte totul spre nçfomte ?i spre bunele fapte.
Ş i atâta s'a înălţat prin uepătimire^ cât
plină de tot felul de etajai, (recea şi apa Iordanului pre deasupra,
astăzi te-ai arătat mireasa lui şi când sta pre pământ ta rugăciune,
s e ridica, şi s e înalţă In sus. ï a r i pri-
Hristos prin pocainfă urmând cina întoarcere! ei a fost aceasta: Când
vie(ii îngereşti, şi cu arma a fost pe vremea Tnchinireî cinstite"
Crucii pierzi pe draci. Pentru Cruci, mergând mulţi din mtittc locuiri Ia
Ierusalim, a mers şi ea împreună ca tineri
aceasta le-ai arătat mireasă îm­ desfrânaţi- $ i sosind acolo, şi fiind opriţi
părăţiei Cerului, Mărie prea nevăzut delà intrarea cinstitei biserici,
mărită. puse chiezaş pre prea curata Fecioară
I C O S.
Maica lui Dumnezeu, cum cà d e s e v a
lăsa să intre înfăuntru, sa-şi aleagă a
trfi cu înţelepciune, si a ou mai sfuji Io
P r e line mieluşeaua şi fiica vjaţa cearea, şHo poftele şi In desmierdarile
lui Hristos aslăzi cu cântări le cefe trupeşti. Deci dobândindu-sî dorinţa
lăudam, Mane pururea mărită, după rugăciunea ei n'a minţit la iagâdinţa
ce a fâcot, ci trecând Iordanul, şî mergând
care le-ai arătat creştere între in pustiu, s'a nevoit patruzeci şi şapte ds
Eghipteni, şi din toata rătăcirea ani, neavând pre aici un om, c a să o vaiă,
lor ai scăpat, şi de acolo te-ai fata numai pre Damnezea. Prin mîpocul
căruia a'a depărtat delà firea omeneasca,
adus buna şi desăvârşit odra­ s'\ £ dobândit Îngereasca petrecere, ci mai
slă Bisericii, prin post şi prin pre sus de om pre pâmant-
rugăciuni, nevoindu-te mai pre Intm Rassis si, pomenire A yc*c a i v i ^ u ' U p ă ­
1

rintelui nosiru şi mûrturisiturului, Mncajit E g u -


sus de măsura firei omeneşti', menul FelcchiUtiuj.
prin care te-ai şi înăl|at întru
Stih • A r c a n e Itricff. ?ri </[&Jâ fimJ,
Furidt a c u m întru fsriuUi viaţă ests locuind.
Atuncea ŞL minunatul acesta bărbat, unu
rnind dm pomeniţi] mai aus sfinţi părinţi
le feluri de munci a fost dat, şi In Închisoare
A c e s t întru sfinţi pariatele nostru a petrecut până Ja afarşitv* spurcatulu
Macarfe, tn Constantinopol fund născut, acţloia Împărat. Iară dupa acela ImparAţind
şi prunu sărman râmaind dup3 p ă r i n ţ i i Sai, MihailTravlul,şj acesta de aceeaşi spurcata
s a crescut de un adevărat moş ai s3u,
b

credinţă fiind, scoţând pre Sfântul defa


de acest* fiind dat 7a Învăţătura sfintelor închisoare, si prin alţii mult măgulindu-l
Scripturi şi arând hrascA >fteţtme, ţi îngroiindo-^ nimin a isprăvit. Peniru
multa osârdie arătând) tn scurta vreme careşiizgonindu-I la Ostrovul Afusie tl avea
petrecând toată Scriptura; a cunoscut ni­ In paza. l a r i Sfântul suferindu le pre toate
micnicia, şi grabnica stricăciune a celor vitejeşte, mulţumea lui Dumoezeu. Deci
vreme Ini ce şti, precum şi veşnicia celor i l b c m n d in acea izgonire şi mult nctoin-
cereşti. Pentru care eşmd din cetate, a'a du-se, şi de minuni lacător acolo facân-
dus la mănăstirea numita Pelechiti, şi ame- d u s e , s'a mutat câ^e Domnul.
stecându-se pre sine cu monahii de acolo,
Jepidând numere Bf/stcfor, c»ci asa se l^ifu ace asii ii poinciuroa sfinţilor mucenic
numea mai'nainte, MacariedeacumÎnainte
(

Gheromieţi Vasilid, ori prin sabie ş'au săvflrştt


s'a numita Deci acesta slujind niai întru
St'h ^ h e r u n t i e p r l n e f b i e E m p r d U n ă c u V ^ ^ d ,
toace trebuinţele Chinoviei şi săvârşind
De răsplătirile îm piratului a t o a t e s » u Im­ n

bunătăţile prin multa smerenie, s'a făcut par fapt,


Începător, împreuna şi fâcator de minuni
inlru aceasiă zi sfântul tţi dreptul Aha£.
prea minunat. Căci patimi n e v i n d e c a t
Dumnezeu prin el a vindecat. Si ploaie ^ A h a z siind aproape dc Dumnezeu,
[ l h ;

din Cer, a pogortt pre pământ prin ru­ A z i s : Nu voiu inpiii pro Dumnezeul meu.
găciune, şî marc şî vestic facandu-se el în C " ale Lor sfinte rugăciuni. Doamne,
zilele acelea, multa mulţime naiuia către el. iriîfaeşfe-ne şi ne mâatueşte pre noi, Amin.
Unii adică durerile sufleteşti prin e! cu-
riţindu-lej iară alţii trupeşti vindecări do­ I'easna 7, Irmos-
bândind; Insa alţii sufleteşte Împreunaşi
trupeşte de el întărindu-se se întorceau
f
hîpui cel de aur în câmpul
pre la casele lor. Deci au un d vestea aceasta, „Deirâ cinslinduse, cei Irei
Tar asie prea sfâniul patriarh al Consian- „tineri au defăimat porunca cea
tinopolei, a trimis de l-a chemat pre ef,
ca s i vindece pre Pavet Fitrichidl, ce a^eâ. „prea fără de Dumnezeu, şi fiind
boa?â primejdioasa, şi eră deznădăjduit de „aruncaţi în mijlocul focului, ră-
vindecare. Deci Sfântul l-a vindecat. După
aceea şi soţia sa de asemenea boală piti-
„corindu-se au cântat: Bineeşti
mindj şi deznădăjduită fiind de doftori, iarăşi „cuvântat Dumnezeul părinţi*
s'a vindecat de Sfântul. Pre carele şi bi­ „lor noştri".
necuvântând Patriarhul, l-a făcut slujitor
Domnului, caci nu bolei cu boala oe*-
scultaYei precum cei mulţi. Deci ducan- Vrăjmaşul cei c e se lăudâ> şi
du-se ?a miDastfrea sa, smerenia ce o avea,
mai mult înmulţită o a pus în lucrare. preste măsură se semetia, vrând
Aton ce a lucratorul de aminte le diavolul, sa biruiască tot pământul, s'a
sădind ta Bizauţiu tmpftrat tiran, da cin­ biruit el de femee, şi cel ce a
stitele icoane în foc şi In apa. Acesta eiâ
Leon Armeanul, carele a trimis !n sârghia- omorît pre om şi l-a izgonit afa­
nie pre prea sfftntu! Patriarh Nichitor, şi ră din desfătarea cea de viaţă,
carele muncea, pre arhierei şi arhimandriţi se vede omorît.
cu izgoniri şi frtehisot i, şi cu cumplite bâttii.
12 LUNA APRILIE

odinioară p r e n o r o d în pustie, veslirea i s p r a v i f o r t a f e a s l r a b ă '


acesta ţi s'a făcut ţie odihnă şi tul a c u m toslă l u m e a . P e n t r u
mângâiere, hrănindu-te şi adă- a c e e a c u credinţă prea mărim
păndu-fe c u putere negrăila, d e pomenirea ta, M a i c a .
D u m n e z e u c u g e t ă t o a r e p r e tine
c a r e slrigai: Bine eşti cuvântat bucurie negrăită s'a în­
D u m n e z e u l părinjilor noştri. vrednicit d c D u m n e z e u cugetă­
torul Zosimâ, eratat pândindu-te
Tare îngradindu-te c u C r u ­ p r e line în pustiu, şi strigând:
c e a , ai scuturai întreitele valuri Lăudaţi făpturile pre Domnul,
r»]e patimilor, lăindu*!e c a p r e o şi-l prea /nălţaţi întru to|i vecii.
m a r e , a s e m e n e a c a şi văzătorul Binecuvântam pfu Tatăl, ţi pre Fiul ţi pi«
de D u m n e z e u ; şi fără patimă sl&ntul Duh Domnul.
t r e c â n d c ă t r e pământul făgădu­ Impărtăşindu-te de daruri şi
inţei, arătat ai primit moştenirea învrednîcîndu-te d e dumneze-
cea netrecătoare. e a s c ă răsplătire» ţi-ai a d u s amin­
te d e p l e c a r e a lui Z o s i m â de
Vrăjmaşul celor bine credin­ Dumnezeu purtătoare, şi c u
cioşi, prin nenumărate năvăli­ dânsul împreună cântând, zi­
rile lui nu au pulul s ă biruiască c e a i : P r e line te prea înălţăm
r ă b d a r e a ta c e a tare şi nemiş­ Hristoase în veci.
cată. P e n t r u a c e e a le ridicai Şi acum H NăecăfUîiroi:
a s u p r a piericiunei lui, strigând:
C a s ă răpeşti p r e o m D u m ­
B i n e eşti cuvântat D u m n e z e u l
nezeule dela ucigaşul de o m ,
părinţilor noştri.
te-ai arătat p r e pământ, pur­
Şi acum, a Mişcătoarei-
tând trup c u adevărat, Mântui­
U i m n e z e u cel necuprins s'a torule, păzind curata, p r e c e e a
întrupat din tine Maică F e c i o a r ă ce te-a născut. Penlru a c e e a
cinstilă, şi c a un bun în pânfe- te lăudăm întru to|i vecii.
cele tău a zidit d e iznoavă p r e
Wmosul
om. P e n t r u a c e e a lăudându-te Sa l&udăm, bine s i cuvântăm ?L sâ na iiieljiiifim
pre tine c a p r e o mijlocitoare Domnului cântând..,

tainelor celor înfricoşate, z i c e m : P r e D u m n e z e u , carele s'a


Bine eşti cuvântată, c e e a c e ai ..pogoril în cuptorul cel c u foc
născut p r e D u m n e z e u c u trup. „la coconii evreeşii, şi văpaia
PCJLBNFL S, Irmos : „ftilru r ă c o r e a l ă o a prefăcut,
,.ca pre D o m n u l iăudaji-l lucru­

C u razelebunată(ilorfîindlu-
: minata, în chip d e lumina.
r i l e , şi-l preaînălfati întru lo|i
„vecii".
ÎN ZIUA D1NTÂ1U

Peasna 9-a, Irmos;


panul tuturor mai presus de

C
Ceea ce negrăit...
cuvânt, şi l-ai hrănit cu lapte,
u dragoste împărtăşindu-te precum se cuvine unei maice.
tainelor, şi umplându-te de Pentru aceasta toţi pre tine te
lumina cea s t r ă l u c i t o a r e , şi slăvim.
câştigând Darul cel negrăit al IRMOSUL:
Mirelui tău, le-ai învrednicii de
dumnezeeasca şi fericită mu­ C e e a ce negrăit ai întrupat
tare. „din coapsele tale cele fecio
„reşti pre Dumnezeu luminăto
Cunoscându-ţi mutarea ta „rul, cel ce a răsărit mai 'nainte
cea negrăită, ai umblat pre ape „decât soarele, şi a venit la noi
neudată, de Dumnezeu purtă­ „în t r u p , binecuvântată eşt
toare, şi de pre pământ te-ai „Preacurata, pentru aceea du
mutat, ajungând la frumuseţea „pre vrednicie te slăvim".
cea neajunsă, şi la veselia Zidi­ SVETTfJS'A
Podobie: Lumina cea neschimbata.
torului tau prea cinstită.
Făcutu-te-ai noua chip po
Purtând făclie, şi fiind înfru­ căinţei Mărie, caci cu umilinţa
museţată cu strălucirea bună­ ta cea călduroasă, ţi-ai dobândit
tăţilor, priveşti la scaunul împă­ biruinţe folositoare, câştigând
ratului tuturor, şi te veseleşti de pre Măria N ă s c ă t o a r e a de
frumuseţea lui cea dulce, dăn­ Dumnezeu, cu c a r e împreună
ţuind împreună cu drepţii, de roagă-te pentru noi.
Dumnezeu cuprinsă Maica. A Născătoarei:
Slavă...
I * umina cea fără de ani stră­
P r i m i n d multe daruri dela lucind din Tatăl mai 'nainte de
Dumnezeu pentru ostenelele şi veci, a c u m pre urmă în ani s'a
trudele voastre, Mărie, împre­ arătat din tine Fecioară, spre
ună cu de Dumnezeu cugetă­ mântuirea lumii, către care nu
torul Zosimâ, îmblânziţi-! şi a- înceta rugându-fe pentru po­
cum nouă tuturor, ca să ne poarele tale.
dea iertare de greşeli sufletelor STIHOAVNA Triodului.
noastre. Şi cealaltă, slujba a Utreniei după rânduiala
Şi acum, & Născătoarei: postului ţi Otpustul,

Arătatu-te-ai mai înaltă de


cât toate făpturile, Doamnă şi
Stăpâna, ca una ce în pântecele
tau ai purtat cu trup pre Sta-
tale cele purtătoare de lumină.
Pentru aceasta toţi cu credinţă
te cinstim şi te fericim.
ÎNTRU A C E A S T Ă LUNĂ
Slave, Şi acum, a >iescâtoareî:
IN 2 ZILE.
Prea cuviosul părintele nostru şi făcătorul de C u ce ochi voiu vedea faţa
minuni Tit ta cea frumoasă, eu cel c e cu
La Doamne strigat-am, Stihirile Triodului şi patimile mi-am spurcat ochii
ale Sfântului, glasul al 8-lea.
trupului? Şi iarăşi cum voiu
Podohie: O prea slăvită minune..
săruta icoana ta cea de Dum­
ite de Dumnezeu cuge- nezeu închipuită, având buze
_ tatorule părintele no­ spurcate eu cel nestâmpărat;
stru, pre umere ridicându-fi şi cum îmi voiu întinde mâinile
crucea ta, ai urmat lui Hristos; eu spurcatul care le-am ne­
şi toate patimile le-ai supus su­ trebnicii, către dumnezeescul
fletului. Pentru aceasta ai luat tău D a r ? Stăpână mântueşte-
Dar delà înălţime a tămădui mă.
patimile celor c e aleargă la
A Crucii, a Născătoarei:
tine, a înceta boalele şi a izgoni
duhurile. Drept aceea prăznu- S o a r e l e văzându-te Iisuse
tei înd, săvârşim pomenirea ta. întins pre C r u c e de voia ta,
s'a spaimântat, şi pământul
Tite prea fericite părintele s'a cutremurat, pietrile s'au
nostru, cu petreceri sihastreşti, despicat şi mormânturile de
sfinţit curăjindu-te şi prin îm­ frică s'au deschis, şi toate pu­
te terile s'au spaimântat. Iară c e e a
părtăşiri dumnezeeşti luminân-
du-fi cugetul, cu adevărat ai c e te-a născut fără de bărbat,
primit ungerea cea prea sfântă văzându-ie, cu suspin striga:
a preofiei prin voirea dumne- Vai mie c e este aceasta c e
zeescului Duh, slujind pre pă­ văd!
mânt prea ales lui Dumnezeu
şi Ziditorului tău, ca un înger.
LA UTRENIE
CANOANELE
C u v i o a s e Tite de Dumnezeu At Sfântului ţi ale Triodului dupre rânduiala
insuflate, luminându-fi sufletul Postului.
• CANONUL Sfântului.
cu lumina pravoslaviei, ai îm­ Al căruia acrostih la Greci este acesta:
puţinat n e g u r a întunecatului Cu cântări să se laude Tit stâlpul Monahilor,
Peasna 1-a, glasul al 8-lea, Irmos:
eres, şi răsărind c a o stea prea
luminoasa, pururea luminezi pa trecând-o ca pre u-
marginile lumii, cu minunile ^ L s c a t , şi din răutatea Eghi-
ÎN DOUĂ ZILE

Peasna 3-a, Irmos:


„petului scăpând IsrailîteanuL,

D
Tu eşti întărirea celor ce...
„striga : Izbăvitorului şi Dum­
nezeului nostru să-i cântăm". in aromatele cele sihă-
streşti,cu totul te-ai alcătuit
C u rugăciunile tale Tite mir de sfinţenie spre bună mi-
mânfueşfe-ma pre mine, carele reazma Dumnezeului nostru,
cu totul sunt împlântat cum­ cuvioase Tite.
plit în patimile trupului, şi stri­
cat de desmerdări, cela ce eşti Având pururea înfrânarea
comoara nepătimirii. ca o arma, şi rugăciunea ca
un coif, Cuvioase, mustrând
CuDumnezeească alegerea de fată, începatoriile întunere-
Duhului, din scutecele Maicii cului le-ai ruşinat.
tale te-ai adus lui Dumnezeu,
şi te-ai făcut tainuitor şi sluji­ Puind cu înţelepciune le­
tor Născătoarei de Dumnezeu gea Duhului împrotivă, ai stins
celei neispitite de bărbat. legea trupului, şi dupre lege ai
slujit Domnului.
C a unut ce ai supt dulceaţa Slavă...

înfranării, ai lepădat amără­ T o a t ă dorirea şi tot cuge­


ciunea patimilor. Pentru aceea tul tău rezemându-1 către dra­
mai mult de cât cu mierea şi gostea lui Hristos, Cuvioase,
fagurul îndulceşti inimile noa­ nu ai băgat în seamă cele pă­
stre, Părinte, mânteşti.
Slavă... Şi acum, a Născătoarei:

C a pre un ucenic nou al Pururea mă rog Stăpână,


lui Pavel te lăudăm Tite, căci să-mi fie mie milostiv cel năs­
te-ai arătat râvnitor nevoite­ cut din tine, prin rugăciunile
lor aceluia, şi împreună cu dân­ tale Ia ziua judecăţii.
sul ai primit cununile, de Dum­ Irmosul: ^C6A4aJ6- ^ ·
nezeu fericite Părinte.
Tu eşti întărirea celor ce
Şi acum, a Născătoarei:
„aleargă la tine, Doamne, tu
8! P r e cuvântul cel din Tatăl „eşti lumina celor întunecaţi,
fără de maică, l-ai născut pre „şi pre tine te laudă duhul
dânsul fără de tată în vremile „meu".
cele de pe urmă, însăţi tu Maica Sedealna, glasul al 4-lea.
tui Dumnezeu, c a una c e eşti Podobie: p ne întâmpină...
e g r a b

mai aleasă de cât toată zidirea. C u curgerile lacrămilor în-


LUNA APRILIE

graşindu-te pururea, ca un
pom ai înflorit din destul ro- C a o livede frumos mirosi­
durile dreptăţii, înţelepte. Pen­ toare, şi c a o grădină însufle­
tru aceasta adunându-ne îm­ ţită a bunătăţilor ai înflorit cu
preună, dupre cuviinţa te cin­ înfrânarea; prin care hrăneşti
stim, de minuni purtătoruleTite pre toţi, cei c e te cinstesc pre
frumuseţea sihastrilor; c i c u r u - tine.
găciuniietale păzeşte-ne pre tofi. Slavă...
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
Poclobie: Aratatu-te-ai astă-zi...
Câştigându-te puitor de lege
sihăstriei c a pre Moisi, şi chip
L a acoperământul tău Fe­ blândeţei celei negrăite c a pre
cioară prea curata năzuind noi David; c u adevărat toţi te fe­
toţi, neîncetat ne rugăm ţie, să ricim.
nu lipseşti a te ruga iubitoru­ Şi acum, a Născătoarei:
lui de oameni, c a să se mân­
tuiască robii tăi. C a pre o mai înaltă decât
A Crucii, a Născătoarei:
Heruvimii şi decât Serafimii,
te lăudăm Preacurată, căci în
Văzându-te Stăpâne Mie- braţele tale ai purtat cu trup
luşeaua şi Maica ta pre C r u c e pre Stăpânul, de carele se cu­
pironit, ca o Maică tânguin- tremura toate.
du-se, striga ţie: Laud mila ta
c e a nespusă Fiul meu. Peasna 5-a, Irmos:

Pesna '1-a, Irmos: entru ce m'ai lepădat de

â uzU-am Doamne taina i-


conomiei tale, înţeles-am
„lucrurile tale, şi am proslăvit
„Ia faţa ta, cela ce eşti lu-
„rninâ neapusă; şi m'a acoperit
„întunereeul cel strein pre mine
„Dumnezeirea ta". „ticălosul. Ci mă întoarce, şi
„la lumina poruncilor tale în-
„îndreptează căile mele, ro-
T o a t ă putrejunea păcatului
„gu-mâ".
o aî lepădat Fericite, şi cu să­
geata sihăstriei ai rănit mulţi­
mea dracilor. C u roua nevoinţelor tale
stingând toate patimile, Tite fe­
R ănîndu-te la suflet de dra­ ricite, din destul ai aprins sfeş­
gostea curăţiei cu fierbinţeală nicul înfrânării cu focul dra­
ai urmat lui Hristos, şi ai intrat gostei şi al credinţei, şi te-ai
în cămara c e a de mire a sla­ făcut lumină nepălimirei şi fiu
vei, Tite prea fericite. zilei.
ÎN DOUĂ ZILE

şi ale biruitorului lumii, ai


Prin dumnezeească lucrare apucat desfătarea împărăţiei
Părinte, ai crescut strugurul celei mai pre sus de lume, de
credinţei, şi puindu-1 în linuri, Dumnezeu cuprinsule.
l-ai stors cu ostenelele sihă-
triei; şi umplând paharul cel
duhovnicesc al înfrânării, ve­ A dunat-ai în sufletul tău avu­
seleşti inimile turmei tale. ţia Darului cea dumnezeească,
rugăciunea cea fără prihană,
Slavă...
curăţia, viaţă cinstită, priveghe­
Vitejeşte suferind năpădirile re neîncetată. Prin care cu
şi ranele dracilor Cuvioase, adevărat te-ai cunoscut casă
te-ai arătat stâlp răbdării, întă- Dumnezeului nostru.
rindu-ţi turma ta cu toiag dum-
nezeesc, hrănindu-o la păşu­ Slavă...

nile şi ia apele înfrânărei, Fe­ Netrebnicia materiei celei


ricite. de jos o ai trecut înţelepte, şi
Şi acum, a Născătoarei: prin rugăciunea cea fără ma­
Avându-te toţi pre tine ca terie ţi-ai întraripat cugetul, şi
un liman şi zid şi cetate, şi te-ai arătat moştenitor odihnei
acoperământ şi intrare neruşi­ celei de sus, prin săvârşirea
nată către împărăţie, rugămu- vieţii.
ne Preacurată, sa nu ne scăpăm Şi acum, a Născătoarei: . . ,
de nădejdea noastră, prin ru­
Zămislit-ai cu adevărat pre
găciunile tale cele de Maică,
Cuvântul lui Dumnezeu în pân­
ceea ce eşti cu totul fără pri­
tecele tău, şi l-ai născut mai
hană.
pre sus de fire, pre carele îm-
Peasna 6-a, irmos:
bunează-I cu rugăciunile tale,
Curăţeşte-mă Mântuitorule...
ca să mântuiască pre foţi robii
§ isipind negura patimilor şi tăi din primejdii, Preacurată.
întunerecul cel împâclat,
ai răsărit ziua răsăritului şi lu­ Irmosul: cj^Obui^X
mină întru cărările tale prin C u r ă ţ e ş t e - m ă Mântuitorule,
multe lupte, şi din primejdiile „că multe sunt fărădelegile
cele pentru credinţă, Cuvioase. „mele, şi mă ridică dintru a-
„ dâncul răutăţilor, rogu-mă.
C u totul te-ai apropiat de „Căci către tine am strigat, şi
Dumnezeu prin dragostea si­ „mă auzi Dumnezeul mântui­
hăstriei, şi părăsind şi lumea, r i i mele".

2
Q>.GiS>

LUNA APRILIE

CONDAC, glasul al 4-lea.


du-i picioarele cu untdelemn, le ardea
Podobie: Arâtstu-te-ai astăzi...
cu foc, şi mai în. urmă 1-a spânzurat;
aşa în cât se vedea Sfântul cu totul
Grija vieţii ai lăsat, şi cu li­ umflat, coastele avându-şi zdrobite de
nişte petrecând toată viaţa ta multe lovituri de picioarele ostaşilor,
înţelepte, ai ajuns către Dum­ iară carnea de pe picioare arsă de foc.
Deci rămâind întru credinţa şi mărturi­
nezeu, purtatorule de minuni sirea lui Hristos, fu aruncat in adâncu­
părintele nostru, Tite prea cu­ rile mării şi întru acela s'a săvârşit.
vioase. Iară Edesie, la Alexandria cea din Eghi-
pet fiind judecat a se necăji la băile de
Intru a c e a s t ă L u n ă în 2 zile pomenirea prea
aramă, şi văzând pre stâpânitorul léro-
cuviosului părintelui nostru Tit, fâcitorul de
minuni.
cleu, că munceşte pre creştini, necruţân-
du-se pre sine, cu însă-şi mâna sa, a bă­
Stih : Ce este aceasta Tite ; şi tu te duci din tut pre acei stâpânitor, şi pentru aceasta
viaţă?
Ia multe munci a fost dat, şi fiind arun­
Mă duc mutându-mă, aşa socotind Domnul
cat în mare, s'a săvârşit şi a luat cu­
de cuviinţa.
tn a doua zi îngerii au ridicat, nuna muceniei.
Sufletul lui Tit cel prea lăudat.
Intru această zi, sfântul mucenic Policarp.
A c e s t fericit şi sfânt părintele nostru Stih: Fund t g j t Policarp, c a o viţă a D o m ­
Tit, iubind pre Hristos din tânăra vârstă,
a

nului,
şi lepădându-se de lume, merse la o mă­ Aşa mai multă roadă aduce Hristosului.
năstire deobşte, şi atâta s'a supus pre intru a c e a s t ă zi, sfântul Grigorie cel ce în
sine-şi smereniei şi ascultărei, cât nu nu­ sânul Wicomidiei a sihastrii, la anul o mie
mai pre ceilalţi fraţi ai monastirei aceleia două sute patruzeci, cu pace s'a săvârşi!.
i_o înfr^cut-, ci ţji nrp t-nfr r t t r m l . T")*»ri fft-
S t i h ' C r i g i i r t c ca oara n u n i o&laro fiind,
cându-se pastor oilor celor cuvânt&toare 0 minune streină pământul ai fost trecând.
ale lui Hristos, atâta blândeţe şi dragoste
şi milosârdie avea, ca nimenea altui; şi Cu ale Jor sfinte rugăciuni, Doamne,
s'a păzit curat şi la trup şi la suflet din milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi, Amin.
copilărie, c a un înger al lui Dumnezeu.
Peas tis 7- a, Irmos :

T
Drept aceea şi mare făcător de minuni
fgcându-se, către Domnul s'a mutat, lă­ inerii cei ce mersese din
sând c a un stâlp însufleţit şi icoană ade­
vărată, faptele cele bune ale sale, şi uce­ Iudeea în Vavilon o a r e ­
nicii, şi pre cei ce au pustnicit împreună ncan d, cu credinţa Treimii,
cu dânsul. „văpaia cuptorului o au călcat,
Intru această zi, pomenirea sfinţilor mucenici
„cântând: Dumnezeul părinţi­
şi fraţi buni, Amfian şi Edesie.
l o r noştri bine eşti cuvântat".
Stih: Pre Amfian v ă z â n J c ă încununare ia,
Edesie spre moarte cu osârdie alergă.

•Aceştia erau pre vremea Împăra­ N e udându-te de păcate


tului Maximian, fraţi din maică, din pă­
mântul Lidiei. Deci mprgând la Virit,
Părinte, te-ai arătat nouă râul în-
şi de mucenicul Pamfil fund învăţat In­ frânării, carele îneacă patimile
tru dreapta credinţă, a stătut înaintea şi spală întinăciunile, celor ce
stăpânitorului Urban. Ş i propoveduind
Amfian, In privelişte pre Hristos Dum­
cu credinţă siriga: Dumnezeul
nezeu, a fost bătut presîe obraz, şi căl­ părinţilor noştri bine eşti cu­
IN DOUĂ ZILE

A c u m vorbind cu îngerii A d u n a r e a sihastrilor se bu­


cei fără materie, şi îndulcin- cură şi ceata cuvioşitor şi a
du-te neîncetat de lumina îm­ drepţilor dănţuieşte. C ă dupre
părăţiei celei de sus, de Dum­ vredinicie ai primit cunună
nezeu fericite, păzeşti pre cei ce împreună cu dânşii.
cântă: Dumnezeul părinţilor
noştri bine eşti cuvântat.
F i i n d împodobit cu bunătă­
ţile, te-ai c h e m a t la c ă m a r a c e a
Intru mărturisirea credinfii de miere a slavei celei negră­
ai rămas nestrămutat Părinte, ite, lui Hristos cântând laudă
căci închipuind pe Hristos şi în veci.
scriindu-1 cu trupul, te închinai
Binecuvântăm...
lui şi strigai: D u m n e z e u l
părinfilor noştri bine eşti cu­ Imbracându-te c u haina pre-
vântat. ojiei, şi săvârşind jertfele cele
Slavă... fără de sânge, te-ai adus lui
P ă r i n t e ceia ce ai purtat Dumnezeu jertfă în veci.
pre trupul tau ranele Stăpâ­ Şi acum, a Născătoarei :
nului lisus, iâmădueşte-mă şi Z ămislind în pântecele tău
pre mine, carele sunt rănit de pre cel mai 'nainte de tine,
săgeata lui Veliar, ca să strig: Maica Iui Dumnezeu Fecioară
Dumnezeul părinţilor noştri curată, ai născut negrăit pre
bine eşti cuvântat. împăratul Hristos.
Şi acum, a Născătoarei:
Irmosul: <^-8
M a i pre sus de fire şi de Să lăudăm, bine să cuvântăm...
cuvânt ai purtat în pântece
P r e împăratul c e r e s c , p r e
pre Săpânul tururor, şi din
„carele îl lauda ostile îngereşti,
jâtele tale ai hrănit, pre cel
„Laudaţi-1 şi-I prea înălţaţi întru
ce tuturor găteşte masă de
„toţi vecii".
mântuire, pre carele neîncetat Peasna 5-a, Irmos :
roagă-1 pentru noi, ceea ce eşti

J
Să cinstim noroadelor .
bună. y

Peasna 8-a, Irmos.: I rătatu-te-ai delà Dumnezeu


Pre Împăratul ceresc... tămăduitor boalelor c e l o r
vându-te cu adevărat pre bolnavi de patimi, risipitor şi
tine stâlp însufleţit şi chip gonitor dracilor c e l o r vicleni.
înfrânării Părinte, cinstim po­ Pentru a c e e a te fericim p r e a
menirea ta în veci. fericite Tite.
Farăsit-ai pământul c a pre
un locaş stricăciunei, şi te-ai
sălăşluit în pamântul c e l o r
blânzi, şi te veseleşti împreună IN 3 ZILE.
Prea cuviosul părintele nostru şi mărturisito­
cu dânşii, îndestulandu-te de rul Nichita, egumenul mănăstirii Midichiei.
d u m n e z e e a s c ă desfătare, P ă ­
VEZI'. £ă j Mjneiie Greceşti în trei zile se
rinte.
a

prăznueşte şi losif făcătorul de cântări, însă


fără de slujbă, numai Smtxar având. Iară la
Tipic şi la Mineile cele îndrtpUte de losif, esie
Aând ostenelele tale c a pusa slujba cu toată randuiala în p«iru zile,
cărora şi noi urmând acolo o am pus.
pre un hotar nestrămutat cre­ La SJoamne strigut-arn, Stihirile T nodului şi
ale_Sfântului, gîasul al 2-lea.
dinţei, şi pildă înfrânării, neîn­
cetat cu laude slăvim pre Zi­ Podobie; Când de pre lemn...
ditorul. cârmuindu-te;de C u -
Slavă... ^ v â n t u l , te-ai a r ă t a t
Astăzi este zi de prăznuire, dumnezeesc i c o n o m ai suflete­
c a c i chiamă Tit cetele sihastri­ lor, şi tainic lucrător credincios,
lor Ia dânţuire, şi la ospaf de de Dumnezeu cugetătorule, să-
obşte, şi ia m â n g â e r e a vieţii mănând sămânţă de mântuire,
celei nestricăcioase. şi s e c e r â n d spicul cel cu multă
Şi acum, a Născătoarei :
roadă, cu veselie îl aduci Stă­
pânului tău, căruia a c u m stân-
Cel c e s'a sălăşluit întru du-i înainte Fericite, adu-(i a-
tine P r e a c u r a t ă , surpând pre minte d e această turmă a ta,
ucigaşul de o m , pre cela c e c a r e pururea te cinsteşte, 'de
odinioară cu răutatea lui a lo­ Dumnezeu insuflate.
vit cu calcâele pre începătorii
neamului, s'a născut din tine, R i n d din jfire blând Şşi [lin,
şi ne-a mântuit pre noi pre fofi. te-ai arătat războinic prin râvna
Irmosul: ortodoxiei. C ă c i îmbrăcându-te
cu credin(a c a c u o platoşă şi
Să cinstim noroadelor cu
cu înfrânarea c a cu o suliţă, tot
„slăvire pre curata N ă s c ă t o a r e a
eresul cel hulitor l-ai înfruntat,
„de Dumnezeu, pre c e e a c e a
Nichito de Dumnezeu cugetă­
„zămislit în pântece focul Dum-
torule, cinstind şi închinându-te
„nezeirii fără de ardere, cu
dumnezeescului chip al Mân­
„cântări să o slăvim". tuitorului, arătat urmând hota­
Şi ceaialtă slujbă a Utreniei dupre randuiala
Postului şi Otpustul.
relor celor părinteşti, de Dum­
nezeu purtătorule.
C ând tiranul cel prea întu­
necat, din cruzimea c e a d e LA U1RENIE.
fiara, te-a închis în locuri întu­ CANOANKLE.
Al Sfântului şi ale Triodului, dupre rânduiala
necoase prin amare izgoniri Postului.
atuncea socoiind în cugetul tău CANONUL Sfântului.
locuirea raiului, şi bucurân- Al căruia acrostih la Greci este acesta •
Cinstesc viaţa Ui cea prea luminată Părinte
du-te cu duhul ai răbdat P ă ­
Facerea lui Teofan.
rinte. A căruia frumuseţe te-ai Peasna 1-a, glasul al 2-lea Irmos:

I
învrednicit a c u m a o vedea cu
ntru a d â n c a aşternut d e de-
adevărat, culegând răsplătirile
_ „mult toată oastea lui F a r a o n
ostenelelor, Fericite.
„puterea c e a prea întrarmată,
Slavă, Şi acum, a Născătoarei: „iară înfrupându-se Cuvântul,
C â n d îmi a d u c aminte d e „a pierdut păcatul cel prea rău,
greşelile m e l e F e c i o a r ă , dintru „Domnul cel prea slăvit, c a c u
adâncul sufletului suspin, si bă- „slavă s'a proslăvit".
lându-mă pre piept strig c a a m
greşit, şi c a d înaintea ta Stă­ L uminându-te Părinte c u lu­
până, vrând să m ă p o c ă e s c , mina dumnezeescului fulger,
dar iaraş fiind nesimjitor, m a viata ta o dai lui Dumnezeu,
îmbulzesc, vai miel de obişnui- din copilărie alegând pre stră­
rea cea rea. Ci mântueşte-mă lucirea c e a purtătoare d e lu­
dintr'acesiea de grab, şi s p r e mină a fecioriei, prin c a r e te-ai
mântuire m a povăfueşte asemănat cură\iei celor fără d e
trupuri.
A Crucii, a Născătoarei:

C u întunerec s'a î m b r ă c a t
A v â n d îndreptător D u h u l
odinioară soarele, vazându-te
cel prea cinstit şi dumnezeesc,
spânzurat pre lemn Mântuito­
curat ai primit shima monahi­
rule. Iară cele de desubtul pă­
lor c e a c u chip dumnezeesc,
mântului s'au spaimântat, şi
şi luminându-te de raza c e a c u
mor|ii s a u sculat, piefrile s'au
multă lumină, ai petrecut câşti­
despicat, şi toate cele cereşti
gând viaţa foarte curată, pur-
s'au înfricoşat; iară F e c i o a r a
tătorule de Dumnezeu.
cea prea curată stând lângă
Crucea ta, plângea, lăudându-te
pre tine, Iubitorule de oameni. Intarindu-te c u puterea Cru­
cii, ai veştejit patimile trupului,
şi prin cugetarea învăţăturilor
LUNA APRILIE

Duhului fi-aî luminat cugetul, viaţa Cuvioase, fiind împodobit


câştigând avere necheltuită a cu frumuseţea, şi bogat de da­
dumnezeeştii vederi, o Nichifo ruri frumoase, întru care s'a
prea înţelepte. întărit inima ta.
Slavi... Slavă...
Luminându-te fericite cu în­ P i n d împodobit cu bunătă­
treaga înfelepciune şi cu cu­ ţile, ca soarele ai strălucit între
răţie, te-ai înălţat către săvârşire cetele sihastrilor, o Nichito de
sfinţită; căci te-ai împodobit cu Dumnezeu cugetătorule! Pen­
veşmântul preoţiei cel prea lu­ tru aceasta veselindu-ne, te fe­
minat, cunoscându-te mijlocitor ricim Cuvioase.
al dumnezeeştilor taine, cuvi­ Şi acum, a Născătoarei:
oase Nichito.
Având î n d r ă z n e a l ă ca o
Şi u:um, a Născătoarei: Maică către Fiul tău, roagă-te
M a i aleasă decât toată zidi­ Stăpâna, să ajute norodului şi
rea cea văzuta şi cea nevăzută, turmei tale, iară semetiile celor
te-ai arătat prea curata pururea fărădelege să le sfărâme.
Fecioara, că ai născut pre Zi­ Irmosul: O * "
ditorul, precum bine a voit a
se întrupa în pântecele tău. Inflorit-a pustia ca c r i n u l ,
Pre carele roagă-1 cu îndrăz­ „Doamne, biserica păgânilor
neală, să se mântuiască sufle­ „cea stearpă prin venirea ta,
tele noastre. „întru care s'a î n t ă r i t inima
„mea".
Pcasna 3-a, Irmos:
Ir Horit-a pustia ca crinul... SiJealnu, glasul el 4-lea.

C
Podobie: Degrab ne întâmpină...
erească vieţuire având mă­
rite, te-ai făcut luminător Petrecut-ai în munjii liniştei
bunei credinţe cu chip luminat înţelepte, hrănitu-te-ai arătat în
şi strălucit, împodobit cu dum- cetăţile înfrânărei, înăl|afu-te-ai
nezeeşti daruri. despre amândouă părţile, pa-
răsit-ai vieţuirea dezmierdărei
celei pământeşti, ajuns-ai la lo­
Omorându-fi cugetele trupu­
caşul sălaşluirei celei cereşti,
lui, ai înviat îndumnezeirea su­
întru care rogi pre Dumnezeu
fletului prin bunătate cu cuget
pentru noi.
dumnezeesc, şi te-ai învrednicit
vîefii celei nepieritoare. Slavă, Şi acum, a Născătoarei:

C u multe greşeli fiind întu­


C u bucurie (i- ai s ă v â r ş i necat Ia cuget eu nestâmpăra-
IN TREI ZILE

tul, chem către mine a ta grab­ scuturând patimile, şi îmbră-


nică sprijineală, Născătoare de cându-te cu nepătimire, fericite
Dumnezeu, luminează-mi ochii Părinte.
sufletului, luceşte-mi lumina
cea strălucită a pocăinţei şi mă C a o jertfă fără prihană,
îmbracă cu armele luminii, fî-ai adus viafa lui Hristos Pă­
Preacurată. rinte, plină de dragoste dum­
A Crucii, a Născătoarei: nezeească, fiind înfrumuseţat
D acă te-a văzut înălţat pre cu podoaba sihăstriei, prea fe­
Cruce prea curată Maica ta, ricite.
pre fine Cuvântul (ui Dumne­ • Slavă... .
zeu, ca o Maică plângând a L imbufiile eresului celui
zis: Ce minune nouă şi streină pierzător de suflet arătat le-ai
este aceasta Fiul meu? Cum defăimat prea fericite, cinstind
te împărtăşeşti cu moartea, dumnezeească închipuirea lui
cela ce eştiviafa tuturor, vrând Hristos şi a Maicii lui Dum­
ca un milostiv să înviezi pre nezeu, şi a tuturor sfinfilor, prea
cei mor{i? sfinţite.
Peasna 4-a, Irmos:
Şi acur a Născătoarei:
\F enit-ai din Fecioară nu P re tine loţi credincioşii te
W sol nici înger, ci tu în­ ştim liman de mântuire şi zid
suti Domnul te-ai întrupat, şi nemişcat, Născătoare de Dum­
„m'ai mântuit pre mine tot o- nezeu Stăpâna; căci tu prin
„mul. Pentru aceasta strig ţie: rugăciunile tale, mântueşti din
„Slavă puterii tale Doamne". nevoi sufletele noastre.
Peasna o-a, Irmos:
P rin curăjirea sufletului a- ff ijlocitor te-ai făcut lui
rătându-te tăietor de rădăcinile Dumnezeu şi oamenilor,
patimilor, de Dumnezeu pur- „Hristoase Dumnezeule. Că
tătorule, ai dezrădăcinat toată „prin fine Stăpâne, către Pă­
înşelăciunea cea pierzătoare rintele tău începătorul lumi-
de suflet a tuturor vrăjmaşilor „nii, din noaptea necunoştin-
lui Dumnezeu, învăfătorule de „Jei, aducerea am aflat".
cele sfinte, prea cinstite.
C a un blând te-ai sălăşluit
P rimind cununa biruinfei în pământul celor blânzi, Ni-
prea fericite, acum te odih­ chito în(elepte, făcându-te lup­
neşti în locaşurile cele cereşti, tător pentru adevăr, pururea
24 LUNA APRILIE

pomenite, şi împodobindu-te
luminat cu cununa mărturi­ Indulcindu-te a c u m de des­
sirii. fătarea c e a neîncetată şi dum-
nezeească, în locaşurile cele
F i u luminii făcându-te du­ cereşti, roagă p r e Stăpânul si
pre dar, te-ai mutat a c u m C u ­ Domnul tuturor pentru noi,
vioase, către lumina c e a dum- Părinte.
Şi acum, a Născătoarei:
nezeeasca, întru bucurie şi ve­
selie, bucura ndu-te vesel c u Născut-ai F e c i o a r ă fără de
cetele îngerilor. ispită de bărbat, şi veşniceşti Fe­
Slavă...
cioară, arătând semnele D u m -
nezeirii celei adevărate, a Fiu­
Părtaş te-ai făcut desfătărei lui şi Dumnezeului tău.
celei negrăite a raiului, c ă c i
Irmosul;
te-ai arătat liman prea liniştit
t

c e l o r înviforafi şi ie-ai făcut Intru adâncul greşelilor fiind


hrănitor celor flămânzi, F e ­ „încunjurat, c h e m adâncul mi-
ricite. Josiivirii tale c e l n e u r m a t ;
Şi acum, a Născătoarei:
„din stricăciune, Dumnezeule,
„scoate-mă".
Roagă pre Fiul tău şi Dom­
CONDAC, glasul al 2-lea.
nul, F e c i o a r a prea curată, c a Podobie: Cele de sus căutând...
să dăruiască paşnică mântuire
c e l o r robiţi de împrotivnică Dobândind viaţa şi cugetul
întâmplare, cari nădăjduesc cel c e r e s c , străluceşti luminai
spre tine. c a soarele c u lumina faptelor,
luminând pre c e i c e sunt întru
Pcnsua 6, Irmos :
Intra adâncul greşelilor..
îniunerecul vieţii, şi către Dum­
nezeu aducând pre toţi, pă­
ădejdiile cele fericite ai rinte Nichito. R o a g ă - t e neîn­
aflat, Părinte p r e a fericite, cetat pentru noi foţi.
făcându-te moştenitor fericirii
Intru această Lună în 3 zile, pomenirea prea
celei stăpâneşti şi dumnezee- cuviosului părintelui nostru Nichita Mărturisi­
ştei lumini. torul, egumenul mănăstirii Midichiei.
Stih ; Nichita ca o pasăre din curse mântuin-
du-se. din visţâ,
Zboară cu înţelegătoarele aripi spre cereasca
Ţiind îndoite făclii lumi­ locuinţă.
noase a mărturisirii şi a sihă­ In a treia zi chiamâ pre Nichita cel lăudat,
Spre dumnezeeasca locuinţă cu adevărat,
striei, ai mers către ceruri,
purtătorule de Dumnezeu, Ni­ P urrjrea pomenitul părintele nostru
chito prea alesule. a c e s t a Nichita, dorind încă din pruncie
înfrânarea poftelor şi c u r ă ţ i a fecioriei, a
IN T R E I ZILE 25

locuit în m u n ţ i , u n d e l u c r â n d t o a t ă b u ­ Cu a l e lor sfinte rugăciuni, Doamne,


n ă t a t e a , a c r e s c u t in c e t a t e a l i n i ş t e i . Ş i milueste-ne şt n e mântueşte pre noi,
fu Înălţat şi d e o p a r t e şi d e a l t a , si Amin.
chivernisindu-se prin d u m n e z e e s c c u v â n t ,
Pea«na 7-a, Irmos '
s'a a r ă t a t m i n u n a t i c o n o m a] s u f l e t e l o r ,
şi p r e o t c r e d i n c i o s al lui D u m n e z e u . D e c i
orunca cea protivnică lui
fiind g o n i t d e l à t u r m a s a d e luptătorii
d e i c o a n e , c a un Î n c h i n ă t o r al d u m n e - „Dumnezeu, a tiranului ce-
z e e ş t i i o r i c o a n e , fu o s â n d i t la a m a r e i z ­ „lui călcător de lege, î n a l t ă
g o n i r i . Ş i m u l ţ u m i n d I n t r a t o a t e , şi a r ă -
tându-se luptător iscusit, a călcat t o a t ă
„văpaie a ridicat. Iară Hristos
înşelăciunea iconomahilor c e a s t r i c ă t o a r e „a tins cinstitorilor de Dumne­
d e suflet, şi f â t ù d e s e f ă c u r ă m u l ţ i m u ­ z e u tineri, roua Duhului, cela
cenici c u Î n d e m n a r e a şi c u Învăţăturile
sale. D r e p t a c e e a a p r i n i â n d Îndoite fă­
„ce bine este cuvântat şi prea
cliile m ă r t u r i s i r e i şi a l e n e v o i n ţ e i , a l u a t „proslăvit".
şi c u n u n i l e î n d o i t e din m â n a D o m n u l u i ,
către carele mutându-se, s'a odihoit.
Blândeţea ta c e a preste mă­
Intru această zi pomenirea sfântului mucenic sură a smerit la pământ cruzi­
Elpidifor.
mea tiranului, omorându-1 pre
Stih:
fiind.
Adevărat mucenic Elpidifor prin sabie el cu neîncetate rugăciuni. Caci
ştie Domnul a face voia celor
Pre Dumnezeu nemincinoasâ bună încredin­
ţare este aducând. ce se tem de dânsul.
intru această zi, pomenirea sfântului muce­
nic Diu.
Tunetul dogmelor tale, şi
S t i l i : Râu credinciosul, cu cărămida capul
Iui Diu a lovit,
fulgerul cel luminos al vieţii
Şi ca pre un vas al olarulu l-a zdrobit. tale au luminat lumea, lumi­
Intru această zi, pomenirea sfântului mucenic nând pre credincioşi, cu lumi­
Vi ton ie.
nări de Dumnezeu luminate,
Stih : Vitonie întru adânc fiind aruncat.
Spre a proorociei săvârşire numire h aflat. şi cu cuvinte şi cu fapte stră­
I n t r u această zi, pomenirea sfântului mucenic lucite, sfinfite învăfătorule, de
Galic. Dumnezeu fericite.
S';h: 0 dinţii fiarelor Galic fiind muşest,
e Slavă...
Dinţii fiarei celei gândite i-a sfărâmat.

Inti'M a c e a s t a i i . pomenirea prea cuviosului Intărindu-te cu puterea Mân-


părintelui nostru liirie din muntele lui Mir- gâitorului, ai scăpat de cetele
sionâ.
dracilor, şi de laţurile eresurilor,
St in : Din Mirsionà, către Cer liirie te-ai dus.
Nu însă precum din muntele Măslinilor Hri­
de Dumnezeu cugetătorule, şi
stos, te-ai suit către înălţimea ce­
Intru această zi, sfântul noul mucenic Pavei
r u s u l , carele s'a slobozit din robia şi a suferit
rească, sălăşluindu-te acum cu
mucenia în Constantinopol, la anul o mie şase cetele îngerilor celor fără de
s u t e optzeci şi trei, de sabie s'a săvârşit.
trup.
S t h : De obşte cu Pavel numirea şi sabia Şi acum, a Născătoarei:
erà având,
2 6
_. ____ LUNA APRILIE

pre tine, ca pre una ce singura pânului tău, Nichito, purtăto-


ai născut pre Dumnezeu cel rule de numele biruinţei, având
neschimbat, F e c i o a r ă neînti­ multă îndrăzneală şi sufletească
nată, M a i c ă nenuntită; căci mântuire cerşind turmei tale
prin dumnezeească naşterea ta, mărite, a r ă t ă t o r u l e de cele
nestricaciune ai izvorît tuturor sfinte.
credincioşilor. Şi acum, a Născătoarei:
Peasna 8-a, Irmos:
Cuptorul cel cu foc... T u ai zămislit mai presus de

T recând preste toata simfi-


_ rea, de trei ori fericite, a-
cum te-ai apropiat către lumina
fire în pântece, şi negrăit ai năs­
cut pre cel nedespărţit de Tatăl,
carele a petrecut pre pământ,
cea înţelegătoare, prea cinstite, Dumnezeu şi om, Născătoare
învrednicindu-te vederii dum- de Dumnezeu Preacurată. Pen­
nezeeşti, umplându-te de lu­ tru aceea te cunoaştem mân­
mină şi strigând: Toate lucru­ tuirea noastră a tuturor.
rile binecuvântaji pre Domnul. Irmosul: f
Să lăudăm, bine să cuvântăm... Cjj.' i
I Cuptorul cel cu foc oare-
Arătat îmbracându-te cu o-
morârea patimilor, ai purces „când în V a v i l o n , lucrările
către ceata cea purtătoare de „s'a despărţit cu dumnezeea-
viată, prea fericite, înfierbân- „sca poruncă, pre Haldei ar-
tându-te de buna credinţă, lu- „zând, iar pre credincioşi ră-
minându-te cu b u n ă t ă ţ i l e şi „corind, pre cei ce cântau :
strigând: Toate lucrurile prea „Binecuvântaţi toate lucrurile
înălţaţi pre Domnul. „Domnului pre Domnul".
Peasna 9-a, Irmos:
Fiul Părintelui...
Nevoindu-te din pruncie cu
toată bunătatea de Dumnezeu a unul ce erai curat, te-ai
cugetătoruie, ai plecat către învrednicit dumnezeeşfei
ceata cea purtătoare de viafa luminări, strălucindu-te cu fe­
prea fericite, înfierbântându-te lurile bunătăţilor, luminându-te
de buna credinţă, luminându-te totdeauna cu cununa mărturi­
cu bunătăţile, şi strigând: Toate sirii. Pentru aceasta acum cin­
lucrurile prea înalfafî pre Dom­ stim prăsnuirea ta cea pururea
nul. mărită.
Binecuvântăm pre Tatăl...

Caută spre noi acum de C u înţelepciunea ti-ai petre


sus Părinte, stând înaintea Stă­ cut viafa Fericite ocârmuin
ÎN PATRU ZILE 27 \@J

du-te de poruncile Mântuito­


rului, Iar acum după c e a tre­
cut umbra, dupre vrednicie ai
dobândit viaţa cea veşnica cu INTRU ACEASTĂ LUNĂ
bucurie, grăitorule d e c e l e r
IN 4 ZILE.
dumnezeeşti, prea sfinţite. Preacuviosul părintele nostru Iosif scriitorul
de cântări, şi Cuviosul părintele nostru
Slavă... Gheoighîe cel. din Maleo.
Foarte de grabă ai trecut L a Doamne strigat-am, Stihirile Triodului şi
turburarea celor trecătoare, ale sfinţilor, glasul al 2-lea.
Podobie:Când de pre lemn,,.
şi te-ai aşezat Ia limanul cel
liniştit al împărăţiei Iui Hristos, re umere luând Cru­
bucurându-te Nichito, c ă t r e cea, te-ai răstignit iu-
carele povăţueşte-ne părinte fţjj mii, şi ai urmat cărări-
şi pre noi, cari te fericim, şi mbr, celei ce din nefiinţă
toate Ie-a zidit, Cuvântu­
cinstim pomenirea ta.
lui lui Dumnezeu. Iară drago­
Şi acum, a Născătoarei; stea cea lumească şi toată pati­
V/a o lână primind ploaia ma ai lepădat, de unde şi stră­
cea cerească în pântecele tău, lucind cu bunătăţile prin fapte
Preacurată, ai născut nouă pre dumnezeeşii, ai câştigat mo­
cela ce dă nemurire tuturor ştenirea cea veşnică, părinte
oamenilor, cari se închină lui, losife.
şi te slăvesc pre tine Născă­
toare de Dumnezeu pururea Arătatu-te-ai trâmbiţă tăi-
lăudată. nuitoare, deşteptând pre toţi
Irmosul: ^' • V- -·--'' către cântarea cea duhovni­
Fiul Părintelui celui fără cească, şi organ mişcat de
„de început D u m n e z e u şi Dumnezeu, lăudând pre cetele IA
„Domnul, înfrupându-se din cele dumnezeeşti, şi mărind
„Fecioară s'a arătat nouă, ca pre toţi sfinţii, şi propove-
„să lumineze cele întunecate duind biruinţele lor. Căci tu
„şi să adune cele risipite. Pen- din izvoarele cele mântuitoare
, tru aceasta pre Născătoarea ai scos adâncimea cuvintelor
„de Dumnezeu cea prea lău-
„dată o slăvim".
c e l o r ce adapă locaşul lui
Dumnezeu. I
Şi cealaltă slujbă a Utreniei după rânduiala
Postului şj Otpus'tul. Vistierie bunătăţilor te-ai
arătat şi aprinzându-te de dra*
goste, pre toţi cei ce bine aupla-
LUNA APRILIE

cut lui Dumnezeu în viata, ai ai ajuns Ja sfârşitul cel fericit


aflat, cântând cântări sfinţite, şi de Dumnezeu purtătorule, plin
cu credinţă asemănându-te a- de zile, plin de fapte bune, şi
cestora prin dumnezeească în­ ai dobândit dumnezeească fe­
dreptare. Cărora făcându-te ricire, cuvioase Gheorghie.
părtaş prin chipul cel dumne­ Slavă, ŞI acum, a Născătoarei.
zeesc, le-ai arătat şi împreună
B u c u r a - t e scaunul cel ade­
părtaş dulcefei.
vărat al lui Dumnezeu, şi je­
Alte Stihiri aie sfântului Gheorghe, glas şi
tul împăratului. Bucură-te si­
Podobie aceiaş.
criul vieţii; bucură-te izvor ne­
C u tot sufletul fiind plecat deşertat al sfinţeniei, vas de
fierbinte, şi împreunat cu Dum­ mir al Duhului, desfătarea ra­
nezeu a tot văzătorul, ai lucrat iului ; bucură-te îndulcirea c e a
roduri dumnezeeşti ale Duhului: tainică a sufletelor; bucură-te
Liniştea, infrânarea, âragosiea, bucuria cuvioşilor. Bucură-te
nădejdea şi îndelungă răbdarea veselia tuturor, celor c e a-
şi blândeţea, arătând cu mare leargă către tine, Mireasă a
cuviinţă credinţa şi bunătatea, lui Dumnezeu.
c a pre o călătorie către calea
A Cruoii, A Născătoarei :
cea de sus, părinte Gheorghie.
C u plângeri fânguîndu-se,
D a r u l D u h u l u i salăşluin- şi cu amare lăcrămi udându-şi
du-se întru tine, c a într'un prea obrazul Mieluşaua c e a prea­
curat şi blând, te-a împodobit curată, se uita la C r u c e , şi în-
cu fot felul de bunătăţi, şi te-a tinzându-şi mâinile striga: Fiul
luminat cu multe feluri de da­ meu, unde mă voiu d u c e a c u m ?
ruri Părinte. Pentru aceea te-a P r e cine voiu chema fiu; vai
şi arătat holdă Iui Hristos cu mie! Cum am rămas singură
purtarea de nume, ca unul c e Fiul m e u ! lumina mi s'a întu­
ai arat înfelepfeşte brazdele cu­ necat, spinteca|i-vă cele din
getului tău, vrednicule de fe­ lăunfrul meu, şi vă rumpeji!
ricire Gheorghie.
LA UTRENIE
Bucurându-te de nădejdea CANOANELE.
bunătăţilor celor viitoare, prea l)o;:;i ALE SFINŢILOR <I TUPESIIEŢUL
V Triodului
dupre l â n d t m t a Postului.
lesne ai suferit ostenelele, în- C A N O N U L Sfântului lo-sf.
tinzându-te cu osârdire la cele P e a s n a 1-a, glasul al 2-lea, I r m o s :

viitoare, şi uitând cele trecă­ eniji noroadelor să cân-


toare, prea înţelepte, până c e „tăm cântare lui Hristos
IN PATRU ZILE 29

„Dumnezeu, celui ce a despăr- celei în trei lumini Cuvioase,


„ţit marea, şi a trecut pre po­ ai părăsit lumea, şi înfunerecul
norul, pre carele l-a mântuit patimilor, şi cu viată prea lu­
„din robia Eghiptenilor, că s'a minată te-ai încuviinfat,Părinte.
„prea slăvit".
C u purtarea de grijă a Iui
R e Iosif scriitorul de cân­ Dumnezeu p o v ă t u i n d u - t e
tări cu cântări să-1 cinstim, cei Gheorghie, ai umblat pre că­
ce cântăm cântările lui cele rarea, care duce către Cer,
izvorâtoare de miere, ca pre având ajutor pre însuşi Făcă­
unul ce dela cântări, Ia cântă­ torul de bine, şi prea induratul
rile cele veşnice s'a mutat. Dumnezeu.
Slavă...

Precum propoveduirea Arătat ocârmuindu-te de


proorocilor şi a apostolilor a Dumnezeu, şi luminându-tecu
luminat tot pământul, aseme­ Darul punerii de fii, ai petre­
nea şi cântarea gurii tale a ri­ cut Părinte vieţuirea cu cuviinjă
dicat lumea spre slava Dum­ şi cu dreptate.
nezeului tuturor. Şi acum, a Născătoarei'.

Avându-fe pre tine întărire şi


D i n pruncie dându-te lui folositoare noi, cei c e te măr­
Hristos întru înfrânare ai pe­ turisim Născătoare de Dum­
trecut Iosife, de unde te-ai şi nezeu Curată, ne mânfuim de
îmbogăţit cu darurile cele dum­ întreite valurile vieţii, Fecioară
nezeeşti, cu nădejdea şi cu dra­ cu totul fără prihană.
gostea, şi cti curata credinţă. Peasna irmos:
A Născătoarei:
Intărefte-ne pre noi întru tine...
Cuvântul cel proorocesc m\i iubirea curafiei ai îm-
odinioară te-a propoveduît pre wblânzit pre Dumnezeu, ca
tine uşă dumnezeească şi mun­ să-ţi dea ţie ajutor, şi aflând
te sfânt, Născătoare de Dum­ pre părinţii tăi, ţi-ai dobândit
nezeu Fecioară, podoaba dum- nădejdea fa Părinte.
nezeeştilor pătimitori.
Alt CANON al sfântului Gheorghie.
Al căruia acrostih la Greci este acesta; Arătând cunoştinţa drago­
Când ostenelile tale, o Părinte cu osârdie. stei celei adevărate, şi casă, şi
Peasna l-a, glas_sl Irmos aeelaş.

F
lucrare, şi înţelepciune, care
iind luminat cu l u m i n a ţi s'a dat tie dela Dumnezeu, ca
_ dumnezeeşfei S t ă p â n i r i un Iov ai deschis uşa tuturor.
LUNA APRILIE

Irmosul:

C a un Iosif c e ! viteaz odi­ Intăreşte-ne pre noi întru


nioară în Eghipet prins fiind „tine Doamne, cela ce prin
de mâinile varvariior, Ji-ai păzit „lemn ai omorît păcatul, şi
Darul cu credinfă şi cu sme­ „frica ta o sădeşte în inimile
renie prea bogate. „noastre, celor ce te lăudăm
A Născătoarei: „pre tine".
Sedealna, glasul al 4-lea.
R a i u înfrumuseţat având în Podobie: Arâtatu-te-ai sstăzi lumii..
mijloc pomul nesfricăciunei,
pre lisus Hristos Domnul, te-ai Arătatu-te-aiblând şi smerit
arătat Fecioară, pentru aceasta şi liniştit, păzind şi împlinind
te fericim. cuvintele cele dumnezeeşti ale
Stăpânului tău, carele s'a uitat
Alt Carton, Irmos acelaş:
spre fine Părinte, şi în locaşul
Bucurându-te fu, ai umblat cel de sus fe-a sălăşluit.
neabătut pre calea vieţii, care Slavă, altă Sedealnă, jiiasul al 3-lea.
trece către veacul cel fără de Podobie: De frumuseţea fecioriei,..
margine, şi te-ai sălăşluit în lo­ Dorit-ai de Hristos cel prea
caşurile cele veşnice, prea fe­ frumos, şi ai urît patimile trupu­
ricite Gheorghie. lui, îngereşte viefuind pre pă­
mânt Gheorghie. P e n t r u a-
Viaţa ta a fost luminată, cu­ ceasta prăznuim sfântă ador­
vântul tău s'a arătat îndulcit cu mirea ta şi îmbrăţişam sicriul
sare întru dumnezeescul Duh moaştelor tale, din carele iz-
Gheorghie, dumnezeească ră­ vorăşti tămăduiri nouă, celor
sărire a dumnezeeştei holde. ce cu dragoste te cinstim pre
, Slavă.., tine Părinte.
C a unul ce te-ai învrednicit şi acum, a Născătoarei:
a fi Fiu lui Dumnezeu prin G i n d a venit spre line Năs­
Bolez, ai moştenit averea cea cătoare de Dumnezeu, glasul
părintească prin curăţirea vieţii, cel curat, atuncea cele cereşti
prea fericite. CU frică se veseliau, şi cele pă­
Şi acum, a Născătoarei: mânteşti cu dragoste se bucu­
Fii întărire, scăpare şi aco­ rau. Căci un praznic s'a făcut
perământ, celor ce cu credinfă la amândouă părţile, când a iz­
aleargă la tine Născătoare de băvit de moarte pre cel întâi
Dumnezeu Fecioară, şi te ve­ zidit. Pentru aceasta împreună
stesc pre tinie Maica lui Dum­ cu îngerul strigăm ţie: Bucu­
nezeu. ră-te ceea ce eşti plină de Dar.
ÎN PATRU ZILE

A Crucii, a Născătoarei: Alt Canon, Irmos aeelaş:

C e a neispitită de nuntă, Cu­ F iind împodobit cu frumu­


rata şi Maica ta Hristoase, vă- seţile bunătăţii, şi cu obiceiuri
zându-te pre tine mort spân­ luminate, ai zburat către Dum­
zurând pe lemn, ca o Maică nezeu, fericite Gheorghie.
tânguindu-sea grăit: Ce ti-a răs­
plătit tie norodul cel fărădelege Părăsit-ai turburarea celor
şi nemulfumitor al jidovilor, ca­ trecătoare ale pământului, apu-
rele cu multe şi mari darurile cându-te de liniştea vieţii celei
tale, Fiul meu, s'a desfătat? iubitoare de Dumnezeu, cuvi­
Insă laud pogorârea ta cea oase Gheorghie.
dumnezeească.
Peasna 4-a, Irmos : P â r a e l e fărădelegii nau pu­
i uzit- am Doamne auzul rân- tut să turbure sufletul tău, pen-
lţ„duelei tale, şi te-am pro­ truca te-a adăpat pre tine pârâul
slăvit pre tine, unule iubitorute desfătării cereşti.
„de oameni". Slavă...

L uând aminte totdeauna de


S ocotinfa cea gânditoare şi dumnezeească cugetare prea
îndreptarea cea cu hotar a că­ înfelepte, ai lepădat cugetările
lugărilor te-a arătat pre tine cele n e s t a t o r n i c e , părinte
Hristos, prea cuvioase Părinte. Gheorghie.
şi acum, a Născătoarei:
Arătat-ai viafa ta ca un pod
Binecuvântăm Preacurată,
al smereniei, cel ce trece către
pre cel ce s'a întrupat din pân­
viata cea adevărată, de Dum­
tecele tău, şi pre tine bine te
nezeu înteleptite losife.
cuvântăm, ca pre o Maică a lui
Dumnezeu.
Intâmpinându-te t e a fericit

D
Peasna fi-n, îimos:
pre tine Stăpânul, Părinte, ca
i ătătorule de lumină şi Fă-
pre unul ce dai la vreme mă­
„cătorul veacurilor Doam­
sura grâului Cuvântului. n e , întru lumina poruncilor
A Născătoarei:
„tale povăfueşte-ne pre noi, că
Strălucit-ai Doamne lumină, „afară de tine pre alt Dumne­
celor ce sunt în noapte şi întru zeu nu ştim".
întunerecul greşelilor, -purtân-
du-te în pântecele preacuratei Fiind pre pământ, cu credin­
Fecioare. ţă ai lăudat pre sfinji prea cuvi-
]

LUNA APRILIE

oase, cari împreună acum au­ câştigat inimă curată, prin care
zind cântări, te bucuri, neîncetat te-ai învrednicit a vedea pre
lăudând pre Domnul, înţelepte. cel nevăzut de toţi, p ă r i n t e
Gheorghie.
T r ă g â n d pre loji către pocă­ Şi acum, a Născătoarei:
inţă şi către mărturisire, puru­
T a i n a cea mai presus de
rea ai adus lui Dumnezeu ru­
minte a naşterii tale, cu adevă­
găciuni, ca să câştige iertare.
rat este nepricepută şi neîn­
ţeleasă de tot omul, Fecioară
T o a t ă via|a ta petrecându-o
Stăpână; căci ne-ai n ă s c u t
întru lucrurile cele sfinte, ca un
nouă pre cel ce cu adevărat
neguţător adevărat ai adunat ţie
este Dumnezeu.
Cuvinte, şi fapte ca o piatră de
Peasna <5, Irmos :
mult pre(.

S
Intru adâncul greşelilor...
A Născătoarei :
pre mulţimea cea împe-
Q> ispite şi de viforul cuge­ . „ strită a cântărilor tale ca
I}

telor, şi de toată mânia, şi de spre o temelie luminat strălu-


tot păcatul, de foamete, şi de cindu-se Biserica lui Hristos,
pierzare, şi de munca cea veş­ goneşte adormitarea cea pier­
nică m â n t u e ş i e - n e pre noi, zătoare de suflet.
prea curată Fecioara.
Alt Canon, Irmos acelaş:
C uvintele tale ca un burete
V i a ţ ă şi fericire nemuritoare s'au arătat celor scârbiţi cu su­
ai dobândit Părinte înţelepte, fletul şi cu duhul, curaţind toa­
săvârşind dumnezeeştile sui­ tă întristarea.
şuri, fiind întărit cu nădejdea
şi cu credinţa cea bună, prea C e l o r însetoşaţi de Cuvân­
fericite. tul cel mântuitor, şi îngrăşaţi
cu desfătările cele trupeşti, în­
F i i n d împodobii c u smere­ doită tămăduire fără zavistie
nia lui Hristos Cuvioase, arătat ai dăruit, prea cuvioase losife.
te-ai înălţat către bunătate în- A Născătoarei :

naltă, Gheorghie de Dumne­ P r e mine cel rătăcit în ca­


zeu cugetătorule, f ă c â n d u - t e lea viejii, şi căzut în calea pă­
holdă ariei celei dumnezeeşti. catelor, îndreptează-mă, Stăpâ­
Slavă...
nă, în cărarea pocăinţei.
r

Alt Canon, Irmos acelaş.


P r i n înfrânare desăvârşit ai
arătat topirea trupului, şi ai A r ă t a t fiind întărit cu ajuto-

L
ÎN PATRU ZILE

rul Duhului sfânt, te-ai arătat d o b â n d i m m â n g â e r e delà D u m -


fierbinte izgonitor vicleniei du­ nezeu, c e r ş i n d ajutorul tău
hurilor, p u r u r e a p o m e n i t e feri­ Sfinte.
cite G h e o r g h i e . ntrti această .'ună, in 4 zile pomenirea prea
cuviosului părintelui nostru losif scriitorul
de cântări,
Fiind î m p o d o b i t c u înălţă­ Stih : T u Părinte ai fost Dumnezeului
rile nepatimirii, te-ai î m b r ă c a t viu, dumnezeesc lâudător.
Iară eu sunt al tău după moarte nou cân-
luminat c u haina curăţiei tător.
G h e o r g h i e , liniştind t u r b u r a r e a Pre losif cu cântări sâ-I cinstim fn a patra
zi a lui Aprilie,
patimilor. Pre cel c e cu facerile sale a pricinuit Bise­
ricii veselie.
Slavă...
P r e a cuviosul a c e s t a losif a fost
Prin s a b i a c e a d e v ă p a i e
d i n E p a r h i a Siciliei, d i n părinţi a n u m e
ai trecut înţelepte şi t e ai în­ P l o t i n u şi A g a t a . Deci e r a bine c r e d i n ­
vrednicit desfătării raiului, fiind c i o s şi b l â n d la obiceiu, şi î n d e l e t n i c m -
du-se p u r u r e a s p r e d e p r i n d e r e a dunir-e-
îmbrăcat c u arma Crucii c e a
z e e ş t i l o r S c r i p t u r i . D e c i Î n c ă p â n d patria
nesfărâmată, părinte Gheor­ lui In mâinile A g a r e n i l o r , a m e r s c u
ghie. m a i c â - s a şi cu fraţii săi la P t l o p o n e s , şi
d e a c o l o la T e s a l o n i c , u n d e s e şi c ă l u ­
Şi acum, a Năacâtoarei: g ă r i , şi intra In duhovniceştile n e v o i n ţ e .
D e c i patul lui era p ă m â n t u l , a ş t e r n u t u l
L a fine. m i - a m p u s n ă d e j ­ lui o piele, iară h a i n a lui p r o a s t ă şi s ă ­
dile slăvirii m e l e , M a i c ă puru­ r ă c ă c i o a s ă , h r a n a lui puţină p â i n e , şi
r e a F e c i o a r a , şi p r e tine t e pui b ă u t u r a a p ă . S t a In p i c i o a r e t o a t a n o a p ­
tea la r u g ă c i u n e şi cu î n g e n u n c h i e r e . T o t ­
înainte folositoare vieţii întărită d e a u n a c â n t ă r i a v e a tn r o s t u l s ă u , lucrul
şi n e m i ş c a t ă . mâin i l or Sale e r a f r u m o a s a s c r i s o a r e , i a r ă
c â n d p ă r ă s e a s c r i s o a r e a , a v e a c i t i r e a dum-
Irmosul: nezeeştilor S c r i p t u r i . Dintru a c e s t e a se
I n t r u a d â n c u l greşelilor fiind f ă c u aşa d e b l â n d şi de înţelept, p l e ­
c a t , fără de r ă u t a t e , Întreg la minte,
„încunjurat, c h e m a d â n c u l mi- şi c â t e u r m e a z ă a c e s t o r a . C a r e l e a v â n d
Jostivirii tale c e l n e u r m a t ; din o b o g ă ţ i e c a a c e a s t a d e fapte b u m , s e
„stricăciune, Dumnezeule, h i r o t o n i p r e o t . Şi în s c u r t a v r e m e s e
d u s e la C o n s t a n t i n o p o l cu slântul G r i -
„scoate-mă". g o r i e D e c a p o l i t u i , cu c a r e l e s'a Închis In
CONDAC, glasul al 4 - 1 « . b i s e r i c a sfântului m u c e n i c A n t i p a , v e s e -
Podobie : Cela ce le-ai înălţat.. lindu-se tn g r e l e p e t r e c e r i , şi în c ă i l e
vieţii p u s t n i c e ş t i . Iară de. v r e m e c e ră­
Cel c e eşti c a un izvor sări eresul cel hulitor dv: H r i s t o s , al lup­
nedeşertat al pocăinţei, şi d a ­ t ă t o r i l o r d e i c o a n e , fericitul a r e s t a încă
p u r c e s e să m e a r g ă la R o m a , r u g a t fiind
tator mângâerii celt:i fără d e
de o a r e c a r i , şi afiându-l c o r â b ' i l e varva-
sfârşit, şi a d â n c i m e umilinţei rilor, 11 d u s e r ă l e g a t !a C n t , şi h ă g â n -
Iosife, dă-ne n o u a lacramile du-1 tn î n c h i s o a r e , învăţa p r e toţi c a l e a
mântuirii, şi a m â n t u i t p r e mulţi din
pocăinţei celei dumnezeeşti,
mâinile diavolului, u n d e aratându-i-se
prin c a r e p l â n g â n d a i c e a , s ă
recarele om cu sfinţită cuviinţă dela Mira 1
răteasa, care a Întărit ortodoxia, şi fă­
Lichiei, li zise: Aicea sunt, ci primeşte când laude multor sfinţi, a răposat, şi
această cărticică, şi et luând-o citea şi s'au îngropat cinstitele lui moaşte la
cânta acestta: <Grâbeşte îndurate, şi sâr- mănăstirea unde şi acum se află. Deci
«gueşte ca un milostiv spre ajutorul no- Dumnezeu vrând sa arate oamenilor cin­
«stru, că poţi voind» - Şi această cântare, stea ce o a luat după moarte sfântul
o minune! SE făcu dimineaţa lucru aevea.
acesta Iosif, a iconomisit un chip ca a-
Căci atuncea murind Teofil începătorul
cesta: Oarecine având un rob trebui­
eresului, tşi luă iarâş biserica lui Hristos
tor, carele fugindu-i, merse la sfântul
podoaba şi buna cuviinţă a cinstitelor
icoane. Pentru aceasta atuncea şi cinsti­ Teodor Tiron, cel numit Fanerot, de-1
tul acesta IOSIF slobozindu-se dela închi­ rugă ca sâ-i arate robul. Deci aflându-se
soarea Critului, se duse la Constantino- la biserica trei zile şi trei nopţi, şi nr~
po', şi dobândind dela oarecine o parte înţelegând nimic, s e mâhni, şi vru sa se
din sfintele moaşte ale sfântului apostol ducă. Deci fiind la Utrenie, şi citindu-se
Bartolomeu, făcu şi o biserica în numele cuvâatul de folosinţă sufletească, a ador­
Apostolului, Împreună cu cinstitul Gri- mit puţin, şi văzu pre mucenicul, unde-i
gorie. Pentru aceasta aflându-se în grije zise: Pentruce te-ai mâhnit o omule? Să
şi In gândire multă, a-i împodobi praz­ ştii că astă noapte a răposat poetul Iosif,
nicul cu cântări cuvioase şi tropare. Deci şi fu cinstit de noi de toţi sfinţii, pre cari
se ruga cu lacrămi şi cu suspinuri, ca să ne-a cinstit sfântul lui suflet. Şi acum
dobândească ceeace dorea, pe care a şi dară am venit să-ţi spui, du-te In cutare
dobândit-o. Căci văzu un OM înfricoşat '^tfâţfe^eig^s^ţţb^ţ^prflj^aiglgjcajjţi.
CU chip apostolesc, carele ridică sfânta rintelui noslru Gheorghie din Maleo.
Evanghelie de pre sfinţita masă, şi o Sliii;
puse pre pieptul lui, şi apoi îl binecu­
Gheorghie cu bucurie sufletul şi-a dat,
vânta*. Deci aceasta era începătura dum- Lucrătorului de suflete săditorului trupurilor
nezeescului Dar. Căci de atuncea şi în cu adevărat.
urmă fără de trudă şt prea lesne alcă­ S'a ridicat intru a petia zi a lui Aprilie.
tuia sfinţitele cântări, şi le da celor ce
cereau, cum socoteau unii cum că nu le slujnica ei, şi cu soţiile ei.
scoale dela sine, ci le Învaţă Întâi dela Slin :
alţii, apoi le zice de rost, şi aşa le dă Singură m ă plăzmueşti Hristoase îndoi-
celor ce le pofteau. Dar nu era aşa pri­ tule cu firea,
cina, precum aceia socoteau amâgindu-se, Dar m ă ai pre mine Fervulâ îndoită prin
ci era dat din dumnezeescul Dar a le herăstruire.
izvodi. Drept aceea era de gurile tuturor Două adevărate r o a b e ale Stăpânului Dum­
nezeu,
lăudat, şi de toţi dorit şi iubit, nu numai
i ^ i g a şi Stăpâna au fost tăiate de herăstrău.
de cei proşti şi de boieri, ci chiar şi de
Împăraţii cei de atuncea. Şi fu osândit cestea au fost pre vreme tui Sa-
Ia izgonire de Varda Kesarul, moşul Îm­ vorie împăratul persesc, surori fiind sfân­
păratului Mihail, de vreme ce-1 mustrase tului Simeón Episcopului, carete a suferit
Sfântul. CI iarâş numai decât chemat mucenicia în Persja, împreună cu alţi o mic.
din izgonire, îşi luă pre seama lui paza Şi fiindcă Împărăteasa pătimea de oare­
sfintelor vase ale sfintei biserici a Iui care boală, au fost clevetite acestea, că
Dumnezeu, fiind Patriarh minunatul Tgoa- fac doftorii otrăvitoare. Deci prinse fiind,
tie, după a cânii adormire FU primit Şi s'au înfăţişat la arhimagul, şi dezvinovâ-
cinstit de înţeleptul Fotie, că acesta a ţindu-se de prihana pusă asupra lor, spu­
fost Patriarh după Tgnatie. Şi nevoindu- neau că sunt creştioe, şt că nu este iertat
se pentru dreapta credinţă, fu izgonit la creştinilor, a face asemenea otrăvitoare
Cherson. Iară după moartea lui Varda lucruri. Deci primind acum ele îndoită
IN PATRU ZILE

de moarte; şi fiind întinse şi legate de


p a r i , de g r u m a z i şi de picioare, au fost
tăiate tn două cu h e r ă s t r ă u ! , şi b u c ă ţ i l e Ş i d u p ă s o m n u l morţii te-
lor, fiind s p â n z u r a t e p r e I t m n e ; t r e c â n d ai silit a nu a v e a închişi ochii
pre acolo î m p ă r ă t e a s a , şi-a luat v i n d e c a r e ,
tăi c e i sufleteşti, c ă c i cânţi c â n ­
căci a ş â z i s e s e pâr&şii, că Intru fclt c h i p
nu se p o a t e v i n d e c a , dacă nu va trece tări c u c e i c e c â n t ă : D u m n e -
printre t r u p u r i l e c e l e moarte ale sfintelor nezeul părinţilor noştri b i n e
femei.
eşti c u v â n t a t .
intru uceasta zi, pomenirea prea cuviosului
părintelui nostru PupHe.
Stih: j n i puplie plata îţi este mare,
c e r u r F ericind c u o s â r d i e c e t e l e
Unde suindu-te, bucură-te şi fă strigare.
mucenicilor celor nenumăraţi
Intru această zi, prea cuviosul părintele no­
stru Platon egumenul mânăstirei Studiilor. ai primit c u n u n a m u c e n i e i P ă ­
Stih : piaton prea bună plăzmuire s'a plăzmuit, rinte, şi neîncetat î m p r e u n ă c u
AmestQcându-se streină amestecare,cu Dum­ dânşii c â n ţ i : B i n e eşti cuvântat
nezeu cel ce 1-a zidit,
tnliu această zi, trei sfinţi prea cuviofi: D u m n e z e u l părinţilor noştri.
Teonă, Simeon şi Forvin, cu pace s'au s ă ­
vârşit.
a o tămăduire păcatelor
buh: -p i s f i t e neîntinate fiind primind,
c :e!o
e l o r mari, p r e mărturisire ai
re U e

Lo;ule al dumnezeeştilor suflete celor neîn­


tinate sunt. p u s înţelepte, c e l o r c e c â n t ă
Intru această zi, pomenirea prea cuviosului
părintelui nostru Zosimâ, carele a îngropat pre
cântările t a l e : D u m n e z e u l pă­
sfânU Măria Eghipteanca. rinţilor noştri b i n e eşti cuvântat.
S' '
1 1:
Mai 'nainte Zosimâ pro Măria în viaţă A Născătoarei:
întâmpinând,
Iară acum amândoi unit sunt vieţuind. S ufletul c e l cumplit întune­
Intra această zi, cuviosul T eonii carele a si- c a t c u c ă l c ă r i l e c e l e viclene
hăstrit in Mănăstirea Pantocratorului, iară mai
în urmă s'a făcut Episcop Tesalonicului cu c u r a z e l e c e l e c u r a t e ale lumi-
pace s'a săvârşit. nei tale îndreptează-i c ă t r e lu­
Stih: Teonă proestoşia cea de jos lăsând, mină, c a una c e eşti u ş a lumi­
înaintea Proestosului tuiuror acum se afla
stând. nii, N ă s c ă t o a r e d e D u m n e z e u
C u ale lor sfinte r u g ă c i u n i , Doamne, F e c i o a r ă , c a c u cântări s a te
milueşte-ne şi ne m â n t u e ş t e pre noi, s l ă v e s c p r e tine.
Amin.
Alt Canon, Irmos:
Peasna 7-a, Irmos: Chipul cel de aur...

itori p r e a învăţaţi s'au arătat I ntărindu-ţi-se chipul c u pu­


„tinerii o a r e c â n d . C ă din t e r e a Iui Hristos părinte G h e o r ­
„suflet cuprins d e D u m n e z e u ghie, c u tăria lui ai izgonit c e ­
„teologhisind c u buzele a u tele c e l o r c e te u r a u , puind
„cântat: Dumnezeul c e l m a i împrotiva lor C r u c e a , c u c a r e
„pre sus d e d u m n e z e i al P ă ­ fiind păzit, c â n t a i : B i n e eşti c u ­
rinţilor şi al nostru bine eşti vântat D u m n e z e u l părinjilor
„cuvântat". noştri.
36 LUNA APRILIE

Duhul, multă înmulţire ai ară­


Fericit eşti, şi bine-ţi va fi tat, c a nu numai pre tine însuţi
a c u m prea fericite Gheorghie, să te întăreşti a sluji Ziditoru­
c ă ai luat răsplătirea ostencle- lui, ci şi pre toţi c e i ce te pri­
lor, şi a trudelor tale, şi îm­ veau p r e tine.
preună eu îngerii strigi D o m ­
nului : Bine eşti cuvântat Dum­ Nerăutafea ta şi vărsarea
nezeul părinţilor noştri. dragostei tale, d e trei ori feri­
Slavă... cite, a arătat chipul lui Hristos
L o c a ş luminat te-ai făcut lui cel iubitor de oameni către
Dumnezeu, părinte Gheorghie, carele neîncetat strigai: Sa-1
arătându-te scaun simţirei şi în- înălţăm întru tofi vecii.
ţelegerei, plin de sfinţenie, stră­ A Născătoarei:
lucind c u credin(a şi cu Darul,
O înfricoşată t a i n ă ! O au-
şi strigând: Bine esti cuvântat
zire înspăimântată! C u m a nă­
Dumnezeul părinjilor noştri.
scut F e c i o a r a , c u unirea c e a Bl
Şi acum, a Născătoarei :
negrăită, p r e Cuvântul cel ce
Sfeşnic luminii şi nor lu­ s'a asemănat nouă, ramâind
minos, şi loc de sfinfenie te-ai p r e c u m şi înaintea naşterii cu­
arătat, c e e a c e eşti neispitită rată în veci.
de nunta. C ă c i negrăit ai pri­
Alt Canon, Irmos :
mit p r e Cuvântul cel sfânt al Pte Dumnezeu ctl <.t S ' B . . .

sfinţilor pre carele lăudându-1


strigăm (ie: Bine eşti cuvântată, M utaiu-ie-a\ c ă t r e viaţă
ceea ce ai născut pre Dum­ nestricată, şi către desfătarea
nezeu c u trup. c e a neveştejită, către slava c e a
veşnică, şi către lumina c e a
Peasna 8-a, Irmos:
In cuptorul cel cu foc ..
neînserată Părinte c ă te-ai a-

S
ratat holdă lui Dumnezeu p r e
ocotind cu adevărat viafa carele îl prea înălţăm întru loji
aceasta c a o umbră trecă­ vecii.
toare, te-ai nevoit a câştiga
viaţa c e a nestricăcioasă. Pentru
aceasta ai zidit multe mănă­ C a un r o b lui Hristos, c a
stiri cinstite, spre mântuirea un slujitor şi ispravnic tainelor
sufletelor. lui, te-ai făcut povafuitor neră­
tăcit, tămăduind patimile su­
Având dreptate către cei fletelor şi al trupurilor, cuvioa­
blânzi, şi către cei săraci c u s e Gheorghie.
IN PATRU ZILE

Binecuvântăm pre tatăl..,


de Dumnezeu, împreună cu
R o a d ă plina de nevoin(e Botezătorul, proorocii, preoţii,
te-ai adus în aria lui Hristos, şi ostile mucenicilor împre­
Părinte, şi c a un strugur copt ună cu pustnicii, cu cuvioase
puindu-ie în linurile cele cere­ laude Ie încuviinţează pre tine
şti, ne izvorăşti vin de umilinţă losife.
nouă, celor c e te cinstim prea
fericite. N u înceta aţi aduce aminte
Şi acum, a Născătoarei; de turma ta cea cuvântătoare,
Rodul pâ îtecelui tău mi ci precum fiind viu, înţelepte,
s'a arătat mie pricină de via­ ai fost apărător, aşa fii şi acum
ta nestricată, şi de desfătare dând viaţa cea nestricăcioasă
veşnică, prea curată Născă­ şi curăţind de patimile cele
toare de Dumnezeu. Pentru a- trupeşti şi sufleteşti prin rugă­
ceea bucurându-ma strig ţie, ciunile tale cele către Hristos,
glasul Arhanghelului: Bucură- părinte losife.
te Fecioară! A Născătoarei:

Irmosul: N u înceta Fecioară rugând


Să lăudăm, bme să cuvântăm. .
pentru noi pre Fiul Iau, pre
P r e Dumnezeu, carele s'a Dumnezeu cel iubitor de oa­
„pogorîtm cuptorul cel cufoc meni, că pre tine fe-am câşti­
, la coconii evreeşti, şi văpaia gat nădejde, şi cu apărarea ta
„întru răcoreala o a prefăcut, ne izbăvim din nevoi şi din
„ca pre Domnul lăudaţi-1 lucru­ patimi, de greşeli şi de du­
rile, şi-I prea înălţaţi întru toţi reri, cei ce cu credinţă te
„vecii". slăvim.
Peasna 9-a, Irmos: A l t Canon, Irmos acelaş :
Pre Dumnezeu Cuvântul...

C
Fiind întărit cu credinţa,
a pre nişte lespezi scriind şi îngrădit adevărat cu puterea
în sufletul tău cel curat lui Hristos, prea fericite, ai
chipurile bunătăţilor prin lu­ scăpat de laţurile dracilor, şi
crare, ai dat tuturor sfinţilor, fugind de toate năpădirile şi
aducând îndoită cântare bună­ măestriile lor, ai stătut înaintea
tăţilor din fapte, şi din laudă Stăpânului tuturor, veselîndu-te
vrednică de primire. Gheorghie.

C e t e l e cele îngereşti, adu­ T o a t ă dorirea ta Părinte,


narea apostolilor, Născătoare mutându-o către Dumnezeu şi
LUNA APRILIE

îndulcindu-fe de dumnezeea­
scă frumusefe de care toată
firea doreşte, te-ai împodobit
pre sine-ţi cu privirea şi cu INTRU A C E A S T Ă LUNĂ
fapta, şi cu viafa prea luminată. IN 5 ZILE
Pentru aceea te fericim Pă­ Sfinţii mucenici: Claudie, Diodor, Victor, Vic-
rinte. torin, Pappia, Nichifory ţi Serapioo, şt sfinţii
Slavă... mucenici: Teodui 51 Agatopod.
L^ponmnestrigat-am.Stihinle, glasul al 4-lea.
N u înceta Părinte a te ruga Podobie: Ca pre un viteaz...
neîncetat lui Hristos pentru noi,
cei ce cu credinţă săvârşim ^«^mpungându-vi-se o c h i i ,
pomenirea ta ca să ne mântuim . e m ^ Ş Î degetele tăindu-vi-se,
de întreite valuri ale supărărilor şi coastele strujindu-vi-se, şi
şi de furtună, de primejdii şi de spânzurându-vă, şi zdrobindu-
patimi, rugându-fe ca să dea vi-se oasele, şi cu sabie tăin-
lumii pace. du-vă mădulările, zdrobind şi
.Şi a;um, a Născătoarei:
voi capul celui viclean, nu v'aţi
lepădat de Mântuitorul tuturor;
P r e Cuvântul, cel ce era şi cu bună cuvântare nu aţi
mai 'nainte fără de trup ca un jertfit idolilor, măriţilor mari­
Dumnezeu, din D u m n e z e u , lor Mucenici.
singură 1-aî născutînfrupaf spre
înnoirea şi mântuirea tuturor
oamenilor. Drept aceea toţi împreună cu Claudie să cin­
credincioşii cu laude te slăvim stim pe Nichifor măritul, pre
prea lăudată Fecioară. cinstitul Diodor şi pre Victor,
pre Victorin, pre Pappia şi
Irmosul:
pre Serapion, pre ceata cea
P r e Dumnezeu C u v â n t u l cu numărul de şapte, adunarea
„cel din Dumnezeu, carele cu cea prea sfântă, Biserica cea
„negrăită înţelepciune a venit întreagă, pre poporul carele a
„să înnoiască pre Adam cet tăiat cu sabia bărbăţiei toate
„căzut rău prin mâncare întru mulţimile dracilor.
„stricăciune, din s f â n t a Fe­
c i o a r ă negrăit înfrupându-se C ei râvniiori pătimirei celei
„pentru noi credincioşii, cu un sfinte a Iui Hristos, prin dum-
„gând întru laude îl slăvim". nezeescul Dar gonesc patimile
SVETILNA glasului d 3 ori.
sufletului şi ale trupului. Stâlpii
s

Şi cealaltă slujbă a L'treniei dupre rănduiala


postului şi Otpustul, cei neclăfiţi, luminătorii credin­
cioşilor, cei ce au ucis pre cel
IN CINCI ZILE

viclean, limanurile cele prea dumnezeeştei ploei tale celei


liniştite ale celor c e c a d în fur­ de ajuns, stinge-le Fecioară, c a
tună, Mucenicii cei c e locuesc şi eu precum cei trei tineri să
întru cele de sus, dupre vred­ mulţumesc Iui Dumnezeu ce­
nicie sa s e mărească. lui dintru tine, slăvind şi bine­
cuvântând Darul tău Stăpâna.
Alte Stiluri ale sfinţilor mucenici: Ttodul şi
Agatop^lgguL^-ift,^^.^

^ c ^ a ^ f z d t f S a & t e Cru­
Pptirnife şi ostenelile înso-
celei dumnezeeşfi împreu- c e J-pre Mieluşelul, Fecioara
c e a cu totul fără prihană, tân-
nându-se cu credinţa, au întra­
ripat cugetele către asemenea guindu-se striga: Dulcele meu
râvna, rugând pre Hristos cu F i u ! C e vedere noua şi prea
osârdie şi zicând: C e l c e c a slăvită este aceasta; c u m cel
un bun ai prea mărit pre sfinţi, c e ţii toate c u mâna, p r e lemn
întăreşte-ne şi p r e noi întru te pironeşti cu trupul.
frica ta.

c h e m ă r i l e cele cu un nume
LA UTRENIE
nu wite primind înţelepţilor, şi CANOANELE.
lucrările cele dumnezeeşti ase­ Două ale Sfinţilor şi Triodul.
CANONUL ce! dintâi.
menea săvârşind răbdătorilor
Cjţisţ^Qjjdtwigîiâ iaşf8taciae^rtu«0»Hor.
de patimi, aţi lucrat lui Dum­
nezeu întru cărările cele drepte, Facerea lui Iosit.
şi cu adevărat aţi băut paharul
cel mântuitor al muceniei. urme neudate, pedestru
m
bându-1 Israil cel de demult,
. ^ d u m n e z e i r e a c a altă „cu mâinile lui Moisi, în chipul
marc tăind, în pământul nepa- „Crucii, puterea lui A m a l i c în
timirei, întru împărăţia cerea­ „pustie a biruit".
scă, dupre vrednicie aţi intrat
unde curge pariul hranei şi „ ăvârşind călătoria c e a
1 străluceşte lumina c e a nes­ sfâflta sfinţilor Mucenici, staţi
chimbată şi pururea fiitoare, înaintea scaunului lui Dumne­
Mucenici ai iui Hristos. zeu c u slavă, purtând cununi,
luminând lumea cu razele lu­
Slava, Şt acum, a Născătoarei: I
minii Duhului.
(

pornirile cele arzătoare de


fp<Tale patimilor celor cu to­
tul pierzătoare, cu stropirea ^ ase mărească astăzi ceafa
LUNA APRILIE

cea dumnezeească a pătimito- Slavă...


rilor celor şapte la număr, care U m p l â n d u - v ă de apele Du­
străluceşte sfinjil cu p o d o a b e hului celui făcător de viaţă, pre
dumnezeeşti, şi pururea dan- cei ce erau topiţi de zăduful
ţueşte cu cetele celor fără de neînjelegerii, i-aţi a d ă p a t cu
trup. lucrarea cea bună sfinţilor, su-
puindu-vă p o r u n c i l o r celor
D u p r e lege trecând nevoin- dumnezeeşti.
ţa mucenici, înţelepţilor, şi cu Şi acum, a Născătoarei :
tărie suferind năpădiri de fot
P r e Mântuitorul şi a tot fă­
felul de chinuri, bucurându-vă
cătorul Domnul l-ai purtat în
aţi primit moştenirea c e a veş­
pântece, pre carele Agatopod
nică. împreună cu măritul Teodui,
A Născătoarei:
Tau mărturisit a fi adevărat
D o m n u l cel mai pre sus de Dumnezeu şi om, Fecioară
vreme întrupându-se din tine Maică prea curată.
în vreme, a deslegat greşelile Peasna 3-a, Irmos:
oamenilor cele de multă vre­ Se vesdeşto dc tine..

P
me. Pre carele roagă-1 Curată , entru Hristos pătimind tot
neîncetat, să se milostivească felul de chinuri Sfinţilor, ^
spre sufletele noastre. aţi strălucit mai mult decât a-
Alt Canon al sfinţilor mucenici AgatopOd şi
Teodui.
urul, prin Darul Sfântului Duh.
Peasna 1, glas ţi Irmos acslaţ.

C
Z d r o b i r e a spatelor fale Vic-
u dumnezeească cununa torine, lipsirea o c h i l o r şi a
muceniei încununându- mâinilor ai suferit, mărite Mu­
vă, v'aţi luminat cu podoaba cenice.
cugetului, şi staţi înaintea Stă­
pânului, rugandu-vă pentru noi,
F i i n d legaţi de dragostea
marilor Mucenici prea înfru­
lui Hristos, măriţilor pătimitori,
museţaţi. aţi risipit toate măestriile ba­
înfrumuseţat unindu-vă cu laurului celui viclean.
Dumnezeu înţelepţilor prin bu­ A Născătoarei:

na credinţă, v'aţi depărtat de N ă s c u t - a i Fecioară prea cu­


răutatea cea fără podoabă, şi rată pre Domnul tuturor, ca­
bucurându-vă, v'aţi numărat rele mântueşte pre oameni din
cu cetele purtătorilor de chi­ robia cea înţelegătoare, prea
nuri. lăudată.
IN ONC1 ZILE

Alt Canon, Irmos acelaşi


du-vă. c a prin mijlocirile voa­
C u împletirile c u v i n t e l o r stre, să primim izbăvire de
tale împedicându-se vrăjmaşul, păcate; şi desfătarea bunătăţi­
a căzut, şi arătat s'a înfruntat, lor celor veşnice.
mucenice purtatorule de chi­
Slavă, altă Sedealna, glasul al S-lea.
nuri, Teodule. Podobie: Pre înţelepciune*-..

Făcându-va fra}i dupre Da­


Infărindu-fi sufletul cu dra­ rul Duhului, şi de un obiceiu
gostea c e a către Dumnezeu, întru buna credinfă Sfinţilor,
mucenice Agatopode, ai ară­ cu adevărat cu mari numiri
tat, că toată puterea vrăjmaşu­ petrecând viaţa întru rugăciuni
lui este fără tărie. şi întru înfrânări, aţi tras no-
SLAVI... roade către dumnezeească cu­
Izvorând tămăduiri credin­ noştinţă. Pentru a c e a s t a ca
cioşilor din râurile cele puru­ nişte viteji ostaşi bărbăteşte a|i
rea curgătoare, prin dumne­ biruit înşelăciunea, şi d u p r e
zeească putere, uscafi izvorul lege pătimind aţi câştigat cu­
patimilor, mări|ilor. nuni. Ruga{i-vă lui Hristos Dum­
nezeu, iertare de greşeli să
Şi acum, a Născătoarei ;
dăruiască, celor c e cu dragoste
P r e Mântuitorul cel c e a prăznuesc sfântă pomenirea
izbăvit pre oameni din robia voastră.
vrăjmaşului, îmbrăcat în trupul
nostru l-ai născut, prea curată Şi acum, a Născătoarei:

Fecioară. r P r e înţelepciunea şi Cuvân­


Irmosul: ^ · 4 tul în pântecele tău zămislin-
S e veseleşte de tine Biserica du-I, fără ardere M a i c a lui
„ta, Hristoase, strigând: Tu eşti Dumnezeu, lumii ai născut pre
„puterea mea,Doamne,şi scă­ cela c e tine lumea, şi în braţe
p a r e a şi întărirea". ai avut pre cela c e cuprinde
Sedealna, glasul al 4-lea. toate, pre dătătorul de hrană
Podobie: Cejn ce te-ai înăJtst... al tuturor şi Făcătorul făpturii.
Suferind chinurile cele de Pentru aceasta te rog pre line
multe feluri, prin cuget nespăi- prea sfânta Fecioară, şi cu cre­
mântat purtătorilor de chinuri, dinfă te slăvesc, ca să mă mân-
străluciţi mai mult decât lumina tuesc eu de greşeli, când voiu
soarelui. Pentru aceea praz- vrea să stau înaintea feţii Zi­
nuim luminată p o m e n i r e a ditorului meu, Stăpână Fecioa­
voastră, cu credinţa rugân- ră curată, al tău ajutor atuncea
42 LUNA APRILIE

să-mi dărueşti, ca pofi câte


voeşti. z-Jaudie cel prea ales cu
osartlie slăvind pre Dumne­
A Crucii, a Născătoarei.^
zeul tuturor, zdrobindu-i-se făl­
p r e Mieluşelul şi Păstorul cile cu pietre prin cruzimea
şi rlântuitorul, Mieluşaua vă-
tiranului, s'a lipsit şi de mâini
zându-1 pre C r u c e , a glăsuit
şi de picioare, bucurându-se.
lăcrămând, şi cu amar a strigat:
Lumea se bucură luând mân­
« j U v'afi spaimântat prea
tuire, iară pântecele meu se
lădcrafilor de întreitele valuri
aprinde văzând r ă s t i g n i r e a ,
cele de multe feluri ale mun­
care rabzi pentru milostivirea
cilor, nici de moartea c e a pri­
milei, către care s ă strigăm cu
cinuitoare de slavă veşnică, stri­
credinfă: Milostiveşle-ie spre
gând întru credinţă: Slavă pu­
noi Fecioară, şi dărueşle ier­
terii tale Doamne.
tare de greşeli, celor ce se în­
chină patimilor lui.
A A Naratoarei: ,
s~.u gândul te vedea mai
idicat pre C r u c e vazan- na'mite proorocul munte um-
„du-te Biserica pre tine bros, Cinstită, din care cu ade­
>arele dreptăţii, a stătut în- vărat s'a arătat Stăpânul întru
„tru a sa rânduială, precum se asemănare de trup, ca să mân­
„cuvinestrigând: Slavă puterii tuiască pre om din stricăciune.
„tale D o a m n e " . , AU Cajion, Irmcu acelaş: , w .
^ traiucindu-va cu straiuci-
R N ăindu-ţi-se limba, şi zgâ- rile^muceniei ca nişte lumină­
riirrau-ti'Se coastele, ai izgonit tori prea luminaji, toată plinirea
prin D a r răutatea cea otrăvi­ lumii luminaţi măriţilor Muce­
toare a vrăjmaşului, Victore de nici, întunecând cugetul cel rău
Dumnezeu cugetătorule, mă- al înşelăciunii.
rindu-te ca un mucenic.
pye însoţirea cea dumneze­
ească şi bine cugetătoare, care
1 7 iind îngrădit cu pavăza bu­ a primit cununa muceniei, în­
nel credinţe, cu răbdare ai su­ gerii s'au mirat, şi oamenii au
ferit zdrobirea trupului mu­ lăudat vitejia răbdării lor.
cenice Nichifore, strigând Stă­
pânului tău: Slava puterii tale R « eodul bucurându-se a stri­
Doamne. gări D o a m n e ! Merg în calea
IN CINCI ZILE

mărturisirii tale, şi bogat mă ALT Canon, Irmos acelaţ.


îndulcesc de strălucirea ta îm­ ^rătat-ai întărit picioarele
preună cu Agatopod cel tare. tale spre îndreptarea muceniei
Şi a : u m , a Născătoarei : celei cinstite, şi ai împiedicat
propoveduind î n t r u p a r e a pre vrăjmaşi, prea lăudate A-
Stăpânului, care a strălucit din gatopode.
pântecele tau, Născătoare de
Dumnezeu, bucurându-se mă­ (Câştigând în inimă apa vieţii
riţii Mucenici, au băut băutura cea curgătoare, prin apă aţi
cea mântuitoare a muceniei. primit lăudat sfârşit, purtăto­
rilor de chinuri.

I
Peasna 5-a, I r m o s :

i u Doamne lumina mea în Slavă...

„lume ai venit, lumina cea jY*uncându-văîn adâncimea


intâ care întorci dintru în- mani, şi omorându-va de voie,
„tunerecul necunoştinfei, pre aţi secat curgerea valurilor
„cei ce te laudă pre tine cu celor idoleşti, răbdătorilor de
„credinţă". chinuri.
Şi acum, a Născătoarei:
Pătimind mari chinuri Dio- J^Jaica lui Dumnezeu, ceea
dore, cu osârdie ai răbdat în- ce ai născut pre Cuvântul cel
fierbântările frigărilor şi arsura prea bun, şi prea fericit, tămă-
jeraticelor. dueşte întristările s u f l e t u l u i
meu.
S pânzurându-te, şi multe fe­
Peasna 6-a, Irmos:
luri de munci pătimind, şi prin Jertfi-voiu (ie cu gfa?..
sabie săvârşindu-te, ai rămas a se laude Serapion şi dum-
neclătit la minte, Serapioane. nezeescul Diodor, Victorin,
apia, Nichifor, Claudie şi Vic­
2 gâriindu-te, şi cu piroane tor, ca cei ce desăvârşit au bi­
pironindu-te, şi în ape înecân- ruit înşelăciunea celui viclean.
du-te, Mucenice, ai tâmpit să­
biile vrăjmaşului, o Papio. ^rătatu-v'aţi prin Duhul, să­
A Născătoarei: bii ascuţite, şi aţi tăiat toate ta-
l ndreptat-ai Stăpână căde­ berile vrăjmaşului, purtătorilor
rea oamenilor, născând pre de chinuri, dobândind bine îm­
Dumnezeu Cuvântul, cel ce părăţia Cerului.
poate să îndrepteze pre cei
surpaţi la pământ. o minune! In ce
LUNA APRILIE

g â n d u - v ă în piuă, v'aţi m ă c i - Irmosul:

n a l c u grâul, V i c t o r e ş i V i c t o r i - J ertfi-voiu fie c u g l a s d e


ne, şi prin zdrobirea o a s e l o r „laudă, D o a m n e , B i s e r i c a stri-
aţi sfărâmai c u r s e l e v r ă j m a ­ , g ă c ă t r e line, d e s â n g e l e d r a ­
f

şului, c i l o r curăfindu-se, c u s â n g e l e
A Născătoarei:
„cel c u r s prin milostivire din
î n t ă r e ş t e p u t e r e a sufletului „coasta ta".
meu c e a slăbănogită d e lene- CONOAC, «laşul al 2-lea. . -
virea cea d e a p u r u r e a şi d e pă­ Podobie: Cele de sus căutând..
tí cate, c a c u credinfă şi c u o s â r ­ Arătatu-v'aţi luminători lu­
die t o t d e a u n a s ă te cânt P r e a ­ minoşi d u m n e z e e ş t i M u c e n i c i
curată. c e i c u n u m ă r u l d e şapte, şi
Alt Canon, Irmos acelaş: prin r a z e l e minunilor străluciţi
Umplându-vă de apele cele toata făptura p u r u r e a , g o n i n d
i z v o r â l o a r e d e viată, prin îne­ î n t u n e r e c u l c e l a d â n c al n e p u ­
c a r e a în ape a|i primii sfârşit tinţelor, şi unui H r i s t o s D u m ­
v r e d n i c d e lauda, întru c a r e nezeu rugându-vă, s a ne dă­
afl înecat răuta(ile împrotivi- r u i a s c ă n o u ă m a r e milă.
torului. intru această lună, în 5 zile, pomenirea sfin­
ţilor mucenici: Claudie, Diodor, Victor, Vic­
toria, PappU, Serapion şi Ntchifor
Fiind păzifi c u D a r u l şi c u Stih : T e grăbeşti Cîaudit pre genunchi c ă ­
p u t e r e a lui D u m n e z e u , nu v'aţi zând,
Să alergi prin tăierea capului către Dumne­
s c h i m b a t a jertfi idolilor, ci c a zeu îngenunchind.
o jertfă c u r a t ă v'aţi a d u s Stă­ In « cincea zi mâna ucigajfl, prin sabie
A tăiat capul lui Claudie.
pânului.
Intru aceastăzi, sfinţii mucenici Teodul .şi
Slavă... Agatopod.
Stih: Mai întâiu Agatopod în mare intrând,
^ . r m e l e vrăjmaşului a u slă­ Cu Teodu! prin fapte era bine călătorind.
bit întru voi, căci săgeţile cele
ascuţite ale bărbăţiei v o a s t r e Y)'m aceşti doi, Teodul adică e r a
mai t â n ă r , i a r ă A g a t o p o d mar a j u n s d e
c u vitejie aţi înfipt în inima lui, vârstâ,Jşi a m â n d o i e r a u din c e t a t e a T e s a l o -
pătimitorilor. nirului. Deci p r n t r n c r e d i n ţ a lui H r i s t o s
a n s t a t u t î n a i n t e a stăpâni torul ui F a u s t t n
Şi acum, a Născătoarei:
şt n e p ! e c â n d u - s e a jertfi idolilor, c i c r e ­
Tămădueşte patimile sufle­ dinţa lui H r i s t o s n e c l ă t i t â p ă z i n d u - o , au
fost arondaţi !n a d â n c u l m a r i i şi 9 ş a s ' a u
tului meu P r e a c u r a t ă , ceea c e
s ă v â r ş i t . Insa li s'a a r ă t a t l o r c e e a c e
ai n ă s c u t izvorul nepătimirii,şi e r a s â fie prin d e s c o p e r i r e a m a i ' n a i n t e
p o t o l e ş t e t u r b u r a r e a celui c e d e sfârşit, c ă c i li s e părea a m â n d u r o r a ,

neîncetat turbură inima mea, c ă au i n t r a t I n t r ' o c o r a b i e c a r e s f â r â -


m â n d u - s e d e î n t r e i t e l e valuri a l e furtunii
prea c u r a t ă F e c i o a r ă . şi ci i c e Î m p r e u n ă î n o t a u p i e r z â n d u
In cinci zile

ei singuri s c ă p â n d , s'au suit preste un Intru aceasta zi, pomenirea sf


munte, carele era înalt pâna la C e r . A - T e o d o r a ţ.i Didi
râtând v e d e n i a pătimirea !or c e a m a r e SMi ; T e aprinzi Didime c
şi suirea lor la C e c . A c e s t a încă şi mai voitoarea prin tăiere,
Înainte de a fi ei prinţi, s'au arătat prin Suferind împreuna cu aceea
vis sfântului T e o d u i prin darea unui inel
c a o a r v u n ă , dându-i-se lui pentru mu-
P e v r e m e a Împărăţie
cenia ce era să fie.
şi Maximian, ighemonul E
intru această zi, pomenirea prea cuvioasei iexandria, era g o a n ă asu
Maicii noastre Teodorei celei din Tesalonic. D e c i a t u n c e a fiind prinsă
Stih : i)
e ts lauzi Tesalonue pentru multe dora, a mărturisit p r e H
bunătăţi, tuturor, pre care bătându
Ai şi pre Teodora cinste şi mârirede bună­ închisoare. Ş i trecând cât
tăţi-
ş c o ţ â n d u - o la cercetare, a
tr'o c a s a de curvii. Şi trim
A c e a s t a cuvioasă T e o d o r a din tâ­ corui la ea tineri curvari, a
nără v â r s t ă iubind pre Hristos, s'a le­ asupra e i ; iară sfânta se
p ă d a t d e lume şi ducându-se la Chinovie, nezeu. Deci din rânduială
s ' a tuns În shima monahilor, şi lucrând s ' a aflat acolo, un p r e a m
t o i t e bunătăţile, Indatâ p r e toate le-a numele Didim, ce: era îmb
isprăvit. Dar atâta ascultare si cinste a ostăşeşti, şi desbrâcându-ş
Câştigat d d a toate celelalte călugărit? şi le-a dat fecioarei de le-a
d e la stariţa, în c â t şi după moarte a preună şi armele sale. P r e
a r ă t a t c ă e s t e v i e . C a c i viaţa sa păzin- le-a î m b r ă c a t fecioara, cu
du-o curată si neîntinată, o a lăsat c e ­ Didim a ieşit din c i J i v â s a r
lorlalte surori ale mănăstirii, ca un stâlp păzit neprihănita bi cura
însufleţit. Ci după vreme nu p u p n a d u p a lui Dumni zeu. Deci i n t r â n d
desfrânaţi în cas:* d e curvásá
adormirea sa, stariţa mutându-se către
loc d e fecioară pre D i d i m
Domnul, şi a c e a s t a curată şi duhovni­
a rămas înspăimântat, şi
c e a s c ă fiind, s ' a făcut multă adunare la
sine, z i c â n d : A u doară Hr
îngroparea ei. C ă c i era şi din cei mai
prefacă fecioarele tn bărba
aleşi, şi p o p o r mult adunat, cucernici
intrat a ieşit, iară fecioara
monahi şi bărbaţi aleşi, şi s'a fă^ut pe­
c ă c i auzind c u o a r e x â r d ,
trecanie dupre rânduialâ. Oeri deschi-
p n făcut apa lo v i n , basnă
zându-se mormântul întru carele de multă aceasta, iară acum mai ma
vreme zăcea cuvioasa T e o d o r a , c a să s e A c e s t e a c u g e t â n d aceia,
pue a p r o a p e de ea stariţa; s'a făcut o câ este cuprins d e nedum
minune streină, celor ce priveau adică, turisit întâmplarea, c â a d i c
înspăimântate ire, iară celor ce auziau, fost lucratorul acestui luc
umilitoare. C ă c i fiind locul îndemânatic voeşte sâ arate stăpâni toru
spre privire, şi toţi uitându-se, T e o d o r a că şi aşteaptă Încă acolo,
şi alta, că şî eu pre sine-mi m'am măr­ yhie, carele s'a nevoit în noul Efes, la anul
o mie opt sute unul prin sabie s'a săvârşit.
turisit vouă că suat creştin. Şi stăpâni- t

toru! a zis: Pentru curezarea ta aceasta, ' - Suferind tăiere o Gheorghie prin sflbi
; , t 1 1

poruncesc sa ţi se taie capul; iară pen­ Cu bucurie ai zburat la locul cel de b u


tru că crezi In Hristos, şi nu jertfeşti curie.
dumnezeilor, a se topi trupul tău prin Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne
foc poruncesc. Şi Sfântul a zis: Bine este milueştene şi ne mântueşte pre no
cuvântat Dumnezeul meu, carele n a tre­ Amin.
cut cu vederea uneltirea mea. Şi ducân- Peasna 7-a, Irmos :
du-se la locul muncii după ce a făcut
rugăciune, t s'a tăiat capul; şi sufletul
său s'a înălţat la Cer, precum oarecari
n cuptorul persesc tineri
văzând an mărturisit; iară trupul său a lui Avraam, cu pofta bune
fost dat focului. Atuncea oarecari cre­ „credinţe, mai vârtos decâ
ştini, adunând cinstitele lui moaşte ce au
rămas din foc, le-au îngropat cu cinste.
,.cu vâpaia focului fiind a
Intru, această zi, pomenirea sfântului m u c e ­ „prinşi au strigat: Bine eşti cu
nic T u r mu. „vântat în Biserica slavei fale
^' T e r m u învăpăere de dumnezească d r a ­
l h
., Doamne".
g o s t e având,
Văpaia focului arzător c a ghiaţa este s o ­
cotind. ntinzându-te Victore mă
Intru această zi, pomenirea sfintelor femei ;
Stăpâmt şi Slujnica.
rite, te-ai zgâriat la coaste, ş
în piuă zdrobindu-te, şi limba
^ ' t l

pânei,
T r e b u i a sS urmeze şi slujnica stă­
tăindu-ţi-se te-ai săvârşit, cân
C e e a c e da pre p ă m â n t m e r g e a l a D u m n e ­ tând: Bine eşti cuvântat în Bi
zeu prin tăierea săbiei.
Intru această zi, pomenirea sfântului m u c e ­
serica slavei tale Doamne.
n i c Pompie.

S t
' ' ! l
Ca o oaie a Domnului fiind muls C u puterea dumnezeescu
Pompie,
Verţi lapte din grumazi prin sabie.
lui Duh suferind bătăi pre
Intru această zi, stântul Zinon cu smoală spate şi pre pântece, şi zdro
u n s , şi în f o c băgat, şi cu suliţa prin loc pă-
trunzându-1, s'a săvârşit. bindu-fi-se fălcile, te-ai lipsi
de mâini şi de picioare, lău
' întreită a fost nevoinţa lui Z i n o n :
dând pre Domnul, mucenice
S t l h

smoala, focul, suliţa.


Precum s o c o t e s c acestea pătimea pentru T r e i ­ Claudie.
me, părăsind viaţa.
Intru această zi, pomenirea sfinţilor m u c e ­
nici : Maxim şi T e r c n t i e .
C u mare îndrăsneală şi vi
^ ' De o potrivă şi de cununi precum şi
tejeşte ai răbdat cu adevăra
t i h

de sfârşit s ' a u împărtăşit,


Terentie şi
săvârşit.
Maxim, cari prin taiere s'au lipsirea degetelor, şi sfărâmare
Intru a c e a s t a zi, pomenirea sfinţilor cinci preste tot trupul Mucenice
mucenici cei din Lesvia.
primind cununa biruinţei cu
' Sabia pune nevoitoare din Lezvu puterea numelui, o Nichifore
tin ere,
Una, două, trei, patru, cinci în fecioare. :S Născătoarei:
IN CINCI ZILE
Pensna 8-a, Irmos :
nalt al celui d e s u s , şi c a p r e

I
Mâinile întinzându-ţi. -
un sfeşnic d e aur, şi sicriu al
nătţând mâinile c ă t r e D u m -
sfinţeniei, to(i te l ă u d ă m p r e
nezeu c e l c e p o a t e a m â n ­
tine F e c i o a r ă , s t r i g â n d : Bine­
cuvântată eşti între femei, prea tui, d e D u m n e z e u fericiţilor, aţi
c u r a t ă Stăpânii. suferit r a b d â n d dureri d e multe
Ait Canon, irmos acelaş: feluri d e sdruncinari, şi purtă­
p tori d e biruinţă v'aţi înălţat c ă ­
tre dânsul, s t r i g â n d : Binecu­
rin c u g e t d u m n e z e e s c îm-
vântaţi toate lucrurile D o m n u ­
brăcându-te în haina preoţiei,
lui p r e D o m n u l .
cu strălucirea muceniei, a-
rătat p r e a luminoasă o ai fă­ s
cut, şi a c u m bucurându-te stai a lăudăm astăzi c r e d i n ­
înaintea Cuvântului, A g a t o - cioşii pre P a p p i a , p r e S e r a p i o n
p o d e , s t r i g â n d : B i n e eşti c u ­ şi pre Diodor, p r e C l a u d i e , p r e
vântat în biserica slavei tale Nichifor şi p r e Victor, împreu­
Doamne. nă c u Victorin, mucenicii lui
Hristos, c â n t â n d : Binecuvântaţi
m p o d o b i n d u - t e c u slujba
t o a t e lucrurile Domnului p r e
mucenicului celui dintâi, te-ai
Domnul.
învrednicit a sluji Cuvântului,
celui c e s'a jertfit pentru noi,
^ ângiurile c a r e au c u r s din
fericite A g a t o p o d e , strigând:
voi marilor Mucenici au sfinţit
B i n e eşti cuvântat în B i s e r i c a
pământul, şi prin d u m n e z e e -
slavei (ale Dgajrine.
scul D a r au oprit rîurile n e c r e ­
c dinţei, şi din destul a u adăpat
u g e t â n d u n a c u un gând, sufletele c e l o r c e s t r i g a : B i n e ­
o ispită a morjii pentru Hri­ cuvântaţi toate lucrurile D o m ­
stos aţi suferit, vrednicilor d e nului p r e D o m n u l .
minune, s t r i g â n d : B i n e eşti cu­ c
vântat în B i s e r i c a slavei tale u cuvinte sfinţite s ă cân­
DoamHje» , , Născătoarei:
a m a
tăm p r e Tatăl cel fără început
c pre Fiul cel î m p r e u n ă fără în­
el c e c u bunătatea a a c o ­ ceput, şi p r e Duhul sfânt, o
perit Cerul, aflându-te p r e tine D u m n e z e i r e întocmai d e o pu­
p r e a înfrumuseţată c u lumina tere, viafă întocmai d e © î m p ă ­
bunătăţilor, P r e a c u r a t ă , s'a s ă ­ răţie, şi s ă s t r i g ă m : Binecuvân­
lăşluit întru tine, şi a îndumne­ taţi toate lucrurile Domnului;
zeit firea o m e n e a s c ă . pre Domnul.
LUNA APRILIE

A Născătoarei:
chivernisire săracilor şi vădu­
înfricoşată naşterea ta bi- velor, p r e a fericite T e o d u l e .
rueşte înjelegerea minfei, de Binecuvântăm pre Tatăl...
D u m n e z e u biruită. C a c i D u m ­
nezeu fără de început este cel
Scutecele voastre şi ranele
şi luptele le cinsteşte Tesalo-
ce a primit începerea de v r e m e ,
nicuî, c a într'însul arătându-vă
ca s a mântuiască pre c e i c e
crescuji, într'ânsul cu adevărat
strigă lui: Binecuvântaţi toate
şi c a nişte pafimitori afi primit
lucrurile Domnului pre D o m ­
fericitul sfârşit, şi acum cinsti­
nul.
ţilor luminaţi Biserica celor în-
Alt Canon, Irmos acelaş:
fâiu născuţi.
C u cuvintele tale întunecând Şi acum, a Născătoarei:
înşelăciunea î n ţ e l e p t e T e o -
Neschi m b â n d firea Hristos,
dule, şi fiind luminat cu înţe­
cu totul s'a îmbrăcat în o m
lepciunea Darului ai strălucit,
din tine S t ă p â n ă c e a c u d a r
şi înainte divanului ai glasuit
dăruită, a căruia patimă T e o ­
buna credinţă, şi ai astupat
dui şi A g a t o p o d vitejeşte în-
gurile celor rai credincioşi,
chipuindu-o, strigau: Binecu­
s t r i g â n d : Binecuvântaţi toate
vântaţi toate lucrurile D o m n u ­
lucrurile Domnului p r e D o m ­
lui p r e D o m n u l .
nul.
Irmosul:
Sfi lăudăm, bine să cuvântăm...

Adâncul mării n i c i c u m n'a Mâinileîntinzându-şi Daniil,


putut a s c u n d e trupurile v o a ­ „gurile leilor cele deschise în
stre Sfinţilor, ci prin lucrare „ g r o a p a !e-a încuiat şi puterea
d u m n e z e e a s c ă la uscat le s c o a ­ „focului a stins, c u buna faptă
te pre dânsele nestricafe, iz- „încingându-se, tinerii cei iu­
vorând minunate minuni, nouă b i t o r i d e buna credinfa, stri­
celor c e strigăm: Binecuvântaţi c â n d : Binecuvântaţi ţoale lu­
toate lucrurile D o m n u l u i pre c r u r i l e Domnului p r e D o m n u l .
Domnul. Peasna 8-a, Irmos:

u
Hristos piatra cea netâiată ..

C u totul robindu-te, celui , rmând urmelor cinstite-


ce s'a arătat pentru tine în chip wJ lor patimi ale lui Hristos,
de r o b , şi după m o a r l e îm­ ati răbdat toată ispita munci­
plinind, c a un bine înţelept lor c u c u g e t întărit, şi cu băr-
rob al Domnului, punerea le­ băfie sfârşindu-vă, în veci va
gii Stăpânului, te arăji făcând ferici(i purtătorilor d e chinuri.
IN CINCI ZILE

credinfe nedezlegată până la


C a un prinos şi c a o jertfă însăşi moartea.
cu bună mireasmă aducându-
vă la masa cea cerească, aţi lu­ C a pre nişle patimitori, cei
minat Biserica celor întâiu năs­ ce v'afi săvârşi! curgerea măr­
cuţi, strălucind mai mult decât turisire!, v'au primit pre voi
soarele, Mucenicilor. cetele adunărilor celor de sus,
încununându-vă cu cununi ne­
Astăzi adunându-ne credin- veştejite, prea Jăuda|iIor.
dincioşii, să fericim pe Victo-
rin cel viteaz, pre Claudie şi Vestitul Tesalonic astăzi lu­
pre dumneezeescul Pappia, minat cu înaltă propoveduire
pre Diodor şi pre Serapion, prăznueşle, chemând pre fie­
şi pre în|elep!ul Victor, şi pre care cetate sau oraş, întru po­
Nichifor. menirea voastră, o Agatopode
şi Teodule.
P o m e n i r e a voastră cea pli­ Slavi
nă de lumină răsărind, lumi­ w a nişle răbdători de chi­
nează toată Biserica lui Hri­ nuri luminai v'aji ridicat către
stos, cinstijilor ostaşi. Intru care slava cea negrăita, căreia sa
rugaji-vă, sa ni se dea nouă se învrednicească, cei ce pu­
iertare de păcate, vrednicilor rurea cu credinjă săvârşesc
de minuni.
pomenirea voastră; ca cei ce
A Născătoarei:
ave(iîndrăsneală, rugaji vă prea
C e e a ce ai purtat în braţe cinstiţilor.
pre Hristos, carele a luat din Şi acum, a Născătoarei: •
tine trup muritor, pre acela
P r e mine cel ce zac întru
roagă-1 Fecioară, să dobândim
întunerecul necunoşfinţei, cu
nemurirea noi, cei ce cu cre­
lumina îndurărilor tale lumi-
dinţă te cinstim şi te slăvim,
nează-mă sngură, ceeace ai
ca pre o Născătoare de Dum­
născut pre ddtâtorul de lumină,
nezeu Preacurată.
pre Mântuitorul şi Domnul, cel
Alt Canon, Irmos acelaş:
ce încununează pre sfinji.
Irmosul:
Iată acum ce este bun sau
' c e este frumos; au strigat răb­ H r i s t o s piatra cea netăiată
dătorii de chinuri, decât a lo­ „de mâna cea din marginea
cui în cetatea Dumnezeului ce­ „unghiului, din tine muntele
lui viu; păzind legătura bunei „cel netăiat Fecioară s'a tăiat,
„adunând firile cele osebite. a Ierarhiei l-ai luminat; lumi-
„Pentru aceasta veseJindu-ne, | neaza-ne ca un milostiv şi p r e
„pre tine N ă s c ă t o a r e d e Dum­ noi întru bunată(i, prin rugăciu­
n e z e u te slăvim". nile lui. C a să te lăudăm c u
SVETJLNA glasului d e trei ori şi Stiboavna dreapta credinţa întru bucurie,
Triodului.
Şi cenlaltă slujbă a Utreniei dupre rânduiala şi întru bună cuviinţă.
postului şi Otpustul.
Slavă, Şi acum, a Născătoaiei:

Ceea ce eşti p r e a curată,


c a r e ai născut p r e Domnul, c e l
c e odihneşte întru sfinţi, tu m ă
INTRU A C E A S T Ă LUNĂ curăfeşte de patimi p r e mine,
IN 6 ZILE cel c e ticăloşeşte m ' a m spurcat,
Cel dintru sfinţi părintele nostru Eftihie Arhie­ şi m ă povăfueşte, să umblu p e
piscopul ConstantinopoJei.
La Doamne strigat am, Stihirile glasul alS-iea.
calea cură(iei. C ă tu eşti păr­
Podobie: Doamne de ai şi stătut... tinitoare neruşinată robilor tăi.

)oamne, tu în grădina A Crucii, a Născătoarei:

l . d u m n e z e e ş t e i desfă­ Doamne, d e (i-ai şi întins


t ă r i , ai înflorit p r e Ef­ mâinile pre C r u c e de voia t a ;
tihie, şi dumnezeeşie l-ai a d ă ­ dar ai suferit patimă împlinind
pat p r e el c u apele înţelepciu­ bună voirea Tatălui, c ă ai venit
ne! tale. Pentru aceasta a şi să mântueşti p r e oameni c a un
odrăstit rodurile cunoştinţei, milostiv. A ş a striga N ă s c ă t o a ­
veselind c u bună credinţă, pre rea d e Dumnezeu c e a prea
cei c e c u laude te slăvesc p r e curată, p r e c a r e o slăvim.
tine.

Doamne, tu cel c e cerci i-


LA UTRENIE
nimite, şi mai 'nainte şti cele
CANONUL Sffmului.
ascunse, c u n o s c â n d mai'nainfe
Al căruia acrostih la Greci este acesta:
pre Ierarhul Eftihie, c ă este vas Voiu lăudă pre Eftihie făcătorul de minuni.
alegerii tale, l-ai pus păstor Facerea lui Teofan.
Bisericii tale. Pentru a c e e a o Peasna i-a, glasul al 0-iea, Irmos :
a îndreptat p r e dânsa la ver­
deaţa bunei credinţe. C a pre uscat umblând Israil,
„cu urmele prin a d â n c , pre
„gonaciul F a r a o n vazându-i
Doamne, cela c e ai împo­ „înnecat, a strigat: Lui Dum­
dobit p r e înfeleptul Ierarh cu n e z e u cântare de biruinţă să-i
Darul, şi c u haina c e a lungă „cântăm".
IN ŞASB ZILE

Imbogăţindu-te cu bunătăţi, Arătatu-te-ai fiu zilei cu îm­


şi luminându-te cu luminile cele părtăşirea luminii celei fără ma­
strălucitoare ale darurilor lui terie, şi cu strălucirea tămădui­
D u m n e z e u , izbăveşte-mă de rilor celor adevărate, goneşti
patimile ticăloşiei prin rugăciu­ stricăciunea patimilor cea întu­
nile tale, ca să te laud înţelepte necoasă, pururea pomenite.
Eftihie.
D i n pruncie sugând laptele
Viţă sădită din Cer în curţile înfrânarii, petrecând pururea
lui Dumnezeu ai odrăslit, ade­ întru rugăciuni, ai ajuns la mă­
vărat îndestulată cu roadele sura vârstei lui Hristos cu ade­
faptelor celor bune, împreună vărat, ierarhe strălucite Eftimie. i
Slavă...
şi cu ale minunilor, părinte Ef­
tihie. D eschizându-ţi cinstita gura
Slavă... Părinte, ai tras Duh, şi ai în­
grădit gura, care a cugetat ne­
F g c â n d mintea stăpân, ai dreptate, spre singură înălţi­
biruit tirania patimilor, Cuvi­ mea întrupării lui Dumnezeu
oase. Pentru aceea înăljându-te prea înţelepte.
cu aripile nepătimirii, ai ajuns Şi acum, & Născătoarei:
tocmai la locaşurile lui Dum­
nezeu. M i n u n e a dumnezeeştei na­
şterii tale Curată, întrece toată
Şl acum, a Născătoarei:
rânduiala firei. C a ai zămislit
Primind pre Ziditorul tău, în pântece pre Dumnezeu mai
precum a voit a se întrupa din pre sus de fire, şi născândul
pântecele tău fără sămânţă mai ai rămas pururea Fecioară.
presus de cuget, te-ai arătat cu Irmosul:
adevărat Stăpâna z i d i r i l o r , N u este sfânt p r e c u m tu
Preacurată. „ D o a m n e Dumnezeul meu,
Peasna 3-a, Irmos: „carele ai înălţat cornul cre­
Nu este sfânt... dincioşilor tăi, Bunule, şi ne-ai
urăţindu-te pre sineţi de „întărit pre noi pre piatra măr­
_ noroiul patimilor prin mul­ turisirii tale".
ta osârdie, te-ai făcut locaş Du­ SEDEALNA, GLASUL al 3-lea.
hului sfânt, p u r t a t o r u l e de Podobie: Pentru mărturisirea...
Dumnezeu, strălucite Ierarhe Fiind îmbrăcat cu putere
Eftihie. dumnezeească, ai dezgolit pu-

<2>0<£>(2> ^.©:<yt;<9:<y0<9:<y.0.<S>e*
.12 LUNA APRILIE

ferea înşelătorului, făcând mi­


nuni alese, purlătorule de Dum­ Luminându-te cu raza dum-
nezeu, şi fiind i z g o n i t fără nezeescului Dar, ai întunecat
dreptate dela turma ta, iarăş toate părerile ereticilor, şi ai
te-ai întors la dânsa cu slavă, luminat adunările popoarelor
Părinte cuvioase. Roaga-te lui celor ortodoxe prea înţelepte.
Hristos Dumnezeu, să ne dă­
ruiască nouă mare milă. ^ uferind izgoniri pentru
SI avă, Si acum. Născătoarei:
credinjă nu te-ai slăbit. C a ai
i N
u s'a despărţit de firea c e a avut ajutor însuş Hristos, cel
du mnezeească, trup făcân du-se c e se huliâ, Ierarhe prea cin­
în pântecele tău, ci făcându-se stite.
om, a rămas Dumnezeu, cel Slavă...

c e după naştere te-a păzit pre ^ nalfându-te Domnul, a în­


tine Maica Fecioară, c a şi mai tărit pre piatra adevărului paşii
'nainte de naştere Preacurată, suflelului tău, şi a împiedicat
însu(i Domnul, Pre carele roa­ cugetele vrăjmaşilor cele înalte.
gă-! c u osârdie, sa ne dăruia­ Şi a c u m , a Născătoarei:
scă nouă mare milă.
A Crucii, a N ă s c ă t o a r e i : c u adevărat negrăite şi ne­
pricepute sunt la cei din Cer,
•^u te-ai despărţit de firea şi la cei de pre pământ tainele
c e a dumnezeească, măcar de naşlerii tale celei cu dumneze­
ai şi pătimit de bună voie, ci ească cuviinfă, Născătoare de
răstignindu-te cu trupul prea Dumnezeu pururea Fecioară.
bunule, toată lumea cea de sub Peasna 5-u, h m o s :

soare o cutremuri c a un Dum­


nezeu, Născătoarea de Dum­
nezeu striga lăcrămând. P r e
care să o lăudăm ca pre o
C u dumnezeească străluci-
P „rea ta.Bunuie.sufletelece-
„lorce mânecă la line cu drago­
s t e mă rog lumînează-Ie, c a
Maică a Domnului, cerând să
„să te vadă Cuvinte al lui Dum­
luăm printr'însa mare milă.
Peasna 4 - a , Irmos:
n e z e u , pre tine adevăratul
„Dumnezeu, pre cela c e chemi
j ristos este puterea mea, „de negura greşelilor".
— * „Dumnezeu şi Domnul,
„cinstita Biserică cu dumne­ I zgonindu-te fără dreptate,
z e e a s c ă cuviinţă, cânta stri­ vitejeşte ai suferit despărţirea
c â n d : Din cuget curat întru turmei, care ti s'a fost dat, în
Domnul prăznuind". (elepte Părinte. D a r iarăş te
F

IN ŞASE ZILE

întors la dânsa cu bucurie, lău- măestriile dracilor de odată


dându-te de toţi prea cu mărire. le-ai smerit, Ierarhe al Dom­
nului, pururea pomenite.
N P ' semn de pilda vezi
1 1 r n

acum slava lui Dumnezeu, de S e c â n d marea vieţii fără


care din pruncie ai dorit feri­ de valuri, ai ajuns la limanurile
cite Eftihie. Ci mai ales faţă împărăţiei cerurilor Părinte, pă­
către faţă o vezi, dezlegându-se strând Iui Dumnezeu poverile
oglinzile trupului, Părintele no­ sufletului vredniculede minune.
stru. Slavă...
SlfivB... P iind plin de învăţăturile
Umplându-ţi-se sufletul tău bunei credinţe, la verdeaţa a-
de ape dumnezeeşfi, cu adevă­ cesiora ai păscut iurma ta cea
rat a izvorît Bisericii râuri de în­ cuvântătoare, şi de apele cele
văţături, înţelepte Eftihie, şi turburi cele împrou'va dogme­
adapă brazdele ei fericite Pă­ lor, neîmpărtăşită o ai arătat,
rinte. Cuvioase.
Şi acum, a Născătoarei: Ş I acum. A Năs.;-,Uw;i:

(^Jeea ce eşti bună Stăpâna p - e a curata Stăpâna, ceea


a lumii, mântueşte pre cei ce ce ai născut oamenilor pre
te mărturisim din suflet pre ocârmuitorul Domnul, linişte­
tine Născătoare de Dumnezeu. şte cutremurul patimilor mele
Căci pre tine te avem părtini­ cel nestatornic şi cumplit, şi
toare nebiruită, cu adevărat dă linişte inimii mele.
Născătoare de Dumnezeu.
Irmosul:
Pc-T.ina i: a Ivmos :
Marea vieţii vâzându-o... Marea vieţii văzându-o înal-

S
„ţându-se de viforul ispitelor,
ălăşluitu-s'a Treimea întru
„Ia limanul Iau cel lin alergând,
tine ca într' un loc curat
„strig către tine: Scoate din
de turburarea patimilor, şi cu
„stricăciune viaţa mea, mult
adevărat tea umplut de daruri,
„milostive".
prin care pururea goneşti toată
boala, cugefaforule de Dum­ CONDAC, glasul al S-lca.
nezeu Eftihie. S ă lăudam toţi cu credinţă
pre dumnezeescul Eftihie, şi
I Având întru inima ta sme- cu dragoste să-1 fericim, ca pre
rire cu adevărat făcaloare de un mare păstor şi slujitor, şi
înălţime, te-ai înălţat, şi toate prea înţelept învăţător, şi izgo-
0ÍQ3© m m

LUNA APRILIE

nitor eresurilor. C ă se roagă şi l-a a ş e z a t arhiereu a c e l e i l u m i n a t e ,


Domnului pentru noi toţi. şi m a r i c e t ă ţ i , c u s o a r t a şi c u j u d e c a t a
arhiereilor şi a t o t n o r o d u l , şi plinirea
Intru această tună în 0 zile pomenirea celui bisericii. Iară diavolul, s e m ă n ă t o r u l zi-
dintru sfinţi părintelui nostru Kftitiîe Patriarhul z a n n l o r , nesuferind a v e d e a a ş e z a r e a şi
Comantinopolei b u n a s t a r e a Bisericii lui H r i s t o s , ispi­
Stih; Cu cuvinte pre Eftihie cel mort cinstind, t e a a o clăti prin d o g m e p u t r e d e , c a
Pre sine-mi eu însumi mă judec foarte norocit c u n i ş t e m e ş t e ş u g u r i , p â n ă a Invitat şi
fiind. p r e unii a huli, p l e c â n d u - i cu chip
In a şasea zi poarta Cerului s'a deschis,
de bună credinţă, c u m c â trupul, c e
Sufletului lui Eftihie ce acolo s'a dus,
s ' a l u a t d e H r i s t o s din s l â n t a F e c i o a r ă
Apest dintru sfinţi părintele n o s t r u , mai 'nainte d e p a t i m a e r a n e s t r i c ă c i o s .
® si m a r e l e a r h i e r e u E t t i h i e , a fost pe v r e - Şi a l ă t u r â n d u - s e î m p ă r a t u l Iustinian l a
mile î m p ă r ă ţ i e i marelui Iustinian, din F r i - acea păgâneasca dogmă, p o g o r î din
ghia, dintr'un s a t c e s e c h i a m â T i a c o r n ) , s c a u n p r e m a r e l e E f t i h i e , şi-1 g o n i , c ă c i
D e c i fiind c r e s c u t lângă Isichie p r e o t u l , Înfruntă hulele c e s c o r n i s e , şi m e r g â n d
moşul său, carele s e învrednicise pentru Ia m ă n ă s t i r e a A m a s i e i , c ă c i a c o l o e r ă
dragostea c e avea către Dumnezeu a face izgonit, p e t r e c e a s i h ă s t r e ş t e , şi a r ă t â n d
minuni, şi b o t e z â n d u - s e d e dânsul la b i ­ m u l t e lucruri d e minuni, ş'a luat i a r ă ş
s e r i c a din A v g u s t o p o l i , u n d e slujiâ moşul s c a u n u l , f ă c â n d d o i s p r e z e c e ani la iz­
s ă u , şi e r ă p ă z i t o r d e sfintele v a s e . D e c i g o n i r e . D e c i m u r i n d Iustinian, şi l u â n d
n e v o i n d u - s e la sfinţitele cuvinte, şi p r o ­ î m p ă r ă ţ i a Iustin şi T i b e r i e , şi primit fi­
c o p s i n d în a d â n c u l cunoştiinţei S c r i p t u ­ ind Sfântul d e c e i m a i d e frunte ai sfa­
rilor fu c h e m a t d e c e l c e era, a t u n c e a tului c u luminată, p r i i n ţ ă , şi c o n t e n i n d \
e p i s c o p A m a s i e i , şi-1 t u n s e a n a g n o s t t n c u r u g ă c i u n e a s a s t r i c ă c i u n e a şi o m o - •
b i s e r i c a p r e a sfintei N ă s c ă t o a r e i d e D u m ­ rul c e s e f ă c e a î n t r e o a m e n i In C o n - •
n e z e u , c e s c află în locul n u m i t Urvt- s t a n t t n o p o l , şi fiind s f â n t a b i s e r i c a a n i
chia, apoi fu hirotonisit d i a c o n şi p r e o t , d o u ă z e c i şi p a t r u şi ş a s e luni d u p ă iz­
şi s e duse la m ă n ă s t i r e a , c e e r ă f ă c u t ă gonire, s'a mutat către Domnul, pro­
d e M e l e t i e si S e J e v c h i e arhiereii A m a ­ o r o c i n d m a i 'aninte Împăratului T i b e r i e

I siei, s e făcu a c o l o m o n a h , apoi fu şt


a r h i m a n d r i t , D e c i s t r a n g â n d u - s e sfântul
al cincilea a t o a t ă l u m e a S i n o d d e Î m ­
pentru împărăţie. Apoi m e r g â n d să-I
v a d ă , i-a s p u s şi d e sfârşitul Iui, c a r e i
s ' a şi î n t â m p l a t , c â d u p ă m o a r t e a s f â n ­
3

s tului a trăif p a t r i i luni, şi a l ă s a t şi el


p ă r a t u l Iustinian, şi a d u n â n d u - s e d e p r e -
t u t i n d e n e a a r h i e r e i i , iară arhiereului A - trupul. I a r ă m o a ş t e l e sfântului E f t i h i e
masiei, I n t â m p l â n d u - i - s e b o a l ă , n ' a p u ­ fură Î n g r o p a t e în A l t a r u l sfinţilor a p o ­
tut î n d r â s n l a c ă l ă t o r i ci (u trimis fe­ stoli la t e m e l i a sfântului Pristol u n d e
ricitul a c e s t a Eftihie, s ă f e tn locul lui z a c sfintele m o a ş t e a l e lui A n d r e i şi
plinitor, c a r e l e m e r g â n d la C o n s t a n t i - T i m o t e i şi a l e lui L u c â apostolii. Şi s e
nopoJ şi d â n d ispita bunurilor sale şi f a c e s o b o r u l lui în sfânta b i s e r i c ă c e a
î n ţ e l e p c i u n e ) . Şi la î n t r e b ă r i l e e r e t i c i ­ mare.
lor şi ia r ă s p u n s u r i a r ă t â n d u - s e lumi­
n a t Intru c e l e c e - i înfrunta, şi d o v e ­
dind c u S c r i p t u r a , c â s e c a d e a se a - Intru această zi, pomenirea sfinţilor o sută
n a t e m a t i s i ereticii, a t r a s p r e toţi, c h i a r douăzeci de mucenici din Persida.
si p r e î m p ă r a t u l s p r e d r a g o s t e a lui, a Stih : De vei numără pre cei ce focul per-
t a t a c â t şi Mină p r e a sfântul P a t r i a r h sesc eră arzând,
a zis din d e s c o p e r i r e dumnezeească, Vei afla de trei ori patruzeci câ s u n t
c u m c ă a c e s t a e r a să fie D i a d o h în l o ­
litru această zi, pomenirea prea cuvioasei
cul lui. C a r e l e p r e s t e puţină v r e m e m u - Platonidet.
t â n d u - s e c ă t r e D o m n u l , trimis-a Î m p ă ­
ratul d e a a d u s p r e sfântul din A m a s i a , Stih:Spatele Cerului pre Platontda poartă.
Care cu bunătăţile pre spatele pământului
a fost strălucită.
IN ŞASE ZILE

Intru această zi, pomenirea sfinţilor doi mu­


cenici cei din Ascalon, îngropaţi în pământ veselindu-te, strigi: Bine eşti
până la brâu, s'au săvârşit. cuvântat Dumnezeul părinţilor
Stih: Cuvinte nearat rod ţie din pământ
odrăs'ind,
noştri.
Până la mijloc îngropaţi doi bărbaţi in pă­ Slavă...
mânt roade fiind.
I zvoarele lacrimilor tale Pă­
Intru această zi, cuviosul părintele nostru
Grigorie Sinaitul carele a sihăstrii la anul o rinte arătat au stins focul zbur-
mie trei sute zece, cu pace s'a săvârşit.
dăriior trupeşti, şi s'au făcut
Stih: Canon, Grigorie, adevărat te-ai arătat, rouă de tămăduiri, celor ce
De dumnezeească rugăciune la care pre
toţi ai îndemnat. pururea cu credinţă strigă lui
Intru această zi, cuviosul Grigorie cei ce Hristos: Bine eşti cuvântat £>1
a sihăstrit în munţii marei Lavre a Atonu­
lui 3a anul o mie trei sute opt, cu pace s'a Dumnezeul părinţilor noştri. ®
săvârşit.
Şi acum, a Născătoarei:
Stih : Pe Grigorie lucrătorul de trezvie,
Cu cuvinte îl cinstesc căci aşa este (te da­ P r e tine prea curată şi
torie.
Maică pururea Fecioară fe-am
C u ale lot sfinte rugăciuni, Doamne, cunoscut mântuire oamenilor:
mitoeşte-ne şi ne mântueşte pre noi,
Amin. că Fiul cel nedespărţit de ş a ­
Peasna 7-a, Irmos: nurile Tatălui, s'a întrupat din

D ) atâtor de rouă cuptorul


_ '1-a făcut îngerul, cuvio-
„şilor tineri. Iară pre Haldei
tine. Pentru aceasta binecu­
vântată eşti de neamurile nea­
murilor.
„arzându-i porunca lui Dum­ Peasna 8-a, Irmos:
Din văpaie Cuvioşilor ..

L
n e z e u , pre muncitorul 1-a ple-
„cat a striga: Bine eşti cuvân­ epădând somnul lenevirii
t a t Dumnezeu părinţilor no* _ _ a i priveghiat Părinte la pur­
„ştri". tarea de grije a bunătăţilor,
până c e te-ai arătat locaş Dum­
Avându-ţi sufletul c a zăpa­ nezeului lui lacov, pre carele îl
da, te-ai asemănat îngerilor prin prea înălţăm intru toţi vecii.
slăbiciunea bunătăţilor Părinte.
Pentru aceasta veselindu-te îm­ C u pavăza bunei credinţe
preună cu dânşii, dănţueşti fiind acoperit, şi luând dogma
strigând: Bine eşti cuvântat cea cinstită c a o sabie cu două
Dumnezeul părinţilor noştri. ascuţituri, cu adevărat ai tăiat
toate cetele ereticilor, cugetă-
C a o jertfa fără prihană,
torule de Dumnezeu.
din pruncie te-ai adus pre si-
neţi Stăpânului tău Cuvioase Jertfă fără de sânge ai adus
prin omorârea dezmierdărilor, lui Dumnezeu, întru smerirea
şi cu adevărat pentru aceasta inimii părinte Eftihie, jertfind
<5v;;íc>6v
S6 LUNA APRILIE

pre cel ce s'a jertfit penlru line celei curate, Eftihie Ierarhe al
ca o oaie. Pre carele îl prea lui Dumnezeu prea adevărat,
înăl|ăm întru to|i vecii. stâlp ortodoxiei, razim al cre­
Binecuvântam pre Tatăl... dinţei, zid norodului celui ales,
lnăljându-te prin lipsirea ce­ de Dumnezeu fericite.
lui mai rău, şi asemănându-te Cugetul trupului l-ai supus
îngerilor celor fără materie, mintii, şi fiind în trup, aivie|uit
fiind încă în trupul tău, prin pre pământ ca un fără de trup
dragoste neoprilă ai purces că­ Eftihie. Pentru aceea împreună
tre Hristos, de carele doreai. cu dumnezeeştile puteri cele
Şi acum, a Născătoarei; fără de trup bucurându-te, stai
Intru naştere ai scăpat de înainte Stăpânului şi Dumne­
iSÎ dureri Preacurata, şi după ce zeului tuturor.
ai născut, iarăş Fecioară ai Slavă...
rămas, că ţoale le face Iisus C a lumina, ca zorile, ca soa­
cel ce este Dumnezeu şi om; rele cel mare, ai strălucit celor
pre carele îl prea înătfăm întru de pre pământ cugefaforule de
to|i vecii. Dumnezeu Eftihie. Şi mutân-
Irmosul; du-te de pre pământ către Dum­
Să lăudăm, bine să cuvântăm... nezeu, şi primind vărsările din
D i n văpaie cuvioşilorrouă lumina lui, iarăş trimiţi lumină
„ai izvorît, şi jerlfa dreptului tuturor, celor ce te laudă pre
„cu apa o ai ars, ca toate le tine.
„faci Hristoase cu singură voi­ Şi acum, a Născătoarei:
r e a . Pre tine te prea înălţăm Jntărindu-mă cu puterea şi
„întru toţi vecii". cu Darul tău, ţie am dat cu
Peasna U-a, Irmos : osârdie cântarea c e a din inima,
Pre Dumnezeu a-1 vedea...
ci primeşte-o pre dânsa Fe­
in locul celor mici câştigând cioară prea curată, daruindu-
cele mari, şi în locul celor mi pentru dânsa Darul tău cel
strîcăcioase cumpărând cele mult luminos, din comorile cele
nestricăcioase, ai luat împără­ nepieritoare, de Dumnezeu fe­
ţia cea nemişcată, şi ai dobân­ ricită.
dit mărirea cea netrecătoare Irmosul:
împodobindu-te cu frumuseţile P r e Dumnezeu a-I vedea nu
bunăiăjilor tale. I „este cu putinfa oamenilor,
Curat ti ai petrecut viata ta, 1
„spre carele nu cutează a căuta
şi te-ai aralat slugă Fecioarei „cetele îngereşti. Iar prin tine
ÎN ŞAPTE ZILE

„Preacurată, s'a arătat oame­ stea dumnezeească palimito-


n i l o r Cuvântul întrupat. Pre rule, prin răcorirea Duhului, ai
„carele slavindu-1 cu osiile ce- răbdat focul, carele s'a adus la
„reşti, pre line te fericim". cinslitul tău trup. Dintru care
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduiala te-ai arătat făclie de multe lu­
Postului şi Otpustul. mini, arzând toata înşelăciunea
mul|imei dumnezeilor. Pentru
aceea dupre datorie tofî prăz-
nuim sfânta pomenirea ta, pre
INTRU A C E A S T Ă L U N Ă tine fericindu-te.
IN 7 ZILE. Alte Stiluri a|e sfanţului Cb.aorn'-'-: L - ' . I S U I I-iu.
Sfântul mucenic Caliopie. Şi prea cuviosul pă­ Podobie: Prea lăudaţilor Mucenici...
rintele nostru Gheorghie Episcopul Mitilinei.
U Doamne strigat-am, Stihirilc glasul al 8-lea.
Părinte Gheorghie, cu cin­
Po..in:;ie O prea. slăvită minune... ste te-ai închinat icoanei lui Hri­
I stos celei cinstite şi prea cu­
u c e n i c e purlătorule rate, şi întărindu-te cu puterea
de chinuri mărite pen- lui, nu te-ai spaimântat de nă­
_ , . . iru Hristos Dumnezeu
a w a
vălirile luptătorilor de Dum­
suferind vitejeşte chinurile cele nezeu. P r e carele roagă-l acu m,
cu multe dureri, şi zdruncinările să dăruiască sufletelor noastre

I
trupului, cu bucurie fi-ai săvâr­ pace şi mare mila.
şit nevoinţă şi ai dobândit cunu­
nile slavei, cerşind milă şi cură­ Părinte Gheorghie, mânia
ţie tuturor, celor ce cu bună cre­ necredincioşilor ai suferit, ace­
dinţă prăznuesc dumnezeească
pomenirea ta.
lor ce dobifoceşte se sălbăti­
ceau, pre care i-ai şi văzut prea
i
înăl{ându-se cu întărâtare pă-
Mucenice pătimitorule prea gânească,şi iaraş zdrobindu-se
minunate, răsfignindu-te pentru mai rău prea arătat, mişcându-
Hristos, carele a răbdat răstig­ te mărite, din pronie spre răs­
nire, ai auzit din C e r dela Dum­ plătirea celor neînfelepti.
nezeu Atoljiilorul glas cinstit,
chemându-te către locaşurile Părinte Gheorghie, fiind
cele de acolo, fericite, unde jerifitor lui Dumnezeu, ca un
alergând, ai primit darurile, ca preot, şi c a un lucrator de pă­
un biruitor, pururea pomenite. mânt rod însutit ai adus Stă­
Pentru aceea te lăudăm şi te pânului sufletele, celor ce s'au
fericim. mântuit acum prin cuvântul
tău. Şi acum roagă-te, sa se dă­
Infierbântându-te de drago­ ruiască pace şi mare milă.

mm
LUNA APRILIE

Slavă, Şi acum, a Născătoarei:


luat cununile biruinţei, şi a-
B ucură-te rugul cel ne ars cum stai cu bucurie înaintea
al Îngerului statul celui mare; lui Dumnezeu.
bucură-te una care ai născut;
D i n rădăcina sfântă ai o-
bucură-te v o i n ţ a c i n s t i t e i
drăslit ramura pururea înflo­
Treimi; bucura ie întărirea ce­
rită, cu bună rodire muceni-
lor de pre pământ. Bucură-te
cească, hrănind inimile tuturor,
ceea ce ai odraslit spicul cel
celor ce te cinstesc, înţelepte
nelucrat al raiului pre Împăra­
Caliopie.
tul şi Domnul, carele usucă
odrăslirea răutăţilor. C u descoperirea Scriptu­
A Crucii, a Născătoarei: rilor, şi cu citirea cea neînce­
P r e Mieluşelul Cuvântul, tată luminându-ţi vederea, ai
Mieluşaua cea prea curată Stă­ intrat la luptele mucenicilor cu
pâna, dacă l-a văzut pre Cruce gând vitejesc, Caliopie.
neavând chip, nici frumuseţe, A Născătoarei:'
vai mie plângând a g r ă i t : Cel ce zideşte toate prin
Unde a apus frumuseţea ta voire, s'a întrupat din tine mai
prea dulcele meu Fiu ? Unde-ţi pre sus de cuvânt, şi a încu­
este buna credinţă ? Unde-ţi nunat pre purtătorul de chi­
este Darul cel strălucitor al nuiri, cu carele dimpreună pu­
feţei tale, prea iubitul meuFiu ? rurea cu credinţă te fericim
Maica lui Dumnezeu.
Alt CANON al sfântului Gheorghie.
Peasna l-a, glasul al 8-lea, Irmos:
L A UTRENIE
Să cântăm noroadelor...
CANONUL.
Al căruia acrostih la Greci este acesta :
ie, celui ce sunt plin de
Laud bune ostenelele lui Caliopie. greşeli, şi cu cumplite
Facerea lui Iosif. păcate, Hristoase îndură-te stră­
Peasna l-a, glasul al 8-lea.
luceşte-mi lumina îndurării, şi
J 'i pa trecând-o ca pre u-
Iscat, şi din răutatea Eghi-
prin rugăciunile I e r a r h u l u i
tau, goneşte întunericul orbirii
„petului scăpând Israiliteanul, mele.
„striga: M â n t u i t o r u l u i şi
P ă m â n t u l înfrânarei cu du­
„Dunmnezeului n o s t r u să-i
rerile, şi cu sudorile tale cu
„cântăm".
totul l-ai lucrat înţelepte, şi se­
B i n e săvârşind nevoinţa mănând grâul Duhului în
Mucenice purtătorule de chi­ inimă, ai adus spicul nepătimi-
nuri, şi păzind credinţa, ai rei, fericite Gheorghie.
______ tN ŞAPTE ZILE

Slavă... A Născătoarei
Luând Crucea ta pre u- P r e a sfântă Fecioară lauda
mere, şi lepădând frumuseţile pătimitorilor şi cinstea sfinţilor
cele pământeşti ale ţiitorului lu­ apostoli, prin rugăciunile tale,
mii al întunericului ai urmat lui izbăveşte de toată nevoia pre
Hristos, şi ai câştigat vistieria toţi cei ce te cântă cu laude
î m p ă r ă ţ i e i celei nematerial- întru bucurie.
nice. AH Canon, Irmos :
Şi acum, a Născăttwei: Nu este sfânt ca Domnul...

C a o armă tare, şi liman şi Suindu-te la înălţimea bu­


zid, şi tărie şi temelie dumne­ nătăţilor, şi cu vrednicie pri­
zeească, şi pod şi acoperemânt vind adâncurile Duhului, Fe­
având folosirea ta, Mireasă a ricite, şi făcându-te primitor
lui Dumnezeu de loate nevoile arătării, te-ai sălăşluit împre­
ne izbăvim. ună, cu cetele îngereşti, prea
Pensna 3-a, Irmos : cuvioase.
Doamne cela ce ai iăcut cele...
Sărăcind cu Duhul, te ai
[ai pre sus de fire viteje- îmbogăţit cu împărăţia cea ne-
llşte ai s u f e r i t nevointele materialnică, întru care cu
cele de multe feluri, împroti- credinţă ai gătit turmei tale
vindu-te gonitorului, M u c e ­ vistieriile cele veşnice. Pentru
n i c e . Pentru aceasta ai cio­ aceasta te fericim.
bănit liniştea cea cerească, bine Slavă...
plutind cu suflările Duhului,
mărite. C u obiceiurile şi cu ispră­
vile tale ai urmat Cuvioase
Răbdând chinuri, prin tă­ prostimea şi blândeţea sufle­
ria minţei te-ai arătat ostaş vi­ tului lui Iacov, şi te-ai arătat cu
teaz şi biruitor prea ales, că curăţia Duhului minte israilte-
batându-te, şi pre roata învâr- neasca, văzând pre Dumnezeu.
tindu-te, de tot ai surpat seme- Şi acum, a Născătoarei :
ţia înşelăciunei, Fericite.
F ă r ă de tată ai născut pre
Spânzurându-te pre lemn, cel fără de mumă mai 'nainte
şi rupându-(i-se trupul prin de tine, şi ca pre un prunc ai
rane, ai surpat semeţia cea în- hrănit pre cel ce hrăneşte
nalta a vrăjmaşului, şi împo- toate. Pre carele roaga-1 să se
dobindu-te cu frumuseţea ra- mântuiască, cei ce cu credinţă
nelor, te bucurai, mucenice te laudă, Născătoare de Dum­
Caliopie. nezeu cu adevărat, Curată.
Irmosul:
murile omeneşti te fericim;
Nu este sfânt ca Domnul, căci focul Dumnezeirii întru
„şi nu este drept c a Dumne- tine s'a sălăşluit, şi ca pre un
„zeul nostru, pre carele îl lau- prunc cu lapte ai hrănit pre
„dă toata făptura, şi nu este Făcătorul şi Domnul. Pentru
„drept afara de tine, Doamne". aceasta neamul îngeresc şi o-
Sedealna, glasul al 4-lea. menesc dupre vrednicie slăvim
Poclobie : ^ grab ne întâmpină...
e
prea sfâniă naşterea ta, şi cu
Inăltându-te pre C r u c e cu un glas strigam către tine:
gând neabătut, bine ai închi­ Roagă pre Hristos Dumne­
puit patima lui Hristos c e a zeu, iertare d e greşeli să ne
mântuitoare, înţelepte patimi- dăruiască nouă, căci pre tine
torule. Pentru aceea cu cre­ te avem nădejde noi robii tăi.
dinţă săvârşim sfântă pomeni­ A Crucei, a Născătoarei;

rea ta cea purtătoare de lumi­ P r e Mieluşelul şi Păstorul


nă, cerşind să luăm prin tine şi Mântuitorul, Mieluşaua vă-
iertare greşelilor şi mare mila. zându-1 pre Cruce, a glăsuit
Slavă, giusul ai 8-lea. lăcrămând, şi cu amar a stri­
Podobie: Pre înţelepciunea...
gat: Lumea se bucură luând
Prin înălţime a smere niei izbăvire, iară pântecele meu
arătat făcându-te luminos, vi­ arde văzând răstignirea, care
teaz şi milostiv, până în sfârşit rabzi pentru milostivirea milei,
ai surpat înălţările vrăjmaşilor; către care să strigăm cu cre­
şi cu darurile cele îndestulate dinţă: Milostiveşte-te spre noi
pre cei flămânzi ai îndestulat, Fecioară, şi dăruieşte iertare
prea cuvioase Părinte. Pentru de greşeli, celor c e se închină
aceasta după moarte ai mo­ patimilor lui.
ştenit hrana cea neîmbăfrânită, Peasna 4-a, irmos:
bucurându-te în veci, lerarhe
uzit-am Doamne taina ico-
fericite Gheorghie. Roaga-te
nomiei tale, înfeles-am lu­
lui Hristos Dumnezeu iertare
c r u r i l e tale, şi am proslăvit
de greşeli sa dăruiască, celor
c e cu dragoste prăznuesc sfân­ „Dumnezeirea t a " .
tă pomenirea ta. Arătatu-te-ai prea viteaz pă-
Şi acum, a N ă s c ă t o a r e i : timitor, nevoindu-te în prive­
P r e tine Fecioară, ca pre lişte, şi surpând întărirea înşe-
ceea ce numai tu între femei laciunei, mucenice Caliopie.
mai pre sus de fire ai născut pre Jertfă întreagă te-ai adus
Dumnezeu cu trup, toate nea­ Cuvântului celui c e s'a jun-
m ŞAPTE ZILE

ghiat, fiind păzit cu buna mi- zeu, roagă pre cel ce s'a în­
reazmă a ostenelilor tale celor trupat din tine, pentru tofi ro­
cinstite, mucenice Caliopie. bii tăi, ca pre tine câştigându-
O morându-fi-se trupul cu te sfântă curafire, să ne izbă­
osteneli neîncetate, (i-a prici­ vim de păcate.
Peasna fi-a, Irmos:
nuit fie viată întru cele de sus,
mucenice Caliopie prea fe­
ricite.
A Născătoarei:
P entru ce m'ai lepădat de
- la fafa ta, cela ce eşti lu­
m i n ă neapusă; şi m'a acope­
C a o vie prea roditoare ai r i t întunerecul cel strein pre
crescut strugurul, din carele „mine ticălosul? Ci mă în­
curge mustul cel dumnezeesc, t o a r c e , şi la lumina porunci­
celor ce pururea cu credinţă l o r taleîndreptează căile mele,
te fericim pre tine prea cu­ „rogu-mă".
rată. ărindu-te prin osteneli
Alt Canon, Irmos. ' '
Mucenice, te-ai dat la roată
Cuvinte din munie umbros..
prea viteazule, şi arzându-te
1 u ai mântuit corabia cea cu făclii aprinse, prin ajutor
sufletească, repezindute dela de înger ai primit răcoreală
valurile cele materialnîce ale cereasca dela Dumnezeu pur-
patimilor către limanul şi li­ tătorule de chinuri, înfeiepfe
niştea înfrânării, preacuvioase Caliopie.
Părinte.
Câştigând cuget cu chip C e i fărădelege, cari te mun-
îngeresc, ai auzit cântarea cea ciau pre tine mucenice Calio­
întreită a îngerilor, aflându-te pie, s'au slăbănogii de pute­
întru uimirea cugetului tău, rea cea nevăzută a Izbăvitoru­
încă în viafă fiind prea lăudate. lui nostru, şi prin voirea Stă­
Slavă... pânului tuturor, s'a stins văpaia
şi nici cum nu s'a atins de tine.
T u întrarmându-te cu pra­
ştia cea de gând, ca pre alt L uminându-te întru chinuri,
Goliat ai surpat Ierarhe pre ai strălucit ca aurul în cuptor;
boerul întunereculuî cel trufaş, şi ca un dumnezeesc păzitor
cu credinfa ta cea davidiceas- cinstitelor porunci ale lui Hri­
că şi dumnezeească. stos, te-ai băgat în temni|ă, ri­
Şi Ficnm, a N ă s c ă t o a r e i :
sipind cu sfintele tale legături
N ădejdea şi folositoarea semefia nebunii mul|imii dum­
lumii, Născătoare de Dumne­ nezeilor.
mimmmm
LUNA APRILIE

A Născătoarei:
î m b r a t i ş â n d u - t e , şi c u c i n s t e s ă -
Izbăvindu-ne prin tine d e rutându-te, înţelepte.
c ă d e r e a c e a s t r ă m o ş e a s c ă îm­
p r e u n ă c u A r h a n g h e l u l Gavriil, F îind î n c u i a t în t e m n i ţ ă , (i
s t r i g ă m Jie F e c i o a r ă ; B u c u r ă - s'a a r ă t a t (ie l u m i n ă n e a p u s a ,
şi g l a s din C e r s ' a p o g o r î t la
te m â n t u i r e a tuturor p ă c ă t o ş i ­
tine Sfinte, c a r e t e î m b ă r b ă t a ,
lor; bucură-te întărirea tuturor
şi p r o p o v e d u i a sfinţite nevoin-
mucenicilor, Preacurată.
tele tale.
Alt Canon, Irmos:
Din noaptea necunoştinţei... R a i u î n ţ e l e g ă t o r te-ai a r ă ­
C a p r e un stâlp curăţeniei, tat M u c e n i c e mult pătimito-
şi c a o c h e e î n t r e g e i înţelep­ r u l e , a v â n d în m i j l o c l e m n u l
ciuni toji ştiindu-te p r e tine p u ­ vie(ii p r e H r i s t o s , c a r e l e t e - a
r u r e a p o m e n i t e , prin r u g ă c i u ­ m u t a t la o d i h n e l e c e l e v e ş n i c e ,
nile tale s ă c â ş t i g ă m milă. Caliopie.
A Născătoarei:
P rin p r o n i a c e a d e D u m ­
T amădueşte-mi Preacura­
n e z e u v ă z ă t o a r e te-ai î m b r ă c a t
t ă g r e ş e l i l e sufletului m e u c e l e
în cinul preoţiei, c h e m â n d u - t e
n e n u m ă r a t e , şi-mi l u m i n e a z ă
p r e tine la a c e a s t a c a p r e un
g â n d u l , c a r e p u r u r e a e s t e în­
curat, F e c i o a r a c e a preacu­
tunecat de toate călcările p o ­
rată.
runcilor, c a d u p r e datorie c u
Slavă...
l a u d e s ă t e f e r i c e s c p r e tine.
Indurarea milostivirii a v â n d Alt Canon, Irmos:
s ă d i t ă înlauntru, şi p u r u r e a vie­ Hnină luminoasă dă-mi mie...

ţ u i t o a r e , te-ai a r ă t a t s ă r a c i l o r L o c a ş curat făcându-te p r e


hrană îndestulată. tine sfântului D u h , ai g o n i t
Şi acum, a Născătoarei; prin r u g ă c i u n i l e tale l i g h i o a n e l e
P r e stăpânul Cerului ză­ d u h u r i l o r c e l o r v i c l e n e , fericite
mislind în p â n t e c e , P r e a c u r a t ă Gheorghie.
te-ai a r ă t a t m a i p r e s u s d e c â t P â r â u al alinării, şi i z v o r
c e r u r i l e , şi d e c â t t o a t e făp­ blânde)ii te-ai arătat, c a r e n e
turile.
Peasna fi-fl, lrmofi:
a d a p ă din c u r g e r e a dulcefii,
prea cuvioase Părinte.
I
Curăţeşte-mâ Mântuitorule... Slavă:

ă z â n d u - f e m a i c a ta p r e O m o r â n d u - f i desfătările c e ­
tine împodobit c u p o d o a ­ le trupeşti, ai înviat c u D u h u l .
bele r a n e l o r , fiind plină d e bu­ R i d i c ă - m ă şi p r e m i n e m ă r i t e
c u r i e , a slăvit p r e D u m n e z e u , c e l c e sunt c ă z u t prin p a t i m i .
ÎN ŞAPTE ZILE

Şi acum, a Născătoarei:
şi ars dedesupt cu foc. Deci arătându-se
P r e Cuvântul cel c e a stră­ îngerul Domnului, stătu roata, şi focul se
răci, şi se arătă Îngerul cu groază la cei
lucit din Tatăl fără d e ani, l-ai ce-1 priveau. Iară pre Sfântul îl luară de-1
zămislit în pântece sub ani, băgară în temniţă cu carnea sfărâmată,
unde intrând maică-sa, li ştergea sângele
pre Dumnezeu Cuvântul mai de pre rane. Deci împărţindu-şi ea toată
pre s u s d e cuvânt, pururea averea la săraci, şi iertându-şi robii şi
Fecioară. roabele, cari erau până la ctncisute şi
cincizeci cu toţi, se însoţi cu fiul ei, şi
Irmosul:
cântau împreună. Iară la miezul nopţii,
Haină luminoasă dă-mi se făcu lumină în temniţă, şt viind glas
de sus, cu care se fericea îndrăznirea şi
„mie, cela c e te îmbraci c u mărturisirea Mucenicului, mai vârtos se
„lumina c a c u o haină, mult înălţa spre nevoinţă. Deci râmâind Intru
„milostive Hristoase Dumne­ acestea neclâtit, fu osândit a se răstigni
şi era părtaş întru patimile cele stăpâ­
z e u ! nostru". neşti, nu numai cu chipul morţii, ci şt
CONDAC, glasul al 2-lea. cu vremea întru care se întâmplase ace­
Podobre: Cele de sus căutând... stea, fiindcă era în sfânta Joia cea mare,
înaintea învierii lui Hristos Dumnezeului
D umnezeeşte întrarmându- nostru. Deci răstignindu-1 cu capul In jos, P 3
că şi maică-sa poftise aceasta, dând încă
te c u curăţenia c e a sufletească, şi cinci galbeni de aur muncitorilor pen­
şi neîncetata rugăciune (iind
în mâini c a o suliţa, vitejeşte
tru aceasta; când fu a doua zi în Vine­
rea cea mare la trei ceasuri şi-a dat su­
m
fletul Ia Dumnezeu. Iară dupre ce-1 po-
ai biruit cetile dracilor, părinle gorâră de pre Cruce, căzu; maică-sa preste
Gheorghie, c u osârdie roagă- dânsul şi leşinând, şi-a dat şi ea sufletul,
te lui Hristos pentru noi toţi. şi se îngropa cu sfântul mucenic şi fiul
ei la un loc.
(ntru această lună în 7 zile, pomenirea sfân­
tului mucenic Caliopie.
Intru această zi, pomenirea celui dintru sfinţi
Stih: Caliopie fiind răstignit pre lemn cu părintelui nostru Gheorghie episcopul Mitilinei.
capul în jos,
Slăveşte pre Cuvântul cel răstignit cu capul Stih : -r/e e pre tine Mitilina şi după moarte
a r

în sus. fiind,
In a şaptea zi Caliopie a aflat, Apărător mare Gheorghie, precum ţi vieţuind.
Viaţa cea neîmbătrânită eu adevărat.
A cesta din mică vârstă iubind pre
A . cesta a fost pre vremea împăra­ Hristos, se călugări. Şi plinind tot felul
tului Maximian, fiu Teocliei, învăţat tn de bunătate, a câştigat mai mult de cât
credinţa lui Hristos şi era din Perghia alţii smerenie. Şi fiind foarte milostiv,
Pamfiliei, crescut lângă maicâ-sa cu ev- fu înălţat în scaunul Mitilinei. Intru care
sevia şi nevoi ndu-se cu dumnezeeştile bine strălucind, şi biruind cu multa în­
Scripturi. Deci rlind pornită goana asu­ ţelepciune pre iconomahi, şi făcându-i
pra creştinilor, întârindu-se pre sine, şi a-şi cunoaşte rătăcirea, şi măcar câ în
luând învăţături, şi sfâtuire dela maicS-sa trup fiind, iară pentru covârşită sa bu­
ca să moară pentru mărturisirea lui Hri­ nătate cu îngerii adunându-se, s'a mutat
stos, se duse însăşi nechemat, la ighe- din viaţa aceasta, prin dumnezeească
monul Maxim în cetatea lui Pompie, şi stea ieşirea sa arătându-i-se, şi nu numai
propoveduind Înaintea lui numele lui Hri­ lui, ci şi întregii turme. Şi dăruind iz­
stos, fu legat cu coatele mâinilor îndărăt vor de minuni din dumnezeeştile sale
şi bătut cu plumb, şi întins pre o roată, moaşte, este vrednic a fi iubit de toţi..
LUNA APRILIE

Intru aceasta zi, pomenirea sfântului muce­


nic Rufin Dincnmi). nice, te-ai învrednicit la multe
Ca o oaie spre junghiere Ruftn fiind
S t i n : desfătări întru cele dintru înăl­
socotit,
Junghie pre diavolul lupul cel învechit,
ţime Caliopie, strigând: Bine
Intru această zi, sfânta muceniţă Acliilina eşti cuvântat Dumnezeul pă­
cea nouă cu mâinile înapoi legată şi cu pân­
tecele puse pre foc s'a. săvârşit. rinţilor noştri.
A Născătoarei:
S[ , n
Cu mâinile înapoi prin funie fiind le­
:

gată strâns, R odul cinstitului tău pânte­


Achilina a ars, pusă fiind cu pântecele pre
foc aprins. c e , N ă s c ă t o a r e d e Dumnezeu,
iniru această zi, pomenirea sfinjilor dotlă ne-a înviat p r e noi cari e r a m
sute ds mucenici cei din Smopi, caii b'au să­
vârşit prin sabie. omorîţi de rod. Pentru aceasta
dupre datorie lăudându-te, stri­
^tih Douăzeci de zecimi de bărbaţi au o-
:

morit sabia, g ă m : Bine eşti cuvântat Dum­


A cărora bărbătească era şi mintea şi inima. nezeul părinţilor noştri.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, Alt Canon, frmos:
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi,
Amin. Coconii în văpaia cuptorului...

T
f'easna T-a, Irmos: u lumina dumnezeescului
inerii cei c e mersese din Duh c u n o s c â n d mutarea ta c ă ­
„Iudeea în Vaviion oare- tre cele mai bune, dănţueşti
„când, c u credinţa Treimii, vă- a c u m în locaşurile cuvioşilor.
„paia cuptorului o au călcat, P r e tine cel c e te-ai arătat
„cântând: Dumnezeul părinţi­ c a o stea c u viaţa şi c u raza
l o r noştri bine eşti cuvântai". c e a luminoasă, c u c u g e t lumi­
N dând idolilor celor fără nat a vestit mai 'nainte steaua
e

cuvântare nicidecum cinste, c u mutarea ta, prea cuvioase.


Slavă...
bărbă|ie ai răbdat munca focu­
lui, mările Caliopie, strigând: I mbrăcându-te dupre vred­
Bine eşli cuvântat Dumnezeul nicie, ai intrat în c ă m a r a îm­
părinţilor noştri. părăţiei celei d e sus Cuvioase,
şi întâmpinându-te c u Mirele,
C u cuget înalt asemanân- ai şezut la masa dulceţii cetei
du-te celui c e s'a înălţat pre nemaierialnice.
C r u c e , te-ai înălţat pre lemn d e Şi acum. a Născătoarei:
d e voia ta, cu capul în jos, Mu­
Puterile cele cereşti, dupre
cenice, făcând călătoria spre
vrednicie, c a pre o M a i c ă a
C e r cu bucurie, rugându-ie
vieţii tuturor te încunjură, şi te
pentru noi.
laudă pre tine Stăpână, c a pre
^ * u vitejesc cuget râbdând o folositoare a sufletelor noa­
multe feluri d e chinuri Muce­ stre.
IN ŞAPTE ZILE 65

Peasna 8-a, Irmos:


te l ă u d ă m c a p r e o M a i c ă a lui
De $apte ori cuptorul...

P
Dumnezeu, strigând c u l a u d e :
e n t r u l e g e a lui D u m n e z e u Preoji binecuvântafi, n o r o a d e
_ junghiindu-te p ă t i m i t o r u l e
p r e a înalfafl p r e H r i s t o s în veci.
C a l i o p i e , a i fugit de t o a t a vicle­ Alt Canon, Irmos:
nia c e l o r f ă r ă d e l e g e , i a r ă la
Tinerii cei grăitori...
v r e m e a cinstitei p a t i m i H r i s t o s
t e m ă r e ş t e M u c e n i c e , c ă c i te-ai Avându-ţi inima ta ocâr-
răstignit d e v o i e c u c a p u l în muită d e D u m n e z e u , g o n e ş t e
jos, şi c u a d e v ă r a t chemându-te viforul c e l î n t u n e c a t al pati­
către odihnele cele dumneze­ m i l o r m e l e , şi c ă t r e î n c e t a r e a
eşti, te-a p u s î m p r e u n ă c u d u m - liniştei tale m ă î n t ă r e ş t e .
nezeeştii îngeri, c u g e t â t o r u l e
Fiind sădit p r e l â n g ă iz­
de Dumnezeu.
voarele apelor celor dumne­
Răsărind c u iotul luminat c a zeeşti ale d r a g o s t e i , ai cres­
s o a r e l e luminezi, p u r u r e a c u r a ­ c u t p o m u l vie(ii, şi la vreme ai
z e l e n e v o i n j e l o r t a l e c e l e de făcut rodurile bunei credinţe.
sub C e r , şi p r e toţi î n d e m n i p r e a Binecuvântăm pre Tatăl...
lăudate a săvârşi a c u m pome­ C a un tămăduitor nepu­
nirea ta c e a purtăloare d e tinţelor c e l o r n e t ă m ă d u i t e , şi
lumină, strigând S t ă p â n u l u i : c a un izgonitor duhurilor c e ­
Preoţi binecuvântafi, n o r o a d e l o r n e c u r a t e , t a m ă d u e ş t e şi n e ­
p r e a înălja(i-l întru toţi vecii. putinţele păcatului m e u , prea
fericite G h e o r g h i e .
Rabd a r e n e a s e m ă n a t a , s u -
ferire p r e a minunată, Muceni­ Şi acum, a Născătoarei:

c e p ă t i m i t o r u l e , a r ă t â n d d e fafă Cine v a grăi dumnezeia­


pe vremea c h i n u i r i l o r tale, scă naşterea ta d e Dumnezeu
p e n t r u a c e e a a c u m te-ai n u ­ N ă s c ă t o a r e M ă r i e , că f i e ş t e c e
m ă r a t c u c e t e l e î n g e r e ş t i întru fire a c e l o r n ă s c u ţ i d e p r e p ă ­
slava,cântând: Preoţi binecu­ mânt şi a î n g e r i l o r s e spăi-
vântaţi, n o r o a d e p r e a înălţaţi m â n t e a z ă şi t e f e r i c e s c .
p r e H r i s t o s în v e c i . Irmosul:
A Născătoarei: Să lăudăm, bine să cuvântăm...

Tinerii cei grăitori d e D u m ­


fel
P r e Iisus D o m n u l c e l ce
{ine t o a t e c u v o i a c e a a t o t p u ­ n e z e u , în c u p t o r c ă l c â n d v ă -
t e r n i c ă , l-ai n ă s c u t p u r t ă t o r de „paia c e a d e f o c , a u c â n t a t :
t r u p , şi l-ai Jinut în b r a f e P r e a ­ „Binecuvântafi lucrurile D o m ­
c u r a t ă F e c i o a r ă . P e n t r u aceea n u l u i pre D o m n u l " .

5
66 LUNA APRILIE

Peasna 9-a, Irmos: A Născătoarei:


Spaimântatu-s'a Cerul...

C
C u razele luminii tale cele
u vetreala Duhului sfânt d e taină, g o n e ş t e întunericul
întraripându-ţi-se sufletul, a sufletului meu, şi linişteşte vi­
trecut noianul cei cumplit al forul cel cumplit al gândurilor
chinurilor, şi a ajuns la lima­ mele, şi m ă îndreptează c ă t r e
nurile cereşti c u bucurie, îne­ limanurile cele line, c e e a c e
c â n d taberile cele viclene ale eşti singură izbăvirea tuturor,
celui înşelător, c u dumnezeea­ c a sa fe fericesc c u credinţă,
s c ă r e v ă r s a r e a sângiurilor tale, M a i c a lui D u m n e z e u .
prea fericite.
Alt Canon, Irmos:
Naşterea pururea fecioarei..
A r a t â n d u - t e tânăr frumos
c u p o d o a b e l e chinurilor, ai C u izvoarele lacrămilor tale
strălucit mai mult d e c â t razele ai lucrat raiul nepătimirei p r e a
soarelui şi ai luminat sufletele cuvioase, şi aduci mult rod în­
credincioşilor, c e l o r c e c u dra­ destulat, hrănind c u bunătăţile
g o s t e s ă v â r ş e s c sfânta şi c u a- turma c e a d u m n e z e e a s c ă .
devărat luminată p o m e n i r e a
T u ai adus lui D u m n e z e u
ta, purtatorule d e chinuri, mu­
curată jertfă, şi săvârşind călă­
c e n i c e Caliopie.
toria credinfei p r e a cuvioase,
S ă a d u n a m ceată duhov­ ai primit a c u m cununa drep-
n i c e a s c ă , c a să lăudăm a c u m făjii din m â n a lui Hristos pui­
c u b u c u r i e p r e tarele patimitor torului d e nevoinfe.
Caliopie, şi s ă ne o s p ă t ă m astăzi Slavă...
c u ostenelele lui c a r e Je-a răb­ A s t ă z i saltă şi dănjueşte
dat pentru Hristos, chinuin- mulfimea credincioşilor, cetele
du-se vitejeşte şi stricând ne- călugărilor, a d u n a r e a preoţilor,
dumnezeirea mulfimei Dumne­ c ă c i tofi p r e tine te-au aflat
zeilor. chip mântuirii, şi închipuire
S i c r i u l tău izvorăşte miruri îndreptărilor.
d e viafa, şi varsă minuni c a Şi acum, a Născătoarei:
nişte a p e , pre c a r e l e credin­ P r e cel născut din tine c u
cioşii încunjurându-1 totdeauna bărbăfie d u m n e z e e a s c ă , p r e a
c u bucurie şi c u d r a g o s t e s a - curata P r u n c ă , c a pre un D u m ­
rutându-I, s c o t sfinţenie şi lu­ nezeu şi ziditor veacurilor, nu
mină, mărind sfântă pomeni­ înceta rugându-1, c a s ă s e m â n ­
rea ta, m u c e n i c e al Domnului tuiască sufletele c e l o r c e te
Caliopie. laudă pre tine.
ÎN OPT ZILE 67

Irmosul
adevărată săvârşesc pomeni­
işterea p u r u r e a F e c i o a ­ r e a lor c e a lăudată.
r e i , ceia c e s'a arătat m a i
F ă c â n d u - v ă c e r u r i , înalţi la
„'nainte puitorului d e l e g e în
c u g e t , vestiţi s l a v a D u m n e z e u ­
„ m u n t e p r i n f o c şi prin r u g ,
lui n o s t r u , a c e l u i c e s ' a î n ­
„spre mântuirea noastră a cre­
trupat c u voia sa văzătorilor
d i n c i o ş i l o r , c u c â n t ă r i neîn­
d e D u m n e z e u apostoli, povă-
c e t a t o slăvim".
ţuitorii c r e d i n c i o ş i l o r , t e m e l i i l e
Şi cealaltă slujim a Utreniei dupre randuiala
Postului şi Ofpustul. bisericii, turnurile c e l e n e m i ş ­
cate, limanurile bunei credinţe,
slujitorii f a i n e l o r c e l o r n e g r ă i t e ,
luminătorii sufletelor n o a s t r e .
INTRU A C E A S T Ă LUNĂ Slavă, Şi acum, a Născătoarei:

IN 8 ZILE. C a o M a i c ă a lui D u m n e ­
Sfinţii apostoli din cei şaptezeci: Irodion, A- z e u n e s t r i c a t a şi c u r a t ă , c u totul
gav, Ruf, Asigcrit, Flegont şi Ermit.
f ă r ă p r i h a n ă , şi n e a s e m ă n a t ă
La Doamne strigat-am, Stihirile, glasul
al 4-lea. î n t r u t o a t ă sfinţenia, n u m a le­
Podobie : Ca pre un viteaz... p ă d a p r e m i n e c e l întinat şi
necurat, şi i s c o d i t o r d e t o a t a
\a n i ş e vulturi întrari-
o c a r a c e a fărădelege, şi d e lu­
iw^ac'")^ ^ 8
* *l>Sfut t ° t
s ra

c r a r e a c e a cumplită. N u m ă
'y^gg' p ă m â n t u l p r e a l ă u d a ­ Iasâ s a pier d e t o t ; ci m ă s c a p ă
ţilor, s e m ă n â n d învăţăturile
d e p a t i m i , şi m ă m â n t u e ş t e î n -
v o a s t r e c e l e cinstite c u D a r u l ,
torcându-mă.
t ă i n d n e g h i n i l e î n ş e l ă c i u n i i , şi
A Crucii, a Născătoarei:
c r e s c â n d s p i c c u multă r o a d ă ,
c a r e s e ( i n e î n jitni{ele c e l e în­ Cel c e m a i p r e s u s de c u ­
ţ e l e g ă t o a r e , strălucit păstrân- g e t , a luat t r u p din p â n t e c e l e
du-se d e lucrătorul c e l nemu­ t ă u , fiindu-i m i l ă d e t i n e, c a r e
ritor. c u a m a r l ă c r ă m a i şi t e t â n g u i a i ,
s ' a milostivit s p r e t i n e P r e a c u ­
P r e I r o d i o n , p r e A g a v şi r a t ă , şi p i c â n d u - ţ i r ă c o r i r e c a
p r e A s i g c r i t , p r e R u f şi p r e u n fiu, s t r i g a c ă t r e t i n e : O p r e ş -
d u m n e e z e e s c u l F l e g o n t să-i fe­ te-te M a i c ă F e c i o a r ă d e a l ă ­
r i c i m c a p r e n i ş t e viţe p r e a r o ­ c r ă m a ! C ă d e a m şi p ă t i m i t
d i t o a r e a l e viei, din c a r e n e d e v o i a m e a şi m o r ; d a r m ă
c u r g e n o u ă dulceaţă mântui­ voiu scula, c a s ă m ă r e s c , p r e
t o a r e , v e s e l i n d inimile c e l e s e ­ cei c e c u cinste te slăvesc p r e
toase, ale celor c e c u credinţă tine.
LUNA APRILIE

apostolilor, slava pătimitorilor


LA UTRENIE şi î n t ă r i r e a c r e d i n c i o ş i l o r , r o -
CANONUL Apostolilor. gu-mă, întăreşte-mă p r e mine,
Al căruia acrostih la Greci este acesta: carele m ă clătesc d e supără­
Să împletim dumnezeească cântare apostolilor. rile a m ă g i t o r u l u i , şi c u g e t u l
Facerea lui losil'.
Peasna 1-a, glasul al 3-lea, Irmos; meu, carele se î n t u n e c a c u
călcările poruncilor.
ela c e a î m p r e u n a i a p e l e Peasna 3-a, frmos:
^„de demult întru o a d u n a r e Cela ce dintru ce ..

f
„ c u d u m n e z e e a s c ă v o i e , şi a
l ă c â n d u - v a o c h i B i s e r i c i i , aţi
„ d e s p ă r ţ i t m a r e n o r o d u l u i is-
deschis ochii multora, c a
„railitenesc, acesta este D u m n e ­
să v a d ă f r u m u s e ţ e a c e a n e a s e ­
z e u l n o s t r u , c e l p r e a siăvit,
m ă n a t ă a lui D u m n e z e u C u ­
„ a c e s t u i a u n u i a sa-i c â n t ă m c ă
vântul, d u m n e z e e ş l i i o r u c e n i c i .
„s'a p r o s l ă v i t " .
Arătatu-te-ai c a s ă Treimii
P r e a s f â n t ă p o m e n i r e a sfin­
în c h i p d e l u m i n ă , R u f e p u r u ­
ţilor a p o s t o l i cu u n g l a s s ă o
r e a p o m e n i t e , şi c u c u v â n t u l
prăznuim, şi s ă - i l ă u d ă m p r e
D a r u l u i ai s u r p a t la p ă m â n t
ei c u v e s e l i e sufletească. C ă c i
c a p i ş t i l e , ş i ai zidit D o m n u l u i
s e r o a g ă p r e a sfântului C u v â n t ,
biserici.
sa n e d e a n o u ă i e r t a r e şi m i l a .
Slavă...
Izgonind p u t r e j u n e a n e b u ­
C u dumnezeescul tău cu­
niei m u l ţ i m i i d u m n e z e i l o r , p r i n
v â n t î n ţ e l e p t e R u f e o g o r â n d ini­
dumnezeească sare a Cuvân­
mile, ai s e m ă n a t d o g m e l e c e l e
tului, aţi î n s ă n ă t o ş i t t o a t e s u ­
m â n t u i t o a r e , şi a i s e c e r a t s p i c
fletele c e l e n e b u n i t e , şi p r e
p r e a rodit, m â n t u i r e a c e l o r c e
t o a t e m â n t u i t e le-aţi p u s înain­
s au m â n t u i t .
t e a lui D u m n e z e u ; p e n t r u a-
Şi acum, a Născătoarei:
c e e a v ă slăviţi p r e a m ă r i ţ i l o r .
C e l a c e d u p r e fiinţa c e a
P r e a M ă r i t u l I r o d i o n , R u f şi d u m n e z e e a s c ă este neapropiat,
F l e g o n , A g a v , E r m u şi A s i g c r i t , a c u m m i s'a f ă c u t a p r o p i a t , şi
c u c â n t ă r i s ă s e f e r i c e a s c ă , fiind c u l u a r e a trupului c u totul m i
prieteni c u r a ţ i Mântuitorului s ' a unit p e n t r u m i l o s t i v i r e a s a
n o s t r u , şi înţelepţi a p o s t o l i , şi c e a desăvârşită, prea c u r a t ă
propoveduitori dumnezeeşti. Fecioară.
Şi acum, a Născătoarei: Irmosul:

Născătoare de Dumnezeu C e l a c e d i n t r u c e n u a fost,


c e e a c e e ş t i milostivă, lauda „toate le-ai a d u s , c u C u v â n t u l

s>mm>
IN OPT Z'LE

„zidindu-le, şi săvârşmdu-Ie cu „scut Fiu] tău pentru noi la


„Duhul, atotţiitorule Stăpâne, „moarte I-ai dat. Pentru acea-
„întru dragostea ta mă întă­ „ta strigăm fie, mulţumind: SJa-
reşte". „vă puterii tale Doamne".
Sedealna, glasul l-iu.
Podobie: Mormântul tâu...
p i n limba voastră, aducând
credincioşilor vindecare dum­
Făcându-vă raze Soarelui nezeiască, pământul cel rău al
celui înjelegător, Iuminaji pă­ păgân âtăfii l-a)i dat supărării,
mântul cu razele cuvintelor, şi şi afi zidit sufletele întru cre-
prin Dar goniji întunerecul ne- dinfă. Pentru aceea vă fericiţi
cunoştintei. Pentru aceasta lu- înjeleptilor.
minându-ne astăzi întru lumi­
nată pomenirea voastră, lumi­ Cetatea Patrelor luminat
naţilor grăitori de Dumnezeu, s'a îmbrăcat cu putere prin
vă fericim pre voi. tine fericite îrodioane, ca în-
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
tâiu tu ai împodobit scaunul ei,
luminându-te cu dumnezeeşti
Judecătorul se apropie, sfâr­ vărsări de lumina ale Duhului
şitul este lângă uşi, priveghiază sfânt.
suflete, şi suspinând dintru a- Slavă. .
dâncul inimii, strigă către Maica Cetatea Patrelor s'a îmbo­
Dumnezeului nostru: Izbăveş- găţii, cu adevărat avându-te ce­
te-mă de chinurile cele groaz­ tăţean mare fericite îrodioane,
nice, şiîn locul odihnei mă pune, carele o ai mutat pre dânsa că­
prea curată Stăpână. tre Sionul cel de sus. Pentru
A Crucii, a Născătoarei: aceea te cinsteşte cu cântări
Când Mieluşaua te-a văzut dumnezeeşti.
pre tine Mieluşelule Hristoase Şi acum, a Născătoarei:
pre Cruce, în mijlocul făcăto­ Prin cuvânt sfinfit ai zămi­
rilor de rele, striga lăcrămând, slit pre Cuvântul Tatălui, carele
şi cu amar văitându-se zicea: mântueşfe de toată necuvânta-
Fiule prea iubite! [Ce lucru rea pre oameni, Născătoare
strein este acesta, care se vede? de Dumnnezeu Fecioară. Pen­
Ai răspuns către dânsa: Maică tru aceasta totdeauna te slăvim
fără bărbat! Aceasta se va cu­ cu mare glas, prin cuvinte dum­
noaşte viaja a toată lumea. nezeeşti.
Peasna 4-a, Irmos: Peasna 5-a, Irmos:
us-ai spre noi tare dragoste ela ce eşti nevăzut, pre pă-
j f „Doamne, că pre unul na- „mânt te-ai arătat, şi cu oa-
„ m e n i i d e b u n a v o i e ai p e t r e ­ P ropoveduind omorârea
c u t c e l n e c u p r i n s . P e n t r u a- celui fără patimă, p r e cei o m o -
„ c e a s t a la tine n â n e c â n d , c â n - rîţi i-a a d u s c ă t r e v i a ţ ă î n ţ e l e p t u l
„ f ă m ţ i e iubitorule d e o a m e n i " .
A s i g c r i t , l a u d a a p o s t o l i l o r şi în­
p r e Cuvântul, cel c e a ve­ tărirea c e a înţeleaptă a Ircaniei.
nit p r e p ă m â n t s ă m â n t u i a s c ă Slavă...
o a i a c e a r ă t ă c i t a , l-aţi p r o p o - Aflatu-te-a Asigcrite, Irca-
veduitdumnezeeştilor Apostoli, n i a rîu plin d e a p e l e D u h u l u i .
şi aţi izbăvit p r e toţi o a m e n i i Şi a d ă p â n d u - s e c u a d ă p ă r i l e
din înşelăciune. t a l e c e l e cinstite, a a d u s S t ă ­
Qu s t r e i n ă c u v i i n ţ ă din d e ­ pânului f o a r t e frumoase
s t u l ţi s ' a v ă r s a t D a r u l p r o o - odrasle.
r o c i e i d e la D u m n e z e u , c u g e - Şi acum, a Născătoarei:
tătorule de D u m n e z e u A g a v e ,
Sicriul legii t e închipuia
c ă c i ai g l ă s u i t p r e a d e f a ţ ă a-
p r e t i n e , c a r e ai p r i m i t p l i n i r e a
ratarea celor viitoare.
legii celei d u m n e z e e ş t i şi o ai
Slavă... n ă s c u t c u t r u p , şi d u p ă n a ş t e r e
A*atatu-te-ai odinioară p r o o ­ ai r ă m a s p u r u r e a F e c i o a r ă , c a
r o c i n d lui P a v e l v i c l e n i r e , l e g a ­ şi m a i ' n a i n t e d e n a ş t e r e , M i
t u r i şi î n t â m p l ă r i r e l e , A g a v e r e a s a a lui D u m n e z e u .
p r o o r o a c e c â n d ţi-ai l e g a t m â i ­
Irmosul:
nile t a l e c u b r â u l a c e l u i a .
Şi acum, a Născătoarei: Adâncul c e l m a i de j o s al
„ p ă c a t e l o r m ' a î n c u n j u r a t şi s e
N u m a i tu s i n g u r ă p r e p ă ­
„ s f â r ş e ş t e D u h u l m e u . C i în-
m â n t ai a v u t n a ş t e r e s t r e i n ă ,
„tinzându-ţi S t ă p â n e braţul tău
c ă ai n ă s c u t p r e c e l c e s i n g u r
„ c e l înalt, c a p r e P e t r u î n d r e -
ne-a î m p ă c a t c u singur Tatăl
„ptătorule m â n t u e ş t e - m ă " .
cel fără d e început. Pentru
a c e e a n u m a i p r e Vme c a p r e CONOAC, glasul aî 2-îcs.
o M a i c ă a lui D u m n e z e u te Podobie : Cele de sus căutând...

cinstim. A r ă t a t u - v ' a ţ i u c e n i c i ai lui


Peasna ft-a, Irmos: H r i s t o s , şi a p o s t o l i p r e a c i n ­
Adâncul cel mai de jos...

P
stiţi, I r o d i o a n e m ă r i t e , A g a v e
usu-v'a Cuvântul c a pre şi R u f e , A s i g c r i t e şi F l e g o n t e ,
n i ş t e făclii l u m i n o a s e , c a s ă împreună cu E r m u . Rugaţi-
l u m i n a ţ i l u m e a şi s a risipiţi întu- vă pururea D o m n u l u i , s ă n e
n e r e c u l , şi s ă a r ă t a ţ i c a l e a m â n ­ d e a n o u a iertare d e greşeli,
tuirii, d u m n e z e e ş t i l o r A p o s t o l i . celor c e va lăudam pre voi.
mm
IN OPT ZILE
Intru această lună in 8 zile, pomenirea slinţ*lor
Apostoli din cei şaptezeci: Irodion, Agav, Ruf, luri toţi întru o zi omorîţi de jidovi
Flegont, Asigcrit şi Krmu. şi de Ellini, tntru Domnul s'au pri-
stăvit.
^ ' h • Alergând dupre Evanghelie cale» cea Intru aceasta zi, pomenirea prea cuviosului
bună, părintelui nostru Celestin Papa al Romei-
Irodion a luat cea mai bună cununa.
Pre sufletul lui Agav prooroc Apostolului, Stih: Mormântul şi pre tine prea ieridte
Ii chiamă glasul cel de suflete mântuitor Celestine,
ai Stăpânului. Te despărţeşte de locul care nu are fe­
Flegont stingând văpaia cea arzătoare a ricire,
înşelăciune)
Pre care Da vid i-a zis foc arzător, vede îngerii. A . cesta era pe vremea lui Teodo-
Ruf împodobind scaunul Tivelor de demult, sie cel tânăr In biserica Romei celei
La scaunul lui Dumnezeu purtând cunună vechi, bine sporind cu viaţa şi cu cu­
se află stând. vântul. Prin care s'a Învrednicit şi de
Asigcrit a aflat neasemănată mărire.
Slăvind pre Dumnezeu pre pământ, cu ne- scaunul arhieresc, mutându-se din via­
asemănare. ţă Papa Zosimâ. Deci acest Cele­

I
Batjocorind pre Mercur, z«ui cet cu min­ stin, zicând şi făcând toate pentru tra­
cinoasă numire diţiile apostoleşti şi părinteşti, a cate­
A câştigat Ermu slava Dumnezeului celui risit pre rău credinciosul Nestorie, mu-
mare.
Irodion în a opta zi cu adevărat. strând prin epistolă, şi lepădând hu­
lele lut cele urâte de Dumnezeu, şi fâ-
De pre pământ iubita inimă şi-a ridicat.
cându-se împreuna lucrător cu fericitul
D i n t r e aceşti sfinţi apostoli, Irodion Chirii, la caterisirea aceluia, şi multe alte
de carele pomeneşte marele apostol Pa­ isprăvi lucrând vrednice de cuvânt şi de
vel slujiâ tuturor sfinţilor Apostoli. Du­ pomenire, s'a ridicat cu pace din ceste
pă acestea fu hirotonit de dânşii preot de aicea, şi s'a mutat la viaţa cea ne­
apoi Episcop cetăţii Neon Patron, şi îmbătrânită şi fericită.
învăţând pre mulţi Ellini şt întorcân-
JNTNT această zi, ttântuî Pavsilip, cu pace
du-i la credinţa lui Hristos, fiind z&vi-
s'a săvârşit.
stuit de jidovi, a pătimit multe. Că mer­
gând la dânsul cu idololatri, întâiu l-au Stih: Lăsând Pavsilip a pământului nemer­
bătut foarte râu, şi i-au zdrobit gura cu nicite.
pietre, apoi zdrobindu-i capul cu lemne, S'a dus la loc nescârbelnic spre sâlăşluire.
pre urmă l-au junghiat cu cuţitul. Iară Intru această zi, sfântul noul mucenic, loan
Agav, carele a luat brâul sfântului Pa­ corăbieruf, carele a suferit mucenia în ostrovul
Co, la anul o mie şase sute ş&izeci şi nouă,
vel, şi şi-a legat mâinile şi picioarele, prin foc s'a săvâşit.
atuncia aşa a proorocit, zicând: Ace­
Stih : Innotând marea vieţii prin ardere,
stea zice Duhul cel sfânt: Pre omul al Povaţuitor ai ajuns la limanuri liniştitoare.
căruia este brâul acesta, aşa II vor lega
In Ierusalim jidovii, şi-1 vor bate cu Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
rane, care a şi fost; că nu numai l-au milueşte-ne şi ne mântuieşte pre noi,
legat, ci au ispitit a-1 şi omort. Şi după Amin.
aceea acest Agav a propoveduit în par­ Peasna 7-a, Irmos :

C
1 tea lumii, ce i s'a venit. Iară Rul, pen­
tru carele şi de acesta pomeneşte A- hipului celui de aur, cin-
postolul în Epistola cea către Romani „stirei perseşii de demult,
s'a ficut Episcop cetăţii Tîveilor, ca­
re este în Elada. Asemenea şi Flegont „tinerii cei trei nu s'au închi­
şi ceilalţi propoveduiau pretutindenea n a t cântând în mijlocul cup­
în lume Evanghelia şî Întorceau pre ne­
credincioşi la credinţa cea adevftrată.
torului, ziceau: Dumnezeul
Aceştia dară fiind munciţi In multe fe­ „părinţilor noştri bine eşti cu-
LUNA APRILIE

Grăitorii de Dumnezeu în­ minator Ia toată Dalmaţia, căci


temeind bine plinirile neamu­ într'însa a venit c a un soare
rilor pre piatra credinjei, au mult luminos făcând lucruri
luminat cu înţelepciunea pre prea alese, şi luminând inimile
cei c e în deşert se închinau cele mai 'nainte întunecate.
pietrilor. Purtând cuvânt luminător
Cu f o c u l dumnezeeştilor ca un sfeşnic, Ermu mărite
tale cuvinte Flegonte sfinţite, ai luminat pre cei c e şedeau
ai ars înşelăciunea limbilor, în noaptea răutăţilor, şi făcând
aprinzand arătat cu fierbin­ tămăduiri, şi minuni mari, ai
ţeala Duhului inimile cele stinse tras către credinţă plinirea
de ticăloşie, mărite. celor mul|i.
Slavă... Binecuvântăm pre Tatăl...

Locuitorii d i n Maratona Cei c e cinstim pre Trei­


avându-te mare sprijinitor şi mea, sa slăvim pre Tatăl, Fiu­
învă|ător prea ales, luminator lui să ne închinăm cu cre­
şi îndreptător, neîncetat te cin­ dinţă, şi D u h u l u i Sfânt. O
stesc, Flegonte mărite. Dumnezeire în trei fe(e dupre
Şi BCUJ», a Născătoarei ; fire cânt, neobosita/, şi neîm-
Raiul nou te-ai tăcut nouă părtită.
P r e a curată având lemnul vie­ Şi acum, a Născătoarei:

ţii, a căruia mâncare a înviat P r e tine te avem părtini­


de iznoavă pre cei c e au c ă ­ toare robii tăi Preacurată şi
zut prin mâncare, Născătoare mijlocitoare neruşinată, către
de Dumnezeu, cea c e eşti fără Fiul şi Dumnezeul tău. Izbă­
prihană, veşte-ne de primejdii şi de su­
Peasna 8-a, Irmos ; părări, ca cu credinfă şi cu
dragoste pururea să te slăvim,
I
Cuptorul Vaviloneac...

stăzi s ă se fericească A- cinstită Fecioară.


Lgav, Flegont şi Asigcrit, Irmosul :
Să lăudăm, bine să cuvântăm...
Ruf, Ermu cel lăudat şi Iro-
dion, fiind dumnezeeşfi apo­ Cuptorul vavilonesc pre
stoli ai Cuvântului, lumină­ „tinerii nu i-a ars, nici focul
tori lumii şi învăţători lim­ „Dumnezeirii, pre Fecioara
bilor. „nu o a stricat. Pentru aceasta
„cu tinerii, credincioşii să stri-
Ermu cel pururea pome­ „ g a m : Bine cuvântaţi lucrurile
nit s'a făcut îndreptător şi lu- „Domnului pre Domnul".
IN NOUA ZILE

Peasna 9-a, Irmos;


Pre cea mai 'nainte..
d e văpaie, ai primit în p â n t e c e

C
jeratecul c e lînţelegător, carele
u credinţă să a d u n ă m cea­ a r d e patimile n o a s t r e , n e lumi­
t ă p r e a sfânta întru u n i r e a n e a z ă s u f l e t e l e , şi r i s i p e ş t e î n ­
sufletului, c u fierbinţeală să tunerecul nebuniei i d o l e ş t i ,
f e r i c i m p r e E r m u şi p r e I r o - p r e a c u r a t a F e c i o a r ă , p r e a mult
d i o n , p r e R u f şi p r e A g a v , lăudată.
p r e A s g r i t c e i m a r e şi p r e
Irmosul:
Flegont cel dumnezeesc, c a
p r e c e i c e a u fost singuri vă­ P r e c e a m a i 'nainte î n s e m ­
zători Cuvântului. n a t ă î n r u g şi în f o c î n S i n a i ,
„lui M o i s i p u i t o r u l u i d e l e g e ,
n i ş t e m ă s l i n i tainici a- „şi c a r e a z ă m i s l i t în p â n t e c e
d e v ă r a t a r a t â n d u - s e g r ă i t o r i i de „dumnezeescul foc fără d e a r -
D u m n e z e u , a u veselit s u f l e t e l e „ d e r e , făclia c e a c u totul lumi­
şi f e ţ e l e n o a s t r e c u D a r u l , ş i n a t a şi n e s t i n s ă , p r e c e a c u
n e - a u mântuit d e silnicia n e - „adevărat Născătoare de D u m ­
d u m n e z e i r e i şi de î n t u n e r e c u l n e z e u , c u cântări cinstindu-o,
necunoştinţei. Pentru a c e e a du­ „o slăvim . t f

p r e v r e d n i c i e s e şi f e r i c e s c .
SVETILNA zilei şi Stihoavna din Triod sau
a praznicului.
Din multe suspinuri, din
Şi cealaltă slujbă a Utreniei după rânduială,
robia v r ă j m a ş u l u i şi de î m p i e - şi Otpustut,
d i c ă t o r u l c e l v e c h i u , n e - a ţ i iz­
băvit p r e n o i , î n ţ e l e p l i l o r a p o ­
stoli a i M â n t u i t o r u l u i , şi ne-aţi
arătat cărările c e l e c e d u c prin
nădejde dumnezeească către INTRU A C E A S T Ă LUNĂ.
împărăţia Cerului. IN 9 ZILE.
Sfântul mucenic Evpsihie cel din Chesaria.
Slava...
La Doamne strigat-am, Stilurile glasului
F ă c l i a c e a c u ş a s e lumini al 8-lea.
a sfinţilor u c e n i c i , r o a g ă n e î n ­ ~ ^ ^ ^ ^ H Podobie: Mucenicii tăi Doamne...
c e t a t p r e l u m i n a c e a în trei % K r e a înţeleptul E v p s i h i e
sori, c a s ă lumineze sufletele lovindu-se c u sabia, a
noastre, celor c e săvârşim prea umplut d e ruşine multă
l u m i n a t ă p o m e n i r e a v o a s t r ă , şi ¡1 p r e c u g e t ă t o r u l î n d e ş e r t ,
sa n e i z b ă v e a s c ă d e întunere­ c e l c e s e înălţa c u trufia;
c u l şi d e o s â n d a c e a v e ş n i c ă . şi s ' a n u m ă r a t î m p r e u n ă c u
Şi acum, a Născătoarei: ostile c e l e cereşti b u c u r â n d u - s e .
C a linguriţa c e a p u r t ă t o a r e C u ale căruia rugăciuni, M â n -
74 LUNA APRILIE

tuitorule, dărueşte tuturor mare foarte tare de multa milostivire


milă. şi bunătate ce ai către oameni,
Kvpsihie cei strălucit, s'a lăuda îndelung răbdarea ta,
făcut stâlp Bisericii şi turn ne­ mult milostive.
mişcat al bunei credinţe, şi sur-
pător vrăjmaşului, izvorând tă­
LA UTRENIE
măduiri ca dintru o fântână
tuturor bolnavilor şi celor ce CANONUL Sfântului,
Al căruia acrostih la Greci este acesta:
aleargă la dânsul. Cu ale că­ Cânt cu bună îndrăzneală ostenelile Iui Ev-
ruia rugăciuni, Milostive, dă tu­ psihie.
turor mare milă. Facerea iui iosif.
Peasna l-a, glasul al 8-lea, Irmos:

C a un crin bine mirosind


tot cugetul, cu mirosurile cele
dulci ale chinurilor tale, vitea­
A pa trecându-o ca pre uscat,
„şi din răutatea Eghipetu-
„lui scăpând fsrailiteanul striga:
zule Mucenice înţelepte, ai îm­ „Izbăvitorului şi Dumnezeului
puţinat rătăcirea înşelăciunii şi „nostru să-i cântăm".
ai luminat ca soarele până la
marginile pământului, rugân- ( 3 îndrăzneală c â n t â n d
U

du-te să se dăruiască tuturor chinurile tale fericite Evpsihie,


mântuire şi mare mila. mă rog ţie, ca unuia ce ai în­
drăzneală, răpeşte sufletul meu
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
dela tirania patimilor, Muce­
(furată N ă s c ă t o a r e de nice.
Dumnezeu, ceea ce ai născut
pre Cuvântul cel mântuitor, iz­ Gândul tău cu plecarea cea
băveşte pre robii tăi, de încer­ către Dumnezeu, s'a lepădat
cările războinicului vrăjmaş şi de toate cele veselitoare ale
luminează simţirile noastre, în­ vieţii, şi cu totul frumos s'a a-
dreptând paşii noştri către că­ rătat împără(ind asupra pati­
rările cele de mântuire, ca toţi milor, fericite Evpsihie.
cu credinţă să te slăvim pre Slavă,..
tine Doamnă. *fesându-ţi ţie haină de
A Crucii, a Născătoarei: fapte prea alese, şi roşindu-o
D a c a te-a văzut pre Cruce muceniceşte, te-ai împodobit cu
pironit ceea ce te-a născut pre dânsa şi stai înfrumuseţat în-
tine, însuţi îndelung răbdato- naintea Domnului, Evpsihie.
rule, tânguindu-se vărsa lacrămi Şi acum, a Născătoarei;
ca i z v o a r e l e , şi mirându-se Născându-se Stăpânul din
IN NOUĂ ZILE

tine dupre asemănarea trupu­ cenice, primind dar de mi­


lui, a înoit firea noastră cea nuni dela Dumnezeu. Pentru
învechită, Fecioară tânără, şi aceasta toată biserica credin­
pre noi cei muritori ne-a făcut cioşilor te fericeşte pre tine
cereşti. cu glas în ziua aceasta, Ev­
Peasna 3-a Irmos:
T
psihie.
Tu eşti întărirea celor ce...
Slavă, Şt acum, a Născătoarei:
ei fără minte te-au clevetit
Bucurati-vă oamenilor îm­
pre tine, cel ce erai cu minte,
preună cu Maica Iui Dumne­
la dregătorul cel vrăjmaş, ca­
zeu, lăudati-o pre dânsa pute­
rele slujiâ dracilor celor fără
rile cerurilor. Slăvifi pre Prea­
minte.
curata, cei c e împărătifi pă­
Aratându-se (ie î n g e r u l mântul. Veni(i tot norodul iu­
când pătimiai, te-a întărit Ia în- bitorilor de praznic, să zicem
nălfimea muceniei, purtătorule Născătoarei de Dumnezeu cu
de chinuri Evpsihie. glas: Bucură-te, veselindu-ne
Slavă.. cu credinţă.
C â n t â n d Domnului tău cu A Crucii, a Născătoarei:
adevărat te-ai umplut de toata
bucuria, mucenice înţelepte. O minune n o u a ! O taină
Pentru aceea Ji-ai şi săvârşit înfricoşată! Striga Doamna
mucenia cu bună îndrăzneală. cea curată şi fără prihană,
dacă a văzut întins pre lemn
Şi acum, a Născâtoani:
pre Domnul, cel c e poarta
L a u d ă de multămită cânta toate în palma, şi c a pn osân­
tic ceata pătimitorilor, Doamnă dit se osândeşte de judecătorii
cinstită, făcându-se purtători de cei fărădelege.
biruinţă cu îndreptările tale.
Peasna 4-a, Irmos:

â
irmosul:
uzit-am D o a m n e taina
T u eşti întărirea celor c e
iconomiei tale, înfeles-am
„aleargă la tine, Doamne, tu
lucrurile tale, şi am proslă­
„eşti lumina celor întunecaţi,
vii Dumnezeirea ta.
„şi pre tine te laudă duhul
„meu". C u bucurie împărţit
Sedealna, glasul l-iu. săracilor toate averile, câşti­
Podobie : Mormântul tău... gând în locul acelora avujia
C u buna vitejie săvârşind muceniei cea nerăpită, şi bu­
calea cea bună, ai biruit pre curie nemuritoare, mucenice
vrăjmaşul cel războinic Mu­ Evpsihie.
LUNA APRILIE

Lurninându-te sfinţit, ai cei c e graiau ritoriceşte c u în­


s c o s la iveală întunerecul c e ­ şelăciune.
lor nesfinfiti, cari se ispiteau Şi acum, a Născătoarei:
să te silească, ca să te supui Roagă-te Stăpână pentru
la înşelăciunea c e a d r ă c e a s c ă . toţi, cei c e avem nădejdile
Slavă... noastre la fine, c a să ne mân-
Nici foamea, nici moartea, tuim d e osânda c e a viitoare.
nici îndulcirea dezmierdărei Peasna 6-a, Irmos;
Rugăciunea mea voiu vărsa...
celei d e fajă nu a putut să te
depărteze de dragostea celui arimea chinurilor te în-
ce te-a zidit, mucenice Ev­ iKL viforâ, d a r n'a putut s ă
psihie. te înece Fericite, căci ai avut
Şi acum, a Născătoarei:
pre Hristos Dumnezeu ocâr-
muitor şi ajutor, carele te în­
Ceea ce eşti mai înaltă de­
drepta către limanul c e ! lin al
cât puterile cele cereşti, arată
împără(iei lui, mucenice Ev­
cugetul m e u F e c i o a r ă , mai
psihie.
înalt de cât patimile cele tru­
peşti. Arătând împrotivnicilor sta­
rea sufletului tău c e a frumoasă

L
Peasna 5-a, Irmos:

u m i n e a z ă - n e pre noi Mucenice, te-ai arătat lor groaz­


) D o a m n e c u poruncile nic, spăimântând c u r ă b d a r e a
„tale, şi cu bra(ul tău cel înalt, cugetul lor cel rău, şi ai pri­
„ p a c e a ta dăne-o nouă, iubito- mit dela Hristos darurile bi­
„rule de o a m e n i " . ruinţei nevoinjelor tale.
Slavă...
Răbdat-ai chinurile trupu­
lui foarte tare, spânzurându te S ocotind tiranul c ă va fura
a s e m e n e a ca Stăpânul a toată c o m o a r a sufletului tău, s'a a-
pucaf d e tine c u meşteşugiri,
zidirea, mucenice Evpsihie.
prin daruri. Şi prin multe fe­
Ş uvijându-ti-se coastele, şi luri d e munci se ispitea să-fi
luându-ti-se pielea, iăudai pre slăbească buna întărire, d a r tu
Hristos cu cuget prea vitejesc, rabdând c u tărie, ai biruit, mă­
m u c e n i c e Evpsihie. rite Evpsihie.
s\avă... Şi acum, a Născătoarei:
Negura minciunei ai risi­ I ndreptează-mă pre mine,
pii prin adevărul, c u înţelep­ carele a m căzut c u totul, c a
ciunea cuvintelor tale Muce­ unul c e a m deschis uşa pati­
nice, arătând neîntelepţi pre milor şi c u bună mijlocirea ta
Intru aceasta zi, pomenirea prea cuviosului
d u - m a Ia intrările p o c ă i n f e i şi Vădim Arhimandritul.
m ă mântueşte, c e e a c e ai nă­
Stih : Vădim călătorind pre calea cea dreaptă,
s c u t p r e M â n t u i t o r u l şi D o m ­ A ajuns la Cer unde este şederea lui Dum­
nezeu c e a prea înaltă.
nul a t o a t a l u m e a .
Intru această zs, sfinţii mucenici cei ce s'au
Irmosul: săvârşit în robie !a Persida.
Stih: in pământul persesc, al înciinătoiilor
R u g ă c i u n e a m e a voiu v ă r s a focului se nevoeşte.
„ c ă t r e D o m n u l , şi lui voiu s p u - Ceata slujitorilor lui Hristos prin a grumazului
taiere.
„ne scârbele mele, c a s'a um-
„plut sufletul m e u d e răutăţi, S a v o r i e împăratul persesc, pre la al
cincizeci şi treilea an al împărăţiei sale,
„şi viaţa m e a s ' a a p r o p i a ! d e viind asupra pământului Romanilor, a
„iad, şi c a l o n â m ă r o g : D u m ­ stăpânit cetatea numită Vizada. Deci
n e z e u l e , din s t r i c ă c i u n e s c o a - omorând pre ostaşii de acolo, şi pre cei
c e puteau a purta arme, pre cealaltă ne-
„te-mă". războinicâ gloată) Împreună cu bătrânii,
g
G CONDAC, glasul al 2-lea, copii şi femeile, pre Episcopul Iliodor, şi
Podobie: Cele de sus căutând... pre Disà şi pre Maniav presviterii, şi pre
toţi cei ai clirosului i-au lăsat In pace.
C a o l u m i n o a s a şi n e î n ş e ­ Deci când fu aproape de sfârşit, Episco­
pul Iliodor, a hirotonisit în locul său, pre
l ă t o a r e s t e a te-ai arătat lumii,
presvitetul Disà. Şi îuălţându-se de către
c e e a c e c u r a z e l e s a l e a vestit ceî bisericeşti obişnuita doxologhie, mai
m a i 'nainte p r e s o a r e l e Hristos, marele vrăjitor Adelfor, a înştiinţat
pre Savorie, cum că creştinii lăsaţi in
şi a stins t o a t ă î n ş e l ă c i u n e a , şi
pace de el, Înaintând pre oarécarele Disà,
a dăruit n o u a lumină, r u g â n d u - hulesc asupra împăratului, şi asupra cre­
t e n e î n c e t a t p e n t r u noi, r ă b d ă - dinţei lui. Deci din porunca împăratului
s'au adus trei sute de bărbaţi, şi neple-
t o r u l e d e patimi, Evpsihie. cându-se a aduce cinste soarelui şi fo­
Intru această lună în 9 zile, pomenirea sfân­ cului, li s'au tăiat capetele. Din cari
tului mucenic Evpsihie cel din Chesaria. douăzeci şi cinci mai iubitori de viaţă,
Stih; Acolo Evpsihie cel de sabie s'a omont, spre pierzarea lor, s'au lipit de împă­
La părţile Chesatîei, unde Hristos a venit. ratul, şi au alergat la d, plecându-se lui.
Intru a noua zi s.-bia a tăiat, Insă unul cu numele Avdiisus, neprimind
Grumazul lui Evpsihie cel lăudat. rană de moarte, nu a murit împreună cu
ceilalţi. Careie In urmă bărbăteşte pro-
A c e s t a a fost din Capadochia, şi avan- poveduind cuvântul lui Dumnezeu, oareca-
du-şi viaţă curată şi fără prihană, şi-a rele păgânnâvâlindu-i asupră-i, t-a omortt
luat femee dupre lege. Deci înfierbân- cu sabia, şi a primit tăiere cu dulceaţă.
tându-se de dumnezeească râvnă, şi luând Căci se nàcajià şi suspina, rămâind sin­
cu dânsul pre cei mai mulţi din creştini, a gur din cei împreună mucenici.
sfărâmat din temelie capiştea,ce se chemă
a norocului, la care cu totul se dădu-se Iuli­ Intru această zi, sfântul Avdiisus prin sabie
an Paravatul, şi aducea In toate zilele jertfe. s'a săvârşit.
Şi dacă se vădi lucrul, fără de zăbavă
Stih: R b fiind Avdiisus delà întâmplare.
porunci a se izgoni top creştinii, şi a se
0

Slobod s'a făcut, din tăierea spre răscum­


da la multe feluri de munci, şi muceni- părare.
co'ui Evpsihie, ':a şi cum t-râ vinovat unei
fapte ca aceleia, să i se taie capul, şi Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueştene şi ne mântueşte pre noi,
aşa îşi luă sfârşitul vieţii sale.
Amin,
LUNA APRILIE

T
oamenilor celor credincioşi.
inerii evreeşti, au călcat în Pentru aceea lăudându-te toţi
_ „cuptor văpaia cu îndrăz­ cu mulfumită pre tine mărite,
neală, şi focul în rouă l-au binecuvântăm pre Hristos în
„schimbat, strigând: Bine eşti veci.
„cuvântat Doamne Dumne­
zeule în veci". Râurile minunilor tale văr-
sându-se Mucenice cugetato-
Nurnaratu-te-ai cu noroa­ rule de Dumnezeu, vindecă cu
dele mucenicilor, şi cetele dum- Darul patimile bolnavilor şi
nezeeştilor îngeri, defăimând boalele sufletelor. Pentru aceea
patimile trupului, de trei ori feri­ noi credincioşii slăvind pome­
cite, şi vitejind cu tărie prin Dar, nirea ta, lăudăm pre Hristos în
pătimitorule al lui Hristos. veci.
O cât este de bună negu- Binecuvântăm pre Tatăl...
tătoria fa, că pentru o mână C u vitejierăbdândchinurile
de sânge ai primit schimb îm­ mucenice Evpsihie, te-ai zdro­
părăţia Cerului înţelepte, întru bit până la încheeturi şi până
care şi cânji: Bine eşti cuvântat la cele dinlăuntru, dar te-ai a-
Doamne Dumnezeule în veci. rătat cu totul neplecat şi nemi­
Slavă.,. şcat; pentru aceea ai primit răs­
Uşile Cerului ti s'au deschis plătire cununile biruinţei.
când te suiai, fiind tăiai cu sa­ Şi acum, a Născătoarei:
bia, şi cetele îngerilor te-au în­ M ilostiveşte-te F e c i o a r ă ,
tâmpinat, de trei ori fericite, ceea ce ai născut pre Cuvân­
strigând: Bine eşti cuvântat tul cel prea milostiv. Milostive-
Doamne Dumnezeule în veci. şte-te în dar spre mine cel ne­
Şi acum, a Născătoarei: milostiv, carele sunt desnadăj-
Daniil proorocul prin dum- duit de păcate nemăsurate, şi
nezeescul Duh, munte te-a nu­ nu mă întorc, ci întru lenevire
mit Fecioară, din carele pialra îmi cheltuesc viata.
Hristos, s'a tăiat fără mână, şi Irmosul:
a făcut sfărâmare idolilor în- Să lăudăm, bina să cuvântăm...
şelăciunei. Cei ce s'au făcut cu Darul
Peasna 8-a, Irmos: „tău biruitori tiranului şi văpăii,
Cei ce s'au făcut cu Darul...
„tinerii cei ce au păzit foarte
^ ăcutu-te-ai biruitor tirani- „poruncile tale, au strigat:
lor şi duhurilor celor necu­ „Binecuvântaţi toate lucrurile
rate, şi luminezi pururea inimile „Domnului pre Domnul".
Peasna £-a, Irmos : SVETîLNA zilei, şi StiiiOiU'na din Triod, s a u
Cu adevărat Născătoare... a praznicului,
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
r e C r u c e te-ai spânzurat, şi Otpustul.
închipuind patima celui
fără d e patimă, carele a împu­
ţinat cu milostivire patimile c e ­
lor bine credincioşi, m u c e n i c e INTRU A C E A S T A L U N Ă
Evpsihie.
IN 10 ZILE.
linune m a r e s'a văzut la Sfinţii mucenici: Terentie, Pompie, Maxim, Ma-
carîe, African şi cei împreună cu dânşii.
sfârşitul tău. C ă c i taindu-ţî-se
La Doamne str'gat-am, Stihirile glasului
capul, în Ioc d e s â n g e a c u r s aî 4-lea.
lapte împreună c u a p ă , mu­ Podobie: Ca pre un viteaz...

cenice Evpsihie. rea măritul Maxim, şi


marele Terentie, lău­
Unitu -te-ai fericite c u ostile datul P o m p i e şi M a c a -
cereşti şi te veseleşti c u cetele African cel dumne­
Mucenicilor, purtând cunună, zeesc, s ă s e cinstească c u
şi a c u m t e bucuri împreună cântări, împreuna cu dânşii şi
cu dânsele. celalt catalog al Mucenicilor,
Slavă... cari cu sângiurile sale au câşti­
P r i n rugăciunile tale cele gat împărăţia c e a d e sus, şi s e
c ă t r e Dumnezeu, adu-ţi aminte umple d e slava c e a neschim­
de noi, cari te p o m e n i m , şi bată.
săvârşim sfinţita ta pomenire,
N i c i f o a m e a , nici primej­
m u c e n i c e Evpsihie.
dia, nici viaţa, nici m o a r t e a ,
Şi acum, a Născătoarei: n'au putut s ă vă despartă p r e
Cu lumina pocăinţei lumi- voi d e d r a g o s t e a celui c e v'a
nează-mă F e c i o a r ă , p r e mine făcut, măriţilor. P e n t r u a c e e a
cel întunecat de noaptea p ă c a ­ aţi moştenit împărăţia ceruri­
tului, şi acoperit d e c e a t a le­ lor, şi desfătarea c e a nesfârşită,
nevi rii. şi veselia c a r e nici cum nu s e
Irmosul:
sfârşeşte. Ci d a r cereţi n o u ă
dela dătătorul d e bine iertare
C u adevărat N ă s c ă t o a r e d e
şi m a r e milă.
„Dumnezeu, te mărturisim pre
„tine F e c i o a r ă curată, cei mân­ J u n a r e a cea cu multe
t u i ţ i prin tine, c u cetele cele nume d e pătimitorî, a răbdat
„fără d e trupuri, slăvindu-te pre multe feluri d e chinuri foarte
„tine". tare, şi c u veselie s'a mutat
LUNA APRILIE

către însuşi Dumnezeul nostru,


c a sa s e b u c u r e c u mulţimile
LA UTRENIE
sfin|ilor îngeri, c a cei ce prin
luptă vitejească şi prin Darul CANONUL Sfantulm.
Al căruia acrostih la Greci este acesta:
Duhului, au biruit m u l ţ i m i l e Mântueşte-mâ pre mine mulţimea Muceni­
cele nenumărate ale balaurului. cilor celor buni biruitori.

Slavă, Şi acum, a Născătoarei: Facerea lui losif.


Peasna t-a, glasul al JMea, Irmos:

ă
P r e tine c a p r e un izvor de
sfin)enie, c a un sicriu c u totul pa trecându-o c a pre uscat,
„şi din răutatea Eghipetu- 3
de aur, strălucit c u Duhul Sfânt,
te r o g , şi m ă c u c e r e s c , lumi­ „ lui scăpând Israiliteanul striga:
nează-mi S t ă p â n ă t i c ă l o s u l „Mântuitorului şi Dumnezeului
m e u suflet, c e l c u totul dai pa­ „nostru sa-i cântăm".
timilor, mântuindu-ma d e tira­ Prea lăudată mulţime a pur­
nia c e a a m a r ă a dracilor, şi tătorilor d e chinuri r o a g a - t e
dându-mi c a l e d e m â n t u i r e Iui Hristos, c a r e l e are mulţime
prin rugăciunile tale. de îndurări, s ă împuţineze mul­
A Crucii, a Născătoarei: ţimile răutăţilor mele, ca să
Maica ta c e a prea curată laud prăznuirea ta.
şi mult lăudata, văzându-te Stă­ Slujind lui Dumnezeu celui
pâne, c ă te trăgeai c a un miei
s p r e junghiere de bună voie,
l ă c r ă m â n d , striga: C e este a-
viu şi adevărat, purtătorilor de
chinuri, nici c u m nu aji dat I
cinste dumnezeilor celor fără
c e a s t ă călătorie g r a b n i c ă ? suflet, şi v'aţi adus jertfă vie
U n d e mergi p r e a iubite? S ă dătătorului d e viaţa.
m e r g împreună c u tine, voi
muri cu tine Cuvinte, nu m a Purtătorilor d e chinuri cei
lăsa s i n g u r ă şi fără fiu p r e patruzeci, în mijlocul priveliştei
mine, c e e a ce mai presus de aţi defăimat porunca urătorilor
fire te-am născut. d e Dumnezeu, şi aţi propove-
duit pre Cuvântul întrupat, p r e
cel ce a mântuit lumea din ne-
cuvântare.
1
Slavă...

Mânia c e a dobitocească a
păgânului tiran, vitejeşte o au
lepădat înţelepţii, fiind păziţi
cu dragostea cea dumneze-
m
IN ZECE ZILE
81
Sedealna, glasul al S-tea,
scă, şi pornifî c ă t r e mânia c e a Podobie: Pre înţelepciunea şi Cuvântul.
cu dreptate.
Şi HCUm, a Născătoarei: P ătimitorii din s â n g i u r i l e
sale văpsindu-şi a c u m haină
P r e tine t e laud p r e a lău­
r o ş i e , s ' a u a d u s lui H r i s t o s în­
d a t ă F e c i o a r ă , c ă c i din cinstite
frumuseţaţi c u ranele, lumi-
s â n g i u r i l e t a l e ai î n t r u p a t p r e
nându-se c u lumina slavei c e ­
D u m n e z e u , şi m a i p r e s u s d e
lei în trei s o r i , l u m i n â n d u - n e
c u v â n t î n f r i c o ş a t l-ai n ă s c u t ,
şi p r e n o i , c a r i îi f e r i c i m p r e
P r e a sfântă.
dânşii. P e n t r u a c e a s t a s ă v â r ­
Peasna L!-a Irmos
şind p u r t ă t o a r e a d e l u m i n a şi
Tu eşti întărirea celor ce...

P
cinsiita lor p o m e n i r e , p r i m i m
ătimitorii c h i n u i n d u - s e daruri d e tămăduiri, către cari
prea tare, au propoveduit cu credinţă s ă strigăm: Ru-
p r e D o m n u l c u sfinţite g u r i l e g a ţ i - v ă viteji ai lui H r i s t o s ,
lor, înaintea tiranilor. p e n t r u c e i c e c u c r e d i n ţ ă şi
U n c u g e t a v â n d pătimitorii cu dragoste săvârşim pome­
a u ales m a i bine a muri pentru nirea v o a s t r ă c e a p r e a lumi­
H r i s t o s , ş i a u c ă l c a t t o a t ă în­ nată.
şelăciunea mulţimii dumne­ Slavă, Şi acum, a Născătoarei.

zeilor. S t ă p â n u l şi F ă c ă t o r u l t u t u -
Slavă... turor luând trup din p r e a c u ­
L egându-se pentru Hristos, rat p â n t e c e l e tău, te-a arătat
cei c e e r a u c u d u m n e z e e s c u l părtinitoare oamenilor, P r e a ­
Terentie, a u dezlegat legătura c u r a t a . P e n t r u a c e a s t a iofi c ă ­
deşertăciunii. t r e t i n e n ă z u i m , c e r ş i n d ier­
t a r e g r e ş e l i l o r , S t ă p â n ă , şi c a
Şi acum, a Născătoarei:
să ne mântuim de munca c e a
M a i c ă c u r a t ă , c e e a c e ai v e ş n i c ă şi d e t o a t ă r ă u t a t e a
n ă s c u t p r e D o m n u l cel p r e a c u m p l i t u l u i ţiitor a l lumii, c a
b u n , m â n t u e ş t e - m ă , o p r e ş t e vi­ c u credinţă s ă strigăm \ie:
f o r u l cel m u l t t u r b u r ă t o r a l s u ­ R o a g ă - t e F i u l u i t ă u şi D u m n e ­
fletului m e u . zeu, iertare d e greşeli s ă dă­
Irmosul: ruiască, celor c e c u dragoste
Tu eşti întărirea c e l o r c e t e l a u d ă , c e e a c e eşti c u totul
„ a l e a r g ă la tine D o a m n e , t u lăudata.
„eşti l u m i n a c e l o r întunecaţi, A Crucii, a Născătoarei:

„şi p r e tine, t e l a u d ă D u h u l Ceata ucenicilor s'a as­


,meu c u n s d e f r i c ă , şi c e i c u n o s c u f i
LUNA APRILIE

stau acum departe. Numai eu Şi acum, a Năseăloarei:

singură mă necăjesc, şi de în­ Fiind încunjurat de nevoi,


tristare mă rănesc văzând jun- pre tine te chem întru ajutor
ghierea fa cea fără dreptate, Stăpână prea curată, grăbeşte
Fiule, zicea Fecioara faţa zgâ- de mă mânuieşte ceea ce ai
riindu-şi. Vino toată zidirea, născut pre Cuvântul Mântui­
cuprinzându-te acum de frică, torul.
întristează-te şi te tângueşte, Peasna 5-a, Irmos .

M
împreună cu Maica Domnu­ â n e c â n d strigăm ţie
lui tău, şi cu frică strigă: Slavă Doamne, mântueşte - ne
ţie făcătorului tuturor, căci „pre noi; că tu eşti Dumne­
vrând pătimeşti prea bunule, zeul nostru, afară de tine pre
şi te răstigneşti, ca să mântue- „altul nu ştim".
şti pre om.
Peasna 4-a, Irmos:
C u săpăturile răbdărei voa­
stre, purtătorilor de chinuri,
Muzit-am Doamne taina ico- aţi surpat tăria înşelăciunii,
J ^ n o m i e i tale, înţeles-am prea lăudaţilor.
„lucrurile tale, şi am preaslă-
„vit Dumnezeirea ta". C u curgerile sângiurilor
uscând adâncimea înşelăciunii
Infrumusefatu-v'ati Muce­ aţi adăpat tot sufletul, fericiţilor
nicilor, luminându-vă cu adao­ mucenici.
sul ostenelilor şi al luptelor Slavă...
celor tari, şi aţi strălucit mai
mult de cât safirul şi de cât F i i n d plini de cuvintele
aurul. cele dumnezeeşti, purtătorilor
de chinuri, a}i risipit prin Du­
Primind dela Treimea c e a hul, necuvântarea celor în­
începătoare de viată lucrare ţelepţi.
purtătoare de viaţă, goniţi de­ Şi acum, a Născătoarei:
parte toată durerea şi toată o- F ă c â n d u - s e om Fiul tău
morâciunea sufletelor şi tru­ Preacurată, s'a arătat mântuind
purilor. pre toţi oamenii, ceea ce eşti
Slavă... cu totul fără prihană.
Arzându-vă în foc, şi siru- Peasna 6-a, Irmos:
jindu-vă cu feluri de chinuri, Rugăciunea mea voiu vărsa...
nu aţi jertfit Dumnezeilor ce­
lor morţi, ci v'afi făcut prinos
Dumnezeului celui viu.
C u puterea ta Iisuse întă-
rindu-se cinstiţii şi bunii
biruitori Mucenici, au slăbit
IN ZECE ZILE

tăria vrăjmaşului, şi lupfându- menirea mucenicilor, a lui Te­


se prin neputinţa trupului, şi rentie celui înţelept, şi a so­
biruind pre cel puternic, s'au ţilor lui, veselind toate. S ă ne
arătat cu adevărat puternici. adunăm d a r c u căldură, c a s ă
Biruit-ai pre şarpele cel c u primim tămăduiri, c ă aceştia
multe chipuri şi c u picioarele au primit dela Dumnezeu D a ­
tale zdrobindu-i capul, c u ade­ rul sfântului Duh, a tămădui
vărat ai primit diadema biruin­ neputinţele sufletelor noastre.
ţei pre capul tău, Terentie mu­ Intru această Luna in zece zile pomenirea
sfinţilor mucenici: Terentie, African, Msxim
i c e n i c e al al iui Hristos, cela c e Pomp'e, şi alţi treizeci şi şase, cari erau soţii I
fericitului Zinon, lui Alexandru şi [ui Teodor
eşti părtaşi sfinţilor îngeri.
Stih: Lui Terentie pentru tăiere, care este
răsplătirea ?
Sicriul moaştelor tale, izvo­ Cele ce nu le cuprinde vederea, auzirea,
sau inima sau pipâirea.
răşte tămăduiri şi curăţă pati­ Să vedem câţi sunt nsvoitoni ce s'au tăi»t]
mile, şi spata Iniinăciunea su­ Zecime împătrită! toţi ca un suflet s'au aflat.
In a zecea zi Terentie
fletelor, şi taberile dracilor le A aflat sfârşitul prin sabie.
î n e a c ă ; iar inimile tuturor c r e ­
•^ceştia au fost în anii împăratului
dincioşilor le adapă c u Darul. Dechie, şi a jghemonului Fortunian, însă
% acum. a Născătoarei: erau din Africa, şi ieşind poruncă ca să
se lepede de credinţa Iui Hristos, şi cari
Munte u m b r o s te-a văzut se vor ţinea de dânsa, şi n'ar vrea să
mai 'nainte p r o o r o c u l Avva- se plece Împăratului, să se muncească în
tot chipul. Văzând aceşti patruzeci, că
cum, N ă s c ă t o a r e d e D u m n e ­ se alunecau mulţi, şi mergeau la rătăcire,
zeu, c ă din tine a ieşit Dum­ se vorbiră Intru sine, şi se uniră a sta
nezeu întrupat mai p r e sus de împrotivâ bărbâteşte, şi să se îmbărbă­
teze bine cu vitejia sufletului şi a trupului Teu
cuvânt, şi a mântuit lumea, pentru mărturisirea lui Hristos, aducând
c a r e era ţinută greu, de viforul aminte unul altuia cuvintele Iui Hristos,
cumplitului păcat. care îndemnau pre credincioşi spre măr­
turisire, zicând: «Să nu se teamă de cei
Irmosul: «ce omoară trupul, şi de suflet nu se pot
«atinge». Deci stând de faţă înaintea
R u g ă c i u n e a m e a voiu vărsa ighemonului Fortunian propoveduiră pu­
„către Domnul, şi lui voiuspune terea lui Hristos, şi neputinţa chipurilor
„nevoile mele, c ă s'a umplut celor fără de simţire, ce se cinstiau de
Ellini, iară ighemonul porunci de-i bă-
„sufletul m e u de răutăţi şi viaţa gară tn temniţa, şi trimiţând ca să aducă
„ m e a s'a apropiat de iad, şi pre soţii fericitului Zinon şi ai lui Ale­
„ c a l o n â m ă r o g : Dumnezeule, xandru şi Teodor, cari şi mai 'nainte
veniseră la Întrebare, şi-i îndemnau ca să
„din stricăciune s c o a t e - m a " . se despartă de credinţa lui Hristos, şi să
CONOAC, glasul al 2-lea. se închine la idoli. Insă ei stând împro­
Podobie:Prc cea întru rugăciuni... tivâ, şi arătând statornicia credinţei din
cuvintele lor, fură bătuţi cu toiege
A stăzi a sosii cinstită p o ­

mm
LUNA APRILIE

ghimpoase şi clenciuroase, şi cu vine de îngheţau de răceala nopţii. Apoi ma'


bou, schimbându-se ostaşii cei ce-i bă­ în urmă fiind pogorlţi, şi neplecându-se
teau; şi atâta i-au zdrobit, cât li-au căzut a jertfi soarelui şi focului, din porunca
mâruntaele. După aceea le-au pătruns stâpânitorului li s'au tăiat capetele, şi
spinările cu ţepi de fier arse, şi turnând aşa purtătorii de cununi s'au suit în
preste dânşii oţet amestecat cu sare, li ceruri.
frecau cu tâtsâni de pâr. Şi desnâdâj-
duindu-se ighemonul de întoarcerea lor, intru această zi, sfântul noul mucenic Dima,
carele a suferit mucenicia în Smirna, Js anul
şi mai vârtos mâhnindu-se foarte, că o mie trei sute şasezeci şi trei prin sabie s'a
sfinţii cu rugăciunea lor surpase Idolii săvârşit.
jos, poruncit-a de le-au tăiat capetele.
Deci aducându-se şi soţii lui Terentie, Stib Cu gloatele mucenicilor celor c« de
muncitori nu s'au spăimântat,
şi propoveduind şi ei credinţa de faţă, Dimâ noul pătimitor împreună s'a numărat.
îi băgară iarăş tn temniţă legaţi de gru­
mazi şi de mâini şi de picioare cu lan­ Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
ţuri, şi suferirâ culcaţi pre ciulini de fier mtlueşte-ne şi ne mâotueşte pre noi,
ce aşternuse sub dânşii, şi multe zile ne Amin.
cinaţi, pentru câ oprise igemonul pre Peasna 7-a, Irmos:

T
temnicer, ca să le ducă de mâncare.
Dară ei şi Intru aceste munci se Îndul­ W r i i evreeşti, au c ă l c a t în
ciră de ajutorul cel dela Dumnezeu, căci _„ „cuptor văpaia cu îndrăz­
căzură legăturile de pre dânşii prin ară­
tare de Îngeri, şt Indulcindu-se şi de n e a l ă , şi focul în r o u ă l-au
hrană, iarăş statură de faţă Înaintea îghe- „schimbat, strigând: Bine eşti
monutoi cu suflet viteaz, şi munc'mdu-i „cuvântatDoamne Dumnezeu­
cu strujirea, i-au dat la fiare să-i mănânce,
tnsă nici una nu s'a atins de dânşii. Deci l e în v e c i " .
lipsindu-se ighemonul de nădejdea cea
pentru dânşii, a poruncit de le-au tăiat Având urechi cu bună
capett Ie. ascultare c ă t r e plinirea dum-
nezeeştilor porunci ale lui Hri­
Intru această 7.\, pomenirea sfintei proorocite
Olda. stos, cu osârdie cântaţi înţe­
S'' ' - Şi-a dat Olda duhul care cele flitoare
1 lepţilor: Bine eşti cuvântat
eră văzând, D o a m n e Dumnezeule în veci.
Plină de dumnereescul Duh proorocită fiind.
Intru această zi, pomenirea sfinţilor mucenici:
lacov Preotul şt Aza Diaconul. Legile c e l e dumnezeeşti
S'' ' Scriu pre lacov deşi este tăiat,
1 luptătorilor de chinuri, le-afi
Cel ce răsplătire cununa prin taiere a luat. pusîmprotiva c e l o r fărădelege,
Lui Aza slujitorul lui Hristos capul i s'a
tăiat. cari porunciau s a vă lepădaţi
Cel ce pre Leviatan vrăjmaşul lui Hristos a de Hristos, c ă r u i a s t r i g ă m :
ruşinat.
B i n e eşti cuvântat D o a m n e
-Aceştia erau pe vremile lui Savorie
Împăratul persesc; deci lacov eră din D u m n e z e u l e în veci.
satul numit Fargata, iară Aza din satul
ce se numea Vitniara. Deci fiind prinşi, Dându-vă m e m b r e l e la chi­
şi înfâţişându-se la Ahoshargan Întâiul nuri, v'aţi lepădat de trup pentru
vrăjitor, şt In privelişte mărturisind pre
Hristos, le-au turnat pre nări muştar cu d r a g o s t e a celui ce s a arătat
oţet; apoi au fost bătuţi, şi fiind spân­ pre pământ, şi a luat trup, că­
zuraţi sus, goli şi fără de acoperemânt, ruia cânta(i Mucenicilor: B
ÎN ZECE ZILE

eşti c u v â n t a t D o a m n e D u m n e ­
M u c e n i c i i c e i b i n e birui­
zeule în v e c i .
tori g r ă i n d c u v i n t e d e viafă,
Slavă.,.
au mântuit p r e c e i omorî|i d e
I n t i n z â n d u - v ă în s u s o c h i u l înşelăciune, o m o r â n d p r e vrăj­
c u g e t u l u i afi suferit, m u n c i l e maşi, şi a s e m ă n â n d u - s e m o r ţ i i
c u suflet p r e a t a r e M u c e n i c i - Iui H r i s t o s , şi p a t i m i l o r lui c e ­
g lor, strigând: B i n e eşticuvântat lor l u m i n o a s e , prin chinuri d e
D o a m n e D u m n e z e u l în v e c i . m u l t e feluri, a u p r i m i t s f â r ş i t u l
Şi acum, a Născătoarei : c e l fericit, l ă u d â n d p r e H r i s t o s
N ăscatoare de Dumnezeu, în v e c i . ^
c e e a c e f ă r ă s t r i c ă c i u n e ai z ă ­ Binecuvâfitr;
mislit în p â n t e c e p r e H r i s t o s , C a o aiţK'Bine tocmita,
tu a i înălţat c ă t r e v i a t a c e a c a r e s e loveşte d e Duhul,
dintâi p r e î n c e p ă t o r i i n e a m u ­ şi î n d u l c e ş t e c u g e t e l e c r e d i n ­
lui, c a r i a u f o s t c ă z u ţ i o d i n i ­ cioşilor, a ş a este împătrita z e ­
o a r ă prin g r e ş a l a c ă l c ă r i i c e ­ c i m e a dumnezeeştilor purtă­
lei f ă r ă d e c a l e a p o r u n c i i . tori d e chinuri, a v â n d î n c e p ă ­
Peasna 8-a, Irmos: tor p r e m a r e l e Terentie, carele
De şapte ori cuptorul...

T
strigă: Preoji binecuvântaji,
1
erenh'e cugetătorul de p o p o a r e p r e a înl{afi p r e H r i s ­
_ Dumnezeu, African şi t o s î n t r u toţi v e c i i .
P o m p i e , M a x i m , A l e x a n d r u şi
Şi acum, a Născătoarei :
Z i m o n şi l ă u d a t u l T e o d o r , î m ­
F i i n d sufletul m e u omorîf"
p r e u n ă c u c e i t r e i z e c i şi p a ­
Î n v i a z ă - I ; şi c ă z u t , r i d i c ă - 1 . S ' a
tru, c a r i v i t e j e ş t e p ă t i m i n d î n a ­
rănit, v i n d e c ă - 1 c u s u l i j a c a r e
intea scaunului t i r ă n e s c , p r e a
a împuns dumnezeească coa­
înal(ă p r e Hristos Mântuitorul
stă a M â n t u i t o r u l u i , celui
tuturor.
c e s ' a î n t r u p a t din p â n t e c e l e
C h i n u i n d u - s e p e n t r u Hri­ tău P r e a c u r a t ă . P r e c a r e l e
s t o s , şi c u v i n e d e b o u b ă - tinerii bine-1 cuvintează,
t â n d u - s e , şi zgâriindu-se f ă r ă p r e o ţ i i îl l a u d a , p o p o a r e l e îl
d e m i l ă , şi î m p u n g â n d u - s e c u p r e a înaltă întru to(i vecii.
fepi, şi Ja f i a r e a r u n c â n d u - s e , Jrroosu!:
şi c u f r i g ă r i a r s e a r z â n d u - t e Sa i&udăm, bine să cuvântăm...
p r e piept pătimitorii, s t r i g a u : D e ş a p t e ori c u p t o r u l ,
Preo(i binecuvântaţi, p o p o a r e „ m u n c i t o r u l H a l d e i l o r , la a r s
p r e a înălţaţi p r e H r i s t o s în „nebuneşte, pentru cinstitorii
veci. „de D u m n e z e u . Iară văzân-
LUNA APRILIE

„du-i pre aceştia cu putere bine v'aţi nevoit, şi Cerul dunv


„mai buna mântuiţi, Făcăto­ nezeeştile voastre suflete, iară
rului şi M â n t u i t o r u l u i au cetele îngerilor, v'au lăudat în­
„strigat: Tineri bine-I cuvân­ ţelepţilor pentru biruinţă, şi
taţi, preoţi lăudaţi-1, popoa- v'au încununat c a pre nişte bi­
„re prea înalţaţi-l întru toţi ruitori.
„vecii". Şi acum, a Născătoarei:
Peasna 9-a, Irmos:
Spâimântatu-s'a Cerul... Ceea ce eşti uşa luminii,
luminează sufletul meu, carele
icriul mucenicilor izvorăşte este întunecat de cumplitele
Hămăduiri, adăpându-se pu­ neguri ale călcătorilor de po­
rurea din izvorul dumnezees- runci, şi se primejdueşte. Şi
cului Duh. Veniţi dar sa luam ma arata părtaş zilei celei dum-
cu osârdie, ca să ne sfinţim nezeeşti; ca să te slăvesc, ceea
trupul, inima şi sufletul, şi cu c e eşti părtinitoare neruşinată
credinţă să slăvim pre Mântui­ a credincioşilor.
torul Hristos iubitor de muce­
nici. Irmosul.-

S păimânta-tu-s'a de acea­
C a
nişte flori dumneze- s t a Cerul, şi marginile pămân­
eşti ale câmpului, c a nişte tului s'au minunat, că Dum­
trandafiri de taina aţi înflorit, n e z e u s'aarătat oamenilortru-
şi aţi umplut Biserica de miros „ peşte, şi pântecele tău s'a fă-
bun şi cinstit, gonind departe „cut mai desfătat de cât ceru-
înşelăciunea cea împu|ită a „ rile. Pentru aceia pre tine, Năs­
vrăjmaşului, cu Darul cel dum­ c ă t o a r e de Dumnezeu, înce-
nezeesc, purtărorilor de chi­ „pătoriile cetelor îngereşti şi
nuri ai lui Hristos, patruzeci. „omeneşti te slăvim".
Astăzi credincioşii p r e Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
şi Otpustul.
Maxim şi pre Alexandru îm­
preună, pre Teodor, Zinon,
pre Pompie, pre African şi
pre Terentie, şi cu ceilalţi
împreună păfimitori, cu cre­
dinţă sa-i cinstim, şi să-i feri­
cim, lăudând bărbăţia lor.
Slavă...
Pământ a primit sângiu-
rile voastre, şi trupurile cu care
IN UNSPREZECE ZILE

telor noastre, a d o r m i n d d u r e ­
rile şi î n c e t â n d t o a t e o s t e n e l e l e
( şi m â n t u i n d din n e v o i şi din
primejdii p r e tofi, c e i c e cin­
s t e s c p o m e n i r e a ta A n t i p a , şi
Sfântu jlăves.c p r e D o m n u l .
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:

Bucură-te scaunul cel ade­


c o t â n d din d e s t u l d a r u l v ă r a t al lui D u m n e z e u , şi jeţul
g f c u n o ş t i n ţ e i lui H r i s t o s î m p ă r a t u l u i ; b u c u r ă - t e sicriu]
l e r a r h e , din izvorul c e l vieţii; b u c u r ă - t e i z v o r n e d e ­
n e d e ş e r t a t , al c e l u i c u l c a t p r e ş e r t a t al s f i n ţ e n i e i ; v a s d e m i r
piept, şi d u m n e z e e s c u l u i p r o - al Duhului, d e s f ă t a r e a r a i u l u i ;
p o v e d u i t o r , dintru acela ai î m ­ b u c u r ă - t e î n d u l c i r e a c e a tai­
părţit b o g a t t u t u r o r o a m e n i l o r nică a sufletelor; bucură-te bu­
săvârşind călătoria întocmai curia cuvioşilor; bucură-te ve­
c u apostolii, c u v i o a s e A n t i p a . selia t u t u r o r , c e l o r c e a l e a r g ă
c ă t r e tine M i r e a s ă a lui D u m ­ ti
P e n t r u a c e a s t a având îndrăz­
neală către D u m n e z e u , împreu­ nezeu.
nă c u dânsul roagă-fe pentru A Crucii a Născătoarei:
toţi, c e i c e t e l a u d ă . C u plângeri tânguindu-se,
şi c u a m a r e Tacrămi u d â n d u - ş i
V i a ţ ă lăudată petrecând
obrazul Mieluşaua c e a prea
p r e p ă m â n t şi a d u n â n d a v u ţ i a
c u r a t ă , s e uita la C r u c e , şi în-
b u n ă t ă ţ i l o r prin p ă t i m i r e , a i
tinzându-şi m â i n i l e s t r i g a : F i u l
m e r s c ă t r e D o m n u l plin d e
m e u ! U n d e m ă voiu d u c e a-
bunătăţi c a şi A v r a a m c e l d e
c u m ? V a i m i e ! C u m a m ră­
demult, cuvioase Antipa. P e n ­
m a s s i n g u r ă Fiul m e u ; l u m i n a
tru a c e a s t a te-ai şi î n v r e d n i c i t
mi s'a întunecat, spintecaţi-vă
slavei c e l e i m a i b u n e , b u c u -
c e l e din lăuntrul m e u , şi v ă
rându-te î m p r e u n a c u ucenicii
rumpeţi.
lui H r i s t o s , şi r u g â n d u - t e p e n ­
tru noi, c a r i c u c r e d i n ţ ă c i n s t i m TroparuJ, gîasu) ai
pătimirea ta. S urpând înşelăciunile c e l e
idoleşti A n t i p o şi c ă l c â n d p u ­ I
D in d a r u r i l e c e l e b o g a t e terea dracilor, c u îndrăzneală
a l e M â n g â i t o r u l u i a v â n d tu ai mărturisit p r e H r i s t o s î n a i n ­
D a r tămăduitor, tămădueşte t e a luptătorilor d e D u m n e z e u
patimile t r u p u r i l o r şi a l e sulle- Pentru aceasta făcându-te c e -
LUNA APRILIE

tăţean întru cele de sus, îm­ Slavă...


preună cu cetele îngereşti, şi O i adevărat dupre lege
aducând doxologhie Stăpânu­ ţi-ai păstorit sfinţita turmă, şi
lui tuturor, pui înainte şi pen­ o ai hrănit la verdeaţa învăţă­
tru noi rugăciune de mulfămire turilor Iui Hristos, Părinte;
dăruind D a r u l tămăduirii; iară acum priveşti de sus,
drept aceea te cinstim pre tine fiind cinstit cu cununa muce­
sfinţite mucenice Antipo; roa- nicilor.
gă-tesăse mântuiască sufletele Şi acum, a Născătoarei:
noastre. O i fulgerile luminii tale
G prea curată Fecioară, lumi­ 133
Q nează inima mea cea cuprin­
L A U T R E N I E să de noaptea patimilor, şi a
I nevoilor, ca ceea ce tuturor ne­
CANONUL Sfântului.
Al căruia acrostih !a Greci este acesta: grăit ai răsărit pre soarele m
Cinstesc pre luminatul Intre mucenici An­ dreptafei.
tipa.
Facerea lui losit. Pesna 3-a, Irmos;
Se veseleşte de tine...

1
Peftsna l-a, glasul al 4-lea, Irmos:
1
M dâncul marei Roşii cu ur- zvorît-ai pâraie de învăţă-
£$k me neudate, pedestru tre- „turi, care adăpau pre cre­
„cându-1 lsrail cel de demult, dincioşi, şi uscau apele cele
„cu mâinile lui Moisi în chipul turbure ale mulţimei Dumne­
„Crucii, puterea lui Amalic în zeilor.
npustie a biruit". Intărindu-te cu puterea celui
ce a ridicat neputinfa noastră,
L uminându-te cu lumina
puterea cea drăceasca o ai
Darului celui în trei sori, lu-
sfărâmat prin chinuire, prea
minează pre cei ce săvârşesc
mărite Antipo.
acest luminat praznic al tău,
şi-i mântueşte pre ei de tur- Slavă...
burarile patimilor, mucenice P r e cei ce se închinau dra­
Antipo. cilor, i-ai plecat a se închina
lui Dumnezeu celui adevărat,
Cuvântul lui Dumnezeu carele pentru bogăţia milosti­
te-a arătat pre tine mărturie vire! s'a îmbrăcat cu trup mu­
curată patimilor sale, prea în­ ritor, cuvioase Antipo.
ţelepte, carele stricai credinţa Şi acum, a Născătoarei:
cea rea, şi pierdeai toată vi- Născuf-ai pre Mântuitorul,
clenirea dracilor. carele a mântuit pre oameni din
| robia vrăjmaşului, Preacurată. mare, că acestea le-ai pătimit,
3 Pentru aceea cu buna credin- ca să mântueşti pre oameni.
¡3 ţa te slăvim. Peasna 4-a, Irmos..
Irmosul: idicat pre C r u c e văzân-
S e veseleşte de tine Bise­ „du-te Biserica pre tine
r i c a ta Hristoase, strigând: „Soarele dreptăţii, a statut în­
„Tu eşti puterea mea Doamne, t r u a sa rânduială, precum
„scăparea şi întărirea". „se cuvine strigând: Slava pu­
Sedeaina, glasul al 3-lea, t e r i i tale D o a m n e " .
Podobie; Pentru mărturisirea...
Improtivirea celor fărăde­
Aprinzându-te cu focul cel lege, n'a mişcat turnul inimii
dumnezeesc al dragostei celei tale, Mucenice purtătorule de
dumnezeeşti, mucenice Aniipo, chinuri. Drept a c e e a arzân-
ai stins văpaia nedumnezeîrii, du-te de râvna credinţei, te-ai
şi aruncândute întru meşteşu­ arătat mai tare decât focul.
gită aramă arsă în foc, te-ai
mutat către lumina c e a nea- P r e cei biruiţi de somnul
pusă, Părinte cuvioase. Roagă nedumnezeîrii, p r i v e g h i n d
pre Hristos Dumnezeu, să se prea lăudate, cu învăţăturile
dăruiască noua mare mila. Sfântului Duh i-aî deşteptat că­
Slavă, Şi acum, a Născătoarei: tre înţelegerea cunoştinjii celei
M â n g â e r e celor scârbiţi, adevărate.
cură(ire celor c e păcătuesc, tu
Slavă...
te-ai arătat Stăpână Maică Fe­
cioară, căci născând mântuirea Umplutu-te-ai de darurile
lumii, singura te-ai făcut turn Duhului prin gura Cuvântăto­
de putere credincioşilor. Pen­ rului de Dumnezeu celui re­
tru aceasta strigăm: R o a g ă pre zemat pre piept, de unde ai şi
Hristos Dumnezeu, să se dă­ izvorît dumnezeeştile frtvăfăfuri
ruiască nouă mare milă. tuturor credincioşilor, cuvioa­
se Părinte.
A Crucii, a Născătoarei.
Rastignindu-te tu Stăpâne, Şi acum, a Născătoarei;
pământui s'a cutremurat; omo- D u p ă naştere c a şi mai
rându-te, lumina s'a ascuns şi 'nainte de naştere te-ai păzit
mort» au ieşit din legături. Iară nestricată Maică Fecioară, c ă
prea curată Maica ta vărsând ai născut pre Ziditorul tuturor,
lacrami, cu amar zicea: Fiule carele a luat din tine trup o-
prea iubite, laud mila ta cea menesc de bună voie.

(s>mom
LUNA APRILIE

P«asna f>-a, Irmos:

T
v e d u i n d î n t r u p a r e a c e l u i c e s'a
u D o a m n e lumina m e a în s m e r i t p e n t r u tine, şi a stătut în-
_ „ l u m e ai venit, l u m i n a c e a n a i n t e a j u d e c ă ţ i i lui Pilat, şi a o -
„ s f â n t ă , c a r e î n t o r c i dintru în- morît pre vrăjmaşul cu C r u c e a .
„tunerecul necunoştinţei, p r e Slavă...
„ c e i c e t e l a u d ă p r e tine c u
D o r i n d de o m o r â r e a c e l u i
„credinţa".
c e p r e C r u c e s ' a o m o r î t , dum-
Suindu-te la m u n t e l e b u n ă ­ n e z e e s c u l e A n t i p o , a i intrat în
tăţilor F e r i c i t e , ai intrat s u b t b o u d e a r a m ă a r s , şi o m o r â n -
n o r u l c e l d e s ă v â r ş i t al c u n o ş ­ du-te, te-ai a d u s jertfa D o m ­
tinţei, şi c u D u m n e z e u ai v o r b i t . nului.
Şi acum, a Născătoarei:
C u împletirile c u v i n t e l o r
tale, din a d â n c u l n e d u m n e z e î ­ S f â n t e s t e D o m n u l lisus,
rii ai v â n a t p r e o a m e n i i c e i r ă ­ c e l c e s ' a sălăşluit în p â n t e c e l e
tăciţi, şi i-ai m â n t u i t prin d a r , tau F e c i o a r ă , c e l c e s e odih­
Ierarhe. n e ş t e p r e sfinţi, şi m ă r e ş t e p r e
Slava...
cei c e c u credinţă adevărata
Propoveduind t a i n a c e a îl s l ă v e s c p r e el, F e c i o a r ă .
m a r e a venirii Iui D u m n e z e u Irmosul:
sfinţite M u c e n i c e , ai m i c ş o r a t J e r t f i -voiu ţie c u g l a s d e
î n ă l ţ i m e a idolilor c e a p r e a f ă r ă „laudă, D o a m n e , B i s e r i c a stri-
de Dumnezeu. „ g ă c ă t r e tine, d e s â n g e l e d r a ­
Şi acum, a Născătoarei:
c i l o r curăfindu-se c u sângele
D o m n u l cel m a i p r e s u s „ c e l c u r s prin milostivire din
d e d u m n e z e i fiind c h i p u l Iui „coasta ta".
Dumnezeu, îmbrăcându-se c u CONDAC, glasul al 4-1».
trupul m e u , s ' a sălăşluit în p â n ­ Podobie: Cel ce te-ai înălţat...
tecele tău, Preacurată.
î m p r e u n ă şezător pre scaun
Peasna 6-a, Irmos:
Jertfî-voiu ţie cu glas...
c u Apostolii, şi p o d o a b ă , A r ­

B
h i e r e i l o r te-ai făcut Fericite
astignindu-ţi membrele prin prea mărindu-te muceniceşte,
î n f r â n a r e , ai î n c u n u n a t n e - ai strălucit c a un s o a r e , l u m i ­
voinţele c e l e s i h a s i r e ş t i c u lup­ n â n d p r e toţi, sfinţite A n t i p o ,
t e l e c e l e m u c e n î c e ş t i , c a r e le- şi risipind n o a p t e a c e a a d â n c ă
ai r ă b d a t c u tăria cugetului, fe­ a nedumnezeeivii. Pentru acea­
ricite A n t i p o . s t a t e c i n s t i m p r e line c a p r e
î n a i n t e a divanurilor ai stătut, un d u m n e z e e s c sifinţit m u c e ­
p u r t ă t o r u l e d e chinuri, p r o p o ­ n i c şi d a t a t o r d e t ă m ă d u i r i
Intru această lună in 11 zile, pomenirea sfân­ din Pergam, izvorând pururea minuni şi
g—lui. ^^%X^^^.
tului sfinţitului mucenic Antipa episcopul Per- tămăduiri. Şt se face amintirea Iui in prea
cinstita biserică a sfântului şi întru tot
STIH : CiT"taurui te lupfi'"?fnl:'ipo' bunule Mu?' f lăudatului apostol loan cuvântătorul de
1

cenice.
jL Dumnezeu, aproape de sfânta biserică
Carele poate a te arde dar nu a te împunge, f
Intru a unsprezecea zi băgându-te, ^ c e a mare.
In bou de aramă Antipo, eşti arzându-te. [ţfclutfu acesta zi, pomenirea prea cuvioasei
i ftirlnei celei din Cizic.
Acesta a fost în zilele împăratului ] Stih: Se despărţeşte Trîflnia de trupul cel
Dometian, fntr'o vreme cu sfinţii A- ie, lut,
postoli, de cari a fost hirotonisit şi e- ^eea ce desfătările le socotea ei-şi lut.
piscop bisericii Pergamuiui Asiei, când Intru această zi, pomenirea prea cuviosului
cuvântătorul de Dumnezeu şi evanghelist părintelui nostru Farmutie.
loan era izgonit la Patmos, precum scrie Stih: A ieşit din ceste de aicea Farmutie,
şi In epistola sa, numindu-1 pre acesta In luna Farmuti, care este Aprilie.
preot credincios şi mucenic. Deci sfântul
Antipa fiind Arhiereu al aceleiaşi biserici Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
foarte bătrân, păstorea şi ocârmuiâ turma miiueşte-ne şi ne mântueşte pre noi,
iui Hristos cu toată pioasa petrecere. Amin.
Pentru aceea fu şi prins de idoiolatri, P«asna 7-a, Irmos :

I
vădindu-1 singuri dracii cărora se închi­
nau ei, jeluindu-se câ nu pot trăi în locul n c u p t o r u l p e r s e s c tinerii lui
acela, nici a primi jertfele ce li se adu­ _ „ A v r a a m , c u p o f t a bunei c r e ­
ceau, că-i goneşte Antipa. Deci stând d i n ţ e , mai v â r t o s d e c â t c u va-
de faţă înaintea ighemonului, se silea a-1
plecă cu cuvinte, ca să se lepede de „ p a i a focului fiind aprinşi a u
Hristos, zicând cum că lucrurile cele mai „ s t r i g a t : B i n e eşti c u v â n t a t în
vechi sunt mai cinstite, iară cele nouă
„ B i s e r i c a slavei tale D o a m n e " .
şi de curând ivite sunt mai necinstite, şi
cum că legea Ellinilor este veche, şi s'a
î n c h i p u i n d p r e c e i trei tineri
crescut tn mulţi ani, iară credinţa creşti­
nilor, s'a început în urmă, şi de puţini M u c e n i c e mărite, ai stătut c a
oameni primită. La care răspunse Sfântul în c u p t o r în mijlocul m ă e s t r i e i
împrotivâ, aducând la mijloc istoria lui
d e a r a m a a r s ă , f ă c u t ă c u vi­
Cain, şi cea dintru început răsărita rău­
tate. Căruia nu se cade a urma bunii c l e ş u g , s t r i g â n d : B i n e eşti c u ­
credincioşii, măcar de au fost şi vechi vântat D u m n e z e u l m e u şi
dintâiu. Dintru aceste cuvinte pornindu-se
ighemonul cu mânie, porunci de băgarâ D o m n u l .
pre mucenic la acea măestrie de muncă,
ce erâ făcută în chip de bou, întru care Fiind încunjurat d e t o a t e
rugându-se Sfântul mult la Dumnezeu, părţile c u r o u ă d u m n e z e e a s c ă ,
şi luând puterea sa cea mare, şi mulţu­ nu te-ai a r s nici c u m fiind în
mind pentru că s'a învrednicit a pătimi
pentru dânsul, şi rugându-se şi pentru cei mijlocul focului, nici d r a c i l o r
ce-i vor face pomenirea, ca să fie feriţi nu ai jertfit, s t r i g â n d : B i n e eşti
nepătimaşi şi de alte boale, iară mai cuvântat în B i s e r i c a slavei tale
ales de nesuferita durere a dinţilor, se
ruga şi pentru iertarea păcatelor, şi pen­ Doamne. S
tru mila la viitoarea judecată. Şi dobân-
dindu-şi cererea dupre poftă, s'a mutat P u t e r e d u m n e z e e a s c ă întă- M
către Domnul. Şi s'a îngropat în biserica rind neputinţa vârstei, P ă r i n t e , H
c a o n i c o v a l ă t a r e , ai a l e r g a t
mi
LUNA APRILIE

către privelişte, strigând: Bine P aşii inimii tale întarindu-ti


eşti cuvântat Dumnezeul meu pre piatra dumnezeeştilor po­
şi Domnul. runci, nu te-ai mişcat de vân­
Slava...
turile chinurilor celor cumplite,
împodobit fiind cu dumne- nici de înnecările celor făcători
zeescul Dar al ierarhiei, iarăş de dumnezei idololatri, prea în­
te-ai înfrumuseţat şi cu porfira ţelepte Antipo, cântând: Bine­
sângelui tău înţelepte, şi ai a- cuvântaţi toate lucrurile Dom­
lergat către împărăţia cea de nului pre Domnul.
sus, bucurându-te arătat. Binecuvântăm pre Tatăl...
Şi acum, a Născătoarei: C " adevărat ai câştigat
Din sângiurile tale cele fe­ slavă lui Hristos, mucenice An­
cioreşti, Doamnă, s'a întrupat tipo prea înţelepte, şi îndoilă
Cuvântul cel împreună fără de cununa ai primit, ca un păstor
început cu Tatăl, ca să îndrep- adevărat, şi pătimitor purtător
teze zdrobirea noastră: Bine­ de biruinţă, cu care si împo-
cuvântată eşti tu între femei, dobindu-te, strigi: Toate lucru­
prea curată Stăpâna. rile binecuvântaţi, lăudaţi pre
Domnul,
Peasna 8-a, Irmos:
Mâinile întinzându-şi Daniil... Şi acum, a Născătorei;

t cum nu vezi ca prin o-


glindă, nici prin semne bi­
nele cel desăvârşit, căci au tre­
C a o Maică a Făcătorului
tuturor, ca un dumnezeesc
locaş al Atottiitorului, ca un
cut vedeniile, ci fafă către fată, pământ nearat, ce ai odrăslit
cu bucurie strigând celui ce spicul cel nesemănat. Maică
te-a mărit: Binecuvântaţi toate Fecioară, mânfueşte şi păzeşte
lucrurile Domnului pre Dom­ pre cei ce pururea cu credinţa,
nul. strigă: Binecuvântaţi toate lu­
crurile Domnului pre Domnul.
P r e tine oaia cea dumne­ Irmosul:
zeească a păstorului Hristos Să lăudam, bine s ă cuvântăm ..

celui mare, carele ai păstorit M âinile întinzându-şi Da-


bine turma lui prea înfelepte „niil, gurile leilor cele des­
Antipo, te-au ars de tot în foc chise în groapă Ie-a încuiat,
cei fărădelege ca pre un miel, „şi puterea focului a stins, cu
strigând: Binecuvântaţi toate „buna faptă încingându-se, ti-
lucrurile Domnului pre Dom­ „nerii cei iubitori de buna
nul. „credinţă, strigând: Binecu-
„vântaţi toate lucrurile Domnu- răsărit nouă lumină din pân­
„!ui pre Domnul". tecele tău cel purtător de lu­
Peasna 9-a, Irmos : mină, pre carele roagă-1 ne­
Hristos piatra cea netăiaiâ... încetat Fecioară, ca să lumi­
Săvârşind călătoria cea sfin­ neze pre cei ce te laudă.
Irmosul:
ţ i t ă , ca un ierarh, lerarhe,
via(a cea prea sfinţită, cu sfin­ H ristos piatra cea nefăiata
ţenie o ai dat făcătorului şi „de mână, c e a din marginea
Ziditorului tău prea sfinte mu­ „unghiului, din tine muntele
cenice Antipo. „cel netăiat Fecioară s'a tăiat,
„adunând firele cele osebite.
C a unui ce te-ai făcut fru­ „Pentru aceasta veselindu-ne,
mos cu felurile bunătăţilor, „pre tine Născătoare de Dum­
prea fericit, te-ai înfrumuseţat n e z e u le slăvim".
şi cu mărirea muceniei, şi te-ai Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
mutat către Domnul cel fru­ şi Otpustul.
mos, îndumnezeindu-te dupre
daruri de Dumnezeu cuprin-
sule.
Astăzi Pergamui se bu­ ÎNTRU ACEASTĂ LUNĂ
cură, pentru dumnezeească IN 12 ZILE.
prăznuire a prea sfinţitului Cel dintru sfinţi prea cuviosul părintele nostru
Vasilie Mărturisitorul, Episcopul Pariului.
păstor, şi chiamă cetăfile care
' Doamne strigi.t-am, Stihirile glasul
sunt împrejurul lui, cu care
! a

iir-f-fea.
împreună şi noi bucurându- Podobie: o . semn celor cc...
n t a i

ne, să-I încununăm pre el cu .trălucind pomenirea ta


laude. -mai mult decât soarele
SfRVfi... • a j ^ ai răsărit credincioşilor,
Sicriul sfintelor tale moa­ luminând lumea cu dumneze-
şte, sfinjite Mucenice, izvoră­ eştile luminări, gonind negura
şte mir de tămăduiri, gonind patimilor, şi întunerecul dra­
putoarea cea rea a patimilor, cilor. Pentru aceasta te fericim,
şi pre cei ce cinstesc pome­ şi preste ani cinstim sfinţită
nirea ta, îi umple de bună adormirea ta, s l ă v i n d pre
mireasmă cu adevărat. Mântuitorul, fericite Vasilie.
Şi acum, a Născătoarei:
C u săgeata cuvintelor tale, 1
Ziditorul soarelui şi al ste­ ai rănit adunările celor fără
lelor şi a toată făptura, ne-a de lege prea fericite. Pentru
mmrn
LUNA APRILIE

aceea au dai glas norii ceru­ se, şi omorînd pre vicleanul,


rilor, cetele îngerilor cu bucu­ lăcrămând c a o Maică, lăuda
rie au lăudat răbdarea nevoin- pre cei c e a ieşit din pântecele
ţelor tale. Drept aceea bucu- ei, şi mirându-se de îndelungă
rându-ne, împreună cu dânşii, răbdarea iui, striga: Fiul meu
cu credinjă ie cinstim c a pre prea iubite, nu uita pre roaba
un luminător a toată lumea, ta, nu zabovî iubitorule de oa­
şi c a pre un rugător prea fier­ meni, cela c e eşti dorirea
binte. mea.
Inţelepţeşte câştigând cele
cereşti în locul celor pămân­
teşti, şi în locul celor strică- LA UTRENIE
cioase, cele nesfricacioase, bu- CANONUL Sfântului.
Al căruia acrostih la Greci este acesta :
curându-te ai schimbat slava cea Cânt cu osârdie sfârşitul tău Părinte.
pieritoare, cu slava c e a nepie­ Peasna 1-a, glasul al 8-lea, Irmos :
ritoare. Şi în locul goanelor şi
a supărărilor celor de multe
feluri ai câştigat împărăţiile
â pa trecându-o ca pre uscat,
„şi din răutatea Eghipefu-
„lui scăpând israiliteanul stri­
lui Dumnezeu cele mai pre
c a : Mântuitorului şi Dumne­
sus de cuvânt; întru care şi
zeului nostru să-i cântăm".
veselindu-te împreună cu în­
gerii, Vasilie, roagă-te pentru Lumina c e a negrăită şi în
ce i c e cu credinţă te laudă. trei lumini ţi-a răsărit ţie întru
Slavă, Şi acum, a Născătoarei: împărăţia C e r u l u i cea ne­
mişcată, şi dupre vrednicie te-a
Ceea c e ai născut jerate-
primit veselia drepţilor Părinte.
cul, c a r e a văzut Isaia mai
'nainte în linguriţă, şi în vre- Dbschisu-s'au uşile Edemu­
mile cele mai de pre urmă a lui, şi la Ârhierie te-ai adaos
luat trup din tine Născătoare arhiereu, şi te-ai numărat în
® de Dumnezeu, şi a curăţit Biserica celor întâi născuţi, o
toate patimile omeneşti, c u fo­ mucenice Vasilîe.
cul Dumnezeirei arde păca­ Slavi...
tele mele şi de toată spurcă­ Curăţindu-ţi trupul mai 'na­
ciunea m ă spală, Mireasă a inte decât cugetul, te-ai suit în
lui Dumnezeu. muntele bunătăţii, c a alt Moisi.
A Crucii, a Născătoarei': Pentru aceea văzând pre cel
Prea curata Stăpâna vă­ c e este pururea, te-ai lipit de
zând pre Hristos omorându- dânsul, cuvioase Părinte.
IN DOUĂSPREZECE ZILE

Şi «cum, a Născătoarei?
minându-o c u dumnezeeştile
Ziditorul t u t u r o r u n i n d u - s e tale minuni, Vasilie. C a r e s ă -
d u p r e I p o s t a s c u trupul, c a r e vârşindu-o astăzi, strigăm:
l-a luat d i n tine, a ieşit n e g r ă i t , R o a g ă - t e lui H r i s t o s p e n t r u n o i
N ă s c ă t o a r e d e D u m n e z e u , şi Ierarhe, c a să ne mântuim.
bine a voit a vorbi c u o a m e n i i . Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
Peasna 3 - a , Irmos:
Mult i m e a s e v e s e l e ş t e , l ă u ­
Tu eşti întărirea...

I
dând c u credin)ă numele tau
Pomenirea t a c e a v r e d n i c ă în t o a t e zilele, şi c u d r a g o s t e
_ d e m i n u n e şi p u r u r e a p o ­ m ă r i n d înălţările tale p u r u r e a ,
menită, c u bucurie veseleşte Născătoare de Dumnezeu. C ă
adunările ortodocşilor. t u eşti l a u d a şi a j u t o r u l şi p ă r ­
D e n o r u l trupului d e z b r ă - tinitoare neruşinată, tuturor c e ­
c â n d u - t e C u v i o a s e , şi d e z l e - lor c e c u credinfă te cinstesc
g â n d u - t e d e legături, te-ai a p r o ­ p r e tine F e c i o a r ă .
A Crucii, a Născătoarei:
piat d e D u m n e z e u .
Slavă... C â n d t e - a i suit C u v i n t e p r e
lemnul Crucii, lumina soarelui
P ă t i m i t - a i o s t e n e l i şi m u l t e
s ' a a s c u n s , şi t o a t ă l u m e a s ' a
supărări pentru Hristos, Cuvi­
s p ă i m â n t a t şi d e f r i c ă s ' a c u ­
o a s e . P e n t r u a c e e a te-ai învred­
tremurat. Iară M a i c a ta stând
nicit şi î m p ă r ă ţ i e i lui.
l â n g ă tine, s t r i g a : F i u l e p r e a
Şi acum, a Născătoarei:
iubite, c u m d e v o i a t a m o r i ,
A v â n d u - t e p r e tine a j u t o r lumina m e a c e a n e a p u s ă ?
şi f o l o s i t o a r e , n u m ă v o i u r u ­ Peasna 4-a, Irmos:
şina, c i m ă voiu mântui d e
uzit-am D o a m n e taina i c o -
vrăjmaşii mei, prea curată
_ .nomiei tale, înţeles-am lu­
M a i c a lui D u m n e z e u .
c r u r i l e t a l e , şi a m p r o s l ă v i t
Irmosul; „Dumnezeirea ta".
Tu eşti î n t ă r i r e a c e l o r c e
F ă c â n d rugăciune către
„ a l e a r g ă la tine, D o a m n e , tu
D o m n u l , ai s u r p a t c u g e t u l c e l
„eşti l u m i n a c e l o r î n t u n e c a ţ i ,
înalt a l e r e s u l u i c e l u i r ă u c u g e ­
„şi p r e t i n e t e l a u d ă D u h u l
t ă t o r , şi a i veselit B i s e r i c a , P ă ­
„meu".
Sedealna, glasul 5-iu.
rinte.
Podobie- Mormântul tău...
P uitorul d e nevoinfe pri­
C a soarele ne-a r ă s ă r i t mind lupta c e a neslăbită c ă t r e
n o u ă s f â n t ă p o m e n i r e a t a în­ v r ă j m a ş i , t e - a sălăşluit în l o c a ­
ţ e l e p t e , şi l u m i n e a z ă l u m e a , lu- şurile c e l e cereşti, Părinte.
1
reşti, ai p ă r ă s i t s c a u n u l c e l d e
Inălţându-te c ă t r e D u m n e ­ p r e p ă m â n t , şi c a u n p r e a b l â n d
zeu, limbile c e l e c e s e înălţau, ai c â ş t i g a t m o ş t e n i r e a c e a n e ­
şi m i c ş o r a u s l a v a d r e p t e i c r e ­ pieritoare, în pământul c e l o r
d i n ţ e , le-ai s m e r i t , V a s i l i e . blânzi, C u v i o a s e .
Şi acum, a Născătoarei:
Defăimând rătăcirea eresu­
Bucură-te munte u m b r o s ,
lui c e l u i hulitor, şi a v â n d c u g e t
b u c u r ă - t e î n ă l ţ i m e n e g r ă i t ă , a-

i
d u m n e z e e s c şi b u n ă c r e d i n ţ ă
dâneime nespusă. Bucură-te
o r t o d o x ă , ai învăţat, c u o s â r d i e

I
pod, c a r e l e treci p r e o a m e n i
p r e toţi a cinsti c h i p u l M â n t u i ­
c ă t r e via|ă, M i r e a s ă a lui D u m ­
torului, v r e d n i c u l e d e m i n u n e .
nezeu.
Peasna 5-a, Irmos: Slavă,..

j â n e c â n d s t r i g ă m |ie D o a m - C a u n biruitor p r e a mare,


^ „ n e , mântueşte-ne p r e noi. c u a d e v ă r a t a i biruit t a b e r i l e
„ C ă tu eşti D u m n e z e u l nostru, celor rău credincioşi Cuvioase,
„ a f a r ă d e t i n e p r e altul n u ş t i m " . t ă i n d u - l e c u î m p r o t i v i r e a t a , şi
î n c u n u n â n d plinirea c r e d i n c i o ­
Darul cel d u m n e z e e s c să- şilor c u d o g m e d u m n e z e e ş t i ,
l ă ş l u i n d u - s e întru tine, p u r t ă t o - p r e a fericite.
rule d e D u m n e z e u , te-a arătat Şi acum, a Născătoarei:
pre tine p ă s t o r c r e d i n c i o s B i ­
s e r i c i i lui. M â n t u i t -ai p r e n e a m u l o -
m e n e s c d e o m o r â c i u n e şi d e
O m o r â n d u - | i c u g e t u l şi p a ­ s t r i c ă c i u n e , c ă c i m a i p r e s u s de
t i m i l e t r u p u l u i , ai u r m a t d u p ă f i r e ai n ă s c u t p r e c e l din fire dă­
d u h u l vieţii, m ă r i t e . t ă t o r de viată, s p r e f a c e r e a d e
Slavă...
bine a credincioşilor celor ce
Stând înainte a p ă r ă t o r dog­ cu credinţă te laudă, F e c i o a r ă
m e l o r dreptei credinţe, ca un c u totul f ă r ă p r i h a n ă .
a r h i e r e u p r e a a l e s , ai g o n i t Irmosul:
d o g m e l e cele rele, Fericite.
Curăţeşte-mă Mântuitorule,
Şi acum, a Născătoarei.,.
„că m u l t e sunt fărădelegile
F i i n d l o c a ş p r e a sfânt, ai
„ m e l e , şi m ă r i d i c ă d i n t r u a d â n ­
născut izvorul nepatimirii,
c u l răutăţilor, r o g u - m ă . C ă c i
Maica F e c i o a r ă prea curată. „ c ă t r e tine a m s t r i g a t , şi m ă a u z i
Peasna 0-a, Irmos: „ D u m n e z e u l mântuirii m e l e " .
Curăţeşte-mă Mântuitorule... CONDAC, glasul ai 2-lea.
Podobie: „
mpingându-te d e ferbinteala
C ă u t â n d c e l e d e S U S |

c e a veselitoare a celor c e - kuminându-te cu lumina

i
IN DOUĂSPREZECE ZILE

celui de sus Fericite luminezi cu bărbat, nu s'a plecat; iară după m


pre tofi, cei c e c u d r a g o s t e tea lui având prilej, toată averea ei
părţindu-o la săraci şi la biserici
cinstesc cinstită pomenirea ta, sfintele case, s'a făcut maică a m
părinte Vasilie, sfinţite pătimi­ săraci ş\ văduvelor apărătoare. Deci î
multe rânduri, prin multe îndemnări
torule. Roagă-te lui H r i s t o s
silită de împărăteasa cea ortodoxă
Dumnezeu neîncetat pentru noi ca să petreacă şi împreună să îm
toji. tească cu ea, nici cum n'a primi
Intru această lună în 12 iile, pomenirea prea câte zile petrecea în palat, pre din
cuviosului părintelui nostru Vasilie Mărturisi­ adică eră îmbrăcată cu haină împăr
torul, Episcopul Pariei. scă, iară pe dinlăuntru, avea haină de
Băutura Ii eră apă şi hrana sihâstre
Stih-, Su.:urând.u-te săvirşeşte-te, de trei ori
fericite Vasilie, cu ochii plini de lacrămi, şi cu câ
Căci acolo vei merge unde te vei umplea de de laudă în gură. Pentru care a şi
multă bucurie. viaţa monahicească, fiind tunsă de
Intru a douăsprezecea zi Vasilie mort, sfântului Tarasie, în mănăstirea cee
Cu Cele de mgropare s'a îmbrăcat. se numea a celor de un cuget, ş
atuncea nici ea n'a ieşit din mănă
A . ţ sfânt Vasilie, pentru covârşi­
c e s
nici alta din surori. Aceasta nu a r
toarea buna fapta a sa şi cea de Dum­
dela slujba bisericii, nu a slăbit, n
nezeu plăcută viaţă, se făcu Episcop
lenevit Intru rugăciuni. Ouhii săi nicio
Pariei, pre vremea necuraţilor hulitori de
s'au stins din lacrămi, smerenia ei
icoane. Carele după dumnezeescul Pavel,
nemăsurată, slujea tuturor surorilor,
pentru ca să nu se unească cu icono-
podobea biserica, căra apă, la masă
mahii, şi să se iscălească la lepădarea
în picioare şi slujea. Deci aşa făcând
sfintelor icoane, şi-a săvârşit toată viaţa
toată vremea vieţii sale, s'a mutat
in goane şi suferinţe şi necazuri; izgonit
preună cu rodurile bunătăţilor, la D
fiind şi umblând din loc în loc, ajutând
nezeu, de cincizeci şi doi de ani f
şi întărind pârinteştile dogme, urând adu­
nările răilor credincioşi, şi iubind buna
Intoi această zi, pomenirea sfinţilor muc
credinţă. Pentru aceasta slujind în tot Dimâ şi Protion.
lucrul iui Dumnezeu, şi cu bună plăcere
fiind până In sfârşit, cu pace a adormit. Stih p j ; â,- de cap s'a lipsit,
r o l o n nt

După care!* Dirpâ a întins grumazul la c


Intru această zi, la anul deîa zidirea lumii Intru acesta zi, pomenirea sfinţilor trei
şase mii patru sute cincizeci, s'a adus cinstitul cenici: Mină, David şi loan.
brâu al pre i sfintei Stăpânei noastre Născă­
Stih: r j gggeţi ucigaşii de oameni au om
toare de Dumnezeu, dela Episcopia Zila, la u

cetatea cea împărătească, în zilele împăraţilor Trei robi ai lui Dumnezeu monahi, cari
Constantin şi Romano Pornrogheniţii, nouă dragoste au murit.
sute nouăsprezece. Şi după aceea s'a mutat în Intru această zi, cuviosul Acachie cel
sfânta raclă din Halcopration, adică unde se carele la Sfântul Munte în schitul Cavsocaliv
vând arămile, în treizeci şi una de zile ale a sihăstrii, la anul o mie şapte sute trei
lu'.ei lui August. în pace a dormit
Intru această zi, pomenirea prea cuvioasei Stih: De şi nou tu Acachie cu anii
Maicei noastre Antusa, fiica împăratului Con­ arătat.
stantin Copronim, Insă pre cei vechi prin ostenele i-ai într
Stih: ])i rădăcină murdară rod foarte bine
n Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doam
mirosind, milueşte-ne şi ne mântueştepre noi, A
LUNA APRILIE

„ n e a l ă , şi f o c u l în r o u ă l-au L ă u d a ţ i p r e D o m n u l şi-l p r e a
„ s c h i m b a t , s t r i g â n d : B i n e eşti înălţaţi întru toţi vecii.
„cuvântat D o a m n e Dumne­
Cu f i e r b i n ţ e a l ă părtinind
z e u l e în v e c i " .
d o g m e l o r c e l o r părinteşti, les­
O c e veselie nespusă este n e ai s t r i c a t bârfirile c e l o r h u ­
c e e a c e te-ai învrednicit a lua litori, P ă r i n t e a r ă l ă t o r u l e d e
p r e a fericite, sălăşliiindu-te în c e l e dumnezeeşti,strigând: Bi­
l u m i n a c e a f ă r ă m a t e r i e , şi necuvântaţi toate l u c r u r i l e
c â n t â n d : B i n e eşti c u v â n t a t Domnului pre Domnul.
D o a m n e D u m n e z e u l e în v e c i . Binecuvântăm pre Tatăl...

F » n d împodobit frumos cu C u mulţamită săvârşind ne-


cununa dumnezeeştei bune po­ v o i n ţ e l e c e l e cinstite m ă r i t e , ai
d o a b e , dănţueşti î m p r e u n ă c u d o b â n d i t sfârşitul c e l f e r i c i t î n -
oştite c e l e d e s u s p r e a f e r i c i t e , tru H r i s t o s , î n v ă ţ ă t o r u l e d e c e l e
s t r i g â n d : B i n e eşti c u v â n t a t sfinte, şi te-ai î n v r e d n i c i t a lo­
D o a m n e D u m n e z e u l e în v e c i . c u i în c o r t u r i l e sfinţilor şi p u r ­
t â n d c u n u n ă d ă n ţ u e ş t i în v e c i .
Slavă... Şi acum, a Născătoarei:
Impodobindu-ţi turma cu A p ă r ă t o a r e te a v e m credin­
c u v i n t e şi c u f a p t e l e d u m n e z e e - cioşii p r e a sfântă, şi p r i n r u g ă ­
ştilor tale b u n ă t ă ţ i , t e - a i î m p o ­ ciunile t a l e n e i z b ă v i m d e c e l e
d o b i t î n ţ e l e p t e c u c u n u n ă , stri­ r e l e , lui H r i s t o s s t r i g â n d : Bi­
g â n d : B i n e eşti cuvântat necuvântaţi toate l u c r u r i l e 1
D o a m n e D u m n e z e u l e în v e c i . Domnului pre Domnul.
Irmosul;
Şi acum, a Născătoarei: - Să lăudăm, bine să cuvântam...
B l e s t e m u l E v e i c e l dintâi
C e i c e s'au făcut c u Darul
l-ai m u t a t C u r a t ă în b i n e c u v â n ­
„tău biruitori tiranului şi v ă p ă -
t a r e , n ă s c â n d p r e F i u l lui
„iei, tinerii c e i c e a u păzit f o a r ­
Dumnezeu, căruia strigăm:
t e p o r u n c i l e tale, a u s t r i g a t :
B i n e eşti c u v â n t a t Doamne
„Binecuvântaţi toate lucrurile
D u m n e z e u l e în v e c i .
„Domnului pre D o m n u l " .
Peasna S-a, Irmos:
Peasna 9-a, Irmos:
Cei ce s'au tăcut cu Darul. Cu adevărat Născătoare ..

rjŢ. iind mântuit d e întristări şi


1
u sfinţenie s ă v â r ş i ndu-fi
de turburarea c e a cumpliiă a viaţa P ă r i n t e , şi slujind lui
vieţii, ai c â ş t i g a t b u c u r i a şi ve­ D u m n e z e u c u f a p t e l e tale, c u
selia c e a m a i p r e s u s d e c u ­ a d e v ă r a t ai d o b â n d i t î m p ă r ă ţ i a
vânt, p r e a fericite, c â n t â n d : cerurilor.
IN TREISPREZECE ZILE

S ă v â r ş i n d c ă l ă t o r i a şi pă­ jeşti Treimii, A r t e m o a n e , d e


zind c r e d i n ţ a , şi n e v o i n ţ a ispră­ D u m n e z e u fericite, u n d e p u ­
vind, b u c u r â n d u - t e , a i primit rurea, c a un o m ceresc, um­
c u n u n a dreptăţii, Vasilie. b l â n d c u m i n u n i l e cele d u m -
Slavă... n e z e e ş t i , înveţi p r e c e i de p r e
pământ cele d e sus,
I ndulcindu-te d e lumina
c e a n e s c h i m b a t ă , şi s t â n d înain­ ^uminându-te cu dumne­
t e a Iui H r i s t o s p r e a sfinţite, z e e a s c ă lumină, c u multe munci
a d u - ţ i a m i n t e d e toţi, c e i c e c u ţi-ai trudit t r u p u l t ă u , şi t e - a i
d r a g o s t e îşi a d u c a m i n t e d e mutat către luceafărul c e l ne-
tine, P ă r i n t e . m a t e r i a l n i c , p r i n c a r e l e , c u ru­
Şi acum, a Născătoarei: g ă c i u n i l e tale, g o n e ş t i n o a p t e a
I ^ â n d Ziditorul pentru mi­ c e a întunecoasă a patimilor,
lostivire din p â n t e c i l e t ă u firea l u m i n â n d sufletele n o a s t r e , în­
cea stricăcioasă, o a îmbrăcat ţelepte.
p r e d â n s a c u haina nestrică-
ciunei, p r e a c u r a t ă F e c i o a r ă . P r e cei ce c u credinţă să­
v â r ş e s c p o m e n i r e a t a , l a u d a şi
Irmosul
multele nevoinţi a l e cinstitei
Cu adevărat Născătoare
m u c e n i c i e i t a l e , sfinţite M u c e ­
„de Dumnezeu, te mărturisim
nice, nu înceta rugându-te pu­
„pre tine F e c i o a r ă curată, c e i
r u r e a , c a s ă f i e păziţi d e n e v o i
„mântuiţi prin tine, c u c e t e l e
şi d e s c â r b e , şi s ă se i z b ă v e a ­
„cele fără d e trupuri, slăvindu-
s c ă d e stricăciunea ceiace v a s ă
„te p r e t i n e " .
fie, m u c e n i c e A r t e m o a n e , p r o -
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială poveduitorule de Dumnezeu.
şi Otpustul.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:

A-lunecându-mă c u năravul
cel stricăcios, z a c împlântat, ci
ÎNTRU A C E A S T Ă LUNĂ c ă t r e n a ş t e r e a ta alerg F e c i o a ­
IN 13 ZILE. ră, izbaveşte-mă d e viforul c e l
Sfântul sfinţitul mucenic Artemon. î m p r o t i v n i c , şi d e m u l t e feluri
La Duamne strig,t-am, Stihirile, glasul l-iu. d e ispite, c a n e î n c e t a t s ă l a u d
Podobie: ( j ce eşti bucuria...
e e ( t
D a r u l tău, N ă s c ă t o a r e d e D u m ­
3
ieţuind p r e pământ, te- nezeu, Maică pururea F e c i o a r ă .
A Crucii, a Născătoarei:
ai î m p r e u n a t c u î n g e r i i
c e i f ă r ă d e t r u p , şi î m ­ ^ â n d l â n g ă c r u c e a Fiului
p r e u n ă c u dânşii n e î n c e t a t slu­ şi D u m n e z e u l u i t ă u , şi v ă z â n d

mm,
LUNA APRILIE

î n d e l u n g ă r ă b d a r e a lui, p r e a m e a C e r t i l u i n e - a m înălţat p r i n
curată Maica, plângând grăiai: naşterea ta N ă s c ă t o a r e de
Vai m i e prea dulce Fiule! C u m D u m n e z e u c u r a t ă , şi s t ă r e i
pătimeşti a c e s t e a fără d r e p t a t e ? cetelor îngereşti n e - a m î m ­
C u v i n t e al lui D u m n e z e u , c a să preunat.
mântueşti p r e oameni. Peasna 3-a, Irmos:


|l«M^I||ll ^UILlgja;WlLl J.I*li ltll.T1 J | ,|J|L.||ţ ,|| ||,||,,| :||_ |..cl|ttll •llh| H|l^|| HLlIlql^lHlIMII'IHIU |l
1 1 el U |it f J > < l t W
Tu est: întărirea...
TWiitniniiiiiinbiuTaditJnliiiii^iiailITLiiJ^
l
u puterea Duhului înv
LA UTRENIE 1
b r ă c a n d u - t e , ai biruit ta­
CANONUL Sfântului. berele c e l e a s u p r a Ziditorului,
Peasna l-a, glasul al 8-lea, Irmos;

J
p r e a viteazule A r t e m o a n e .
i patrecându-o c a p r e uscat
C u ploile s â n g i u r i l o r t a l e
JL »şi d i n r ă u t a t e a E g h i p e t u -
c e l o r p ă t i m i t o a r e , a i stins v ă ­
„lui s c ă p â n d Israih'teanul, sfri-
paia nedumnezeirii, p r e a c u ­
„ g â : M â n t u i t o r u l u i şi D u m n e ­
vioase Artemoane.
z e u l u i n o s t r u să-i c â n t ă m .
1 Datatorul înfeiepciunii d e s ­
Slavă...

lnfierbântându-fe c u grija,
c o p e r i n d vistieriile ei, d i n de­
şi a p r i n z â n d u - t e c u d r a g o s t e a
stul dă d a r u l c u v i n t e l o r , c e l o r
cea dumnezeească prea cu­
c e cu credinţă lauda pre păti-
v i o a s e , p e n t r u a c e a s t a ai p ă ­
timitorul s ă u A r t e m o n . timit.
P r e t i n e c e l c e te-ai r ă n i t Şi acum, a Născătoarei:
cu s ă g e a t a d r a g o s t e i celei p r e a
N a ş t era ta P r e a c u r a t ă a
d u l c e a lui H r i s t o s , p ă t i m i r e a
d e z l e g a t g r e ş e l i l e n o a s t r e , şi
t r u p u l u i , d i n t i n e r e t e l e t a l e , nu
c u d r e p t a t e a l e g a t p r e tofi c r e ­
a p u t u t să te d e s p a r t ă d e d r a ­
dincioşii.
g o s t e a acesteia, înţelepte A r -
Irmosul:
temoane.
Slavă... Tu eşti î n t ă r i r e a c e l o r c e
C u d e a d i n s u l privind la a- „ a l e a r g ă la t i n e , D o a m n e ; t u
dâncimea dumnezeeştei Scrip­ „eşti l u m i n a c e l o r î n t u n e c a ţ i ,
turi, A r t e m o a n e , î n t e l e p t e ş t e a i „şi p r e tine t e l a u d ă d u h u l
scos avuţia c e a m a i b u n ă a „meu".
î n f e l e p c i u n e i , c u c a r e p r e tofi Sedealna, glasul nl 4-lea.
c r e d i n c i o ş i i i-ai î m b o g ă ţ i t . Podobie: Degrab ne întâmpină pre noi...
ţi acum, a Născătoarei : Asemănându-te c u m ă r t u ­
N o i c e i p r e pământ năs­ risirile c e l e sfinţite şi m u c e n i -
cuţi, de p r e p ă m â n t la înălţi­ c e ş t i , s ă v â r ş i n d v i a j a , la C e r
IN TREISPREZECE ZILE

t e - a i suit, î n ţ e l e p t e A r t e m o a n e , J e r t f a ta s'a înălţat ia jert­


şi ai p r i m i t d e ! a D u m n e z e u c u ­ f e l n i c u l cel c e r e s c , şi s'a făcut
nună neveştejită. P e n t r u a c e a ­ a c u m bine p r i m i t ă S t ă p â n u l u i
sta prăznuim sfântă p o m e n i r e a tuturor.
ta, s t r i g â n d : Adu-fi a m i n t e d e
n o i sfinţite M u c e n i c e , s t â n d I nălţându-fi cugetul către pri­
î n a i n t e a Iui H r i s t o s . virea c e a mai aleasă, le-ai în­
văţat tainele lui H r i s t o s , pentru
Slavă, Şi acum, a Născătoarei-
c a r e a i şi pătimit, prea cuvioa­
N u v o m t ă c e a nici o d a t ă se Artemoane.
noi nevrednicii, a vesti pute­
Slavă...
rile tale, N ă s c ă t o a r e d e D u m ­
n e z e u . C ă d e n u n e - a i fi p ă r ­ Intemeindu-te p e piatra c e a
tinit tu, c i n e n e - a r fi izbăvit p r e neclătită a dragostei Z i d i t o r u ­
noi dintru a t â t e a primejdii? lui prea cuvioase, nici c u m nu
S a u c i n e n e - a r fi păzit p â n ă te-ai clătit cu cugetul de asu-
a c u m s l o b o z i ? N u ne v o m de­ prelele şi întreitele valuri a l e
p ă r t a , delà tine S t ă p â n ă , c a tu vrăjmaşului.
m â n t u e ş t i p r e r o b i i tăi p u r u ­ Şi acum, a Născătoarei:
r e a d e t o t felul d e r ă u t ă ţ i . C a pre o vistierie nedeşer­
A Crucii, a Născătoarei: tată a darurilor avându-te pre
tine S t ă p â n ă , toţi primim dela
Mieluşaua c e a p r e a c u r a t ă
tine darurile minunilor.
şi F e c i o a r a , d a c a a v ă z u t p r e
Peasna 5-a, Irmos:

I
F i u l s ă u p r e c a r e l e 1-a n ă s c u t ,
p r e C r u c e întins, c u d u r e r i d e u m i n e a z ă - n e p r e noi
m o a r t e şi-a t u r b u r a t sufletul, _ ^ D o a m n e cu poruncile ta-
şi c u o s â r d i e a s t r i g a t : U n d e „le, şi c u braţul tău cel înalt,
e s t e p o m e n i r e a d a r u r i l o r şi a „pacea ta dă-ne-o nouă, iubi-
m i n u n i l o r tale, p r e a i u b i t e „torule de o a m e n i " .
F i u l e , c u c a r e s'a î n d u l c i t n o ­ O p r i n d valurile nedumne­
rodul cel nemulţămitor ? însă zeîrii, ai mântuit pre poporul
c a să mântueşti neamul o m e ­ cel bine plecat, şi l-ai îndrep­
n e s c , a c e s t e a a c u m le păti­ tat către limanul credincioşilor
meşti. înţelepte.
Peasna 4-a, Irmos :
C a un luminător luminos
uzit-amDoamnetainaico- cu lumina bunătăţilor, ai des­
nomiei t a l e , înţeles-am coperit întunerecul înşelăciu­
„ l u c r u r i l e t a l e , şi a m p r o s l ă v i t ne!, şi pre oameni i-ai îndrep­
„Dumnezeirea ta". tat către lumină.
102 LUNA APRILIE

Slavi... ne-am făcut nemuritori, şi ne­


f ă c â n d u - f e făinuîfor al lui am mântuit de stricăciunea c e a
Hristos al tainelor Iui celor ne­ dintâi, si cu haina nestricaciu-
grăite, prin patimă te-ai adus nei ne-am împodobit, N ă s c ă ­
pre tine jertfă plăcută prea cu­ toare de Dumnezeu curată.
vioase A r t e m o a n e .
Irmosul:
Şi acum, a Născătoarei: Curăteşfe-mă Mântuitorule
J 3 e spurcăciunea patimilor „ c ă multe sunt fărădelegile
şi de tină, curăţind sufletul meu, „mele, şi m ă ridică dintru a-
curat du-l înaintea lui Dumne- „dâncul răutajilor, rogu-mă,
neu, prin rugăciunile tale, Mi­ „căci către tine a m strigat; şi
r e a s ă a lui Dumnezeu. „mă auzi Dumnezeul mântui­
Peasna 6-a. irmos;
r i i mele".
Curăţeşte-mă Mântuitorule...

D
Intru această lună în 13 zile, sfântul sfinţitul
upre lege pătimind pen­ Mucenic Artemon.
g j ^ . Aflat-a cununi Artemon cele de cu­
tru Hristos, A r t e m o a n e ,
t

rând tăiat,
p o r u n c a c e a rău credincioasă Cuvenite capului lui celui tăiat.

a vrăjmaşilor celor fărădelege Intru această zi, sfântul noul mucenic Di-
mitrie Peloponisiul, carele s'a nevoit la anul
ai înfruntat. Pentru aceasta te-ai o mie opt sute trei.
şi arătat mucenic dupre lege, Intru această zi, pomenirea sfinţilor mucenici :
încununându-te cu biruinţele Maxim, Chindian şi Dada.
g(j[j. Cari sunt aceştia, fără de capete zac
cele dumnezeeşti. aicea.
Chindilian, Maxim şi Dada.
C focul cuvintelor tale se­
u

Jn zilele Împăraţilor Maximian şi


c â n d pâraele cele turbure ale Diocliţian rău credincioşii, prinzându-se
nedumnezeirii, ai izvorît cre­ Sfinţit aceştia In satul Oxivia, au fost
dincioşilor rîuri luminoase ale duşi la ighemonii Tavrichie şi G a i e . Şi
stând la c e r c e t a r e , şi mărturisind p r e
credinjei, prea cuvioase Arte­ Hristos, fură băgaţi la Închisoare; deci
moane. c â n d dormiau ei a venit diavolul semuin-
Slavă... du-le lor c e l e din p r o t i v ă ; şt după c e
s'au sculat ei au stătut la rugăciune, în-
C alcătuirea c e a vitejea­
u
tărindu-se unul p r e altul, şi viind înge­
s c ă întrarmându-ti cugetul asu­ rul Domnului, i-a făcut p r e ei îndrăzneţi.
pra şarpelui celui luptător, Iară după c e s'a făcut ziuă, sculându-se
ei şi foarte silniciţi fiind d e rău credin­
surpându-1 pre a c e s t a l-ai ară­ cioşi, nu s'au lepădat d e H r i s t o s , ci a r ă ­
tat mort, şi ai primit dela Dum­ t a t şi cu îndrăsnealâ mărturisindu-1 Dum­
nezeu cununa biruinţei. nezeu a d e v ă r a t , şi f ă c ă t o r totului, au fost
bătuţi cumplit şi puşi la î n c h i s o a r e ; apoi
Şi acum, a Născătoarei: mai în urmă, împreună cu ceilalţi fiind
C Darul cel d u m n e z e e s c
u c e r c e t a ţ i ti s'au tăiat c a p e t e l e .

al naşterii tale, cei muritori Intru această zi, pomenirea sfântului mucenic
Elevterie Persul.
ÎN TREISPREZECE ZILE

Stih: Elevterie de înşelăciune nu s'a robit.


Ci de voie spre ascuţitul săbiei a stătut. nezeul părinţilor noştri bine
intru această zi, pomenirea sfântului muce­ eşti cuvântat.
nic Teodosis. Şi acum, a Născătoarei:
St'h : Dumnezeilor nici cum plecându-te a
aduce jertfire, C a s a a d u c ă pre top către
Ascuţitului săbiei te-ai făcut Teodosie uneltire. slava c e a c e r e a s c ă , Ziditorul
Intru i ceasta zi, pomenirea sfântului mucenic
Zoii. tuturor bine a voit a se naşte
Stih: De lovirea arcului Zoile fiind rănit din tine N ă s c ă t o a r e d e Dum­
pre lemn, nezeu, şi c a un iubitor d e oa­
Răneşti pre cel ce a adus înlauntru stri­
căciunea prin lemn. meni şi făcător de bine, D u m ­
Ca ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, nezeu împreună cu noi a vie-
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi, (uit c u trupul.
Amin.
Peasna 7-a, Irmos : Peasna S-a, Irmos:

T
Pre împăratul ceresc...

P
inerii c e i c e m e r s e s e r ă din
_ Iudeia în Vavilon o a r e - re împăratul cel c e r e s c
„când, c u credinfa Treimii, vă- dupre vrednicie socotin-
„paia cuptorului o au călcat, du-i mai pre sus d e cele pă­
„cântând: Dumnezeul părinti- mânteşti, împreună c u dânsul
„lor noştri bine eşti cuvântat". te bucuri A r t e m o a n e în veci.

Aprinzându-te cu focul cel P re tine c e l c e cu sufletul


d u m n e z e e s c al dragostei Stă­ te-ai înălţat către Ziditorul, a-
pânului mărite mucenice, prin supreală muncitorilor nici c u m
voie c u osârdie ai alergat c ă ­ n'a putut să te despartă d e
tre nevoinfa ostenelilor, z i c â n d : dragostea lui, rabdatorule d e
chinuri.
Dumnezeul părinţilor noştri bi­
ne eşti cuvântat. Binecuvântăm pre Tatăl...

Imbrăcându-te c u puterea L uminându-te c u străluci­


Mângâitorului, prin r ă b d a r e a rile luminii celei dumnezeeşti,
ta c e a vitejească, c a şi apostolii c a un tăinuitor al celor ne­
ai biruit taberile înşelăciunii şi grăite, ai intrat în jertfelnicul
ai cântat: Dumnezeul părinţilor cel neapus al tainelor, rabda­
noştri bine eşti cuvântat. torule d e chinuri.
Slavă,.. St acum, a Născătoarei:

Viata c u întreagă înţelep­ C e l c e mai p r e sus de cu­


ciune, şi trupul c u curăţie în- get şi d e cuvânt a luat firea o-
frumusefându-ti, curai ai lucrat m e n e a s c ă din tine N ă s c ă t o a r e
c e l e sfinte, Iui Hristos cântând, de Dumnezeu, şi p r e fii o m e ­
şi c u multămită strigând: D u m ­ neşti i-a făcut ai săi.
Irmosul: SVETlLNA zilei, şi Stiftoavna din Triod sau
S i lăudăm bine să cuvântăm... a praznicului.
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
Pre împăratul ceresc, pre şi Otpustul.
„carele îl laudă ostile îngereşti, A

„lăuda|i-l, şi-l prea înalţafi în-


„tru to(i vecii".
Peasna S-a, Irmos: INTRU A C E A S T A LUNA
Cu adevărat Născătoare... IN 14 ZILE.
recând iarna nedumne- Cel dintru sfinţi părintele nostru Martin Măr­
turisitorul Papă al Romei.
zeini, ai ajuns către primăvara
La Doamne strigat-am, Stihirile, glasul al 8-lea.
bunei credinţe, şi te-ai învred­
Podobie: Ce te vom numi...
nicit luminii Soarelui slavei.
je te voiu numi acum
Cu ochii sufletului şi ai cu­
Martine, î n v ă ţ ă t o r
getului văzând pre Domnul
prea lăudat de învăţături orto­
mai 'nainte stând deadreapta
doxe? Corifeu sfinjit cu ade­
ta, nu te-ai clătit de valurile
vărat dumnezeeştilor d o g m e ?
muncilor, Artemoane.
Defăimător minciunei prea a-
Slavă... devărat? apărător prea tare al
Ga unul c e împreună cu Cuvântului? Lucrător de cele
răbdătorii de patimi, şi cu uce­ sfinte prea sfinţit? F ă c ă t o r de
nicii lui Hristos te-ai învrednicit minuni prea cinstit? Roagă-te,
negrăitei slavei lui celei dum- să se mântuiască sufletele noa­
nezeeşti, roagă-1 pentru noi ca stre.
pre un bun îndurat. C e te vom numi acum Mar­
Şi acum, a Născătoarei: tine? rîu pururea plin de ape
Născătoare de Dumnezeu, duhovniceşti, care adapă su­
cu îndurarea ta, cercetează de fletele spre buna rodire înţele­
sus sărăcia noastră, şi de stri­ gătoare? Sfeşnic, care lumi­
căciune şi de nevoi mântueş- nează lumina bunei credinţe?
te-ne pre noi. Munte, din carele pică dumne­
zeească veselie? Arătător dum­
IRMOSUL:
nezeeştilor cuvinte ? Doveditor
Cu adevărat Născătoare de
a tot eresul ? Roagă-te, să se
„Dumnezeu, te mărturisim pre
mântuiască sufletele noastre.
„tine Fecioară curată, cei mân-
„tur|i prin tine, cu cetele cele C e te vom numi acum Mar­
„fără de Irupuri slăvindu-te pre tine? Lucrător prea credincios
tine". de cele sfinte, al cortului celui
IN PATRUSPREZECE ZILE

a d e v ă r a t ? M i j l o c i t o r c u cuviinţă LLLLLLLLL IHLILNLLILNLJLIPIIRCIQLLL LTLLMIMI™ILL|J!IHIAIMLM"~L 'L.LÎÎN.LBIFÎTÎ.NIFFHL IIITO^I7LW.,7!P..IIL|n,.|Î||Î|


L
,

d u m n e z e e a s c ă între D u m n e ­
LA UTRENIE.
z e u şi între o a m e n i ? P a h a r iz-
CANONUL Sfântului Martin.
vorîtor d e băutură dumnezeea­
Facerea Iui Iosif.
s c ă ? L u m i n ă t o r c a unul c e ai Peasna l-a, glasul al S-lea, Irmos:
C u v â n t u l vieţii, t r ă g â n d u - t e d e l a
a p u s , şi a r ă t â n d u - t e la r ă s ă r i t ? el tăiat p r e c e a n e t ă i a t ă o a
R o a g ă - t e , s ă s e m â n t u i a s c ă su­ „tăiat, şi a văzut s o a r e l e
fletele n o a s t r e . „ p ă m â n t u l p r e c a r e nu-1 v ă z u s e .
„ P r e pierzătorul vrăjmaş a p a
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
„l-a î n n e c a t , şi c e a n e u m b l a t ă
G e s t e mai luminat d e c â t „ o a t r e c u t Israil, şi c â n t a r e s ' a
b u n ă t ă ţ i l e tale F e c i o a r ă ? C ă „ c â n t a t : D o m n u l u i să-i c â n t ă m ,
v i n d e c i şi m â n t u e ş t i p r e toţi d e „ c ă c u slavă s'a proslăvit".
patimi, g o n i n d n ă p ă d i r i l e c e l e
fărădelege ale vrăjmaşilor. Şi M u l t e d u r e r i ai r ă b d a t M a r ­
p ă z e ş t i d e primejdii p r e c e i c e tine p e n t r u H r i s t o s D u m n e z e u ,
t e c i n s t e s c , şi s c â r b e l e Ie o p r e ş t i , şi a c u m n e v o i n d u - t e b i n e , te-ai
d u m n e z e e a s c ă M i r e a s ă , fă-te m u t a t c ă t r e via(a c e a f ă r ă d u ­
pricină de bucurie mai bună rere. Pentru aceasta uşurea­
r o b i l o r tăi, r u g â n d u - t e s ă s e z ă - m i d u r e r i l e sufletului c e l e
m â n t u i a s c ă sufletele n o a s t r e . cumplite, luminându-mă p r i n
r u g ă c i u n i l e tale, c a s ă t e laud
A Crucii, a Născătoarei:
p r e tine.
O v e d e r e înfricoşată este
a c e a s t a ? F e c i o a r a striga c ă t r e P r o p o v e d u i t - a i p r e unul din
D o m n u l c a o Maică. Durerile cinstita T r e i m e , p r e H r i s t o s
c a r e nu le-am c u n o s c u t c â n d D u m n e z e u , cel mai p r e s u s d e
t e - a m n ă s c u t F i u l e , iute p ă t r u n d fiinţă, în d o u ă firi şi în d o u ă
i n i m a m e a . N u s u f e r a t e ve­ voiri, şi în d o u ă lucrări, F e r i c i t e ;
d e a p r e C r u c e , o lumina ochi­ şi p r e c e i c e nu c r e d î n t r ' a c e s t
l o r m e i ! G r ă b e ş t e d e te s c o a l ă , c h i p , p r e toţi i-ai l e p ă d a t , M a r ­
şi s l ă v e ş t e r â n d u i a l a fa c e a în­ tine p r e a sfinţite.
fricoşată. Slavă...

P r e s c a u n înalt t e - a p u s
D o m n u l tuturor, c a p r e un
sfeşnic luminos, c a s ă luminezi
p r e c e i c e d o r m ia u în n o a p t e a
î n ş e l ă c i u n e i , şi să-i p o v ă f u e ş t i
către lumina c e a adevărată a
LUNA APRILIE

c r e d i n ţ e i . D r e p t a c e e a p r e tofi „în i n i m i l e r o b i l o r lai, şi fi


îi l u m i n e z i c u d o g m e l e t a l e P ă ­ „ n o u ă întărire, c e l o r c e întru
rinte. „adevăr te c h e m ă m p r e tine".
Sedeaîna, glasul al S-lea.
i Şi acum, a Născătoarei :
Podobie: P înţelepciunea şi Cuvântul...
f e

C e l c e d u p r e firea c e a d u m ­
n e z e e a s c ă e s t e n e v ă z u t s ' a a- D in p r u n c i e fiind d a t lui
r a t a t p r u n c din tine f ă c â n d u - s e D u m n e z e u , şi c r e s c â n d î n t r u
om, arătând cu adevărat doua b u n ă t ă ţ i d u h o v n i c e ş t i , le-ai î n ­
v o i r i şi d o u ă l u c r ă r i î n t r ' u n v r e d n i c i t a fi u r m ă t o r A p o s t o ­
Ipostas, căruia roagă-te P r e a ­ lilor, p ă s t o r i n d c u d r e a p t ă c r e ­
curată, c a să n e mântuim noi d i n ţ ă t u r m a D o m n u l u i , şi g o ­
to(i, c e i c e c u d r a g o s t e t e cin­ n i n d c e t e l e e r e t i c i l o r , p r e a lău­
stim. d a t e . P e n t r u a c e a s t a la s f â r ş i ­
Peasna 3-a, Irmos: tul t ă u te-a î n c u n u n a t c u c u n u n a

F
Frica ia Doamne... muceniei, pururea pomenite,
c a u n patimilor nebiruit, o M a r ­
i I iind plin d e d u m n e z e e a s c ă
tine d e D u m n e z e u i n s u f l a t e !
r â v n ă p r e a fericite, ai a d u ­
i n a t c i n s t i t s o b o r , şi a i întărit R o a g ă - t e lui H r i s t o s D u m n e ­

\ d o g m a Bisericii, i e r a r h e M a r ­ zeu, iertare d e greşeli s ă dă­


ruiască, celor c e c u dragoste
¡ tine.
p r ă z n u e s c sfânta p o m e n i r e a ta.
I n m i j l o c u l s o b o r u l u i ai le­
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
pădat p r e Pir, p r e Serghie, p r e
T e o d o r şi p r e C h i r u şi p r e c e i Alunecându-mă după cu­
I c e b â r f i a u a s e m e n e a c u dânşii, g e t e l e c e l e r e l e , a m c ă z u t întru
Cuvioase. a d â n c i m e de p ă c a t e , ci suspi­
Slavă...
n â n d s t r i g din i n i m ă : M i n u n e a -
ză-ţi î n t r u m i n e mila c e a b o ­
Izvoarele e r e s u r i l o r le-ai
g a t ă , şi noianul c e l n e m ă r g i n i t
uscat, şi a i izvorît rîuri d e d o g ­
6 m e sfinte, c u c a r e adăpi f a j a
al milostivirii, P r e a c u r a t ă , şi
b o g ă j i a c e a n e m ă s u r a t ă a în­
Bisericii, mărite.
durărilor tale, şi-mi d ă p o c ă i n j ă ,
Şi acum, a Născătoarei: şi i e r t a r e g r e ş e l i l o r , c a t o t d e a ­
M a i p r e s u s d e c u v â n t ai u n a s ă strig j i e : R o a g ă - t e Fiu­
n ă s c u t p r e c e l d e o cinste şi lui ş i D u m n e z e u l u i t ă u , s ă m i
d e un scaun c u Tatăl, carele s e d e a iertare de p ă c a t e , c a p r e
p o a r t ă d o u ă l u c r ă r i şi d o u ă tinete a m nădejde e u robul tău.
voiri, p r e a s f â n t ă F e c i o a r ă . A Crucii, a Născătoarei:
Irmosul: Mieluşeaua văzând pre
F r i c a ta, D o a m n e , o sădeşte Mielul ş i P ă s t o r u l , şi M â n f u i t o
IN PATRUSPREZECE ZILE 107

rul î n ă l ţ â n d u - s e p r e C r u c e f ă r ă d e f ă i m a t legile c e l o r f ă r ă d e ­
dreptate, tânguindu-se striga: l e g e . I a r ă c r e d i n c i o ş i l o r le-ai
V a i m i e p r e a iubite F i u l e ! Fiul dat legea c e a d u m n e z e e a s c ă ,
m e u cel prea dulce, c u m voiu întărind d o g m a bunei c r e d i n ţ e
suferi a v e d e a privire p r e a în­ foarte tare, Părinte.
f r i c o ş a t ă , la c e l e dinlăuntru m ă
Şi acum, a Născătoarei:
r u m p , inima mi s e r ă n e ş t e , şi
N ă s c u t - a i p r e unul din Trei­
n u p o t suferi j u n g h i e r e a t a c e a
m e , c u n o s c u t în d o u ă fiinţe,
f ă r ă d r e p t a t e . C i tu c e l din
d u m n e z e e a s c ă şi o m e n e a s c ă ,
fire î n d e l u n g r ă b d ă t o r , g r ă b e ­
D u m n e z e u î m p r e u n ă şi o m ,
ş t e d e te s c o a l ă î n g r a b , şi pli­
a v â n d voiri a s e m e n e a c u firile
n e ş t e f ă g ă d u i n j a ta, c a s ă m ă
lui, F e c i o a r ă p r e a c u r a t ă .
slăveşti şi p r e m i n e , c e e a c e
t e - a m născut pre tine. Peasna 5-a, Irmos: 3
Peasna 4-a, Irmos;
\ uitute-ai p r e c a i p r e a p o ­
l

stolii tai D o a m n e , şi ai luat


P re m i n e c e l c e d e a p u r u r e a
„mă rătăcesc de noaptea
„necunoştinţei, s p r e c a l e a c e a
„ c u m â i n i l e tale f r â n e l e lor, şi „ p i e r z ă t o a r e d e suflet, c u lumi-
„ m â n t u i r e s'a f ă c u t c ă l ă t o r i a ta, „ n a cunoştinţii tale D o a m n e ,
„ c e l o r ce-Ji c â n t ă c u c r e d i n ţ ă : „ povătueşte-mă, ducându-mă
„ S l a v ă puterii tale D o a m n e " . „la c ă r a r e a p o r u n c i l o r t a l e " .

p i i n d tu c e l d r e p t izgonit C u p r e a sfinţitul t ă u c u v â n t
din s c a u n u l t ă u f ă r ă d r e p t a t e P ă r i n t e , a r ă t a t ai întărit d o g m a
d e o a m e n i i c e i n e d r e p ţ i ai a l e s c e a p r e a sfântă, şi ai s u r p a t
mai bine a pătimi rău, c a să c e a t a e r e s u r i l o r , r ă b d â n d iz­
păzeşti n e v ă t ă m a t ă d o g m a c e a g o n i r i şi î n c h i s o r i şi s c â r b e
d r e a p t ă a Bisericii, înţelepte foarte multe.
Părinte. N u ai dat a d o r m i r e g e n e l o r
X u cel d u p r e lege nevoilor, fale, C u v i o a s e , p â n ă c e te-ai
s t â n d în mijlocul c e l o r f ă r ă d e ­ f ă c u t l o c a ş lui D u m n e z e u , şi
l e g e , şi d e dânşii c h i n u i n d u - t e ai r ă s t u r n a t din t e m e i u t o a t ă
şi b a t j o c o r i n d u - f e şi t â r â n d u - t e rătăcirea eresurilor, m u c e n i -
în z a d a r , ai r ă m a s neclătit la ceşte nevoindu-te.
minte, d e D u m n e z e u cuprin- Slavă.,.
sule. S t r ă l u c i n d întru bunătăţi, ai
Slavi.,. ş e z u t p r e s c a u n u l c e l p r e a înalt
B ine c u g e t â n d în l e g e a înfelepte, şi c u lumina d o g m e ­
D o m n u l u i , p r e a sfinfite, ai l o r t a i e c e l o r d u m n e z e e ş t i , ai
108 LUNA APRILIE

l u m i n a t t o a t a t u r m a ta, M a r - l e a g ă p r e a lăudata, c ă negrăit


.j tine d e irei o r i f e r i c i t e . ai n ă s c u t p r e Ziditorul t u t u r o r
Şi acum, a Născătoarei: c a p r e un D u m n e z e u şi o m ,
F e c i o a r ă neispitită d e nun­ în d o u ă voiri şi în d o u ă l u c r ă r i ,
ta, c e e a c e ai n ă s c u t c u t r u p Născătoare de Dumnezeu Mai­
pre D u m n e z e u cel necuprins, că Fecioară.
omoară-mi patimile trupului, Irmosul:

şi-mi în v i a z ă sufletul c e l o m o r î t A d â n c u l p ă c a t e l o r , şi vifo-


de păcate. „rul g r e ş e l i l o r m a t u r b u r a , şi
Peasna 8-a, Irmos; „întru a d â n c u l desnădăjduirii
Adâncul păcatelor .. „ c e l e i silnice m a s u r p ă pre

S ' a d e s p i c a t v i c l e a n u l înain­
t e a cinstitelor t a l e p i c i o a r e ,
p u r t ă t o r u l e d e D u m n e z e u , şi
„ m i n e . C i î m i î n t i n d e şi m i e
„ m â n a ta c e a t a r e c a Iui P e t r u
„o î n d r e p t ă t o r u l e ! Şi m ă m â n -
prin c u v â n t u l tău s ' a u î n g r ă d i t „tueşte".
gurile cele fără de uşă ale oa­ CONDAC, glasul al 4-lea.
m e n i l o r c e l o r vicleni, şi s ' a a- Podobie: Cda cy te-ai înălţat...

rătat d o g m a c e a dumnezeea­ I n t r e A r h i e r e i vieţuind c u


s c ă , s t r ă l u c i n d m a i mult d e c â t b u n ă c r e d i n { ă , şi m u c e n i c e ş t e
soarele. c a l e a s ă v â r ş i n d u - ţ i , bârfelile e~
Q e i î n ş e l ă t o r i le î n t i n d e a u r e s u r i l o r le-ai stins, f ă c â n d u - t e
f ă r ă d e milă, şi c u funii t e le­ apărător dreptei credinţe, p r e a
g a u p r e tine c e l c e ai l e g a t sfinţite M a r t i n e . P e n t r u a c e a s t a
t o a t ă î n ş e l ă c i u n e a , şi ai r u m p t te r u g ă m , mânfueşte-ne d e ne­
legătura eresurilor c u legătu­ v o i şi d e s c â r b e , prin r u g ă c i u ­
rile d u m n e z e e ş t i l o r t a l e d o g m e nile tale, m ă r i t e I e r a r h e al Iui
I e r a r h e M a r t i n e , p r e a sfinţite Hristos.
Părinte. Intru această lună în 14 zile, pomenirea celui
dintru sfinţi părintelui nostru Martin Mărturi­
Slavă... sitorul, Papă al Romei.
( j a un s o a r e l u m i n o s s t r ă ­ Stih: Cel ce mânca trupul tău Stăpâne bu­
curându-se.
l u c i n d în s o b o r , ai î n t u n e c a t Martin prin desbrăcare de trup petrece ve-
înşelăciunea ereticilor c a p r e selindu-se.
Intru a patrusprezecea a lui Aprilie zi,
o n e g u r ă , i a r ă mulţimile c r e ­ Vestitul Martin din viaţă se săvârşi.
d i n c i o ş i l o r le-ai l u m i n a t c u ra­
A c e s t a a fost pe vremea împărăţiei
zele î n v ă ţ ă t u r i l o r t a l e c e l e o r ­
lui Constantin, ce s'a poreclit Pogonat,
todoxe, părinte Martine. adică bărbosul, carele Constantin fu ucis
Şi acum, a Născătoanei: în baia Dafnei în Sicilta, lovit în cap cu
o cărămidă. De aceea pentru dreapta
L e g i l e firii întru tine s e d e s - credinţă trimiţând împăratul, a adus dela
IN PATRUSPREZECE ZILE

Roma cu sila pre fericitul acesta păti­ Dupre Scriptură Părinte, pentru veacul cel
mind muite necazuri ia mergere şi ia în­ aşiept&t.
toarcerea sa, câ fiind împăratul tot una A
şi la un gând cu eresul mon otel iţii or, " c e a s t a sfântă Tomaida s'a născut tn
de vreme ce sfântul Martin gonise dela Alexandria, şi bine fiind crescută, şi în­
biserică cu ale sale scrisori de obşte pre văţată de părinţii săi, fu însoţită cu bărbat,
Serghie, pre Pir şi Ttodor, şi a pus ho­ şi erâ în casa bărbatului său, cu multă
tar bunei credinţe, cu soborul ce s'a credinţă, şi petrecea cu întreagă înţe­
strâns cu sine spre căderea şi Înfruntarea lepciune şi cinste. Şi vieţuiâ împreună cu
eresului monoteiiţilor, trimis-a de l-au ei şi trupescul părinte al tânărului, carele
luat, precum a zis împăratul, din Roma; luase luişi noră pre Tomaida. Deci în-
şi bâgându-1 în legături, ca şi cum ar fi tr'una din zile neaflându-se acasă fiul său,
fost făcător de rele, l-au pus la închi­ pierzătorul de suflete diavol, a băgat în
soare, de aceea l-au trimis în surghiun bătrânul, cuget de ocară împrotiva nu-
ta Hcrsona, unde săvârşindu-şi rămăşiţa rorei sale, şi cugeta sâ se împreune cu
vieţii pustniceşti, s'a mutat către Domnul. tânăra, toate chinurile uneltind spre îm­
plinirea scopului său. Deci fericita To­
Intru această zi, pomenirea celor mai sus maida, mult sfătuind şi rugând pre bă­
sfinţi mărturisitori episcopl de apus, cari au
fost împreună cu sfântul Martin. trânul, nimic isprăvea; căci Întunecat cu
mintea de diavol, luând sabia fiului său,
Stih: D pre cugetând, bâibaţi sfinţiţi,
re şi lovind pre tânăra foarte tare o a tăiat
Foarte cu bucurie la izgonire au fost osândiţi. în două; şi t a ş'a dat sufletul Domnului,
Intru această zi, pomenirea sfântului muce­ şi s'a făcut muceniţă pentru Întreaga ei
nic Ardalion glumeţul. înţelepţie; iară bătrânul, îndată pierzân-
Stih: Acum glumeţ lăudat a fost Ardalion, du-şi vederile, umblă prin casă orb. Şi
i nu de d-mult, dară mergând oarecari spre aflarea fiu­
Căci făcând asemenea ca mucenicii, focul a lui său, au aflat pre tânără, zăcând moarta
sufent. pre pământ; cari văzând acestea, şi pre
bătrânul ce se purtă orb încoace şi încolo,
•A. t a a fost pe vremile împăratului
c e s
şi rătăcea prin casă îl întrebau ce este
Maximian, aflându-se prin teatre, şi fă­ aceasta ce se vede? Iară el descoperind
când schimile unuia şi altuia, şi fâţărni- adevărul, şi mustrându-se pre sine, că cu
cindu-se, arăta patimile, şi întâmplările mâna sa a făcut uciderea, mai adăogâod
celorlalţi. Deci fiindcă odată a socotit să încă şi rugându-se ca să fie dus de ei, la
se fâţârnicească, arătând trnprotivirea cre­ ighemon şi să-şi primească osânda. Aceştia
ştinilor către tirani în vremea muceni­ plecându-se l'au dus pe el la ighemonul şi
ciei, pentru aceasta s'a spânzurat singur, cunoscându-se adevărul, din porunca lui
şi se zgâria; ca şi cum nu voia să aducă s'a tăiat capul bătrânului. Deci fnştiin-
jertfă dumnezeilor. Deci norodul văzând ţându-se de acestea Avvâ Daniil dela schit
acestea plesnea cu mâinile, şi lăuda pre­ s'a pogorît la Alexandria, şi luând moa­
facerea lui cea iscusita şi vitează. Atun­ ştele Sfintei, le-a dus la Schit, si le-a aşe­
cea Ardalion a strigat cu glas mare către zat în cimitirul său, pentrucâ Sfânta s'a
norod ca $& tacă, şi aşa s'a mărturisit nevoit prin sânge şi s'a săvârşit pentru
pre sinecâfcste adevărat creştin. Deci ighe- curăţenie. Şi oarecarele din schit, stâ-
monoi iarăş l-a sfătuit sâ-şi prefacă so­ pâm'ndu-se de pofta curviei, s'a dus la
cotinţa dar el nevrând, şi rămâind în mormântul fericitei, şi luând undelemn
credinţa lui Hristos, a lost aruncat într'un din candela ei, şi ungându-se, mai luând
cuptor ce era ars cu foc, şi aşa sâvâr- încă şi binecuvântarea ei care s'a arătat
şindu-se a primit cununa muceniei. lui In vis, deşteptându-se s'a izbăvit de
Intru această zi, pomenirea sfintei muceniţe patimă. Deci de atuncea şi până astăzi
Tomaidei. fraţii din acel schit, mare ajutor au pre
fericita Tomaida Intru războaiele trupuh
LUNA APRILIE

Cu ale ei sfinte rugăciuni, Doamne, Peasna 8-a, Irmns:


milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi, Amin. Tinerii cei grăitori de...

S
Peasna 7-a, Irmos:
^râmtorându-fe de boaie şi
T i .înerii cei c e merseseră din Ale izgoniri cumplite, şi de
^ „Iudeia în Vavilon oare-
multe feluri de chinuri, c a un
„când, c u credin|a Treimii, vă-
Mucenic ai primit cununa mu­
„paia cuptorului o au călcat,
ceniciei, Părinte.
„cântând: Dumnezeul părinţi­
l o r noştri bine eşti cuvântat". Fiind izgonit, c a unul c e te
(ineai de departe, ai izgonit din
C e i c e au lipsit pre Hristos
mijloc eresul cel fără dreptate,
de două lucrări şi de două
şi te-ai învrednicit fericirii celei
voiri, te-au lipsit de scaun,
zise de Dumnezeu, p ă r i n t e
dându-te la izgoniri prea de­
Martine.
părtate, Părinte, carele strigai:
Binecuvântăm pre Tatăl...
Dumnezeul părinţilor n o ş t r i
bine eşti cuvântat. Pre tine te-arn cunoscut fe-
meiu Arhiereilor, şi stâlp orto­
Suferind închisorile c e l e
doxiei, şi învăţător bunei cre­
prea lungite, c a un păzitor cre­
dinţe. Drept a c e e a cu credinţă
dinţei celei fără prihană, ai
ie lăudăm, Ierarhe Martine.
micşorat înfunerecul eresuri­
Şi acum, a Născătoarei:
lor, şi ai luminat pre credin­
cioşi a cânta; Dumnezeul pă­ Maiii sfântă decât ostile cele
rinţilor noştri bine eşti cuvântat. de sus, şi mai înaltă decât He­
Slavă... ruvimii eşti Maica Iui Dumne­
Chinuindu-te cu izgonirile zeu. Drept aceea fă-mă pre
cele prea îndelungate şi c u mine mai pre sus d e stricăciu­
scârbele, nici cum nu te-ai clă­ nea păcatului.
tit Părinte, ci te bucurai Feri­ Irmosul :
Să lăudăm bine să cuvântăm...
cite neîncetat, strigând: Dum­
nezeul părinţilor noştri bine Tinerii cei grăitori de Dum­
eşti cuvântat. n e z e u , în cuptor călcând vă­
Si acum, a Născătoarei: p a i a c e a de f o c , au cântat:
c e negrăit s'a născut „Binecuvântaţi lucrurile Dom­
din tine, cu două voiri şi cu nului pre Domnul".
două lucrări, Preacurată, acela Peasna 9-a, Irmos:

F
păzeşte pre cei c e cred într'a- Trecut-au preste hotarele:...
cestaş chip, cari strigă: Dum­ ăcându-te prea sfinţit Iucră-
nezeul părinţilor noştri b i n e — tor de cele sfinte, şi mărtu­
eşti cuvântat.
risitor, şi mucenic, dupre vred-

ag)<aq@:G).0Oi<3?0*9;<5>;
ÎN CINCISPREZECE ZILE

n i c i e te veseleşti î m p r e u n a c u Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială


şi Otpustul.
cetele Patriarhilor, M a r t i n e
p r e a alesule. Pentru a c e e a c u
credin|ă t e f e r i c i m .
C a un un s o a r e l u m i n o s r ă ­ INTRU A C E A S T Ă LUNĂ
sărind d e l a a p u s c ă t r e răsărit, IN 15 ZILE.
ai luminat t o t p ă m â n t u l c u r a ­ Sfinţii Apostoli din cei şaptezeci: Aristarh, Pud
z e l e b u n e i c r e d i n ţ e , şi ai izgonit şi Trofim.
Şi sfântul mucenic Criscent.
întunerecul c e l p r e a a d â n c al
La Doamnt striga t-am, Stihirile, glasul l-iu.
ereticilor, fericite M a r l i n e .
Podobie: Prea lăudaţilor Mucenici...
S a stăm în c a s a D u m n e ­
iw3Ek u
Cuvântul dumne-
zeului n o s t r u , p r o p o v e d u i n d
TJ^^gBzeeştei cunoştinţe, d e -
nevoin(ele, l u p t e l e şi m ă r t u r i s i ­
s ? ? ! i r s ă v â r ş i t aţi m ă r i t p o ­
rile părintelui n o s t r u M a r t i n ,
p o a r e l e din n e c u n o ş t i n ţ ă , p r e a
c u g e t ă t o r u l u i de c e l e c e r e ş t i , şi
înţelepţilor A p o s t o l i , şi le-aţi a-
c u d r a g o s t e să-1 f e r i c i m p r e
d u s p r e dânsele mântuite, către
dânsul.
C u v â n t u l c e l c e a strălucit din
Slavă...
Tatăl c e l n e n ă s c u t . C ă r u i a r u -
Strălucit-a p o m e n i r e a t a F e ­
g a t i - v ă , s ă se d ă r u i a s c ă sufle­
ricite c a s t e a u a c e a de ziuă la
t e l o r n o a s t r e p a c e şi m a r e mila.
m a r g i n i l e p ă m â n t u l u i , şi lumi­
n e a z ă p r e toji, c e i c e t e l a u d ă S ă lăudăm p r e P u d şi pre
p r e tine c u l a u d ă , d e D u m n e ­ A r i s t a r h c e l î n ţ e l e p t , şi p r e
zeu mările, părinte Martine. dumnezeescul Trofim, p r o p o -
Şi acum, a Născătoarei: veduitorii Iui H r i s t o s c e i a d e ­
U r m â n d g r a i u r i l e părinţilor, văraţi, c ă c i c u c r e d i n j a d u m -
c u c r e d i n f a m ă r t u r i s i m p r e u- n e z e e s c u l u i D a r , a u topit i a r n a
nul din T r e i m e , c a r e l e s'a n ă s ­ înşelăciunii, şi a c u m s ' a u s ă ­
c u t din tine în d o u ă firi şi în lăşluit întru lumina c e a n e a p u s ă ,
d o u ă voiri, şi p r e tine F e c i o a r ă c a s ă c u l e a g ă răsplătirile oste­
c u r a t ă te mărturisim. nelilor, î n d u m n e z e i n d u - s e d e
împărtăşirea c e a negrăită.
Irmosul:
H o t a r e l e firei le-ai trecut, U r m â n d lui P a v e l î n v ă ţ ă t o ­
„ p r e Ziditorul şi D o m n u l z ă ­ rului celui m ă r i t , î n c h i z â n d u - v a
m i s l i n d , şi u ş ă d e m â n t u i r e în t e m n i ţ ă , şi p r i m i n d c h i n u r i ,
„lumii t e - a i f ă c u t . P e n t r u a c e a ­ m u l t e primejdii aţi r ă b d a t m ă ­
s t a de Dumnezeu Născătoare, riţilor, şi prin s a b i e tăindu-vi-se
„ p r e tine n e î n c e t a t t e s l ă v i m " . c a p e t e l e , d e s ă v â r ş i t v'aţi nevoit.
LUNA APRILIE

Rugaji-vă lui Hristos, sa se dă­ ruit pre stăpânitorul întunere-


ruiască sufletelor noastre pace cuîui prin dumnezeescul D a r .
şi mare milă.
Trecând cu vederea nesta­
Shtvâ, Şi acum, a Născătoarei:
tornicia celor trecătoare, Mu-
Ceea c e eşti locaş desfătat
al iui Dumnezeu, mai slăvit
nice mult pătimitorule, cu tot
sufletul te-ai dat pre tine, la
®
de cât cerurile, măreşte-mă pre munci şi la bătăi, şi făcându-te
mine, carele m'am strâmtorat biruitor, stai înaintea lui Dum­
cu patimile, şi m'am strâmtorat nezeu purtând cunună.
întru scârbe, de năpădirile su­ Slavă...
părărilor, măreşte-mă iinişfin-
Z i de bucurie să săvârşim
du-mi cu rugăciunile tale, cele
credincioşii prăznuind astăzi,
c e mi se vor întâmpla în toate
întru pomenirea cugetătorului
zilele, Preacurată.
de Dumnezeu Criscent, şi ve-
A Crucii, a Născătoarei - selindu-ne să cinstim luptele
S abie a pătruns inima mea, lui cele cinstite.
o Fiule! zicea Fecioara, dacă Şi acum, a Născătoarei:
a văzut pre Hristos spânzurat Din tine Fecioară s'a întru­
pre lemn, şi o rumpe Stăpâne, pat Domnul pentru multa bu­
precum mai'nainteoarecând a nătate, şi pentru noi se vede
zis Simeon, ci te scoală şi mă asemenea ca noi, cel c e este
slăveşte împreună cu tine cel dupre fire nevăzut. P r e c a r e l e
c e eşti fara de moarte, pre roagă-1 neîncetat Preacurată
mine Maica şi roaba ta, ro- pentru noi, ceea c e eşti cu totul
gu-mă. fără prihană.
Peasna 3-a, Irmos:
Se veseleşte de tine...

VEZhPentru slujba sfântului mucenic Cris- ^ pânzurându-te mărite, prin


cent s'a aşezat să se cânte întru această seară
la Pavecerniţâ. vitejia trupului ai suferit ra-
CANONUL. nele, arătat dezbrăcându-te de
Af căruia acrostih la greci este acesta: grăsimea stricăciunii.
Voiu lăudă pre Criscent izvorul minunilor.
Peasna l-a, glasul al 4-lea, Irmos; T e întăriâ pre tine lisus,
Adâncul mării roşii...
când te luptai cu tărie, mărite,
stăzi credincioşii să plez- şi suferiai durerile trupului prin
nim în mâini cu bună cre­ gând bărbătesc.
dinţă, bucurându-ne întru po­ Slavă...
menirea pătimitorului Muce­ Rănîndu-te cu adevărat de
nic, carele s'a chinuit, şi a bi­ dragostea lui Hristos, Criscente
ÍN CINCISPREZECE ZILE 13

m ă r i t e , t a r e te-ai chinuit, necru- tuitoarele lui patimi, ai suferit


fând ostenelele trupului. bătăi şi m o a r t e silnica, M u c e ­
Şl acum, a Născătoarei: nice purtătorule d e nevoinfe
C u c â n t ă r i cinstite s ă cin­ p u r u r e a fericite.
stim p r e c e e a c e s i n g u r ă între Şi acum, a Născătoarei:
femei n e g r ă i t , a n ă s c u t p r e C e e a c e a născut mai p r e
D u m n e z e u şi S t ă p â n u l a t o a t ă s u s d e fiin{ă pre Ziditorul tu­
lumea. t u r o r făpturilor p e n t r u f a c e r e a
Sedealna, glasul al 4-lea. d e b i n e a zidirii sale, S t ă p â n a
Podobie: Cela ce te-ai înălţat...
cea prea curată, c u vrednică
Arătându-ie moştenitor bu­ cuviinţa s e f e r i c e ş t e .
nătăţilor c e l o r v e ş n i c e , prin m u -
Peasna o-a, Irmos:
c e n i a bunei c r e d i n j e , m a r e m u ­ Tu Doamne lumina me«...
c e n i c e slăvite, stai înainte lumi­
n â n d u - t e de s l a v a S t ă p â n u l u i mplându-te d e apele D u ­
luturor. P e n t r u a c e a s t a p r ă z - hului cele de viafă, ai
n u i m sfântă p o m e n i r e a ta p ă - u s c a t p â r a i e l e răutătei M u c e ­
timitorule C r i s c e n t e , cerşind n i c e d e D u m n e z e u insuflate.
c a s ă l u ă m prin rugăciunile
Prin moarte câştigând
tale d e z l e g a r e g r e ş e l i l o r .
viafa c e a n e m u r i t o a r e , izvo-
Peasna 4-a, Irmos; raşti d a r u r i n e m u r i t o a r e c e l o r
Ridicat pre Cruce...

F
c e cu credinţă s e apropie d e
ălind s p â n z u r a t p r e C r u c e , tine p r e a l ă u d a t e .
_ c u c u g e t v i t e j e s c ai r ă b d a t
muncile, M u c e n i c e purtătorule Slavă,..

d e c h i n u r i , p e n t r u c ă închi­ N i c i de s a b i e , nici d e f o c ,
puiai patima c e a d u m n e z e e a ­ nici d e m o a r t e n u te-ai s p a i ­
s c ă şi c u r a t a , prin c a r e a m mântat v i t e a z u l e m u c e n i c e
aflat n e p ă t i m i r e . C r i s c e n t e , ci te-ai a r ă t a t f ă r ă
frică, jertfindu-te p e n t r u H r i ­
S t â n d înaintea tiranilor, ai
stos.
mărturisit n u m e l e D o m n u l u i c u
c r e d i n ) a n e î n d o i t ă , şi te-ai n e ­ Şi acum, a Născătoarei:
voit b u c u r â n d u - t e . P e n t r u a c e a ­ L ă u d â n d u - t e p r e tine p r i n
s t a c u b u n a c r e d i n ţ ă t e cinstim, c a r e n e - a m izbăvit d e stri­
Criscente. c ă c i u n e , p r e a lăudată N ă s c ă ­
Slavă... t o a r e d e D u m n e z e u , şi stri­
U r m a t - a i pre u r m e l e M â n ­ g ă m {ie '• B u c u r ă - t e veselia Mu­
tuitorului, şi î n c h i p u i n d m â n ­ cenicilor.
LUNA APRILTE

PbAsnn O-ii, Irmos: Pcflana 7-a, Irmos:


Jertfi-voiu ţie... in cuptorul persesc tinerii...

rin m ă d u l ă r i l e t a l e s ' a sla-


J T vit S t ă p â n u l t ă u , d e D u m ­
n e z e u insuflate, pentru a c e e a
Î î n c h i p u i n d p r e c e i trei ti-
j n e r j coconi, Mucenice m ă ­
rite, te-ai a r u n c a t în m i j l o c u l
a c u m te m ă r e ş t e c u răsplalire f o c u l u i p e n l r u H r i s t o s , şi într'in-
î n t r u s e m n e şi î n t r u m u l t e s u l (i-ai p r i m i i fericitul sfâşit,
minuni, m u c e n i c e Criscente. lăudând p r e Dumnezeu, prea
fericite.
P prinzându-te d e focul dra­
g o s t e i D o m n u l u i , prin f o c ai în mijlocul văpăii celei
primit d u m n e z e e s c u l sfârşit nesuferite ai stătut c a a u r u l
Mucenice, arzând înşelăciunea c e l lămurii întru credinfa c e a
n e d u m n e z e i r e i celei fără adevărată sirălucind Fericile,
d e D u m n e z e u , purtălorule d e şi l u m i n â n d p r e c e i c e s t r i g ă :
chinuri. B i n e eşti c u v â n t a t în B i s e r i c a
Slavă... slavei tale D o a m n e .
Cinstita s ' a a r ă t a t î n a i n t e a Slavă...
Domnului moartea ta C r i s ­ Spânzurându-te p r e l e m n ,
c e n t e p r e a f e r i c i t e , c ă în mij­ t e - a i rănit m ă r i t e , c i n s t i n d p r e
locul focului te-ai a r ă t a t n e - c e l c e şi-a întins m â i n i l e p r e
ars, mărind şi slăvind pre lemn pentru noi, din bună­
Domnul. t a t e a s a , şi în c u p t o r fiind b ă ­
Şi acum, a Născătoarei : g a t , l-ai slăvit p r e d â n s u l , C r i ­
C a pre u n s c a u n în c h i p scente. TUI

d e f o c al Stăpânului tuturor te Şi nciim, a Născătoarei"


s l ă v i m F e c i o a r ă şi c a pre u n A răiatu-te-ai m a i s f â n t ă
palat veselilor, şi c a pre un d e c â t Heruvimii, P r e a c u r a t ă ,
s f e ş n i c şi c ă m a r ă de m i r e , c a c a c e e a c e p r i n c u v â n t ai z ă ­
pre o m a s ă primitoare d e mislit p r e C u v â n t u l Tatălui,
Dumnezeu, Preacurată. p r e c a r e l e lăudându-1 s t r i g a m
CON DAC, glasul al 4-lea. j i e : B i n e c u v â n t a t ă eşli tu în­
Podobie: Arâtatu-te-ai astăzi... tre femei, S t ă p â n ă fără pri­
P r e a mare î n d r e p t ă t o r te-ai hană.
arătat n o u ă S f i n t e , p r i n r u g ă - Pensna 8-a. Irmos :
ciun.le tale c e l e c ă t r e D u m ­ Mâinile întinzândii-şi..

B
nezeu. D r e p t a c e e a astăzi t e o r i n d sa v e z i p r e H r i s t o s
c i n s l i m p r e tine m u c e n i c e C r i ­ te-ai l u m i n a t c u p o d o a b e l e
scente, pururea mărite. b u n ă t ă ţ i l o r , c a r e ji s ' a u jesut
IN CINCISPREZECE ZILE

de sus, şi stai înaintea împă­ , niil, gurile leilor cele deschise


ratului celui nemuritor, p r e a în g r o a p ă le-a î n c u i a t ; şi pu­
fericite, c u veselie slrigând: terea focului a stins, c u buna
Binecuvântaţi toate lucrurile faptă încingându-se tinerii c e i
Domnului pre D o m n u l . iubitori d e credinţă, strigând:
P r i n tăria cugetului ai răb­ Binecuvântaţi toate lucrurile
dat m o a r t e a cea a m a r ă , c o - Domnului p r e D o m n u l " .
cându-te în mijlocul focului Peasna 9-a irmos :
t

c a o pâine dulce a împăratu­ [jristos piatra c e a netăiată


lui tuturor mărite, înaintea c ă ­ d e mâna c e a din m a r g i n e a
ruia stând cu s u f l e t vesel „unghiului; din tine muntele
strigi: Binecuvântaţi toate lu­ „cel netăiat F e c i o a r ă s'a tăiat,
crurile Domnului pre D o m ­ „adunând firile cele osebite.
nul. „Pentru a c e a s t a veselindu-ne,
Binecuvântăm pre Tatăl... „pre tine, N ă s c ă t o a r e d e D u m ­
n e z e u te slăvim".
L u â n d d e sus dela Dum­
nezeu D a r , a tămădui boalele C u dumnezeeşti cuvântări
şi a goni duhurile, rogu-fe de sfinţenie te lăudăm p r e tine
Mărite, t ă m ă d u e ş t e s u f l e t u l M u c e n i c e al lui Hristos, c a
meu, carele totdeauna este pre unu! c e c u totul bine ai
bolnav d e năpădirile păcatelor plăcut împăratului veacurilor,
c a s ă strig: Binecuvântaţi toate şi ai surpat idolii periciunii
lucrurile D o m n u l u i pre D o ­ prea vitejeşte.
mnul.
F o a r t e peste fire sunt oste-
Şi acum, a Născătoarei:
nelele tale, foarte lăudate sunt
O m i n u n e ! cum ai născut sudorile tale c a r e ai suferit
pre D u m n e z e u , făcându-se o m , pentru Hristos. Pentru a c e a s t a
c e e a c e eşti de D u m n e z e u dă­ te-ai învrednicii slavei celei ne­
ruită ? C u m ai r ă m a s nearsă, grăite, rugându-te pentru noi,
primind întru tine focul c e l ne­ c a r e c u bună credinţă te feri­
suferit? Pentru aceasta cu gla­ cim pre tine M u c e n i c e .
suri de mulţămită te slăvim, Slavă...
şi s t r i g ă m : Binecuvântaţi toate A s t ă z i cetatea Mirelor lumi­
lucrurile Domnului p r e D o m ­ nat prăznueşte cântând chinu­
nul. rile tale, şi primejdiile şi luptele,
Irmosul; c a r e ai petrecut vitejeşte, ne-
Să lăudăm, bine să cuvântam... voindu-te pentru Hristos, m u ­
Mâinile întinzându-şi D a - cenice.
LUNA APRILIE

Şi acum, a Născătoarei:
l-ai pus în mâinile lui D u m n e ­
Ziditorul soarelui şi a! Ju­ zeu. Pentru aceasta ai primit
nei, Hristos Domnul, ne-a ră­ cununile biruinţei, rugandu-te
sărit nouă lumină din pântecele c a să d o b â n d e a s c ă iertare d e
tău c e l purtător d e lumină, Fe­ păcate, cei c e te lauda p r e tine.
c i o a r ă , pre carele roagă-1 ne­ Slavă, Şi acum, a Născătoarei;
încetat, c a să s e lumineze su­
fletele noastre. C a o M a i c ă a Iui Dumne­
zeu nestricată, curată şi c u totul
Stihirile Sfântului cele dela Vecernie, glasul
al 4-lea. fără prihană, şi mai pre sus d e
PudobieiCa pre un viteaz... toată sfinţenia, nu m ă lepăda
C u cuget vitejesc, Criscente p r e mine cel spurcat şi necurat,
prea înţelepte, ai mers către şi aflător de toată lucrarea c e a
nevoinţele ostenitoare, către de o c a r ă , şi fărădelege şi c u m ­
cursele cele cu multeîmpletituri, plită. Nu m ă lăsa să pier de
către luptele cele cumplite, ne- tot, ci m ă izbăveşte d e patimi,
părtinindu-ti trupul, ci alegând şi m ă mântueşte p r e mine, în-
mai bine a muri pentru dra­ torcându-mă.
gostea cea d u m n e z e e a s c ă . A Crucii, a Născătoarei *

Drept a c e e a toată Biserica lui D a c ă le-a văzut Doamne,


Hristos te fericeşte, săvârşind F e c i o a r a şi Maica ta răstignit
pomenirea ta, mare Mucenice pre C r u c e , s'a spăimântat, şi
prea mărite. privind a zis: C e răsplălire(i-a
dat Stăpâne, cei c e s'au îndulcit
C " cruzime şuvijându-te, şi de tine cu darurile cele multe;
împungându-ţise coastele, şi dar m ă rog, nu m ă lăsa singură
cu mulţime d e bătăi rumpân- în lume, ci grăbeşte să te scoli,
du-te, nu te-ai lepădat d e nu­ înviind împreună pre strămoşi.
mele lui Hristos cel cinstit, po­ Şi cealaltă ţlt'jbă dupre rânduialâ şi Qtpustul.
doaba pătimitorilor, bună cu­
viinţa Bisericii. Pentru a c e a s t a
LA UTRENIE
cu laude te cinstim, prăznuind
sfântă pomenirea ta, şi închi- CANONUL Sllnţilor Apostoli.
Al cărui acrostih la Greci este acesta:
nându-ne moaştelor tale.
Dumnezeească cântare cânt dtjmnezeeştilor
Mueenicf.
De dragostea Ziditorului Facerea lui Iosif.
arătat aprinzându-te Criscente, Peasna l-a, glasul al 6-lea, Irmos:
pururea pomenite, ai stătut în Ca pre uscat umblând lsrail...

mijlocul focului nearzându-te ei c e staţi înaintea scaunu­


nici c u m , şi fericitul tău duh lui lui Dumnezeu c a nişte
: ( M i

IN CINCISPREZECE ZSLE

Slavă..
slujitori, şi c a nişle slugi ale Iui,
şi ca nişte luminători înţelegă­ Arătat propoveduind Apo­
tori, cere)î luminare nouă celor stolii pre Dumnezeu Cuvântul
ce cinstim pomenirea voastră, cel născut din Tatăl negrăit în­
Aposlolilor. tru început, cum c a s'a întrupat
pre pămâit, şi a defăimat stă­
Cela c e pentru milostivire
pânirile veacului acestuia.
s'a arătat pre pământ, v'a ales
pre voi ucenici şi slujitori îm­ Şi acum, a Născătoarei:

preună cu alţii mulţi, c a sa ve­ Aplecat-ai cu lapte pre hră­


stiţi voirea lui c e a dumnezeea­ nitorul a foată lumea, carele
scă, înţelepţilor. S ţ ^ p fără stricăciune s'a născut din
curatul tau pântece, şi a zidit
Puindu-va întru rânduiala
din nou pre oamenii, cari erau
cu ceata c e a prea sfinţită a
sfărâmaţi de stricăciune.
sfinţilor şaptezeci de ucenici ai
Irmosul:
lui Hristos, luminaţi tot pama­
tul spre cunoştinţa, cu dum­ Nu este sfânt precum tu
nezeească lumina învăţăturilor. „Doamne Dumnezeul meu, ca­
Şi acum. a Născătoarei: drele ai înălţat cornul credin­
C a să împreune Dumnezeu cioşilor tai, Bunule, şi ne-ai
pre cei de jos cu cei de sus, „întărit pre noi pe piatra măr­
din noianul milostivirii sale, turisirii fale".
acum a luat trup din tine Prea­ Sedealna, glasul l-iu.
curată, şi a rămas şi după în­ Podobie: Mormântul tau...

trupare tot ceea ce a fost. Ca un luceafăr cu bună po­


Peasna 3-a, Irmos; doabă strălucind lumii, aţi go­
Nu este sfânt precum tu...
nit prin credinţă, întunerecul

F iind împreună cu laudalu!


_ Pavel, împreună cu dânsul
aţi încunjurat toată lumea ca
cel adânc al înşelăciunii, şi aţi
luminat sufletele. P e n t r u a-
ceasta toată Biserica cea zărită
nişîe stele cu soarele, gonind de lumina, cântă astăzi Aposto­
întunerecul necunoştinţei cu lu­ lilor pomenirea voastră cea
mina sfintei propoveduiri. purtătoare de lumină, slăvind
Ucenicii Cuvântului arvu­ pre Hristos.
nind credincioşilor odihna c e a Slavă, glasul al 4-lea.
fără durere întru cele dintru Podobie: Arătatu-te-ai astăzi...

înălţime, prin mari osteneli ale Fiind viţe din via cea purtă­
trupului, au ridicat din mijloc toare de via)ă, v'a(i adus stru­
păcatul cel cu durere. guri, din care ne curge nouă

î
LUNA APRILIE

Şi acum, a Născătoarei.
vin d e viatei, c e r e ş t i l o r î n v ă ţ ă ­
tori, A p o s t o l i ai D o m n u l u i . Fiindu-mi m i e t ă r i e şi s c ă ­
şi acum, a Născătoarei. p a r e şi z i d n e î n c u n j u r a t şi r u ­
g ă t o a r e c ă t r e D u m n e z e u , mân-
N ăscatoare de Dumnezeu
t u e ş t e - m ă de v ă p a i a c e a v e ş ­
c u r a t ă ! prin r u g ă c i u n i l e t a l e
n i c ă şi d e g h e e n ă , p r e a c u r a t ă
c u r ă ) ă sufletul m e u , c a r e l e e s t e
Fecioară.
s p u r c a t d e patimile păcatului.
C a t u eşti c e a b u n ă , c u r ă j i r e Peasna ->~u, irmos:
mântuitoare. Cu dumnezeească strălucirea ta...
A Crucii, a Născătoarei:
^ tâlpiî şi c a p i ş t i l e c e l e i d o -
l

Mieluşaua c e a prea curată, _ Ieşti l e - a u s f ă r â m a t l ă u d a j i i


şi M a i c a c e a f ă r ă p r i h a n ă v ă ­ propoveduitori de Dumnezeu,
z â n d p r e Mielul p i r o n i t p r e zidind c u D a r u l inimile o a m e ­
lemn, glăsuind striga: Laud nilor, c a p r e u n c o r t c ă z u t prin
C u v i n t e d u m n e z e e ş t i l e tale p a ­ călcarea poruncilor.
timi.

Peasna 4-a, Irmos:


C u adevărat făcându-vă cai
Hristos este puterea mea... p r e a l ă u d a ţ i a i Iui H r i s t o s , t u r ­

T
burând m a r e a nedumnezeirii
r e i m e a c e a m a i pre s u s d e
prin d u m n e z e e a s c ă p r o p o v e -
fiinţă şi î n t r e i l u m i n i , a
d u i r e , aii înviat d i n n o u , p r e
a p r i n s făclii p r e sfinf ii P u d , T r o -
cei c e erau înnecafi m a i 'nainte
fim şi p r e A r i s l a r h , c a s ă lu­
într'însa.
mineze pământul cu cuvântul
cel d u m n e z e e s c . Slavă...

U itându-vă c ă t r e Dumne­
I m p r e u n ă călători c u Pavel
zeu, prin dumnezeeştile v o a s t r e
v'aţi a r ă l a t î n ţ e l e p ţ i l o r , r ă b d â n d
c e r c e t ă r i ne-aji mântuit p r e n o i ,
de bucurie împreună cu dânsul
cari e r a m întru răutatea nebu­
m u l t e feluri d e i z g o n i r i , m u l t e
niei i d o l e ş t i p r i m e j d u i ţ i , f a c â n -
feluri d e c h i n u r i şi p r i m e j d i i d e
du-vă n o u ă mântuitori.
nevoi, pentru viata cea viitoare
mărijilor. Şi acum, a Născătoarei ;
Slavi...
I s a i a c e l sfinţit l u m i n â n d u - s e
C u c u r g e r i l e sângiurilor, o a r e c â n d p r e a sfinţit c u d u m -
p r i n s t r ă l u c i r e , aji sfin|it t o a t ă n e z e e s c u l D u h , a s t r i g a t : Iată
zidirea, o p r i n d s â n g i u r i l e cele F e c i o a r ă v a l u a în p â n t e c e p r e
spurcate c e s e a d u c e a u dra­ D u m n e z e u cel necuprins, în­
c i l o r , A p o s t o l i a i Iui H r i s t o s . trupat pentru milostivirea s a .
Ped^na G-o, Irmos: CONUAC, glasul al 'i-lea.
Marea vieţii vâzându-o .. Podobie Arătatu-te-ai astăzi...
rea înfeleplul Trofim şi A- Arăfatu-s'a astăzi praznicul
rîslarh, împreuna şi minu­ cel cinstit al Apostolilor, lumi-
natul Pud, ca nişte Apostoli ai nându-ne pre noi, şi gonind
Cuvântului, şi cinstiţi călători înlunerecul păcatului, celor c e
împreună cu Pavel, să se laude strigăm: Arăfatu-s'a lumina şi
cu cântări sfinţite. a venit izbăvirea.
Inln; aceasta lună în 1 o zile, pomenirea sfin­
D e apele Duhului cu ade­ ţilor apostoli, Jiu cei ţaptezeci • Aristarh, Pud,
şi Trofim.
vărat fiind plini, înfelepjilor, tot
sufletul l-aţi adăpat prin învă­ Stih: Cinstind pre Aristarh ca pre un bi­
ruitor,
ţături, gonind din m jloc văpaia CHP le bine s'a nevoit până şi de sabie
răbdător
înşelăciunii cu Darul cel dum­ Dară unde te-ai mutat Pude dupâce te-a
nezeesc. tăiat,
Unde m'am mutat? Decât către slava cea
Slavă... nestricăcioasâ am alerg t.
Ttotim cereasca hrană a dorit,
Şi dar hrană sabie s'a făcut celui ce 1-a lovit.
F i i n d uniţi cu duhul, nu aj Intru a cincisprezecea a lui Aprilie zi,
avui despărţire nici cu însăşi Aristarh tăierea capului primi.
despărţirea trupului, căci îm A ceştia fiind din cei şaptezfci de
preuna cu Pavel propovedui Apostoli, urinau marelui apostol Pavel
torul vi s'a tăiat capetele, mă şi pătimeau rău împreună cu dascălul
lor toate goaneie lui, iară dopă moartea
rindu-vă împreună cu dânsul lui li s'au tăiat şi acestora capetele de
Nftron; Insă acestea Ie-a lăsat scrise tn
Şi acum, .i Născătoarei:
limba latineasca a tot fericitul Dorotei
Streină este zămislirea ta mergând la Roma, şi nu numai de ace­
ştia, ci şi de alţi apostoli şi de sfinţi şi
Doamnă, streină şi înfricoşată de prooroci a făcut istorisire, că era
este naşterea cea mai pre sus
1
pentru iscusinţa firei sale foarte învăţat
de cuget, care ne-a împăcat şi mult ştiut, ca nimenea altul.

¿1
cu Dumnezeu pre toţi cei în- Intui această lună pomenirea siantului muce­
nic Criscent cel din Mira Lichiei.
streinaţi dela dânsul, şi ne-a Stih . Spaima era a vedea pre Criscent în
dai podoaba cea dinlâi. mijlocul focului,
Cartlc socotea grădină veselitoare arderea
Irmosul - văriăiei.
Intru a cinsprr zecea a lui Aprile zi,
M area vieţii vazandu-o înăl- Criscent în văpaia focului arzător se săvârşi.
„ţându-se de viforul ispitelor, A cesla a fost din Mira Lichiei de
„la limanul tău cel lin alergând, neam strălucit şi minunat, mare la stat,
de aceea văzând pagânatatta câ se se­
„strig către fine: Scoate din meţeşte, şi legea idolilor se Înalţă, şi
„stricăciune viaţa mea, mult pe mu ţi supuşi sub robia rătăcirei, de
„milostive". se Inchinan ce'or iară de suflet, el in­
părăsească deşertăciunea, şi i învăţa ca Intru această z\ cea întru Pasha Domnului
să se întoarcă spre Dumnezeu, cel ce Dumineca slăbănogului.
se cinsteşte de creştini, ca un iâcător al Stili Cuvântul lui Hrfstos a fost slăbăno­
tuturor şi a toată suflarea, şi de viaţă gului întărire,
dătător. Iară ighemonul lăcându-1 becis- Asemenea Darul şi cuvântul lui i-a fost spre
nic şi nenorocit, căci Însuşi de bună întărire.
voia lui şi-a ales a intra la munci, Sfân­ Că aceluia este slava şi puterea în veci, Amin.
tul zise, câ mai vârtos lucru săvârşitei Peasna 7-a, Irmos :
norociri şi cinste este a pătimi cineva

C
Dătător de rouă c u p t o r u l -
pentru Hristos. Şi Intrebându-1 aşi spu­
ne Întâmplarea, şi patria şi numele, el ? u ploile cinstitei propove-
pentru toate 2ieea că este creştin. Deci 9 duiri cuptorul necredinţei
nevrând nici cu chipul a da cinste ido­
lilor dupre cum 11 sfătuia ighemonul, ci
I-afi stins ca nişte apostoli, iară
înaintea tuturor mârturisindu-se, şi zicând ca nişte dumnezeeşti patimi­
că nu poate trupul a face alta, fără cât ceea lor», aţi ars materia cea ido-
ce sufletul se pare, ca şi cum se ocâr-
mueşte şi se mişcă de dânsul, drept
lească cu curgerea sângiurilor,
aceea Întâi spânzurându-1 11 bătură, de pentru aceea vă slăviţi, înţe­
aceea li srrujiră, mai apoi făcând foc lepţilor.
mare, fu judecat de-1 aruncară într'în-
sul, şi nestricându-i nimica, nici un păr C a nişte întraripaţi străbă­
măcar, şi-a dat sufletul în mâna Iui Dum­
nezeu. tând tot pământul, prea lău­
daţilor Apostoli, dumnezeea­
Intru această a pomenirea sfinţitelor muceniţe
femei: Vasilisa şi Anastasia. scă propoveduire aţi semănat
Slih : Mielului (ui Dumnezeu mieluşele doua în sufletele limbilor, ca nişte
s'au junghiat. plugari aleşi, şi pre fofi i-aji a-
Anastasii şi Vasilisa, cele ce grumazii spre
sabie ţ'au dat. dus la Hristos ca nişte grâu.
Acestea erau din marea cetate Ro­ Slavă...
ma, de bun neam şt bogate, uceniţe
fiind sfinţilor Apostoli. Deci după sfâr­ Infrumuseţafu-v'aţi cu ranele
şitul lor, acestea adunând noaptea sfin­ voastre cele frumoase, Ari-
tele lor moaşte, şi îngropându-le, fură starhe şi Trofime, şi staiuciţi
pârâte la rău credinciosul Neron; carele
aducându-le faţă, de odată le-a pus la mai mult decât tot aurul cel
închisoare. Apoi mai tn urmăfiindscoase, curat, împreună cu Pud cel
şi spuind ele că rămân întru mărturisi­ cu adevărat minunat, totdeau­
rea lui Hristos, tură spânzurate, şi tăin-
du-)i-se ţâţele, (îi mâinile şi picioarele si na rugând pre Hristos pen­
limbile, în sfârşit li s'au tăiat şi capetele tru noi.
de sabie.
Şi acum, a Născătoarei:
Intru această zi, pomenirea prea cuviosului
părintelui nostru Leonid episcopul Athenei. A rătatu-te-ai fericită de Du­
Stih: Intunerec mare pre Athenieni a cuprins, hul cel sfânt, ca ceea ce ai în­
Dupăce Leonid soarele lor a apus.
Intru această zi, pomenirea sfinţilor muce-
trupat pre vestitorul sfatului
cenici Teodor preotul şi Pavsolipie. celui mare, cel ce a trimis în
Stih; Lui Pavsolipie şi Teodor preotului, lume pre dumneezeştii săi A-
Dar oarecarele contenitor de scârbe cu ade­
vărat a fost ascuţitul săbiei. postoli, ca pre nişle fulgere
IN CINCISPREZECE ZILE

dumnezeeşti, c a s a lumineze „faci Hristoase c u s i n g u r a voi-


pre cei credincioşi, Preacin­ „ r e a . P r e tine t e p r e a î n ă l ţ ă m
stita. „întru foţi v e c i i " .
Peasna 8-a, Irmos: Peasna 9-a, Irmos:
Din văpaie cuvioşilor... Pre Dumnezeu a-I vedea...
I u secerea c e a dumnezeea­
s c ă tăind rădăcinile n e d u m n e ­
zeîrii, aţi s ă d i t c r e d i n ţ a c e a a-
P uterea vrăjmaşului s'a r ă -
pit, şi a c ă z u t trufia lui
c e a î n a l t ă , c ă c i sfinţii i u p t â n -
d e v a r a t ă şi î n d r e p t a r e desă­ d u - s e , c u d â n s u l , prin neputinţa
v â r ş i t în inimile c e l o r c u b u n ă t r u p u l u i l - a u r ă s t u r n a t , şi p r e
credinţă, grăitorilor d e cele c r e d i n c i o ş i i-au m â n t u i t d i n tira­
dumnezeeşti. n i a lui.
C u cuvântul c e l d u m n e z e ­
Ca ţ ă r â n a aţi z d r o b i t în­
i e s c aţi o g o r î t i n i m i l e , şi s e ­
ş e l ă c i u n e a , p r e a l ă u d a ţ i l o r a-
m ă n â n d s ă m â n ţ a cunoştinţei,
p o s t o l i , l u m i n ă t o r i i lumii, şi
aţi s e c e r a i s p i c c u multă r o a ­
v'aţi arătat cetăţeni î m p r e u n ă
dă, mulţimea celor c e s'au
c u îngerii, c â n t â n d d i m p r e u n ă
mântuit, înţelepţilor Apostoli.
c u d â n ş i i : Sfânt, s f â n t , s f â n t
Binecuvântăm., e s t e T a t ă l şi F i u l , şi sfântul
Turnurile cele nemişcate Duh.
a l e B i s e r i c i i lui H r i s t o s , s t r u ­
g u r i i c e i d u m n e z e i e ş t i a i viei A p o s t o l i ai D o m n u l u i , v i n ­
celei dumnezeeşti, din c a r i d e c â n d b o a l e l e trupului şi n e ­
c u r g e d u l c e a ţ a vieţii, A r i s t a r h , p u t i n ţ e l e sufletului, şi f ă c â n d
P u d ş i T r o f i m , s ă se c i n s t e a s c ă m i n u n i p r e a a l e s e , p r e toţi c e i
c e e r a u î n t r u n e c u n o ş t i n ţ ă i-aţi
Şi acum, a Născătoarei:
tras către lumina c e a adevă­
Omenirea c e a sfărâmată,
r a t ă a cunoştim\ei. P e n t r u a-
prin n a ş t e r e a ta c e n o u ă , t o a t ă
c e a s f a vă măriţi.
o ai înnoit F e c i o a r ă , înoind le­
g i l e firii m a i p r e s u s d e fire. Slavă...

M a i c a lui D u m n e z e u celui S trălucind dumnezeească


viu, c e e a c e eşti p l i n ă d e pomenirea voastră, Apostoli­
Dar. l o r , l u m i n e a z ă b i s e r i c a lui H r i ­
Irmosul : stos, p r e ^ c a r e c u dumnezee-
Să lăudăm, bine să cuvântam... ştile v o a s t r e r u g ă c i u n i m â n ­
D in v ă p a i e c u v i o ş i l o r r o u ă tuiţi-o d e s t r i c ă c i u n e a e r e s u r i ­
„ai izvorît şi j e r t f a d r e p t u l u i lor, p ă z i n d n e v ă t ă m a t p r e n o ­
„ c u a p ă o ai ars. C ă t o a t e l e rodul cel c u bună credinţa.
LUNA APRILIE

Şi acum, a Născătoarei:
gându-va lui Hristos, sa dăru­
Ceea c e mai pre sus de iască sufletelor noastre p a c e
cuget ai născut lumina c e a şi mare milă.
nesuferită, mâniueşte-mă de
văpaia gheenei, şi a aprins su­ Fecioare tinerele, a r ă t a t
fletul meu spre dragostea ce­ cu iscusire a|i luat pofta în-
lui c e a venit să pună pre pă­ dumnezeirii a strămoaşei E-
mânt f o c u l cunoştinţei, de vei, îndumnezeindu-vă, prin
Dumnezeu dăruită prea curată neîncetată plecare călre Dum­
Fecioară. nezeu, umplându-vă de dum­
nezeiască vedenie; şi acum ru-
Irmosul:
gafi-vă, să dăruiască sufletelor
P r e Dumnezeu a-I vedea noastre p a c e şi mare milă.
„nu este cu putinţă oamenilor,
„spre c a r e l e nu cutează a C a unele c e au îmbrăţişat
„căuta cetele îngereşti. Iară pre Hristos cu suflet vitejesc,
„prin tine P r e a curată s'a a- vitezele mucenife au plecat pre
„rătat oamenilor Cuvântul în­ cel puternic, carele a amăgit
t r u p a t ; pre carele slăvindu-l pre Eva odinioară cu viclenie,
„cu ostile cereşti, pre tine te şi desăvârşit biruindu-I, s e
„fericim". roagă lui Hristos, sa dăruiască
SVETILN'A zilei şi Stihoavna din Trjod sau sufletelor noastre pace şi mare
a praznicului.
milă.
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduîală
şi Otpustul. Slavă, Şi acum, a Născătoarei:

S ufletul meu carele cum­


plit boleşte de patimi foarte
rele, tămădueşte-1 prea lăudată
INTRU A C E A S T Ă LUNĂ
c e e a c e ai născut pre doftorul
IN 16 ZILE.
şi Mântuitorul tuturor, Hristos,
Stinlele muceniţe fecioare. Irina, A^api şi
Hionia. pre cela c e vindecă toata slă­
La Doamne strigat-am,Stihirile, glasul l-iu. biciunea, carele a rănit cuge­
Podobiu: Prea lăudaţilor mucenici... tul cel rău al diavolului, şi pre
noi ne-a s c o s din moarte.
ecioare tinerele, cele
cu numele bunătăjilor A Crucii, a N ă s c ă t o a r e i :

celor de c i n s t e , şi
hrănite cu bunatăji, vitejeşte
] unghiereafa cea fără drep­
tate, văzându-o Fecioară, Hri­
aţi ajuns către hotarul cel de­ stoase, t â n g u i n d u s e striga
săvârşit al bunei credin|e, şi către tine: Fiule prea dulce,
acum afi alergat la Cer, ru- cum mori fără dreptate ? cum
• P e a s n a b-a, Irmos :
te spânzuri pre lemn, cel ce
Tu eşti întărirea...
ai spânzurat tot pământul pre
ape ? Nu mă lăsa singură, fă- e ploile dumnezeescului
cătorule de bine mult milo­ Duh adăpându-se fecioa­
stive, pre mine Maica şi sluj­ rele, au odrăslit spice muceni-
nica ta, rogu-mă. ceşii, prin dumnezeească lu­
crare.
I ubind muceni|ele mai mult
LA UTRENIE
cele nevăzute, decât cele văzute,
au biruit pre dracii cei văzuţi
C A N O N U L Sfintelor.
Ai căruia acrostih la Greci este acesta: şi pre cei nevăzuţi.
Muceniţelor lui Hristos dumnezeească cân­ Slavă...
tare voiu aduce.
D orind numai de dragostea
Facerea lui losif.
Peasna 1-a, glasul al 8-lea, Irmos: şi de iubirea Iui Hristos, fecioa­
Să cântăm Domnului. re cinstite, nici cum nu aţi avut

G C ereţi-mi acum H a r dela


Cer, Muceniţele Domnului,
c a să laud pre pământ praz-
grijă de dorirea cea pămân­
tească.
Şi acum, a Născătoarei:

nuirea voastră cea purlătoare R umpe Stăpână zapisul cel


de lumină. cumplit al păcatelor mele, ceea
c e ai rumpt legăturile iadului
Prin d u m n e z e e s c u l Duh cu naşterea ta mai pre sus de
rumpând fecioarele legăturile fire.
dorirei cele trupeşti, s'au legat Irmosul:
cu Hristos, prin puterea Dum-
Tu eşti întărirea celor c e
nezeirii.
„aleargă la tine, Doamne, tu
Slava.., „eşti lumina celor întunecaţi,
A putut VeJiar să înşele odi­ „şi pre tine te lauda Duhul
nioară pre Eva, iară acum s'a „meu".
Sedealna, glasul al 8-lea.
ruşinat, călcându-se cu adevă­
Podobie: Pre înţelepciunea şi Cuvântul...
rat de picioarele voastre, cin­
stitelor Mucenife. C u dumnezeească cuviinţă
logodindu-vă cu Domnul, v'aţi
N( acum, a Născătoarei-
adus lui zestre sângele şi jun-
N egrăit ai născut pre cel ce ghierea, purtătoarelor de chi­
l-a născut Tatăl fără schimbare, nuri tinerelor, şi dupre vredni­
şi ai aplecat la ţâje, pre cel ce cie aţi câştigat dumnezeească
hrăneşte toată lumea, Stăpână. cămară de Mire, neîncetat um
124 LUNA APRILIE

plându-vă de lumină nespusă. Fecioară, şi darueşte iertare de


Pentru aceasta întru Duhul să­ greşeli, celor ce se închina pa­
vârşind sfântă si cinstită pome­ timilor lui.
nirea voastră, slăvim pre Mân­ Peasna 4 - a , Irmos:
tuitorul, şi cu credinfăstrigăm; Ai'Zt-am Doamne taina,..
Ruga{i-vă lui Hristos Dumne­
zeu, iertare de greşeli să dă­
ruiască, celor ce cu dragoste
P ragostele trupului dând loc
.. dragostei celei dumnezee­
şti, au făcut pre fecioarele lui
prăznuesc sfântă pomenirea Hristos locaşuri Duhului.
voastră.
C u unire cugetătoare de
Slavă, Şi acum, a Născătoarei: Dumnezeu puindu-va împroii-
P r e înţelepciunea şi Cuvân­ va celor împrotivnici, aţi câşti­
tul în pântecele tău zămislin- gat dumnezeească biruinţă şi
du-1 negrăit Maica lui Dum­ v'afi învrednicit dumnezeeşti
nezeu, lumii ai născut, pre cela lor cununi.
ce tine lumea, şi în braţe ai Slavă...
avut, pre cela ce cuprinde toate, Lipindu-vă de dragostea Îm­
pre dătătorul de hrană al tutu­ păratului tuturor, fecioare tine­
ror şi făcătorul făpturii. Pentru re vaji suit prin pătimire la
aceasta te rog pre tine prea dumnezeească cămara cea ce­
sfânta Fecioară, şi cu credinţă rească.
te slăvesc, ca să mă izbăvesc Şi acum, a Născătoarei :
eu de greşeli, când voiu vrea Născut-ai întrupat pre Dom­
sa stau înaintea fetii Ziditorului nul, Doamnă a toata zidirea,
meu, Stăpână Fecioară curată, pre carele roagă-I prea sfântă
al tău ajutor atuncea să-mi dă- Fecioară, ca să ne mântuim de
rueşti, că poji câte voeşti. vrăjmaşul, cel ce ne domneşte.
A Crucii, a Născătoarei: Peasna 5-a, Irmos:
L'imineazft-ne pro noi Doamne..
P r e Mieluşelul şi Păstorul şi
Mântuitorul, Mieluşaua văzâ-
du-1 pre Cruce, a glăsuit lăcră­ F fecioarele cele cugetătoare
de Dumnezeu au mânecat
împreună către Hristos lumina
mând, şi cu amar a strigat:
Lumea se bucură luând izbăvi­ cea neapusă, şi s'au luminat
re, iară pântecele meu se aprin­ mai mull decât lumina soarelui.
de văzând răstignirea, care o Bărbateşte v'aţi dat 'mădu­
rabzi pentru milostivirea milei. larele spre chinuri, chînuind pre
Către care să strigăm cu cre­ tiranul cu întărirea credin­
dinţă: Milostiveşte-te spre noi ţei, vrednicilor de minuni.
IN Ş A I S P R E Z E C E ZILE

Slavă...
toare de Dumnezeu F e c i o a r ă ,
Flori sfinţite v'aţi arătat Mu- s'a îmbrăcat c u p o d o a b a slavei
ceniţelor, sunând Bisericii bun celei dumnezeeşti, slăvindu-te
mirosul dumnezeeştei cuno­ cu bucurie c a p r e o Maică a
ştinţe prea lăudatelor. lui D u m n e z e u , P r e a c u r a t ă .
Şi acum, a Născătoarei:
Irmosul:
Roagă-te F e c i o a r ă să-mi fie R ugăciunea m e a voiu văr-
mie sfârşii bun, ca s ă s c a p de „sâ către Domnul, şi iui voiu
chinurile cele fără sfârşit, c a r e „spune s c â r b e l e mele, c a s'a
ma aşteaptă, şi să m ă mântuesc. „umplut sufletul m e u d e răutăţi,
Peasna 6-a, Irmos: „şi viaţa m e a s'a apropiat d e
Rugăciunea mea voiu vărsa..

B
„iad, şi c a Ionâ m ă r o g : Dum­
ărbăteşte au răbdat du- n e z e u l e , din stricăciune s c o a -
l
rerile trupului, şi chinu­ „te-mă".
rile focului, purtătoarele de chi­ CONDAC, glasul al 4-lea.
nuri şi miresele lui Hristos, Podobie: Cela cu te-ai înălţat. .
Hionia, Agapi şi Irina, şi au
Prin credinţă întraripându-ţi
primit răsplătire cununa c e a
tare sufletul Irino, arăiat ai ru­
frumoasă, slava c e a nespusă.
şinat p r e cel viclean, şi mulţime
Târandu-vă pre pământ ca d e întunerece d e oameni ai a-
nişte pietre, aţi stricat loată zi­ dus lui Hristos, fericită, şi pur­
direa înşelăciunii, cu puterea tând porfiră d e sângiuri, te ve­
Cuvântului, şi ducându-vă c ă ­ seleşti a c u m împreună c u în­
tre Biserica c e a sfântă, cu bucu­ gerii.
rie staţi înaintea Stăpânului a Intru această lună în 16 zile, pomenirea
toată zidirea, tinere fecioare. sfintelor muceniţe fecioare: Irina, Agapi şt
Hionia.
Slavă...
Stih : Zăpadă ca şi când focul la Hionia eră.
D e dragostea c e a dumne­ De care şi Agapi a se împărtăşi dorea.
Săgeata la locul cel de pace pre tine te-a
z e e a s c ă înh'erbântându-se mu- mutat,
ceniţa Hionia şi viteaza Agapi, Ca ceea ce tu Irino mucenijă în săngiurile
tale te-ai îmbrăcat,
bărbăleşte au intrat în văpaia In a ţasesprece a lui Aprilie zi,
Hionia şi Agapi prin foz se săvârşi.
cuptorului, şi mărita Irina ră-
nindu-se c u săgeata, s'a suit P r e v r e m e a î a c a r e s'a t ă i a t capul
mucenicului Hrisogon de c ă t r e Dioclitian
la ceruri.
pentru mărturisirea în Hristos, aproape
Şi :ieum, a Născătoarei: de iazerul unde locuia a c e s t e trei surori:
Lepădând A d a m h a i n e l e A g a p i , Irina şi Hionia cu o a r e c a r e l e Zoii,
r o b al Iui Dumnezeu, arâtatu-s'a H r i s o ­
c e l e d e piele ale omorârii, prin gon lui Zoii In vis, zitându-i c ă sfânta
întruparea Fiului tău, Născă­ Anastasia va s ă fie la nevoinţă cu acele

r<3f®&\
trei surori, şi ca dânsul să-şi săvârşească sprezece zile, scoţându-i de acolo, şi mai
nevoinţa muceniei. Acestea dacă află cereetându-i, i-a băgat pre ei într'o co­
sfânta Anastasia, urmă după Zoii, şi intră rabie împreună cu cai, legaţi de picioa­
la Sfinte, şi le sărută, şi le slujlâ apoi. rele cailor; iaiă sfinţii tâvălindn-se, prin­
Aflând aceasta Diocteţian, trimise de le tre picioarele cailor fără să guste hrana
aduse, şi le-a dat pre seama domonlui sau apă patru zile, mulţumiau lui Dum­
ţării de le-a muncit, şi iarăşi s'au dat pe nezeu, şi ajungând la limanul oarecăreia
seama altui domn, anume Sisinie carele cetăţi, au fost cercetaţi pre ascuns de
pre Agapî şi pre Hionia le-au ars tn foc, către creştini. Şi de acolo mergând la
iară pre sfânta Irina, unul din slujitori cetatea numită Tavromenia, şi mai Inno-
umplându-si arcul, şi săgetându-o, i-a dat tând pre la Licaonia, au venit la cetatea
sfârşit. Eluron. Atuncea ticălosul acela eparh,
dezlegând pre sfinţi din legături, cu glas
intru această zi, pomenirea sfântului Filic
Kpiscopui, f'urtunat, şi Ianuarie Preotul, şi
lin le făcea întrebările; iară sfinţii grăind
Scptemin. din protivă, că nici cărţile nu dau, nici
idoîilor nu jertfesc, a poruncit să fie tăiaţi
Stih : Pătrime de nevoitori, ce prin sabie s'a de sabie; şi luând hotărârea, după ce a
jertfit,
făcut rugăciune li s'a tăiat capetele, şi
Acum cu miile de îngeri într'un danţ s'au
unit. au primit cununile din mâna Domnului.

In al optulea an al Împărăţiei lui Dio- Intru a c e a s t ă zi, pomenirea sfinţilor m u ­


cliţian şi Maxim ian, a ieşit poruncă pre cenici : Leonid, Harisie, Nichi, Calini, Calid,
Nunehia, Vasilisa, şi T e o d o r a .
la toate locurile, ca să se ardă toate căr­
ţile creştinilor. Deci trimis a fost în ce­ Stil *: Leonid în şanurile mărit a r u n c a t fiind.
tatea Biucan oarecarele Marian, bărbat A ajuns pană ţa şanurile lui Avraam îno­
tând.
prea spurcat carele a adus înaintea sa
Z-cck H î r i s a : Marea pre mine nu mă îngro­
pre Filic Episcopul, pre Ianuarie Preotul, zeşte,
pre Furtun a t şi pre Septemin, şi citin- Căci a d â n c de daruri îmi piinnvieşte.
du-le porunca împărătească, cerea numai G*lini şi Nichi în adânc aruncate fiind,
decât cărţile ce erau la ei- Iară prea Biruinţă şi linişte din turburare sunt dobân­
sfântul Episcop a zis către el: Scris este dind.
o ighemoane: «Nu daţi cele sfinte câini­ Pre Calidfl adâncul mării o a primit,
F r u m u s e ţ e a Mirelui celui iubitor de suflet
l o r , nici aruncaţi mărgăritarul înaintea iubind.
«porcilor. Deşi In zadar te nevoeşti. deşi Câştig pTe mântuire din a d â i c aflând,
«ai cu tine poruncile împărăteşti». Ighe­ înţelepciunea ta, Nunehie eşti arătând.
monul a zis: «Lasă vorbele nebuneşti, şi Pre două tinere pântecele mării primind
«fă voia împăratului, căci Intru alt chip, C a r e au scăpat de pântecele r e k i credinţe
«te voiu trimete legat la Antipatul» Şi cel flămând.
Sfântul i-a zis: «Precum mă a f l a către
«tine, asemenea şt către toţi, şt către A c e ş t i sfinţi mucenici erau din Elada,
«Însuşi împăratul tău mă voiu afla». A- şi Leonid adică a fost prins In Trizina,
tuncea lnchizându-1 pre el In temniţă, începător fiind duhovniceştei cete în zi­
fără de nici o îngrijire l-a lăsat pre el lele de prăznuirea sfintei învieri a lui
trei zile, apoi scoţându-1, l-a mai cercetat; Hristos, şi a fost adus la Corint. Iară
şi legându-I pre el şi pre cei împreună Harisa şi Nunehia si maica Nunehiei Va­
cu el, i-a trimis la Antipatul. Acela iarăş silisa; şi Nichi şi Galini şi Calis şi T e o ­
cercetftndu'i, i-a pus la Închisoare. Ş i dora, fiind şi acestea din Elada, adusu-
după şase zile scoţându-i pre ei, i-a tri­ s'au şi ele Ia Corint, către ighemonul.
mis legaţi la eparhul pretorilor. Carele Carele aflând pre sfântul Leonid că avea
după ce l-a primit şj i-a Îngrozit foarte neclâtită credinţa în Hristos, a poruncit,
mult cu multă pază, i-a aruncat pre ei sâ-l spânzure şi să-1 strujiască fără de
Intru o cumplită temniţă; şi după patru- milă. Ş i apoi sâ fie aruncat Intru adân­
cul mării cu cei ce erau împreună cu el.

OtSHSi
IN ŞASESPREZECE ZILE 127

C â n d a t u n c e a se zice, c ă fericiră Harîsa


c â a t â strigând p r e c u m o a r e c â n d Mariani, Mieluşelele lui Hristos,
c â n d s'a a r u n c a t In m a r e E g h i p t e n i i : « O având ochii inimii către D o m ­
«mila am alergat, D o a m n e , şi o a s t e m'a
nul şi împăratul cel c e mân­
«gonit D o a m n e , şi nu m'am lepădat d e
«tine, D o a m n e , m â n t u e ş t e sufletul m e u » . tueşte, au alergat către toată
Iara ceilalţi cari împreună ascultau şi tabăra vrăjmaşului, şi bărbate-
cântau, au ajuns până La m a r e ; şi intrând şte o au biruit.
in c o r a b i e , îndelungând c â n t a r e a , au ln-
notat p â n ă Ia treizeci d e s t a d i i ; apoi Slavă...
fiind legaţi c u p i e t r e , i-au s c o s afară şi
Purtătoarele d e chinuri în-
i-au a r u n c a t In m a r e ; şi s'a făcut m u c e n i a
lor cu o zi mai 'nainte d e P a ş t i . tinzându-şi tot cugetul c ă t r e Mi­
Intru această zi, pomenire;! sfintei mceniţu rele Hristos, au socotit muncile
Irinu.
cele a m a r e c a nişte desfătări,
Stih Muieniţa Irina cu pace vieţuind,
Nu în pace, ci de sabie este murind.
strigând: Bine eşti cuvântat
D o a m n e Dumnezeule în veci.
Aceasta e r ă de l o c din E l a d a . P e
Şi acum, .1 Născătoarei:
v r e m e a Paştilor, c â n d şi sfântul L e o n i d a
mărturisit cu cei împreună c u el Intru O moară Preacurată păca­
a c e i a ş c a s ă de rugăciune s'âvind p r e Dum­
nezeu e r â şi S t a n ţ a Î m p r e u n ă c u creştinii tul meu cel viu, c a r e o m o a r ă
din a c e a v r e m e aci. Deci p â r â t ă fiind la sufletul meu, şi m ă învredni­
ighemonut, o a pus la închisoare. Din c e ş t e s ă m a împărtăşesc vieţii
c a r e s c o ţ â n d u - o , şi tăindu-i-se limba, şi
s c o ţ â n d u - i s e dinţii, mai în urmă i s'a celei dumnezeeşti, c e e a c e ai
tăiat şi capul. născut viaţa, şi p r e şarpele l-ai
Intru, această zi, sfântul noul mucenic Mihail omorît.
V'urliotul, carele a suferit mucenicia în Smirna, Peasna R-n, Irmos:
la anul o mie şapie sute şaptezeci şi doi, de
sabie s'a săvârşit. Tinerii cei grăitori...

Sii' : Vopsindu-ie Mihaile cu curgerile sân-


1
ieluşelele lui Hristos, mi­
giurilor tale.
Te-ai arăiat luminat ca zăpada, de nevoinţă nunat fiind învăţate, cele dum­
purtătorule mare. nezeeşti, au luat gând bărbă­
Cu ale lor sfinte rugăciuni, D o a m n e , t e s c în vremea luptelor, nevoin-
milueşte-ne şi ne m â n t u e ş t e p r e n o i , A m i n .
du-se bărbăteşte.
Peasna 7-a, Irmos:
F iind întunecat gonaciul d e

F
Tinerii evreeşti în cuptor...

ecioarele lui Hristos, înje- beţia păcatului celuiîntunecat,


_ lepteşle nu s'au spaimântat s e purta c a unul c e erâ de rîs,
nici d e fiarele cele sălbatece iară fecioarele lui Hristos, s e
c a r e veniau asupră-le, nici de arătau c a lumina.
năvălirea c e a aprinsă a focului Binecuvântam pre Tatăl. .
celui nesuferit, nici d e tăerile Fiind împodobite cu haina
medularilor, nici d e ostenelele c e a mohorită a fecioriei, şi pri­
cele d e multe feluri. mind dela Hristos cununile

mm
LUNA APRILIE

cioriei, locuifi în locaşurile cele cioşilor. P r e c a r e o cinstim


împărăteşti împreună c u îngerii. preste an, fecioare mucenife.
ŞI acum, a Născătoarei:
Şi acum, a Născătoarei:
Cuptorul purtând odini­
Iubitoare d e bunătate F e ­
o a r ă semnele naşterii tale, nu
cioară, îmbunează sufletul m e u
a a r s p r e c e i trei tineri, pre­
cel înrautăjit c u păcatul, c e e a
c u m nici focul Dumnezeirii nu
c e ai născut p r e Cuvântul cel
a a r s pântecele tău, Maică, F e ­
prea bun.
cioară.
Irmosul: Irmosul:
Să lăudăm, bine să cuvântăm...
\_ju adevărat N ă s c ă t o a r e d e
Tinerii cei grăitori d e Dum­ „Dumnezeu, te mărturisim p r e
n e z e u , în cuptor călcând vă- „tine F e c i o a r ă curată cei mân-
„paia c e a d e f o c , au cântat: „fuiji prin fine, c u cetele cele
„Binecuvântaţi lucrurile D o m - „fără de trupuri, slăvindu-te p r e
„nului pre D o m n u l " . „tine".
Peasna 9-a, Irmos ; Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduialâ
şi Otpustul.

T
Cu adevărat Născătoare...

recând fecioarelor valurile


— c e l e sălbatece ale supără­
rilor, v'afi îndreptat către lima­
nurile cele dumnezeeşti, prin INTRU A C E A S T Ă L U N Ă
o c â r m u i r e a lui Hristos, Dum­ IN 17 ZILE-
nezeul nostru. Sfântul sfinţitul mucenic părintele nostru Si-
meon Persul. Şi prea cuviosul părintele nostru
Acachie Episcopul Meîetinei.
C a nişte stele, c a nişte fă­
La Doamne stngat-am, Stilurile glasul 4.
clii luminătoare, Irina c u Hio-
Podobie : Dat-ai semn celor ce..,
nia şi c u Agapi, luminează din
destul toată plinirea Bisericii. jra\ucii-a astăzi c a soa­
crele d u m n e z e e a s c ă p o -
C u cetele celor fără d e tru­ ^ menirea fa, luminând
puri v'aji împreunat, purtătoa­ pre c e i credincioşi, strălucind
relor d e chinuri, şi fiind în trup, în lume cu luminări dumne­
arătat aţi biruit p r e vrăjmaşii zeeşti. S i m e o a n e prea fericite,
cei fără d e trupuri. gonind negura patimilor, şi în-
Slavă... tunerecul dracilor. Pentru a-
Mai mult de cât soarele stră­ c e e a te fericim, c a p r e un lu­
lucind pomenirea voastră, lu­ minător a toata lumea, şi c a
minează toată plinirea c r e d i t pre un rugător prea fierbinte.
IN ŞAPTESPREZECE ZILE

I nţelepţeşte câştigând cele P rea cuvioase părinte Aca­


cereşti în locul celor pămân­ chie, întraripându-ţi prin cre­
teşti, şî în locul celor trecătoare dinţă cugetul către Dumnezeu,
cele netrecătoare, bucurându- te-ai scârbit de amestecarea
te ai primit răsplătire, în locul şi nestatornicia lumii, şi luând
măririi celei sincacioase slava Crucea ta, ai urmai văzătoru­
cea nestricăcioasă, şi în locui lui a toate, şi cu puterea dum-
norilor de munci şi de chinuri nezeescuiui Duh, prin lucrările
grele ai câştigat împărăţiile lui înfrânării, voile trupului cele
Dumnezeu cele mai pre sus de neînfrânate le-ai supus cugetu­
cuvânt; întru care veselindu-te lui prea fericite.
împreună cu cei ce au pătimit
cu tine, roaga-ie pentru toţi, A rătându-te corifeu împreu­
cei ce cu credinţă te laudă Si- nă cu Chirii, şi unit dumneze-
meoane cinstite. escului Sobor, Acachie, pre
Nestorie cel fără de minte l-ai
dat pierzării, descoperind ne­
C u săgeata cuvintelor tale bunia Iui, Fericite, şi prin cu­
ai rănit adunările călcătorilor vintele cele duhovniceşti ai ru­
de lege, mucenice Simeoane. şinat deşertăciunea lui. Pentru
Pentru aceea norii cerurilor au aceasta tot sufletul te fericeşte
dat glas, cetele îngerilor au pre tine, praznuind cu credin­
lăudat răbdarea nevoinţelor ţă dumnezeească pomenirea ta.
tale. Drept aceea şi noi toji ve­
Slava, Ş i a c u m , a Nă?:'iHo.irei:
sel in du-ne, cu credinţă prăz-
nuim sfântă adormirea ta, slă­ Mântueşte-ma Stăpână prea
vind pre Mântuitorul. curată, ceea ce nespus ai năs­
cut pre Hristos, că pre tine
Aiie. St hiii ale c u v i o s u ' u i A : u
singură folositoare şi zid ne­
Podobie: O prea Uăvită minune...
clătit şi acoperământ, şi bucu­
C a un Arhiereu plăcut lui rie şi mângâere dumnezeească
Dumnezeu, prin cuget priveşti a sufletului meu te-am câştigat;
umbrele cele neapuse, şi te-ai tu dar mă mântueşte de vier­
învrednicit a vedea cele mai mele cel neadormit, şi de focul
pre sus de lume, şi îmbrăcân- cel veşnic, Maica lui Hristos
du-te întru cuviinţă, şi înfăşu- Dumnezeu.
rându-te cu dreptatea, şi cu A Crucii, a Născătoarei:
buna podoabă, faţă către faţă
priveşti la frumseţea celor în­ Stăpâne Iisuse, văzându-te
ţelegători, fericite Acachie. pre tine Fecioara şi Maica ta
pre Cruce pironit, şi patimi de

9.
1

bună voie priimind, a strigat: A Născătoarei:


Vai mie prea dutce Fiule, cum Purtat-ai pre mâini pre cela
rabzi bătăi fără dreptate, dof­ ce poartă toate, şi ai aplecat
torul cei ce ai vindecat nepu­ ca pre un prunc pre dătătorul
tinţa omenească, şi prin milo de lapte, ci roagă-Ipre dânsul
sârdia ta pre tofi i-ai mântuit Fecioară să se milosfivească
din stricăciune. către tot norodul Iui, carele cu
credinjă te laudă pre tine.
ALT CANON al sfântului Acachie.
Facerea Iui Iosif.
L A U T R E N I E Peasna I, ghsul ai 8-lea, Irmos:
Cel tăiat a tăiat,,.

C
CANONUL Sfântului Simeon.
Cu cântări te încununez pre tine, fericite a cel ce ai biruit tot vicle­
Simeoane. şugul şarpelui, şi întru ne-
Facerea lui Iosif.
rautatea sufletului ai viefuit,
Peasna l-a, glasul al 5-lea, Irmos:
Calul şi pre călăraşul,,.
Acachie înfelepte, scoate-mă
din răutatea şi din patimile cele
3&la ce te-ai încununat cu aducătoare de moarte, şi mă
cununa nepătimirii, şi stai înfrumsefează cu chipuri bu­
înaintea scaunului Domnului, ne, ca să te laud pre tine, c a
prin rugăciunile tale prea fe­ pre cel c e cu bărbăţie te-ai
ricite, păzeşte pururea pre cei nevoit.
c e cu credinjă cinstesc păti­
mirea ta cea luminată. Meletina cea prea lumi­
noasă te-a răsărit pre tine ma­
Purtătorule de Dumnezeu rele Acachie înfrumsefată o-
Simeoane arătatu-te-ai vas cin­ draslă care aduce multe roduri,
stit dumnezeescului Duh, din şi mai mult de cât mierea în­
care ungându-fe, ai păstorit no­ dulceşte inimile credincioşilor,
rodul cel ales la apa cunoştin­ gonind amărăciunea cea stri­
ţei, prin toiagul dumnezeeştilor cătoare de suflet a patimilor,
dogme, Mucenice. prin dumnezeescul Dar, prea

Strălucit-ai în lume cu fapta


cuvioase.
Slavă...
1
şi cu cuvântul întru viaţă lu­ Fiind naşterea părinţilor c a
minată, şi ai păstorit norodul un sfinţit Samuil, te-ai adus lui
D

la verdeaţa cea dătătoare de Dumnezeu Acachie, că din


via{ă Cuvioase, carele cinsteşte pruncie te-ai dat ca să creşti
dumnezeească pomenirea ta în Crucea cea sfinţită, şi să
înfelepte. slujeşti lui Dumnezeu Afofţiito-
IN ŞAPTESPREZECE ZILE 131

rului, celui c e prin dumneze- A Născătoarei:


eştile lucrări a luminat sufle­ Izbăvitu-ne-ai p r e noi de
tul tău. blestemul cel strămoşesc, c a
Şi acum, a. Născătoarei: ceea ce ai întrupat pre Cuvân­
C e e a c e netâlcuit ai întrupat tul cel ce a încununat pre tofî
pre Dumnezeu, şi p r e noi, cei cu binecuvântări, pururea bine­
c e e r a m depărtaţi, ne-ai împă- cuvântată, podoaba patimito-
ciuit c u dânsul, prea lăudată rilor, şi curăjitoarea păcătoşi­
Curată, r c g u - m ă , prin patima lor, Preacurată.
Fiului tău, tămădueşfe patimile
Alt Canon, IrmOs:
inimii mele, şi m ă mântueşte Tu eşti întărirea...
pre mine, cel c e pururea strig:
P lecându-te legii celei înce­
C ă c u slavă s'a proslăvit.
pătoare de viată, prea cuvioase,
Peasna 3-a, Irmos:
Cel ce ai înfipt...
din suflet ai urît toată fărăde­

F
legea cea omorâtoare.
^ăcându-Ji mişcările sufletu-
_ lui frumoase, şi umblând C a cel c e c u toiul, prin lu­
pre c a l e a c a r e d u c e sus, d e la crările cele dumnezeeşti, te-ai
toată slăbănogirea căii celei făcut arătător de lumină, Du­
rele ie-ai abătut, şi te-ai adus hul Sfânt te-a pus pre tine Ar­
către uşa vieţii, mărite, spre hiereu.
odihna c e a veşnică.
Slavă...
Depărtându-fi cugetul d e L i m b a ta c a un izvor a iz-
patimile c e l e trupeşti, ai adus vorît învăţaturile, secând pârîul
jertfă fără s â n g e celui c e s'a cel turbure al înşelăciunii, prin
jertfit pentru noi, şi v e s t i n d dumnezeească putere.
d u m n e z e e a s c ă lui î n t r u p a r e
Şi acum, a Născătoarei:
c e a mai pre sus de cuvânt, te-ai
junghiat c a un miel fără d e rău­ U ş a cea neumblată, deschi-
tate, Părinte. de-mi uşa pocăinţei, şi mă în-
dreptează către cărările cele
C a o jertfă curată şi fără drepte, Preacurată.
prihană te-ai adus la m a s a Iui
D u m n e z e u fericite, junghiîn- Irmosul:
du-te, d e voia ta pentru cre­ T u eşti întărirea celor ce
dinţă, te-ai priimit c a o ardere „aleargă Ia tine, Doamne tu
de tot bine priimita, marindu-te „eşti lumina celor întunecaţi,
cu mărire d e bună laudă, pu­ „şi pre tine te l a u d ă Duhul
rurea pomenite. „meu".

I
LUNA APRILIE

Sedealna, glasul l-iu.


cea fără de stricăciune, văzând
Podobie : Mormântul tău...
pre Cruce spânzurat pre cel
C a soarele ne-a răsărit nouă ce a răsărit dintru dansa fără
sfântă pomenirea ta înfelepte de dureri, iânguindu-se pre­
Ierarhe Simeoane, şi a muceni­ cum se cădea ca unei maice,
cilor celor dimpreună cu tine, striga: Vai mie Fiul meu I Cum
luminând pre cei credincioşi. pătimeşti, vrând să mântueşfi
Care săvârşindu-o astăzi stri­ pre om din necinstea pati­
găm: Rugaţi-va pentru noi ce­ milor ?
lui singur iubitor de oameni, Peasna 4-a irmos:
purtătorilor de chinuri.

D
Uumnczeeaíoá deşertarea t» ..
Slavă, glasul M :H-lea.
Podobie: p t r u mărturisiri-a..
ucându-te legat sfinţite învă-
en

ţăforuie, ai dezlegai măes-


Impodobindu-te cu mărturi­ triile celui viclean, şi vitejeşte
sirea, purtătorule de Dumne­ chinuindu-fe, ai primit cununile
zeu, pentru înfrânare, bucurân- nestricăciunii, prea fericite.
du-te, ai primit dela Dumnezeu
cununa biruinţei, şi cu porun­ C u săgetăturile cuvintelor
cile tale cele dumnezeeşti ai tale, s£in(iie mucenice Sime-
înfruntat toată deşertăciunea oane, ai rănit adunările celor
eresurilor; prea cuvioase pă­ fărădelege, şi cu focul sângiu-
rinte Acachie, roagă pre Hris­ rilor ai ars înşelăciunea mulţi­
tos Dumnezeu, să ne dăruiască mii dumnezeilor.
nouă mare milă.
Ostenelele tale pică vinde­
Şi acum, a Născătoarei:
cări celor ce sunt bolnavi la
N u s'a desparfif de firea cea suflete, căci te-ai arătat de faţă,
dumnezeească, făcându-setrup asemenea cu apostolii la obi­
în pântecele tău, ci fâcandu-se ceiuri şi râvnii or, dumnezeeşfi-
om a rămas Dumnezeu, cel ce lor purtătorilor de chinuri.
după naştere te-a păzit pre tine A Născătoarei:
Maică Fecioară, ca mai 'nain- Mai pre sus de cuget răsă­
tea naşterii prea curată, însuşi
Domnul. Roagă-1 pre el neîn­ rind din tine Soarele dreptăţii,
cetat sa ne dăruiască nouă a luminat lumea, şi a topit iarna
mare milă. înşelăciunii, Fecioară de Dum­
nezeu dăruită Preacurată.
A Cruci'", a Născătoarei:
AU Canon, Irmos:
Mieluşaua Cuvântului cea Auzit-rm Doamne [aira...
nespurcată, Fecioara Maica A semenea dumnezeeşfilor
ÎN ŞAPTESPREZECE ZILE

apostoli te-ai f ă c u t părinte C u cântări fericim vieţui-


Acachie, căci cu puterea a- rea ta, şi goanele şi luptele
cestora te-ai îmbogăţii a lega tale, prin care te-ai învrednicit
şi a deslegâ.
\ O r g a n Duhului te-ai ară­
sfârşitului celui fericit, Sime-
oane prea fericite.
tat, gtăsuind învăţăturile cele O i c r e d i n ţ ă cinstind o
mântuitoare, P ă r i n t e , pier- Dumnezeire în trei lpostasuri,
G zând înşelăciunea cea nebu­ ai risipit înşelăciunea muljimii
nească aluiNestorie celui fora dumnezeilor, şi prin chinuri ai
î minte. primit cununa Părinte.
A Născătoarei:
P r i n rugăciunea ta c e a prea
luminoasa ai dat pământului E u , cei c e cu credinţă mă­
ploaie şi brazdele Iui cari au resc naşterea ta c e a negrăită,
fost cu anul secate, le-ai a- sa te aflu mântuiloare din o-
dăptat fericite Părinte. sânda în ceasul judecăţii, Stă­
Slavă...
până Fecioară.
InfrumLisetatu-s'a prea cu­ Alt Canon, Irmos:
Pentru ce m'ai lepădat..
vioase fa|a ta c e a bine mirosi­
toare, cu dumnezeească po­ Minunată s'a arătat viata
runcă gonind dela cei cre­ ta, că înconjurându-ie de da­
dincioşi împuţiciunea înşelă- rurile dumnezeescului D u h
ciunei.
prin rugăciune, ai încetat re- I
pezirile cele fără hotar ale apei,
Şi acum, a Născătoarei:
puind ei piatra chee şi hotar,
P r e mine cel c e sunt o- sfinţite Acachie.
morît înviază-ma, şi pre cel c e
sunt rătăcit degrabă ma în­ D umnezeesc apărător ai
toarce, ca una c e eşti calea cea fost poruncilor celor sfinţite,
nerătăcită, si îndreptătoare tu­ în mijlocul Soborului părinţi­
turor Stăpână. lor, mărturisind împreună cu-
Peasna 5-a, Irmos:
dumezeescul Chirii pre Fe­
Cela ce te îmbraci cu lumina... cioara curată, Maica lui Dum­

( ^a unul c e prin pătimirea nezeu, şi ai biruit pre Nestorie


J\<\ te-ai arătat stîlp şi întă­ cel viclean, fericite.
rirea Bisericii lui Hristos, pa- Slavă...
zeşte-o pre dânsa neclătită şi C u v â n t u l tau mai mult
nemişcată în veacuri, prin ru­ decât mierea îndulcitor s ' a
găciunile tale prea fericite. arălat Melitianilor, cu măr
LUNA APRILIE

turisirile cele sfinţite îndulcind AH Canon, Irmos:


Curăje-şte-mă Mântuitorule...
sufletele acestora, şi arătând
amărăciunea păcatului, vred- B i s e r i c a cea cinstită a cu­
nicuie de minuni Acachie. ratei Maicei lui Dumnezeu ai
Şi acum, a Născătoarei: ridicat, făcându-te mai 'nainte
lăcaşi Duhului, sfinţite Acachie,
C e l prea înfiinţat nepără­
prin care sfinfindu-o, o ai ară­
sind şanurile Părintelui a fost
tat izvor al minunilor.
văzut ca un prunc ţinut în bra­
ţele t a l e Fecioară, îmbră-
Glasurile tale cele sfinte ce
cându-se întru sărăcia mea
făceai către turmă viersuind
cea prea multă pentru milosti­
le tăia rândureaua Acachie,
virea lui cea bogată, ca un iu­
dar priimind legea limbei tale,
bitor de oameni.
neschimbat o a păzit.
Pcisna 6-a, Irmos; Slavă...
Marea Patimilor...

P
Văzându-te pre tine împă­
lin de dumnezeească ve- ratul ca un rob viind, a plinit
selie te-ai arătat fericite cererile tale, căci te-a cunoscut
Simeoane, priimindu-ţi ferici- pre tine plăcut vrednic de mi­ i
citul sfârşit prin sabie, împre­ nune al Împăratului celui ce­
ună cu o sută de dumezeeşti resc, purfătorule de Dumne­
mucenici. zeu, Părinte.
V i n e r i şi bătrâni, monahi Şi acum, a Născătoaiei :
şi preoţi, săvârşindu-vă ne- Biruinţele cugetului meu,
voinţa cea bună pentru Hri­ şi înălţările i n i m i i tămădu-
stos, v aţi jertfit ca nişte miei. eşte-le prin milostivirea ta Cu­
rata, rogu-mă; şi de păcatul
Viefuind fericit, cu adevă­ cel ce mă stăpâneşte mântu-
rat aţi isprăvit săvârşire fericită eşte-mă pre mine, ce! ce cu
întru Hristos, săvârşindu - vă credinţă te fericesc pre tine.
prin sabie cu veselie, purtăto­
Irmosul:
rilor de chinuri.
Curăfeşfe-mă Mântuitorule,
A Născătoarei :
„că multe sunt fărădelegile
R ă s ă r i t - a din tine prea „mele, şi mă ridică dintru a-
sfântă, Ziditorul şi cu razele „ dâncul răutăţilor, rogu-mă.
dumnezeeştei cunoştinţe, a lu­ „Căci către tine am strigat, şi
minat pre cei din noaptea ne- „ mă auzi Dumnezeul mân­
cunoştinţei, Fecioară curată. tuirii mele".
CONDAC, glasul ai 2-lea.
poftit ca să arate; că nici pentru vre-o
C a un soare a răsărit nouă neînfrânare de limbă netocmită nici pen
tru vre-o altă vina, din cele ce sunt fă­
credincioşilor sfântă pomeni­ rădelege a luat acesta, moarte, ci pentru
rea voasiră, carea astăzi o să­ credinţa în Hristos, din carea mai înainte
slâbindu-se se scăpâtase şi aceasta Ii fă­
vârşim prea înţelepţilor, sfinţite găduise şi împăratul.Deci auzind de dân­
Simeoane şi Acachie, strigând: sul sfântul Simeon în temniţa, se bucura
Rugaţi pentru noi pre unul iu­ şi se ruga Iui Dumnezeu cu ceilalţi, ca
şi el să se săvârşească întru acestaş chip.
bitorul de oameni. Deci scoţându-i şi pre dânşii din tem­
Intru a c e a s t ă 1 lină î n 17 zile, pomenirea siân- niţă, şi tăindu-li-se capetele, fiind la nu­
tului sfinţitului mucenic Simeon, Episcopul măr o mie o sută cincizeci. întâi pre
Psrsidei cu soţii săi Avdela Preotul, Hotazat, sfântul Simeon tâiarâ îndemnând spre
F u s i c şi alţii o mie o s u t ă cincizeci. aceasta şi pre ceilalţi, însă spun că unul
Stih; S i m e o a n e eu te-am cunoscut pre tine dintru acei ce se tăia, s'a înfricoşat, iară
Episcop mare. curopalatul carele se numea Fusic, îl
Iară prin sab.e te c u n o s c nevoitor mai mare, îmbărbăta să nu se sperie, ci să strângă
Avdela a ursului cumplita gură închizând, ochii să priimească tâerea, câ este grab­
De nesăţioasă spurcată g u r a satanei este
fugind.
nică moartea; carele fiind pârlt pentru
Fiindu-i poruncit a muri sau a jertfi,
aceasta, şi mărturisind cu îndrăsnealâ că
Hotazat a ales prin tăiere de sabie a muri. crede în Hristos, i-a tăiat limba, şi 1-a
Zice F u s i c , voiu suferi despoiere de piele despoiat de piele; şi aşa şi-a dat sufle­
şi despăjţire, tul !n mâna lui Dumnezeu.
Ca de o haină ţesută, cu care împreună şi
de » satanei învăluire. Intru această zi, pomenirea prea cuviosului
C a la o mie de bărbaţi, ce de sabie tăiaţi Acachie Episcopul Miletinei,
au murit.
Pavele văzându-i, nor d e mucenici a fi i-ai Stih: Murind Acachie îngerul cel pământesc,
numit. îngerii i-au gătit loc în lăcaşul ceresc
întreită cincizecime de bărbaţi a tăiat,
Carii fiinţei celei în trei feţe s'au închinat. A cest prea cuvios a fost din Mile-
Intru a şaptesprezece a zi, tina Armeniei, din părinţi bine credin­
Simeon de sabie se săvârşi. cioşi, temător de Dumnezeu, cari fiind
neroditori, prin rugăciune şi prin întrâ-
D omnind Ctesifon şi Salic în cetăţile nare au cerut loruşi dela Dumnezeu a-
Persidei, împărâţind atuncea ţara Per- ceastâ roadă bine credincioasă, pre cu­
sidei Savorie, scriseră la împăratul cA viosul Acachie, pre carele crescându-I
Arhiereul creştinilor Simeon, şi alţi mulţi întru învăţătura cărţilor, 1-a dus la Epi­
nu vor să se supue împărăţiei, şi să dea scopul cetăţii aceleia, şi 1-a dat spre
dajdie ci îşi sleg mai mult a muri pen­ slujba lui Dumnezeu, căci aşa s'au fost
tru Hristos, de cât să slujească cu po- făgăduit când a cerut dela Dumnezeu
nos şi <:u necinste. Deci mâniindu-se să le dea acest rod, când întru acea
pentru acestea împăratul, porunci de a- vreme era Episcop fericitul Otrie cel
duseră pre sfântul Simeon legat cu două ce a fost unul din cei o sută cincizeci
lanţuri, şi trimiţându-1 Ea temniţă, întoarse de sfinţi, la soborul al doilea, împrotiva
6 spre credinţa în Hristos pre prepozitul eresului lui Machedonie luptătorul în con­
Hotazat carele fusese mai 'nainte creştin, tra Duhului Sfânt. Deci cunoscând Darul
dară pentru cinstea ce avea la împăratul, lui Dumnezeu ce era întru Acachie încă
şi de frică se închinase soarelui dupre din pruncia lui, 1-a făcut cliric bisericesc
legea Perşilor, pre carele prinzându-1, îi şi trecând Acachie din putere în putere,
tăia capul, în loc de binele ce i-a făcut, întru faptele cele bune şi întru osteneli
că el crescuse pre împăratul, de când s'a bisericeşti cu vieaţa cea plăcută lui Dum­
înţărcat dela ţâţă, însă aceasta numai a nezeu, de aceea se sul Ia treapta preo-
ţiei, şi f ă c â n d u - s e v a s ales Sfântului D u h , Intru această zi, pomenirea celui dintru sfinţi
se învrednici t r e p t e i Arhieriei c a un v r e d ­ părintelui nostru Ayapit P a p a Ramei,
nic, şi fu E p i s c o p c e t ă ţ i i Miletinei, d u ­
Stih : Ce strigi murind, Mântuitorule pre tine
p ă m o a r t e a Episcopului O t r i e , fiind a l e s
te-am iubit,
d e toţi c u un g l a s . A c e s t a a fost la Agapite, de ai fost fi mai mult iubit.
S o b o r u l al treilea c e s ' a f ă c u t la E l e s ,
d i m p r e u n ă cu sfântul Chirii P a t r i a r h u l A c e s t intru sfinţi p ă r i n t e l e n o s t r u A g a -
A l e x a n d r i e i , î m p r e u n ă şi c u ceilalţi sfinţi ptt e r â pe vremea î m p ă r ă ţ i e i lui Iustinian,
părinţi, a s u p r a lui N e s t o r i e P a t r i a r h u l c r e s c u t fiind prin sihăstrie şi b u n ă t a t e ,
C o n s t a n t i n o p o l e i , c a r e l e hulea p r e p r e a şi î n v r e d n i c i t de c i n s t e a p r e o ţ i e i . Deci
c u r a t a F e c i o a r â d e Dumnezeu Născătoarea, p u r c e z â n d s ă m e a r g ă la C o n s t a n t i n o p o l ,
p r e c a r e l e surpându-1, l - a u d a ţ a n a t e m e i , c a s ă s e î n t â l n e a s c ă c u î m p ă r a t u l Iusti­
c a p r e un e r e t i c şi p ă g â n , şi a ş a A c a ­ nian, î n d a t ă p e c a l e , a d a t d o v a d ă d e
c h i e fiind iubit d e t o ţ i sfinţii părinţi şi b u n ă t a t e a s a şt d e î n d r ă z n e a l a c ă t r e D u m ­
l ă u d a t ; î n c ă si d e î m p ă r a t u l , c e l b i n e n e z e u , c ă c i a j u n g â n d în E l a d a , v ă z â n d
c r e d i n c i o s , T t o d o s i e c e l m i c , mult a fost un om cuprins de d o u ă n e p u t i n ţ e , şi n e p u -
l ă u d a t şi întru mulţi ani p ă s t o r i n d Bise­ p u t â n d nici cum nici a vorbi, nici a u m b l a ,
rica iui H r i s t o s , şi multe minuni f ă c â n d , ci din Însăşi n a ş t e r e » sa fiind mut, şi a b i a
s'a m u t a t c ă t r e D o m n u l , pu/ndo-se sfin­ t â r â n d u - s e , a p u c â n d u - l d e m â n ă , l-a făcut
t e l e m o a ş t e , lângă m o r m â n t u l sfântului c u p i c i o a r e noui, şi b â g â n d u - i In g u r ă
m u c e n i c Polievct, c u c a r e l e î m p r e u n ă a c u m s f â n t ă p ă r t i c e a d i n s t ă p â n e s c u l T r u p , l-a
s t ă în c e t e l e sfinţilor, p r e a slăvind p r e a r ă t a t b i n e g r ă i t o r . Dar şi d u p â c e a ajuns
T a t ă l , p r e F i u ) , şi p r e sfântul D u h , p r e la p o a r t a d e a n r , puind m â n a p r e o a r e -
unul D u m n e z e u c a r e l e a zidit t o a t e făp­ c a r e l e o r b c e s ' a a p r o p i a t d e el, i-a d ă r u i t
turile, d e c a r e s e p r e a m ă r e ş t e t o t d e a u n a . p u t e r e a vederii. D r e p t a c e a dupre vred­
nicia b u n â t S ţ e i sale fiind primit d e c e i
întru chinuri, şi de sinclit, şi d e însuşi
Intru aceasta zi, pomenirea sfântului muce­
nic Adrian. î m p ă r a t u l şi de t o a t ă c e t a t e a , şi izgonind
din scaunul C o n s t a n t i n o p o l e i p r e A n t i m
Stih: rje n'ai cunoscut cine este, cel ce în Episcopul Trapezuntei, carele rău trecuse
mijlocul văpăiei a fost stând.
Ia a c e l s c a u n , c a c e ( c c c u g e t a a l e Iui
Adriane uşteaptă că ÎI vei cunoaşte vorbind.
E v t i h i e şi a l e lui S e v i r , şi dându-1 p r e cl
a n a t e m e i ; şi h i r o t o n i s i n d p r e p r e a c u c e r ­
Ş i a c e s t m u c e n i c A d r i a n e r ă unul din nicul p r e o t al p r e a sfintei marei B i s e ­
c e i c e a a r e c â n d au fost prinşi, şi au fost rici, Mină, încuviinţat c u viaţa şi c u
pn?i la feluri d e închisori. D e c i fiind scoşi c u v â n t u l , şi c u carele a v e a d r e p t e cuge­
din î n c h i s o a r e , în v r e m e a c â n d Elinii s e tările c r e d i n ţ e i . P r e a c e s t a aşezându-1 In
aflau în r ă t ă c i r e şi jertieau dumnezeilor s c a u n u l patn'arhicesc, d u p ă c â t â v â vreme
l o r c e l o r m i n c i n o ş i , e r ă siiit şi a c e s t a să s ' a m u t a t c ă t r e D o m n u l ; şi s e f a c e so­
s e a p r o p i e d e jertfelnic, şi să a d u c ă t ă m â - b o r u l lui în B i s e r i c a sfinţilor apostoli
e r e . I a r ă el nu numai c ă nu s ' a p l e c a t c e l o r mari.
a o f a c e a c e a s t a ; ci t a r e fiind c u trupul
şi viteaz, a l e r g â n d a r ă s t u r n a t jertfelnicul,
şi jertfele c e erau d e a s u p r a lui, l e - a v ă r ­ C u a l e lor sfinte r u g ă c i u n i , D o a m n e ,
s a t şi focul l - a Î m p r ă ş t i a t . D e c i p o r n i n d m i l u e ş t e - n e şi ne m â n t u e ş t e p r e noi, A m i n .
s p r e urgie p r e ighemonul şi a p r i n z â n d
m â n i a Închinătorilor d e idoli c e e r a n P e a s n a 7-a, Irmos:
f a ţ ă , tu p r i n s , şi-1 b ă t u r ă f ă r ă c r u ţ a r e ; Domnul părinţilor cel prea...
r ă c i unul 11 b ă t e a p r e el cu toiag, altul
li z d r o b e a g u r a c u p i e t r e , iar altul îi
leşnic te-ai c u n o s c u t , ară­
d â c u pumnii p r e s t e c a p , şi In sfârşit tând lumina cunoştinfei, şi
fiind un c u p t o r m a r e a r s c u f o c , I-an prin străduire minunat ai risipit
a r u n c a t a c o l o , şi a ş â s'a săvârşit c u p a c e .
înfunerecul necunoştintei dela
oamenii cari fără minte se în­ Slavă...

chinau focului, Cuvioase. C a n strugure stors ne-ai


u

Arătatu-te-ai povaţuitor adu­ dres nouă vinul înţelegerii, ve­


nării pătimilorilor, c u c a r e îm­ selind inimile cu înţelepciunile
preună savârşindu-te prin sa­ cele mari, şi poruncind a cânta:
bie, de Dumnezeu cugeiăto- Dumnezeul părinţilor noştri
rule Simeoane, strigai: Dum­ bine eşti cuvântat.
nezeule bine eşti cuvântat. Şi acum, a Născătoarei:
C a pre o pricinuitoare mân­
N o r o d u l cel de mult număr
tuirii noastre, pururea toţi robii
al mucenicilor, şi al dumnezee-
tăi te cântăm pre tine, de Dum­
ştilor preoţi, şi al celor îm­
nezeu dăruită, şi cu credinţă te
preună nevoitori c e s'au adu­
fericim, zicând: Dumnezeul
nat din multe cetăţi, cu cuviinţă
părinţilor noştri bine eşti cu­
să-1 cinstim.
vântat.
A Născătoarei:
Peasna 8-a> Irmos:
V i n d e c ă patimile inimii me­ Ţie făcătorului a toate...
le, ceea c e eşti cu toiul fără
prihană, linişteşte turburarea rătându-te Simeoane jera-
c a r e îmi înviforeaza minlea, şi ^ ^ r a t e c înţelegător, nu te-aî
m ă mântueşte pre mine, cel c e închinat focului, ci arzând ma­
strig: Dumnezeule bine eşti teria c e a amară a mulţimeî
cuvântat. dumnezeilor, dupre vrednicie
te-ai mutat către lumina c e a
Alt Canon, Irmos:
neapusa, prea fericite.
Din Iudeea viind tinerii...

Impodobindu-te cu milosti­ Vindecă neputinţele noastre


virea c e a desăvârşit, ai fost în­ Mucenice, goneşte întunerecul
destulare săracilor, şi îe-ai ară­ inimilor noastre, şi ne arală
tat sănătate tuturor celor ne­ părtaşi vieţii celei veşnice, prin
putincioşi, şi mijlocitor celor mijlocirile tale cele către Dom­
c e strigă: Dumnezeul părinţilor nul, cugetătorule de Dum­
noştri bine eşti cuvântat. nezeu.

Mizând pre muşte suparând Chinurile tale Părinte ne


pre cei bolnavi, le-ai gonit, şi pică nouă veselie sufletească,
ai poruncit c a să nu se apro­ şi gonesc multe feluri de pa­
pie nici c u m către dânşii, cân­ timi, şi boaleîe trupurilor ale
tând Acachie: Dumnezeul pa- celor c e cu credinţă năzuesc
rinjilor noştri bine eşti cuvântat. la sicriul tău.
LUNA APRILIE

A Născătoarei: Irmosul:
Să lăudăm, bine sâ cuvântăm...
Arătaiu-s'a rugul nears, ca
să însemneze mai 'nainte cin­ T inerii cei de D u m n e z e u
stită naşterea ta Preacurată, că „cuvântători în cuptor, împre­
priimindîn pântecele tău focul u n ă cu focul şi văpaia câlcân-
cel dumnezeesc, nici cum nu „du-o au săltat. Binecuvântafi
te-ai ars. Drept aceea te lăudăm „toate lucrurile Domnului pre
Fecioară. „Domnul".
AU Canon, Inno=: Peasna 9-a, I r m o s :
Tinerii cei de Dumnezeu... Isaie dănţueşte ..

I mpreună cu cetele cele de dusu-fe-ai împăratului tu-


sus şi cu to(i sfinţii roagă pre ŞL turor ca o tămâebine prii- toi
prea sfântul Domnul, ca să ne mită, ca o junghieresfin(iiă, ca
sfinjească şi să ne izbăvească un mir, ca un prinos, ca un
pre noi, Părinte. trandafir cu bun miros, ca o
veselie a mucenicilor, înfelep­
Strigarea broaştelor celor ce te Simeoane.
făceau gâlceava, prin cuvântul
F ăcându-te întărire tuturor
tău cel blând o ai oprit să nu
credincioşilor Ierarhe, t e - a i
strige, şi le-ai arătat pre ele a
jertfit ca un berbec, şi te-ai
fi mute, Acachie.
mutat la curfile împărăteşti
Scriind cuvinte asupra Iui cele înţelegătoare, şi stralucin-
Arie celui rătăcit, ca o piatră du-te de dumnezeească slavă
cinstită ai întărit Biserica pre stai înaintea Dumnezeului, şi îm­
piatra credinţei celei curate, păratului tuturor, bucura ndu-ie.
fericite Acachie. T a b ă r a cea cinstită a mu­
l>\nccv.vâf,tăm pr* Tatăl...
cenicilor, propoveduind pre
Hristos în mijlocul păgânilor,
împreună cu cetele cele de
a prăpădit muljimea dracilor
sus, cu credinjă să strigăm Tre-
celor vrăjmaşi, şi s'a împreu­
imei: Sfânt, Sfânt, Sfânt Părinte
nat cu ostile cele îngereşti,
şi Fiule şi Duhule sfinte.
mărindu-te cu dumnezeească
Şi acum, a Născătoarei: mărire.
C e e a ce eşti izvorul nestri- A Născătoarei:

•căciunei, pre mine cel ce sunt P r e a sfântă Maica lui Hri­


stricat cu înnecările cele multe stos Dumnezeu, cu străluciri
ate păcatului, învrcdniceşte-mă prea luminate luminează cu­
tămaduirei tale, Fecioară. getul meu cel cuprins de în-
IN OPTSPREZECE ZILE 139

tunerecul cel rău al necuno- prea lăudată Fecioară. Pentru


ştinţei, ca dobândind lumină aceasta lumineaza-mă pre mi­
dumnezeească, să poveslesc ne cel întunecat cu răutatea
slăvirile tale pururea Fecioară. ca cu credinţă să te slăvesc
AU Cniion, Irmos : pre tine.
Pre tine Maica lui Dumnezeu... Irmosul:

Prin rugăciunea la cea tare P re tine Maica lui Dumne­


ai deschis cerurile cele închise z e u , şi Fecioara cea neispi-
Părinte, şi prea mărit ai ne­ „tită de nuntă, pre tine ceea
voit ca să izvorească piatra, „ce ai născut mai pre sus de
întru slava Mântuitorului celui „minte prin cuvânt pre Dum­
ce te-a prea mărit pre tine n e z e u cel adevărat; pre cea
Acachie. „mai înaltă de cât prea cura­
C a un soare mare deia ntele puteri, cu doxologhii
Meletina ai strălucit, revărsând „fără de tăcere te slăvim".
razele cuvintelor tale, şi stră­ Şi cctlaltă slujbă a Ktrer.iei
şi Otpustul.
dupre rânduiaiă

lucirea minunilor, şi pre toţi cei


ce te fericesc pre tine cu bună
credinţă i-ai luminat, Acachie.
I mpodobindu-te cu înţelep­ INTRU A C E A S T Ă LUNĂ
ciunea cuvintelor, şi stralucin- IN 18 ZILE.
du-te cu frumsetile preoţiei, Prua cuviosul părintele nostru loan ucenicul
şi cu multe străluciri ale tămă­ sfântului Gngorií DeccpoUtuL
duirilor Acachie, de către cele La Doamne itrigat-am, Stihirile, glasul nltl-lca.
pământeşti către cel mai pre PodoS'ie. Toată nădejdea puindu-ţi...

sus de lume te-ai mutat. cârmuindu-ie cu fri­


.Sin Vii...
ca lui D u m n e z e u ,
Dumnezeească pomenirea Cuvioase, te-ai aba-
ta chiamă aslăzi pe cei de către pornirile trupu­
sub Cer, ca să laude dure­ lui, şi de tirania cea amară a
rile şi nevointele şi îndreptă­ patimilor, şi pre Dumnezeu
rile tale, prea fericite Acachie l - a i veselit, înfrumse)ându*ti
luminătorule al inimilor noa­ inima cu podoabele bunătăţi­
stre. lor, şi acum te-ai săluşluit, unde
Şi acum, a Născătoarei: sunt cetele cuvioşilor, aflându-Ji
C u adevărat te-ai arătat odihnă întocmai poftei tale Pă­
lăcaş luminei c e l e i înfrum- rinte unde fiind, nu lipsi a-fi
sefate, carea toate a luminai aduce aminte de noi, cari cu
140 LUNA APRILIE

credinţă săvârşim pomenirea mărirea minunilor tale? Darul


ta, Ioane cuvioase. şi mila care le verşi pentru
Căutat-ai pre Dumnezeu cu mine totdeauna? Ci cu frică
inimă neîndoită, întraripându-te cad înaintea ta, şi cu smerenie
cu cântări sfinţite, şi pururea strig ţie: Bucură-te, Bucură-te
dându-te cu totul plecărilor mângâerea credincioşilor ce­
către dânsul, de Dumnezeu in­ lor c e se roagă ţie.
suflate. Iară către aceasta ai a- A Crucii, a Născătoarei:
vut îndemnător şi pornitor, pre
C e a prea curată şi fără pri­
cel şi cu numirea Grigorie, ca­
hană, văzând patima cea d e
rele a strălucit întru minuni, cu
bună voie a nepătimitorului, c a
ale căruia luminări luminându-
o Maica se tânguiâ, şi striga:
te, fără vătămare ai trecut vi­
O ce vedere înfricoşata! Cum
forul trupului acestui smerit, fe­
cel ce a zidit toate cele văzute
ricite.
şi nevăzute, D o m n u l slavei,
C u cuvioşie ai vieţuit nefiind împăratul cel mai 'nainte d e
cuprins de grijile vieţii, împo- veci, fără dreptate s'a osândit
dobindu-te cu lucrările cele acum, şi împreună cu tâlharii
mai bune Cuvioase. C ă foc se s o c o t e ş t e ; munţi şi văi,
purtând în inima ta, ai răbdat picaţi acum pentru mine la-
în linişte fiind dat la priveghere crămi amare, şi mă plângeţi
şi la stări de toată noaptea, cu- pre mine, ceea ce am născut
răţindu-te cu deadinsul şi ară- pre Ziditorul, şi am rămas sin­
tându-te cu chip dumnezeesc. gură.
Pentru aceea dupre osteneală
ai câştigat îndulcirea cea fără •IiMlM INinuIliiEi^iiirrfiil^DllllftKIW^ imilUluLll¥lTllllll¥lTlll>llHi
osteneală, cerând dumnezeea­
LA UTRENIE
scă veselie, celor ce te cinstesc
CANONUL Siântului.
pre tine. Peasna l-a, glasul al 8-lea, Irmos:
Slavă, Şi acum, a Născătoarei: Pre Faraon cel ce se purlâ...

N eîntinată, n e s p u r c a t ă,
Maica Iui Dumnezeu prea sfân­
tă pruncă pururea Fecioară,
1 nvăluindu-mă totdeauna cu
_întreitele valuri ale patimilor,
şi acum fiind încunjurat de va­
Născătoare de Dumnezeu Stă­ lurile gândurilor, prin rugăciu­
până, cum te voiu lăuda pre nile tale fericite Ioane, îndrep-
tine lăcaşul lui Dumnezeu, eu tează-ma către limanul nepali-
cela ce sunt spurcat la suflet mirii, şi către liniştea mântuirii,
şi la cuget, şi cum voiu povesti Cuvioase.
ÎN OPTSPREZECE ZILE

C u alegerea voirei mutân- cite, cu osârdie, ai părăsit


du-te către Cer, cu adevărat turburările lui şi prin rugă­
ca un înger ai vietuit pre pă­ ciuni neîncetat ai împodobit fi
mânt, Părinte cuvioase, omo- dumnezeească linişte.
rându-ţi cugetul cu înfrânarea Slavă...
trupului prin care te-ai arătat C u liniştea cugetelor înce­
lăcaş lui Dumnezeu, dumne- tând turburarea fără turburare
zeescule Ioane. ţi-ai trecut viata, ocârmuin-
Stava... du-te de Darul Duhului, vie­
A vând ascultare bine ple­ ţuind c u cuviinţă, înţelepte
cată şi smerenie, le-ai avut a- Ioane de Dumnezeu insuflate.
cestea ca nişte aripi de aur, Şi acum, a Născătoarei :
prin care ai zburat dela smin- U şa cea neumblată o îm­
telele cele lumeşti către Dum­ păratului tuturor veacurilor,
nezeu, pre carele l-ai căutat, cea către noi luminătoare, tu
cel ce te-a mântuit prin furtuna le-ai arătat cu adevărat, prin Fc

viefii, Părinte. care însuş a trecut lâsându-te


Şi acum, a Născătoarei: iarăş pecetluită, ceea ce eşti
C uvântul cel unul născut prea curată.
carele este împreună cu Tatăl Irmosul :

şi cu Duhul împreună veşnic C e l a ce ai întărit dintru în­


ca un om s'a arătat pre pă­ c e p u t cerurile întru pricepere,
mânt, Născătoare de Dumne­ „şi pământul pre ape l-ai înte-
zeu Mărie, şi pre toată lumea „meiat, pre piatra poruncilor

I
o a mântuit, care îi înalţă lui „tale Hristoase mă întăreşte,
laudă. „că nu esle sfânt afara de tine,
Peasna 3-a, Irmos: „unule iubitorule de oameni".
Cel ce ai întărit. .

P
Sedealna, glasul l-iu.
rin irezvirea cugetului, nă- Podobie: Mormântul tău...
__ lucindu-ţi-se f r u m s e ţ i l e
C a cel ceai îngropat pân-
cerurilor, nici cum nu te-ai în­
dirile cele viclene ale dracilor,
fipt întru grijile cele lumeşti,
cu multă nevoinţă şi cu rugă­
şi uşurândute cu aripile nea-
ciuni, zăcând mort în mormânt
verei Părinte, cu totul te-ai fă­
ai rămas nelopit Părinte. Pen­
cut înălţat.
tru aceea bucurându-fe întru
D o r i n d de liniştea păsto­ veselia inimii, p r ă z n u i m
rului Grigorie celui iubitor de sfântă pomenirea ta, slăvind
linişte, Ioane de trei ori feri­ pre Hristos.
LUNA APRILIE

• Slavă, Şi acum, a Născătoarei: Slavă.

M u l t imea credincioşilor se Suindu-te pre scara bunătă­


veseleşte, Născătoare de Dum­ ţilor, cu adevărat ai văzut slava
nezeu, chemând totdeauna nu­ lui Dumnezeu cea necuprinsă
mele tău, şi cu dragoste mă- cu mintea, şi luminându-(i-se
rindu-ti î n ă l ţ ă r i l e , că tu eşti cugetul şi inima cu dumneze­
lauda şi ajutătoare, şi apără­ ească strălucire a Duhului, te-ai
toare neruşinată, tuturor celor arătat cu totul luminat ca soa­
ce cu credinţa te cinstesc pre rele, luminând pre mulji în
tine Fecioară. viata ta Părinte.
A Crucii, a Născătoarei: Şi acum, a Născătoarei :

M i e l u ş a u a cea prea curată Singură tu Maica lui Dum­


văzând pre Mieluşelul său mort, nezeu ai fost pricină adevărată
întins pre Cruce, striga: Fiul mântuirei noastre, ca ceea ce
meu cel împreună fără început ai împrumutat trup Făcătorului
cu Tatăl şi cu Duhul, ce este şi Ziditorului din prea curatele
această negrăită a ta rânduială? tale sângiuri, prin care s'a sfă­
Prin carea ai mântuit Inţeiepte râmat porfile mor(ei, şi s'a dă­
zidirea prea c u r a t e l o r tale ruit oamenilor vieaţă.
mâini. Peasna 5-a, Irmos :
Peasna 4-a, Irmos: Pentru ce m'ai lepădat..
T u eşti tăria mea Doamne...
a pre un miel fără de rău­
Hâtră răbdarei te-ai arătat tate hrănit Ia verdeaţa sihăs­
fericite, lovindu-te totdea­ triei, te-a priimit pre tine Păsto­
una de valurile cele împrotiv- rul cei mare, în curţile cele
nice, şi nemişcându-te nici cum veşnice, Ioane fericite, şi te-ai
din socoteala bunei credinţe. arătat în numărul oilor celor
Pentru aceasta Stăpânul ca deadreapta, cuvioase Părinte.
pre o piatră de mult pre) te-a
pus în comorile cele veşnice. T a r e ai răbdat Părinte gre-
utalea şi zăduful zilei, bine lu­
P r e tine te-a priimit Părintele crând viea faptelor celor dum­
îndurărilor, ca pre cel ce l-ai nezeeşti. Pentru aceea |i-ai luat
iubit pre el curat, şi ai prive- plata c e a cuvioasă la apusul
ghiat întru poruncile lui, şi fa- adormirei tale din vieajă.
cându-te întocmai numărat cu Slavă...
fiii Darului, te-ai învrednicit sla­ P r e temeiul poruncilor ai
vei celei v e ş n i c e , Ioane de zidit Părinte turn înalt, prin
Dumnezeu cugetătorule. care ai şi zburat către însăşi
mm
uN OPTSPREZECE ZILE

bunătatea c e a desăvârşită, şi d ă m pre Măria c e a prea cu­


pre cât se poate văzând pre rată, pre lăcaşul lui D u m n e z e u
cei c e este cu adevărat iubitor cel cu adevărat cinstit şi dum­
de suflete, din tot sufletul ai nezeesc, priimind pre cel ne­
m e r s după dânsul. încăput şi necuprins.
Şi acum, a Născătoarei: Irmosul:

Fiind omorît de boldul C urăfeşte - rfra^ Mântuito­


călcărei de poruncă, şi zăcând r u l e , c ă multe sunt fara-de-
jos, ridică-mă F e c i o a r ă , c e e a „legile mele, şi m ă ridică din­
c e ai născut vieaja c e a nemuri­ t r u adâncul răutăjilor rogu-
toare, pre Mântuitorul lumei „mă. C ă c i către t i n e a m
şi Izbăvitorul şi împăratul, şi „strigat, şi m ă auzi Dumnezeul
mă îndreptează Preacurată „mântuirei m e l e " .
către lumină. CONJMC, glasul a! 4-lea.
Peasna tî-a, Irmos; Podobie: Cel ce te-ai înălţat...
Curăţeşte-mâ Mântuitorule. .
I mpodobindu-ţi vieaţa c u
u picăturile lacrămilor tale înfrânarea şi omorându-fi tru­
ai uscat noianul patimilor, pul, ai biruit asupreiele vrăj­
şi toata puterea cea fără tărie maşilor, prea fericite Părinte,
a vrăjmaşului celui înţelegător şi c a un vrednic ai ajuns c ă t r e
o ai înnecat Fericite, întărin- vieaja c e a fâră întristare şi veş­
du-te pre tine Hristos. nică, căruia roagă-te Ioane, s ă
ne mântuim noi.
Hristos împăratul cel ne­
muritor, c a pre nişte aur lă­ Intru această Lună în 18 zile pomenirea, sfân­
tului prea cuviosului părintelui nostru loan
murit ispitit c u focul sihăstriei ucenicul fsântuhn Ori^orie De;apolitu1.
te-a pus pre tine în vistieriile Stih: Ioane ca un alt loan fiind sâltând.
viefei veşnice cele nemuritoare, Nu în pântecele maicei, ci in Edem fiind.
In a optsprezecea zi s'a mutat,
pururea pomenite Părinte. Din vieaţă loan cel lăudat.

A cest dintru sfinţi părintele nostru ®


C a o grădină preste tot loan, din cruda vârstă urând lumea şi
iubind pre Hristos, s'a dus către ma­
bine înflorită şi roditoare te- rele Grigorie Decapolitul, şi fâcându-se
ai arătat c u adevărat, adăpan- de către acela monah, eră de aceea îm­
du-te bine cu curgerile lacră­ preună cu el nevoindu-se întru toate şi
slujind lui Dumnezeu. Şi aşa de vestit 1
milor, şi ai adus Ziditorului s'a făcut întru ascultare, şi plecat In­
r o a d ă c u m i r o s d e mir, c u ­ tru supunere, şi prea gata spre slujbă
vioase Ioane. în cât şi Marele Grigorie se bucură de
el, şi slăvea pre Dumnezeu. După să­
Şi acum, a Născătoarei:
vârşirea sfântului Grigorie apoi s'a mutat
C u bună credinjă să lău­ la loc strein şi necunoscut (pentru Dom-
LUNA APRILIE

nul cel ce s'a Instreinat, şi pre pământ \ tat, ajutând dreptei credinţe. Şi silit fiind
strein s'a născut) si acolo se nevoia. D e ' de împăraţii eretici, ca sâ se lepede de
aici mergând Ia sfintele locuri, s'a mutat : închinarea sfintelor icoane, nu i-a ascultat
la Lavra sfântului Hariton, şt s'a dat pre j pre dânşii. Pentru aceea, izgonire a sufe­
sine spre mai multe nevomţi de fapte bune rit şi multe ispite a răbdat. Şi iarăşi che­
şi aşâ cu pace s'a odihnit. mat fiind, şi siiitidu-1 ca sâ se împreuneze
cu eresul acelora, n'a vrut sâ-i asculte.
Intru această zi, pomenirea sfântului muce­
nic Sava Cotul. Deci întru scârbe fără de număr a fost
Stih. Sava apa dulceţei cea stricăcioasă n aruncat si împreuna cu cuviosul Avxen-
fost trecând, tie se nevoia. Şi ispitindu-se şi chinmn-
Ca să bea apa dulceţei cea nestricăcioasă du-se de cti râu credincioşi şi ticăloşi
dorind. luptători de icoane, s'a săvârşit şi către
Domnul s'a dus.
A c e s t a erâpevremile lui Valentinian
cel mare şi Valent împăraţii avându-şi Intru această zi, pomenirea prea cuvioasei
Maicei noastre Atanasiei.
petrecerea tn Gotia, Intru care s'a năs­
cut. Deci prunc fiind Încă a ales credinţa Stih: Creştetului Atanasiei sunt aducând. Ne­
In Hristos şi din cele jertfite idolilor nu pieritoare cunună prin cuvânt.
numai el nu se atingea, ci şi pre cei ce
voiau să guste ît oprea, credinţa lui Hristos A c e a s t a fericită, cu numirea nemuri-
rei, s'a născut de părinţi drept credin­
puindu-le înainte; şi multora s'a făcut
pricina de mântuire. Pentru care ndicân- cioşi în oarecare ostrov Egena. învăţând
du-se asupra lui slujitorii idolilor, l-au apoi Psaltirea, şi toata slujba bisericească,
s'a dat pre sine lui Dumnezeu; iarâ pă­
izgonit din cetate, iară dupâ t-âtava vreme,
făcând cercetare printre creştini, mergând rinţii ei ntvrând ea o au însoţit cu băr­
bat; însă dupâ yasesprezece zile de înso­
sfântul Sava şi vestindu-se pre sine, iarăşi
clevetindu-1 l-au izgonit. Apoi mai In urma ţire, năvălind barbarii, au tăiat şi pre
mergând acolo Atanarih, fu prins, şi le- bărbaţi.;! său cu sabia. Deci Sfânta iarâs
înnoindu şi cugetul său cel dintâi se ne­
gându-1 şi bâtându-1 şi pre roată întin-
zându-1, J-a spânzurat de grinda casei. Şi voia cum ar putea S'âpd de părinţi, ca
să nu vie la a doua însoţire; şi în acestea
neplecându-se a gustă din cele jertfite
idolilor, 1-a adus la rîul Museu, şi legând zabovindu-şi ea cugetul, a sosit poruncă
preste grumazii lui un lemn, 1-a înnecar, împărătească, ca tottte femeile de acolo
cele întru văduvie să se îrîsofcescă cu
având vârsta de treizeci şi opt de ani,
şi aşâ a luat cununa muceniei. păgânii, pentru care iarăş fără voia ei,
a venit la a doua însoţire. Insă şi de
mântuirea sa pururea îngnjmdu-se, se ză-
[ntru această zi, pomenirea sfântului părin­ hoviâ intru rugăciuni, împrăştiindu-şi bo-
telui nostru Cosma Episcopul Chalchsdonului. gâţia sa la săraci; iarâ după câtă va vreme
Stih: Zdrobindu-ţi săgep'le şi mutându-te din a plecat pre bărbatul său să se facă
viaţa de aicea, monsh, deşi erâ barbar. Carele şi în
afară de săgeţi s'a aflat Cosma dupre cum câtăva vreme cu cuvioşie fiind împodobit
se zice.
s'a mutat către Domnul; şi de atuncea
Sfântul Coarna Arhiereul şi mărturi­ câştigând ea slobozenie, şi-a împărţit toată
sitorul lui Hristos, a fost din cetatea lui averea, şi luând cu sine şi alte femei,
Constantin. Şi din copilărie pre Hristos s'a dus la o sihăstrie unde fâcându-se
iubindu-l, a lăsat lumea aceasta deşartă, călugăriţa, foarte sc nevoia împreună
şi în cinul monahicesc s'a tuns. Şi cu cu acelea; căci brânză st peşte nici odată
postirea şi cu celelalte, fapte bune pre nu mânca de cât la Sfintele Paşti, şi
sineşi curâţindu-se s'a făcut lăcaş al sfântu­ In cele douăsprezece zile, şi Intru ace­
lui Duh, şi a fost pus Episcop îo Chal- lea numai gustând. Hrana ei erâ numai
chedon, tn vremea rău credincioşilor lup­ puţină pâine şi apă după al noulea
tători de icoane; multe nevoinţe a ară­ ceas, dai acestea cu înirânare. In cele
trei posturi de preste an, numai cu sin­ câştigă în ziua apatruzecea; drept aceea
gure verdeţurii se hrănea şi acestea după au şi văzut două din surorile călugăriţe,
două zile. Apoi după patru ani s'a rân­ un lucru înfricoşat şi strein: Doi bărbaţi
duit să fie stareţă Schitului şi de atuncea străluciţi ca fulgerul stând în preajma
a ales să fie ea cea mai mică de cât Sfintei afară de sfintele uşi ale Altarului,
toate călugăriţele; In cât nici se cunoş­ ţineau In mâini porfîră împărătească de
TEA că este stariţa. Când dormiâ nu pre aur, şi pietre scumpe, şi de mărgăritar
aşternut, ci pre o piatră, înadins spre şi a îmbrâcau pre ea. Deci aducându-şt
aceasta gătită culcându-se, se împărtăşea aminte de cuvântul Sfintei cel mai înainte
de puţin somn. Iară după trecerea a patru văzător, şi văzând săvârşirea prin acea
ani Îmboldită fiind de dorul iiniştei, esind videnie, a mulţămit lui Dumnezeu, carele
de acolo împreună cu cele ce merseseră cu aşâ chip prea măreşte pre cei ce-1
la sihăstrie, având spre aceasta Împreună iubesc pre el.
lucrator, pre oarecarele Matei, bărbat Îm­
bunătăţit, s'a dus Ia Ioc liniştit; unde din Intru această z\ pomenirea sfântului noului
destul secerând rodurile Iiniştei, arătatul mucenic loan cel din fanina, carele a suferit
Matei dându-le lor cele spre trebuinţa muceina în Const&ntinopol, la anul o mie cinci
trupească din lucrul mâinilor lor, s'a dus sute douăzeci şi şaple, de foc şi de sabie s'a
la Vizantia pentru oarecare trebuinţe şi săvârşit.
neapărată nevoie, iarăş împreună lucrător Stih: T i iji i cuptorului fiind a-
având, pre oarecarele preot Ignatie Fa-
0 a n n m o c u

runcat,
menul împodobit cu tot felul de bunătăţi; Cântări de mulţămire lui Hristos a cântat.
pentru că pomenitul mai sus monah Matei tntru această zi, pomenirea sfântului noului
strălucit fiind cu minunile şi cu semnele mucenic loan Culicâ, carele a suferit în anul
In locul cel de linişte, se mutase către o mie cinci sute ţasezeci şi patru când s-a
Domnul. Deci acolo în Vizantia închinân- săvârşit.
du-se într'o sihăstrie, a rămas acolo ca
la şapte ani, necâjindu-se pururea şi In- Stih: r_) £ p Cuticâ cum îl voiu da tăcerei,
flr re

Carete a murit in căluţi pentru Domnul


grijindu-se pentru sihăstria sa, pentru care slavei.

®
şi videnie arătându-se ei, îndată s'a sculat
de acoîo şl s'a dus Ia sihăstria sa; şi să­ Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
rutând surorile, se bucura împreună cu milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi, Amin.
ele şi cu Presviterul, în puţine câteva zile
Pea^nn 7-a, Irmos:
sfătuindu-le şi învăfându-le, cele spre câşti­
garea dumnezeeştilor bunătăţi, şi spre Din Iudeea viind tinerii...
plinirea poruncilor lui Dumnezeu. Iară mai
înainte cu douăsprezece zile cunoscând
vând în cuget venirea cea
mutarea sa către Dumnezeu, şi vestindu-o de a doua a lui Hristos,
surorilor călugăriţe, mulţâmiâ. adică Dom­ ai lepădat somnul lenevirei dela
nului, iară pre ele adunându-le a rânduit
pre ceea ce erâ să fie în locul ei stareţă
ochii sufletului, înţelepte, şi prin
celorlalte; şi în ziua de pre urmă când priveghere strigai: Dumnezeul
erâ să fie mutarea ei către Domnul, stă­ părinlilor noştri bine eşti cu­
ruind ea la cântarea Psaltirei împreună
cu surorile, şi ajungând la sfârşitul ei, vântat.
partea ce a rămas o a lăsat surorilor, şi
tăcând pentru ele rugăciune şi-a dat duhul D i n pruncie ai ales partea
la Dumnezeu. Iară îndrăciţi şi bolnavi nu cea bună Părinte înţelepte, a
puţini s'au vindecat în vremea îngropare!
sale şi după îngroparea sa, şt orbi au sluji Domnului, şi a săvârşi în­
câştigat vedere. A spus încă mai Înainte tru frică dreptăţile lui, strigând:
surorilor, că ceea ce erâ să câştige va Dumnezeul părinţilor n o ş t r i
bine eşti cuvântat.
Slavă... Binecuvântam pre Tatăl...
Depărtându-te de legăturile Darul Duhului cel curat
trupului, ai purtat grije de su­ sălăşluind în suflelul tau, ţi-a
flet, slujind Domnului cu cuget zidit inima ta curată, şi Duh
curat Ioane, şi pururea stri­ drept a înnoit în cele din laun-
gând: Dumnezeul părinţilor trul tău. Pentru aceea şi vie­
noştri bine eşti cuvântat. ţuind cu vieţuire curată Ioane,
strigai: Tineri binecuvântaţi,
Şi acum, a Născătoarei:
preoţi lăudaţi, noroade prea
Doamna a lumei ceea c e înălţaţi pre Hristos întru toţi
ne-ai născut nouă pre Domnul vecii.
întrupat, mântueşte s u f l e t u l Şi acum, a Născătoarei:
meu cel stăpânit de multe pă­
Fiind sfinţita cu Duhul,
cate fără de cale, ca să te fe­
Născătoare de Dumnezeuprea
ricesc, binecuvântată Preacu­
curată, cu adevărat ai primit
rată.
în pântece pre Fiul cel fără
Peasna S-a, Irmos: început şi veşnic, carele s a
De şapte ori cuptorul. . întrupat dintru tine, spre fa­

C n
Ui bună c u v i i n | ă moşte­
i nca pre un cojoc, darul
d ,

pastorului tău celui mărit, pă­


rinte Ioane, cu acela ai rumpt
cerea de bine a celor c e cu
credinţă strigă: Tineri bine­
cuvântaţi, preoţi lăudaţi, no­
roade prea înălţaţi pre Hristos
noianul desfătărilor, şi scăpând întru toţi vecii.
neînnecat, te-ai arătat împreună Irmosul:
cetăţean cu îngerii, cu cari Să lăudăm, bine să cuvântăm...
strigi: Tineri binecuvântaţi, pre­ D e
şapte ori cuptorul mun­
oţi lăudaţi, noroadeprea înălţaţi c i t o r u l Haldeilor l-a a r s ne­
pre Hristos întru toţi vecii. b u n e ş t e pentru cinstitorii de
„Dumnezeu, iară văzându - i
C u buna credinţă asemă- „pre aceştia cu putere mai
nându-te Domnului celui prea „bună mântuiţi, Făcătorului şi
bun, carele a sărăcit pentru „Mântuitorului a strigat: Tineri
noi, părinte ioane, căci ai avut „bine-I cuvântaţi, preoţi lăuda-
neavere întocmai cu pasările „ţi-1, noroade prea înălţaţi-1 în-
şi ai câştigat avuţia bunătăţilor „tru toţi vecii".
celor veşnice, cântând: Tineri Peasna 9 - a , Irmos:
binecuvântaţi, preoţi lăudaţi, Spăimântatu-s'a Cerul...
noroade prea înălţaţi pre Hris­
u plugul rugăciunilor o-
tos întru toţi vecii.
gorând brazdele sufletului
IN NOUĂSPREZECE ZILE

tău Ioane, ai a r u n c a t întrînsul Irmosul:


seminţele bunătăţilor cele d e Spaimântatu-s'a d e aceasta
b u n ă c r e d i n ţ ă şi p u r t ă t o a r e „ C e r u l , şi m a r g i n i l e p ă m â n t u ­
d e viaţă. P e n t r u a c e e a ai s e c e r a t l u i s ' a u minunat, c ă D u m n e ­
s p i c î n m u l ţ i t al t ă m ă d u i r i l o r c e ­ z e u s ' a arătat o a m e n i l o r tru­
lor c u v i o a s e Iui D u m n e z e u , p r i n d e ş t e , şi p â n t e c e l e t ă u s ' a fă­
c a r e hrăneşti p r e cei c e te lauda, c u t m a i desfătat d e c â t c e r u ­
purtătorule d e Dumnezeu, r i l e . P e n t r u a c e e a p r e tine N ă s ­
c ă t o a r e d e D u m n e z e u , înce-
Sihăstreşte săvârşind călă­
„pătoriile c e t e l o r î n g e r e ş t i şi
t o r i a , şi c r e d i n ţ a păzindu-o,
„omeneşti te slăvim".
f e r i c i t e , f i i n d plin d e v â r s t a
duhovnicească, cu adevărat SVETILNA şi STIHOAVNA Praznicului.
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
ai p r i m i t d e l a H r i s t o s c u n u ­ şi Otpustul.
na dreptăţei, cugetătorule d e
D u m n e z e u , şi a c u m t e o d i h -
neşti în c o r t u r i p r e a l u m i n a t e
î m p r e u n ă c u drepţii, p u r u r e a
INTRU ACEASTĂ LUNĂ
pomenite.
IN 19 ZILE
Slavă...
Prea cuviosul părintele nostru loan al Lavrci
C a întru o c ă r u ţ ă d e b u ­ celei vechi. Şi sfântul sfinţitul mucenic Pafnutie.

nătăţi c u p a t r u c a i te-ai p u s La Doamne strigat-am, Stihirile glasul al 5-lea.


p r e a f e r i c i t e , si c a alt Ilie te-ai Podobie: p T e a cU vioase Părinte...
înălţat c ă t r e C e r , P ă r i n t e în­
rea cuvioase părinte
ţ e l e p t e , şi l o c u e ş t i c u c u v i o ş i i ,
Ioane vrednicule d e
lăsându-ti p r e p ă m â n t trupul
w $ m i n u n e , rănindu-te c u
cel mult pătimitor vistierie d e
fefJŞ d o r i r e a c e a d u m n e z e e a ­
tămăduiri, c e l o r c e te c i n s t e s c
s c ă a lui H r i s t o s D u m n e ­
şi d r a c i l o r g o n i t o r .
zeu, celui c e d e v o i e s'a înstrei-
Şi acum, a Născătoarei: n a t p r e p ă m â n t p e n t r u tine, şi
F i i n d lepădaţi din p e t r e c e ­ din F e c i o a r ă s'a î m b r ă c a t c u
r e a c e a c e r e a s c ă , şi c ă z u j i c u trup desăvârşit, înstreinându-te
t i c ă l o ş i e la m o a r t e , i a r ă ş ne-ai d e t o a t e dulcetile lumei, ai a-
c h e m a t Preacurată, făcându-te lergat c ă t r e p a r t e a c e a streină,
M a i c ă M â n t u i t o r u l u i , şi n e - a i p r e a fericite, şi vieţuind înstrei-
învrednicit a n e î n t o a r c e îna­ nat, ai c â ş t i g a t bunătăţile, şi c u
p o i la m o ş t e n i r e a c e a dintâi. starea c e a d e toată noaptea,
P e n t r u a c e a s t a M a i c ă a lui şi c u g r i j a m o r | e i , ş i c u î n î r â -
D u m n e z e u , neîncetat te slăvim. n a r e a ta înfrânându*ti patimile,

« « M a i a
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
te-ai arătat râvnitor celor ce
mai 'nainte de tine s'au nevoit înfricoşata şi prea mărită
şi te-ai prea mărit împreună este şi mare taină, căci cel
cu dânşii. neîncăput în pântece s'a încă­
put, şi Maica după naştere,
P r e a cuvioase părinte Ioane dacă a născut dintr'însa pre
prea mărite, învăţându-te în Dumnezeu întrupat iarăş a
turma dumnezeescului Hari- rămas Fecioară. Aceluia să-i
ton, căreia lui celei dumne­ grăim laude, c u cuvioşiisă cân­
zeeşti ai râvnit, şi petrecân- tăm: Slavă ţie Hristoase Dum­
du-(i viata întru singurătate, nezeule, cel ce te-ai făcut om
te-ai învrednicit cinstitei pre­ pentru noi, slavă (ie.
oţii, şi ca un vrednic jertfitor, A Cruceî, a Născătoarei :
ca un miel fără prihană tot­
deauna te-ai junghiat, şi cură- V ă z â n d de demult Fecioara
tindu-te cu razele cele dumne­ Maica şi prea fericita Mireasa,
zeeşti, şi prin cuget luminân­ pre Mieluşelul şi Fiul său ridi­
du-te, te-ai înălţat cu gândul cat pre Cruce, plângând striga:
către privirile cele de taină, şi Vai mie Fiul meu 1 Cum mori
către fericirea cea aleasa. cu firea, cel ce eşti Dumnezeu
fără de moarte.
P r e a cuvioase părinte Ioane
prea fericite, întărindu-te de VEZI : p t r u slujba sfântului Pafnutie s'a
puterea Treimei, ai scăpat de
eri

aşezai să se cânte întru această seară la Pa-


vecerniţă.
toată stricăciunea ereticilor, şi
CANONUL.
prin vederea şi dumnezeească Peasna 1, glasul al 4-lea, Irmos : -
lucrare le-ai lipit de cel înfiin­ Cânt ţie Doamne Dumnezeul meu...
ţat înţelepte şi ai ajuns la toate
cele dorite, către cea desă­ eniti să săvârşim prăznui-
vârşit dumnezeească slavă, şi rea cea de preste an a
după sfârşitul tău cu adevărat patimitorului P a f n u t i e , lău-
ai dobândit cele vrednice şi te dându-1 cu cântări luminate, şi
bucuri împreună cu cetele în­ sa slăvim pre cel ce l-a încu­
gereşti, strălucind împreună cu nunat pe el.
dânşii, şi stând înaintea lui C a un luminător ai strălu­
Dumnezeu. P e n t r u aceasta cit în lume slujitorule a lui lisus
adu-ti aminte de cei ce fac du­ fericite Pafnutie. Pentru acea­
pre vrednicie p o m e n i r e a ta, sta prăznuim astăzi sfinţită po­
vrednicule de minune. menirea ta.
IN NOUĂSPREZECE ZILE

Slavă. nezeu Cuvântul, şi l-ai născut


Q u dogme ai luminat pre întrupat ca pre un Dumnezeu
poporul cel prea ales Ierarhe, împreună şi om.
şi ai băut paharul Domnului
Sedealna, glasul al 4-lea.
prin sabie chinuindu-te foarte Podobie: Degrab ne întâmpină...
tare.
Roşindu-fi în s â n g e cin­
Şi acum, a Născătoarei : stită podoaba ta, te-ai adus pre
I ntru cântări te cinstim pre tine jertfă bine plăcuta lui
tine Fecioară ca pre un munte Dumnezeu, P a f n u t i e mărite.
netăiat, din care s a arătat Hri­ Zdrobit-ai semefia cea fără pu­
stos piatra cea netăiată de tere a dracilor, veselit-ai pre în­
mână, dupre vrednicie te fe­ geri cu lupta ta cea tare. Pen­
ricim. tru aceasta nu înceta rugân-
Peasna 3-a, Irmos: du-te să ne mântuim noi.
Arcul celor puternici...
Peasna 4-a, Irmos :
# \ u sfinfite cântări cinstind Acoperit-au cerurile...
I A astăzi cea prea l ă u d a t ă
cum veselindu-netoji pra-
sfinţită pomenirea lui Pafnutie
znuim, dănfuind împreună
purtătorului de chinuri, vese-
cu Arhanghelii şi cu îngerii,
lindu-ne duhovniceşfe să ne bu­
săvârşind pomenirea ta mă­
curăm.
rite, purtătorule de chinuri
TJngându-te cu dumnezee- Pafnutie.
scuT untdelemn, carele izvoră­
şte din moaştele tale Pafnu­ S lavif u - te - ai cu adevărat
de Darul cel dumnezeesc, şi
tie, îl punem credincioşii c a
împreună cu îngerii stând a-
pre un zid nesfarâmat şi neclă­
cumînaintea Stăpânului, adu-ji
tit împrotiva dracilor.
aminte de noi mucenice Paf­
Slavă.., nutie.
\ ntărindu-te cu puterea lui
SJavă...
Hristos, ai propoveduit dum­
nezeească lege, în mijlocul ce­ (^u cuget nespăimântat şi
lor fărădelege şi chinuindu-te viteaz, ai răbdat muncite şi
dupre lege, ai priimit cununa durerile, Fericite, şi cu adevă­
biruinţei, Mucenice. rat ai priimit cununile din mâ­
na împăratului tuluror.
Şi acum, a Născătoarei :
g ucură - te Maică neispi­ Şi acum, a Născătoarei :

tită de nuntă, ceea ce ai încă­ P r u n c ă ceia ce eşti mai a-


put în pântecele tau pre Dum­ leasa de cât cetele Heruvimi-
150 LUNA APRILIE

lor, şi ceea ce pre Dumnezeu groaznic puterilor celor pro-


cu trup ai ţinut î braţe, bu­ n tivnice, gonindu-le pre ele, şi
cură-te Născătoare de Dum­ luminând adunările credincio­
nezeu nenuntilă. şilor.
i 5-a, Irmos: Slavă...
Cela ce răsărit lumini Cu minuni şi cu semne te-a

C \ela ce ne-ai arătat nouă


^ pomenirea viteazului mai
luminată decât soarele. Slavă
mărit pre tine Hristos, pătimi­
torule, şi tuturor te-a dat doftor,
prea fericite Pafnutie. Pentru
aceea cinstim sfântă pomeni­
ţie, slavă ţie lisuse Fiul lui
Dumnezeu. rea ta.
Q u prea sfinţite cugete şi Şi acum, a Născătoarei:
cu minţi credincioase lăudăm R o a g ă - t e pentru slugile tale
pomenirea ta, slăvind pre Hri­ Dumnezeului nostru celui ce
stos, Mucenice mărite. s'a întrupat din tine Născătoare
Slavă... de Dumnezeu, ca să ne mân­
Nici de sabie, nici de hiare, tuiască pre toţi de supărările
nici de foc, nici de moarte nu şarpelui cele de multe feluri,
te-ai spaimântat Mucenice, stri­ Mireasă a Iui Dumnezeu,
gând: Slavă ţie lisuse Fiul Iui CONDAC, glasul al 4-lea.
Dumnezeu. Podobie: Degrab ne întâmpină.-

Şi acum, a Născătoarei:
P r e o ţ i n d mai întâi cu suflet
curat, şi pre urmă pătimind cu
Q a s u l îngerului aduce ţie
minte prea tare, ai plăcut lui
Fecioară zidirea n e î n c e t a t :
Dumnezeu. Drept aceea petre­
Bucură-te ceea ce ai născut
când întru cele cereşti Părinte,
pre lisus, Cuvântul lui Dum­
dănţueşti cu Mucenicii, şi te
nezeu.
bucuri împreună cu Ierarhii,
Peasna (va, Irmos: sfinţite mucenice prea fericite
Strigat-am mai 'nainte...
Pafnutie.

L a toate marginile pămân­


tului s'a vărsat Darul ce ţi
s*fTdat, pătimitorule preamă­
Sicriul
Peasna 7-a. Irmos:
Cel ce ai mântuit din foc...

moaştelor tale Pafnu­


rite; pentru aceasta toţi cu cre­
dinţă slăvim pre dătătorul Hri­ tie, s'a dat toiag de putere
stos. credincioşilor împrotiva draci­
lor, dând vindecare îndestulată,
9 u g a cea foarte mare a celor ce strigă: Dumnezeul pă­
Treimei, Pafnutie, s'a a r ă t a t rinţilor bine eşti cuvântat.
IN N O U Ă S P R E Z E C E ZILE

Binecuvântăm pre Tată)...


C u bună credinţă noi pă­
mântenii săvârşind pre pământ C u adevărat frumos te-ai
ziua ta cea prea lăudată, pur- arătat întru multe lupte, sfinţite
tatorule de chinuri, strigăm: Mucenice, ca cel ce te-ai îm­
Prea lăudate Doamne Dum­ podobit cu haină sfinţită, roşită
nezeul părinfilor n o ş t r i bine cu sângele tău, şi ai priimit dela
eşti cuvântat. Dumnezeu cunună în veci.
Slavă... Şi acum, a Născătoarei:
B i s e r i c a Iui Hristos dobân­ P r e ceea ce fără sămânţă a
dind acum ca o comoară si­ zămislit în pântece, şi a născut
criul moaştelor tale Pafnutie, cu pre Hristos cel singur milostiv
veselie strigă: P r e a lăudate şi mântuitor nouă celor pizmuiţi
Doamne Dumnezeul părinţilor de vrăjmaşul cel viclean, să o
noştri bine eşti cuvântat. lăudăm ca pre o singură Năs­
Şi acum, a Născătoarei: cătoare de Dumnezeu întru tofi
C e e a ce a priimit în pântece vecii.
negrăit şi mai pre sus de fiinfă Irmosul:
pre Dumnezeu cel neschimbat, S ă lăudăm, bine să cuvântăm...
carele a vorbit cu oamenii,
pentru milostivire, aceleia cu P r e cela ce s'a văzut în chip
credinţă să ne închinăm, c a „de înger în cuptorul cel cu
ceea c e una este Maică a Dom­ „foc la cuvântătorii de cântare,
nului binecuvântată. „pre Hristos Dumnezeu lău-
„da|i-l tineri, preoţi bine-1 cu­
Peasna 8-a, Irmos:
Prt Hristos Dumnezeu cel ce...
vântaţi, noroade prea înălţaţi-1

I
„întru toţi vecii".
uminafa prăznuire a purtă­
Peasna 9-a, Irmos :
torului de c h i n u r i strălu­
ceşte acum c a o zi arătătoare
d e lumină şi prea luminoasă,
pre care to(i săvârşindu-o cu
E i va adică prin boala neas-
: „cultărei, blestem în lăuntru
„a adus. Iară tu Fecioară de
dragoste, s t r i g ă m : Popoare „Dumnezeu Născătoare, prin
prea înălţaţi pre Hristos în veci. „odrasla purtării în pântece, lu-
„mii binecuvântarea ai înflorit.
B a r b ă teste te-ai nevoit prea
.Pentru aceasta toţi te slăvim".
fericite, stând în privelişte, şi
ai primit răsplătire semne de D a i din destul dar, purtăto-
biruinţă, cântând neîncetat Stă­ rule de chinuri, tuturor celor
pânului Hristos şi slăvindu-I pre ce cu credin|ă merg la dum­
el întru toţi vecii. nezeească biserica ta, şi laudă
LUNA APRILIE (@/

în cântări pre Mântuitorul şi tru cei ce cu credinţa săvârşesc


Domnul, şi praznuesc pome­ sfântă şi cinstită pomenirea ta.
nirea ta, pururea pomenite. C u credinfa cinstim sfintele
Roagă-te întru pomneirea tale patimi, care prin ostenelele
ta Domnului, ca prin mijlo­ muceniceşti le-ai săvârşit cu
cirile cele prea sfinjite să fie bucurie pentru Hristos, cel ce
milostiv tuturor credincioşilor a suferit răstignire, şi cu bucu­
ortodocşi, cari de pretutindenea rie prăznuim întru cântări sfânta
aleargă cu credinţă a săvârşi pomenirea ta, de trei ori feri­
dumnezeească ta prăznuire, ne­ cite Pafnutie.
biruite purtătorule de chinuri Sicriul moaştelor tale sfin­
Mucenice. ţite Mucenice al Iui Hristos, ca
Slavă,.. un rîu izvorăşte rîurile tămă­
Prin rugăciunile tale Părinte duirilor, şi adapă inimile tutu­
alineaza turburarea, care învă- ror credincioşilor, celor ce vin
lueşte Biserica, şi se ispiteşte totdeauna către dânsul, şi laudă
să răzvrătească prin suflările patimile tale Pafnutie.
eresurilor, căile cele drepte ale Slavă, Şi acum a Născătoarei:

Dumnezeului nostru, şi să ri­ C e e a ce eşti bucuria cete­


dice pacea, întru tot mărite lor cereşti, şi pre pământ oa­
Mucenice. menilor tare folositoare, prea
Şi acum, a Născătoarei:
curată Fecioară, mântueşte-ne
pre noi cei ce scăpăm la tine.
P ropoveduit -au proorocii
C ă întru tine nădejdile, după
semnele naşterei tale Preacu­
Dumnezeu, N ă s c ă t o a r e de
rată, alcafuindu-fi numiri minu­
Dumnezeu ne-am pus.
nate, unii într'un chip, alfii în-
ir'alt chip; pentrucă ai născut A Ctucii, a Născătoarei:

celor din iad vieafă care a stri­ F e c i o a r a cea prea curată şi


cat puterea morţei. neispitită de nuntă, văzând pre
Cruce pre Stăpânul şi Ziditorul
Stihîrile Slantului cele dela Utrenie, gWs 1 .
oamenilor, cu arnartânguindu-
Podobie Ceea ce eşti bucuria...
se şi suspinând striga: C e este
Zidurile cele cu tărie ale aceasta, care văz, prea dulcele
necredinţei le-ai surpat cu răb­ meu Fiu? Laud îndelungă răb­
darea ta, purtătorule de chinuri darea ta.
al Domnului, şi ai priimit biru­ Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
inţă din cer înţelepte Pafnutie; şi Otpustul
deci nu înceta rugându-te, pen­ TJfrl.im^irim^ii'lraMiiHliliiiMfTll mriminirjimi: urUIli •iPiTEiBi7lmii-|lQli iiiffEliriiiTlIii JMPII iTfliUHTTTi rar
IN NOUĂSPREZECE ZILE 153

Peasna Irmos:
Veseleşte-se de tine...
LA UTRENIE rin înfrânare omorându-ţi
CANONUL Sfântului loan, cugetul cel trupesc, te-ai a-
Peasna l-a, glnsul al-1-lea, irmos: propiat de Duhul cel făcător
Adâncul mărei Roţii...
de vieajă, părinte Ioane.
Slavă...
in tinerele întărindu-te cu
nădejdea cea către Dum­ L umina cea dumnezeească
nezeu, ai alergai către Dumne­ şi zăritoare de lumină, arătat
zeul cel bun, f e r i c i t e Ioane, s'a sălăşluit în inima ta, părinte
nevoindu-te cu înfrânarile cele Ioane fericite.
mai alese ale călugăriei. Şi acum, a Născătoarei:

F iind plin de Dar bogat, şi T u singură celor de pre


purtător de lumina, sălăşluin- pământ mai pre sus de fire,
du-te în locuri cinstite, cinstit te-ai făcut mijlocitoare de cele
ai petrecut, ducând suirile către bune, Maica lui Dumnezeu.
faptele cele bune, Fericite, Pentru aceasta bucură-te stri­
găm fie.
p i i n d î n d r e p t a t cu tăria Irmosul:
Duhului, ai alergat la grădina S e veseleşte de tine Biserica
purtătorului de Dumnezeu Ha-
„ta Hristoase, strigând: Tu eşti
riton, întru care petrecând, ai
„puterea mea, Doamne, şi scă­
fost lucrător de cele sfinte.
p a r e a şi întărirea".
Slavă ..
Sedealna, glasul al cS-lea.
Insfreinându-fi cugetul tău Podobie: Pre înţelepciunea şi Cuvântul
de cele pământeşti, prea cu­
vioase, pre acesta l-ai pironit R anindu-fi sufletul de dum­
întru bunătăţile cele cereşti, nezeească dorire fericite, te-ai
Ioane, şi ai dobândit de acolo înstreinat,şi lăsândîndestularea
lumina cea prea luminoasă. mâncărei, şi desfătarea vieţii,
cinstit ai locuit în parfile cele
Ş: acum, a Născătoarei: streine, şi prin durerile înfrâ-
D i " tine Preacurată de Dum­ nărei veştejindu-)i trupul tău,
nezeu dăruită s'a arătat nouă şi petrecând în sihăstrie bărbă-
Soarele dreptăfei Hristos, şi cu teşte, ai ajuns către săvârşirea
lumina a luminat pre cei ce şe­ faptelor celor b u n e , prea cu­
deau din început întru tăria vioase Ioane. Pentru aceasta
întunerecului. strigăm către tine: Roaga-te
LUNA APRILIE

lui Hristos Dumnezeu, iertare şi luminându-te cu vărsarea lu-


de greşale să dăruiască celor minei Părinte, ai viefuit întru
ce cu dragoste cinstesc sfântă înfrânări şi în faptele c e l e
pomenirea ta. bune, de Dumnezeu înteleptite.
Slavă, şi acum, a Născătoarei:
înstreinându-te de patrie şi
Sufletul meu cel smerit de ai tăi, şi prin nevointa cea
Fecioară, carele acum se cu­ de buna voie, luând Crucea,
fundă ca un fără de ocârmuire, te-ai a p r o p i a t către Hristos,
în viforul ispitelor vie(ei, ceea de Dumnezeu înteleptite feri­
c e eşti cu totul fără prihană, cite.
şi se arată plin preste măsură Slavă...
de povara păcatelor, şi se pri- Arătându-te tuturor mort,
mejdueşte să cază în fundul prin purtarea cea de vieată pur­
iadului, apucă înainte, Născă­ tătoare, cu înfrânare ai petre­
toare de Dumnezeu, cu rugă­ cut, către carea te-ai şi mutat
ciunea ta c e a fierbinte, şi îl Ioane prea înţelepte.
mântuieşte dându-i liman bine
Şi acum, ;i N ă s c ă t o a r e i ;
liniştit, ca să strig ţie cu cre­
dinjă: Roagă-te l u i Hristos C e l mai pre sus de fire s'a
Dumnezeu să-mi dea mie ier­ sălăşluit în pântecele tău cel
tare de greşale, că pre tine priimitor de Dumnezeu F e ­
te am nădejde eu robul tău. cioară, acesta şi după naştere
cu puterea c e a dumnezeească
\ Crucei, a N ă s c ă t o a r e i :
t e a păzit p r e tine Fecioară.
Din sângiurile mele o m te-ai
făcut, iară din sângiurile tale P e a s n a ă-a, i r m o s :
Tu Doamne lumina mea...
pre oameni i-ai îndumnezeit,
şi te-ai pogorît c a un prea bun rin singurătate câştigân-
căutând pre cei ce s'au stricat du-Ji cuget curat Părinte,
prin mâncare, strigat-a de de­ prin puterea sfântului Duh ai
mult cu plâ ngere cea fără priha­ scăpat de cursele vrăjmaşului.
nă, plângând pre Hristos, când
erâ spânzurat pre Cruce. P r e
intru Darul c e ! Dumneze­
esc, întru înţelepciune şi întru
carele văzându-1 omorît vărsa
învăţătură arătată de Dumne
izvoare de lacrami, zgâriindu-şi
zeu petrecând, ai fost preot
obrazul şi slăvindu-1 pre dânsul.
sfinţit prea fericite.
l ' c t s n a 4 - a , Irmos :
Pentru dragostea chipului tău... Şi acum, a Născătoarei:
rănindu-te în părfile cele Toate neamurile cu bună
de Dumnezeu luminate, credinjă te fericesc pre tine
IN NOUĂSPREZECE ZILE

Preacurată, ca pre ceea ce ai Acesta de mic pornlndu-se de poftă


născut mai pre sus de fire pre dumnezeească s'a lipit de Dumnezeu, şi
părăsind desfătarea şi mândria lamei, şi
Cuvântul cel cu adevărat fericit. înstreinându-se dela patria sa şi dela ru­
Peasna tî-a. Irmos: deniile sale, şi ridicând Crucea, a mers
Jertfi-voiu Ţie... in ţară străină şi necunoscută, pentru

F
Domnul, carele s'a înstreinat şi s'a năs­
ăcându-te râvnitor dum-
K
cut în pământ strein, şi sosind la cins­
nezeeştei înţelepciuni, te- titele locuri, a mers la mănăstirea feri­
citului Hariton. Şi săvârşind tot felul de
ai încununat dela dânsa cu faptă bună, s'a mutat din cele deşarte
cununa darurilor, şi cu toate către veşnicile şi fericitele lăcaşuri. Iară
chinurile ai fost ucenic al lui de vreme că acest prea cuvios loan a
vieţuit întru acea peşteră veche, slujind
Hariton cel purtător de lu­ în biserica peştereî, pentru aceea şi al ve­
mină. ciei peşteri a fost numit
Slavă... Intru această zi, pomenirea sfântului sfinţi­
R i n lucrarea faptelor ce­ tului mucenic Pafnutie.
Stih: Pre Pafnutie cel ascuns in mormântul
lor bune, puindu-Ji picioarele pământului,
fale pe piatra Iui Hristos, te-ai Nu se cade a-1 ascunde în mormântul tă­
cere! cuvântului.
suit către Dumnezeu în|elepfe, Intru a nouăsprezecea zi,
puind suirile în inima ta cu cu­ Pafnutie m Domnul adormi.
get dumnezeesc, Părinte. Intru această zi, pomenirea sfinţilor Socrat
şi DiOnisie cu suliţe împunşi s'au sâvârşir.
Şi acum, a Născătoarei:
Stih: Cu suliţa trupul celui prea înalt de m
Prin naşterea ta, de bleste­ demult împungând,
împunge şi acum pre doi mucenici încă vie­
mul maicei noastre Evei celei ţuind.
dintâi ne-am mântuit, căci
Intru această zi, pomenirea prea cuviosului
t&7
tu Maică Fecioară născând părintelui nostru Gheorghie mărturisitorul
pre Hristos, în locul acestuia, episcopul Antiohiei,
ai izvorîi tuturor binecuvân­ Stih: Gheorghie ca o mare arătură de pă­
tare. mânt,
S'a mutat, tot felul de bunătăţi în sine având.
Irmosul:
A:est sfânt erâ pe vremea luptă­
i
Jertfi-voiu ţie cu glas de torilor de icoane, din pruncie fiind dat
„laudă Doamne, Biserica striga lui Dumnezeu, Şi pentru covârşitoarea
„către tine, de sângele dra­ lui bunătate s'a hirotonisit episcop An­
tiohiei din Pisîdia. Deci fiindcă cu vi­
cilor curăjindu-se, cu sânge- clean sfatul diavolului s'a pornit eresul
„le cel curs prin milostivire luptătorilor de icoane, şi se trimetea scri­
„din coasta ta". sori preriitîndeiiea, ca cu grăbire toţi epis­
copii să meargă la Constantînopol, s'a
Intru această lună in l'J zile, pomenirea prea dus şl acesta care neplecându-se a se
cuviosului părintelui nostru loan Paleolavri- face de un enget cu ereticii şi a se lepăda
tul, adică dela Lavra cea veche.
de închinăciunea sfintelor icoane, fu osândit
Stih : Câştig nou pre loan PaleoJsvritul I-au
aflat îngerii. la surghiune şi la rea pătimire, întru care
Şi de aflarea lui s'au bucurat. şi murind s'a mutat către Domnul.
LUNA APRILIE

Intru această zi, pomenirea celui dintru sfinţi Peasna 8-h, Irmos:
părintelui nostru Trifon arhiepiscopul Constan-
linopolei, căruia i se face soborul lui în sfânta Mâinile întinzându-şi...
biserică cea mare.
i c u trupul şi c u sufletul, şi
Stih : Trifon cel ce ura hrana, de Dumnezeu
dorind. !) cu bună credinjă înfrum-
In lăcaşul lui Dumnezeu faţă acum se afla sfcjându-te Cuvioase, te-ai făcut
stând.
o r g a n dumnezeescului cuget,
Intru această zi, cuviosul Simeon Igumenul şi cel mai de a p r o a p e al po­
sfintei mănăstiri Filoteu din muntele Atonului,
cel ce avea o singură haină, şi umbla desculţ runcilor, şi trâmbifa cântărei
carele a fost şi ctitor, în acelaş munte al Fla- celei curate, cântând: Binecu­
muriei sfintei Treimi, cu pace s'a săvârşit.
Stih : Desculţ Simeoane fericite umblând.
vântaţi toate lucrurile D o m n u ­
Preste şarpele ce a înşelat pre oameni te lui pre Domnul, şi-1 prea înăl­
afli călcând.
ţaţi întru toţi vecii.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi. Amin. Binecuvântăm pre Tatăl...

Peasna 7-a, Irmos; M utându-te către vieaja c e a îs


In cuptorul persesc... nemuritoare şi către fericirea
c e a fără sfârşit, te-ai învredni­
u puterea c e a dumnezeea­
cit a dobândi bucuria c e a ne-
s c ă c a cu o haină îmbrăcân-
stricăcioasă, Fericite, cântând :
ru-te, ai putut s c ă p a de toată
Binecuvântafi t o a t e lucrurile
năpastea ereticilor, prea feri­
Domnului pre Domnul, şi-1
cite, strigând: Bine eşti cuvân­
prea înălfafi întru tofi vecii.
tat în B i s e r i c a slavei tale
Doamne. Şi acum, a Născătoarei :

Scuturând p r a f u l morfei
Slavă..
prin naşterea ta c e a dumne­
I D omnul cel c e s'a înstreinat
pre pământ pentru noi, acesta
zeească, ne-am făcut nestrică-
cioşi P r e a c u r a t ă , căci ai născut
întru înstreinare arătat te-a pă­
curată Stăpână vieafa c e a fi­
zit pre tine, c a pre cel c e stri­
r e a s c ă şi adevărată, şi pururea
gai : Bine eşti cuvântat în Bise­
fiitoare. Pentru a c e a s t a tofi te
rica slavei tale D o a m n e .
fericim pre tine Mărie Mirea­
Şi acum, a Născătoarei: să a Iui Dumnezeu.
C ^ e a c e eşti lăcaş sfinţit Irmosul:
d u m n e z e e s c al celui prea în- Să lăudăm, bine să cuvântăm...
nalt, b u c u r ă - t e . C ă c i prin M âinile întinzându-şi Daniil
tine s'a dat bucuria, N ă s c ă t o a ­ „gurile leilor, cele deschise în
re de Dumnezeu, c e l o r c e stri­ „ g r o a p ă le-a încuiat, şi pute-
g ă : Binecuvântată eşti tu între „rea focului a stins, cu buna
femei, p r e a curată Stăpână. „faptă încingându-se, tinerii
IN DOUĂZECI D E ZILE

„cei iubitori d e buna credinţă


„strigând: Binecuvântaţi toate
„lucrurile Domnului pre D o m ­
nul". INTRU ACEASTĂ LUNĂ
Peasna 9 - a , I r m o s : IN 2 0 Z I L E .
Hristos piatra cea netătată...
Prea cuviosul părintele nostru Teodor dela
rin înfrânare, mutându-te Triluri â.

către Hristos, ai câştigat La Doamne strigat-am, Stihiriîe, glasul al 8-lea.


Podobie: O prea slăvită minune...
prea fericit sfârşit părinte Ioane,
şi după moarte te-ai sălăşluit
cuvioase părinte Teo-
întru viaţa cea fără pătimire şi
jdore, dar ales te-ai a-
fără durere.
dus pre tine lui D u m ­
Slavă...
nezeu, având priveghere de
Invrednicindu-te a te sălăş­ toată noaptea şi dragoste, cu­
lui în pământul celor blânzi P ă ­ getare de Dumnezeu, smerire
rinte, te-ai făcut asemenea siha­ desăvârşită, nădejde, credinţă
strilor şi bărbaţilor celor purtă­ şi curăţie, milosârdie desăvâr­
tori de Dumnezeu, cu cari îm­ şită, înfrânare adevărată şi ru­
preună arătat ai şi dobândit fe­ găciune, care te arata ca un
ricită îndulcire prea cuvioase. stâlp foarte luminos.
Şi acum, a Născătoarei:
t^ugetătorule de Dumnezeu
Izvorul nemurirei ne-ai iz- părinte Teodore, căutând a te
vorît nouă Fecioară născând îmbrăca cu podoabă adevăra­
pre Hristos apa curăţiei, cu tă, şi cu îmbrăcăminte de mân­
c a r e ne curăţim de toată spur­ tuire, prin cuget bine credin­
căciunea păcatului, Mireasă a cios, nu ai părăsit a nu-ţi aco­
lui Dumnezeu. peri trupul tău totdeauna cu
Irmosul haină de păr, şi întărindu-te
Hristos piatra c e a netăiată cu p u t e r e a dumnezeescului
„ d e mână, c e a din capul un­ Duh, ai despoiat măestriile ce­
c h i u l u i , din tine muntele cel lui c e ne-a despoiat pre noi.
„netăial Fecioară s'a tăiat, adu- C a un sărac cu duhul te-ai
„nând firele cele osebite. Pen- adus pre tine jertfă vie şi pri­
„tru aceasta veselindu-ne, pre nos deplin, şi dar cinstit Dum­
„tine Născătoare de Dumnezeu nezeului nostru, celui ce s'a în­
„te slăvim". trupat din Maică prea curată,
S T I H O A V N A Praznicului. şi pentru noi a sărăcit. Pentru
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
şi Otpustul. aceea ai priimit îndulcirea c e -
LUNA APRILIE

rurilor, prea fericite, către ca­ C u sabia cea înţelegătoare


rele pururea mijloceşte, ruga- tăind tu Teodore năvălirile pa­
mu*ne sa ne miluiască pre noi. timilor, ai ridicat împrotiva lor
Slavă, Şi acum, a Născătoarei • semne de biruinţă. Drept aceea
C u ce ochi voiu vedea sfin­ te-ai încununat cu darurile mi­
ţita fafa ta, eu cel ce mi-am nunilor, şi cu ale tămăduirilor,
spurcat ochii cu patimile tru­ Cuvioase.
pului, sau cum voiu săruta chi­ Slavă...
pul tău cel de Dumnezeu în­ D o r i n d de sărăcia Dom­
chipuit, fiindu-mi buzele spur­ nului Cuvioase, arătat ai urît
cate, ticălosul de mine ? Şi cum toată mărirea cea de pre pă­
îmi voiu întinde eu ticălosul mânt şi vremelnică, Teodore.
către Darul tău cei dumnezeesc Pentru aceea ai câştigat mă­
mâinile, care le-am făcutnetreb- rire nepieritoare şi luminată.
nice? Stăpână mântueşte-mă.
ŞI acum, a Născătoarei;
A Crucei, a Născătoarei:
F ă r ă sămânjă ai zămislit
S oarele vâzându-te lisuse pre Fiul lui Dumnezeu, cu voia
întins pre Cruce de voia ta, T a t ă l u i , dela dumnezeescul
s'a întunecat, şi pământul s'a Duh, şi ai născut cu trup p r e
cutremurat, pietrile s'au de­ cel din Tatăl fără de Maică, şi
spicat, şi mormânturile de frică pentru noi din tine fără de tată,
s'au deschis, şi toate puterile prea curată Fecioară.
s'au spăimântat. Iară ceea ce
Peasna 3-a, Irmos:
fe-a născut fără de bărbat, va- Se veseleşte de tine Biserica...
zându-te, cu suspin striga: Vai
mie! C e este aceasta, ce văz?
Z burdările trupului le-ai o-
morît prin înfrânarea cea
adevărată, şi ai luminat toate
puterile sufletului, Cuvioase.
LA UTRENIE
O sténelele tale înţelepte, cu
CANONUL
Peasna l-a, gl;tţ:il ni 4-lea, Irmos:
lacrămi semănândule cu ade­
Adâncul Marii Ro$ii... vărat au dat roadă de bune

P omenirea purtătorului de spice, care s'a adus împăratului


D u m n e z e u astăzi pune tuturor.
înainte tuturor credincioşilor Slavă...
florile bunătăţilor, care trimit C u adevărat nu ai dat dor­
mirosul cel bun de taină al Du­ mitare genelor tale Cuvioase
hului, şi minuni prea alese. până ce te-ai făcut lăcaş desă
IN DOUA ZECI DE ZILE

A Crucei, a Născătoarei:
v â r ş i t lui D u m n e z e u , fericite
Părinte. Văzându-te pre Cruce
,'>'Î acum, rt Nâscăloarci: c e e a c e în vremile ceie d e p r e
N u m a i tu M a i c a lui D u m - u r m ă te-anăscut c u trup p r e
n z e u te-ai făcut c e l o r d e p r e fine H r i s t o a s e , c e l n ă s c u t d i n
p ă m â n t pricinuitoare bunătăţi­ Tatăl c e l fără început, p l â n g e a
lor celor m a i p r e s u s d e fire; lăcrămând. C u ale căruia ru­
pentru a c e e a a d u c e m ţie c u ­ g ă c i u n i p e n t r u m i l o s t i v i r e a mi­
vântul cel d e bucurie. lelor, u n u l e p r e a b u n u l e mult
milostive D o a m n e , îndură-te şi
Irmosul:
m â n t u e ş t e l u m e a , c e l c e ridici
S e veseleşte d e tine B i s e ­
păcatele e i .
r i c a taHristoase, strigând: Tu
Peasna -i-n, Irmos:
„ e ş t i p u t e r e a m e a D o a m n e , şi
Ridicat pre Cruce vazându-te...
„ s c ă p a r e a şi î n t ă r i r e a " .
rescut-au î m p r e u n ă c u tru­
Sedealna, glasul al i-lca.
Podobie: Cel ce te-ai înălţat. pul t ă u frumseţile bunătăţi­
lor, c u g e t ă t o r u l e de D u m n e z e u .
Pr/n rugăciune neîncetată,
P e n t r u a c e e a ai înflorit c a u n
şi prin c u r ă ţ i e c a un c u r a t a p r o -
finic, p u i n d înaintea t u r m e i tale
p i i n d u - t e d e c e l C u r a t , te-ai
roduri, c a r e izvorăsc dulceaţă,
sfinţit p r i n D u h u l , Teodore.
Teodore.
P e n t r u a c e e a a c u m sălăşluin-
du-te î m p r e u n ă c u îngerii, cânţi P r i n î n f r â n a r e ţi-ai o m o r î t
l a u d a c e a întreit sfânta S t ă p â ­ p a t i m i l e , şi t e - a i a r ă t a t l ă c a ş
nului t u t u r o r , p r e c a r e l e r o a g ă - I d u m n e z e e s c a l sfântului D u h ,
pururea, s ă miluiască pre cei c e prin c a r e luluror ai izvorî! d a ­
c u d r a g o s t e te lauda C u v i o a s e . ruri d e tămăduiri, c u g e t ă t o r u l e
de Dumnezeu Teodore.
Slavă, Şi acum, a NăscăLoarei:
Slavă...
C ătre N ă s c ă t o a r e a d e D u m ­
n e z e u a c u m c u n e v o i n ţ ă s ă a- C u s ă r ă c i a duhului, şi c u
l e r g ă i n n o i p ă c ă t o ş i i şi s m e r i ţ i i strâmtoare petrecând pururea
şi s ă c ă d e m c u p o c ă i n ţ ă s t r i ­ Părinte, a c o p e r e a i trupul c u
g â n d , dintru a d â n c u l sufletului: p e t e c e d e păr, privind n u m a i
S t ă p â n ă ajută-nemilosfivindu-te l a a v u ţ i a c e a n e p i e r i t o a r e şi
s p r e noi, s â r g u e ş t e c ă pierim veşnica.
d e mulţimea p ă c a t e l o r ; n u în­ Şi acum, a Născătoarei:

t o a r c e p r e robii tăi deşerţi, c ă Neispififă d e n u n t ă a i n ă ­


p r e tine u n a n ă d e j d e le-am
scut o F e c i o a r ă , şi d u p ă n a ş ­
câştigat.
t e r e te-ai a r ă t a t i a r ă ş F e c i o a r ă .
LUNA APRILIE

Pentru aceea cu glasuri neîn­ nişte valuri prin lucrarea înfrâ-


cetate cu credinjă n e î n d o i t ă nărei întru răbdare, bine ocâr-
s t r i g ă m ţie: Bucură-te Stă­ muind-te cu liniştea lui Hri­
până. stos Părinte.
Peasna Irmos: Slavă...
Tu Doamne lumina mea,..

Ti u Doamne ai întărit pre


-4 sihastrul tău, tu l-ai încins
N c e t a t socotind de cea­
e m

sul mortei, îfi spălai patul cu la-


crămi şi cu suspinuri, şi cu fri­
pre el cu putere şi cu bărbă­
că slujind Domnului totdeauna
ţie împrotiva luptătorului.
părinte Teodore.
D e tine Doamne dorind Şi acum, a Născătoarei:
Cuviosul întru sihăstria lui, ţie
s'a adus arătat pre sineşi, ca o O minune mai nouă de cât
jertfă fără prihană, prin focul toate minunile, că fără ispită
înfrânării. bărbătească Fecioara priimind
în pântece pre cela ce toate
Slavă...
le păzeşte, le-a cuprins nu ca
In sete şi în foame căutând în strâmtoare.
pre Domnul, Teodore te în­ Irmosul:
dulceşti acum de izvorul des-
fatărei împreună cu cetele cu- Jertfi -voiu ţie cu glas de
vioşilor. „laudă Doamne, Biserica stri-
Şi acum, a Născătoarei: „gă către tine, de sângele dra­
c i l o r curăţindu-se, cu sângele
P r e tine armă neînfrânată „cel curs prin milostivire din
asupra vrăjmaşilor te punem „coasta ta".
înainte, pre tine întărire şi nă­
CONDAC, glasul al 4-lea.
dejde mânfuirei noastre fe-am
c â ş t i g a t , dumnezeească Mi­ Podobie; Arâtatu-te-ai astăzi lumei...
reasă. Arătatu-te-ai prea luminat
Peasna 6-.1, Irmos: cu vieaţa înţelepte Teodore,
Jertfi-voiu ţie cu glas,.. socotind petecele cele de păr
ăge(ile vrăjmaşului le - ai mai mult decât visteriile cele
sfărâmat Cuvioase, oştin- împărăteşti de pre pământ.
du-te împrotiva lui cu armele Pentru aceasta ai şi dobândit
s m e r i r e i , şi cu ajutorul lui haina cea cerească, roagă-te
Hristos, ai priimit biruinţă Teo­ pururea pentru noi, prea cu­
dore. vioase.
In'.ru această lună în 20 do zile pomenirea prea
Patimile ispitelor le-ai le­ cuviosului părintelui nostru Teodor
pădat departe Cuvioase ca pre Trihinâ.

mst
IN DOUĂZECI DE ZILE 161
Stih: Mori tu părinte carele prin haină de Stih: Anastasie, dar pentru tine ce voiu
păr ai surpat scrie ?
Pre cel ce cu haină de frunze pre strămoşi Carele pentru Hristos ai grăbit a muri de sabie.
i-a îmbrăcat
Teodore întru a douăzecca zi Intru acsastă zi pomenirea sfântului apostol
Sutletul tău cel mare de trup se osebi. Zacheu.
A c e s t fericit dându-se spre toată răb­ Stih : Nu îţi zice pogoara-te, ci sue-te,
darea şt petrecerea grea, îngheţat de frig Zachee, Hristos la Cer chemându-te,
şi de ger, îşi acoperea trupul cu îmbră­ Intru această zi, pomenirea prea cuviosului
căminte de păr aspră, dintru care, s'a nu­ Atanasic carele a zidit Mănăstirea din Me­
mit şi Trihinâ, Drept aceea a descoperit teor, cu pace s'a săvârşit.
şi înşelăciunea dracilor. Ş i mormântul Stih ; Tu Atanasie piatra MeCeoruî ai zidit,
său este izvorâtor de mir, spre toţi câţi Cel ce către piatra CEA din capul unghiului
năzuiesc la dânsul cu dragoste, şi-şi iau ai călătorit.
sufleteasca şi trupeasca tămăduire. Intru această zi, pomenirea prea cuviosulu
Intru această zi, pomenirea sfinţilor mucenici - Iosaf, împreună sihastrul cu pomenitul cuvios
Victor, Zotic, Zinon, Achindin, Chesarie, Seve- Atanasie din Meteor cu pace s'au săvârşit.
rian, Hristofor, Teonâ şi Antonin. Stih: Iosafe în ceruri împreună cu Atanasie
Stih: împreuna cu Achindin pre patru sa­ fiind.
bia omoară, Acum dănţuiţi ca c«i ce împreună de oste-
Caii din primejdia rătăcire) scăpară. nele v'aţi fost împărtăşit.
Plini du praful cu sânge cel din cuptor, Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
S'au apropiat de Hristos cei depe lângă milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi, Amin.
Hristofor.
Peasna 7-A, Irmos:
A ceştia toţi, au săvârşit lupta muce­ In cuptorul persesc...
niei pe vremile lui Diocliţian rău credin­
ciosul, când şi mult părimitorul mucenic II arul lui Dumnezeu cel ce
al lui Hristos Gheorghie fiind prins se _ odinioară a dat rouă tineri­
muncea, şi în vremea muncilor săvârşii
prea mărite minuni. Ş i Victor, Achindin, lor în cuptor, acela a veştejit
Zotic, împreună cu Zinon, şi Severian, cuptorul patimilor tale Părinte,
văzând pre sfântul Gheorghie, întins pe vărsând ploaie de răcoreală
roată, şî întru nimic vătămându-se cu un
glas s'au mărturisit pre sine creştini, că­ presfe tine, ca dintru un nor.
rora li s'au tăiat capetele de sabie. Iară
Hristofor, Teona şi Antonin, fiind cei C u sudori amestecând pâ-
mai de aproape păzitori ai împăratului, şi raele lacrămilor, prin Darul Iui
cari stau înaintea Iui, întru una din zile, Hristos le-ai făcut scăldătoare
în vremea ce se certa marele Mucenic
cu cruzime, văzând învierea elinului celui Cuvioase, întru care spălân-
mort, ce îndată s'a făcut prin rugăciune du-te, ai şters întinaciunile pa­
şt prin chemarea lui Hristos Dumnezeu,
degrabă aceştia aruncând brâele şi armele
timilor, înfelepte Părinte.
lor înaintea împăratului şi a toată pri­ Slavă...
veliştea, au mărturisit pre Hristos că este
Dumnezeu adevărat Pentru care fiind I n cuptorul lacrămilor ar­
prinşi i-au pus la închisoare. Iară după zând patimile trupului, cu totul
câteva zile stând înaintea tiranului fură
spânzuraţi şt strujiţi, şi coastele li s'au ars
te-ai arătat curat prea luminat
cu făclii aprinse. Şt în sfârşit fiind arun­ ca aurul, strălucind cu daruri
caţi în foc, au priimit cununa muceniei. dumnezeeşti întru slava Dum­
nezeului nostru, părinte Teo­
Intru ajeastă zi, sfântul sfinţitul mucenic
LUNA APRILIE

Şi acum, a Născătoarei:
crurile Domnului pre Domnul,
Bucura-te dumnezeesc lă­ şi-l prea înălţaţi întru toţi vecii.
caş cel prea sfinţit al celui prea Şi acum, a Născătoarei:
Inaif, că prin tine s'a dat bucu­ Numai tu Fecioară curată
ria, Născătoare de Dumnezeu, în toate neamurile te-ai arătat
celor ce strigă: Binecuvântată Maica lui Dumnezeu, iu te-ai
eşti tu între femei prea curată tăcut lăcaş Dumnezeirii, Prea­
Stăpână. curată, nearzându-te de focul
Peasna 8-a, Irmos: luminii celei neapropîate. Pen­
Mâinile întinzându-şi... tru aceea toţi bine te cuvântăm,

F iind împodobit prin înţele-


_ gere cu obiceiurile bu­
nătăţilor, ai suflat în lume bună
Mărie Mireasă a lui Dumnezeu.
Irmosul:
Să lăudăm, bine să cuvântăm...
mirosirea lor, Cuvioase, şi mi­ Mâinile întinzându-şi Daniil,
rurile minunilor tale le trimiţi „gurile leilor cele deschise în
tuluror credincioşilor, cari stri­ „groapă le-a încuiat, şi puterea
ga lui Hristos: Bine cuvântaţi „focului a stins, cu buna fapta
toate lucrurile Domnului pre „încingându-se tinerii cei iubi­
Domnul, şi-l prea înălţaţi întru tori de buna credinţă, stri-
toţi vecii. „gând: Binecuvântaţi toate lu­
Către Dumnezeu întinzân- crurile Domnului pre Dom-
du-ţi mâinile Cuvioase, prin ru­ „nul".
găciunile tale ai legat gurile Peasna 9-a, Irmos:
Hristos piatra cea netăiatâ...
hiarelor celor înţelegătoare,
care s'au ridicat asupra ta Pă­ iorind să aibi vieţuire în ce-
rinte, şi veselindu-te cu cuget 'ruri, te-ai slujit cu bunătă­
curat ai cântat: Bine cuvântaţi ţile ca cu o scară, prin carea ai
toate lucrurile Domnului pre ajuns acolo, şi ai câştigat ceea
Domnul, şi-l prea înălţaţi întru ce ai dorit părinte Teodore.
toţi vecii. s Casă bunătăţilor te-ai făcut
Binecuvântăm pre Tatăl... Părinte, întru care s'a ţinut cre­
Ridicatu-te-ai Cuvioase de dinţa, nădejdea, dragostea şi
pre pământ la Cer, din strâm­ curăţia. Pentru a c e a s t a te-ai
toare Ia lărgime necuprinsă în mutat prea ales plin de bucu­
lăcaşurile sfinţilor, în loc de rie, Cuvioase.
haină proastă împodobindu-te Slavă...

cu vison, părinte Teodore, stri­ U n d e sunt mulţimile cuvio­


gând: Binecuvântaţi toate lu­ şilor şi cetele drepţilor, unde
ÎN DOUĂZECI DE ZILE Şl UNA 163

este mulţimea sfinţilor şi adu­ unde este mergătorul înaintea


nările celor întâi născuţi, acolo tuturor Iisus, neîncetat uitân-
arătat te-ai sălăşluit Părinte, cu du-te la dânsul Părinte, şi vă­
cari împreună adu-ţi aminte d e zând cele c e văd îngerii.
noi totdeauna. § pielea luându-ţi-se, şi în
Şi acum, a Născătoarei: foc aruncându-ie, şi Ia hiare
Tu eşti p o d o a b a tuturor ce dându-te, şi în temniţă închi-
lor c e s e lauda cu tine, tu eşti zându-te în m u l t e zile, prin
veselia lumei, şi dulceaţa inimei dumnezeească putere ai r ă m a s B
9
noastre a robilor tăi, tu eşti în­ cu gând nesupus, vrednicule
dulcirea şi dorirea celor c e te de laudă, şi ai săvârşit nevoinţa,
laudă, Maică F e c i o a r ă prea pătimind dupre lege, sfinţite
curată. purtătorule de minuni, cela c e
eşti întocmai cu îngerii.

1
Irmosul:

Hristos piatra c e a netăiată P r e Disiderie, pre P r o c u l ,


„de mâna, c e a din marginea pre Sosson, pre Fausi, cu Eu-
„unghiului, din tine muntele cel tihie, şi p r e Ianuarie cel puru­
„netăiat F e c i o a r a s'a tăiat, adu- rea pomenit, şi p r e înţeleptul
„nând firele cele osebite. P e n - Acution, c u un glas să-i cin­
„tru a c e a s t a veselindu-ne, p r e stim, c a p r e nişte înţelepţi lu­
„tine N ă s c ă t o a r e de Dumne­ crători de cele sfinte, c a pre
z e u te slăvim". nişte mucenici purtători d e
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială, chinuri, c a p r e nişte cetăţeni
şi Otpustul.
ai sfintei cetăţi şi c a p r e unii
c e sunt rugători adevăraţi pen­
tru cei ce-i fericesc pre dânşii.
Alte stihiri ale sfântului Teodor, glasul al 4-!ea.
INTRU A C E A S T Ă L U N Ă .
Podobie : Dat-ai semn celor ce...
IN 21 DE ZILE.
Sfântul sfinţitul mucenic Ianuarie şi cei îm­ S tând înaintea divanului c e ­
preună cu dânsul; şi sfântul sfinţitul mucenic lui fără dreptate, nedumnezei-
Teodor cei din Perga Pamfiliei.
La Doamne strigat-am, Stilurile, glasul al 4-lea.
rea idolilor ai înfruntat, m a r e
Podobie: Ca pre un viteaz... m u c e n i c e T e o d o r e , şi fără drep­
tate ai fost bătut, şi întinzân-
reot dupre lege te-ai du-fe p r e grătar ars, şi cumplit
făcut, pătimitor prea arzându-te, te-aistropit c u roua
sfinţit, o Ianuarie, nu c u Duhului celui c e cu tărie te-a
ângele altuia, ci mai ales întărit p r e tine, c a s ă risipeşli
al tău, intrând la ceruri iuţimea împrotivitorului.
LUNA APRILIE

Căruţă a Dumnezeului no­ suliţa, plângând striga: C e este


stru descoperit (e-ai arătat, pur­ a c e a s t a fiul m e u ? C e ţi-au răs­
tând p r e acesta în inima ta plătit ţie nemultămitoarele n o ­
c e a curată Fericite, şi legat r o a d e , pentru bunătăţile cele
fiind de căruţă, pre cei c e te-au c e ai făcut l o r ? şi te sârgueşii
legat p r e tine, i-ai deslegat din să m ă faci pre mine lipsită d e
legaturi, şi'i legi d e dragostea fiu, prea iubite! M ă minunez
lui Hristos, c u cari împreună bunule îndurate de răstignirea
fiind aruncat în cuptor, nu te-ai ta c e a d e bună voie.
ars T e o d o r e , slăvind c u dânşii Troparul, glasul al 4-lea.
p r e Domnul, vrednicule de mi­ Dumnezeul părinţilor noştri.
nune.
 s e m ă n â n d u - t e celui c e şi-a LA UTRENIE
întins mâinile pre C r u c e , te-ai CANONUL Sfântului Ianuarie.
Al cărui acrostih la Greci este acesta:
răstignit fericite Teodore, şi ai
Voiu lauda « a t * cea veselitoare a mucenicilor
fost spânzurat trei zile, până Peasna l-a, glasul al 4-!ea, Irmos :
c â n d ţi-ai dat sufletul în mâi­ Pre voevozii cei tari..
nile lui Dumnezeu, şi ai săvârşit iind împreună cu ostile în-
c u r g e r e a pătimirii, Verhovnice ! L gerilor c e l o r fără materie,
al mucenicilor, stâlpul cel din­ şi d e împărtăşirea Iu minei celei
tâi al Bisericii, înfrumseţarea neapuse luminându-te Sfinţite,
credincioşilor, şi împreuna la- la suflet, luminează-mi inima
cuitorule c u îngerii. m e a celui ce-ţi laudă astăzi
slavă, Şi acum, a Născătoarei: praznicul cel purtător d e lumi­
nă, fericite Ianuarie.
R ourează Stăpâna cu adân­
cul milostivirei tale şi inima D i n pruncie ai fost cu totul
mea c e a arsă d e zăduful pati­ prea sfinţit, c r e s c â n d împreună
milor, c a o milostivă, adapă-o cu bunătăţile şi primind ungere
F e c i o a r ă , şi mă fă rogu-mă, c a sfinţită, te-ai preojit, păstorind
neîncetat să izvorască pâraele norodul, şi c u sângele m u c e ­
umilinţei, prin c a r e s ă m ă în­ niei luminându-te ai strălucit
vrednicesc mângâerei, cari vor m a i mult d e c â t soarele, prea
dobândi c e i c e plâng c u ade­ cuvioase.
vărată inimă, Preacurată.
IJ uminându-ţi-se inima c u
A Crucii, a Născătoarei: lumina c e a d u m n e z e e a s c ă , băr-
C e a p r e a curată văzând ră­ băteşte ai intrat Ia lupta, având
stignit p r e Hristos iubitorul d e râvna dumnezeească, şi sur­
oameni, şi coasta pătrunsă c u pând toată înşelăciunea ido-

mm
IN DOUĂZECI Ş[ UNA DE ZILE

lească, ai priimit cununa biruin­ înşelăciunea şarpelui, prea cu­


ţei, pururea pomenite. rată Fecioară.
A Născătoarei; Peasna 3-a, Irmos:
Fericit este norodul cel ce Arcul ce.lor puternici...
te slăveşte pre tine cu adevă
rat Maica lui Dumnezeu, şi te
fericeşte pururea Născătoare
F 4ind înflorit cu lumina sfân-
_ tutui Duh, dănţuiau în mij-
loculcuptorului,aseinănându-te
de Dumnezeu, precum ai zis cu cuvioşii tineri cei mai de
mai'nainte, proorocind cu sfin­ 'nainte, prea fericite.
ţire, când purtai pre Hristos
în pântecele tău Preacurată. C e t e de puteri sfinţite dăn­
ţuiau împreună cu tine în mij­
Alt CANON al sfântului Teodor
locul cuptorului, cu cari împre­
Peasna 1-a, glasul al 4-lea, Irmos:
Des crude-vom gura me<<...
ună lăudai pre Făcătorul de

D
bine, rămâind nears de foc,
ar bine plăcut şi iubit stă­
cugetătorule de Dumnezeu.
pânului, şi podoabă muce­
nicilor te-ai arătat Teodore. A v â n d pre Hristos întru aju­
Pentru aceasta ca un dar cân­ tor, stând în mijlocul tiranilor,
tare aduc ţie, dă-mi ajutorul erai fără frica; şi răbdând munci,
tau. te ai arătat mucenic prea slăvit.
Piind împodobit cu duhul, A Născătoarei:
şi înfru mseţat cu trupul, ai R u m p e lanţurile păcatelor
depărtat pre cel viclean, şi pre mele, Mireasă a lui Dumnezeu,
acesta vătămându-1, ai primit ceea ce ai rumpt legăturile
cununa biruinţei. iadului cu naşterea ta, şi toate
Slavă : le-ai umplut de bucurie.
Biruind graiurile celui rău Alt Canon, Irmos:
credincios, Teodore, descope­ Pre ai tăi cântăreţi...
rit te-ai arătat pre tine plăcut F ă c â n d u - t e lăcaş dumneze-
Domnului, şi ostaşi împăratu­ escului Duh, înţelepte, ai surpat
lui Hristos, şi mucenic desă­ capiştile idolilor cele pierză­
vârşit. toare, şi cu cuvinte ai înfruntat
Şi acum, a Născătoarei: aducerile cele spurcate ale c e ­
C e l neapropiat cu firea să- lor fărădelege, Teodore.
lăşluindu-se în pântecele tău, C u mânie bătându-te jude­
ne-a arătat pre noi lăcuitori cătorul cel fărădelege, c a pre
raiului prin negrăită milostivire, unul c e înfăriai legile Dumne­
din care am fost izgoniţi prin zeului nostru, Teodore; pre
LUNA APRILIE

carele văzându-1 înaintea ta, ai moştenitorul fericirei acestuia,


rămas neclătit. ca pre cel întocmai mucenic
Slavă... al lui Hristos Dumnezeu, veniţi
C u osârdie te-ai pus în tigae să-1 lăudăm prăznuind acum
arsă, şi te-ai aprins de dumne­ cinstită pomenirea lui, şi să stri­
zeească dragoste Teodore, a- găm către dânsul: Mare muce­
prirtzându-te cu râvna lui Dum­ nice Teodore, roaga-ie ca sa
nezeu celui atotţiitor. se dăruiască nouă iertare de
greşale.
Şi acum, a Născătoarei:
Şi acum, a Născătoarei:
C el fără de ani cu firea s'a
văzut din tine sub ani, născân- N u vom tăcea nici odată
du-se cu adevărată asemănarea noi nevrednicii, a vesti puterile
trupului, v ă z â n d mai' nainte, tale Născătoare de Dumnezeu.
prin milostivirea cea negrăită Că de nu ne-ai fi părtinit tu, cine
păcatele mele în ani. ne-ar fi mântuit pre noi dintru
Irmosul:
atâtea primejdii ? Sau cine
ne-ar fi păzit până acu m slobozi?
R-e ai tăi cântărefi Născă­ Nu ne vom depărta de la tine
t o a r e de Dumnezeu, ceea ce Stăpână, că tu mântueşti pre
„eşti izvor viu şi îndestulat, cari robii tăi pururea de tot felul
„s'au împreunat ceată duhov­ de răutăţi.
n i c e a s c ă întăreşte-i, şi întru
„dumnezeească slava ta, cunu­ A Cîucti, a Născătoarei:

nilor slavei învredniceşie-i". C eea ce în vremile cele de


Sadealna, glasul al 4-lea. pe urma te-a născut cu trup,
Podobie : Cel ce te-ai înălţat... Hristoase, văzând u-te spânzurat
pre Cruce pre tine cel născut
C u văpselele sângiurilortale din Tatăl fără început, striga:
văpsind haina Preoţiei, o ai Vai mie prea iubitul meu Fiu!
arătat mai luminoasă, slugă a Ce răsplătire fi-a dat norodul
lui Hristos. Drept aceea te-ai jidovilor? Ci, scoală-te şi mân-
suit la veşnicile lăcaşuri, izvo- tueşte pre cei ce au crezut în­
rând noianuri de tămăduiri ce­ tru tine, ca un iubitor de oa­
lor ce te cinstesc, şi rugându-fe meni.
totdeauna Iui Dumnezeu, să dea
tuturor iertare păcatelor. Peasna 4-a, Irmos:
Pentru dragostea chipului...

P
Slavă, a sfântului Teodor.
re Sosson leviful şi purtă-
P r e cel cu un nume numit _ torul de chinuri, şi pre
al darului Mântuitorului, pre cinstitul Fausi, şi pre marele
ÎN DOUĂZECI ŞI UNA DE ZILE

Procul, şi pre Desiderie, to(i vârşită ai lepădat pre cei fără


cu un glas să-i cinstim. de minte, cari nu păzeau cre­
Nedormitând nici cum cu dinţa cea dreaptă.
dormitarea necredinţei, prin Slavă...

dumnezeeşti privegheri, ai a- S uferind ispitele muncilor


dormit gândul cel rău al celor celor cu multe dureri, te-ai în­
fără de Dumnezeu, mucenice vrednicit a tămădui multe boale,
Procule. Mucenice, şi te-ai făcut moşte­
nitor lăcaşurilor celor fără du­
P re ostaşii cei viteji ai ade­ rere şi vie(ei, şi îndulcirei celei
vărului, pre Procul, Faust, Sos- cu adevărat fără întristare.
son, pre Eutichie şi pre lanua-
rei, toţi să-i cinstim cu laude. Şi acum, a Născătoarei:

A Născătoarei:
F ără durere ai născut pre
Dumnezeu cel fără de trup,
S ă slăvim pre ceea ce una pre cel ce a deslegat durerile
este binecuvântată, prin care strămoaşei Evei, şi a mântuit
cel prea bun, carele s'a născut din durerile iadului, pre păcă­
dintr'înşa, cu adevărat, din des­ toşii cei ce aveau vieajă cu du­
tul a binecuvântat pre toji. rere.
Ait Canon, Irmos :
Peasna 5-a, Irmos:
Cela ce şade în slavă...

S uindu-te pre tigae, înge­ Tu Doamene lumina mea...

rul din Cer stând înainte, te-a u sânge sfinţit ai făcut hai­
rourat, păzindu-te pre tine ne- na ta mai luminoasă, şi la
ars, Teodore. Prin curgerile Biserica cea de sus te-ai suit
apelor, cu cutremur şi cu sunet ca un preot, prea fericite.
şi cu înfricoşate arătări. C urgând la pământ sângele
L ucrând tu minuni, Dios- tău cel de mult preţ, s'a făcut
cor cel învăţat cu înşelăciunea, rîu de tămăduiri, care usucă
îndată ca o piatră tăvălindu-se pâraele patimilor, Părinte.
către credin(ă, s'a numărat în F aclia cea cu şease lumini
ceata mucenicilor, ca cel ce a mucenicilor luminând a ars
s'a sfârşit prin foc. zecimile de mii ale dracilor,
C a un păzitor poruncilor iară pre credincioşi îi luminea­
Ziditorului te-ai pus în temniţă, ză cu dumnezeescul Dar.
şi ai păzit iui Dumnezeu cre­ A Născătoarei:
dinţa, care din pruncie ai avut, L ăudămu-te pre tine Năs­
şi cu înţelepciunea cea desă­ cătoare de Dumnezeu, prin
LUNA APRILIE

care a răsărit celor dintru în- Peasna 6-a, Irmos:

tunerec lumină neapusă, Stă­ Venit-am întru adâncurile..


pânul tuturor, şi cu dragoste Pyîjultimea călcătorilor de le-
te fericim. văzându-te că faci mi­
i m i g e ,

Alt Canon, Irmos: nuni cu cuvinte, învăţatorule


Spăimântatu-s'au toate.. de cele sfinte, alerga către fă­
cătorul cu tot sufletul, lumi-
înşelăciunile nedumnezeirei
nându-se minunat.
ai înfruntat, pentru aceasta fiind
legat de o căruţă, ai rămas în­ Arăfatu-te-ai Ierarhe, şi mai
treg, ridicându-te cai de foc 'naintea sfârşitului, şi d u p ă
ca pre s 1 ă v i t u I Ilie, Teo­ dumnezeescul tău sfârşit făcă­
dore. tor de mulţime de minuni, căci
din pruncie ai luat Darul sfân­
Mâniindu-se cel fărădelege, tului Duh.
te-a aruncat pre tine dimpreună
cu Socrat şi cu dumnezeescul O fiinţă în trei feţe cinstind
Dionisie, într'un cuptor ars cu Părinte, ai stricai înşelăciunea
carii împreună ai cântat cânta­ dumnezeilor celor mulţi, şi chi­
rea proorocilor cea sfinţită, ca nuindu-te, te-ai numărat cu a-
un viteaz Teodore. dunările cetelor celor nenu­
mărate.
Slavă...
A Născătoarei:
Dumnezeescul Dionisie îm­
preună cu viteazul Socrat, cei S p r e facerea de bine a oa­
ce în mijlocul cuptorului s'au menilor s'a întrupat Dumnezeu
rănit cu suliţa, întru cântări să Cuvântul din curate sângiurile
se laude, ca nişte tari mucenici, tale, pre carele roagă-1 neîn­
cei ce s'au plecat dumnezee- cetat Maica lui Dumnezeu, să
ştilor învăţături ale luî Teo­ se mântuiască sufletele noa­
dor. stre.
Şi acum, a Născătoarei: Alt Canon, Irmos:
înţelepţii lui Dumnezeu...
C e e a c e cu adevărat eşti
prea curată, una de Dumne­ C u dumnezeească pogorâ­
zeu Născătoare, întăreşte-mă rea îngerului s'a stins văpaia
ca să stăpânesc patimile cele cuptorului, iară inima ta prea
ce m'au robit pre mine, ca fericite umplându-se de îndrăs-
bucurându-mă, cu cuget curat neală, s e răcoria, cu chemarea
sa te fericesc pre tine mântui­ cea călre Ziditorul.
rea credincioşilor. Auzind muncitorul graiurile
IN D O U Ă Z E C I şt UNA D E Z I L E 169

întru această lună în 21 de zile, pomenirea


cele sfinte ale celeia ce te-a nă­ !i sfântului sfinţitului mucenic ianuarie episcopul,
scut pre tine, săbiei o a dat pre şi cei împreună cu dânsul: Procul, Sosson, şi
Faust Diaconii, Disiderie Citeţul, Eutihie, şi
dânsa, săvârşindu-şi curgerea Acution.
cu dumnezeească mucenicie.
Stih : p [gnuarie viteazul bărbat,
r e

Slavă...
Luna lui Ianuarie 1-a văzut tăiat.
împreună cu Procul pre Sosson, încă şi
Dorind Filipiacasă moară pre Faust,
dimpreună cu fiul, cu grăbire Procule plecându-se sabia i-a tăiat.
DUiderie dând grumazul s&biei,
a venit nechemată înaintea di­ A suferit tăerea şi s'a înfăţşat Domnului.
vanului, şi a priimit mărirea Ascultă glasul lui Acutie.
Ce zice, sufere împreună cu mine tăierea
mucenicilor. Eutihie,
Şi acum, a Născătoarei: în a douăzeci şi una zi.
Ianuarie tâierea capului suferi.
Iată muntele cel sfânt, iată
Aceştia, au fost în zilele împăratului
puitoarea de mir a Duhului, şi Diocliţiau şi a lut Tîmoteiu stăpânitorul
podul carele trece pre tofi că­ Campaniei, cari s'au dat la multe munci,
tre Dumnezeu, Născătoarea şi mat pe urmă neînfricoşindu-se, nici
plecându-se poruncilor păgâneşti, li s'au
de Dumnezeu Fecioara, pre tăiat capetele. Iară arhiereul Ianuarie fu
care o slăvim. băgat în cuptor, şi mântuindu-se dintr'însul,
Irmosul :
i s'a tăiat vinele, de aceea tăindu-i-se şi lui
capul cu sabia, îşi priimi sfârşitul. Iară o
Cugetătorilor d e Dumne­ oarecare femee văduvă, anume Maximina,
având numai un fiu unal născut, carele
z e u , săvârşind acest praznic se întâmplă de muri, şi plângând ea fără
„dumnezeesc, şi cu lotul cinstit mângâiere, pentru lipsirea lui. Mai pe urmă
„al Maicei lui Dumnezeu, veni(i îşi veni în fire oare ce, şi căutând deasupra
la uşa bisericei, văzu o pânză în care erâ
„să plesnim cu mâinile slăvind zugrăvit chipul sfântului Ianuarie. Şî adu-
„pre Hristos, cel ce s'a născut cându-şi ea aminte de ceea ce făcuse oarecând
„dintru dânsa". proorocul Eliseti, de a înviat pre feciorul
Samaritencii, pornindu-se dela Dumnezeu,
CON DAC, glasul al 3-lea. făcuşi eî asemenea; că tocminou-şi binişor
Podobie: Fecioara astăzi... trupul copilului, închipui şi asemănarea
sfântului Ianuarie, şi puse la ochii copilului
C u ungerea preoţiei şi cu ochii icoanei sfântului, şi la urechi şi la
sângele muceniciei v'aţi împo­ gura, şi alcătuind asemenea şi alte mădulări,
dobit mărite Ianuarie şi Teodo­ zicea cu plâns şi cu fierbinţi lacrămi: Robul
lui Dumnezeu fie-ţi milă de mine, şi înviază
re, şi întru cele de sus lacuind, pre fiul meu, că-mi este singur născut Iară
pretutindenea străluciţi. Cău­ Sfântului făcându-i-se milă de dânsa 1-a
dat pre copil viu femeei nevăzut. Această
taţi spre noi, cei ce am venit în minune văzându-o toţi, câţi se strânseră la
Biserica voastră, si înfr'însa ne­ îngroparea copilului, s'au cutremurat slă­
încetat strigăm: Păziţi-ne pre vind şi binecuvântând pre Dumnezeu.
noi pre tofi, rugând pre Dum­
nezeu cel i u b i t o r de oa­ întru această zi, pătimirea sfântului sfinţitului
mucenic Teodor celui din Perghia Pamfiliei şi
meni. celor împreună cu dânsul.
Stih: Teodore, părtaş patimei te-ai arătat, dânsul întru numele dumnezeilor tăi, şi
A celui ce a pătimit şi decât patimile este
mai înalt. atunci vei vedea puterea lor, şi pre tăria
cea întru toate a Dumnezeului meu o vei
I ntru împărăţia lui Antonin, stăpânind cunoaşte.
Teodot ighemonul în Pârghia Pamfiliei,
Iară ostaşii cei ce-i stau înainte auzind
alegea la rânduiala ostăşească pre tinerii
acestea, au zis către ighemonul: Nu Dom­
cei frumoşi şi tari cu trupul spre slujba
nule, să nu ne faci nouă aceasta, ci mai
împărătească. Deci cu acei de bun neam
ales popii dumnezeilor să-i faci aşâ. Pen­
tineri au luat împreună şi pre acest fericit
trucă de asemenea va ascultă tigaia pre
Teodor, frumos la vedere şi la ighemonul
popa, ca şi pre Teodor, şi nu-1 va arde pre
Teodot l-a dus; iară ighemonul a pus pre
acela precum şi pre dânsul. Iară ighemonul
dânsul ca şi pre ceilalţi tineri semnul cel
îndată poruncind să cheme pre un popa,
ostăşesc. Iară sfântul Teodor pre semnul
l-a întrebat pre el: Cum îţi este numele?
acela îndată l-a aruncat dela sineşi, zicând:
Răspuns'a popa Dioscor îmi este mie nume­
Eu însemnat sunt din pântecele maicei mele,
le. Zis-a către dânsul ighemonul: Cn ce fel
cu împăratul meu cel ceresc, cu Domnul
de vraja şi buruiană se ung creştinii, şi
Iisus Hristos, şi nu voesc ca să fiu ostaş la
intră cu îndrăzneala în foc, şi nearşi rămân,
alt împărat. Şi l-a întrebat pre el ighemonul:
precum şi Teodor aram de foc nevătămat
căruia împărat te-ai făcutostaş? Răspuns'a
este? Răspuns-a Dioscor: Creştinii nu sunt
Sfântul: M'am făcut ostaş aceluia ce a făcut
vrăjitori, ci numele lui Hristos este aşâ de
Cerul şi pământul. Şi îndată ighemonul
puternic în cât unde se chîamă acela, acolo
cunoscându-1 pre el că e creştin, i-a zis:
toată buruiana şi basnele cek vrăjitoreşti
Au nu vei aduce dumnezeilor noştri jertfe ?
se strică, şi dracii se cutremură. Zis-a ighe­
Răspuns'a Sfântul; Eu dracilor celor necuraţi
monul: Au doară mai tare este Hristos
jertfă nici odată n'am adus, mei voiu aduce.
decât Dia al nostru? Răspuns'a Dioscor:
Deci a poruncit ighemonul ca să-1 bată pre
Dia şi ceilalţi dumnezei cu dânsul, idoli
el, şi foarte bătându-1, iarăşi l-a întrebare
sunt surzi, şi nesimţitori, şi te rog pre tine,
l-a pus înainte, şi j-a zis: Acum oare pleca-
nu mă sili pre mine ca să mă sui pre tigae,
tu te-ai, şi mai cu blândeţe ne vei răspunde
ci de voeşti ca să ştii puterea lui Dia, pre
nouă, şi te vei închina dumnezeilor. Răs­
acela singur mai ales să-1 pui pre foc. Zis-a
puns'a Sfântul: De ai fi cunoscut tu pre
ighemonul: Şi cine poate să o facă aceasta ?
Dumnezeul cel ce te-a făcut pre tine, singur
Pentrucă cine va îndrăzni ca să pue pre dum­
ai fi. voit ca să te închini aceluia. Şi a
nezeu în foc? Zis-a Dioscor: Porunceşte-mi
poruncit ighemonul ca să aprinză un foc,
mie, şi eu voiu face aceasta. Şi de se va îm­
şi să aducă o tigaie mare de fier, şi să
potrivi mie Dia, atuncea îl voiu crede pre el,
topească multa smoală, pucioasă şî ceară,
că este Dumnezeu, şi poate să se apere pre
şi să pue în tîgae pre mucenicul gol, şî
sineşi de foc. Zis a ighemonul: Cu adevărat
să toarne preste dânsul cele topite. Şi fă-
de acum nu mai eşti tu popă de vreme
cându-se aceasta, de năpraznâ a făcut
ce unele ca acestea asupra dumnezeiilor le
Dumnezeu o minune prea slăvită. Pentrucă
grăeşti. Răpuns-a Dioscor: Am fost popă, 3
un huet mare rîdicându-se, şî făcându-se
cutremur, a crăpat pământul în două în
asemenea ţie întru credinţa păgânească,
însă văzând acum pre fericitul Teodor de
S
acel loc, unde se afla focul şi tigaia, şi apă
muncile ce i se dau lui de latine nebiruit,
multă din crăpătura pământului a izvorît,
şi de foc nears am cunoscut puterea lut
şi a stins focul şi tigaia, iară sfântul Mucenic
Hristos, şi neputinţa mincinoşilor dumnezei
cu totul a rămas sănătos, şi către ighemonul
o am înţeles, şi m'am întărit întru credinţa
a zis: Iată vezi că nu al puterei mele este
Iui Hristos, şî voesc astăzi să mă fac îm­
lucrul acesta, ci al lut Hristos Dumnezeului
preună ostaş cu Teodor. Zis-a către dânsul
meu, căruia eu slujesc; iară tu de voeşti ca
ighemonul; Daca aşa grăeşti Dioscore, apoi
să cunoşti puterea dumnezeilor tăi, clădeşte
sui-te pe tîgae, ca şi Teodor. Atuncea Dioscor
alt foc şî tigaia iarăş o arde, şi porunceşte
cazând către mucenicul lui Hristos, a zis:
ca pre unul din ostaşii tăi să-1 întinză pre
Robule a lui Hristos, adevăratului Dumne-
j ) O U Ă _ Z E C I Ş I UNA DE ZILE

zeu Teodore, roagă-te pentru mine ; şi s'a zeească puterea ta. Pentru că dores
rugat Sfântul pentru Dioscor. Deci a des- să o văz pre ea, iară ţie toate îţi su
brăcat pre Dioscor, şi pre tigaea cea înfocată putinţă, arată-mi mie pre aceea,
întinzându-1. tare a strigat: mulţ.ăuiesc ţie ceilalţi să cunoască măririle tale. Aşa
Doamne lisuse Hristoase Dumnezeu! lui tul ragându-se, se stingea văpaia
Teodor, că cu robii tăi niâ rândueşti pre încet fiindcă încă şi ploae cu rugăci
mine, deci priimeşte cu pace sufletul meu, Mucenicului se pogorâse, şi foarte a
şi aceasta zicându- o, ş'a dat duhul, şî a luat cuptorul, şi se plecau Sfinţii spre
într'un ceas cununa muceniei, ca şi tâlharul întru dânsul, şi acum erâ noapte. Ş
pre Cruce raiul. vis îngerul stând înaintea sfântului
După săvârşirea fericitului Dioscor, pre dor, i-a zis: N u te mâhni Teodore
sfântul Teodor 1-a aruncat în temniţă. tru maica ta, că iată o vei vedea pr
După aceea întru altă zi, de picioare îm- şi deşteptându-se Sfântul din som
piedecându-1, şî de un cal sălbatec legân- spus prietenilor săi vedenia cea din
du-1, îl tara pre uliţele cetăţet, gonind Ş i încă el aceea spuindu-o a stătu
foarte tare pre calul acela; deci calul fără mijlocul cuptorului maica Sfântului,
de rânduîală purtându-se, preste prăpăstii s e numia Filipia, şi văzândti-şi pie
cazând s'a sfărâmat, şi a perit, iară mu­ său cel iubit, s'a bucurat, şi 1-a să
cenicul cu nevăzută puterea Ini Dumne­ pre acela cu dragoste, şi pre ostaşii
zeu păzindu-se, şi din legare dezlegându-se, ce erau împreună cu dânsul, şî le-a
a rămas întreg şt fără de vătămare, toţi de unde şî cum a venit, cu nevăzută m
mirându-se de o minune ca aceea. Iară purtândti-se. Iară sfântul mucenic Te
doi din ostaşi: Socrat şi Dionisie, cei ce la Cer mâinile ridicându-şi, mulţăm
legase pre Sfântul de cal povesteau o ve­ cea cuviincioasă a dat lui Dumnezeu.
denie oarecare minunată. C ă gonindu-se a doua zi îgliemonul din somn sculând
calul, a văzut o căruţă de foc din Cer a zis către ai săi: Mi se pare mie că
pogorândti-se la mucenic, care pre mu­ un o s n'a rămas în cuptor de ale
cenicul cel târât 1-a luat în sîneşi şî-1 Teodor şi ale ostaşilor celor aruncaţi
trăgea, şi 1-a pus pre acela în divan în­ preună cu dânsul.
treg. Aceşti doi ostaşi spuîndu-o aceasta
la toţi, au strigat: Mare este DumnezeulAcestea acela grăindu.le, unul din
creştinilor. Aceasta auzindu-o ighemonul, jarii cei ce păzeau cuptorul, a mer
a poruncit ca şi pre aceea împreună cu ighemonul, spuindu-i, că vii sunt muce
sfântul Teodor în temniţa să-i închiză, şi în cuptor, şi focul încă de aseară t o t
gătea un cuptor trei zile cu foc mare ar- s t Î D s , de o ploaie care preste cuptor
zându-1 pre el. După aceea în cuptorul sus s'a vărsat stingându-se, şi maica
acela a aruncat pre mucenicul, şi pre a- Teodor dela robie fără de veste ven
mândoi ostaştii cei ce crezuse întru H r i - şade în cuptor ca într'o cămară cu fi
stos, pre Socrat şi pre Dionisie, şi îndată cu ostaşii vorbind pentru Dumnezeul
nişte rouă dumnezeească s'a pogorît de Aceasta auzindu-o ighemonul s'a s
sus, şî i-a ronrat pre dânşii, şi văpaia o mântat, şi singur s c u l â n d u - s e a mers
a răcorit, şi şedeau Sfinţii în mijlocul cuptor, şi chemând pre fericita Filipi
cuptorului ca în mijlocul nnui vânt răco­ z i s către dânsa: Oare tu eşti maica
ros şi vorbiâ unul cu altul. Teodor ? Răspuns-a fericita: E u s
Zis-a către dânsa ighemonul: învaţă
Deci şi-a adus aminte sfântul Teodor fiul tău ca să se închine dumnezeilor
de fericita maica sa, care mai înainte de nu şi singur rău să piară, şi pre tine
trei ani se robise de cei de alt neam, şi de fiu să te facă. Iară ea a răspuns:
în ţara streină cu alţii mulţi o dusese, şi meu, precum de dânsul mai înainte
r

al hotărît fiului tău moarte de Cruce, aşâ tărâre ca să fie tăiaţi Gheorgh
dar sâ şi fie. Ş i îndată a poruncit ca pre xandra, aflându-o ea aceasta în
sfântul Teodor sâ-1 răstignească, iar sfin­ s'a rugat lui Dumnezeu, şi şi-
tei Filipiei cu sabia să-i tae capul, iară fletul. Iară Apolos, şi Isachie,
pre cei doi ostaş), pre Socrat şî pre Dio­ fiind slugi împărătesei Alexand
nisie să-i împungă cu suliţele. Şi aşâ sfinţii zandu-o pre ea că a defăimat
Mucenici cununile sale şi-au luat. Iară ceasca şi stricăcioasa împărăţie,
sfântul Teodor trei zile pre Cruce spân­ ritorul împărat, şi că crezând î
zurând viu, după aceea către Domnul s'a a şi murit pentru el, au crezut
dus. Atuncia oarecarii din drept credin­ Hristos. Ş i înfăţişându-se cu î
cioşi luând trupurile Sfinţilor, le-au în* au mustrat pre împăratul num
vâlit pre acelea cu cinstite giulgiuri cu cător de lege şî sălbatec, şi că
aromate, şi la loc însemnat le-a pus cu milă de însăşi femeea -sa, cu c
cinste, slăvind pre Tatăl, şi pre Fiul, şi copii. Deci mâniîndu*se împăra
pre sfântul Duh, pre un Dumnezeu în aceasta, a poruncit ca să i pue
Treime slăvit în veci. Amin. soare, şî aceasta făcându-se, gând
Intru această zi, sfânta muceniţă Filipia maica noaptea cu ce moarte îi va pi
sfântului Teodor, de sabie s'a săvârşii. dimineaţa scoţându-i din temniţ
Codrat a poruncit să fie tăiat; ia
Stih : Iubesc pre Filipia ca pre maica ne­ şî Isachie, iarăşi să fie puşi la
voitorului celui lăudat,
şi sa se omoare cu foamea; car
Şi ca pre purtătoarea de chinuri cu adevărat.
teva zile fiind istoviţi de foame
Intru această ai, pomenirea sfintei muceiiiţe sufletele lor Domnului.
Alexandra împărăteasa, şi a slugilor ei: Apoio,
Isachie şi Codrat.
Intru această zi, pomenirea celui
Stih: Alexandra se bucură de întunecoasa părintelui nostru Maximian Patriarhu
închisoare. tinopolei.
Aşteptând ca să-i pricinuiască cunună stră­ Stih; Fiind uns cu untuldelemn
lucitoare.
mai înainte de sfârşit,
Doi nevoitori suferă moartea cea prin ne- De duhurile înşelăciune! Părinte
mân care, nebiruit.
Şi scapă d3 sugrumarea drăcească, cea de
Suflete pierzătoare. A c e s t a era din Roma veche
Codrate zemurile oalei sudorile tale, părinţi bogaţi şi de bun neam;
Tăiat fiind tu prin sângiuri îndulceşte-le ca oarecare trebuinţe lăsând Roma
cu sare. la Constantin opol, unde străluci
Alexandra muceniţă lui Hristos Dum­ nătatea vieţei, şi cu cealaltă d
nezeu erâ soţie împăratului Dioclîţian; şi cunoscut fiind de isteţ cu m
deci văzând pre sfântul Gheorghie câ se foarte învăţat, fu hirotonisit Pre
muncea, şi se rănea în pântece cu suliţa, ricitul întru pomenire Patriarhu
fără să se vatătne; după aceea întins pre Deci ajungând el până în vrem
o roata ce avea cue de fier ascuţite şî că cului Nestorie, carele a fost în u
s'a aruncat preste o râpă, şi trupul în sfântului Sisinie, a fost prohtrisit
multe bncăţi i s'a tăiat; şi iarăşi a rămas în Coostantinopol, prin alegerea
sănătos, şi s'a înfăţişat împăratului, în tului şi a tot norodul. Deci bin
vremea ce făcea jertfă idolilor, şi că cu rindu-şî turma sa doi ani şi cin
prea mărită aceasta privelişte, pre mulţi a Biserica nevătămata de sminteli p
făcut să crează în Hristos; din cari unora s'a odihnit în Domnul.
H s'au tăiat capetele afară de cetate, iară
alţii au fost puşi la închisori, acestea zic Intru această zi, pomenirea prea
ÎN DOUĂZECI Şl UNA DE ZILE

Acest dintru sfinţi părintele nostru A Născătoarei:


lăsând lumea şi cele din lume, si luân-
du-şi Crucea sa pe umere, dupre cuvân­ O m o a r ă - m i mişcările tru­
tul Domnului, tunzându-se, urma lui Hri­ pului Preacurată, c e e a c e ai
stos cu osârdie; deci dorind de mai
mare nevoinţe de fapte bune, s'a dus la născut viea|a, înviază-mi sufle­
Ierusalim, şi închinându-se cinstitelor lo­ tul meu F e c i o a r ă , carele este
curi şi cu credinţă sărutându-le s'a suit omorît d e patimi, şi d e multe
la muntele Sinaiului; şi acolo aflând mo­
nahi foarte desăvârşiţi în sihăstreasca pe­ păcate.
trecere, a rămas împreună cu ei supuin- Alt Canon, Irmos:
du-li-se şi slujindu-le. Deci facându-se
N'au slujit făpturei...
foarte smerit cugetător, a luat dela Dum­
nezeu darurile cunoştinţei şi multei înţe­ P ăzindu-te cu roua Duhu­
lepciuni. Prin care scriind vieţi ale sfin­
ţilor Părinţi, şi cuvinte de suflet folositoare lui c a cei trei tineri, ai r ă m a s
alcătuind, ajungând la adânci bătrâneţe n e a r s în mijlocul f o c u l u i , de
s'a mutat către Domnul. Dumnezeu înjeleptite T e o d o r e ,
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, împreună cu dânşii c â n t â n d :
milueşte-ne şi ne mântuieşte pre noi, Dumnezeul părinţilor noştri,
Amin.
bine eşti cuvântat.
Peasna 7-a, Irmos :
î n ş e l ă c i u n e a Elinilor, c u cu­
Cei trei tineri...

C
vântul Darului c a r e a îndestu­
u c e i trei tineri te-ai a s e - lat izvora din buzele tale, o
0 mănat în mijlocul văpaei, ai înfruntat, m u c e n i c e Teo­
o Ianuarie, dănţuind împrejur d o r e , şi ai strigat: Dumnezeul
cu p o g o r â r e a îngerilor, şi lău­ părinţilor noştri bine eşti cu­
dând cu cântări de taină pre vântat.
Mântuitorul. Slava :

S tătut-ai înaintea divanuri- Mai 'nainte d e zămislire


lor celor tirăneşti Mucenice, cunoscând chemarea şi păti­
pătimind foarte tare, şî ruşi­ mirea ta, c e e a c e te-a născut
pre tine, m a r e m u c e n i c e şi
nând p r e cei cu credinţă rea,
mult patimitorule T e o d o r e , a
şi arătând adevărul tuturor c e ­
strigat: Dumnezeul părinţilor
lor rătăciţi.
noştri bine eşti cuvântat.
Purtând tu în trupul tau o- Şi acum, a Născătoarei :
morîciunea c e a purtătoare d e P ii mie curăţire către cel
viea(ă, şi după m o a r t e a ta ai c e s'a născut din tine P r e a c u ­
înviat mortul ca şi c u m a r fi rată, mijlocindu-mi dumneze­
fost viu Părinte. Mărindu-te pre e a s c ă intrare întru împărăţia
tine Dumnezeu, patimitorule lui Dumnezeu şi îndulcirea
Ianuarie. hranei şi împărtăşirea luminei,

'&SM.
s>:oo<aorc>
174 LUNA APRILIE

tămăduindu-mi daíoriile cele menită, carea a fost preste trei


cumplite. ceasuri; pre Domnul lăudaji-l
Peasna 8-a, Irmos: lucrurile, şi-1 prea înălţaţi întru

s
Mântuitorule al tuturor... toţi vecii.
*ă se laude acum marele F i i n d pus pre lemn, şi pri-
Proculşi dimpreună cu Eu- imind durerile ranelor, ai vă­
tihie, Acutie şi dumnezeescul tămat pre şarpele cel luptător,
Desiderie, Faust şi Sosson cel carele prin gustarea lemnului
cu cuget viteaz, mucenicii cei a pricinuit lui Adam, şi străne­
mări)i ai Mântuitorului. poţilor lui moartea cea cu du­
rere Pentru aceasta te cinstim
C e a t a pătimitorilor cea mă­
întru tofi vecii.
rită, avându-te pre tine începă­
Binecuvântăm pre Tatăl—
tor, sfinţite învăţătorule, a căl­
cat capetele dracilor, şi seme- P erghia laudă nevoinţele
ţia nedumnezeirei cea înaltă o tale, durerile, răbdarea, ranele
a surpat, mărite. şi pătimirea cea fericită, prin
care prin moartea cea cinstită,
B i n e săvârşindu-ţi nevoinţa,
către vieaţa cea fără de moarte
şi pazindu-ţi credinţa, prin chi­
te-ai mutat Teodore, strigând :
nuri şi prin tăiere ai ajuns la
Binecuvântaţi toate lucrurile
cetele celor d e sus prea mă­
Domnului pre Domnul, şi-1
rite, şi ai dobândit slava Dom­
prea înălţaţi întru toţi vecii.
nului.
A Născătoarei: Şi acum, a Născătoarei:

C e l ce s'a sălăşluit negrăit O adâncimea tainei celei


în pântecele tău Preacurată, negrăite! cel ce odinioară a
şi-a făcut lui şi lăcaş pre cei zidit pre om cu mâna, se zi­
cu buna credinţa, căruia îi stri­ deşte întrupat, săiăşluindu-se în
găm neîncetat: Binecuvântaţi pântecele pururea Fecioarei,
toate lucrurile Domnului pre şi mă mântueşte pre mine cel
Domnul şi-I prea înălţaţi întru ce cu frică strig: Binecuvân­
toţi vecii. taţi toate lucrurile Domnului
pre Domnul, şi-1 prea înăl{a{i
AH Canon, Irmos :
întru toţi vecii.
Pre tinerii cei bine credincioşi.. Irmosul:. '
Suindu-te pre Cruce, trei Să lăudăm, bine să cuvântăm..
zile ai fost spânzurat pre dân­ P re tinerii cei bine credin­
sa, arătat închipuind patima c i o ş i în cuptor, naşterea Năs­
Stăpânului tău cea pururea po­ c ă t o a r e i de D u m n e z e u i-a
IN DOUĂZECI ŞI UNA DE ZILE

„mântuit. Atuncea fiind închi­ Alt Canon, Irmos:

puita, iar acum lucrata; pre Tot neamul pământesc...

„toata lumea ridica să-ţi cânte Urmând urmelor lui Hristos,


„fie: Pre Domnul lucrurile lău- prea înţelepte, ca mucenicul
„daţi-1, şi-l prea înălţaţi întru cel dintâi, ai suferit răstignirea,
„toti vecii„. priimind legături şi ranele pi-
Peasna 9-a, Irmos: roanelor, şi te-ai înălţat de pre
Eva cu adevărat... pământ către cele cereşti, şi ai

L uptele cele de cinste ale


lui Ianuarie, chinurile şi
ranele, lupta cea până la sânge,
priimit soarta purtătorilor de
cununi, şi împărăţia lui Dum­
nezeu cea nefurată.
durerile şi moartea cea silnică, S t â n d în mijlocul focului,
şi noianul cel necuprins al mi­ ca aurul cel strălucitor, lumină
nunilor, cu veselie le mărim. te-ai arătat Teodore, că aprin-
Arătatu-te-ai la î n ă l j i m e a zându-te de dorirea Stăpânului,
cinstitei mucenii ca un soare prin pogorârea îngerului celui
neapus, pururea fericite, adu­ cinstit, ai rămas nears. Cu carii
când mulţimea mucenicilor ca împreună ai cântat cântare de
pre nişte stele dumnezeeşti, şi mântuire, l u m i n a t bucurân-
acum luminaţi marginile pă­ du-te.
mântului cu luminile patimilor S ă stăm în casa Dumne­
celor mari. zeului nostru cu bună cuvinţa,
C u cântări să săvârşim cre­ mărind cu credinţă pre păti-
dincioşilor z i u a de praznic, mitorul cel ce prin cuget băr­
lăudând pre Acution, pre Pro­ bătesc s'a nevoit, şi a priimit de
cul cu Sosson, şi cu Faust, pre sus cununa biruinţei.
Eutihie înţeleptul cu Desîderie Slavă:
şi pre Ianuarie, ca pre cei ce O i bucurie suindu-te către
se roagă acum pentru toti- lăcaşurile cele de sus, ai ajuns
A Născătoarei: la cetele celor fără de trup,
C u strălucirile luminei, carea mucenice Teodore, şi în trup
este întru tine, luminează sufle­ biruind cu tărie pre dracii cei
tul meu cel orb Fecioară, şi fără trup, te rogi pentru cei ce
mă povă(ueşte, ca să umblu cu credinţa te cinstesc pre tine,
pre căile cele mântuitoare, şi c a să ia iertare datoriilor.
să scap de poticnelele rătă- Şi acum, a Născătoarei:
cirei, ca cu credinţa să te feri­ Luminează ochii sufletului
cesc. meu prea curată Născătoare
LUNA APRILIE

de Dumnezeu, ca să nu mă C u puterea lui Hristos lumi­


cuprinză înfunerecul cel greu nându-te de razele cele cereşti,
al păcatului, nici să mă acopere dai tămăduiri celor ce cer dela
pre mine adâncul deznădăj- tine cu credinţă, şi săvârşesc
duirei, ci ca ceea ce eşti mijlo- pomenirea ta, cu buna cuviinţă,
citoarea cea neruşinată a cre­ de Dumnezeu f e r i c i t e făcâ-
dincioşilor, izbăveşte-mă şi mă torule de minuni, vrednicule
îndreptează pre mine. de lauda, părinte Teodore.
Irmosul:
P rin lucrarea poruncilor Iui
T. ot neamul pământesc, să Hristos te-ai arătat lucrător viei,
„sălteze cu Duhul fiind luminat, purtătorule de D u m n e z e u .
„şi să prăznuiască firea min(ilor Pentru aceasta priimind dinarul
„celorfărăde trup, cinstindsfin- cel de taină al împărăţiei celei
„tita prăznuire a Maici Iui Dum­ de sus, te rogi neîncetat pentru
n e z e u şi să strige: Bucură-te noi, cari te cinstim pre tine
„prea fericită, Născătoare de Teodore.
„Dumnezeu, Curată pururea
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
„Fecioară.
D e Dumnezeu fericită Fe­
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
şi Olpustul. cioară, dăruită de Dumnezeu,
părtinitoarea cea tare a păcă­
toşilor, sprijîneala cea puternică
şi tare a celor din nevoi, Năs­
cătoare deDumnezeu Fecioară
INTRU A C E A S T Ă LUNA scăparea tuturor credincioşilor
IN 22 DE ZILE. cea lăudată.
Prea cuviosul părintele nostru Teodor Sicheo- A Crucei, a Născătoarei:
tul, Episcopul Anastasiupolei.
V ăzându-te pre Cruce spân­
La Doamne strigat-am, Stihîrile, glasul l-iu.
zurat pre tine Hristoase, Fe­
Podobie: Ceea ce eşti bucuria...
cioara cea prea curată, care
nvăjător prea sfinţit al fără sămânţă te-a născut, tân-
^«^Cuvântului facându-te guindu-se striga: Fiule şi Dum­
gt ^Părinte, şi cu l u m i n a
f
nezeule I C e este această nes­
Duhului strălucind întru buna pusă a ta rânduială Cuvinte?
credinţă, de t r e i ori fericite prin care ai mântuit pre oameni
Teodore, ne dai daruri de tă­ din blestem.
măduiri nouă, celor ce venim Tropar, glasul al 2-lea.
la această sfântă pomenire a C unoscând fiind dinscutece
ta, şi pre tine te cinstim. sfinţit, şi arătându-te plin de
IN DOUĂ ZECI ŞI DOUĂ DE ZILE

daruri, ai luminat lumea cu mi­ florit din pântecele tau Maică


nunile, şi mul|imile dracilor ai Fecioară, izvorând dulceaţă de
gonit, lucrătorule de sfinţenie iertăciune şi de veselie tuturor,
Teodore. Pentru aceasta roa­ celor ce şi-au ieşit din minţi
gă-te Domnului pentru noi. de beţia răutăţilor, Preacurată.
Peasna 3-a, Irmos:
Cel ce întăreşte tunetul...
LA UTRENIE ât este de minunată vieaţa
CANONUL ta cugetătorule de Dumne­
Al căruia acrostih la Greci este acest»:
Pre tine Părinte darul cel dumnezeesc, cu zeu, cât îţi sunt de înfricoşate
cântări te laud prea fericite. minunile, cât îţi este de înaltă
Facerea lui Iosil. unirea către Dumnezeu, şi ple­
Peasna 1-a, glasul al 4-lea, Irmos: carea şi suirea cea neabătută,
cuvioase Teodore.

S
Celui ce a povăţuit...
oarele cel înţelegător pre P o r n i r e a patimilor o ai o-
tine înţelepte te-a arătat stea prii cu adaosul osteneielor, şi
de Dumnezeu luminată spre pândirile cele viclene ale dra­
întărirea Bîsericei, care trimiţi cilor le-ai surpat cu puterea
totdeauna razele minunilor, şi prea sfântului Duh prea feri­
risipeşti negura patimilor. cite Teodore.
D i n pântecele Maicei tale Slavă...
Cuvioase, sfinţindu-te făcăto­ D i n pântece fiind dat Dom­
rul, ca şi pre Ieremia odinioa­ nului, te-ai făcut vas de cinste
ră, te-a făcut vas de bună tre­ şi prea curat, înţelepte, înălţând
buinţa Duhului, care goneşti mireasmă de miros dumneze­
duhurile cele viclene, părinte esc al Duhului, celui ce s'a să­
Teodore. lăşluit întru tine. H
Slavă... Şi acum, a Născătoarei:
C u n o s c â n d Hristos mai'na­ L e g i l e fireise înnoesc întru
inte inima ta Teodore, ungân- tine Fecioară, că mai pre sus
du-le cu ungere prooroceas­ de cuvânt ai născut pre Stăpâ­
că, ca pre Samuil odinioară, nul, pre carele roagă-1 neînce­
te-a arătat prooroc, de vedeai tat să mântuiască sufletele noa­
prin dumnezeescul Duh cele stre.
de departe, ca şi cum ar fi Irmosul:
de faţă.
C e l a ce întăreşti tunetul, şi
Şi acum, a Născătoarei: „zideşti D u h u l , îniăreşte-mă
S r u g u r u l cel nelucrat a în­ „Doamne, ca să te laud pre

mm
12
m

178 LUNA APRILIE

„tine adevărat, şi să fac voia Peasna 4-a Irmos:

B
Auzit-am Dumnezeule slăvită...
„ta. C ă nu este sfânt afară de
„tine, iubitorule de oameni". l)îu arătat eşti plin de ape
Sedealna, glasul al 4-lea. idumnezeeşti, şi de darurile
Podobie: Cel ce te-ai înălţat... Duhului, carele adăpi toată Bi­
Nevoindu-te bine Ierarhe, serica, părinte Teodore.
ai priimit puterea dela Domnul C u coardele ostenelilor tale
împrotiva duhurilorcelorvicle- prea fericite, ai sugrumat pre
ne, a tămădui neputinţele, şi a vrăjmaşul, şi prin sabia rugă­
vindeca tot feiui de boale ale ciunilor tale ai pierdut ostile
tuturor celor ce aleargă tot­ cele viclene, Teodore.
deauna cu credinfă la cinstitul Slavă :
tău sicriu, căruia închinându- T u te-ai arătat cu adevărat
ne pururea, te lăudam Teo­ păstor turmei tale, iară nu năi­
dore. mit, că urmând lui Hristos, ţi-ai
Slavă, Şi acum, a Născătoarei: jertfit sufletul ;b ine apărându-o,
^fultimea cugetelor mele înjelepte.
celor necurate, şi patimile gân­ Şi acum, a Născătoarei :
durilor celor necuvioase, şi vi- D i n toate neamurile tu te-ai
clenirile şi pândirile lor, cine arătat fericită, căci ai născut
va putea să le spue deplin ? pre Hristos, carele face fericiţi
Fecioară prea curată, Născă­ pre cei ce slujesc lui, Maică
toare de Dumnezeu Mărie, Fecioară Stăpână prea curată.
mântueşte-mă de toate ace­ Peasna, 5-a Irmos:
stea, ca dupre cuviinfă, cu Să-mi răsar; mie Doamne...

I
credinfă să te slăvesc pre tine
Curată. umina cea mai per sus
_ ^ d e vreme te-a arătat pre
A Crucei, a Născătoarei: tine făclie neadormită, şi sfeş­
M a i c a ta ceeace nu ştie de nic nestins, celor ce erau cu­
mire, Hristoase, dacă te-a vă­ prinşi de întunerecul patimilor
zut pre tine ridicat pre Cruce, şi de negura păcatelor celor
ca o Maică tânguindu-se striga: multe, Teodore.
C e minune nouă streină şi prea B i n e ai avut pre mucenicul
mărită este aceasta ? Cum te-a Gheorghie, învătându-fe de co­
răstignii pre Cruce adunarea pil mic, şi întru toate asemă-
cea fărădelege pre tine vieafa nându-te sârguelei lui, şi dra­
tuturor, lumina mea cea prea gostei către Domnul, cuvioase
dulce. Părinte.
IN DOUĂZECI ŞI DOUĂ DE ZILE

Slavă:
deznădăjduirei îmi înfiorează
Toate puterile îngereşti s e inima. F e c i o a r ă c e e a ce ai năs­
spăimântează de Darul minu­ cut pre ocârmuitorul şi Mântui­
nilor tale, părinte Teodore, şi torul Hristos, izbăveşte-ma r o -
oamenii c u credinjă luând din gu-mă, şi m ă mântueşte.
darul tău, c u adevărat s e sfin­
Irmosul:
ţ e s c la trupuri şi la suflete.
Viforul gândurilor apucân-
Şi acum, a Născătoarei:
„du-mă, întru adâncul greşale-
u picăturile milei tale a- „lor celor nemăsurate mă trage.
dapă-mi cugetul meu, cel c e „ C i t u o c â r m u i t o r u l e b u n e , mai
s e topeşte d e văpaia păcatului, /nainte apucând cârmueşte-mă
f

şi aprinde-mi sfeşnicul inimii „ca p r e proorocul, şi m ă mân­


mele cel stins, c e e a c e eşti uşa tueşte".
luminei, P r e a c u r a t ă .
CONDAC, glasul al 3-lea.
Peasna 6-a, Irmos Podobie: Fecioara astăzi...
Cuprinzâodu-mă de viforul,.

D (ja P l P * faptele
r e u n u c e r n

e grija c e l o r d e p r e pă­
mânt te-ai lepădat, şi toată cele bune te-ai suit ca p r e o
dragostea fi-aî pornit către Stă­ căruţă de f o c , purtătorule de
pânul, îudulcindu-te d e frum- Dumnezeu, ai alergat către lă­
sefile lui, şi d e strălucirile c a r e caşurile cele cereşti, şi ca un
izvorăsc d e a c o l o , Părinte. înger viefuind, împreună cu oa­
menii ca un o m , dantueşti îm­
Ţ r u d i n d u - t e de frig, ai topit preună cu îngerii. Pentru a-
gerul păcatului, c â n d stai în c e a s t a te-ai şi a r ă t a t lăcaş
mijlocul închisorei şi priimind dumnezeesc al minunilor, prea
lovirile vântului, sufereai, încăl- cuvioase T e o d o r e .
zindu-te c u darul cel dumne­
|£Intru această lună în 22 de zile, pomenirea
z e e s c Părinte. prea cuviosului părintelui nostru Teodor Sicheo-
Slavă... tul episcopul Anastasiupotef.
Stih: Şi lui Teodor şi trupului lui Teodor
C â finicul ai înflorit în li­ celui adormit,
vada cur(ilor Ziditorului tău, a- Darul facerei de minuni dela Dumnezeu s'a
dăruit.
dăpându-te c u picăturile lacri­ In a douăzeci şi doua zi pre Sicheotul,
milor tale, Părinte, şi ai adus L-a ascuns mormântul.

roduri dumnezeeşti c u multă A cesta a fost din ţara Galaţilor, din


satul ce se cheamă Sicheot, născut fiind
roadă, a bunătăţilor tale Teo­ în vremile lui Iustinian cel bătrân, carele
dore, se vedea a nu fi de naştere lăudat, fiin-
Şi acum, a Născătoarei: du-i naşterea pre ascuns. De vreme ce
întreitele valuri ale patimi­ spun că maică-sa Măria, strălucind în fru­
museţe şi bunătăţi, trase la dânsa pre oarecare
lor m ă turbură, adâncimea din curierii împărăteşti, anume Cosma
orc):6)(;<c)6>:)fc)g);;fc)

LUNA APRILIE

carele fn nlscnt prea cuviosul, ci dară fără Stih : Mântuitorule, de dumnezeească drago­
cuviinţă ar fi fost a ascunde cele ce se ste cea fierbinte spre tine,
întâmplase după naşterea lui sau cele Nearh a zis: Ni-i tocul i,u mă va despărţi
mai 'nainte de naştere; că îndată într'a- pre mine.
cea noapte ce s'a necinstit maică-sa cu Intru această zi, pomenirea cunoştinţei sale
acel bărbat, i s'a arătat în vis, câ s'a po- calre Hristos, a sfântului apostol Natanail ca­
gorît un luceafăr, şi a intrat în pânte­ rele este Simon Zilotul.
cele ei, carele arăta strălucirea ce erâ Stih: Pre marele Nazarinean, Natanaile cu­
să aibă mai pre urmă pruncul. Deci a noscând,
făcut Sfântul ca această strălucire nu nu­ De a zice că Nazaretul este netrebnic eşti
mai să o socotească cei mulţi cu gânduri tăcând. •.;-...·•;. ;/•.••
nedomirite, ci să o creazâ cu adevărat şi A c e s t a a fost din Cana, cetatea Galj-
fără îndoială. Dândn se pre sine dintru leei, unde Hristos Dumnezeul nostru fiind
întâia vârstă spre dragostea lui Dumnezeu chemat la nuntă cu prea curata sa Maica,
şî a sfântului mucenic Gheorghie, atâta fâcii întâia minune, pieîăcând apa în vin;
cât i se părea că este tot cu dânsul de-1 în­ aştepta şi acesta venirea lui Hristos ca
vaţă şi-1 face a se spori spre cele mai un legiuitor ce era. Pre carele aflându-1
bune pofte şi cu totul a-1 iubi cu o dum­ Filip cel din Vitsaida, şi cunoscând că
nezeească şi minunată dragoste. Deci fă­ aşteptă venirea lui Hristos, îi zise cu multă
când aceasta aşâ, sfântul Teodor, şi sporind bucurie: „Afiat-am pre Iisus fiul lui Iosif
înainte, despre partea suişilor i se arată „cel din Nazaret, de carele a scris Moisi
pururea Sfântul, şi fu numărat Sfântul „în lege şi prooroci". De aceea mergând
acesta întâi în ceata călugărilor. De aceea Natanail şi văzând pre Hristos, crezu în-
întrecând pre cei ce umblau în săvârşită tr'însul, şi urmă după dânsul. Deci după
buna faptă, şi îmbogăţindu-se cu lucrarea patimă şi după înviere propoveduindu-1
minunilor, întru arătarea ceiei deplin bu- Dumnezeu adevărat, a luat sfârşitul.
nătâţei sale, şi către Dumnezeu apropiere,
se sui la cea mare a arhieriei înălţime, Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
şi luă grija bisericei Anastasiupolei; unde milueşte-ne şi ne mâfitueşte pre noi, Amin.
învăţând pre mulţi cunoştinţa lui Dum­ Peasna 7-a, Irmos:
nezeu, şi dojenindu-i şi arâtându-le cele Pre cel ce a păzit în cuptor.,.
ce trebuesc a face, şi tămâduind pretutin-
denea creştinătatea cu cele mari prea mărite
faceri de minuni, înfricoşând pre toţi, şi
arătându-se minunat, şi la împăraţi şi la
arhierti şi iubit. Ş i proorocind multora
C a un nemincinos Ierarh, ai
adus jertfă tară de sânge
întru Duhul, şi prin omorârea
cele ce erau să fie, îşi primi sfârşitul vieţei, patimilor, jertfă bine mirosi­
priimind cu o zâmbire de râs cuvios, şi toare te-ai adus pre sinefi Stă­
cu cinste pre îngerii ce-i stau înainte, şi pânului întru credinjă, prea fe­
spunea cu puţin mal 'naintea morţei, i s'a
arătat măritul marele mucenic Gheorghie ricite.
în vis şi î-a dat un toiag ca să-i urmeze.
Apoi i s'a arătat a doua oară călare pre
F o c u l poftelor l-ai stins cu
un cal trăgând împreună cu sine şî alt sudorile înfrânărei, şi pămân­
cal, pre care zicea să încalice prea cuviosul, tul cel uscat cu mulţimile ploi­
arătându-i cu aceste vedenii calea ce avea
să facă acolo. Ş i se face soborul lui în lor l-ai odrăslit. Ca şi Ilie des­
casa mucenicească a sfântului marelui mu­ chizând cerurile cele încuiate,
cenic Gheorghie, care este la locul ce se prin rugăciunile tale făcătorule
numeşte Devteron.
de minuni Teodore.
Slavă...
Intru această zi, pomenirea sfântului mucenic
IN DOUĂZECI Şl DOUĂ DE ZILE

gonit b o a l c dela o a m e n i , dă­ r e l e t e - a i şi m u t a t , c a s ă v e z i


r u i n d l u m i n ă o r b i l o r , şi o l o g i l o r curat pre Domnul, cu carele
î n t r e g i m e , c ă c i ştie D u m n e z e u î m p r e u n ă te şi b u c u r i , c u g e t ă ­
a slăvi, d u p r e vrednicie, p r e torule d e D u m n e z e u , T e o d o r e .
c e i ce-1 s l ă v e s c p r e d â n s u l , Şi acum, a Născătoarei:
Teodore.
SfjnfiteJe glasuri a l e cinsti­
Şi acum, a Născătoarei:
ţilor p r o o r o c i te p r o p o v e d u i a u
Pre t i n e f r u m s e t e a lui I a c o v p r e tine, p r i n s e m n e , u ş ă şi
t e - a a l e s D o m n u l , şi î n t r u t i n e m u n t e şi c o r t , şi n o r s f â n t al
s ' a sălăşluit, şi p r e t i n e t e - a p ă ­ l u m i n e i din c a r e a r ă s ă r i t s o a ­
zit şi d u p ă n a ş t e r e F e c i o a r ă , r e l e H r i s t o s , d ă t ă t o r u l d e lu­
p r e c u m ai f o s t şi m a i ' n a i n t e a m i n ă c e l o r c e ş e d întru întune-
naşterei, F e c i o a r ă N ă s c ă t o a r e r e c şi în u m b r ă , F e c i o a r ă .
de Dumnezeu, prea curată. Irmosul:
Peasna S-a, Irmos: Să lăudăm, bine sâ cuvântăm...
Pământul şi toate cele...

P
P ă m â n t u l , şi t o a t e c e l e c e
r e p i a t r a r a b d ă r e i întărin- „sunt p r e d â n s u l , mările şi
du-ji t e m e i u r i l e s u î l e t u l u i , n u „toate izvoarele, cerurile ceru­
t e - a i clătit d e n ă p ă d i r i l e c e l e î m - r i l o r , l u m i n a şi î n t u n e r e c u l , g e -
p r o t i v n i c e , n u te-ai m i ş c a t d e s u ­ „rul şi z ă d u f u l , fiii o a m e n i l o r ,
p ă r ă r i , o P ă r i n t e ! C i t e - a i suit „şi p r e o ) i b i n e c u v â n t a ţ i p r e
către î n ă l ţ i m e a cea dumne­ „ D o m n u l , şi-l p r e a înăljati p r e
zeească, rugându-te pentru cei „el în v e c i " .
c e c u credin(ă te cinstesc pre L
tine. Peasna 9-a, Irmos:

Pentru că mi-a lacut...

S
R î u d e v i n d e c ă r i i e s e din si­
criul tău, f ă c ă t o r u l e d e minuni, osit-a praznicul tău c a zorile
şi s p a l ă s p u r c ă c i u n i l e p a t i m i l o r şi c a o zi l u m i n o a s ă l u m i ­
şi c u r a t ă p u t r e j u n i l e r ă u t ă ţ i l o r , n â n d inimile n o a s t r e , c e l o r c e
şi a d a p ă inimile t u t u r o r c r e d i n ­ c u c r e d i n ţ ă l ă u d ă m cinstitele
cioşilor, c e l o r c e te c i n s t e s c tale o s t e n e l i , p r e a înţelepte
p r e tine c u c r e d i n f ă , T e o d o r e . Teodore.

Binecuvântăm pre Tatăl... Făcându-te împreună cetă­


L ă c u i n d p r e p ă m â n t c a un ţean c u îngerii, c u apostolii, c u
p ă m â n t e a n , te-ai arătat m a i p r e m u c e n i c i i , şi c u c u v i o ş i i , c u
sus d e cât cei d e p r e pământ, d r e p ţ i i , şi c u Ierarhii, p u r u r e a
c ă c i v i e ţ u i r e a t a şi î n v i e a ţ a t e r o g i în C e r lui H r i s t o s p e n ­
t r ă i n d o a v e a i în C e r , c ă t r e c a ­ tru n o i , P ă r i n t e .
LUNA APRILIE

Slavă...
Pentru că arătat fiind luminat
Sicriu! sfintelor tale moaşte Ia minte, viteazul Domnului, a
Părinte înfelepte, c a altă scăl- călcat semefia vrăjmajUpr. ^
dătoare de Siloam s'a cunoscut
împăratului veacurilor tu fi­
credincioşilor, la care cei c e ne
ind ostaş înfelepte, toate taberile
apropiem, ne sfinţim sufletele.
Şi acum, a Născătoarei: celor fărădelege ai s u r p a t ,
Gheorghie de trei ori fericite,
înfricoşată îfi este naşterea,
tare viteaz te-ai arătat, cu Darul
Maica lui Dumnezeu Născă­
cel dat fie dela Dumnezeu, de
toare de Dumnezeu. Pentru
minuni făcatorule. Pentru acea­
aceea te fericim pururea, şi te
sta roagă-fe să ne mântuim noi.
slăvim cu credinţă neamurile
neamurilor în veci, Amin. Curgeri de tămăduiri dai,
Irmosul: celor ce aleargă la tine, Gheor­
Pentru c ă mi-a făcut mie ghie de trei ori fericite. Şi aju­
„măriri cel puternic, şi sfânt tător sufletelor şi trupurilor tu
„numele iui. Şi mila lui este eşti, celor ce vin cu caldă cre­
„din neam în neam spre cei dinjă la acoperemântul tău,
„ce s e tem de dânsul". vrednicule de minune Muce­
nice al lui Iisus, podoaba pur­
SVETILNA şi ST1H0AVNA Praznicului.
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială tătorilor de chinuri.
şi Otpustul.
Slavă, glasul l-iu, a Iui Anatolie.

Al marelui împărat, osta-


şule Gheorghie, bucură-te şî te
INTRU ACEASTĂ LUNĂ veseleşte; că lui Dumnezeu
ÎN 23 DE ZILE bine ai plăcut. D e toate negri-
Sfântul slăvkul marele mucenic, purtătorul jindu-te, vieafă veşnica ai aflat
de biruinţă GHEORGHIE. De va fi hramul, şi în ceruri, şi trupul tău toată boa­
de va vrea cel mai mare, facem Priveghere.
la dela oameni goneşte. C ă Hri­
LA VECERNIA stos pre cale l-ai iubit, acela te
CEA MICĂ
L ; i Doamne strigat-am... Punem Stihirile pe 4
măreşte pre tine Fericite.
glasul l-iu.
Podobie: Ceea ce eşti bucuria... Şi acum, a praznicului.
LA ST1H0AVNĂ.
r i m ă v a r a adevărului, Stihirile, glasul al 2-lea.
luminat a sosit, şi în- Casa Eufratului...
noeşte făptura, cu creşti­ B ucură-te de bucuria cea mai
nească c u n o ş t i n j a lui pre sus de minte, căreia te-ai
Hristos dătătorul devieajă. învrednicit Gheorghie de trei
ori fericite, dela Hristos Zidito­
rul, ca un mucenic neosebit.
L A V E C E R N I A C E A M A R E
St»h: Dreptul ca fipjcul va înflori, şi ca Ce­
drul cel din Livan se va înmulţi. Citim CMisma, Fericit bărbatul. >
S l a v a
-
d î n t â i
®
Iară de va fi Sâmbătă seara Catisma toată.
Bucură-te cela ce eşti mare L
^ Doamne slrigat-am, punem Stihirile pe 8.
Stihirila praznicului 3, şi ale Sfântului 5, glasul
începător al cetelor pătimitori- al 4-lea, însăşi podobie.

C
lor, şi tuturor credincioşilor
a pre un viteaz între muce­
scăpare şi zid, bine biruitorule
nici, purtătorule de chinuri
Gheorghie.
Gheorghie, adunându-ne astăzi
Stih : Minunat este Dumnezeu întru sfinţii săi,
Dumnezeul lui Israil.
te lăudăm pre tine. Că alerga­
rea ai săvârşit, credinfă ai păzit,
Mânfueşf e-mă de nevoile, şi ai luat dela Dumnezeu cu­
cele ce turbură a c u m smerit nuna biruinţei tale. Pre carele
sufletul meu, ca un mărit mai roagă-1, ca să mântuiască de
întâi stătător, mucenic al lui stricăciune şi din nevoi, pre cei
Hristos, Gheorghie. ce săvârşesc cu credinţă puru­
Slavă, glasul al 4-lea. rea cinstită pomenirea ta.
Toate neamurile plesniţi cu Intru întelepfia ta cea tare
m â i n i l e , strigaţi lui Dumne­ nădăjduindu-te, de bună voie ai
zeu Mântuitorul nostru, ca pre alergat la chinuri ca un leu mă­
lemn s'a înălţat, şi în mormânt rite. C ă neuitându-te Ia irup, ca
pogorându-se, iadul a prădat Ia cel ce era să se strice, de ne-
şi a sculat pre morfii, cei ce au stricăciosul suflet înfepteşte te-ai
strigat lui: Slava Mântuitorule grijît. Şi cu multe feluri de chi­
înfricoşatei învierei tale, prin nuri de munci te-ai aprins, c a
carea ai mântuit lumea. nişte aur lămurit de şapte ori,
Şi acum, a praznicului. Gheorghie.
Troparul, glasul al 4-lea.
împreună cu Mântuitorul ai
Cu nevoinfă bună te-ai ne­ pătimit, şi cu moartea morjei
voit prin credinfă, purtătorule lui de buna voie mărite urmând,
de chinuri al Iui Hristos, şi păgâ-
împreună cu dânsul împără­
nătatea muncitorilor ai mustrat,
teşti prea luminat, cu porfiră de
şi jertfă bine priimită lui Dum­
sânge luminat fiind îmbrăcat,
nezeu te-ai adus. Pentru acea­
şi cu sceptrul chinurilor tale în-
sta şi cunună de biruinţă ai luat,
şi cu rugăciunile tale Sfinte, tu­ frumsejat; şi cu stemă de biru­
turor !e dat iertare de greşale. inţă împodobit, în veacurile
cele nesfârşite, mare mucenice
Slavă, şi acum a praznicului. Gheorghie.

mm
r

LUNA APRILIE

C u zaua credinjei şi cu credinţe. Drept aceea izv


pavăza Darului, şi cu suliţa vindecări credincioşilor
Crucei fiind întrarmat, de cele toată lumea, şi te-ai arătat
protivnice n e b i r u i 1 ai fosi lucrător al Treimei. Rug
Gheorghie. Şi ca un dumne­ ne fie, roagă-te pentru p
zeesc viteaz, taberile dracilor lumei, şi pentru mântuire
biruind, cu îngerii dănfueşti, şi fletelor noastre.
pre cei bine credincioşi aperi, Şi asum, a praznicului.
VOHOD ; Lumină lină..
sfinfindu-i, şi-i mântueşti când Prochimenul zilei, şi Parimiile.
te chiama. Din Proorociea Isaiei citire.
Cap. 4 3 , Vers. 9 .
C a pre o stea A c e s t e a zice
mult luminoa­ nul: toate n
rile s'au adu
să, ca pre un preună, şi
soare străluci­ aduna boerii
tor te ştim pre ei. Cine va
acestea întru
fine, ca pre un sau c e l e din
mărgăritar de put cine a uz
mult pref, ca va face vou
ducă-şi mărt
pre o p i a t r ă sa'e, şi sâ se
strălucitoare, teze şi să as
ca pre un fiu să zică adevăr
mie mărturii,
al zilei, ca pre sunt martor,
un viteaz între Domnul Dum
Şi pruncul pre
mucenici, şi ca am ales, ca s
pre un apără­ şi să credeţi
tor credincio­ cunoaşteţi
sunt; mai" nainte de mine n'a f
şilor în primejdii te lăudam, să­
n,

Dumnezeu, 'şi după mine nu va


vârşind pomenirea ta, purfă- sunt Dumnezeu, şi nu este afară de
torule de biruinţă Gheorghie. mântuitor. Ku am vestit şi am m
şi am defăimat, şi n'am fost într
Slavă, glasul al 6-lea: strein. Voi mie mărturii, şî eu
Domnul Dumnezeu. încă diu încep
Dupre vrednicia numelui ai sunt, şi nu este cîne să scoată din
vieţuit ostaşule Gheorghie, că nile mele, face-voiu şi cine va în
aceasta. Aşâ zice Domnul Dumneze
luând Crucea lui Hristos pre ce ne mântueşte pre noi, Sfânt
umere, bine ai lucrat pământul Israîl.
cel înfelenit de înşelăciunea
cea diavolească; şi credin|a i- Dela înţelepciunea lui Solamon citir
Cap. 3, Vers. 1."
dolilor cea spinoasă dezrădă-
IN DOUĂZECI ŞI TREI DE ZILE

munca. Părntu-s'a întru ochii celor ne­ LA LITIE.


pricepuţi a muri, şi s'a socotit pedepsire Stihirile glas 1, ale lui Anatolie.
ieşirea lor. Şi mergerea dela noi sfărâ­
mare, iară ei sunt în pace. Că înaintea L u minatul viteaz Gheor­
feţei oamenilor de vor luă şi muncă, nă­
dejdea lor este plină de nemurire, şi pu­ ghie, întru mărită chinuirea sa,
ţin fiind pedepsiţi, cu mari faceri de bine puterile cele d e sus veseleşte.
se vor dărui; că Dumnezeu î-a ispitit pre Şi î m p r e u n ă c u dânsele şi p r e
dânşii, şi i-a aflat lui-şî vrednici. Ca au­
rul în ulcea î-a lămurit pre ei, şi ca o credincioşi i-a ridicai, să prăz-
jertfă de ardere întreagă î-a priimit. Şi nuiască p r e pământ, bucurân­
în vremea cercetăreî sale vor străluci, şi du-se a c u m şi împreună c u noi,
ca scânteile pe paie vor fugi. Judeca-vor
limbi, şi vor stăpâni noroade, şi va împăraţi cei c e ne-am adunat pentru
într'înşii Domnul în veci. Cei ce nădâj- dânsul, să prăznuiască, c ă a
duesc spre dânsul vor înţelege adevărul; venit c a o sluga a lui Hristos.
şi credincioşii în dragoste vor petrece cu
dânsul. Că Dar şi milă este întru euvioşiî P e n t r u a c e a s t a dupre vredni­
lui, şî cercetare întru aleşii lui. cie să-1 cinstim p r e dânsul, c a
p r e cel c e se r o a g ă neîncetat
Dela înţelepciunea lui Solomon citire.
Cap. 5, Vers. 16. Dumnezeului tuturor, s ă n e
d ă r u i a s c ă n o u ă m a r e milă.
Drepţii în veci vor fi vii, şi dela Dom­
nul plata lor, şi purtarea de grijă pentru
dânşii dela cel prea înalt. Drept aceea vor C u vitejeştile chinuri lu­
luă împărăţia podoabei şi stema frum- c r â n d cele mai bune, ostene-
seţei din mâna Domnului; că cu dreapta
sa, va acoperi pre ei, şî c\i braţul său îi lele rodurilor tale, lui Hristos
va apără. Liia-va toată arma dragostea le-ai adus, p r e a fericite m u c e ­
lui, şi va întări făptura cu arme spre iz­ nice G h e o r g h i e ; cu credinţa
bânda vrăjmaşilor. Imbrăca-va în. loc de
platoşă dreptatea, şi-şi va pune lui-şi coif dorul întărindu-ţi, cu nădejdea
judecata cea nefăţarnică. Lua-va pavăză frica lepădând, c u d r a g o s t e a
nebiruita bunătate; şi va ascuţi cumplită c e l e cereşti ai dobândit, p r e a
mânie întru sabie, şi va ridica războiu
împreună cu dânsul lumea asupra celor lăudate. D e c i îndrăzneală a-
fără de minte. Merge-vor drept nemeri- vând, cu rugăciunile cele bine
toare săgeţile fulgerilor, şi ca dîntrun priimite, c e r e sufletelor noa­
arc bine încordat al norilor, la ţintă vor
lovi. Şi din praştia mâniei cea zvârlitoare stre p a c e , şi curăţire de p ă c a t e ,
de pietre, pline vor cădea grindine. In- şi m a r e milă.
fierbânta-se-va asupra lor apa mărei, şi
apele cele mari repede vor curge. Sta-va Al marelui împărat, osta-
împrotiva lor Duhul pnterei, şi ca un vi­
for va vântură pre ei; şî va pustii tot şule G h e o r g h i e , bucură-te şi
pământul fărădelegea, şi răutatea va ră­ te veseleşte, c ă lui Dumnezeu
sturna scaunele puternicilor. Ascultaţi dar
împăraţi, şt înţelegeţi, învăţaţi-vă judecă­ bine ai plăcut, d e toate negri-
torii marginilor pământului. Ascultaţi cei ce jindu-te, vieaţa veşnică ai aflat
stăpâniţi mulţimi, şt cei ce vă trufiţi întru în ceruri, c ă c i trupul tău toată
noroadele limbilor. Că dela Domnul s'a dat
vouă stăpânirea şi puterea dela cel prea înalt. boala dela o a m e n i goneşte.
C ă Hristos p r e carele ai iubit
LUNA APRILIE

acela te prea măreşte pre tine, L a u d ă d e cântări împreună


Fericite. dănţuind să aducem lui Hristos
Glasul al 4-leo. iubitorului de mucenici. Că pre
Veniji iubitorilor de mu­ tiranul vrăjmaş, măritul viteaz
cenici, câniare de laudă să a- biruindu-J l-a surpat. Pentru a-
ducem lui Hristos, celui ce a ceasta toţi s ă cântăm cu gla­
înviat din mormânt; că astăzi suri neîncetate: Slavă Mântui­
primăvara cea înţelegătoare a torule înfricoşatei învierei tale,
răsărit nouă dând flori cuvân­ prin care ai mântuit lumea.
tătoare, pomenirea cea a toata Slavă, glasul al 2-lea, a lui loan Monahul.
lumea a înţeleptului marelui
mucenic Gheorghie. Ale căruia S ă arate cu clipeala cele
rane pomenind, luam izvoare drepte, zis-a Solomon, genele
de tămăduiri. Pentru care şi oamenilor, c ă se va miiui, cel
acum pre dânsul rugăm, sa se ce vede cele drepte, dela Hri­
roage neîncetat Mântuitorului stos Dumnezeu, mai 'nainte a
Hristos, ca să dăruiască pace grăit, şi acestea luându-Ie în
lumei, şi sufletelor noastre urechi, o mult pătimitorule
mare milă. Gheorghie! învăţăturilor Stă­
pânului ai urmat. Şi celor fără­
A lui Anatolie. delege dându-te pre tine ai răb­
Toate neamurile bateţi cu dat, jertfele înşelăciunei le-ai
mâinile, strigaţi lui Dumnezeu scuipat c a pre nişte spurcate,
Mântuitorului nostru, că pre c ă trupul ti-ai dat pentru dra­
lemn s'a înălţat, şi în mormânt gostea Ziditorului, să se taie tot
pogorându-se, iadul a prădat; din mădulare, şi Veliar mai
şi a sculat pre morţii, cei ce vârtos tot ruşinându-se s'a ră­
au strigat lui: Slavă Mântuito­ nit, văzându-te pre tine purtă-
rule înfricoşatei învierei tale, torule de cunună prea înflorit.
prin care ai mântuit lumea. Pentru aceasta lăcuindîn curţile
Domnului tău cu puterile cele
C m slavei pre capul
u n u r

d e sus, roaga-te lui Hristos pur-


tău ţi-a pus, de cunună purtă- tătorule d e chinuri, s ă mântu­
torule Gheorghie. Că pre vrăj­ iască sufletele noastre.
maşul cel nevăzut, precum
Pavel striga, nevăzându-I l-ai Şi acum, a Praznicului.
surpat, biruitor făcându-te amă- LA STIHOAVNĂ
girei lui. Slavă Mântuitorule în­ Stihirile, glasul al 4-lea.
fricoşatei învierei tale, prin care Podobie: Cela ce de sus eşti chemat...
ai mântuit lumea. Laudă noroadele c u psalmi
&V IN DOUĂZECI ŞI TREI DE ZILE 187 ^t@3

şi cu cântări, a ta prea mărită tătorule de cunună Gheorghie,


pomenire Gheorghie; că cu alergarea bunei credinţe mu-
bună cuviinţă a strălucit, şi de ceniceşte o ai sfârşit. Pentru
lumină purtătoare este, şi îm­ aceasta prea luminală pomeni­
podobită cu mărire şi cu Dar. rea ta, cu flori de cântări o în­
Pentru aceasta şi dănţuesc a- cununăm, şi c i n s t i t e l e tale
cum cetele îngereşti, şi măresc moaşte cu credinţă le sărutăm.
mucenicii cu apostolii, nevoin- Ci ca un purtător de strălucire,
tele vitejiilor tale Mucenice, şi stând înaintea scaunului lui Hri-
laudă şi slăvesc pre Hristos slos Dumnezeului nostru, roa­
Dumnezeul nostru, cel ce te-a gă-te să mântuiască şi să lumi­
prea mărit pre tine. Pre carele neze sufletele noastre.
roagă-1 să mântuiască, şi sa Slavă, glasul al 4-iea, a Iui Studii.
lumineze sufletele noastre.
p r e diamantul răbdărei cel
Stih: Dieptul ca finicul va înflori, şi ca Che-
drul ctl din Livan se va înmulţi.
înţelegător, duhovniceşte să-1
lăudăm fraţilor, pre m ă r i t u l
îmbrăcat fiind întru toata mucenic Gheorghie. Pre ca­
arma Iui H r i s t o s te-ai aflat rele ca pre cel aprins cu dra­
Gheorghie, celor ce nu te cău­ gostea pentru Hristos, primej­
tau pre tine, ca cu dragostea diile l-au bătut, şi muncile l-au
cea pentru Hristos fiind aprins, strujit; şi feluri de chinuri i-au
şi batjocorind amăgirea cea topit trupul cel din fire strică-
stricătoare de suflete, a dum­ cios. Că a biruit dorul pre fire,
nezeilor celor deşerţi; ai stri­ prin moarteîndemnândpre do­
gat celor fărădelege: Atuncea, ritorul, să meargă la doritul
voiu fi ostaş împăratului meu Hristos Dumnezeu, şi Mântui­
Hristos; că nici hiarele, nici torul sufletelor noastre.
roatele, nici focul, nici cuţitele
nu pot să mă d e s p a r t ă pre Şi acum, a Praznicului.
mine, de dragostea lui Hristos La binecuvântarea pâinilor.
Dumnezeului nostru. Pre ca­ Tropar, glasul al 4-lea.
rele îl laud şi îl slăvesc, îm­ Qa un izbăvitor al celor ro­
preună cu Tatăl şi cu Duhul. biţi, şi celor săraci folositor,
Stih: Sfinţilor celor din pământul lui minu­ neputincioşilor doftor, împăra­
nate a făcut Domnul toate voile sale într'înşii.
ţilor ajutător, purtătorule de
N e b ă g â n d seamă de unel­ biruinţă mare mucenice Gheor­
tele de munci cele de multe ghie, roagă pre Hristos Dum­
chipuri, şi de feluri de chinuri, nezeu, să se mântuiască sufle­
şi de arma cea înfricoşată, pur­ tele noastre. ne două ori...
LUNA APRILIE

Şi Născătoare de Dumnezeu Fecioară...


risit, de biruinţă purtătorule
Odată. fericite Gheorghie, m u c e n i c e
Şi citire a Cuvântului. mărite, p r e Hristos D u m n e z e u
roagă-1, să ne dăruiască nouă
m a r e milă.
LA UTRENIE Slavă, altă Sedealna, glasul al 8-lea.
Podobie: Spăimântatu-s'a Iosif...
La Dumnezeu este Domnul, Troparul Praz­
nicului de două ori. Slavă: al Sfântului, Şi acum : Semănând c u osârdie să­
iară al Praznicului.
După întâia Stihologhie: Sedealna Praznicului, mânţa dumnezeeştilor porunci,
Slavă, Şi acum, aceeaşi -
ai împărţit săracilor toată bo­
După a doua Stihologie: Sedealna Sfântului,
glasul l-iu. găţia ta c u bună credinţă, în
Podobie: Mormântul tău... locul a c e s t e i a agonisindu-ţi,
Iată a răsărit primăvara mărite, slava lui Hristos. P e n t r u
Darului, strălucita învierea lui aceasta nădăjduindu-te, spre
Hristos tuturor, şi împreună lupte mergi şi s p r e dureri lungi,
cu dânsa s'a ivit a c u m , ziua mucenice Gheorghie. Şi părtaş
c e a c u totul prăznuită, şi d e făcându-te patimei, celui fără
lumină purtătoare, a muceni­ patimă, şi sculărei şi împărăţiei
cului Gheorghie. Veniţi loţi lui împărtăşindu-te, pentru noi
purtând f ă c l i i , dumnezeeşte a c u m te rogi.
luminat să prăznuim.
Şi acum, a Praznicului.
Slavă, glasul acelaş. Apoi treptele, Antifon 1. al glasului al 4-lea.
Podobie: Ceata îngerească... Prochimen, glasul al 4-lea.

U r â n d oşhrea cea d e p r e Dreptul ca finlcul va înflori


pământ M u c e n i c e , ai dorit d e Stih: Răsădit fiind în casa Domnului, în
curţile Dumnezeului nostru...
slava c e a din ceruri, şi ai răb­ Toată snf larea..
dat dureri şi m o a r t e cumplită. Evanghelia dela Luca:
Pentru aceasta a d u c â n d laudă Zis-a Domnul ucenicilor săi: Nimic nu
lui Hristos, p r ă z n u i m prea este acoperit...
sfântă prăznuirea ta prea feri­ învierea lui Hristos văzând..
Psalm 50.
cite Gheorghie. Slavă, glasul a! 2-lea.
Şi acum, a Praznicului. Pentru rugăciunile purtătorului de chi­
După Polieleu, Sedealna, glasul al 3-lea. nuri Gheorghie Milostive curăţeşte mul­
ţimea păcatelor noastre...
Podobie: Pentru mărturisirea...
Şi acum.
De dragostea Stăpânului
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dum­
c e a fierbinte, fiind aprins, prin nezeu, Milostive».
bărbătească înfeleptie cămările
Stih. Miiueste-mâ Dumnezeule dupre mare
înşelăciunei le-ai surpat, şi în mila ta...
privelişte pre Hristos ai mărtu­ Şi Stihira glasul al 6-lea.
Născătoarei:
istazi toată lumea se lu­
minează cu razele purtătorului Cât este de înfricoşată, ne­
de chinuri, şi Biserica lui Hris­ grăită şi minunată naşterea ta
tos cu flori împodobindu-se cea frumoasă, Fecioară. Căci
Gheorghie> strigă către tine: c a pre un prunc pre Dumne­
SJuga iui Hristos, folositorule zeu cel cu totul desăvârşit l-ai
prea calde, nu înceta a te ruga hrănit cu ţâţă trupeşte; prea
pentru noi către Domnul. mărita auzire! Hrănitoarea de
CANONUL prunc, Maica fără bărbat.
Praznicului cu Irmosul pe 6 ţi ale sfântului Alt CANON al Sfântului
doua pe 8.
Al cărui acrostih la Greci este acesta:
CANONUL Sfântului.
Al căruia acrostih la Greci este acesta: Cu adevărat fierbinte apărător eşti Mucenice.
Te laud pre tine Gheorghie eu David prin dra­ Facerea lui Teolan.
goste căci trebueşte. Peasna t-a, glasul al 2-lea, Irmos:

P
Peasna 1-a, glasul 1-iu, Irmos: Intru adânc a aşternut...
Ziua Invierei...
re cei c e c u prea câldu-
fai pre sus decât soarele — roasă credinţă, şi cu dra­
[a strălucit pomenirea ta goste te chiamă pre tine mu­
acum, Mucenice viteazule al lui cenice al lui Hristos, purtăto­
Hristos. C ă c i ca nişte raze prea rule de c u n u n ă Gheorghie,
luminoase, strălucirile minuni­ stând cu totul luminos înaintea
lor în tot pământul luminat cinstitului scaun, al celui ce
le-ai vărsat, de lumină purtăto­ stăpâneşte toate, cu rugăciunile
rule Gheorghie. şi cu folosirile tale, păzeşte-i.
Insuji oştitorule, mult biru- Semănătura de bună rodi­
itorule, viteazule al lui Hristos, rea lui Dumnezeu le-ai făcut
dă-mi mie c a să laud chinurile Gheorghie, prin muceniceştile
şi vitejiile tale, care le-ai suferit fapte fiind arat, şi c a o bogăţie
bărbateşte pentru dragostea însufleţită în visteriile cereşti
lui Hristos înjelepte sfărâmân- te-a pus marele ostaşilor pre
du-te, căruia şi viezi bucurân- tine, c a pre cel c e vitejeşte te-ai
du-te. oştit.
A lt David nou te-ai arătat Tare şi cu răbdare te-ai por-
în războaie vitejeşte vrednic de nitsprelupte, de tine însuţi fiind
mână. C ă precum acela pre chemat, prea fericite Gheor­
Goliat, şi tu pre împrotivă ghie. Şi întorcând înapoi tabă­
luptătorul l-ai biruit, surpându-I ra cea cumplită a tiranilor, ru­
cu sagejile cuvintelor tale, în­ gători pentru toţi cei c e te
cununate Gheorghie. cheamă pre tine, te-ai făcut.
LUNA APRILIE

că mai întâiul ostaş al Iui Hri­


Fericita vieafă cea ascunsă stos Gheorghie acum de pre
întru Hristos acum priimind pământ merge la Cer.
mărite Gheorghie, pentru ca- A Născătoarei:
rea te-ai nevoit până ta sânge, Veseleşte-te şi te bucură Mă­
roagă-te să se mântuiască, cei rie, că de a şi trecut ieri ca o
ce te laudă pre tine cu cre­ sabie prin inima ta Crucea
dinţă, de toată primejdia, pur- Fiului tău, dar ca dintru o că­
tătorule de chinuri. mară din mormânt a răsărit.
Şi acum, a Născătoarei:
Alt Canon, Irmos :
C e r cuvântător te-ai arătat înflorit-* pustiul...
Maica iui Dumnezeu, ceea ce
ai încăput în pântece pre Cu­ O u cununa pătimirei strălu­
vântul cel ceresc, prin carele cind mărite, roagă-te Mântui­
toate s'au făcut, Cerul şi pă­ torului şi Dumnezeu, să mân­
mântul şi cele mai pre sus de tuiască pre cei ce te chiamă
acestea. Pentru aceasta cu în­ pre tine cu bună credinfă, de
drăzneală te roagă, să se mân­ toată nevoia, Fericite.
tuiască, cei ce te laudă pre C u bogate străluciri fiind
fine. luminat prea înfelepte, goneşti
Catavasîe:
întunecoasa mâhnire şi negura
Ziua învierei...
patimilor dela noi, cei ce cu
Peasna 3-a, Irmos:
credinjă te lăudăm pre tine.
Veniţi să bem băutură... Slava:
^ trălucitu-ne-anouă preamă­ C u nădejdea fiind întărit, şi
rită pomenirea slugei lui cu dragostea şi cu credinfa
Hristos, cea împreună mergă­ îngrădindu-te Gheorghie, şi cu
toare cu învierea lui. Intru ca- puterea lui Hristos puternic fă-
rea adunându-ne credincioşii, cându-te, înşelăciunea idolilor
luminat să prăznuim. ai surpat.
V eseleşte-te pământule şi
Cerule, munţii şi toate dealu­ Şi acum, a Născătoarei:
rile săltaţi, pentrucă râuri de P r e cel ce a luminat mar­
minuni varsă nouă de sus ginile, Preasfântă, l-ai născut
mucenicul Gheorghie. cu trup pre cel fără de trup;
T o t pământul şi seminţia o- şi carele mai 'nainte de toate
menească, şi Cerul împreună este împreună fără de început
se bucură şi oastea îngerească, cu Tatăl. Pentru aceasta pre
IN D O U Ă Z E C I ŞI T R E I D E Z I L E

tine Născătoare de Dumnezeu, greşale să dăruiască celor ce


cu credinţa te cinstim. praznuesc cu dragoste sfântă
Catavasie: pomenirea ta.
Veniţi să bem băutură... Şi acum, a praznicului. .
Sedealna, glasul al 8-lea: Peasna 4-a, Irmos:
Podobie : Pre înţelepciunea şi Cuvântul...
La dumnezeească strajă..

C u chipurile bunei credinţe


bărbăteşte purtându-te şi înşe­
1 ntrecut-a p r e împărăteasa
_ despre amiază-zi, cea mai
de 'nainte, înţelepte, acum îm­
lăciunea păgânătăţei surpând părăteasa Alexandra, că mi-
Mucenice, ai călcat întărâtările rându-se a alergat Ia înţelep­
vrăjmaşului, ca cu dumnezeea­ ciunea ta. Pentru aceasta stă
scă râvnă mintea aprinzându-ţi, împreună cu tine Mucenice,
ai stins semeţia tiranilor cea deadreapta lui Dumnezeu, ca
fără de Dumnezeu. Pentru a- o împărăteasă.
ceasta dupre vrednicie ai luat
cunună, răsplătire pentru munci Dovedirile limbei tale nesu-
şi dai tămăduiri celor ce alear­ ferindu-Ie păgânul, a poruncit
gă Ia tine cu credinţa, purtăto­ să te bată preste gură, defăi-
rule de chinuri Gheorghie. Roa­ mându-o, Gheorghie; măcar
gă-te lui Hristos Dumnezeu, că aceasta lovindu-se, ca un
iertare de greşale să dăruiască, chimval împrotivă a răsunat,
celor ce praznuesc cu dragoste strigând: Unul Hristos este
sfântă pomenirea ta. Dumnezeu nemincinos.
Slavă asemenea. Adevărate prietene al lui
Pământeasca bogăţie cea Hristos, mai marele pătimito-
de pre pământ, împărţindu-o rilor lui; prea luminate lumi-
tuturor, Mucenice înţelepte, bo­ nătorule al Iumei; stea prea
găţia cerească ai moştenit cu luminoasă; sfeşnice prea stră­
ostenelele tale; căci cu prea lucit ; păzitorule neadormit al
curata Cruce, ca cu o zea te-ai celor ce te cinstesc pre tine,
îmbrăcat, şi cu dânsa ai ruşinat păzeşte-ne pre noi, mucenice
întărâtarea tiranilor. Pentru a- Gheorghie.
ceasta cu rugăciunea dai celor A Născătoarei:
ce te roagă pre tine dumneze- I ată ai şi născut Curată, şi
eştile daruri, şi hărăzirile de Fecioară ai rămas întru aceasta.
tămăduiri, purtătorule de chi­ Minune mul! minunată cu ade­
nuri Gheorghie. Roagă-te lui vărat! înfricoşată, streină auzireî
Hristos Dumnezeu, iertare de Că pre Dumnezeu împăratul
tuturor purtându-Iînbrafeletale, cântând. Căci aceste două bu­
cuţitia l-ai h r ă n i t c a p r e u n nătăţi î m p r e u n ă m e r g .
p r u n c , p r e Hristos dătătorul d e
ăreşte streină minunea ta
hrană, Fecioară.
izvorâtorule d e minuni, bunul
Alt Canon, Irmos:
G l i c h e r i e , al c ă r u i a b o u l c u
Venit-ai din Fecioară,.
m i n u n e l-ai înviat, şi p r e el D o m ­
L ă u d a m vitejiile t a l e , p r e a nului t ă u j e r t f ă vie l-ai a d u s .
fericite G h e o r g h i e , prin c a r e
ai s u r p a t c a p i ş t i l e idoleşti, si C a s ă laud m ă r i r e a ta u m ­
ai s t r i c a t t o a t ă î n ş e l ă c i u n e a d r ă ­ ple-mi g u r a m e a d e l a u d ă , d â n d
c e a s c ă , p r e a fericite. h a r şi m i n f e i m e l e G h e o r g h i e .
C ă se b u c u r ă D u h u l m e u c â n d
A l i n e a z ă t u r b u r a r e a ispite­
c â n t ă (ie.
l o r şi a p r i m e j d i i l o r , şi t o a t ă
A Născătoarei:
bântuiala dracilor o g o n e ş t e
d e l a c e i c e t e l a u d ă p r e tine c a P r e a c u r a t ă c u m ai fost
p r e u n o s t a ş al lui H r i s t o s , v r e d - h r ă n i t o a r e d e p r u n c , şi F e c i o a ­
nicule d e minune. ră m a i p r e s u s d e cuvânt, nu m ă
p r i c e p d e a c e a s t ă a ta înfrico­
Slavă...
şată taina! D e c i , cinstind naş­
R ă s ă r i t - a i c a o stea purtă­ terea ta, m ă închin t ' P ea
e r

toare d e lumină G h e o r g h i e c u sfântă a m e a S t ă p â n ă .


vitejia sufletului, şi c u t ă r i a c r e ­
dinţei, î n t u n e c a r e a î n ş e l ă c i u n e i Alt Canon, IrmOs:
g o n i n d , şi m â n t u i n d p r e c e i c e Cel ce eşti luminarea celor...

te l a u d ă p r e tine.
C a c e l c e ai m u c e n i c e a s c ă
Şi acum, a Născătoarei;
î n d r ă z n e a l ă c ă t r e Stăpânul, ce­
M â n t u i r e a c e a înfiinţată F e ­ re c u o s â r d i e m â n t u i r e c e l o r
c i o a r ă ai n ă s c u t , c a r e a c u b o ­ c e t e l a u d ă p r e tine, d e n e p u ­
g a t a m i l o s t i v i r e şi c u f i r e a s c ă t i n ţ e l e sufleteşti m â n t u i n d u - i c u
b u n ă t a t e m â n t u e ş t e p r e o m , şi rugăciunile tale, m u c e n i c e p u r -
c h i p u l cel stricai i a r ă ş i îl z i d e ş t e . tatorule de chinuri, p r e a fericite
Catavasie: Gheorghie.
L a dumnezeească strajă... C u îngereştile cete î m p r e ­
Peasna 5-a, Irmos: ună dânfuind ca un m u c e n i c ,
Să mânecăm cu mânecare...
şi d e m ă r i r e a c e a n e m u r i t o a r e
Instita Învierea Mântuitoru­ şi f e r i c i t ă p u r t ă t o r u l e d e c u n u n ă
lui, c e a d e p r a z n i c , o l a u d ă fiind plin, p r e c e i c e a l e a r g ă l a
B i s e r i c a s ă l t â n d , şi m u t a r e a a c o p e r e m a n t u l tău, d i n întreitul
purtătorului d e chinuri a c u m v a l şi d i n v i f o r , s c o a t e - i .
IN DOUĂZECI ŞI TREI DE ZILE

Slavă... A Născătoarei:
Mântueşte-ne pre noi de Ş i ai născut, şi iarăşi curată
toată nevoia ca un milostiv, eşti ca şi întâi, înfricoşată şi ne­
gonind turburarea păcatului şi grăită naştere, Maică Fecioară
a primejdiilor cea de multe fe­ carea nu ştii de mire, pre cel
luri ; rugăciunile lui Gheorghie mai pre sus de ani, carele s'a
slugei tale priimindu-le Hris­ făcut prunc cum suntem noi,
toase. născându-I mai pre sus de
Şi acum, a Născătoarei: minte.
Datoria stramoaşei Evei, Alt Canon, Irmos:
De adâncul greoaielor...
Maica lui Dumnezeu, tu ai plătit
născând pre Mântuitorul lumei M ai pre sus de fire şi de cu­
cu trup îmbrăcat din tine. Pentru vânt şi de cuget, sunt lăudate
aceasta tofi te fericim pre tine neîncetat bărbăfiile vitejiei tale,
Fecioară ceea ce eşti cu Dar prea fericite mucenice Gheor­
dăruită, cu totul fără prihană. ghie.
Catavasie: î m p r e u n a vorbitor cu oa­
S ă mânecam. stea cerească Fericite fiind, şi
Peasna 6-a, Irmos: dumnezeească arătare cât este
Pogorâtu-te-ai în cele mai de.

I
cu putinjă văzând pre cei ce
ată rânduneaua una cea ve- te cinstesc pre fine cu credinfa,
_selă Gheorghie, de Dumne­ mântuieşte-i.
zeu adunate noroade! Te um­ Slavă...
ple pre tine de harul primaverei I n tot chipul fiind adus lui
minunat. Deci împreună cu Dumnezeu, şi strălucirile mi­
veselia lui va veseliţi tofi. nunilor luând, daruri împărţi,
Chinurile muncilor celor celor c e le trebuesc prea feri­
iuţi suferindu-Ie, acelea le-ai cite Gheorghie.
socotit ca nişte desfătări, răb- Şi acum, a Născătoarei :

dând ai răbdat, cântând mărite; A cum ia tine scap Preacu­


şi glasul rugăciunilor tale, ca rata, mântueşte-mă prin rugă-
întru o învârtire de tunet a cunile tale şi mă păzeşte, ca
răsunat. pofi câte voieşti ca o Maică
a celui ce toate Ie poate.
Veseleşte-te şi săltează ceata Catavasie:
pătimitorilor, aflând a c e s t e i Pogorâta-te-si în cele-.
prăznuiri de acum începător CONDAC, glasul *f 4-ba.
pre Gheorghie, şi vă bucura(i Podobie : Cel ce te-ai înălţat...
împreună cu dânsul ca David, L u c r a t fiind de Dumnezeu,
căa Domnului este ziua aceasta. te-ai arătat lucrător prea cin-
LUNA APRILIE

stit bunei credin)e, spicele fap­ runcei, să aibă a luâ moarte silnică. A-
telor bune adunându-ti ţie. Că tunci Sfântul acesta fiind de fată, se pro-
povedui la arătare că este creştin, mus-
semănând cu lacrimi, cu vese­ trând deşertăciunea şi neputinţa idolilor
lie seceri, şi chinuindu-te prin şi râzând de cei ce credeau într'înşii. Deci,
neplecându se nici cu amăgituri, nici dupre
sânge, pre Hristos ai luat. Şi făgăduinţele tiranului, carele făcea multe
cu rugăciunile tale Sfinte, tutu­ ca acestea, nici de îngroziri, ci se vedea
ror ie dai iertare de g r e ş a l e . nebăgător de seamă de toate, pentru a-
ceea întâi îl loviră în pântece cu o
ICOS:
suliţă. Şi când îi înfipse suliţa în trup,
D e împăratul Hristos, cel a curs sânge mult; iară vârful suliţei s'a
întors înapoi şi a rămas Sfântul nevă­
ce şi-a pus sufletul său pentru tămat. Apoi legându-1 de o roată ce erâ
vieaja lumei, dorind ostaşul, ţintuită cu fiare ascuţite, fu pornită din-
s'a g r ă b i t sa moară pentru tr'uncâmp spre ovale, şi rumpându-se tru­
pul tot bucăţi, iarăşi cu ajutorul dumne-
dânsul, şi râvna dumnezeească zeescuîui înger fu sănătos. Şi stând Sfântul
mare în inimă având, însuşi înaintea împăratului şi a lui Magnentîe,
pre sine s'a adus. Deci şi noi carele şedea alăturea cu el pe scaun unde
făcea jertfă la idoli, şi văzându-se sănătos
tofi pre dumnezeescul Gheor­ şi fără nici o rană, trase pre mulţi spre
ghie acesta, ca pre un cald fo­ credinţa în Hristos, cărora din porunca
lositor să-1 lăudam cu credinţa, împăratului li s'au tăiat capetele afară
din cetate. Şi viind către Hristos şi A-
ca pre cel ce este mărită slugă lexandra împărăteasa, mărturisi pe Hri­
Iui Hristos, şi a urmat cu ade­ stos Dumnezeu înaintea tiranului. Deci
vărat Stăpânului său, şi roagă crezură şi alţii mulţi în Hristos, văzând
că Sfântul ieşi sănătos dintr'o varniţă cu
pre Mântuitorul ca sa dea tu­ var în care erâ băgat. După aceasta îi
turor iertare de greşale. pătrunseră picioarele cu încălţăminte de
fier ce erau cu piroane, şi fu silit să a-
Intru această lună în 23 de zile, pomenirea
sfântului şi măritului marelui mucenic Gheor­
lerge. Şi iarăşi puseră de-I bătură, fără de
ghie purtătorul de biruinţă. nici o milă, cu vine de bou uscate. Iară
Magnetie cerând semn ca să învleze pre
Stih : Gheorghie cel ce în răsboaie pre vrăj­ nn mort, din cei ce erau îngropaţi, din
maşi eră tăind, mormânturile ce erau acolo, carii erau
De vrăjmaşi prin sabie acum se taie voind.
de multă vreme morţi, şi făcând Sfântul
In a douăzeci şl treia zi sabia a tăiat.
Grumazul iui Gheorghie cel lăudat. rugăciune deasupra mormântului, o mi­
M nune 1 învie mortul şi se închină Sfân­
1 1
ăritul acesta şi minunatul şi ves­ tului, şi slăvi Dumnezeirea lui Hristos.
titul marele mucenic Gheorghie, a fost în Şi întrebând împăratul pre mort cine
vremea împăratului Diocliţîan, trăgându-se este, şi când a murit? zise că este din
din Capadochia, de neam strălucit şi lu­ cei ce au trăit mai înainte de venirea lui
minat, din ceata ostaşilor ce se chemau Hristos, adică mat înainte de trei sute
tribuni ; iar când vru să mărturisească, erâ de ani şi mai mult, şi cum că ardea în
la cinstea dregătoriei de comis, adică eparh, foc atâtea ani pentru rătăcirea idolilor.
sau îgliemon, sau stratilat. Deci, având Pentru care minune crezând mulţi, şi în-
împăratul gând să pornească războaie a- mulţindu-se spre credinţă, slăveau cu un glas
supra creştinilor, dete poruncă să se cin­ pre Dumnezeu, între carii erâ şi Glîche-
stească cu cinstiri împărăteşti şi cu da­ rîe, căruia îi murise boul, şi 1-a sculat Sfân­
ruri, cei ce se vor lepăda şl vor părăsi pre tul. Dintru care minune adeverindu-se şî el
Hristos. Iar cei ce nu se vor supune po-
IN DOUĂZECI Şl TREI DE ZILE

că crede în Hristos, luă cununa muceniei, Şî ea răspunse; De-a dreapta parte a


făcându-I păgânii multe bucăţi cu săbiile. bisericei. Şi Sfântul îndată însemnă mar­
Deci, viind mulţi către Hristos pentru a- mura cu degetul, scriind aceasta: „Să
ceasta ce vedeau, şi încă pentru că sfântul se pue în dreapta „ al doilea stâl­
mucenic Gheorghie intrând în capiştea pul văduvei, (după cel întâi). Şi ridi­
idolilor, porunci unui chip idolesc cioplit, când Sfântul de capătul stâlpului ce
ca să spue de este el Dumnezeu, şi de erâ despre mare, zise femeei: ajută şi tu,
i se cade să i se închine lui oameni). şî ridicându-1 amândoi, 1-an dat în mare,
Iară demonul cel ce erâ într'însul plân­ şi cu îndreptarea Sfântului sosi stâlpul
gând răspunse, că unul este Dumnezeu mai înainte de celelalte, şi dimineaţa se
adevărat: Hristos. Şi dintr'aceasta se tnr- află la liman. Care văzând Vasilicos, căci
burară idoiii toţi şi căzură şi se sfărâmară. aşâ se numea purtătorul de grijă pentru
Carea neputând-o răbda cei ce credeau ducerea stâlpilor, s'a minunat şi mai vâr­
într'tnşiî, prinseră pre Sfântul şi-1 duseră tos dacă văzu şi scrisoarea, carea rânduiâ
la împăratul, şi cerura degrab răspuns de şi locul, unde trebuia să se pue. Deci
moarte asupra lui; iară împăratul a po­ mulţămind lui Dumnezeu, cerea şi dela
runcit ca să taie pre Sfântul şi pre A- Sfântul iertăciune pentru greşala neascul-
lexandra împărăteasa cu sabia, deci Sfân­ tărei, şi luând şi el prin vedenie iertă­
tului i s'a tăiat capul, iară sfânta Alexandra ciune dela Sfântul, puse stâlpul văduvei
făcând rugăciune în temniţă, şi-a dat su­ în rând cu ceilalţi, în locul care ponmciâ
fletul la Dumnezeu. Şt se face pomenirea scrisoarea cea însemnată de Sfântul. Ca­
lui în sfânta sa biserică mucenicească ce rele stâlp stă şi până în ziua de astăzi
este la locul ce se zice Devteron. întruneştearsăpomenirea femeei, şi întrumă-
rirea Sfântului pentru prea mărita minune.
Insă trefaue să povestim oarecare parte din
cele multe minuni ale Slântului. ALTA.
I n părţile Siriei se află o cetate nu­ J ară minunea ce s'a făcut la MitiHn
mită Ramei, întru care erâ o biserică zidită înfricoşează tot gândul şi tot auzul. Căci
pe numele marelui mucenic Gheorghie. întru acest ostrov este o biserică a marelui
Deci neafiându-se acolo bae de piatră, mucenic Gheorghie, foarte slăvită şi vestită.
ca să se tae stâlpi, se aduceau stâlpii bi­ Şî este obiceiu de se strânge la ziua Sfân­
sericii din loc depărtat, şi se făcea multă tului mulţime multă de norod in toţi anii,
nevoînţă la aflatul lor, şi cu adusul. Deci de fac la acea biserică prăznuire. Aceasta
oarecare femee cu frica lui Dumnezeu aflând Agarenii ce erau în Crit, loviră
având adevărată şî întărită credinţă la fără veste la vremea Priveghere! pre câţi
sfântul marele mucenic Gheorghie, cum­ aflară în biserică, şi îî luară legaţi, îm­
pără şi ea un stâlp asemenea cu cei ce preună cu câţi au putut prinde din cei
erau făcuţi şl înfrumuseţaţi, şi pogorân- de afară, că cei mai mulţi scăpase. Deci
du-1 la mare, se ruga celui ce erâ pur­ pre cei ce i-au prins, i-au dus la Crit,
tător de grijă să dacă stâlpii, să Ja, să între cari erâ şi un tinerel, pre carele
ducă şi pe acela, pre carele îl cumpărase l-a dăruit lui Amirâ, celui ce erâ mai
ea. Iară el nu vrea, ci puind numai pre mare preste Agareni, Saracinul acela ce-1
al lui, purcese de se duse. Atunci femeia prinsese. Şi trecând câtăvâ vreme, până
de supărare căzând la pământ plângea şî se plini anul, de ajunse iară la prăznuirea
se ruga Sfântului sa-i ajute să poată duce prea măritului mucenic, aşâ tânărul acela
stâlpul. Deci afându-se ea într'un astfel de slujiâ lui Amirâ; iară părinţii lui nela-
chip, văzu în vis unde i se arătă Sfântul sându-şi obiceiul lor şi nici nemulţămitori
în chip de Voevod, şî-i zise: De ce pentru pierderea copilului fiind, c! pnin-
eşti trista femee? spune-mi; iară ea îi du-şt nădejdea la Dumnezeu şi mulţămind
spuse pricina întristăciunei, şi sfântul des- Sfântului, şi făcând praznic dupre obicein
călecând depre cal zise către femee: eşiră ca să cheme la masă pre cei ce a-
Unde-ţi este voia să se pună stâlpul ? veau chemaţi; iară maica copilului întor-
LUNA APRILIE

cându-se la biserica, căzu jos la pământ, ghie, învredniceşte-mă să biruesc, şî


plângând, şî rugând pre Sfântul, ca să-i aduce în biserica ta o plăcintă bună
Izbăvească pre fiul ei din robie, în ce îndată apucându-se copilul cu ceilal
chip va ştî, cu atotputernicul şi dumne- birui, nu numai odată şi de două o
zeescul Dar al sfântului Duh, ce lăcuiâ de multe ori. Atuncea mergând copi
într/însul. Iară cel grabnic spre ajutor, muma sa, se rugă, ca să se dea Sfân
netrecând cu vederea lacrămile femeei, darul ce s'a făgăduit. Iară femeea i
foarte degrab sosi fără aripi la Crît. Deci du-şî copilul, şi mai vârtos pre Mucen
după ce şi sfârşi femeea rugăciunea, şe- făcu îndată ceea ce-î zise, şi o a da
zând oaspeţii la masă, pomeni bărbatul pilului. Deci el îuându-o se duse d
femelei la masă întâi ajutorul Sfântului, puse in lăuntruî biserkei înaintea
şi stau gata cei ce dregeau vinul. Atuncia rului, şi ieşi afară. Ş î îndată sosind
din voia lut Dumnezeu se făcu minune neguţători călători, merseră în biseric
mare şl prea mărită şi mai am putea zice să se roage, şi dacă găsiră plăcinta m
necrezută, la cei ce nu ştiu lucrurile cele sind şi mergându-i aburii, ziseră
slăvite ale lut Dumnezeu. Dară însă când dânşii: Aceasta nu-i trebue Sfântulu
va cugeta cineva şi va socoti pre Avva- să o mâncăm noi, şi să dăm pentru d
cum, că din răpirea îngerului întru o cli­ tămâe, carii dacă o mâncară, nu pute
peală de vreme se afla din Ierusalim la iasă afară din biserică. Deci puind
Vavilon, nu se va arătă necredincios nici fieştecarele câte câţiva bani, tot se op
de aceasta. Că în ceasul acela ce pusese atuncea au dat un galben, şi se r
tânărul vin în pahar, şi gătiâ ea să dea Sfântului, să-i lase sa iasă. Ş î nici
lui Amirâ în Crit, o prea mărita minune! nu putură să iasă din biserică, oprind
S e află în Mitiîin, dând maîcei sale vi­ din putere nevăzută; iară dacă puseră
nul, P r e carele vazându-1 toţi cei ce erau acei patru câte un galben de aur, se
la masă, se minunară. Deci întrebându-1 gară cu mare căldură, şi eşiră neo
de unde şi cum se află în mijlocul lor? Iară dacă eşiră ziseră: Sfinte Gheor
E l zise: Umplând paharul acesta de vin, scumpe îţi vinzi plăcintele, nu vom
ca să-1 dau lui Amirâ în Crit, m'am ră­ cumpăra altă dată dela tine, ci şi tu
pit de un bărbat prea mărit, şî puindu-mă tru aceasta ne iartă. Insă într'aceasta
pre calul lui, ţîtnd cu mâna cea dreaptă serică s'a făcut nespuse minuni, şi s
m paharul, şi cu stânga ţiindu-mă de mij­ până în ziua de astăzi, şi nu numa
locul lui, mă aflai precum ma vedeţi în aceasta, ci şi la Ipochefalon, şi la
mijlocul vostru. Acfstea auzindu-le şi vă- case de rugăciune ale Sfântului.
zându-le, se miră de acea mare minune.
Ş i sculându-se dela masă, au dat laude
şi mulţămite toata noaptea Atotputernicului intru aceasta zi, pomenirea sfântului mu
Dumnezeu, slăvind pre a tot măritul său Valerie.
Mucenic. Stih: Dumnezeescul cap al lui Valerie
răpit
Prin sabie, călău! cel cu cap înrăutăţit.
ALTA.
Intru această zi, pomenirea sfinţilor muce
L a locul Pafiagoniei, este o biserică Anatolie, şi Protoleon Stratilaţii.
vestită a sfântului marelui mucenic Gheor­ Stih: Anatolie prin tăierea capului ap
ghie, caria î i zic cei de loc Fatrinon. Răsăritul luminei celei înţelegătoare a D
Deci, această biserică fusese dintru început nului rste văzând.
mica, şi erâ să o z ă şi ne întâmplându-se Protoleon mucenicul lui Hristos tăiat f
prilej, ca sa se poată drege sau a se zidi Spre Hristos, ca Uul întru puterea sa
nădăjduind.
de îznoavâ, se făcu o minune ca aceasta.
IN DOUĂZECI ŞI TREI D E ZILE

Intru această zi, pomenite- - sfântului mu­


gereasca de patima ta Voevo-
1

cenic Glicherie plugarul.


Su'h : Grumazul tău ca un pământ, iară sa­ dule, de tine mirându-se, şi
bia ca un plug închipuind.
Prea potrivit le judec Glicherie lucrâtorule
împăratul îngerilor a iubit fru-
de pământ. mueţea ta Mucenice. Pentru
Intru această zi, sfinţii Donat şi Termos, prin aceasta împreună cu dânsul
sabie s'au săvârşit.
pururea a împără(î te-a învred­
Stih: Terine împreună cu Donat de s'ibie
SBCerânăii~vâ,
nicit.
Amândoi vă faceţi lui Dumnezeu mănunche A Născătoarei:
streine bucurâcdu-vă.
Intru această zi, sfântul noul mucenic Gheor­ Prea luminate corlule cel
ghie, carele a mărturisit îu cetatea Ptoiemaidei,
la anul o mie şapte sute nouăzeci şi doi, de
de Dumnezeu lucrat, sfeşnice
sabie bucăţi tăiat s'a săvârşit cu totul de aur, năstrapă, si-
Stih: Gheorghie acum împreună cu Gheor­ criule, Biserică întru c a r e a
ghie cu adevărat,
Dumnezeu lăcueşte, toiag, ca­
Noul î npreună cu cel vechili aicea s'a ală­
turat. rele minunat ai crescut, Maică
Intru această zi, pomenirea sfântului noului fără de bărbat, pre noi rugă­
mucenic L«zăr Bulgarul, carele s'a chinuit la torii tăi păzeşte-ne,cea cu multe
anii O mie opt sute doi.
numiri Fecioară.
h : Lazăre tu nenumărata chinuri ai su­
ferit, AU Canon, Irmos:
Pentru doritul Hristos, pre carele l-ai iubit.
Porunca cea protivnicâ...
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi. Amin. Urmând Stăpânului tău Mu­
Peasna 7 - a , Irmos: cenice, de bună voie ai alergat
Cel ce a mântuit pre Coconi...
Ja lupte m ă r i t e , şi biruinţă
luând, Bisericei lui Hristos păzi­
>resc a lauda minunile la­ tor ai fost, pre aceea pururea
ie, şi foarte mă spăimân-
păzindu-o cu folosinţele tale.
tez; caci când voiu să le nu-
numar acestea, mai mult de Ga un mucenic nebiruit, ca
cât nisipul se afla în mulţime. un purlător de chinuri, ca un
Deci priimeşte pătimitorule a- apărător al credinţei neînfrun­
ceasta a mea scurtă lauda. tat, fă-te acum turn neclătit ce­
lor ce te laudă pre line prea
este nici pământ, nici înţelepte Gheorghie, îngrădin-
mare, nici cetate, nici pustie­ du-i cu rugăciunile tale.
tate, unde să nu se verse cu Slava...
adevărat izvoarele cele pline
Inţelepţeşte ai s e m ă n a t
ale minunilor tale Mucenice;
dumnezeească sămânţă, şi o
că numele tău cel minunat în
tot pământul se cântă. ai înmulţit, udându-o cu curge­
rile sângelui tău Fericite, şi cu
păimântafu-s'a oastea în­ sârguirea ostenelelor, şi cu
M&lSffl&I&W

LUNA APRILIE

cioara Maica J-ai născut. Pentru A Născătoarei:


aceasta pre tine Născătoare de S l a v a , frumseţea şi po­
Dumnezeu toate neamurile te doaba credincioşilor, veselia
slăvim. îngerilor şi mântuirea lumei,
Catavasie... prea curată Maica lui Hristos
Să lăudăm, bine să cuvântăm... Dumnezeu, pre cei ce aleargă
Această numită şi sfântă... Ia acoperemântul tău, păzeşte-i
Peasna a 9-a, Irmos: Stăpâna mea.
Luminează-te, luminează-te... Alt Irmos:
J o u ă prea dulce munţilor Fiul Părintelui...

31 picaţi; şi tu, muntele cel IM eîncetat roagă pre Dom­


mai ales sfânt săltează. Dăn- nul, pentru noi, cei ce te lău­
tueşte acum şi te bucura lumi­ dăm pre tine Fericite, ca pre
nat, că ai aflat, prea puternic un mucenic al lui Hristos, ca
păzitor de multe, pre marele pre cel ce ai biruit pre tiran,
Gheorghie. ca pre un gonitor al viclenelor
duhuri, ca pre un neadormit
L audăacumîmpreunătoate
păzitor, ca pre un folositor ne­
moştenirile neamurilor, bine­
ruşinat.
cuvântând cântă, şi cu un glas
strigă: Bucură-te Mântuitorul R ăsplătiri pentru chinuri din
credincioşilor şi bucuria. Bu­ destul ţi-a dăruit ţie Stăpânul
cură-te şi tu, lauda purtători­ tuturor. Căruia stându-i înainte
lor de chinuri, Gheorghie prea cu îndrăzneală mucenicească,
minunate. de trei ori fericite, şi cu vese­
lie, pre cei ce te cheamă pre
Loviturile cu toiege, struji- tine cuprinzând păzeşte-i.
rile şi bătăile cu vine de bou,
Slavă...
încălfămintele c e l e de fier,
groapa cu varul Ie cinstesc, şi Pământul te-a acoperit, şi
altele câte ai răbdat, pătimind Cerul te-a priimit, şi s'a des­
Mucenice al Iui Hristos, toate chis ţie uşa raiului adevărat.
le fericesc, şi roata o sărut. Intru carele cu bucurie purtă­
torule de chinuri dănţuind şi
D imitrie mucenice, împreu­ lăcuind, pre cei ce te laudă cu
nă cu lăudatul Gheorghie, că credinţă, cu rugăciunile tale
amândoi sunteţi buni, nici a- păzeşte-i.
cum nu părăsiţi, păzind locul
acesta pururea. Şi toate mul­ Şi acum, a Născătoarei:

ţimile ispitelor împraştiindu-Ie P r e fine cortul mărturiei


amândoi. mai 'nainte te-a închipuit Prea-
IN DOUĂ ZECI ŞI TREI DE ZILE-

curată, întru carele tăbliţele şi celui ce fi-a dat fie vieaţă cu


năstrapa şi sicriul cei de aur totul desăvârşit prea fericite,
erâ. C ă precum acela pre a- ca un prinos viu şi însuflejit,
celea, aşa şt tu pre Cuvântul şi jertfă bine priimită, şi prea
cel fără de început, în pântece curată.Pentru aceasta te-ai fă­
l-ai încăput înirupai, Născătoa­ cut rugător prea călduros, din
re de Dumnezeu. turburare scoţând pre toţi, cei
Catavasie ce te laudă cu credinjă muce­
Luminează-te, luminează, te... nice, şi te chiamă pre tine
SVETILNA. Gheorghie.
Podobie ^ ucenicii să ne suim...
u

P rimăvara ne - a strălucit S ă m â n ţ a Cuvântului cea


nouă, luminată şi dumnezeea­ semănată în curat sufletul tau,
scă învierea Stăpânului, carea lucrând-o cu deadinsul, o ai
ne trece pre noi de pre pă­ înmuljit cu durerile chinuirei,
mânt la Pastile cele cereşti, cu şi înjelepţeşte fiind pus în ce-
care împreună străluceşte şi reştite jitniţe, ai aflat nestricată
pomenirea cea cu raze lumi­ desfătare, de carea acum sătu-
noase a prea slăvitului muce­ rându-te Fericite cu rugăciu­
nic Gheorghie, pe care lumi­ nile tale cele către Dumnezeu,
nat să o săvârşim, ca să ne în­ pre cei ce te laudă pre tine,
vrednicim dumnezeescului Dar mântuieşte-i.
dela Hristos Mântuitorul. M u c e n i c e al Iui Hristos,
De două ori. purtătorule de chinuri, pre cei
Slavă, Şi acum, a praznicului. ce sunt în feluri de nevoi mân­
l.A LAUDE. tuieşte-i cu rugăciunile tale,
Stihirile pe 4, glasul al 2-lea. de toată primejdia scăpându-i;
Podobie: Când do pre lemn... şi gonind cumplită mâhnirea
V e n i ) i toji, cei ce prăznuim cea stricătoare de suflet, şi dar
învierea cea luminată şi slăvită, şi milă nouă cerându-ne; ca
iarăşi să prăznuim şi luminată cu rugăciunile tale mântuin-
pomenirea mucenicului Ghe­ du-ne, bucurându-ne să cin­
orghie, şi să-1 încununăm pre stim toţi cinstite vitejiile tale
el cu flori de primăvară, ca Gheorghie.
pre cel c e este nebiruit, ca să Slavă, glasul al 5-lea, al lui Teofan.
luăm cu rugăciunile lui mân­
R ă s ă r i t - a primăvara, veniţi
tuire de necazuri, împreună şi
să ne desfafăm î Sfrălucit-a în­
de greşale.
vierea Iui Hristos, veniţi să ne
P r e tine însuti te-ai adus veselim; Arătatu-s'apomenirea

ftizia
LUNA APRILIE

purtătorului de chinuri, carea


luminează pre cei credincioşi. VKZ-I: Pentru sfântul marele mucenic
Pentru aceasta, iubitorule de Gheorghie, ori în ce zi se va întâmpla
praznuire, veniţi cu taină să o din sfânta şi marea zi Vinerea Patimilor,
până în Joia a cincia săptămână după
prăznuim. Că acesta ca un bun Paşti, că până acolo se sue pre larg la
ostaş s'a luptat împrotiva ti­ Penticostar să cauţi învăţătură.
ranilor, şi pre aceia i-a ruşinat,
următor făcându-se patimei
Mântuitorului Hrislos. Nu şi-a
miluit vasul cel de lut al său,
ci gol 1-a strujit cu muncile INTRU ACEASTĂ LUNĂ
zdruncinându-l. Aceluia să stri­ IN 24 DE ZILE.
găm: Purtătorule de chinuri Sfântul mucenic Sava Slratilatjpi şi prea cuvi­
oasa maica noastră Elisavet, fâcatoaiea de
roagă-te, să se mântuiască su­ minuni.
fletele noastre. La Doamne strigat-am, Stihirile pe 6.
Şi acum, a Praznicului. Ale Mucenicului 3, şi «le Cuvioasei 3.
Stilurile Muce-.icului, glasul al 4-lea.
SLAVOSLOVIA cea mare. Podobie: Ca pre un viteaz..
După sfinte Dumnezeule, Troparul Sfân­
tului, Slava, Şi acum, al Praznicului, Ec- oevod nebiruit, viteaz
3

tenia şi Otpustul. Şi dăm untdelemn sfinţit


fraţilor din sfânta candelă. Apoi ceasul patimilor, şi luminător
întâi, la care se zice Troparul Praznicului, a toată lumea te-ai ară­
Slavă, Troparul Sfântului, Şi acum, al tat' cu răsăriturile nevoitelor
Născătoarei-Ceasurilor. După Sfinte Dum­
nezeule... Condacul Praznicului şi al Sfân- tale luminând marginile, şi go­
tului le zicem sehimbându-le. nind întunerecul dracilor, mare
Savo, înfrumsefarea muceni­
LA LITURGHIE cilor, împreună moştenitorule
Fericirile Praznicului, Peasna cea de rând, cu sfinţi cei fără de trupuri,
şi din Canonul Sfântului Peasna 3 , Pro­ şi rugătorule pentru sufletele
chimenul Praznicului şi al Sfântului, gla­
sul al 7-lea: Veseli se-va dreptul de Dom­ noastre.
nul.. Stih: Auzi Dumnezeule glasul meu„ In temniţă închizându-te şi
Apostolul zilei şi al Sfântului din Fapte :
In vremea aceia pus-a Irod împăratul mâi­ cu foc arzându-te, şi cu multe
nile... Aliluia al zilei, şî al Sfântului, gla­ munci chinuindu-te, şi fiind în­
sul al 4-lea: Dreptul ca finicul va înflori... tins pre lemn şi de ger chinu­
Stih: Răsădiţi fiind în casa Domnului...
Evanghelia zilei,şi a Sfântului, dela loan: indu-te, şi cu multe bătăi ră-
Zis-a Domnul apostolilor săi: Acestea po­ nindu-te, şi priimind cu osârdie
runcesc vouă ca să vă iubiţi... sfârşitul cel fericit în ape, ai
CHINONICUL. rămas neclătit.
Intru pomenire veşnică... Tânăr frumos ai fost prea
La masa se face mângâerea fraţilor.
bogate, de care pururea tof

'mm
ÎN DOUĂZECI ŞI PATRU DE ZILE

se mirau, şi fără frică te-ai a- c e e a , prin rugăciunile tale da­


propiat către ostenelele chinu- ne nouă pace, sănătate şi m a r e
irei, cu nevoinţeletale cele mari milă.
şi sfinjite, ridicând biruinţă a- Slavă, Şi acum, a praznicului:
ST1HOAVNA praznicului.
supra tuturor v r ă j m a ş i l o r . Troperul Sfântului, glasul al 5-lea,
Pentru aceasta întru laude cu
bucurie te cinstim pre tine, L e p ă d â n d d r e g ă t o r i a şi
vrednicule de minune. cinstea c e a pământească, îna­
Stihirile Cuvioasei, glasul al 8-lea intea muncitorului împăratului
Podobie: Mucenicii tăi Doamne. . celui viclean, ai mărturisit p r e
Hristos Dumnezeu, şi pentru
P e t r e c â n d cu răbdare oste­ dânsul multe patimi ai suferit,
nelele sihăstriei, ai priimit Da­ mărite. Pentru aceasta te-ai în­
rul, maica c i n s t i t ă ; a goni cununat c u cunună prea fru­
boalele sufleteşti şi trupeşti, a m o a s ă a biruinfei, dela Împă­
depărta duhuri prin dumneze­ ratul cel c e preste toji împără­
escul Duh; a părtini tuturor, teşti, luminat împodobindu-te.
celor ce sunt în scârbe. Pentru Şi cu ostile cele cereşti stând
aceasta prin rugăciunile fale, înaintea lui Hristos, Savo m u c e ­
cere-ne tuturor sănătate şi mare nice. Roagă-te să s e mântuiască
milă. sufletele noastre.
Ţ ă r â n a moaştelor tale iz­ Slavă, Şi acum, a praznicului:
vorăşte vedere orbilor, şi vin­
decare tuturor boalelor, celor
LA UTRENIE
ce cu credinjă se apropie şi
CANOANELE.
cer ajutor dela tine maică Eli-
Al praznicului cu Irmosul pe 6, şi a!e sfinţi­
savet, v r e d n i c ă de minuni. lor două pe 8.
Pentru aceea prin rugăciunile CANONUL Mucenicului.
tale cere tuturor sănătate şi Pcssna 1-;:, glasul al 2-lea, Irmos:
mare milă.

T
Veniţi noroade...

Nevoitu-te-ai p e n t r u blân­ u firea noastră mântuind


dele, pentru credinfa cea or­ Doamne din porfile iadu­
todoxă, pentru dragostea cea lui, l-ai închis pre acesta întru
către Domnul, şi pentru cea înfunerecile cele veşnice, şi
către aproapele f e r i c i t ă de o m o r â n d pre m o a r t e , ai izvorît
Dumnezeu cinstită. Pentru a- vieajă.
ceea s'a odihnit preste tine L ă s â n d ostăşia c e a de p r e
Darul cel dumnezeesc al Du­ pământ, prin nevoinjele cele
hului, maică Elisavet. Drept a- dumnezeeşti mărite, te-ai nu-
mm
LUNA APRILIE

mărat cu cetele şi cu oastea dit prin sihăstrie cu Cuvântul


cerească, murind prea mărite cel curat. Şi ai mers după
Savo. urmele Iui cele purtătoare de
Cu putere de sus îmbrăcân- vieajă, purtând cu sine-Ji omo­
du-te înţelepte, neclătit şi ne­ rârea patimilor, mărită.
biruit te-ai arătat îm pro ti va Slavă,..
vrăjmaşilor, cu vitejie biruind D epărtându-te de dorirea
lupla lor prea mărite. cea lumească, şi lipindu-te de
Luminându-te pururea, ai dragostea lui Hristos, curată,
strălucit ca un luminător în cugetul trupului l-ai topit cu
noaptea înşelăciuniei, drept înfrânarea. Şi petrecând cu
propoveduind tuturor pre soa­ răbdare, nevoindu-fe întru bu­
rele Hristos, şi gonind în­ nătăţi şi în ostenele şi în rugă­
tunericul nedumnezeirei. ciuni, te-ai învrednicit a face
A Născătoarei:
minuni.
Şi acum, a Născătoarei ;
Dini pământul cel mai de
desubt ne-a scos pre noi Fiul C u dragoste înfierbântată,
lui Dumnezeu cel ce s'a nă­ pururea pomenită Elisavet, do­
scut din tine. Şi prin învierea rind de tine, ceea ce mai pre
sa ca un milosîrd, a adus că­ sus de cuget ai născut pre
tre vieafa cea veşnică, pre Cuvântul Iui Dumnezeu, Tatăl
cei ce pururea te laudă pre cel nedespărfit, Preacurată, s'a
tine. făcutvas al sfântului Duh, stră­
lucind cu bunătăţi dumneze­
Alt CANON al Cuvioasei.
eşti, prea sfântă Fecioară.
Peasna I, glas 8, Irmos:
Pre Faraon cel ce se purtă.. Peasna 3-a, Irmos:

F
Intăreşte-ne pre noi—
iind încunjurat de toate
păr(ile cu întreite valuri ale uterea luptătorului, şi stă­
patimilor, şi cu valurile cuge­ pânirea mortei surpând
telor turburîndu-mi-se sufletul, Hristos a înviat cu învierea sa
îndreptează-mă către limanul firea noastră şi o a întărit.
cel fin al voirilor Iui Hristos,
prin rugăciunile fale Elisavet, D ragostea lui Hristos cea
ca sa te laud pre tine. călduroasă, dumnezeeşte a-
prinzându-te prea înţelepte,
F i i n d împodobită cu da­ şi depărtându-te de toate cele
rurile fecioriei de Dumnezeu pământeşti şi stricăcioase, ţi-a
fericită, din pruncie te-ai logo­ arătafînşelăciunile vrăjmaşului.
IN DOUĂZECI ŞI TREI DE ZILE 203

C u n o s c â n d pe unul Zidi­ data Elisavet d e tine, c e e a c e


torul Domnul cel ce s'a dat singură eşti l ă c a ş u l cel c u r a t
pre sine spre mântuirea oame­ al fecioarei, s e b u c u r ă a d u -
nilor, pentru dânsul ai dat cându-se Fiului tău c u b u n ă
sângele tău S a v o , pentru răs­ c u c e r i e viind d u p ă tine, Prea­
plătirea ceea ce va să fie. curată.
A Născătoarei: Irmosul:

T i r a n i a morjei a încetat, D o a m n e cela c e ai făcut


şi s'a stricat vistieriile iadului „cele d e a s u p r a crugului c e ­
prin învierea celui ce s a năs­ r e s c , şi ai zidit Biserica, tu
cut din tine Preacurată, şi s'a „pre m i n e m ă întăreşte întru
umplut vistieriile de vieaţă. „ d r a g o s t e a ta, c ă tu eşti mar­
AU Canon Irmos:
g i n e a doririlor, şi c r e d i n c i o ­
Doamne cela ce ai făcut...
ş i l o r întărire unule iubitorule
„de oameni".
I n cămările cerurilor cele
luminoase te-ai sălăşluit, fă- Sedealna, glasul a! 4-lea.

cându-te mireasă aleasă Atot- Podobie ; Cel ce te-ai înălţat pre Cruce...

jiitorului, şi izvorăşti pâraiele


A r ă t â n d u - t e nebiruit Voe-
tămăduirilor, care usucă cur­
v o d ai biruit înşelăciunile var-
gerile patimilor.
varilor, şi c u tărie pătimind ai
R â v n i n d lui Ilie şi lui biruit taberile vrăjmaşilor c e ­
Moisi prea cinstită, întru lun­ lor nevăzuţi, r o a g ă - t e pentru
gime de zile ai postit ca aceia, noi c u deadinsul, p r e a fericite
hrănindu-fe cu pâinea cea ce­ S a v o , c e i c e c u credinţă te
rească a vedeniilor celor prea l ă u d ă m p r e tine.
înfelepte, prin Darul dumne-
Slava...
zeescului Duh.
Sedealna, glasul ai 3-lea.
Slavă...
Podobie: Pentru mărturisirea...
D ,escoperirea dumnezeea­ O stenelele înfrânărei le-ai
scă s'a dat maicei taie mai suferit şi ai priimit darul n e p ă -
'nainte de zămislirea ta fe­ timirei şi al tămăduirilor, Eli­
cioară, pentru strălucirea vie- savet d e Dumnezeu insuflată :
fei tale, c e era să ai prin bu­ a tămădui tot felul d e b o a l ă ,
nătate î n t r u dumnezeescul şi a g o n i duhuri n e c u r a t e ,
Duh, mărită Elisavet. c e e a c e eşti v r e d n i c ă de laudă.
Şi acum, a Născătoarei : R o a g ă p r e Hristos Dumnezeu,
Cu credinţă dorind lău­ s ă ne d ă r u i a s c ă n o u ă m a r e milă.
Şi acum, a praznicului.
Peasna 4-a, Irmos: rând năvălirile trupului cu toată
înţelepciunea, şi Înviindu-Ji du­

C
Auzit-am Dumnezeule...
hul, de Dumnezeu insuflată.
u sabia cuvintelor fale ce­ Şi acum, a Născătoarei:
lor adevărate, cu vitejie ai
t ă i a t alcătuirile înşelăciune?, N,«umai tu ai purtat pre
prea mărite Savo. Dumnezeu în pântece întrupat,
pre cel c e dă fiinţă tuturor, pre
Frumsefea cea înflorită a carele l-a dorit din suflet Elisa­
trupului adevărat a arătat întru
vet, logodindu-se cu dânsul în­
tine buna podoabă cea dum­
tru Duhul, Fecioara Născătoa­
nezeească a sufletului tău, răb-
t*3 re de Dumnezeu, minunea în­
dătorule de chinuri.
gerilor, şi dracilor rană, prea
Cu bărbăţia sufletului c e a minunată.
crescut întru tine mărite, ai bi­ Peasna . *-s, Irmos:
r

Dătatorule de lumină...
ruit prin patimă pre luptătorul
cel vechiu.
A Născătoarei:

Rui tău Fecioară scofând


T u cu îngroparea trupului ai
biruit pre luptătorul nostru,
şi ca un Dumnezeu sfărâmând
pre o m dela hîara c e a omorâ- iadul prin învierea fa ai înviat
toare, către vieafă I-a mutat pre pre morţii cei c e te-au proslăvit
dânsul. pre tine.
Alt Canon, Irmos:
Tu eşt: tăria mea Doamne.. Prin frumsefea c e a cu în­
ţelepciune a făpturilor ai cuno­
Tu prin rugăciunea ta ai
scut pre Stăpânul tuturor, pen­
omorît pre şarpele, balaurul cel
tru aceasta şi pătimind pentru
cumplit, prin putere dumneze­
dânsul, te-ai învrednicit cunu­
ească sfărâmând toate măesiri-
nilor.
ile vicleanului, şi l-ai dat pre el
spre mânecarea tuturor hiare- Câştigând darurile cele tai­
lor şl pasărilor, slăvind pre nice ale lui Hristos, mărite, şi
Stăpânul tuturor, Elisavet. dumnezeeşte luminându-te c u
Slavă... strălucirile cele fără pizmă, te-ai
vnind obiceiurilor dum- arătat în lume luminător, mă­
nezeeştilor bărbafi, cu putere rite.
A Născătoarei:
dumnezeească ai plinit patru­
zeci de zile ne gustând nici un Izvorul viefei întrupându-se
fel de mâncare, ci ai răbdat ne din tine Născătoare de Dum­
mâncând, maică cinstită, omo­ nezeu, şi înviind a izvorît firea
_ ÎN DOUĂZECI Şt TREI DE ZILE

celor de pre pământ născufi, şi


ca un Dumnezeu o a adăpat
pre dânsa cu apele nemurirei.
T > u Hristoase cel ce de buna
_ voie te-ai socotit mort pen­
tru noi, prin moarte pierzând
Alt Canon, Irmos: pre moarte, aî înviat pre cei
Pentru ce m'ai lepădat...
morţi, şi i-ai slobozit din legă­
R î u r i l e păcatelor le-ai uscat turile ei.
prin vărsarea lacrimilor, şi
curgerea de sânge în multă S tropindu-te cu sângele cel
vreme dela femei cucernice, dumnezeesc al iui Hristos de
care au alergat la fine în multe spurcăciunile capiştilor idoleşti
feluri, o ai oprit cu Darul, cu­ te-ai depărtat, mărite Savo, şi cu
vioasă Elisavet prea lăudată. lumina Darului te-ai îmbrăcat.

I n mulţi ani te-ai lepădat de S c ă p â n d de gerul înşelă-


a gusta pâinea mărită, curăţin- ciunei, ai ajuns la primăvara
du-fi sufletul prin ostenelele cea lina, şi te-ai luminat cu
înfrânărei cu pietate, şi ai câşti­ cunoştinţa lui Hristos, prea
gat neavere de trup a îngerilor mărite.
Elisavet, lauda cuvioşilor. A Născătoarei:

Slavă... P r e noi cei stricaţi cu pă­


I n tot chipul dându-(i fot cate, Fiul tău Preacurata prin
cugetul la Domnul, la dânsul învierea sa ne-a înnoit, şi prin
te uitai întins cu ochii cugetului Dar ne-a făcut dumnezei.
şi ai inimei. Şi în trei ani nu te-ai Alt Canon, Irmos:
uitat la cer, ci la pământ ca ceea Curâţeşte-mâ Mântuitorule...
ce erai din pământ, mărită de
Dumnezeu. D o r i n d a câştiga sihăstreşte
mila lui Dumnezeu, din copilă­
Şi acum, a Născătoarei : rie te-ai lepădat de a gusta unt­
M a i aleasă eşti decât pute­ delemn, veselindu-te cu adao­
rile ceie de sus, ca ceea ce ai sul ostenelelor, cinstită.
născut pre Cuvântul Tatălui, cel
V i e a ţ a ta cea luminată s'a
împreună fără de început şi
împodobit cu bunătăţile, ador­
împreună veşnic, cu ale căruia
mirea ta a strălucit sfin(it cu
luminări luminându-se purtă­
minunile gonind pre draci, şi
toarea de Dumnezeu, a risipit
prin dumnezeescul Dar risipind
negura patimilor, prea curată
viforul patimilor.
Fecioară.
Slavă.,.
Peasna 6-a, Irmos :
Intru adâncul greşalelor... Luptându-te cu frigul şi cu
206 LUNA APRTLiE

gerul, prin goliciunea trupului, In a douăzeci şi patra zi prin înnecareSava


la ceruri s"a mntkt cu prea mărire.
ai răbdat suferind cu tărie ar­
^ c e s t sfânt mucenic Sava a fost în
sura soarelui, Elisavet mărita, zilele împăratului AureHan la Roma, o-
întărindu-ti nădejdile ia încălzi­ cârmuind dregătoria voevoziei, carele erâ
rea cea de sus. de ueam Got, şi având credinţa în Hris­
tos, avea grija sfinţilor ce erau prin tem­
Şi acum, a Născătoarei: niţe închişi. Deci pentru curăţia vieţei sale
5 Zămislit-ai în pântece pre şi pentru nevoinţa bunătăţilor, goniâ du­
hurile cele viclene dela oameni. Fiind
cel mai* nainte de veci, şi ai pârît apoi că este creştin, merse la împă­
născut cu trup pe cel din fire ratul, şi lepădându-şi brâul, care era sem­
nul boertei, mărturisi pre Hristos. Deci fu
fără trup, şi cu lapte ai hrănit spânzurat şi ars cu făclii, şi băgat într'o
pre hrănitorul tuturor, prea cu­ căldare ce fierbea pe foc plină de smoală
rată Maica lui Dumnezeu cea din carea ieşind nevătămat, trase la cre­
dinţa lui Hristos şaptezeci de EHini, că­
neispitită de nuntă. rora li se tâiară şi capetele pentru Hristos
Irmosul: şi se încununară. Ş i iarăşi şî a doua oară
stând Sfântul Ia întrebare, întărit fiind
C urăfeşte-mă Mântuitorule de Hristos mai 'nainte în temniţă şi dân-
„că multe sunt f ă r ă d e l e g i l e du-i îndrasneală, fu aruncat întru o apa
şi aşa luă cununa muceniei. Insă strălu-
„mele, şi mă ridică dintru adân­ cîâ la vârsta statului său albeaţa trupului,
c u l răutăţilor rogu-mă, căci şi rumeneala obrazului, şi erâ părul capu­
lui şi barba ca de aur lucind, şl căută­
„către tine am strigat, şi mă tura ochilor săi luminată şi cuvioasă şi
„auzi Dumnezeul m â n t u i r e i neîngrozită carea îl arăţi ostaş desăvârşit
mele". viteaz.
CONDAC, glasul al 4-lea. Intru această zi, sfinţii şaptezeci de mucenici
Podobie: Cel ce te-ai înălţat... cari au crezut prin stântul Sava, şi s'au săvâr­
şit prin sabie.
N ebiruit v o e v o d arătân- Stih. j ) j numără capetele cele de sabie
e v e

du-te, meşteşugirile varvarilor tăiate.


Vei atlâ că au căzut bărbaţi de zece ori câte
le-ai biruit, şi pătimind prea şapte.
tare mărite, mulţimea vrăjma­ Intru această zi, pomenirea prea cuvioasei
maicei noastre Elisavetei fâcătoarea de minuni.
şilor celor nevăzufi ai înfrânt,
pentru aceasta cunună de biru­ Stih: Elisavet pământul lăsând Cuvinte a]
inţă \i-m împletit. Roagă-te tui lui Dumnezeu,
Mireasa cea friamoasă te vede pre tine prea
Hristos Savo prea f e r i c i t e frumos mirele său.
In & douăzeci şi patra zi
pentru noi, cei ce cu credinţă Elisaveta în ceruri se sul.
te cinstim.
A ceasta cuvioasă Elisavet din mică
Intru această lună în>24 de zile, pomenirea vârstă petrecând cu osteneli sihăstreştt,
G
sfântului mucenic Sava Stratilatul.
3 luă dela Hristos Dar de tămăduiri, şi
Stilr. S&va duhurile cele rele ale înşelă ciunei tămâduiâ tot felul de boală. A căreia naş­
le-a înnecat,
ÎN DOUĂZECI ŞI PATRU DE ZILE

erâ fericita purtând numai o îmbrăcă­ lui, precum şi el a adus, şi să se facă la o


minte pre dânsa, îngheţa de frig şi de vreme ca şi cum ar fi închinător de idoli,
ger. In toată vieaţa ei nici odinioară nu ca aşâ să se poată mântui pre sineşi de
şi-a spălat trupul său. Petrecut-a patruzeci muncile cele cumplite. Insă sfântul mucenic
de zile nemâncând, trei ani îşi avea gân­ Pasicrat l-a împins pre el dela sineşi, şi
dul ei la Dumnezeu, iară cu ochii cei l-a numit pre el că este nevrednic neamului
trupeşti nicidecum n'a văzut frmnseţea şi său, de vreme ce s'a depărtat dela credinţa
înălţimea Cerului. Omorît-a cu rugăciunea lui Hristos. Şi singur el alergând la capişte,
sa un balaur foarte mare şi otrăvitor, N'a şt-a băgat mâna sa în foc şi către ighemonul
gustat undelemn mulţi ani, şi n'a pus a zis: Trupul acest muritor, precum vezi,
încălţăminte în picioarele ei, strălucind cu foc se arde, iară sufletul fără de moarte
drept aceea într'aceste fapte bune, cu fiind, nu are grije de aceste văzute munci.
plăcere dumnezeiască, a adormit în Dom­ Şi întrebându-se de ighemonul şi sfântul
nul, dând har de multe minuni până în Valentin, iarăşi unele ca acestea a zis, gata
ziua de astăzi, celor ce nazuesc către dânsa aratându-se pentru Hristos la toate muncile.
eu credinţă, de vreme ce luând dela mor­ Deci pre amândoi la tăere i-a judecat. Şi
mântul ei ţărână, tamădueşte toate boalele. când slujitorii muncitorului duceau pre
sfinţi afară din cetate la moarte, maica lui
Intru această zi, pomenirea sfinţilor mucenici Pasicrat mergea după dânşii, şi sfătuia ca
Pasicrat şi Valentin.
o maică pre fiul său ca fără de frică să se
Stil): Pasicrat tâindu-se, biruinţă a câţtigat, apropie la moarte; câ se temea pentru
Scojând din Valentin frica săbiei cu adevărat. dânsul, ca să nu se înfricoşeze, fiindcă era
încă tânăr, şi aşa le-au tâîat capetele sfinţi­
Pasicrat şi Valentin mucenicii lui Hri­
lor. Ş i erâ sfântul Pasicrat de douăzeci şi
stos erau din Dorostol cetatea Misiei, ostaşi
doi de ani, iară Valentín de treizeci. Iară
creştini, lângă ighemonul locului aceluia
maica cu bucurie şi cu veselie luând tru­
Avsolan. Ş i văzând pre oameni cuprinşi
purile amândurora, le-a îngropat cu ciDste
de înşelăciunea îdolească şi închinândn-se
j

slăvind pre Hristos Dumnezeu.


dracilor dupre porunca stăpânitorilor când
tnulţî din credincioşi temându-se de munci,
Intru aceasta zi, pomenirea sfinţilor opt mu­
fugeau şi se ascundeau, atuncea ei la arătare
cenici : Evsevie, Neon, Leontie, Longhin şi
şî cu îndrăzneală s'au mărturisit pre sine-şi alţi patru.
c a sunt creştini, şî pre unul adevăratul
Dumnezeu prea slăvindu-1, au blestemat Slih: Q p t ) a n mucenicii întocma ne­
u r n a r

pre idolii cei fără de suflet Deci i-au prins voitori fiind,
pre ei închinătorii de idoli, şi la judecată întocmai şi capetele cu o uneltă li s'a tăiat
voind.
dânda-i, îi sileau ca să aducă tămâe idolilor.
Ş i sta acolo idolul Iui Apolon, la carele
sfântul Pasicrat alergând, i-a scuipat în faţă D upa sfârşitul sfântului slăvitului ma­
şi i-a zis: Astfel de cinste se cuvine relui mucenic Gheorghie a poruncit Dio-
dumnezeului acestuia. Pentru aceasta cu cliţian împăratul, ca pretutindenea pre
grele lanţuri de fier 1 au legat şi l-au aruncat creştinii cei ce se aflau, iară maí ales pre
în temniţă; cu acele lanţuri ostaşul lui cei ţinuţi în legături, cu feluri de munci
Hristos ca cu nişte podoabe de aur împă­ să-i silească spre închinarea de idoli, şi pre
răteşti se impodobiâ, bucurându-se, că s'a cei ce se vor supune să-i lase slobozi, iară
învrednicit a purta unele ca acelea pentru pre ceice nu se vor supune să-i dea morţeî
Hristos şi a fost pus cu dânsul şi Valentin. celei desăvârşite. Intru acea vreme aceşti
Şi iarăşi la judecată înaintea ighemonnltil sfinţi mucenici; Evsevie, Neon, Leontie,
pre amândoi i-au pus. Şi a mers acolo Longhin, şi ceilalţi împreună cu dânşii ca
fratele lui Pasicrat, cu numele Papian, carele la patruzeci erau în temniţă. Pentru că
creştin erâ, ci temându-se de munci, a văzând minunile cele ce se făceau de sfântul
jertfit idolilor, rugând culacrămi pre Pasi- Gheorghie, au crezut întru Hristos, şi pre
fratele său, ca să aducă tămâe cioplitu- acela cu îndrăzneală înaintea tuturor l-au
mărturisit şi pentru aceasta i-au prins şt
i-au legat şi în lemnîţă i-au închis, şi sco-
ţându-i la cercare înaintea tiranului, nu
g a t : Dumnezeul părinţilor no­
s'au lepădat de Hristos, şi pre dumnezeii ştri bine eşli cuvântat.
neamurilor i-au ocărit. Drept aceea i-au
dezbrăcat, i-ai întins, i-au bătut, i-au spân­ împiedicat fiind de vrăj­
zurat, şi i au strujit, până ce le-au căzut maşi, nu ji-ai clătit sufletul,
la pământ trupul lor, şi cele din lăuntrul
lor se vedeau. TA sfârşit le-au tăiat sfintele
nici ai r ă m a s biruit, c ă c i ai a-
lor capete, şi prin un sfârşit ca acesta vut p r e Hristos, cel c e privea,
împărăţia cerească au luat şi te întărea p r e tine neclătit,
Intru aeeasîă zi, pomenirea sfântului nou­ căruia ai şi strigat şi c u mulţă-
lui mucenic Duca croitorul mitilmean, carele a mită ai c â n t a t : Dumnezeul pă­
suferit mucenia în Constantinopol la anul o
mie cinci sute şasezeci şi patru ; de viu fiind rinţilor noştri bine eşti cu­
despoiat de piele s'a săvârşit- vântat.
Stih: Duca mucenicul de piele fiind des­
poiat.
P r e vrăjmaşul l-ai supus
Şi-a cusut lui-şi veşmânt prea luminat.
mort sub picioarele tale păH-
Intru această zi pomenirea sfântului noului
mucenic Nicolae, carele a mărturisit în Mag- mitorule, şi înşelăciunile c a o
nesia la anul o mie şase sute şaptezeci şi
şase, tare fiind bătut s'a săvârşit.
d o b â n d ă ai luat şi ai dat Stă­
pânului tuturor p r e cei c e c u
Stih : Nicolae căutând să afle nuntă tre­
cătoare, credinţă strigă : Dumnezeul
A aflat prin rane în ceruri nuntă, nepieri­
toare. părinţilor noştri bine eşti cu­
vântat. - ' ^ T - r ; ^ /
Cn ale lor sfinte rugăciuni, Doamne
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi. A Născătoarei:
Amin.
Peasna 7-a, Irmos: F irea o m e n e a s c ă c e a stri-
Chipul cel de aur... c ă c i o a s ă îmbrăcându-se întru

C a un mori d e bună voie


adormind c u t r u p u l în
m o r m â n t Hristos, pre morţii
tăria stăpânirei, prin învierea
naşterei tale F e c i o a r ă prea lă­
udată, c u bărbăţie s'a întrar-
mat asupra morţei, şi c a pre
cei din veac, c e dormeau în
iad, i-a deşteptat. Şi prin scu­ o maica curată a nemurirei şi
larea c e a purtătoare d e viea- a vieţei te laudă p r e tine.
ţă a înviat p r e cei c e strigau: Alt Canon, Irmos:
Tinerii evree^ti In cuptor..
Dumnezeul părinţilor noştri
bine eşti cuvântat. C uget d u m n e z e e s c ai avut,
Arma c u v i n t e l o r celor că ai vieţuit cu îngerii, curată,
dumnezeeşti c a o sabie fiind, priveghind c u fierbinţeală,şi cu
ai înfipt în inimile necredin­ osârdie c â n t â n d : B i n e eşti cu­
cioşilor, înjelepte, şi ai rănit vântat D o a m n e Dumnezeule
fără d e legile cele înşelătoare în veci.
ale împrofivitorilor, şi ai stri- M â n ă d e iertăciune întinzi,
IN DOUĂZECI ŞI PATRU DE ZILE

şi dai sănătate celor ce aleargă cea blândă, minunând pre


şi cu credinfâ se apropie la muncitorul, ai pus împrotiva
moaştele tale, întărirea siha­ Iui fapte de biruinţă, şi ai stri­
strilor, Elisavet purtătoare de gat: Pre tine Doamne te înăl­
Dumnezeu. ţăm în veci.
Slavă... A Născătoarei:
Minuni mari săvârşind, şi începătorul viefii mele cu
slujnică arâtându-te Domnu­ trup a p r o p i i n d u - s e către
lui Elisavet cinstită către dân­ moarte, o a omorit, şi a înviat
sul te-ai mutat acum, împreună pre cei ce cu dragoste te lau­
cu cuvioşii, cânlând: Dumne­ dă pre tine Fecioară şi-l prea
zeule bine eşti cuvântat. înaltă pre dânsul în veci.
Şi acum, a Născătoarei:
Alt Canon, Irmos:
Vezi-mi nevoile, cari mi-a De şapte ori muncitoi ii...
adus mulţimea răutăţilor mele
Fecioară şi mă răpeşte din C i ce pururea se apro­
e

gheena focului, pre mine ca­ pie de sicriul moaştelor tale


toate cererile cu evlavie le iau
rele strig: Bine este cuvântat
slavindu-te tot-deauna, şi mar-
rodul pântecelui tău.
turisindu-te Dumnezeu pre tine,
Peasna 6 a , Irmos:
carele a priimit cinstitele tale
Pre Dumnezeu cel ce...
nevointe, către carele strigi

P re aflătorul mor|ei, prin


moartea ta cea trupească
Indurate omorînd, pre acesta
neîncetat: Preoţi binecuvân­
taţi, noroade prea înl{ăa(i întru
toti vecii.
l-ai arătat tuturor oamenilor
veşnică moarte. Pentru acea­ C u Duhul fiindu-}i luminaji
sta, vieafă şi nestricăciune, te ochii inimei ai dăruit vedere
înălfăm pre tine. celui ce cu credinţă a alergat
la dumnezeescu! tău mormânt,
fVin baia Botezului cura- căci te-ai îmbogăţit cu îndes­
}indu-te de toată întunecimea tularea tămăduirilor dela Hri­
nedumnezeirei, şi d e închină­ stos, către carele Cuvioasă
ciunea idolilor curat te-ai a- strigi: Preoţi binecuvântaţi, no­
propiaf către Ziditorul, viteje­ roade prea înălţafi-i întru tofi
şte răbdând în privelişte, Savo vecii.
mărite.
Binecuvântăm pre Tatăl...
R-in cuvântul tau cel de C a un soare luminos ai ră­
miere izvorâlor şi cu privirea sărit pre pământ, prea cinstită

<5>.a@:<a>.0,O:<5*0,<g) mm
B4
210 LUNA APRILIE

Elisavet, luminându-te cu bună­ înviind pre morţi, şi prin soco­


tăţi dumnezeeşti, şi trimi|ând tinţa ta ai înălţat pre toţi oa­
razele sfinţitelor tale minuni, menii.
din care cei ce se împărtăşesc
strigă: T i n e r i binecuvântaţi, p r i n cuget suindu-te la înăl­
preofi lăudafi, noroade prea în- ţimea cunoştinfei celei dumne­
naltaji pre Hristos întru toţi zeeşti, răbdătorule de chinuri,
vecii. ai lăsat înşelăciunea ceea ce
trăgea jos; şi cu aripile chinu­
Şi acum, a Născătoarei:
rilor te-ai înălţat către dânsul
Purtător de trup ai născut, cu deadinsul, mărind şi lău­
şi în braţe ai ţinut pre Domnul dând pre dânsul, ca pre un bun.
Iisus, pre cel ce toate Ie ţine
cu voia cea atotputernică, prea S ăgefile muncitorilor soco-
curată Fecioară. Pentru aceea tindu-Ie ca nişte s ă g e { i de
te lăudam ca pre o Maică a prunci, prin puterea lui Hristos
Iui Dumnezeu, cu laude stri­ ai dat alăturea pre a c e ş t i a ,
gând: Preoţi bine cuvântaţi, având pre Hristos împreună
noroade prea înălţaţi pre Hri­ luptător şi ajutător (ie pururea,
stos întru toţi vecii. pre carele cu credinţă şi cu
Irmos;
dragoste neîncetat l-ai slăvit.
Sa lăudăm, bine sâ cuvântăm.., A Născătoarei:

D e şapte ori cuptorul, mun­ Strălucit-a Fiul şi Dumne­


citorul Haldeilor, l-a ars nebu­ zeul tău Fecioară înviind din
neşte, p e n t r u cinstitorii de mormânt, şi a umplut lumea
„Dumnezeu, iară văzându-i pre cu dumnezeească strălucire şi
„aceştia cu putere mai bună laudă. Şi cu lumina nestrica-
„mântuiţi, făcătorului şi Mân­ ciunei a luminat pre cei ce cu
tuitorului, a strigat: Tineri bine credinţă, ca pre un nor lumi­
„îl cuvântaţi, preoţi Iăudaţi-1, nos, te laudă pre tine.
„noroade prea înăl|aţi-l întru
Alt Canon, Irmos :
„tofi vecii". Spăimântatu-s'a Cerul...
Peasna 9-a, Irmos:
D orit-ai să vezi curată frum-
Pre Dumnezeu Cuvântul...

T
seţea cea înţelegătoare a Mi­
u rumpând cele din lăun- relui tău, şi cu ferbinţeală strigai
trul iadului, Indurate, ca un lui: Unde eşti culcat? Şi unde
puternic l-ai sfărâmat pre dân­ păstoreşti 1 Să mă odihnesc la
sul, şi lumea cea cerească cea fine, şi să mă veselesc de ve­
lipsită ai umplut, ridicând şi seliile tale, mărind bunătatea ta.
IN DOUĂZECI ŞI CINCI DE ZILE 211

O minune I Cum după în­ „lor îngereşti şi omeneşti ie


gropare, şi după punerea de „slăvim".
demult în mormânt, se văd Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
moaşteie tale zăcând nestricate, şi Otpustul.

dăruite şi luminate cu semne şi


cu minuni, şi dăruesc izvoare
de tămăduiri credincioşilor în
toate zilele. INTRU ACEASTĂ LUNĂ
IN 25 DE ZILE.

Slavă... Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu.

înţelepciune ai avut în suflet, U D o a m n e


strigat-am, p S ü h i r i l c p e 6 f

smerire şi dumnezeească bîân- glasul l-iu.

P
Podobie: î " bucuria...
defe, credinjă nestricată, şi îm­
C e e a c e e

preună cu nădejdea dragoste


dumnezeească, stând întru ru­ íí.ig re scriitorul dumneze-
găciuni de toată noaptea către ŞpJ eştilor cuvinte, şi ma-
Dumnezeu, şi luminându-te Eli­ 7; rele păzitor al Eghipe-
savet, cu strălucirile cele de ^tului, dupre vrednicie să-1
acolo foarte luminat. lăudăm, strigând: Marcu
înţelepte, prin învăţăturile şi
Şi acum, a Născătoarei: rugăciunile tale, ca un apostol,
Milostiveşte-te spre mine pre noi pre foţi ne povăjueşte
Mântuitorule cel ce te-ai născut, la vieaţa cea neînvăluită.
şi pre ceea ce te-a născut o ai Jmpreună călător ai fost cu
păzit nestricată după naştere, vasul alegerei, şi împreună cu
când vei şedea să judeci faptele dânsul ai slrăbătut toată Mace­
mele trecându-mi fărădelegile donia. Şi în Roma ucenic fiind
şi păcatele mele, ca un prea bun Iui Petru, dulce tâlcuitor te-ai
şi milostiv, bunule şi iubitorule arătat; şi pătimind te-ai odihnit
de oameni. cu dumnezeească cuviinjă în
Irmosul: Eghipet, Marcu, prea înfelepte.
S păimântatu-s'a de aceasta S úñetele cele arse şi uscate
„Cerul, şi marginile pământului le-ai înviat, prin ploile cele lumi­
„s'au minunat, ca Dumnezeu nate ale Evangheliei. Pentru
„s'a arătat oamenilor trupeşte, aceasta dumnezeescule Marcu,
„şi pântecele tău s'a făcut mai împreună cu noi, Alexandria
„desfătat decât cerurile. Pentru astăzi luminat prăznueşte şi la­
„aceea pre tine Născătoare de udă pomenirea ta, închinându-
„Dumnezeu, începătoriile cete- se moaştelor tale.
L U N A APRILIE

Alte Stihiri, glasul l-iu. Podobie: Prea lăudaţilor Mucenici...


Podobie: P r e a
î Mucenici...
1 Ă u d a i ! o r
O Marcu de Dumnezeu în-
O Marcu prea fericite! Din (elepfite! Trestie scriitorului
izvorul desfătarei ai băut, şi ca celui în(elept, cel ce scrie de-
din Edem te-ai pornit rîu de pa­ grab, te-ai făcut, întruparea lui
ce prea limpede udând cu ape­ Hristos din dumnezeească su­
le evangheliceştei tale propo- flare scriind, şi luminat vestind
veduiri faţa pământului, şi tăriile graiurile vieţei celei nesfârşite.
Bisericei adăpând cu dogmele Intru carea roagă-te, ca să se
cele de Dumnezeu insuflate. scrie cei ce te laudă pre tine şi
cinstesc mărită pomenirea ta.
Q Marcu de Dumnezeu cu­
Stih: ' tot pământul a ieţit vestirea lor ţi
n

getătorule! Moisi mai 'nainte la marginile lumeţ cuvintele lor.


pre Eghipteni în mare i-a înne-
Q Marcu prea lăudate! Pre
cal, dar tu prea înjelepte din
Hristos binevestind, lumea ai
marea înşelăciunei pre aceia
încunjurat ca s o a r e l e , pier­
i-ai tras, cu singură puterea ce­
zând cu razele credinţei, tot
lui ce a venit cu trup, şi a surpat
întunerecul muffimei dumneze­
cu braf înalt pre cele făcute de
ilor. Şi acum te roagă, să dă­
mână ale acelora.
ruiască sufletelor noastre pace
Q Marcu prea sfinţitei Intru şi mare milă.
lumina Duhului petrecând, tot g . Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi
t i n

facere rea mâinilor lui o vesteşte taris,


te-ai făcut duhovnicesc şi acum
prea fericite, cu privirile cele O Marcu Apostóle! Intru
neslăbite către Stăpânul, şi cu cari mai'nainte se înmulţise ne­
prea fericitele străluciri, cu pu­ bunia relei credinţe, tu ai pro-
nere fiind îndumnezeit, începă­ poveduit, întunerecul Eghipte-
tura tainei ai aflat, şi sfârşitul nilor cu luminarea cuvintelor
cel mult dorit. tale gonindu-1, de Dumnezeu
propoveduitorule, Apostóle. Şi
SlnvS, glasul al itPhsa.
acum te roagă, să se dăruiască
"Yărsafu-s'a Dar în buzele
sufletelor noastre pace şi mare
tale, Marcu Apostóle. Şi ai fost
milă.
păstor Bisericei Iui Hristos, în­
Slavă, glasul al 8-lea.
văţând oile cele cuvântătoare,
Weniji pre propoveduiforul
să crează în Treimea c e a de o
cereştei taine, şi tâlcuitorul
fiinţă, întru o Dumnezeire.
Evangheliei, pre Marcu cu
Şi acum, a praznicului.
LA STEHOAVNÂ.
psalmi şi cu cântări toti să-1
Stihirile, glasul 1-ÍU. lăudăm. C ă acesta s'a arătat riu
j N
DOUĂZECI ŞI CINCI DE ZILE

al raiului celuiîntelegător, sufle- podoaba, ai strălucit lumei, go­


teştile brazde cu cereşti ploi u- nind prin credin(ă întunerecul
dându-Ie, şi arătându-le aducă­ cel adânc Apostole, şi ai lumi­
toare de roadă lui Hristos Dum­ nat sufletele. Pentru aceasta
nezeu, celui ce dă tuturor prin toată Biserica luminat cântă
rugăciunile Iui curăţire şi mare astăzi, pomenirea ta cea purtă­
milă. . ,.
n toare de lumină, slăvind pre
Şi acum, a Praznicului.
Troparul, glasul al 3-lea. HristOS. <= d °
D l l ă o r i

Slavă, Şî acum, a Praznicului.


Apostole sfinte şi evanghe­ După a doua Stihologhie, Sedealna Apostolului,
liste Marcu, roagă pre milosti­ glasul al 4-lea.
vul Dumnezeu, ca să dea iertare Podobie : C e , c & , _ e a j ţ n a l ţ a U

de greşale sufletelor noastre.


Sau acesta, glas acela;. Invăjându-te dela i z v o r u l
viejeii în(elepciunei, pre cei ce
Invăjându-te de verhovnicul mai'nainte din neştiin)ă cu cu­
Petru, te-ai făcut apostol al lui get stricat slujiau celor ciopliţi
Hristos, şi ca un soare ai stră­ i-ai înţelepţii. Pentru aceasta te
lucit marginilor, podoaba Ale- fericeşti în veacul veacului,
xandrenilor ai fost fericite, căci stând înaintea scaunului prea
prin tine Eghipetul s'a slobozit sfintei Treimi şi cu osârdie ru-
din înşelăciune, şi ca un stâlp al gându-te, ca să aflăm dezlegare
Bisericei, prin învăţătura ta cea greşalelor, apostole Marcu.
evanghelicească pre tofi ai lu­
Slavă, glas acelaş.
minat. Pentru aceasta luminat
Podobie: _ _ tăzi...
cinstind, pomenirea ta prăznu­ A r a t a m t e a l as

im, Marcu de Dumnezeu gră- pre o stea mare câşfi-


itorule; roagă pre Dumnezeu gându-te pre tine Biserica, mă­
cel îmblânzit prin tine, ca să rite, cu razele dogmelor tale
dăruiască iertare de greşale luminată fiind, strigă ţie: Bucu­
sufletelor noastre. ră-te prea fericite Apostole al
Slavă, Şi acum, a Praznicului.
Domnului.
Şt acum, al Praznicului.
învierea lui Hristos văzând...
L A U T R E N I E Psalmul 50.
La Dumnezeu este Domnul, Troparul Praz­ CANOANELE.
nicului de 2 ori, Slavă, al Apostolului, Şi acum Al Praznicului cu Irmosul pe 8 şi al sfântului
al Praznicului. pe 6.
După Întâia Stihologhie, Sedealna Apostolului, Peasna l-a, glasul l-iu, Irmos:
glasul l-iu.
Dreapta ta cea purtătoare. .
Podobie:
Mormântul tău...
re Marcu văzătorul de Dum­
a un luceafăr cu bună nezeu l ă u d â n d u - 1 , chem
mm mm

LUNA APRILIE

Darul Duhului, ca însuflându- I z v o r u l înjelepciunei cel


mi mie luminat, să-mi gonească pururea curgător priimindu-1
neştiinţa, şî dumnezeească bo­ Hristoase, însuşi văzătorul tău
găţie de înţelepciune să-mi Marcu, ca un rîu sunând, a udat
dăruiască. marginile pământului cu lumi­
P r e al tău de Dumnezeu gră­ na cunoştinţei de Dumnezeu,
itor, cu lumina darului luminân- arătând proorocia ta cea ade­
du-1 Mântuitorule, Cuvinte al lui vărată, iubitorule de oameni.
Dumnezeu, ca un pricinuitor al Slavă...
bunătăţilor, carele a ta venire L ui Petru urmând înţelepte,
nouă bine ne-a vestit. ca un ucenic al lui, înţelept ai
Slavă.,.
aşezat Evanghelia, lumina teo-
L u i Petru cel înţelept, ucenic loghiei luând dela dânsul Apo-
fiind, şi îmbogăţindu-te cu a stole, şi venirea lui Dumnezeu
aceluia priimire de fiu, Marcu în trup o ai vestit luminat.
prea mărite, tăinuitor te-ai ară­ Şi acum, a Născătoarei:
tat tainelor lui Hristos, şi îm­ In bra{e fecioreşti de demult
preună moştenitor mărirei lui fiind purtat, altarele Eghipetului
te-ai făcut. cele drăceşti tu le-ai sfărâmat,
Şi acum, a Născătoarei:
şi la aceasta iarăşi ai trimis pre
^ e l a ce pre Eghipteni întru Marcu să facă pre to)i să cu­
adânc i-a înnecat prin norul noască întruparea ta, şi dum­
Duhului, acela a venit din tine nezeească taina ta Hristoase.
Preacurată la Eghipteni mai Cslavasie :
pre urmă, şi prin Marcu pre Veniţi să b e m băutură..
aceia de înşelăciune i-a mântuit, CONDACUL şi ICOSUL Praznicului.
Catavasie Sedealna, glasul al 8-lea.
Ziua învierei noroadelor... Podobie: P r e î n ţ e i e p c i u r i e a ? i Cuvântul..
Peasna 3-a, Irmos;
S u r p â n d s e m e ţ i a idolea-

P
însuţi c e l a c e ştii... scă, şi dorind de patimile Mân­
re tine Hristoase înţelepciu­ tuitorului, Marcu apostole din
nea cea ipostatnică, carele Cer te-ai arătat lumei, izvorînd
te-ai arătat la toată lumea, Stă­ tuturor minuni, şi ai fost învă­
pâne, şi vieajă ai dăruit, şi pre ţător limbilor. Pentru aceasta
oameni i-ai luminat, te-a pro- întru cântări lăudând şi cu cre­
poveduit cu razele tale fiind dinţă mărind, dupre vrednicie
strălucit robul tău Marcu, iubi- cinstim pomenirea ta, de Dum­
torule de oameni. nezeu grăitorule prea bogate;
roagă-te lui Hristos Dumnezeu, de Dumnezeu priimite, carea
iertare de greşale să dăruiască, prin trup erâ să se arate mar­
celor ce cu dragoste cinstesc ginilor, spre mântuirea noastră
sfântă pomenirea ta. şi înnoirea.
Slava, glasul l-iu. Şi acum, a;Născătoarei:
Podobie: Mormântul tău...
P re norul cel fecioresc Cu­
L a înălţimea faptelor bune vântul fiind purtat, sfaturile
suindu-te dumnezeescule Mar­ Eghiptenilor şi gândurile celor
cu, ne-ai tunat nouă tainele cele luptători de Dumnezeu, nebune
mari ale dogmelor celor de socotindu-Ie, Ie-a stricat prin
mântuire, dumnezeesc propo- învăţăturile dum nezeescului
veduitor făcându-te. Pentru Marcu, ca un milosârd, spre
aceasta cu credinţă te rugăm mântuirea noastră şi înnoirea.
pre tine prea fericite, sloboze-
Catavasie:
şte-ne pre noi de tot necazul,
La dumnezeească streajă...
de păcate şi de primejdii.
Peasna 5-a, Irmos:
Şi acum, a Praznicului.
Cel ce ai luminat...

P
Peasna 4-a, Irmos:
Munte umbrit... icat-ai dulceaţa bunei cre­

I n tot pământul a ieşit vesti-


_ rea fa, şi la marginile lumei
arătat puterea cuvintelor tale,
dinţe din dumnezeeştile
ploi ale cuvintelor tale, arătân-
du-te cu Darul, peste tot fiind
înfelepte, precum zice David, strălucit, luminat cu razele soa­
luminat propovedueşfe mântu­ relui celui înţelegător, Marcu
irea şi înnoirea noastră. prea fericite, de Dumnezeu
priimite.
Pre dumnezeescul şi prea
înjeleleptul Marcu, ca pre un Din casa Domnului izvor
propoveduitor şi tainic învăţă­ ai ieşit, şi adăpi inimile cele
tor Darului cel ce a vestit tutu­ uscate cu apele Duhului din
ror pre lumina cea neapusăşi destul, învă(ând ca să aducă
cu razele propoveduirei sale, a rod îh loc de nerodire, Apostole.
luminat lumea, cu cântări să Slavă...
se laude. T u al marelui Petru fiu ai
Slavă...
fost, şi cu învăţăturile lui fiind
Picioarele tale, dupre pro- luminat totdeauna, sufletele
orocie, s'au înfrumsejat, căci celor ce au venit la tine cu căl­
bine ai vestit nouă luminat pa­ dură le-ai luminai, Marcu, Apo­
cea cea mai pre sus de cuvânt, stole al Domnului.
LUNA APRILIE

Şi acum, a Născătoarei:
Maică, l-ai luminat, ca un prunc
C a un om din Fecioară nă- mergând la dânsul, şi ai surpat
scându-te, Eghiptenilor Je-ai capiştile Iui, cu învăţăturile lui,
arătat Hristoase, cei ce ai stră­ Marcu de Dumnezeu grăito­
lucit din Tatăl mai 'nainte de rului, iubitorule de oameni.
făptură; cărora pre Marcu le-ai Pogorâtu-te-ai în cele...
uns, ca să-i înve|e pre dânşii CONDAC, glasul al 2-lea.
în(elepteşte tainele cunoştinţei Podobie : sus căutând..
de Dumnezeu.
C e ! s d e

D a r u l D u h u l u i priimind
Catavasie:
dintru înălţime, împletirile rito-
Să mânecăm cu mânecare...
rilor le-ai stricat Apostóle, şi
Peasna 6-a, Irmos:
pre toti păgânii v â n â n d u - i
Incunjuratu-ne-au pre noi... Marcu prea mărite, Stăpânului
urpat-ai sprinceana celor tău i-ai adus, propoveduind
~$ fărădelege Doamne, şi în- dumnezeească Evanghelie.
» năljarea cea mândra ai smerit, ICO S.

| pre Apostolul tau aratându-1 F i i n d ucenic verhovnicului


! purtător de biruinţă cu puterea apostolilor, împreună cu dânsul
ta. Că iu eşti tăria celor nepu­ ai propoveduit pre Hristos Fiul
tincioşi şi îndreptarea. lui Dumnezeu, şi pre cei ce se
C u n u n a nădejdei mărite cu clătiau de înşelăciune, i-ai întă­
carea acum ne încununăm, o rit pre piatra adevărului; pre
ai propoveduitcu cuvintele tale carea întărindu-mă şi pre mine,
pre Ziditorul făpturei, înţelepte îndreptează paşii sufletului meu,
Marcu. ca mântuindu-mă de cursele
Slavă...
vrăjmaşului, nepoticnit să te
cinstesc pre tine: Căci tu pre
P e t r u verhovnicul, mărite, tofi i-ai luminat Marcu,în(elepte,
pre tine luminat cu taină te-a propoveduind dumnezeească
învăţat, de ai scris cinstita E- Evanghelie.
vanghelie, arătându-te slujitor
Darului, că tu ne-ai tâlcuit nouă CONDAC, glasul al 2-lea.

lumina cunoştinţei de Dumne­ PoJobie: Cele de sus căutând...


zeu.
A lui Petru arăfându-fe să-
Şi acum, a Născătoarei: ditură de Dumnezeu sădită, şi
E g h i p e t u l cel ce erâ mai mucenic tare, şi iăinuitor, şi
'nainte întru înfunerec Doamne, Apostol al lui Hristos, ai vărsat
prin Fecioara, dumnezeească marea învăţăturilor, şi lumea
IN DOUĂZECI ŞI CINCI DE ZILE

ai veselit, rugându-te Marcu, să Deci băgându-1 în temniţă, i se arată


Domnul spuiudu-i mai 'nainte mărirea ce
ne mântuiască pre noi. va să-1 primească, şî ia ziuă iarăşi legân-
ICOS. du-1, îl târâră pre uliţe iarăşi, şi aşa dărâ-
mându-se şi rumpându-se de pietre, şi-a dat
P re iubitorul de în jelepciune, sufletul Ia Dumnezeu. Iară chipul statului
şi Apostolul Mântuitorului Hris­ lui erâ într'acest chip: Nici foarte plin la
tos, tofi cu cântări de laude trup, nici prea înalt, nici scund şi mărunt,
ci cuvios şi împodobit Ia măsura vârstei
să-1 cinstim, că acesta fiind în­ crescându-i şi cărunteţe. Nasul lungăreţ
văţat de Petru, a scris Evan­ iară nu scurt, nici cu vreo lipsă, ci drept,
ghelia lui Hristos Dumnezeu, sprincenele îî băteau jos, barba lungă,
capul pleşuv; la faţă erâ încuviinţat, erâ
a celui ce s'a arătat cu trup milostiv şi lăsător, şi dulce la vorbă cu
\u\uror oamenilor, şi cinstitele cei ce se împreuna, atâta cât erâ tocmit
lui patimi, şi dumnezeească la toate, şî străluciâbunătăţile sufletului cu
harurile trupului său. Şi i se face pome­
Înviere în lume le-a vestit. Cu nirea în sfânta sa biserica, ce este aproape
care şi pre păgâni i-a luminat, de Taurul.
învăjândui să c i n s t e a s c ă o
întru această zi, pomenirea înnoire! cinstitei
Dumnezeire în trei ipostasuri, apostoliei sfântului şi prea lăudatului verhov-
dumnezeescul Marcu, rugân­ nicului apostolilor Petru, ce este alăturea cu
sfânta Biserică cea mare.
du-se să ne mântuiască pre noi. Intru oceasiă zi, pomenirea celui dintru sfinţi
părintelui nostru Machedonie patriarhul Con­
întru această lună in 25 de zile pomenirea stantinopolei.
sfântului Apostol ţi Evanghelist Marcu.
Sl;h: Machedonie, de stricăciosul scaun tu
Stih: Spurcaţii ucigaşi pre Marcu târându-1 depărtat fiind,
pre pământ, Pre Dumnezeu acum cu Serafimii şi cereştile
Nu ştiau câ la ceruri prin aceea îl trimit. scaune eşti lăudând.
Pre Marcu în a douăzeci şi cincia zi. întru această zi, sfânta muceniţă Nihi,
Cei fără de minte pre pământ îl târî.
Stih: Dătătorul bunătăţei a dat răsplătiri Ni­
F* rea lăudatul apostol Marcu a pro- chel ce a suferit tăiere,
poveduit pre Hristos în tot Eghîpetul şi Ca ceea ce s'a aflat de biruinţă purtătoare.
Libia şi Varvaria şi în Pendapoli, în zilele întru această zi, pomenirea prea cuvioşilor
lnî Tiberiu Chesaml, şi a scris şi Evan- opt părinţi sihastri,
ghia sa, tâlcuindu-l-o Apostolul Petrn, şl Stih; Grumazii a opt'bărbaţi împreună su
mergând în Chirinii Pendapoliei, a făcut tăiat,
multe minuni. De aceea s'a dus în Alexandria Cari sub jugul tău Cuvinte au îngenunchiat.
cea despre Faron, şi de acolo la Pendapoli, Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, mi-
făcând pretutindeni minuni, şi împodo­ lueşte-ne şi ne mântueşte pre noi, Amin.
bind bisericile lui Hristos, cu hirotonii
de episcopi şî de ceilalţi cHriri. După aceea Feasna 7-a, irmos;
mergând iarăşi la Alexandria, şi aflând Pre tine Născătoare de...
pre oarecari fraţi de mare, la Vucolii,
petrecea cu dânşii bînevestind şi propo- dumnezeeştile fulgere fi­
veduînd cuvântul lui Dumnezeu, unde nind aprins, răsunările cele
mergând către dânsul închinătorii idolilor
şi nesuferind a vedea sporindu-se credinţa strălucite cu taină le-ai răspuns,
lui Hristos, îl legară cu ştreanguri şi-1 Marcu prea fericite, că ai pro-
târâră, şi căzâdu-i carnea pre pietre, se poveduit pre Cuvântul cel fără
dărâmă, şi sângele lui roşia pământul.
de trup a fi întrupat, pre Dum
LUNA APRILIE

nezeul părinjilor cel lăudat şi Domnul lăudaţi, şi-l prea înăl­


prea slăvit. ţat» întru foji vecii.
C u puterile cele dumneze­ P r e Hristos, cel ce s'a dat
eşti lucrătoare, Atotfăcătorule, însuşi pre sine izbăvire pentru
pre învăfăcelul cel de Dumne­ păcatul nostru, şi prin patimă a
zeu grăitor întrarmându-1, făcă­ ridicat pre cei căzuţi, l-ai prea
tor de minuni pre el l-ai săvâr­ slăvit, mărite, şi ai strigat: Toate
şit, că boalele a gonit, şi nepu­ făpturile pre Domnul lăudaţi,
tinţele a vindecat, propovedu­ şi-l prea înnăltati întru toţi vecii.
ind pre Dumnezeu cel lăudat Binecuvântăm pre Tatăl...
şi prea slăvit.
Invăjăturei lui Petru celei
Slavă...
înfeiepfe Marcu plecându-fe,
P r e mai marele cetei apo­ prea înjelepteşte prin scrisori ai
stolilor avându-1 învăfător pre tâlcuit cinstita Evanghelie cre­
dumnezeescul Petru, următor dincioşilor, celor ce strigă: Toa­
Iui te ai arătat, că toată plinirea te făpturile pre Domnul lăudaţi,
Bisericei ai îndreptat, lăudând şMpreaînnăltaJi întru foji vecii.
pre Dumnezeul părinţilor cel Şi acum, a Născătoarei:
lăudat şi prea slăvit.
C a pre un prunc purtând
Şi acum, a Nâscătoiuei:
Fecioara pre Emanuil, a venit
Stâlp în Eghipet scrisoarea la Eghipteni, cărora ca o stea
Evangheliei tale însuti o ai pus, luminoasă Marcu s'a trimis, ra
celui ce s'a născut fără de să­ carele a strigat: Toate făpturile
mânţă din dumnezeească Mai­ pre Domnul lăudaţi, şi-l prea
că, urmând cuvintelor Isaiei, înăljati întru toji vecii.
prea lăudate, vestind pre Dum­ Catavasie:
nezeul părinţilor cel lăudat şi Să lăudăm, bine să cuvântăm...

prea slăvit. Aceasta numită şi sfântă zi.-


Peasna 9-a, Irmos:
Catavasie:
Cel ce a mântuit... Chipul naştere) tale...

Peasna 8 - 3 , Irmos : /Jyungând la izvorul cel ne-


In cuptor tinerii lui Umil.. * ^ a j u n s al strălucirei celei în­
re Cuvântul cel ce s'a născut treit luminătoare, de Dumne­
din Tatăl mai'nainte de toji zeu grăitorule, mai curat şi mai
vecii, pre Hristos, carele s'a limpede te desfătezi cu îndum-
îmbrăcat în firea omenească, nezeirea cea mai pre sus de
l-ai propoveduit mărite, şi ai gând, împreună cu îngerii dăn­
strigat: Toate f ă p t u r i l e pre ţuind neîncetat, prea sfinfite.
IN DOUĂZECI ŞI CINCI DEZJLE 219

Eacându-te părtaşi învă(ătu- celei cereşti Apostole, alcătu­


rei Iui Petru, şi dumnezeeştei irile ritorilor şi numărul grăi-
propoveduiri, în cereştile cor­ torilor de stele, cu limba ta
turi iacueşti împreună cu dân- i-ai surpat, o Marcu prea mă­
rite! Şi fiind ucenic al lui Petru,
su de Dumnezeu grăitorule
ai propoveduit lumei cuvintele
fericite; cu carele împreună te
cele evangheliceşti.
rogi pentru noi, Marcu apo­
stole. Şi aeum, a praznicului.
LA LAUDE,
Slavă... Stihirile pe 0, ale Praznicului 3, şi ale Aposto­
lului 3, glasul l-iu.
L u m i n a cea întreit unită, şi Podabie: Prea lăudaţilor Mucenici,..
iarăşi cu minune întreită întru u-
nime, o ai propoveduit cu prea I* uminăforul cel strălucit a!
bună credinfă Marcu prea în­ Eghipetului, Marcu prea ves­
ţelepte, fiind luminat cu raza titul, propoveduitorul cel prea
Darului. Pentru aceasta te ru­ în(elept al Cuvâtului şi dume-
g ă m : Roagă-te pururea pentru zeescului scriitor al Evanghe­
noi. liei, să se laude de noi cu cân­
Şi acum, a Născătoarei;
tări şi cu dumnezeeşti dulci
glasuri, că se roagă lui Hristos,
M a r c u c i n s t i t u l apostol, să dăruească sufletelor noastre
Eghiptenilor arhiereu s'a dăruit, pace şi mare milă.
la cari ca un prunc a venit în-
trupându-se din curata Fecioa­ S criitor dumnezeeştilor în­
ră, dumnezeească Maică, Dom­ văţături ale lui Hristos făcân-
nul slavei, pre carele lăudân- du-fe, în tot pământul ai lumi­
du-1 îl slăvim. nat întruparea lui, şi dumneze­
Catavasie:
eştile patimi, cinstita înviere şi
înălţarea Ia Tatăl ai propove­
Lumlnează-te, Iuminează-te._
duit, prea înfelepte, şi pre pă­
SVETILNA
gâni i-ai tras la cunoştinţa a-
Podobie :Lumina cea neschimbată... devărului, Apostole.
T u cu priimirea de fiu a lui U r m ă t o r plecat dumneze-
Petru apostolulîmbogătindu-te, escului Petru fiind, Marcu al
de acolo mai înfâîu de cât fo(i, Domnului Apostole, învăţătu­
ai scris Eghiptenilor Evanghe­ rilor lui plecându-te prea înfe­
lia, Marcu, prin carea ai lumi­ lepte, cu Darul prea sfântului
nat lumea. Duh popoare ai luminat, şi min­
Slavă, altă Svetilni. tea Eghiptenilor o ai strălucit,
Invăfându-te înţelepciune! şi cetatea lor o ai împodobit.
LUNA APRILIE
Slíivü, glasul al 6-lea.

^ â n ă t o r u l e înţelepte, sfinţite
Apostóte, lucrălomle al Mân­
tuitorului, grăîtorute al patimilor INTRU A C E A S T A LUNA
lui, cela c e cu credinfa incun-* IN 26 UE Z:LM.
jurând zidirea, şi trăgând lînv Sfântul sfinţitul mucenicul Vasi1« f Episcopul
Anmsiei-
bile cele rătăcite, şi c a o bună
tămâe aducandu-i lui Dumne­ PrflZfticuiui 3, ţi alt Sfântului 3, glasul ni I-lea.
zeu, te-ai suN în C e r Pentru Podobie: C a p r e \ _
u n v tMl r

aceasta stând înaintea Judecă­


torului', roagă-te ca s a n e mân- ntărindu-ie de legea c e a
(uim noi de fărădelegile noas­ idumnezeeasca, mare fe-
tre, şi în ziua j u d e c a t e i de .aw^ricite Vasilie, şî făeându-fi
muncă. araîat cugetul singur stăpânilor,
Şi acum, n Praznicului. ai împărăfif presfe toate patimi­
ST.AVÜ¿LOV\A CEA MARE.
le, ţi Făcându-te vrednic stătător
Eden "le şi Olpustul.
Cocsul înlfliu ş! Otpustuí deplin lângă Dumnezeu, ai priimit
ungere sfântă şi ai povăjuit
turmă cuvântătoare, cela ce
eşti podoaba Arhiereilor şi a
LA LITURGHIE, pălimitorilor.
Fericirile din Canonul Praznicului. Pea­
sna cea de i£nd pe 4, şi ale Apostolului, Ca pre mi berbece din turma
Peasna .1-a, p* 4 . Prochimen clasul al g-lea. te-a despărţit împăratul cel
In tot pământul a eţit vestfrea lor. Stih;
Cctorilo s p n o slava frii Dtimnzs&i. Apos* fărădelege pre tine Vasilie prea
toiul dm apDstoleasca carte a Jui Petru! fericite, şi văzându-te ea pro-
Fr<iţilo*y xttterrfi-vâ sit& mâna caa tare a
povedueşti pre împăratul Hris­
îtu Damnam, Marturisi-vor
A l i l u i a , g l a s n l 1.
cerurile minunile tale Doamae. Evanghelia tos Dumnezeul nostru, carele
dela Mircii: I» vremea tt'-eea iht^tat-a s'a jertfit ca un miel, ?r a mân*
fttus flit cei doispwutc ApoitoU ai săt...
tuil pre oameni, fără dreplate
te-a junghiat pre tine, şi a po­
In tot pământul a ieşit..
runcit c a s ă fii aruncat în mare,
pricinuindu-fi impăra(ia ceruri­
lor şi laudă veşnica.
5
Trepte (l-ai făcut cărările cu
prea mărire Vasilie pururea
pomenite, c ă după sfârşitul
fSu aruncându-Ieîn m a r e , pre­
cum mai înainte ai zis, fiind
£ U ^ U ^ E C I Ş 1 Ş A S K DE ZILE

tare îmbrăca* pururea cu Cru­ de împăratul ceresc, fericite


cea, nu te-ai oprii în ape, ci Vasilie.
te-ai dai p r e sineţî cetăfei A-
Slavi..
masiei. Pentru aceasta noi toţi
te avem rugător neruşinat şi C a pre un păzitor dumne-
rîu d e tămăduiri şi curaţilor zeeştilor porunci celor împă­
patimilor. răteşti, le-a uns cu dumneze­
ească ungere de împărăţie Im-
Steri, Şi 40jm, a Praznicufuî.
STIH O A V.SA Pmaiiicului, p aratul slavei, $j te-a împodobit
Troparul, e ' a S u l a ! 4 - l t J i , c u cununa muceniei, fericite
Părinte.
Şi părtaş obiceiurilor, şi ur­
mător scaunelor apostolilor Şi acu^n, & Născătoarei:
fiind, lucrare ai aWaf de Dum­ Ceea c e eşti scăpare cre­
nezeu i n s u f l a t e , spre suirea dincioşilor pururea Fecioară,
privire! la cele înalte. Pentru ajutătoarea c e a tare celor c e
aceasta cuvântul a d e v ă r u l u i aleargă ia tine, păzeşte*ne pre
drept învăţând, şi cu credinţă noi de toata nevoia, şi de stri­
răbdând până la sânge, sfinţi- căciune împrotivnică,
tule mucenice Vasilie, roagă-te
lui Hristos Dumnezeu, să se Pre peatra credir^ti,,
mântuiască sufletele noastre. Număralu-te-ai în cefele
P-a?niofkiJ celor îhlâi născuţi, îndumneze-
indu-fe cu împărtăşiri dumne­
zeeşti, şi văzând mai curat frum-
LA UTRENIE seţea Stăpânului mucenice ne­
CANOANELE
Al Praznicului cu Irmosul pe 8, fi a J Sfân­ biruite, Vasilie de Dumnezeu 1
tului pe 4, înteleptite, fericite.
Peasna J-s. gtasv} ttt 2-tea> Jeruog:
Vemţi popoarelor aJ,. h
Topit-a* iarna eresurilor
înaintea Împăratului pute­ cu fierbinţeala prea înţeleptelor
rilor celor cereşti stai purlând fale învăţături, ceaţa idolilor o
cunună, Vasilie purlătorule de ai risipit cu lumina chinurilor
Dumnezeu, har şi mila cerând talp. Pentru aceasta luminea-
tuturor, celor c e c u dragoste za-niă fericite Vasjlie, pre mine
te cinstesc, cel c e te cinstesc.

Impărăfil ai peste patimile p u g i n d Giafira de prăpas­


trupului, şi ai călcat pre împă­ tie pierzătoare de suflet, te-a
ratul c e l fără de Dumnezeu, affaf Părinte liman de mântu­
carele poruncea sa te lepezi ire. Pentru aceea şi logodin-

mm
du-se cu Hristos Ziditorul, se vioase. R o a g ă - t e lui Hristos
bucura strigând: Tu eşti Dum­ D u m n e z e u , s a ne d ă r u i a s c ă
nezeul nostru, şi nu este sfânt n o u ă m a r e milă.
afară de tine Doamne, Slavă, ft&tmcn**
Şi acum, a Niicriioarei'
Luminându-te c u dumneze-
£ J ăscul-ai pre împăratul cel e s c u l Duh, prin îndrăzneala c e a
fără început, carele a luat în- p ă s t o r e a s c ă şi c u m a r e cuget,
cepere de la line F e c i o a r a mândria muncitorului o ai ru­
Maica, Ci roagă-L pre dânsul şinat, şi trecând noianul înşe­
ca pre un iubitor de oameni, lăciunei, a l a f u n s la limanul c e l
să mântuiască pre robii tai de d u m n e z e e s c , părinte c u v i o a s e
toată nevoia şi de cuprinsul Vasilie. R o a g ă - t e lui Hristos
vrăjmaşului, Preacurată, Dumnezeu, sa s e dăruiască
Ir moftul: n o u ă m a r e milă,
P r e peatra credinţei îîită- Ş l ricum, b Praznic ului.
rmdu-ma, lărgit-ai gura mea
TP PtasuR Irmos:
„asupra vrăjmaşilor mei, că

J
Vtim{-ni din Fmioxr*...
„s'a veselit duhul meu, a cânta: [erUitU'te-aî p r e tine însu(î, ca
„Nu este sfânt ca Dumnezeul i u n miel fără prihană, jun-
nostru şi nu este drept, afară
1P
niîndu-te p r e a fericite, şi c u
„de tine Doamne' . 1
curgerile sângîurilor tale ai us­
CONUAC, ţ k ţ u l a\ c a t m a r e a nedumnezeîrei celei
Podobie ArfitMu-ie-A" asta&i . rele, prin D a r u l c e l d u m n e z e s c .
Biruind porunca împăra­
V^psindu-Ji haină î m p ă r ă ­
tului, ai câştigat împărăţia ce­
t e a s c ă c u sangiurile, ş i puiiv
rească, Vasilie. Intru carea dăn-
du|i p r e c a p d i a d e m ă d e bi­
fuind, adu-ff aminte de noi, cei
ruinţă, veselîndu*fe ai mers a-
ce cinstim pomenirea ta, sfin­
răiâl la curfile împarăjîei c e r u ­
ţite Mucenice.
rilor Părinte.
Stdcdna, clasul a! 3-lea.
Slavi.,
P o d o b i e Pentru mărturisirea...

Scăpând de viforul cel fără Qu cuviinţa şi c u dreplafe


de Dumnezeu al înşelăciunei păstorindu-ţi t u r m a , o ai d u s
idolilor, învăfălorule de cele în staulul c e l c e r e s c C u v i o a s e ,
sfinte, şi prin sabie înnecân- unde ai şi m e r s , fiind î m p o d o ­
du-teîn mare, ai sosit la limanul bit c u cununa pătimirei.
cel fără de valuri, şi într'însul Şi acum, i Riscat o i r ei :
i e veseleşti în veci, Părinte cu­ Q e e a c e eşti p r e a lăudată,
IN DOUĂZECI S I S A S E D E ZILE 223

gala ajutătoare oamenilor, îm­ de varvari, N ă s c ă t o a r e de


blânzeşte valurile cele sălba­ Dumnezeu Fecioară; că Iu sin­
tece ale supărărilor, ferind pre gură eşti apărătoare credincio­
robii lai, cei ce nădăjduesc în­ şilor neruşinată.
tru tine, de stricăciunea vrăj­
maşilor.
IJS adâncul grejaltlor...

f
Pfiasna r>-a, Irmos .
Lumina celoi din Intanerec... ^ăcându-tî călătoria prin ape,

F ai uscat apele inşeificiunei,


1

iind luminat cu lumina strS- prin curgerea sfintelor tale sân-


— lucirei Duhului, ai încetat giuiri, şî ai ajuns către limanul
întunereculnedumnezeirei,sfin- cel fără de valuri.
|ite învă|ătorule, şi pre cei ce
erau cuprinşi de negura de­ A râtatu-te-aî mort purtător
şertăciune!, i-ai îndreptat către de vieajă, părinte Vasilie, tre­
lăcaşurile cele cereşti. când prin apă, şi arătat dân-
Fiind păzitor poruncilor du-te ucenicilor tăi, prin po­
dumnezeeşti, şi fiind închis în runcă dumnezeească.
temnifă de cei fără de Dum­ SlivS...
nezeu, ai văzut sfârşitul cei dum­ Impeslrihi-(i-ai s f â n t a po­
nezeesc, care era să fie la line, doabă cu cinstitele sângiuri ca
fiind învăjat de îngeri, cela ce un vison împărătesc, cu care
eşfi temeiu şi întărire sfinţilor te-ai îmbrăcat Vasilie, stând
mucenici. înaintea lui Hristos, purtător de
Stai* . cunună.
Minune înfricoşată s'a ară­ Şi acum. fi Nâs câte ani:
tat de tofi la sfârşitul tău, că
tăindu-(i-se capul prin sabie, P r e a sfântă fecioară Mi­
sfin|ite Mucenice, şi aruncân- reasă a lui Dumnezeu, ceea ce,
du-se în mare, iarăşi s'a îm­ după Dumnezeu, eşti folosi­
preunat cu dumnezeescul tău toare robilor tăi, fereşte-ne pre
trup, dându-se celor ce te pof­ noi de robia varvarilor şi de
tesc, Dar dăruit de Dumnezeu. primejdii.
Şi acum, n KisoBtoiti'ei
- Irmosul:

C e e a ce eşti cetatea lut Intru adâncul greşalelor fi-


Dumnezeu, pentru carea s'a „ind încunjurat, chem adâncul
grăit prea mărite, fereşte acea­ „milostivirei tale cel neurmat,
stă cetate a ta şi toate oraşele „din stricăciune Dumnezeule,
de primejdii şi de foamete şi „scoate-mă".

I
224 LUNA APRIL'E

CONNACiJL ^ ICOSUL T W i c u H i i
Intru aceasta al, alinta Claflrn cu pac* s
IjitrLi u^eaaiă lună Tn 2S do zile, pomenirea
^Eititutkj] stivuitului mucenic V*SILIC, K^s-J^ru . 1

1I
B(ih:Glunra prin sufleto^ti ochi pr» Uum
Amarei, neieu privind,
5;**: Vistfic, tăîttdV'te, ir\ Ceruri le aOi îm- Acum nu prin umbră, ci descoperit «Le vâ

Şi <tin sictgftiînfe hutnâ ro^ie purtând,. Inim această ii, prea cuvioasa lusta cu p i
In n u * douăzeci şi cu artevirat, S'A SĂVÂRŞIT.

Grtfmn*u[ lui Vasiiie de sabie s'a (âiaL Ş[|]r lusU fiind In chipul Lunci cq|«| plin

M ă r i t a i jnîicecjc al Jui Hristos V a ­ O ;icopere mormântul, sirâJucitâ fiind c

ftjprs bună.
silie a fost Episcop Mitropoliei din Aroasia,
ia p i c vremea lui c a r t l e fi;cd cumnat înliu aceasiâ ii, prta cuviosul Ne&tor, pRii
marelui Constantin despre soro-sa Con- sintJ părinţi, ţi caJugirinciu-se oi pact *'* să
stantjiîa, j fost I R Â N I S de diflstil improrisa vârşit.
lui Maximîn, ce se ridicate, şi la ase oa­ S*IH Ncsto»* prin tiiJoart cerurile ai CUM
recare părţi ate răsarfttiirir de 2 « ţinea, ti- pB'JLT,
răneşte. Deci mergând l.îcinie la N i t o - Fcnrm carfi Jg (jrănia firer cu cunoştinţa
mlâis t ţarvs aceea încă se potolise, şi ti­ to-ftJ lepădat
r a n u l Mftximin s'a s:ăpaţ de Nădejdea laz- Cu a!e Sor ţ £ n t e rugăciuni, Doamne,
boitiluî aceJuia, scăpând şi dc primejdia
miîueste-ne şi ne m i o t u e ţ t e pre noi, Amin.
c c e r i S I - I v i e ; iară Lkiui** da jertfă ido­
LILOR la Nfcomrrira, porunci sa-i adncă Pcasnft 7-fl, Irmos:
înainte din Amagia pre sfântul Vasi]je» cti Chipul cvl dt a w .
o fecioara anuoie Giafira, cate fust-se roaba
Constantinei iemeei lui Licinie, ŞÎ te- u vapselele sangiurilor vâp-
mâridîj-K ea c i Licrnîc 0 a îndrăgit, a sindti(i (ie porfira Muce­
I îndrSznit de a spus stăpâni sa, si ea o tri-
mirese ?a Anato/ dâudu-i avere, jrf umblând
nice, şi cu bucurie îmbrăcân-
dia loc în loc, nemurise U Amasia. I>eci du-te cu dânsaj şî purtând în
atftf'rid acestea L I C I N F E , şi CITRU dădnse mană arma Crucei cea mân­
banii avea la d i u s a Episcopalii, c a s ă
zid?3t8i& Biserică, porunci sâ-f prinză pre
tuitoare, împărăteşti pururea
amândoi 5> SĂ-t duca înaintea lui, dara cu împăratul cel nemuritor,
GJflfira stpncb joaintt d e jpnri, iară feri­ Vasilie purur^u pomenite.
citul Vasilie a venit la Nicomidia către
împAratu}» şi J s a dst râţptmsiil ca sa i
1
D i f u - s a (ur>nei fale frupul
se (fi ie capul caci se pusese tare împrutivl,
sj ocări
t

bctâsnidn erelor «: s c socotUu


tău cel bine străduit Sco)3n-
dumnezei şi deşertăciunea lor. Deci tâin- du-se din şanurile mărei, carele
du-i'SE? capul şi pniada-l fatr'un vas pre izvoraşle noian de tămăduiri, şi
m»re care \m s'a împreunat şi s'a 'ipit cu
T

capiii Ja trup fireşte, şi s'a atfaf. întreg -


usucă vărsările patimiJor cu
Sfântul, în vinul marei ttiţapului, aflân- Darul Dumnezeescului Duh,
âu-l nişte pescari t u mreje de E-au tras sfinţie mucenice Vasilie.
la uscat, precum arâtindu^se îngerul I N I
Bpitâifor care i'NIÂIN a priimit prţ S F Â W N L
Î N Nicomidia, i*a spus, carele şi mergând
cn Tt^cicx şi Par tenie Diaconii, c e venise Adus'ai pre Glafire mireasă
cu SttLntiil în Amasia, l-a tras din mreajă, Mirelui Hristos, împodobită cu
şi cinstind'!-! cu nriruH CU cdniâri, 1 - a a totul de bunătăfi şi străJucftS
trimis la Amasia.
cu fecioria, şi înfrumsetându-o
IN DOUĂZECI ŞI ŞASE P K Z j L E

învrednicit şi camărei Mirelui, prinşi întru răută|i, prea sfântă


cu carele împreună te bucuri Fecioară, nu ne trece cu ve­
în locaşurile cele cereşti, părinte derea prenoî, carisunlem pu­
Vasilie. rurea încunjurafi de primejdii,
Şi asum, A NâscâlOArci :
şi de multe năpădiri ale vicle­
Ceea c e singura eşti nădejdea nilor varvari,
şi ajulătoarea credincioşilor, limanul:
Născătoare de Dumnezeu, gră­ Să lăudam, bine sn cuvânt*™,..
beşte de ne ajula robilor tăi
celor c e suntem afund a|i în P r e Dumnezeu carele s'a
m
nevoi, şi deznădăjduiţi, ţi cari „pogorîl în cuptorul cel cu
suntem in dureri, şi scăpăm la „foc la tinerii evreeşti, şi vă­
tine Fecioară cu nădejdea su­ p a i a întru răcoreală o a pre­
fletului. f ă c u t , ca pre Domnul lăudafM
Peasna fl, IrniOi. „lucrurile, şi-l prea înălţaţi întru
fVe Dumnezeu fardez. „to)i vecii *, 4

]u toiagul înfeleptelor tale I'caţna y-·, Irmost

S
Pr» Dumnezeu CuvAntul.»
lînvătături păsrându-ji oile
călre păşuni mântuitoare, ai trălucind prea fericite cu
gonit din mijloc pre lupii cei dumnexeeştile înfrumsetări
grei şi răi, şi le-ai junghiat c a ale preoţiei, şi ale cinstitei mu-
un miel de voia ta Părinle. cenii, acum lăcueşti în ceruri,
şi cu bucurie stai înaintea prea
Din adâncurile mSrei ca pre
sfintei Treimi, rugându-te pen­
un mărgăritar, răsărind, te a-
tru noi împreună cu loji muce­
dună cu credinjâ sfinfii (ăi uce­
nicii, Vasilie.
nici, c a pre cel c e dai raze de
minuni, cela ce eşti îndreptător Cât este de luminată po­
sfinjilor mucenici şi mare laudă. menirea la, c a r e străluceşte
BinecuvAilum pre Tat&l. rF raze de daruri dumnezeeşti
C totul fiind dat din prun­
u credincioşilor. Căleşte de sfânt
cie lui Dumnezeu prin ungere lăcaşul tău, unde afiându-te iz-
dumnezeească, te-ai sfinţit cu vorăşti tămăduiri, şi din grele
sfinţenie, şi jerlfindu*te pre tine primejdii mântueşti pre cei ce
însu-|i, le-ai adus jerffilor, şi cu dragoste te cinstesc Vasilie.
jertfă la masa c e a nemuritoare Slavi-
şî tainică.
Sicriul moa&lelor t a l e se
şi acum, • Nlscâloatei: vede c a un izvor, izvorând pâ*
Ceea ce eşli scăpare creş­ rae de vindecări, şi tămădueşte
tinilor, ajutătoare c e l o r cu- toate boalele trupurilor şi su-

15
22fi LUNA APRILIE

fletelor, părinte Vasilie. Penfru celor rătăci|l, stâlp nemişcat al


aceea cu credînja săvârşim po­ cinstitei Biserici şi moştenitor
menirea ta. împărăţiei celei de sus, şi cin­
Şi acum, a Născătoarei: stit întocmai cu îngerii te-ai
Născătoare de lumină Fe­ arătat Simeoane.
cioară, împreună cu îngerii cei D u p ă osfenelete (rupufui
fără de trup, cu apostolii, cu cele de multe feluri, după toa­
proorocii, cu ierarhii, cu mu­ tă chinuirea cea cu multa do­
cenicii, şi cu tofi cuvioşii, roagă rire, efupa muifimea luptelor
pre însuşi prea bunul Dumne­ pre Cruce te-ai răstignit, minu­
zeu, să se mântuească sufletele nate, urmând lui Hristos carele
noastre. s'a răstignit de voia iui. Pentru
Irmosul:
aceea Simeoane săvârşind as­
P r e Dumnezeu Cuvântul tăzi pomenirea ta cea purtă­
„cel din Dumnezeu, carele cu toare de lumină, ne luminăm
„negrăita înţelepciune a venit simjirîle cele sufleteşti.
„sa înnoiască pre Adam cel
„căzut rSu prin mâncare înfru C u sfinfenie ai intrat la lă­
„stricăciune, din s f â n t a Fe­ caşul cel ceresc, picându-te
c i o a r ă negrăit întrupându-se pre tine cu cinstitul tău sânge,
„pentru noi credincioşii, cu un fericite, şi stai înaintea Treimei,
„gând întru laude îl slăvim". îndestulat luminându-te cu stră­
Şi cealsHă sluj™ a Uire.i:ei dupre reiniuielă lucirile, cele ce izvorăsc de
>I Oipuslnl. acolo. Pentru aceasta bueu-
rându-ne, săvârşim pomenirea
ta cea sfântă Simeoane, luând
iertare greşalelor, prin rugăciu­
INTRU A C E A S T Ă LUNĂ nile tale prea fericite. -
IU 27 UE ZILE. Troparul, glasul l-iu.
Sfântul sfinţitul mucenic Simeorc. rudenia
Domnului. P re tine rudenia lui Hris­
Li Doamne sirigal-am, Stihirile pe 8, ale tos Simeoane Ierarhe, şi mu­
Praznicului 3, ţi ni* Sfanţului 3, glasul cenicul cel tare, cu sfinjenie te
Podobie : c a pre \.a viteaz... lăudăm, cel ce ai pierdut în­
"3$ reot prea sfinţit, păti- şelăciunea, şi ai păzit credin(a.
M mitor tare dupre lege, Pentru aceasta praznuind as­
iudă Ziditorului prea a-
^„-••F tăzi prea sfântă pomenirea ta,
f> - 0 $ devărată, făcător de mi- dezlegare de păcate luăm prin
-,'IFL' nuni prea minunat, iumi- rugăciunile tale.
**%r prea luminat, povă|uitor
IN D O U Ă Z E C I Şl Ş * f e HK zn.e

ffiiiiSiăni rarhe, cu totul le-ai făcut în


LA UTRENIE
chip dumnezeesc, strălucind
cu juminlle muceniciei, prea
Al Praznicului cu Irmosul po 6, şi al Sfântu­ sfinţite.
lui pe 6.
Al clruia acrasuh In Greci « i e * c * i U :
Stralucit-ai zori celor dintru
Simon nau slutii" cu dragoste prin cirttiri întunerec, arătând oamenilor
să se cinsteascâ. pre Soarele dreptăjei, carele
Facerea lui Io sil. a răsărit din norul, Fecioara
Pftwn* î . g',*9dl Al 4 - 1 « , Jnno* Î prunca.

S
Canta-vom ţie Doamnc„.

' imeoane prea sfinţite, ca-


C etatea Sionului te-a avut
1
rele stai înaintea Stăpânului
pre tine fericite Simeoane păs­
purtând cunună, cere dezle­
trător şi dumnezeesc învă|ător,
gare păcatelor, celor ce cu
pre carea o ai luminat cu dum-
dragoste săvîrşesc sfântă po­
nezeeştile laie învăjăfuri, Ie­
menirea la.
rarhe,
C u vetrela Crucei cu ade­
Şi acum, r ^is^Rtţi&t^i.
vărat întraripându-te, cu suflă­
rile Duhului, de Dumnezeu fe­ Toată rânduiala laudelor se
ricite, ai trecui valtirite înşelă­ birueşte acum Preacurată a te
ciune!, prea fericite. lăuda pre tine Mireasă a lui
Dumnezeu, carea ai născut pre
Slava...
Cuvântul lui Dumnezeu, $i pre
In vrednici ndu-te prea feri­ îngeri i-ai întrecut
cite a fi frale dupre trup, celui
ce cu trupul s'a săracii pentru trmgfiul:
5
milostivire, te-ai îmbogăţit cu Arcul celor puternici a slă-
Darul în dumnezeirea „bit, şî cei neputincioşi s'au
Şl acum, a Născătoarei ;
„încins cu putere; pentru a-
„ceasta s'a întărit întru Dom-
C a una ce eşti mai aleasă „nul inima mea".
I decâl toata ţidirea» ai cuprins
în pântecele tău pre Ziditorul COM3ACUL «i ICOSUL Praznicului,
Sadcalna, Sfinlulu», glasul al 4 4 t a .
şi Dumnezeu, şî l-aî născut Fe­ Podobie : Cel « le-ai înălţat,.
cioară, pentru mântuirea oa­
C u podoabele ierarhiei te-ai
menilor.
împodobit, şi cu frumuseţile
Peaana 'â-&, i r m o s ; muceniei te-ai înfrumse(at, şi
Arcul « l o r puternici»»» cu slavă înaintea lui Dumnezeu
u plecarea călre Dumne­
l
stând, străluceşti luminându-te
zeu îndumnezeindu-te Ie­ cu lumina Treimei. Pentru a-
223 LUNA Al RiLIE
h

c e e a te r u g a m ierarhe Sime­
C a o jertfă fara prihană
o a n e , c a pre cel c e ai îndrăz­
te-ai dat p r e tine s ă te arza d e
neala c ă t r e D u m n e z e u , roa­
tot c u focul chinurilor, fiind p ă ­
gă-te pentru cei c e c u credinţă
zit cu bun miros do taină, feri­
te cinstesc p r e line.
cite S i m e o a n e .
SLAVA iar acea&tfl, Şi a::i]m, a Praznicului.
Peasna 4 - 0 , Irmos: Slava..,
PANLRU ilrago5le:i CHIPULUI.
P ironindu-te p r e c r u c e fe-
erffit-ai jertfele ceJe fără d e ricile S i m e o a n e , ai urmat dum-
sânge, celui c e pentru tine nezeeşîei patimi a lui Hristos.
s'a jertfii c a u n miel, şi junghi- Drept a c e e a mutându-le c ă t r e
indu-fe, |e-ai adus lui p r e line e l le-ai marii î m p r e u n ă c u
însu(î prinos, de Dumnezeu cu- dânsul.
geţaiorule p r e a fericite. Şi acum, a N a r a t o a r e i :

C u strivirea obrazului tău R oagă-le penhu noi lui


Ierarhe, munţii necredinţei şî Hristos, celui c e din c u r a t e
dealurile dracilor to&ie s'au Io- sângiurile tale s'a îmbrăcat c u
pit, intărindu-te p r e tine Hristos. t r u p d e materie, şi p r e o a m e n i
Slava.,, din nou i-aînchîpuit N ă s c ă l o a r e
R u d ă dupre D a r priimin- de Dumne/eu, Preacurată.
du-te D u m n e z e u Cuvântul te-a P t a * 11 a 6-a, Itmos
Strj^Jit-a mai nninl?...

I
arătat cinstit Ierarh al sfintei
cetăiî, şi m u c e n i c cinslit Si­ nvStalu-te-ai din minunate/e
meoane. străluciri c e l e dumnezeeşti,
Şi acum, a Năicâluarei:
c a r e te-au povăjuit pre tine
către d u m n e z e e a s c ă vieaţă; şi
Fiind învăţat în taina naş­ te-aî făcut plin d e m ă r i r e n e -
terea ta proorocul A w a c u m , te grăită, prea fericite Ierarhe.
însemnează p r e tine F e c i o a r a
maiînainle. munte u m b r o s , din Avându-te p r e tine S i m e ­
c a r e l e a venit D u m n e z e u l o a n e B i s e r i c a cea dumneze­
nostru. e a s c ă plină d e apele Duhului
Poasna 5-&. Irirjoa: cele c u r g ă t o a r e de vieajă, c a
Lumina ta Doamne,.. p r e un a\inu ce iese din E d e m

E l e bună v o e te-ai dat p r e se b u c u r ă Ierarhe,


| tine însufi a pătimi c u o- Slavă...

sârdîe fericite, u r m â n d lui Hri­ C lăut -ai şi ai sfărâmat ido­


stos, celui c e pentru noî a pă­ lii înşelăciune!, fiind întărit cu
timit c u trupul, şi a lipsit patimile. însullarea Duhului, şi ai zi'dif
TN douăzeci Ş[ şapte DH zli^e

biserici întru slava Iui Dum­ pânuf pe cruce s'a pironit, ur­
nezeu, Ierarhe Simeoane. mând palimei lui celei dum­
Şt ac uni, b Nfiscăloarei nezeeşti,
V indecă patimile cele fără Iniru aceasţn Urna ta Z7 dt pomenirea
vindecare ale sufletului meu, siântuJui &rm|Uuiuţ mucflrijt Sjmton episcopul
Ierusalimului, rudenia bum n ului.
Mireasă a Iui Dumnezeu, ceea S o h ; SiftwoTi patimi a&ernenea cu Domnul
ce ai născut pre doftorul şi pAlimînd,
Mântuitorul, carele prin pati­ Ca un frate al Domnului pe lemn spân­
zurat fiind.
mile lui vindecă patimile oa­ Intru a dotiJiţci ţi tapeta zi,
Simeon pe lemn se pirunl.
menilor.
Irmosul • A^aiU a fost pe vremea împăratului
Traiao, fecior lagoântcuhu Iaşii, şi frate
Strigal-a mai W n f e închi­ lui lacov, pre acesta 1usndu-l însuşi Hri­
puind îngroparea ta cea de stos şl DunsMwu! aostrtr, şî pînmind a
i se Durui frate, îl unse preot, c a s£-i
„trei zile, proorocul lonâ în propoveduîasca prea mărita venire. Drept
„chit rugându-se: Din strică­ aceea trudîndu-se cu teii de mii de are­
ciune mă scapă lisuse, împă­ nele şi sudori. Impodobiâ scaunul Ieru­
salimului ca nn păstor, iarna ea u g năimit
cate al puterilor", ţi ţiclndu-stf pre sine sfanţuloj Duh,
a snrpat şi a stricat eapiştile idolilor, şi
CONDAC, glasul al 2-lea.
îndreptând la lumină pre cei rătăciţi, rltj-
dând manei eu multe dureţi pefitru buna
credinţă, s'a şi răstignit, fiind de o smâ
Stonutui celui de sus făcân- si douăzeci dc ani; şi de aeolo s'a întors
du-lfc ce)S)ean, Scaunul Sionn- către cel dorit al sau Mântuitorul K r î s ^
Iui celui de jos ai luat, şi bine Acest fericit se învrednici a avea două
nume, c ă se diierna şi Sitnou şi Simeon,
turma ţi-ai povăţuit la staulul şi c r i frate a lui Tacob ^ t u i Kristo».
cei ceresc, împreună te-ai răs­
tignit cu Hristos, Simeoane, ur­ TnLTU aceaMA zi, pomenirea pron cuviosului
părintelui nistru loan Mărturisitorul, egumenul
mând patimei lui celei dunv M a nas Lirei ce se numeşte C i U m n ,
nezeeşti. & > : O Ioane fericite, de patimi fiind curâju
:J

Me-nnariri CnUrouilor precum se cuvin* a


1c o s.
P r e cel din neamul lui A* ^cest fericit loan, s'a născut în Irî-
vraam, şi din seminţia lui Da- nopviH, carea era rms din cetăţile Deca-
poliei; fiu de părinţi creştini ţi iubitori
vid, pre fiul iui Iosif şi rudenia de Dumnezeu, cit aiunele Teodor şi Gri-
lui li sus, să 1 lăudăm astăzi, pre pjoria. Deei fădiadu-se de aouâ ani s'a
Simeon, de trei ori fericitul, ca dus la cliinovîe, nndti p'a şi cllugarit, ş l EH
fîîsâ osârdiiitor ş\ smerit şi aseară tor, Va
pre cel mult mării pentru ru­ iubit de dascălul sau. Şi mergând îm­
denia lui Hristos, şi împodobii preuna cu eT la Sinodul al şaptelea ce s'a
cu scaunul maicei bisericilor, adunat a doua oară în Nicbeea; apoi mai
îu urmă, şl îu Constantina pol; deci das­
şi mărit înfrumseţat cu sângele călul său s'a făcut Arhimandrit, şi egu­
muceniciei. Că însuşi ca şr Slă- men monastirei lui Dalmat; iară aceata
msts>

LUNA APRfLIE

s'a [acut schimnic şî preot, ţt de acolo fu cttidon ne având voe. ca să ÎTrtie î n ce


trimis de împăratul Nichlfor, tguintn mo­ tate. I a t i dupâ aceea împăiăţind Teofil, a
li astirei Cataronilor. Aci cu plăcere de voir Cnviosu} sa se aşez? în oarecare mâ
Dumnezeu şi a p o s t o l eşte ocinnutud turma nistire împrenDâ eu alţi părinţi; apoi fiind
lui Hdstop zece ani şi ceva mai mult, prinşi de Patriarhul din acea vreme ş
erâ iubit de toţi oamenii. Dar în vremea cumplite nerazuri suferind fericitul, hi sur
cc erâ să urmeze dela diavolul obştea­ ghiunit U ostrovul A/usiei unde împlinind
sca iapfti U Biserica Hristos, tf& doi ani ţi jumătate, a văsuţ oarecare ve­
descoperit fericitului; ^ adunând şi sfă­ denie, si vestind celor împreuna cu el mu­
tuind pe toţi fraţii, ŞL poruncindu-le cele
de cuvîinţi, a zta către ei: Privegheaţi tarea sa după trei zilt, s'a dus câtre
părinţilor ţi fraţilor, ca să nu vă furaţi Domnul.
de diavolul, şi s i nu vă lepădaţi de închi­
năciunea sfintelor icoane; căci pre mine Iniru icea»ti iu pomtmr*a «fln^lot ApoaloU:
nu mă veţi mai vedea între cei vii, în Ansi arh, Marca şi Zinon
vremea când el vorbea acestea, vtjnd oa­ Stih : Zinon Legiuitorul, Ari&Urh ţi Marcu
recari sălbateci slujitori, trimişi de Leon cei mânţi,
luptătorul J « icoane, au împTăştUrt leala VVţai ctlei pfeu ^unc %\ fericit* »M foM în­
vredniciţi
turma, şi cele ce au găsit în monaatrr« h

pre la părinţi, ca pre ale lor le-au îm­


Aceştia eratl din cei şapte*ed şi Aris-
părţit; iară pre păstorul lor, cu lăuturi le­ T

ttrb este acela carete Pavel pomeneşte


gat lnându-j, Pan dus la VisantU, lăsând
în epTstoJa către fipmanj, şi csieie & Sost
mănăstirea în pradă. Deci mergând sfântul
episcop Apamrei celei din Siria, supusă
la împăratul, şi n urnind u l pre el păgln
apostolilor celor întâi cu scaunele. Acesta
şi osândit şi altele multele fă*â de sfială
mi: tnlâi de cât to(r a propove<?u<r pre
zlcâodu-î, 1-3 pornit spre mânie. Pentru
Hristos Dumnezeu adevărat Iară Marcu
care şi cumplit a fost bătut, preste obra^
este acela p'e carele ţi loan obicinuit a-J
cu vine de bou. l a r i fericital se bţjcurâ
Dunîi. De carele pomeneşte- Ltsca în Fapte
pătimind pentru Hristos; şi dupa aceea
şî carele s'a pus episcop de Apostoli în
fiind închis, în mitocul său trei luni, fu
Vlvlopoli. Iară Zinon este acela, pre ca­
surghiunit la o cetate nninîtl Pentadao
rele Apostolici tl scrie în epfetoîa citre
tilon în hotarele L,ambel. Deci acolo pi­
Rvmani legiuitor. Şi carele s'a făcut Întâi
cioarele lui legându-le cu lanţuri, 1-a pus j
episcop de Apostolul Pttru, în Dioapol,
la q închisoare Întunecoasa, lâsându-1 #tolo !
învăţa proporedaind preîIrisCOi Dumnezeu
•tepreztcv l u n i ; iară după aceasta 1-a adus 1
«devărat Deci aţrştia m^ilte rele pătimiri
gol irj cetate, înaintea împăratului spre J
euierind dcJa necredincioşii pentru zidirea
batjocură, şi dupâ multe priciri de cuvinte,!
din nou A HfieHdior, şî pentru surparea
a fost dat lui fnan, cei ce cn aevredoicie.
idolilor, şi însuşi făcindu-se lucrători de
atuncea erâ patriarh bisericei celei mari;
ttJnuni şi de vindecări, s'sui mutai către
carele multă cruzime a arătaî U Sfântul,
strâmtară n du-1 pre el CU foame în multa
vreme, după rare apoi )*a înfăţişat iarSşi
la împărat, şi împăratul \. trimis Ia o ce­
a
Intru accutl zi po^cnîree sflniulai mu-
r

tate numită Criotavron Apuchelarfilor, şj cţnic Pupile pţin sab;e t'a slvkrţii.
act>lo l a închis fk>i ard Intre fi^ Unde dc Soh: PupJie junghiindu-le penlru Hristos
multă rea pătimire se îiflease cu totul carnea Satigele ţi-ai vărsat.
de pre trupul J l j J * îosă Sfântul pre toate . de dc^ouit ti: singzlv Hiv,Jf>s Ii-a>
sufedtidu le cu mulţămitfi slăvea pre Dum- :

răscumpiraL
nezeu. Iară. după ce s'a junghiat Leon
ArroeannJ, şi a împăraţii în 1&CM3 sân Mî- Intru a ceas ti zi, pomenirea sfântului Evlo-
nail Travluljibeianud se toţi tei din prin ghic primitorul de sireini, cu pac< i'a s&vicşft.
flurţhinnii, s'a dns şi klântnl până la Hal- p r eEvloghie, ca pre primitorul de
streini col iubi',
Intru acoastâ zi, pomenirea sfanţului mu­

T
Pre cel ce a'a pironit..*
cenic lci\ir>n tei nou, târîi pre pamfcnl s'a sĂ-
#

vâifit. oată lumina Mângâitoru-


Stih: Se pufneşte (ruput mucenicul Lubon _ lui priimind-o în inima ta
cea curala, înleleple, ai perdul
Al celui cb praful cel din eJ, prafului spre
amestecare l-a dat,
întunerecul cel neluminos al
dracilor, luminând pre credin­
Co ale lor sfînre rugăcrja^ Doaiune, cioşi, Simioane.
luilneste-ne şi ne mnntueşte pre noi, Amin.
Cu râurile dumnezeeştilor
Peatni 7-*, frmos: fale învăţaturi nscând marea
Ţinerii cei din Avrasm,,

£
cumplitei rele credinţe, a* a-
u osârdie dându-fi tropul a dă pat fot sufletul, careleaodrn-
se chinui pentru Hristos, slit spic roditor al credinfei,
te-ai smintii, nu le-ai siăbil
ti'mec'Ji-ârttittt pre Talii»
dumneseescule, strigând: Rine
eşti cuvântat Dumnezeul părin- P r e Cuvântul Tatălui pro-
filor noştri. poveduindu-l Dumnezeu ade­
vărat către îo|i, muile chinuri
A p r i n z â n d u ^ s e mintea de ai suferit şi snindu-te pre în-
dragostea iui Dumnezeu, prea năltimea Crucei, le-ni mufa!
fericite, te-ai făcut mai tare către cel ce ai dorii, Ierarhe.
decât focul cei materialnic, stri­
Şi a-nm, «, pJiseâtoir<L J

gând : Bine eşti cuvântat Dum­


nezeul părinjilor noştri. C a să te lăudam cu glasuri
de muljumită pre tine Prea­
Slbvă,..
curată, ca pre una ce ai umplut
Jnfferbânfându-te cu râvna de D a r neamul nostru, ocro­
dumnezeească, de tot ai stins teşte şi ne păzeşte pre noi de
G
nebunia idolilor, Fericite, şi toată stricăciunea, Mireasa A
Q ai învăţat pre credincioşi cre­ lui Dumnezeu.
dinţa cea ortodoxa, cu cuget
bine credincios, cugetătorule S t lăudam, bine să cuvânffm..,
de Dumnezeu.
P r e cel c e s'a pironit cu
Şi acum, B NâEcaioarii:
„trupul pre Cruce, şi ne-a a-
Fecioară Maică prea cu­ „rătat nouă armă de mântuire,
rată, ceea c e eşti rană diavo­ „tineri preaînăl|a|i pre Hrisfos
lilor şi mântuirea şi paza oa- | „Dumnezeul nostru în veci".