!

; ;

bVNei APRILi
TIPĂRIT ÎN ZIÏ.HLE MAJESTE f u SALE
I U B I T O R U L U I D E HRISTÖS

il SUE P A S T O R A

I. P. M I R Ó N

CU fll^i-UVANrAPt.fl

SFÀOTI.EI a r a o D A L S F I N T E I ΒΙΚ ΒΕΤΟΓ A U T O C E F A L E O R T O D O X E K

—$·?.- —

E D I Ţ I A III-A
 P R E C U V Â N T A R E

FĂCUTĂ «CĂTRE CETITORI * DE S T A R E Ţ U L N E O NIL

AL M Ă N Ă S T I R E ! N E A M Ţ U L LA 18-16.

raţîlorî L u m e a aceasta sc număra a doua, începându-se a se număra anul

Martie dnpre E v r e i , i a r ă o r i a S e p t e m v r i e a opta. intri? actatâi hinh t

Domnul a poruncit E v r e i l o r prin proorocul său Moisi, c a să aducă snopul,

a d e c ă p â r g a secerişului înaintea ^ i ) , z i c â n d ;
1
' G r ă e ş t e fiilor lui Israil
iy.i către eh C â n d veţi intră in pământul care eu îl dau v o u ă şi veţi secera
^secerişul (ui veţi aduce un snop p â r ^ a
H seceni v o a s t r e la P r e o t ; şi va. aduce
«snopul înaintea Domnului primit v o u ă , în ziua 2 doua dela ziua cea dintâiu îl v a
aduce Preotul* ^Leviţi 2 3 , 10) *

Intru această luna pre la începutul ci şi Dumnezeu Cuvântul ta întâiul an

al propovăduiţii sale, a venit îatpt-etmâ <*w ucenicii &ai in pământul Iudeii, dnure
cum arată înţeleptul Meletic la Bisericeasca Istorie ( C i u l e a i, c a p . 4. § B), unde
aduce pricina zics: ? D u p a aceasta a venit Iisus, şi ucenicii lui in pământul
Iudeii, si acolo petrecea cu ei şi boteza, ^i e r ^ i Io^n botezând in E n o n aproape
dc Saljm> (loan 3 , 2 2 , 2 3 ) . Cu toate câ IJSILS nu s e p r o p o v e d u i â pre sine a fi
Mesia, in cată vreme eră Ioan botezând. Intru această lună, l a al doilea an al
pn?pOveduiiii sale, adecă la 1 0 a lui A p r i l i e , ai.ropiindu-se Pastile Iudeilor, s a
suit in Ierusalim, şi în 1 5 a acesteia, la acestaş praznic al Paştiloi, Sâmbătă

') Vezi c5 în l'aleslini până ţi în ziua <Je a t3ii în luna aceasta grâul se s ţ c e j l
s
 l PKBrUVANTARE

întlmplârtdu-se, a vindecat la Scăldătoarea oilor pre slăbănogul cel ce zăcea in

boală, de 38 de ani (loan 5). Precum şi alte multe minuni şi vindecări a fâcat
(Vezi Ia ăcelaş ¡\fektie).
Intru această luna mai cu seama se desfăşura şi se desvelesc toţi copacii,
şi toate florile se gătesc spre a împodobi pământul, din care putem a ne învăţa
filosofia cea adevărată, dupre cam arată marele apostoi Pave), adecâ, a cunoaşte
pre Ziditorul cel nevăzut din zidirile sale cele văzute, şi precum toată firea urmând
neclintit porunca Stăpânului tuturor in toată vremea, împlinesc datoria lor cu cea
firească mişcare, cate mai aevea o mai Vedem întru această lunii, căci pământul
răsare roduri spre hrana oamenilor şi a dobitoacelor. Câmpii se împodobesc cu
tot felul <ïe fiori spre mănfraerea vedem. Copacii înfrunzesc cu silinţa ^pre roduri
de îndulcirea gustului. Paserile îşi gătesc fireştile lor organe spre glasun de veselie
pentru auzul nostru ; dobitoacele şi toate târâtoarele #i vietăţile ,se silesc 5|we
înmulţire, dupre porunca cea dintâiu dată lor, pentru trebuinţa noastră. Dintru
toate acestea se proslăveşte cel cc vede adâncurile şi şade pre Heruvimi- Cel ce
a întărit lutru puterea sa marca, şi a făcut ziua şi noaptea, şi a săvârşit zorite
şi soarele, carele a făcut cele frumoase ale pământului, Vara şi Vrimăvara

Luna aceasta de către Evrei se numeşte Bar. Iară de către Romani Aprilie
şi de către Eltini Targhilion, dAndu 1 aşa numirea din infierbânţarea pământului
deU soare; căci încâlzindu-se pământul delà soare, răsar tot felul de seminţe şi
de rtori. Dintre tare flon Jilinii cei vechi pre cele ce erau mai intâiu, le aduceau
ca o pârgă la capistea lui Apolon şi a Ârtemidei, întru cinstea sărbătoririi lor,
care sărbătoare o numeau ei Targliilia ; crezând (dupre cum zice Plutarli) inUu
această lună s a r fi născut Apolon mincinosul dumnezeu al lor. Ş i acestea adecă
J

s'au zis pentru numirea lumi.

Iară noi nu asemànându-ne lor, (adecă Elinilor celor ce aduceau pàrgà

de rituri mincinosului \or dumnezeu Apolon), ci mai ales cinstind cu adevărata
credinţa, pre prea sâevâratul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru lisus Hristos, pre
cet ce pentru păcatele noastre bine a voit a se aduce pre sine jertfă Părintelui
său, prin moartea cea dc prs Cruce, şi a ne răscumpără pre noi din tirania morţii
cu stump sângele ?i-u, IrMindu-ne prinlnvîera sa. Lui a c , să-i aducem, nu flori
pământeşti si strïcàcioase ce se vestejesc cî nestricâcioase şi cereşti, adecă pre
sfinţii Mucenici, car* s'au ro^t c u singiurile sa\e ca nişte trandafiri prea frumoşi.
 P R E C U V A *TT ARE

Ş i pre prea cuvjoşii Firinţi, cei t e prin sudorile >i ne voinţele sale şi-au î nalbă -
sufletele, mai mult decât crinii cei bine mirositori, pre aceştia adecă ce .se cuprind
în caitea aceasta a lui Aprilie Iară mai vârtos pre prea frumosul şi mult veselit or ui
tânăr zic, pre sfanţul marele mucenic al lui Hristos, Gheorghie, ce se prazmieşte
Vn 2 3 a acestei luni. Pre cei re adecă ca o p&rgfr de £.' au aleasa s'au adus pre
r

sine Stăpânului Hristos, prin răbdarea şi suferirea nenumăratelor munci ce a luat

pentru dragostea lui, centru t a r e a dobândii dela el slava şi cunună nestrkăcioasa,
Pre aces(;i zic împreună cu ceilalţi să-î aducem lui spre miros de bună mireazma.
Ca pnn mijlocirea lor să binevoiascâ, a ne dărui şi noul să dobândim partea şi
bucuria acelora, intru împărăţia Tatălui celui veşnic.

Al dragostei vuxstre fierbinte rugător Către milostivul Dumntzsu pentru mântuirea vua&trâ B
şi doritor di tot bin#l«» ţ£

NEONIL
Arhimandrit,; S ţ al sfintelor
sfintelor Monnstin:
l f e ţ a l Mun Nwrntut şi S « i ,
u rg
impreuaă cu tot Soborul.
 LUNA A P R I L I E
ARE TREIZECI DE ZILE
ZIUA ARI-: CEASURI 13 Şl
Jn Eina dinSâilt, pONicTiirefl pieii cuvioasei miiicei uoasLre H i r m E £ h i p t e
U Doamne sirigat-stiv. Stihirile Triodului şi ale Sfiniei.
Glasul al lî-fcs.
Podobie: Toaifi nădejde*...
'naink', c e se trăgea âiw
spurcăciuni te oprea pre line
de vederea celor cinstite. Iară
înfelepciunea si cunoştinţa ta,
de cele ce s'au lucrat de tine,
|i-au lacut ţie înloarcere spre
cele mai bune, ceea ce eşti
de Dumnezeu înfetepfitâ. Ca
privind spre icoana bine eu-
vântaleî Fiicei lui Dumnezeu,
şi căindu-fe de toate păcatele
tale cefe mai de'nainte, prea
lăudata, cu îndrăzneală fe-ai
închinat cinstiiuluî lemn.
C u bucurie închină ndu-te
sfintelor locuri dc acolo, ai luai
dar de călătorie spre fapta buna
cea mântuitoare, şi cu bung ca­
lorie tare ai alergai, şi trecând
'
N O A P T E A CEASURI 1!.
a i ] C f l • jf p
râul Iordanului, în locaşul Bo-
te/alorului cu osârdie fe^ai să­
lăşluit, şi cu viata ta reu bună,
ai îmblânzit salbăfjcte patimi­
lor, prin fiifrânare supfijnd în-
fierbântarile trupuiui, maică
pururea pomenita.
Locuind in pustie, ai lepă­
da! chipurile patimilor din su­
fletul tău, prin feluri de bună­
tăţi zugrăvindu-fi" în s u f l e t
închipuire lui Dumnezeu Cu­
vioasa, şi atât ai strălucii, c lt ;
Si preste ape u?or ai irecui Fe­
ricită; şi prin rugăciunile (ale
te-ai ridicat de pre pămaiil că­
tre Dumnezeu. $i acum cu în-
drăsneală slând înaintea Iui
Hrisios, prea mărită Mărie, roa-
gă-te pentru sufletele noastre,
Vânăriie sufletului şi pati-
mile trupului le-ai tăiat cu sabia
postului, g r e ş e l i l e cugetului
cu izvorul sihăstriei le-ai îne­
cat, şi cu curgerile lacrămilor
laie ai adăpat toată pustia, şi
ne-ai odraslil nouă roduri de
pocăinţă. Penlru aceasta prăz-
nuim pomenirea ta cuvioasa
Mărie.
Şi acum. 4 Ntacătoaru:
fodflbie : ă
Cfind îmi aduc aminte de
e]emj,^
p j
greşelile mele dintru adân­
cul suflatului suspin Fecioara
şi îmi bat p i e p t u I, strigând :
Greşit-am şi cad la tine Stă­
până, căutând să mă pocăesc.
Dar iarăş nesimţitor f i i n d ,
m ă îmboldesc de obişnuirea
cea rea, vai mie! Izbăveşfe-mg
de aceasta degrab, şi spre
mântuire mă povatuieşie.
A Crucii, a Născătoarei :
Cu
întuneric s'a îmbrăcat
odinioară soarele văzându-te
spânzurat pre lemn Mântuito­
rule, şi toate cele dedesuptul
pământului s ' a u cutremurat.
Morţii s'au sculat, pietrele s'au
despicai, şi toate cele cereşli
s'au înfricoşat; iară prea cu­
rata F e c i o a r ă stând lângă
Crucea ta, plângea lăudându-te,
iubitorule de oameni.
Tropar, glasul al 8-1«.
Intra duC Marcă ca osârdie..
LA UTRENIE
CANOANELE.
Al Stingi ÎL ale TnuduiuL d u p « rfoduiilt
Postului,
CANONUL sumei.
Al cirui acrostih la Greci este a c « U ;
Cu cintiri laud tăspIlliriJe bunAU^i Mflfiel
cetei «(ritual ciigetâtoara.
Pca&na l-a, glami al 2-)e», Jrmoa:
e
I ntru a d â n c a aşternut de de-
_ mult toată oastea (ui Faraon
„puterea cea prea Sntrarmată,
„iară întrupându-se Cuvântul
„apierduf păcatul cel prea rau,
Domnul cel prea slăvit c ă cu
hf
„slavă s'a proslăvii".
ând tu acum strălucirea
Irumusefei cea plină de luciri,
şi a razei celei dătătoare de
lumina, luminează-mi sufletul
meu cel întunecat de patimi ro-
gu-mă, prin rugăciunile tale cele
către Domnul, mărită Mărie,
Omorându-tî odinioară su­
fletul, prin sfaluirea c e a rea
a şarpelui, şi alunecându-te la
faple fără socoteala, şi pogo-
rându-1 întru adâncimea pier­
zării, ai ales cele mai bune,
şi cele vremelnice le-ai defăi­
mat.
C u cugete necuvioase prin
patimi mai 'nainte spurcându-ţi
bunul neam al sufletului şi ne-
robirea, şi p u r t â n d îmbrăca-
 In ZIUA DINŢAU
mintea cea prea murdară a stri­
căciunii, fî-aî fost uitat de slava
cea mai pre sus de minte, a
celui ce te-a zidit.
Hrăm'ndu-ji gândul cu neo-
prirea şi cu deşertăciunea dez­
mierdărilor, amăgind pre îndră-
gitori, le-ai depărtat pre sine}i
de împărtăşirea c e a mai bună
puind împrotiva ei semeţia a
tot păcatul, vrednică de lauda.
acum, a Născătoarei:
Fiindu-mi cugehi) întinat de
patimi, şi rănit de păcate, şi
cumplit turburându-se, ceea c e
eşti plină de Dar, care ai născut
nestricăciunea cea înfîinjafă, şi
izvorâtoare de viala, curăjeşte-
ma şi mă mânfueşfe de păcate.
C
Pre piatra credinţei.,
u dragostea cea prea în­
dumnezeită te-ai întraripat,
şi lepădându te de mărirea cea
trecătoare, te-ai apropiat la Stă­
pânul, strigând; Nu este sfânt
ca D u m n e z e u l nostru, şi
nu este d r e p t afara de tine.
Doamne.
Apropiîndu-te moi 'nainle
către lemnul păcatului, şiînvă-
tându-te minte aducătoare de
moarte, ai alergat către lemnul
cel purtător de viaţă Hrisfos,
strigând: Tu eşti Dumnezeul
nostru, şi nu esle drepl afară
de tine, Doamne.
Slavă.,,
Dorit-ai de vărsarea luminii
celei negrăite, şi d e f ă i m â n d
toate cele vremelnice, te-ai îii-
nălţat către privirea cea fara
materie, strigând cu credinţă:
Tu eşti Dumnezeul nbstru, şi
nu este drept afară de tine,
Doamne.
T
Şi acum, a Nâs calo Lirei;
I mpreunatu-ne-am cu dum-
nezeeşiî celele îngerilor, prin
naşterea ta de Dumnezeu Năs­
cătoare. C ă ai zămislit întru
fine negrăit pre Ziditorul, şi ai
întrupat pre cel n e c u p r i n s .
Pentru aceasta to|i te cinstim
pre tine, Născătoare de Dum­
nezeu.
Irmosul -
P r e pialra credin|ei întărîn-
„du-mă, lărgit-aî gura mea a-
.supra vrăjmaşilor mei> c ă s'a
T
„veselit duhul meu a cânta;
„Nu este sfânt c a Dumnezeul
„nostru, şi nu este drept, afară
„de tine, Doamne",
Şedeai na, glasul al 8-lea.
Podobie: V re lnţelep c( u nen şi Cuvâr tu L -
T oate săltările tru pului înfrâ-
nându-|i prin osJenelele cele
sîhăsireşti, |i-ai arătat în|eleptia
sufletuluitau vitează; căpoftind
să vezi Crucea Domnului, te-ai
răstignit singură pre tine lumii,
prea mărită. Dreptaceea şi spre
râvna vieţii îngereşti cu dra­
SA
goste te-ai îndemnat singură,
 LUNA APRILIE
prea fericită. Pentru aceasta
noi credincioşii cinstind pome­
nirea la, cerem iertare de gre­
şeli, să se dăruiască lumii, prin
rugăciunile tale, Mărie.
Slos-i, $1 h-om, • NlseMDWftl'
In noroiul păcatelor am ca­
zul, şi nu esle înlru mine chipul
fiinţei, ca m'am înnecat în vi­
forul păcatelor mele cumplit;
ci tu ceea ce aî născut Cuvân­
tul, pre cel singur iubitor de
oameni, caută spre mine Fe­
cioară, şi mă mântueşfe de toi
păcatul, şi de paiimi pierză­
toare de suflet, şi de ţoală rău­
tatea vrăjmaşului celui cumplit;
ca sa cânt veselindu-ma: Roa-
gS-le Ziditorului sf Dumnezeu,
iertare de greşeli să dăruiască,
celor cc năzuesc cu credinţă
la acoperemântul tău.
A Crucii, • NSieiisarti -
P r e Mielul şi Păstorul şi
Mântuitorul, vazându-! Mifiu-
şaua pre Cruce spânzurând pe
nedrept, tânguindu-se slrigâ:
Vai mie prea iubite Fiule! C e
este această prea mare şi înfri­
coşată şi streina taină pre care
o văd; mă sfărâm la cele din
lăuntru, şi a suspină nu am
virtute, şi nu pol a suferi ca să
te vad mort. Ci fie-ti mila Stă­
pâne de suspinurile cele de
Maică, şi precum ai zis, um-
ple-mă de bucurie, înviind din
mormânt ca un Dumnezeu.
T
PeasiM J-a. irmos:
e laud pre tine, că glas am
„auzit, Doamne, şi m'am
„spăimântat, ca ai venit pană
„la mine c ă u t â n d u - m ă , pre
„mine cel rătăcit. Pentru a c e e a
„proslăvesc multa bunătatea
„ta, cea către mine, mulf Mi-
„lostive".
Mutatu-te-ai din p a t r i a ta
mărită Maică, plutind prin pur­
tarea de grijă cea de sus către
pământul Sionilenilor d u p r e
dorirea ta, întru care prin măr­
turisire ai aflat deslegare fapte­
lor tale.
Impingându-le înapoi nevă­
zut mărită, şi nevazând de a-
proape vederea cea mai bună,
darea luminii celei negrăite,
puind cugetul îndreptător nea-
rătării, ai cunoscut cele as­
cunse.
Jnlărindu-te cu D a r u l cel
mântuifor, şi văzând dumne-
zeească şi purtătoare de lumină
strălucire, fi-ei apropiat ochii
şi inima de cinstita Cruce, şi
de acolo te-ai împărtăşit mân­
tuirii.
C u bucurie văzând chipul
cel prea luminos al Fecioarei
şi de Dumnezeu Născătoarei,
cu lacrămi ai alergat către dân-
<3j.;;.o<5Kim@
 IN ZIUA DlNTAlU

sa, puind înaintea ei toate toc­ du-ţi patimile prin înfrânare,

melile viejii tale prea fericită.
C e l a c e a Înfiinţai loaie c u
voirea, s'a unit c u omul dupre
fiinţă prin negrăifa voire, şi
prin n e a s e m ă n a t a puriare d e
g r i j e ; şi ieşind din tine purtând
trup, c u totul m ă înnoeşte p r e
mine prin voinfă P r e a c u r a t ă .
Puian* o-fl, Irmos -
pelrecând în pustie c a într'o
g r a d i n a d u m n e z e e a s c ă , l e bu­
curai M a i c a , văzând frumuse­
ţea Ziditorului tău.
C e l ce a înşelat p r e E v a
cu cuvinte în raiu, şi cu multe
feluri de meşteşuguri o a iz­
gonit, diniru acea veşnică des­
fătare, a c u m s'a surpat, şi s'a

L u m i n a r e a c e l o r c e z a c în- ! ă l c a t d e luptele tale c e l e p r e a

_ _ tru înlunerec, m â n t u i r e a
„celor deznădăjduiţi, Hristoase
c
vitejeşti, c u v i o a s ă M a r j e .
Şi ACUM, * născătoarea;
„Mântuitorul m e u , c e l r e tine Răsărit al soarelui slavei,
„ m â n e c împăratul păcii, lumi- şi c ă r u ţ ă purtătoare d e lumină
„mînează-mă c u strălucirea ta a împăratului, pre tine te ştîrn
„că alt D u m n e z e u afară d e line I F e c i o a r ă , întru c a r e a şezut
,.nu ştiu". j Fiul celui prea înalt, şi sicriu
al bunătăjii> c a r e ai a d u s în
Prin închipuire mutându-te \ lume p r e Hristos.
din viafă, sârguindu-te c ă t r e
calea c e a d u m n e z e i a s c a a ne* AJÂNCIIL grirţelilOî...
pătimirii, c u d r a g o s t e aî tre­ u toată mijlocirea te-ai în-
c u ! a p e l e c e / e vestite afe for- duJcrt prea fericilă de dra­
danului, si ai dobândit slavă 1 g o s t e a lui Hristos, şi îniărindu-te
negrăită, d e Dumnezeu c u g e - L cu d r a g o s t e a Iui, ai lepădat nă­
t ă t o a r e Mărie, pădirea p a t i m i l o r , c u v i o a s ă
Maică.
Având suflet b ă r b ă t e s c , ai
năvălit către nevoinţe, pătimind Lumjnându-te cu frumusejea
p r e a tare, şi bărbaieşle sufe­ faptelor tale, ai risipii năvălirea
rind c e a anevoie oprită lupfa Inlunerecului, şi fetele vrăjma­
c e l o r piotivnice, Mărie c e e a şilor le-ai întunecai prin o s t e ­
c e eşti podoaba înfcânarii. n e l i l e sihăstriei.

G i g â n d întărit lepădând fi­ T a r e î|i întindeai ochiul tău,

r e a c e a femeiaseă, şi spălân- rugându-te celeia c e singură
 LUNA APRILIE
este curată, întărindu-te tot­
deauna către dânsa, prea lău­
dată.
Ârălafu-te-ai scaun al împă­
ratului mai pre sus de ceruri,
Preacurată, încăpând trupeşte
plinirea dumnezeeştei stăpâ-
nirei lui.
Irmosul;
întru adâncul greşelilor fi-
„ind înconjurat, chem adâiv
„cui milostivirii tale cel neur-
„mai, din stricăciune, Dumne­
zeule, scoale-mă*.
CQRL)AC, glasul ti 3-Ies.
F o d o b i t : f e c i o a r a a«i(ă=i...
C e e a ce erai mai Jnainte
plină de tot felul de etajai,
astăzi te-ai arătat mireasa lui
Hristos prin pocainfă urmând
vie(ii îngereşti, şi cu arma
Crucii pierzi pe draci. Pentru
aceasta le-ai arătat mireasă îm­
părăţiei Cerului, Mărie prea
mărită.
I C O S.
P r e line mieluşeaua şi fiica
lui Hristos aslăzi cu cântări le
lăudam, Mane pururea mărită,
care le-ai arătat creştere între
Eghipteni, şi din toata rătăcirea
lor ai scăpat, şi de acolo te-ai
adus buna şi desăvârşit odra­
slă Bisericii, prin post şi prin
rugăciuni, nevoindu-te mai pre
sus de măsura firei omeneşti',
prin care te-ai şi înăl|at întru
Hristos, prin via(ă şi prin faptă.
Pentru aceasta te-ai aralal mi­
reasă împărăţiei cerului, Marie
prea mările,
LUMIL LJJ Aprile ara zii* 3 0 , ulua ^rc ceasuri
1 'â ţi noapioa tea&un 31
in ziua dintiiu, POMENIREA, prou cuvioasei maicii
NOT&tre M a n a E g i p t e a n c a .
Stih- Se înălţat duhul, trupul de demult
părăsi rid,
Zosmm irujnil cel rofiTt al Măriei ascunde-l
în pământ.
In întâia zi a lui Aprilie,
A m u jir M a n * U^uda ptisîiei.
A c e a s t a a fost din Eghipet, care
mai 'namte trăia cu netnfranare cu
oestâmpfirarr, şi chema sufletele multor
oameni spre pierzare la desfătarea lm-
preunâjeî curveşti. Deci petrecând ea
şaptesprezee ani întru necurăţie, că din-
tâiaşi dată ele mica a fost cSzutâ In
faptele cele rele, pe urmă s'a dat cu
totul spre nçfomte ?i spre bunele fapte.
Ş i atâta s'a înălţat prin uepătimire^ cât
(recea şi apa Iordanului pre deasupra,
şi când sta pre pământ ta rugăciune,
s e ridica, şi s e înalţă In sus. ï a r i pri-
cina întoarcere! ei a fost aceasta: Când
a fost pe vremea Tnchinireî cinstite"
Cruci, mergând mulţi din mtittc locuiri Ia
Ierusalim, a mers şi ea împreună ca tineri
desfrânaţi- $ i sosind acolo, şi fiind opriţi
nevăzut delà intrarea cinstitei biserici,
puse chiezaş pre prea curata Fecioară
Maica lui Dumnezeu, cum cà d e s e v a
lăsa să intre înfăuntru, sa-şi aleagă a
trfi cu înţelepciune, si a ou mai sfuji Io
vjaţa cearea, şHo poftele şi In desmierdarile
cefe trupeşti. Deci dobândindu-sî dorinţa
după rugăciunea ei n'a minţit la iagâdinţa
ce a fâcot, ci trecând Iordanul, şî mergând
in pustiu, s'a nevoit patruzeci şi şapte ds
ani, neavând pre aici un om, c a să o vaiă,
fata numai pre Damnezea. Prin mîpocul
căruia a'a depărtat delà firea omeneasca,
s'\ £ dobândit Îngereasca petrecere, ci mai
pre sus de om pre pâmant-
Intm Rassis si, pomenire A yc*c a i v i ^ u ' U p ă ­
1
rintelui nosiru şi mûrturisiturului, Mncajit E g u -
menul FelcchiUtiuj.
 Stih • A r c a n e Itricff. ?ri </[&Jâ fimJ,
Furidt a c u m întru fsriuUi viaţă ests locuind.
A c e s t întru sfinţi pariatele nostru
Macarfe, tn Constantinopol fund născut,
şi prunu sărman râmaind dup3 p ă r i n ţ i i Sai,
s a crescut de un adevărat moş ai s3u,
b
de acest* fiind dat 7a Învăţătura sfintelor
Scripturi şi arând hrascA >fteţtme, ţi
multa osârdie arătând) tn scurta vreme
petrecând toată Scriptura; a cunoscut ni­
micnicia, şi grabnica stricăciune a celor
vreme Ini ce şti, precum şi veşnicia celor
cereşti. Pentru care eşmd din cetate, a'a
dus la mănăstirea numita Pelechiti, şi ame-
stecându-se pre sine cu monahii de acolo,
Jepidând numere Bf/stcfor, c»ci asa se
numea mai'nainte, MacariedeacumÎnainte
s'a numita Deci acesta slujind niai întru
toace trebuinţele Chinoviei şi săvârşind
bunătăţile prin multa smerenie, s'a făcut
Începător, împreuna şi fâcator de minuni
prea minunat. Căci patimi n e v i n d e c a t
Dumnezeu prin el a vindecat. Si ploaie
din Cer, a pogortt pre pământ prin ru­
găciune, şî marc şî vestic facandu-se el în
zilele acelea, multa mulţime naiuia către el.
Unii adică durerile sufleteşti prin e! cu-
riţindu-lej iară alţii trupeşti vindecări do­
bândind; Insa alţii sufleteşte Împreunaşi
trupeşte de el întărindu-se se întorceau
f
pre la casele lor. Deci au un d vestea aceasta,
Tar asie prea sfâniul patriarh al Consian-
tinopolei, a trimis de l-a chemat pre ef,
ca s i vindece pre Pavet Fitrichidl, ce a^eâ.
boa?â primejdioasa, şi eră deznădăjduit de
vindecare. Deci Sfântul l-a vindecat. După
aceea şi soţia sa de asemenea boală piti-
mindj şi deznădăjduită fiind de doftori, iarăşi
s'a vindecat de Sfântul. Pre carele şi bi­
necuvântând Patriarhul, l-a făcut slujitor
Domnului, caci nu bolei cu boala oe*-
scultaYei precum cei mulţi. Deci ducan-
du-se ?a miDastfrea sa, smerenia ce o avea,
mai mult înmulţită o a pus în lucrare.
Aton ce a lucratorul de aminte le diavolul,
sădind ta Bizauţiu tmpftrat tiran, da cin­
stitele icoane în foc şi In apa. Acesta eiâ
Leon Armeanul, carele a trimis !n sârghia-
nie pre prea sfftntu! Patriarh Nichitor, şi
carele muncea, pre arhierei şi arhimandriţi
cu izgoniri şi frtehisot i, şi cu cumplite bâttii.
Atuncea ŞL minunatul acesta bărbat, unu
rnind dm pomeniţi] mai aus sfinţi părinţi
le feluri de munci a fost dat, şi In Închisoare
a petrecut până Ja afarşitv* spurcatulu
acţloia Împărat. Iară dupa acela ImparAţind
MihailTravlul,şj acesta de aceeaşi spurcata
credinţă fiind, scoţând pre Sfântul defa
închisoare, si prin alţii mult măgulindu-l
îngroiindo-^ nimin a isprăvit. Peniru
careşiizgonindu-I la Ostrovul Afusie tl avea
In paza. l a r i Sfântul suferindu le pre toate
vitejeşte, mulţumea lui Dumoezeu. Deci
i l b c m n d in acea izgonire şi mult nctoin-
du-se, şi de minuni lacător acolo facân-
d u s e , s'a mutat câ^e Domnul.
l^ifu ace asii ii poinciuroa sfinţilor mucenic
(
Gheromieţi Vasilid, ori prin sabie ş'au săvflrştt
St'h ^ h e r u n t i e p r l n e f b i e E m p r d U n ă c u V ^ ^ d ,
De răsplătirile îm piratului a t o a t e s » u Im­ n
par fapt,
inlru aceasiă zi sfântul tţi dreptul Aha£.
^ A h a z siind aproape dc Dumnezeu,
[ l h ;
A z i s : Nu voiu inpiii pro Dumnezeul meu.
C " ale Lor sfinte rugăciuni. Doamne,
iriîfaeşfe-ne şi ne mâatueşte pre noi, Amin.
I'easna 7, Irmos-
hîpui cel de aur în câmpul
„Deirâ cinslinduse, cei Irei
„tineri au defăimat porunca cea
„prea fără de Dumnezeu, şi fiind
„aruncaţi în mijlocul focului, ră-
„corindu-se au cântat: Bineeşti
„cuvântat Dumnezeul părinţi*
„lor noştri".
Vrăjmaşul cei c e se lăudâ> şi
preste măsură se semetia, vrând
sa biruiască tot pământul, s'a
biruit el de femee, şi cel ce a
omorît pre om şi l-a izgonit afa­
ră din desfătarea cea de viaţă,
se vede omorît.
 12
odinioară p r e n o r o d în pustie,
acesta ţi s'a făcut ţie odihnă şi
mângâiere, hrănindu-te şi adă-
păndu-fe c u putere negrăila, d e
D u m n e z e u c u g e t ă t o a r e p r e tine
c a r e slrigai: Bine eşti cuvântat
D u m n e z e u l părinjilor noştri.
Tare îngradindu-te c u C r u ­
c e a , ai scuturai întreitele valuri
r»]e patimilor, lăindu*!e c a p r e o
m a r e , a s e m e n e a c a şi văzătorul
de D u m n e z e u ; şi fără patimă
t r e c â n d c ă t r e pământul făgădu­
inţei, arătat ai primit moştenirea
cea netrecătoare.
Vrăjmaşul celor bine credin­
cioşi, prin nenumărate năvăli­
rile lui nu au pulul s ă biruiască
r ă b d a r e a ta c e a tare şi nemiş­
cată. P e n t r u a c e e a le ridicai
a s u p r a piericiunei lui, strigând:
B i n e eşti cuvântat D u m n e z e u l
părinţilor noştri.
Şi acum, a Mişcătoarei-
U i m n e z e u cel necuprins s'a
întrupat din tine Maică F e c i o a r ă
cinstilă, şi c a un bun în pânfe-
cele tău a zidit d e iznoavă p r e
om. P e n t r u a c e e a lăudându-te
pre tine c a p r e o mijlocitoare
tainelor celor înfricoşate, z i c e m :
Bine eşti cuvântată, c e e a c e ai
născut p r e D u m n e z e u c u trup.
PCJLBNFL S, Irmos :
C u razelebunată(ilorfîindlu-
: minata, în chip d e lumina.
LUNA APRILIE
veslirea i s p r a v i f o r t a f e a s l r a b ă '
tul a c u m toslă l u m e a . P e n t r u
a c e e a c u credinţă prea mărim
pomenirea ta, M a i c a .
bucurie negrăită s'a în­
vrednicit d c D u m n e z e u cugetă­
torul Zosimâ, eratat pândindu-te
p r e line în pustiu, şi strigând:
Lăudaţi făpturile pre Domnul,
şi-l prea /nălţaţi întru to|i vecii.
Binecuvântam pfu Tatăl, ţi pre Fiul ţi pi«
sl&ntul Duh Domnul.
Impărtăşindu-te de daruri şi
învrednîcîndu-te d e dumneze-
e a s c ă răsplătire» ţi-ai a d u s amin­
te d e p l e c a r e a lui Z o s i m â de
Dumnezeu purtătoare, şi c u
dânsul împreună cântând, zi­
c e a i : P r e line te prea înălţăm
Hristoase în veci.
Şi acum H NăecăfUîiroi:
C a s ă răpeşti p r e o m D u m ­
nezeule dela ucigaşul de o m ,
te-ai arătat p r e pământ, pur­
tând trup c u adevărat, Mântui­
torule, păzind curata, p r e c e e a
ce te-a născut. Penlru a c e e a
te lăudăm întru to|i vecii.
Wmosul
Sa l&udăm, bine s i cuvântăm ?L sâ na iiieljiiifim
Domnului cântând..,
P r e D u m n e z e u , carele s'a
..pogoril în cuptorul cel c u foc
„la coconii evreeşii, şi văpaia
„ftilru r ă c o r e a l ă o a prefăcut,
,.ca pre D o m n u l iăudaji-l lucru­
r i l e , şi-l preaînălfati întru lo|i
„vecii".
 ÎN ZIUA D1NTÂ1U
Peasna 9-a, Irmos;
C
Ceea ce negrăit...
u dragoste împărtăşindu-te
tainelor, şi umplându-te de
lumina cea s t r ă l u c i t o a r e , şi
câştigând Darul cel negrăit al
Mirelui tău, le-ai învrednicii de
dumnezeeasca şi fericită mu­
tare.
Cunoscându-ţi mutarea ta
cea negrăită, ai umblat pre ape
neudată, de Dumnezeu purtă­
toare, şi de pre pământ te-ai
mutat, ajungând la frumuseţea
cea neajunsă, şi la veselia Zidi­
torului tau prea cinstită.
Purtând făclie, şi fiind înfru­
museţată cu strălucirea bună­
tăţilor, priveşti la scaunul împă­
ratului tuturor, şi te veseleşti de
frumuseţea lui cea dulce, dăn­
ţuind împreună cu drepţii, de
Dumnezeu cuprinsă Maica.
Slavă...
P r i m i n d multe daruri dela
Dumnezeu pentru ostenelele şi
trudele voastre, Mărie, împre­
ună cu de Dumnezeu cugetă­
torul Zosimâ, îmblânziţi-! şi a-
cum nouă tuturor, ca să ne
dea iertare de greşeli sufletelor
noastre.
Şi acum, & Născătoarei:
Arătatu-te-ai mai înaltă de
cât toate făpturile, Doamnă şi
Stăpâna, ca una ce în pântecele
tau ai purtat cu trup pre Sta-
panul tuturor mai presus de
cuvânt, şi l-ai hrănit cu lapte,
precum se cuvine unei maice.
Pentru aceasta toţi pre tine te
slăvim.
IRMOSUL:
C e e a ce negrăit ai întrupat
„din coapsele tale cele fecio
„reşti pre Dumnezeu luminăto
„rul, cel ce a răsărit mai 'nainte
„decât soarele, şi a venit la noi
„în t r u p , binecuvântată eşt
„Preacurata, pentru aceea du
„pre vrednicie te slăvim".
SVETTfJS'A
Podobie: Lumina cea neschimbata.
Făcutu-te-ai noua chip po
căinţei Mărie, caci cu umilinţa
ta cea călduroasă, ţi-ai dobândit
biruinţe folositoare, câştigând
pre Măria N ă s c ă t o a r e a de
Dumnezeu, cu c a r e împreună
roagă-te pentru noi.
A Născătoarei:
I * umina cea fără de ani stră­
lucind din Tatăl mai 'nainte de
veci, a c u m pre urmă în ani s'a
arătat din tine Fecioară, spre
mântuirea lumii, către care nu
înceta rugându-fe pentru po­
poarele tale.
STIHOAVNA Triodului.
Şi cealaltă, slujba a Utreniei după rânduiala
postului ţi Otpustul,

ÎNTRU A C E A S T Ă LUNĂ
IN 2 ZILE.
Prea cuviosul părintele nostru şi făcătorul de
minuni Tit
La Doamne strigat-am, Stihirile Triodului şi
ale Sfântului, glasul al 8-lea.
Podohie: O prea slăvită minune..
ite de Dumnezeu cuge-
_ tatorule părintele no­
stru, pre umere ridicându-fi
crucea ta, ai urmat lui Hristos;
şi toate patimile le-ai supus su­
fletului. Pentru aceasta ai luat
Dar delà înălţime a tămădui
patimile celor c e aleargă la
tine, a înceta boalele şi a izgoni
duhurile. Drept aceea prăznu-
tei înd, săvârşim pomenirea ta.
Tite prea fericite părintele
nostru, cu petreceri sihastreşti,
sfinţit curăjindu-te şi prin îm­
te
părtăşiri dumnezeeşti luminân-
du-fi cugetul, cu adevărat ai
primit ungerea cea prea sfântă
a preofiei prin voirea dumne-
zeescului Duh, slujind pre pă­
mânt prea ales lui Dumnezeu
şi Ziditorului tău, ca un înger.
C u v i o a s e Tite de Dumnezeu
insuflate, luminându-fi sufletul
cu lumina pravoslaviei, ai îm­
puţinat n e g u r a întunecatului
eres, şi răsărind c a o stea prea
luminoasa, pururea luminezi
marginile lumii, cu minunile
tale cele purtătoare de lumină.
Pentru aceasta toţi cu credinţă
te cinstim şi te fericim.
Slave, Şi acum, a >iescâtoareî:
C u ce ochi voiu vedea faţa
ta cea frumoasă, eu cel c e cu
patimile mi-am spurcat ochii
trupului? Şi iarăşi cum voiu
săruta icoana ta cea de Dum­
nezeu închipuită, având buze
spurcate eu cel nestâmpărat;
şi cum îmi voiu întinde mâinile
eu spurcatul care le-am ne­
trebnicii, către dumnezeescul
tău D a r ? Stăpână mântueşte-
mă.
A Crucii, a Născătoarei:
S o a r e l e văzându-te Iisuse
întins pre C r u c e de voia ta,
s'a spaimântat, şi pământul
s'a cutremurat, pietrile s'au
despicat şi mormânturile de
frică s'au deschis, şi toate pu­
terile s'au spaimântat. Iară c e e a
c e te-a născut fără de bărbat,
văzându-ie, cu suspin striga:
Vai mie c e este aceasta c e
văd!
LA UTRENIE
CANOANELE
At Sfântului ţi ale Triodului dupre rânduiala
Postului.
• CANONUL Sfântului.
Al căruia acrostih la Greci este acesta:
Cu cântări să se laude Tit stâlpul Monahilor,
Peasna 1-a, glasul al 8-lea, Irmos:
pa trecând-o ca pre u-
^ L s c a t , şi din răutatea Eghi-
 ÎN DOUĂ
„petului scăpând IsrailîteanuL,
„striga : Izbăvitorului şi Dum­
nezeului nostru să-i cântăm".
C u rugăciunile tale Tite
mânfueşfe-ma pre mine, carele
cu totul sunt împlântat cum­
plit în patimile trupului, şi stri­
cat de desmerdări, cela ce eşti
comoara nepătimirii.
CuDumnezeească alegerea
Duhului, din scutecele Maicii
tale te-ai adus lui Dumnezeu,
şi te-ai făcut tainuitor şi sluji­
tor Născătoarei de Dumnezeu
celei neispitite de bărbat.
C a unut ce ai supt dulceaţa
înfranării, ai lepădat amără­
ciunea patimilor. Pentru aceea
mai mult de cât cu mierea şi
fagurul îndulceşti inimile noa­
stre, Părinte,
Slavă...
C a pre un ucenic nou al
lui Pavel te lăudăm Tite, căci
te-ai arătat râvnitor nevoite­
lor aceluia, şi împreună cu dân­
sul ai primit cununile, de Dum­
nezeu fericite Părinte.
Şi acum, a Născătoarei:
8! P r e cuvântul cel din Tatăl
fără de maică, l-ai născut pre
dânsul fără de tată în vremile
cele de pe urmă, însăţi tu Maica
tui Dumnezeu, c a una c e eşti
mai aleasă de cât toată zidirea.
ZILE
Peasna 3-a, Irmos:
D
Tu eşti întărirea celor ce...
in aromatele cele sihă-
streşti,cu totul te-ai alcătuit
mir de sfinţenie spre bună mi-
reazma Dumnezeului nostru,
cuvioase Tite.
Având pururea înfrânarea
ca o arma, şi rugăciunea ca
un coif, Cuvioase, mustrând
de fată, începatoriile întunere-
cului le-ai ruşinat.
Puind cu înţelepciune le­
gea Duhului împrotivă, ai stins
legea trupului, şi dupre lege ai
slujit Domnului.
Slavă...
T o a t ă dorirea şi tot cuge­
tul tău rezemându-1 către dra­
gostea lui Hristos, Cuvioase,
nu ai băgat în seamă cele pă­
mânteşti.
Şi acum, a Născătoarei:
Pururea mă rog Stăpână,
să-mi fie mie milostiv cel năs­
cut din tine, prin rugăciunile
tale Ia ziua judecăţii.
Irmosul: ^C6A4aJ6- ^ ·
Tu eşti întărirea celor ce
„aleargă la tine, Doamne, tu
„eşti lumina celor întunecaţi,
„şi pre tine te laudă duhul
„meu".
Sedealna, glasul al 4-lea.
Podobie: p ne întâmpină...
e g r a b
C u curgerile lacrămilor în-
 LUNA APRILIE
graşindu-te pururea, ca un
pom ai înflorit din destul ro-
durile dreptăţii, înţelepte. Pen­
tru aceasta adunându-ne îm­
preună, dupre cuviinţa te cin­
stim, de minuni purtătoruleTite
frumuseţea sihastrilor; c i c u r u -
găciuniietale păzeşte-ne pre tofi.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
Poclobie: Aratatu-te-ai astă-zi...
L a acoperământul tău Fe­
cioară prea curata năzuind noi
toţi, neîncetat ne rugăm ţie, să
nu lipseşti a te ruga iubitoru­
lui de oameni, c a să se mân­
tuiască robii tăi.
A Crucii, a Născătoarei:
Văzându-te Stăpâne Mie-
luşeaua şi Maica ta pre C r u c e
pironit, ca o Maică tânguin-
du-se, striga ţie: Laud mila ta
c e a nespusă Fiul meu.
Pesna '1-a, Irmos:
â uzU-am Doamne taina i-
conomiei tale, înţeles-am
„lucrurile tale, şi am proslăvit
„Dumnezeirea ta".
T o a t ă putrejunea păcatului
o aî lepădat Fericite, şi cu să­
geata sihăstriei ai rănit mulţi­
mea dracilor.
R ănîndu-te la suflet de dra­
gostea curăţiei cu fierbinţeală
ai urmat lui Hristos, şi ai intrat
în cămara c e a de mire a sla­
vei, Tite prea fericite.
C a o livede frumos mirosi­
toare, şi c a o grădină însufle­
ţită a bunătăţilor ai înflorit cu
înfrânarea; prin care hrăneşti
pre toţi, cei c e te cinstesc pre
tine.
Slavă...
Câştigându-te puitor de lege
sihăstriei c a pre Moisi, şi chip
blândeţei celei negrăite c a pre
David; c u adevărat toţi te fe­
ricim.
Şi acum, a Născătoarei:
C a pre o mai înaltă decât
Heruvimii şi decât Serafimii,
te lăudăm Preacurată, căci în
braţele tale ai purtat cu trup
pre Stăpânul, de carele se cu­
tremura toate.
Peasna 5-a, Irmos:
entru ce m'ai lepădat de
„Ia faţa ta, cela ce eşti lu-
„rninâ neapusă; şi m'a acoperit
„întunereeul cel strein pre mine
„ticălosul. Ci mă întoarce, şi
„la lumina poruncilor tale în-
„îndreptează căile mele, ro-
„gu-mâ".
C u roua nevoinţelor tale
stingând toate patimile, Tite fe­
ricite, din destul ai aprins sfeş­
nicul înfrânării cu focul dra­
gostei şi al credinţei, şi te-ai
făcut lumină nepălimirei şi fiu
zilei.
 ÎN DOUĂ ZILE
Prin dumnezeească lucrare
Părinte, ai crescut strugurul
credinţei, şi puindu-1 în linuri,
l-ai stors cu ostenelele sihă-
triei; şi umplând paharul cel
duhovnicesc al înfrânării, ve­
seleşti inimile turmei tale.
Slavă...
Vitejeşte suferind năpădirile
şi ranele dracilor Cuvioase,
te-ai arătat stâlp răbdării, întă-
rindu-ţi turma ta cu toiag dum-
nezeesc, hrănindu-o la păşu­
nile şi ia apele înfrânărei, Fe­
ricite.
Şi acum, a Născătoarei:
Avându-te toţi pre tine ca
un liman şi zid şi cetate, şi
acoperământ şi intrare neruşi­
nată către împărăţie, rugămu-
ne Preacurată, sa nu ne scăpăm
de nădejdea noastră, prin ru­
găciunile tale cele de Maică,
ceea ce eşti cu totul fără pri­
hană.
Peasna 6-a, irmos:
Curăţeşte-mă Mântuitorule...
§ isipind negura patimilor şi
întunerecul cel împâclat,
ai răsărit ziua răsăritului şi lu­
mină întru cărările tale prin
multe lupte, şi din primejdiile
cele pentru credinţă, Cuvioase.
C u totul te-ai apropiat de
Dumnezeu prin dragostea si­
hăstriei, şi părăsind şi lumea,
şi ale biruitorului lumii, ai
apucat desfătarea împărăţiei
celei mai pre sus de lume, de
Dumnezeu cuprinsule.
A dunat-ai în sufletul tău avu­
ţia Darului cea dumnezeească,
rugăciunea cea fără prihană,
curăţia, viaţă cinstită, priveghe­
re neîncetată. Prin care cu
adevărat te-ai cunoscut casă
Dumnezeului nostru.
Slavă...
Netrebnicia materiei celei
de jos o ai trecut înţelepte, şi
prin rugăciunea cea fără ma­
terie ţi-ai întraripat cugetul, şi
te-ai arătat moştenitor odihnei
celei de sus, prin săvârşirea
vieţii.
Şi acum, a Născătoarei: . . ,
Zămislit-ai cu adevărat pre
Cuvântul lui Dumnezeu în pân­
tecele tău, şi l-ai născut mai
pre sus de fire, pre carele îm-
bunează-I cu rugăciunile tale,
ca să mântuiască pre foţi robii
tăi din primejdii, Preacurată.
Irmosul: cj^Obui^X
C u r ă ţ e ş t e - m ă Mântuitorule,
„că multe sunt fărădelegile
„mele, şi mă ridică dintru a-
„ dâncul răutăţilor, rogu-mă.
„Căci către tine am strigat, şi
„mă auzi Dumnezeul mântui­
r i i mele".
2
 Q>.GiS>
LUNA APRILIE
CONDAC, glasul al 4-lea.
Podobie: Arâtstu-te-ai astăzi...
Grija vieţii ai lăsat, şi cu li­
nişte petrecând toată viaţa ta
înţelepte, ai ajuns către Dum­
nezeu, purtatorule de minuni
părintele nostru, Tite prea cu­
vioase.
Intru a c e a s t ă L u n ă în 2 zile pomenirea prea
cuviosului părintelui nostru Tit, fâcitorul de
minuni.
Stih : Ce este aceasta Tite ; şi tu te duci din
viaţă?
Mă duc mutându-mă, aşa socotind Domnul
de cuviinţa.
tn a doua zi îngerii au ridicat,
Sufletul lui Tit cel prea lăudat.
A c e s t fericit şi sfânt părintele nostru
Tit, iubind pre Hristos din tânăra vârstă,
şi lepădându-se de lume, merse la o mă­
năstire deobşte, şi atâta s'a supus pre
sine-şi smereniei şi ascultărei, cât nu nu­
mai pre ceilalţi fraţi ai monastirei aceleia
i_o înfr^cut-, ci ţji nrp t-nfr r t t r m l . T")*»ri
cându-se pastor oilor celor cuvânt&toare
ale lui Hristos, atâta blândeţe şi dragoste
şi milosârdie avea, ca nimenea altui; şi
s'a păzit curat şi la trup şi la suflet din
copilărie, c a un înger al lui Dumnezeu.
Drept aceea şi mare făcător de minuni
fgcându-se, către Domnul s'a mutat, lă­
sând c a un stâlp însufleţit şi icoană ade­
vărată, faptele cele bune ale sale, şi uce­
nicii, şi pre cei ce au pustnicit împreună
cu dânsul.
Intru această zi, pomenirea sfinţilor mucenici
şi fraţi buni, Amfian şi Edesie.
Stih: Pre Amfian v ă z â n J c ă încununare ia,
Edesie spre moarte cu osârdie alergă.
•Aceştia erau pre vremea Împăra­
tului Maximian, fraţi din maică, din pă­
mântul Lidiei. Deci mprgând la Virit,
şi de mucenicul Pamfil fund învăţat In­
tru dreapta credinţă, a stătut înaintea
stăpânitorului Urban. Ş i propoveduind
Amfian, In privelişte pre Hristos Dum­
nezeu, a fost bătut presîe obraz, şi căl­
du-i picioarele cu untdelemn, le ardea
cu foc, şi mai în. urmă 1-a spânzurat;
aşa în cât se vedea Sfântul cu totul
umflat, coastele avându-şi zdrobite de
multe lovituri de picioarele ostaşilor,
iară carnea de pe picioare arsă de foc.
Deci rămâind întru credinţa şi mărturi­
sirea lui Hristos, fu aruncat in adâncu­
rile mării şi întru acela s'a săvârşit.
Iară Edesie, la Alexandria cea din Eghi-
pet fiind judecat a se necăji la băile de
aramă, şi văzând pre stâpânitorul léro-
cleu, că munceşte pre creştini, necruţân-
du-se pre sine, cu însă-şi mâna sa, a bă­
tut pre acei stâpânitor, şi pentru aceasta
Ia multe munci a fost dat, şi fiind arun­
cat în mare, s'a săvârşit şi a luat cu­
nuna muceniei.
Intru această zi, sfântul mucenic Policarp.
Stih: Fund t g j t Policarp, c a o viţă a D o m ­
a
nului,
Aşa mai multă roadă aduce Hristosului.
intru a c e a s t ă zi, sfântul Grigorie cel ce în
sânul Wicomidiei a sihastrii, la anul o mie
două sute patruzeci, cu pace s'a săvârşi!.
fft-
S t i h ' C r i g i i r t c ca oara n u n i o&laro fiind,
0 minune streină pământul ai fost trecând.
Cu ale Jor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi, Amin.
Peas tis 7- a, Irmos :
T
inerii cei ce mersese din
Iudeea în Vavilon o a r e ­
ncan d, cu credinţa Treimii,
„văpaia cuptorului o au călcat,
„cântând: Dumnezeul părinţi­
l o r noştri bine eşti cuvântat".
N e udându-te de păcate
Părinte, te-ai arătat nouă râul în-
frânării, carele îneacă patimile
şi spală întinăciunile, celor ce
cu credinţă siriga: Dumnezeul
părinţilor noştri bine eşti cu­
 IN DOUĂ ZILE
A c u m vorbind cu îngerii
cei fără materie, şi îndulcin-
du-te neîncetat de lumina îm­
părăţiei celei de sus, de Dum­
nezeu fericite, păzeşti pre cei ce
cântă: Dumnezeul părinţilor
noştri bine eşti cuvântat.
Intru mărturisirea credinfii
ai rămas nestrămutat Părinte,
căci închipuind pe Hristos şi
scriindu-1 cu trupul, te închinai
lui şi strigai: D u m n e z e u l
părinfilor noştri bine eşti cu­
vântat.
Slavă...
P ă r i n t e ceia ce ai purtat
pre trupul tau ranele Stăpâ­
nului lisus, iâmădueşte-mă şi
pre mine, carele sunt rănit de
săgeata lui Veliar, ca să strig:
Dumnezeul părinţilor noştri
bine eşti cuvântat.
Şi acum, a Născătoarei:
M a i pre sus de fire şi de
cuvânt ai purtat în pântece
pre Săpânul tururor, şi din
jâtele tale ai hrănit, pre cel
ce tuturor găteşte masă de
mântuire, pre carele neîncetat
roagă-1 pentru noi, ceea ce eşti
bună.
Peasna 8-a, Irmos.:
Pre Împăratul ceresc...
vându-te cu adevărat pre
tine stâlp însufleţit şi chip
înfrânării Părinte, cinstim po­
menirea ta în veci.
A d u n a r e a sihastrilor se bu­
cură şi ceata cuvioşitor şi a
drepţilor dănţuieşte. C ă dupre
vredinicie ai primit cunună
împreună cu dânşii.
F i i n d împodobit cu bunătă­
ţile, te-ai c h e m a t la c ă m a r a c e a
de miere a slavei celei negră­
ite, lui Hristos cântând laudă
în veci.
Binecuvântăm...
Imbracându-te c u haina pre-
ojiei, şi săvârşind jertfele cele
fără de sânge, te-ai adus lui
Dumnezeu jertfă în veci.
Şi acum, a Născătoarei :
Z ămislind în pântecele tău
pre cel mai 'nainte de tine,
Maica Iui Dumnezeu Fecioară
curată, ai născut negrăit pre
împăratul Hristos.
Irmosul: <^-8
Să lăudăm, bine să cuvântăm...
P r e împăratul c e r e s c , p r e
„carele îl lauda ostile îngereşti,
„Laudaţi-1 şi-I prea înălţaţi întru
„toţi vecii".
Peasna 5-a, Irmos :
J
Să cinstim noroadelor .
y
I rătatu-te-ai delà Dumnezeu
tămăduitor boalelor c e l o r
bolnavi de patimi, risipitor şi
gonitor dracilor c e l o r vicleni.
Pentru a c e e a te fericim p r e a
fericite Tite.
 Farăsit-ai pământul c a pre
un locaş stricăciunei, şi te-ai
sălăşluit în pamântul c e l o r
blânzi, şi te veseleşti împreună
cu dânşii, îndestulandu-te de
d u m n e z e e a s c ă desfătare, P ă ­
rinte.
Aând ostenelele tale c a
pre un hotar nestrămutat cre­
dinţei, şi pildă înfrânării, neîn­
cetat cu laude slăvim pre Zi­
ditorul.
Slavă...
Astăzi este zi de prăznuire,
c a c i chiamă Tit cetele sihastri­
lor Ia dânţuire, şi la ospaf de
obşte, şi ia m â n g â e r e a vieţii
celei nestricăcioase.
Şi acum, a Născătoarei :
Cel c e s'a sălăşluit întru
tine P r e a c u r a t ă , surpând pre
ucigaşul de o m , pre cela c e
odinioară cu răutatea lui a lo­
vit cu calcâele pre începătorii
neamului, s'a născut din tine,
şi ne-a mântuit pre noi pre fofi.
Irmosul:
Să cinstim noroadelor cu
„slăvire pre curata N ă s c ă t o a r e a
„de Dumnezeu, pre c e e a c e a
„zămislit în pântece focul Dum-
„nezeirii fără de ardere, cu
„cântări să o slăvim".
Şi ceaialtă slujbă a Utreniei dupre randuiala
Postului şi Otpustul.
IN 3 ZILE.
Prea cuviosul părintele nostru şi mărturisito­
rul Nichita, egumenul mănăstirii Midichiei.
VEZI'. £ă j Mjneiie Greceşti în trei zile se
a
prăznueşte şi losif făcătorul de cântări, însă
fără de slujbă, numai Smtxar având. Iară la
Tipic şi la Mineile cele îndrtpUte de losif, esie
pusa slujba cu toată randuiala în p«iru zile,
cărora şi noi urmând acolo o am pus.
La SJoamne strigut-arn, Stihirile T nodului şi
ale_Sfântului, gîasul al 2-lea.
Podobie; Când de pre lemn...
cârmuindu-te;de C u -
^ v â n t u l , te-ai a r ă t a t
dumnezeesc i c o n o m ai suflete­
lor, şi tainic lucrător credincios,
de Dumnezeu cugetătorule, să-
mănând sămânţă de mântuire,
şi s e c e r â n d spicul cel cu multă
roadă, cu veselie îl aduci Stă­
pânului tău, căruia a c u m stân-
du-i înainte Fericite, adu-(i a-
minte d e această turmă a ta,
c a r e pururea te cinsteşte, 'de
Dumnezeu insuflate.
R i n d din jfire blând Şşi [lin,
te-ai arătat războinic prin râvna
ortodoxiei. C ă c i îmbrăcându-te
cu credin(a c a c u o platoşă şi
cu înfrânarea c a cu o suliţă, tot
eresul cel hulitor l-ai înfruntat,
Nichito de Dumnezeu cugetă­
torule, cinstind şi închinându-te
dumnezeescului chip al Mân­
tuitorului, arătat urmând hota­
relor celor părinteşti, de Dum­
nezeu purtătorule.
 C ând tiranul cel prea întu­
necat, din cruzimea c e a d e
fiara, te-a închis în locuri întu­
necoase prin amare izgoniri
atuncea socoiind în cugetul tău
locuirea raiului, şi bucurân-
du-te cu duhul ai răbdat P ă ­
rinte. A căruia frumuseţe te-ai
învrednicit a c u m a o vedea cu
adevărat, culegând răsplătirile
ostenelelor, Fericite.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
C â n d îmi a d u c aminte d e
greşelile m e l e F e c i o a r ă , dintru
adâncul sufletului suspin, si bă-
lându-mă pre piept strig c a a m
greşit, şi c a d înaintea ta Stă­
până, vrând să m ă p o c ă e s c ,
dar iaraş fiind nesimjitor, m a
îmbulzesc, vai miel de obişnui-
rea cea rea. Ci mântueşte-mă
dintr'acesiea de grab, şi s p r e
mântuire m a povăfueşte
A Crucii, a Născătoarei:
C u întunerec s'a î m b r ă c a t
odinioară soarele, vazându-te
spânzurat pre lemn Mântuito­
rule. Iară cele de desubtul pă­
mântului s'au spaimântat, şi
mor|ii s a u sculat, piefrile s'au
despicat, şi toate cele cereşti
s'au înfricoşat; iară F e c i o a r a
cea prea curată stând lângă
Crucea ta, plângea, lăudându-te
pre tine, Iubitorule de oameni.
LA U1RENIE.
CANOANKLE.
Al Sfântului şi ale Triodului, dupre rânduiala
Postului.
CANONUL Sfântului.
Al căruia acrostih la Greci este acesta •
Cinstesc viaţa Ui cea prea luminată Părinte
Facerea lui Teofan.
Peasna 1-a, glasul al 2-lea Irmos:
I
ntru a d â n c a aşternut d e de-
_ „mult toată oastea lui F a r a o n
„puterea c e a prea întrarmată,
„iară înfrupându-se Cuvântul,
„a pierdut păcatul cel prea rău,
„Domnul cel prea slăvit, c a c u
„slavă s'a proslăvit".
L uminându-te Părinte c u lu­
mina dumnezeescului fulger,
viata ta o dai lui Dumnezeu,
din copilărie alegând pre stră­
lucirea c e a purtătoare d e lu­
mină a fecioriei, prin c a r e te-ai
asemănat cură\iei celor fără d e
trupuri.
A v â n d îndreptător D u h u l
cel prea cinstit şi dumnezeesc,
curat ai primit shima monahi­
lor c e a c u chip dumnezeesc,
şi luminându-te de raza c e a c u
multă lumină, ai petrecut câşti­
gând viaţa foarte curată, pur-
tătorule de Dumnezeu.
Intarindu-te c u puterea Cru­
cii, ai veştejit patimile trupului,
şi prin cugetarea învăţăturilor
 LUNA APRILIE
Duhului fi-aî luminat cugetul,
câştigând avere necheltuită a
dumnezeeştii vederi, o Nichifo
prea înţelepte.
Slavi...
Luminându-te fericite cu în­
treaga înfelepciune şi cu cu­
răţie, te-ai înălţat către săvârşire
sfinţită; căci te-ai împodobit cu
veşmântul preoţiei cel prea lu­
minat, cunoscându-te mijlocitor
al dumnezeeştilor taine, cuvi­
oase Nichito.
Şi u:um, a Născătoarei:
M a i aleasă decât toată zidi­
rea cea văzuta şi cea nevăzută,
te-ai arătat prea curata pururea
Fecioara, că ai născut pre Zi­
ditorul, precum bine a voit a
se întrupa în pântecele tău.
Pre carele roagă-1 cu îndrăz­
neală, să se mântuiască sufle­
tele noastre.
Pcasna 3-a, Irmos:
Ir Horit-a pustia ca crinul...
C
erească vieţuire având mă­
rite, te-ai făcut luminător
bunei credinţe cu chip luminat
şi strălucit, împodobit cu dum-
nezeeşti daruri.
Omorându-fi cugetele trupu­
lui, ai înviat îndumnezeirea su­
fletului prin bunătate cu cuget
dumnezeesc, şi te-ai învrednicit
vîefii celei nepieritoare.
C u bucurie (i- ai s ă v â r ş i
viaţa Cuvioase, fiind împodobit
cu frumuseţea, şi bogat de da­
ruri frumoase, întru care s'a
întărit inima ta.
Slavă...
P i n d împodobit cu bunătă­
ţile, ca soarele ai strălucit între
cetele sihastrilor, o Nichito de
Dumnezeu cugetătorule! Pen­
tru aceasta veselindu-ne, te fe­
ricim Cuvioase.
Şi acum, a Născătoarei:
Având î n d r ă z n e a l ă ca o
Maică către Fiul tău, roagă-te
Stăpâna, să ajute norodului şi
turmei tale, iară semetiile celor
fărădelege să le sfărâme.
Irmosul: O * "
Inflorit-a pustia ca c r i n u l ,
„Doamne, biserica păgânilor
„cea stearpă prin venirea ta,
„întru care s'a î n t ă r i t inima
„mea".
SiJealnu, glasul el 4-lea.
Podobie: Degrab ne întâmpină...
Petrecut-ai în munjii liniştei
înţelepte, hrănitu-te-ai arătat în
cetăţile înfrânărei, înăl|afu-te-ai
despre amândouă părţile, pa-
răsit-ai vieţuirea dezmierdărei
celei pământeşti, ajuns-ai la lo­
caşul sălaşluirei celei cereşti,
întru care rogi pre Dumnezeu
pentru noi.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
C u multe greşeli fiind întu­
necat Ia cuget eu nestâmpăra-
 IN TREI
tul, chem către mine a ta grab­
nică sprijineală, Născătoare de
Dumnezeu, luminează-mi ochii
sufletului, luceşte-mi lumina
cea strălucită a pocăinţei şi mă
îmbracă cu armele luminii,
Preacurată.
A Crucii, a Născătoarei:
D acă te-a văzut înălţat pre
Cruce prea curată Maica ta,
pre fine Cuvântul (ui Dumne­
zeu, ca o Maică plângând a
zis: Ce minune nouă şi streină
este aceasta Fiul meu? Cum
te împărtăşeşti cu moartea,
cela ce eştiviafa tuturor, vrând
ca un milostiv să înviezi pre
cei mor{i?
Peasna 4-a, Irmos:
\F enit-ai din Fecioară nu
W sol nici înger, ci tu în­
suti Domnul te-ai întrupat, şi
„m'ai mântuit pre mine tot o-
„mul. Pentru aceasta strig ţie:
„Slavă puterii tale Doamne".
P rin curăjirea sufletului a-
rătându-te tăietor de rădăcinile
patimilor, de Dumnezeu pur-
tătorule, ai dezrădăcinat toată
înşelăciunea cea pierzătoare
de suflet a tuturor vrăjmaşilor
lui Dumnezeu, învăfătorule de
cele sfinte, prea cinstite.
P rimind cununa biruinfei
prea fericite, acum te odih­
neşti în locaşurile cele cereşti,
ZILE
scuturând patimile, şi îmbră-
cându-te cu nepătimire, fericite
Părinte.
C a o jertfă fără prihană,
fî-ai adus viafa lui Hristos Pă­
rinte, plină de dragoste dum­
nezeească, fiind înfrumuseţat
cu podoaba sihăstriei, prea fe­
ricite.
• Slavă... .
L imbufiile eresului celui
pierzător de suflet arătat le-ai
defăimat prea fericite, cinstind
dumnezeească închipuirea lui
Hristos şi a Maicii lui Dum­
nezeu, şi a tuturor sfinfilor, prea
sfinţite.
Şi acur a Născătoarei:
P re tine loţi credincioşii te
ştim liman de mântuire şi zid
nemişcat, Născătoare de Dum­
nezeu Stăpâna; căci tu prin
rugăciunile tale, mântueşti din
nevoi sufletele noastre.
Peasna o-a, Irmos:
ff ijlocitor te-ai făcut lui
Dumnezeu şi oamenilor,
„Hristoase Dumnezeule. Că
„prin fine Stăpâne, către Pă­
rintele tău începătorul lumi-
„nii, din noaptea necunoştin-
„Jei, aducerea am aflat".
C a un blând te-ai sălăşluit
în pământul celor blânzi, Ni-
chito în(elepte, făcându-te lup­
tător pentru adevăr, pururea
 24 LUNA APRILIE
pomenite, şi împodobindu-te
luminat cu cununa mărturi­
sirii.
F i u luminii făcându-te du­
pre dar, te-ai mutat a c u m C u ­
vioase, către lumina c e a dum-
nezeeasca, întru bucurie şi ve­
selie, bucura ndu-te vesel c u
cetele îngerilor.
Slavă...
Părtaş te-ai făcut desfătărei
celei negrăite a raiului, c ă c i
te-ai arătat liman prea liniştit
c e l o r înviforafi şi ie-ai făcut
hrănitor celor flămânzi, F e ­
ricite.
Şi acum, a Născătoarei:
Roagă pre Fiul tău şi Dom­
nul, F e c i o a r a prea curată, c a
să dăruiască paşnică mântuire
c e l o r robiţi de împrotivnică
întâmplare, cari nădăjduesc
spre tine.
Pcnsua 6, Irmos :
Intra adâncul greşelilor..
ădejdiile cele fericite ai
aflat, Părinte p r e a fericite,
făcându-te moştenitor fericirii
celei stăpâneşti şi dumnezee-
ştei lumini.
Ţiind îndoite făclii lumi­
noase a mărturisirii şi a sihă­
striei, ai mers către ceruri,
purtătorule de Dumnezeu, Ni­
chito prea alesule.
Indulcindu-te a c u m de des­
fătarea c e a neîncetată şi dum-
nezeească, în locaşurile cele
cereşti, roagă p r e Stăpânul si
Domnul tuturor pentru noi,
Părinte.
Şi acum, a Născătoarei:
Născut-ai F e c i o a r ă fără de
ispită de bărbat, şi veşniceşti Fe­
cioară, arătând semnele D u m -
nezeirii celei adevărate, a Fiu­
lui şi Dumnezeului tău.
Irmosul;
t
Intru adâncul greşelilor fiind
„încunjurat, c h e m adâncul mi-
Josiivirii tale c e l n e u r m a t ;
„din stricăciune, Dumnezeule,
„scoate-mă".
CONDAC, glasul al 2-lea.
Podobie: Cele de sus căutând...
Dobândind viaţa şi cugetul
cel c e r e s c , străluceşti luminai
c a soarele c u lumina faptelor,
luminând pre c e i c e sunt întru
îniunerecul vieţii, şi către Dum­
nezeu aducând pre toţi, pă­
rinte Nichito. R o a g ă - t e neîn­
cetat pentru noi foţi.
Intru această Lună în 3 zile, pomenirea prea
cuviosului părintelui nostru Nichita Mărturisi­
torul, egumenul mănăstirii Midichiei.
Stih ; Nichita ca o pasăre din curse mântuin-
du-se. din visţâ,
Zboară cu înţelegătoarele aripi spre cereasca
locuinţă.
In a treia zi chiamâ pre Nichita cel lăudat,
Spre dumnezeeasca locuinţă cu adevărat,
P urrjrea pomenitul părintele nostru
a c e s t a Nichita, dorind încă din pruncie
înfrânarea poftelor şi c u r ă ţ i a fecioriei, a
 IN T R E I ZILE 25

locuit în m u n ţ i , u n d e l u c r â n d t o a t ă b u ­ Cu a l e lor sfinte rugăciuni, Doamne,

n ă t a t e a , a c r e s c u t in c e t a t e a l i n i ş t e i . Ş i milueste-ne şt n e mântueşte pre noi,
fu Înălţat şi d e o p a r t e şi d e a l t a , si Amin.
chivernisindu-se prin d u m n e z e e s c c u v â n t ,
Pea«na 7-a, Irmos '
s'a a r ă t a t m i n u n a t i c o n o m a] s u f l e t e l o r ,
şi p r e o t c r e d i n c i o s al lui D u m n e z e u . D e c i
orunca cea protivnică lui
fiind g o n i t d e l à t u r m a s a d e luptătorii
d e i c o a n e , c a un Î n c h i n ă t o r al d u m n e - „Dumnezeu, a tiranului ce-
z e e ş t i i o r i c o a n e , fu o s â n d i t la a m a r e i z ­ „lui călcător de lege, î n a l t ă
g o n i r i . Ş i m u l ţ u m i n d I n t r a t o a t e , şi a r ă -
tându-se luptător iscusit, a călcat t o a t ă
„văpaie a ridicat. Iară Hristos
înşelăciunea iconomahilor c e a s t r i c ă t o a r e „a tins cinstitorilor de Dumne­
d e suflet, şi f â t ù d e s e f ă c u r ă m u l ţ i m u ­ z e u tineri, roua Duhului, cela
cenici c u Î n d e m n a r e a şi c u Învăţăturile
sale. D r e p t a c e e a a p r i n i â n d Îndoite fă­
„ce bine este cuvântat şi prea
cliile m ă r t u r i s i r e i şi a l e n e v o i n ţ e i , a l u a t „proslăvit".
şi c u n u n i l e î n d o i t e din m â n a D o m n u l u i ,
către carele mutându-se, s'a odihoit.
Blândeţea ta c e a preste mă­
Intru această zi pomenirea sfântului mucenic sură a smerit la pământ cruzi­
Elpidifor.
mea tiranului, omorându-1 pre
Stih:
fiind.
Adevărat mucenic Elpidifor prin sabie el cu neîncetate rugăciuni. Caci
ştie Domnul a face voia celor
Pre Dumnezeu nemincinoasâ bună încredin­
ţare este aducând. ce se tem de dânsul.
intru această zi, pomenirea sfântului muce­
nic Diu.
Tunetul dogmelor tale, şi
S t i l i : Râu credinciosul, cu cărămida capul
Iui Diu a lovit,
fulgerul cel luminos al vieţii
Şi ca pre un vas al olarulu l-a zdrobit. tale au luminat lumea, lumi­
Intru această zi, pomenirea sfântului mucenic nând pre credincioşi, cu lumi­
Vi ton ie.
nări de Dumnezeu luminate,
Stih : Vitonie întru adânc fiind aruncat.
Spre a proorociei săvârşire numire h aflat. şi cu cuvinte şi cu fapte stră­
I n t r u această zi, pomenirea sfântului mucenic lucite, sfinfite învăfătorule, de
Galic. Dumnezeu fericite.
S';h: 0 dinţii fiarelor Galic fiind muşest,
e Slavă...
Dinţii fiarei celei gândite i-a sfărâmat.

Inti'M a c e a s t a i i . pomenirea prea cuviosului Intărindu-te cu puterea Mân-

părintelui nostru liirie din muntele lui Mir- gâitorului, ai scăpat de cetele
sionâ.
dracilor, şi de laţurile eresurilor,
St in : Din Mirsionà, către Cer liirie te-ai dus.
Nu însă precum din muntele Măslinilor Hri­
de Dumnezeu cugetătorule, şi
stos, te-ai suit către înălţimea ce­
Intru această zi, sfântul noul mucenic Pavei
r u s u l , carele s'a slobozit din robia şi a suferit
rească, sălăşluindu-te acum cu
mucenia în Constantinopol, la anul o mie şase cetele îngerilor celor fără de
s u t e optzeci şi trei, de sabie s'a săvârşit.
trup.
S t h : De obşte cu Pavel numirea şi sabia Şi acum, a Născătoarei:
erà având,
 2 6
_. ____
pre tine, ca pre una ce singura
ai născut pre Dumnezeu cel
neschimbat, F e c i o a r ă neînti­
nată, M a i c ă nenuntită; căci
prin dumnezeească naşterea ta,
nestricaciune ai izvorît tuturor
credincioşilor.
Peasna 8-a, Irmos:
Cuptorul cel cu foc...
T recând preste toata simfi-
_ rea, de trei ori fericite, a-
cum te-ai apropiat către lumina
cea înţelegătoare, prea cinstite,
învrednicindu-te vederii dum-
nezeeşti, umplându-te de lu­
mină şi strigând: Toate lucru­
rile binecuvântaji pre Domnul.
I Cuptorul cel cu foc oare-
Arătat îmbracându-te cu o-
morârea patimilor, ai purces
către ceata cea purtătoare de
viată, prea fericite, înfierbân-
tându-te de buna credinţă, lu-
minându-te cu b u n ă t ă ţ i l e şi
strigând: Toate lucrurile prea
înălţaţi pre Domnul.
Nevoindu-te din pruncie cu
toată bunătatea de Dumnezeu
cugetătoruie, ai plecat către
ceata cea purtătoare de viafa
prea fericite, înfierbântându-te
de buna credinţă, luminându-te
cu bunătăţile, şi strigând: Toate
lucrurile prea înalfafî pre Dom­
nul.
Binecuvântăm pre Tatăl...
Caută spre noi acum de
sus Părinte, stând înaintea Stă­
LUNA APRILIE
pânului tău, Nichito, purtăto-
rule de numele biruinţei, având
multă îndrăzneală şi sufletească
mântuire cerşind turmei tale
mărite, a r ă t ă t o r u l e de cele
sfinte.
Şi acum, a Născătoarei:
T u ai zămislit mai presus de
fire în pântece, şi negrăit ai năs­
cut pre cel nedespărţit de Tatăl,
carele a petrecut pre pământ,
Dumnezeu şi om, Născătoare
de Dumnezeu Preacurată. Pen­
tru aceea te cunoaştem mân­
tuirea noastră a tuturor.
Irmosul: f
Să lăudăm, bine să cuvântăm... Cjj.' i
„când în V a v i l o n , lucrările
„s'a despărţit cu dumnezeea-
„sca poruncă, pre Haldei ar-
„zând, iar pre credincioşi ră-
„corind, pre cei ce cântau :
„Binecuvântaţi toate lucrurile
„Domnului pre Domnul".
Peasna 9-a, Irmos:
Fiul Părintelui...
a unul ce erai curat, te-ai
învrednicit dumnezeeşfei
luminări, strălucindu-te cu fe­
lurile bunătăţilor, luminându-te
totdeauna cu cununa mărturi­
sirii. Pentru aceasta acum cin­
stim prăsnuirea ta cea pururea
mărită.
C u înţelepciunea ti-ai petre
cut viafa Fericite ocârmuin

du-te de poruncile Mântuito­
rului, Iar acum după c e a tre­
cut umbra, dupre vrednicie ai
dobândit viaţa cea veşnica cu
bucurie, grăitorule d e c e l e
dumnezeeşti, prea sfinţite.
Slavă...
Foarte de grabă ai trecut
turburarea celor trecătoare,
şi te-ai aşezat Ia limanul cel
liniştit al împărăţiei Iui Hristos,
bucurându-te Nichito, c ă t r e
carele povăţueşte-ne părinte
şi pre noi, cari te fericim, şi
cinstim pomenirea ta.
Şi acum, a Născătoarei;
V/a o lână primind ploaia
cea cerească în pântecele tău,
Preacurată, ai născut nouă pre
cela ce dă nemurire tuturor
oamenilor, cari se închină lui,
şi te slăvesc pre tine Născă­
toare de Dumnezeu pururea
lăudată.
Irmosul: ^' • V-
Fiul Părintelui celui fără
„de început D u m n e z e u şi
„Domnul, înfrupându-se din
„Fecioară s'a arătat nouă, ca
„să lumineze cele întunecate
„şi să adune cele risipite. Pen-
, tru aceasta pre Născătoarea
„de Dumnezeu cea prea lău-
„dată o slăvim".
Şi cealaltă slujbă a Utreniei după rânduiala
Postului şj Otpus'tul.
ÎN PATRU ZILE 27 \@J
INTRU ACEASTĂ LUNĂ
r
IN 4 ZILE.
Preacuviosul părintele nostru Iosif scriitorul
de cântări, şi Cuviosul părintele nostru
Gheoighîe cel. din Maleo.
L a Doamne strigat-am, Stihirile Triodului şi
ale sfinţilor, glasul al 2-lea.
Podobie:Când de pre lemn,,.
re umere luând Cru­
cea, te-ai răstignit iu-
fţjj mii, şi ai urmat cărări-
mbr, celei ce din nefiinţă
toate Ie-a zidit, Cuvântu­
lui lui Dumnezeu. Iară drago­
stea cea lumească şi toată pati­
ma ai lepădat, de unde şi stră­
lucind cu bunătăţile prin fapte
dumnezeeşii, ai câştigat mo­
ştenirea cea veşnică, părinte
losife.
Arătatu-te-ai trâmbiţă tăi-
nuitoare, deşteptând pre toţi
-·--'' către cântarea cea duhovni­
cească, şi organ mişcat de
Dumnezeu, lăudând pre cetele IA
cele dumnezeeşti, şi mărind
pre toţi sfinţii, şi propove-
duind biruinţele lor. Căci tu
din izvoarele cele mântuitoare
ai scos adâncimea cuvintelor
c e l o r ce adapă locaşul lui
Dumnezeu. I
Vistierie bunătăţilor te-ai
arătat şi aprinzându-te de dra*
goste, pre toţi cei ce bine aupla-
 LUNA APRILIE
cut lui Dumnezeu în viata, ai
aflat, cântând cântări sfinţite, şi
cu credinţă asemănându-te a-
cestora prin dumnezeească în­
dreptare. Cărora făcându-te
părtaş prin chipul cel dumne­
zeesc, le-ai arătat şi împreună
părtaş dulcefei.
Alte Stihiri aie sfântului Gheorghe, glas şi
Podobie aceiaş.
C u tot sufletul fiind plecat
fierbinte, şi împreunat cu Dum­
nezeu a tot văzătorul, ai lucrat
roduri dumnezeeşti ale Duhului:
Liniştea, infrânarea, âragosiea,
nădejdea şi îndelungă răbdarea
şi blândeţea, arătând cu mare
cuviinţă credinţa şi bunătatea,
c a pre o călătorie către calea
cea de sus, părinte Gheorghie.
D a r u l D u h u l u i salăşluin-
du-se întru tine, c a într'un prea
curat şi blând, te-a împodobit
cu fot felul de bunătăţi, şi te-a
luminat cu multe feluri de da­
ruri Părinte. Pentru aceea te-a
şi arătat holdă Iui Hristos cu
purtarea de nume, ca unul c e
ai arat înfelepfeşte brazdele cu­
getului tău, vrednicule de fe­
ricire Gheorghie.
Bucurându-te de nădejdea
bunătăţilor celor viitoare, prea
lesne ai suferit ostenelele, în-
tinzându-te cu osârdire la cele
viitoare, şi uitând cele trecă­
toare, prea înţelepte, până c e
ai ajuns Ja sfârşitul cel fericit
de Dumnezeu purtătorule, plin
de zile, plin de fapte bune, şi
ai dobândit dumnezeească fe­
ricire, cuvioase Gheorghie.
Slavă, ŞI acum, a Născătoarei.
B u c u r a - t e scaunul cel ade­
vărat al lui Dumnezeu, şi je­
tul împăratului. Bucură-te si­
criul vieţii; bucură-te izvor ne­
deşertat al sfinţeniei, vas de
mir al Duhului, desfătarea ra­
iului ; bucură-te îndulcirea c e a
tainică a sufletelor; bucură-te
bucuria cuvioşilor. Bucură-te
veselia tuturor, celor c e a-
leargă către tine, Mireasă a
lui Dumnezeu.
A Cruoii, A Născătoarei :
C u plângeri fânguîndu-se,
şi cu amare lăcrămi udându-şi
obrazul Mieluşaua c e a prea­
curată, se uita la C r u c e , şi în-
tinzându-şi mâinile striga: Fiul
meu, unde mă voiu d u c e a c u m ?
P r e cine voiu chema fiu; vai
mie! Cum am rămas singură
Fiul m e u ! lumina mi s'a întu­
necat, spinteca|i-vă cele din
lăunfrul meu, şi vă rumpeji!
LA UTRENIE
CANOANELE.
l)o;:;i ALE SFINŢILOR <I TUPESIIEŢUL
V Triodului
dupre l â n d t m t a Postului.
C A N O N U L Sfântului lo-sf.
P e a s n a 1-a, glasul al 2-lea, I r m o s :
eniji noroadelor să cân-
„tăm cântare lui Hristos
 IN PATRU ZILE
„Dumnezeu, celui ce a despăr-
„ţit marea, şi a trecut pre po­
norul, pre carele l-a mântuit
„din robia Eghiptenilor, că s'a
„prea slăvit".
R e Iosif scriitorul de cân­
tări cu cântări să-1 cinstim, cei
ce cântăm cântările lui cele
izvorâtoare de miere, ca pre
unul ce dela cântări, Ia cântă­
rile cele veşnice s'a mutat.
Precum propoveduirea
proorocilor şi a apostolilor a
luminat tot pământul, aseme­
nea şi cântarea gurii tale a ri­
dicat lumea spre slava Dum­
nezeului tuturor.
D i n pruncie dându-te lui
Hristos întru înfrânare ai pe­
trecut Iosife, de unde te-ai şi
îmbogăţit cu darurile cele dum­
nezeeşti, cu nădejdea şi cu dra­
gostea, şi cti curata credinţă.
A Născătoarei:
Cuvântul cel proorocesc
odinioară te-a propoveduît pre
tine uşă dumnezeească şi mun­
te sfânt, Născătoare de Dum­
nezeu Fecioară, podoaba dum-
nezeeştilor pătimitori.
Alt CANON al sfântului Gheorghie.
Al căruia acrostih la Greci este acesta;
Când ostenelile tale, o Părinte cu osârdie.
Peasna l-a, glas_sl Irmos aeelaş.
F
iind luminat cu l u m i n a
_ dumnezeeşfei S t ă p â n i r i
29
celei în trei lumini Cuvioase,
ai părăsit lumea, şi înfunerecul
patimilor, şi cu viată prea lu­
minată te-ai încuviinfat,Părinte.
C u purtarea de grijă a Iui
Dumnezeu p o v ă t u i n d u - t e
Gheorghie, ai umblat pre că­
rarea, care duce către Cer,
având ajutor pre însuşi Făcă­
torul de bine, şi prea induratul
Dumnezeu.
Slavă...
Arătat ocârmuindu-te de
Dumnezeu, şi luminându-tecu
Darul punerii de fii, ai petre­
cut Părinte vieţuirea cu cuviinjă
şi cu dreptate.
Şi acum, a Născătoarei'.
Avându-fe pre tine întărire şi
folositoare noi, cei c e te măr­
turisim Născătoare de Dum­
nezeu Curată, ne mânfuim de
întreite valurile vieţii, Fecioară
cu totul fără prihană.
Peasna irmos:
Intărefte-ne pre noi întru tine...
m\i iubirea curafiei ai îm-
wblânzit pre Dumnezeu, ca
să-ţi dea ţie ajutor, şi aflând
pre părinţii tăi, ţi-ai dobândit
nădejdea fa Părinte.
Arătând cunoştinţa drago­
stei celei adevărate, şi casă, şi
lucrare, şi înţelepciune, care
ţi s'a dat tie dela Dumnezeu, ca
un Iov ai deschis uşa tuturor.
 LUNA APRILIE
C a un Iosif c e ! viteaz odi­
nioară în Eghipet prins fiind
de mâinile varvariior, Ji-ai păzit
Darul cu credinfă şi cu sme­
renie prea bogate.
A Născătoarei:
R a i u înfrumuseţat având în
mijloc pomul nesfricăciunei,
pre lisus Hristos Domnul, te-ai
arătat Fecioară, pentru aceasta
te fericim.
Alt Carton, Irmos acelaş:
Bucurându-te fu, ai umblat
neabătut pre calea vieţii, care
trece către veacul cel fără de
margine, şi te-ai sălăşluit în lo­
caşurile cele veşnice, prea fe­
ricite Gheorghie.
Viaţa ta a fost luminată, cu­
vântul tău s'a arătat îndulcit cu
sare întru dumnezeescul Duh
Gheorghie, dumnezeească ră­
sărire a dumnezeeştei holde.
, Slavă..,
C a unul ce te-ai învrednicit
a fi Fiu lui Dumnezeu prin
Bolez, ai moştenit averea cea
părintească prin curăţirea vieţii,
prea fericite.
Şi acum, a Născătoarei:
Fii întărire, scăpare şi aco­
perământ, celor ce cu credinfă
aleargă la tine Născătoare de
Dumnezeu Fecioară, şi te ve­
stesc pre tinie Maica lui Dum­
nezeu.
Irmosul:
Intăreşte-ne pre noi întru
„tine Doamne, cela ce prin
„lemn ai omorît păcatul, şi
„frica ta o sădeşte în inimile
„noastre, celor ce te lăudăm
„pre tine".
Sedealna, glasul al 4-lea.
Podobie: Arâtatu-te-ai sstăzi lumii..
Arătatu-te-aiblând şi smerit
şi liniştit, păzind şi împlinind
cuvintele cele dumnezeeşti ale
Stăpânului tău, carele s'a uitat
spre fine Părinte, şi în locaşul
cel de sus fe-a sălăşluit.
Slavă, altă Sedealnă, jiiasul al 3-lea.
Podobie: De frumuseţea fecioriei,..
Dorit-ai de Hristos cel prea
frumos, şi ai urît patimile trupu­
lui, îngereşte viefuind pre pă­
mânt Gheorghie. P e n t r u a-
ceasta prăznuim sfântă ador­
mirea ta şi îmbrăţişam sicriul
moaştelor tale, din carele iz-
vorăşti tămăduiri nouă, celor
ce cu dragoste te cinstim pre
tine Părinte.
şi acum, a Născătoarei:
G i n d a venit spre line Năs­
cătoare de Dumnezeu, glasul
cel curat, atuncea cele cereşti
CU frică se veseliau, şi cele pă­
mânteşti cu dragoste se bucu­
rau. Căci un praznic s'a făcut
la amândouă părţile, când a iz­
băvit de moarte pre cel întâi
zidit. Pentru aceasta împreună
cu îngerul strigăm ţie: Bucu­
ră-te ceea ce eşti plină de Dar.
 ÎN PATRU ZILE
A Crucii, a Născătoarei:
C e a neispitită de nuntă, Cu­
rata şi Maica ta Hristoase, vă-
zându-te pre tine mort spân­
zurând pe lemn, ca o Maică
tânguindu-sea grăit: Ce ti-a răs­
plătit tie norodul cel fărădelege
şi nemulfumitor al jidovilor, ca­
rele cu multe şi mari darurile
tale, Fiul meu, s'a desfătat?
Insă laud pogorârea ta cea
dumnezeească.
Peasna 4-a, Irmos :
i uzit- am Doamne auzul rân-
lţ„duelei tale, şi te-am pro­
slăvit pre tine, unule iubitorute
„de oameni".
S ocotinfa cea gânditoare şi
îndreptarea cea cu hotar a că­
lugărilor te-a arătat pre tine
Hristos, prea cuvioase Părinte.
Arătat-ai viafa ta ca un pod
al smereniei, cel ce trece către
viata cea adevărată, de Dum­
nezeu înteleptite losife.
Intâmpinându-te t e a fericit
pre tine Stăpânul, Părinte, ca
pre unul ce dai la vreme mă­
sura grâului Cuvântului.
A Născătoarei:
Strălucit-ai Doamne lumină,
celor ce sunt în noapte şi întru
întunerecul greşelilor, -purtân-
du-te în pântecele preacuratei
Fecioare.
Alt Canon, Irmos aeelaş:
F iind împodobit cu frumu­
seţile bunătăţii, şi cu obiceiuri
luminate, ai zburat către Dum­
nezeu, fericite Gheorghie.
Părăsit-ai turburarea celor
trecătoare ale pământului, apu-
cându-te de liniştea vieţii celei
iubitoare de Dumnezeu, cuvi­
oase Gheorghie.
P â r a e l e fărădelegii nau pu­
tut să turbure sufletul tău, pen-
truca te-a adăpat pre tine pârâul
desfătării cereşti.
Slavă...
L uând aminte totdeauna de
dumnezeească cugetare prea
înfelepte, ai lepădat cugetările
cele n e s t a t o r n i c e , părinte
Gheorghie.
şi acum, a Născătoarei:
Binecuvântăm Preacurată,
pre cel ce s'a întrupat din pân­
tecele tău, şi pre tine bine te
cuvântăm, ca pre o Maică a lui
Dumnezeu.
D
Peasna fi-n, îimos:
i ătătorule de lumină şi Fă-
„cătorul veacurilor Doam­
n e , întru lumina poruncilor
„tale povăfueşte-ne pre noi, că
„afară de tine pre alt Dumne­
zeu nu ştim".
Fiind pre pământ, cu credin­
ţă ai lăudat pre sfinji prea cuvi-

LUNA APRILIE
oase, cari împreună acum au­
zind cântări, te bucuri, neîncetat
lăudând pre Domnul, înţelepte.
T r ă g â n d pre loji către pocă­
inţă şi către mărturisire, puru­
rea ai adus lui Dumnezeu ru­
găciuni, ca să câştige iertare.
T o a t ă via|a ta petrecându-o
întru lucrurile cele sfinte, ca un
neguţător adevărat ai adunat ţie
Cuvinte, şi fapte ca o piatră de
mult pre(.
A Născătoarei :
Q> ispite şi de viforul cuge­
telor, şi de toată mânia, şi de
tot păcatul, de foamete, şi de
pierzare, şi de munca cea veş­
nică m â n t u e ş i e - n e pre noi,
prea curată Fecioara.
Alt Canon, Irmos acelaş:
V i a ţ ă şi fericire nemuritoare
ai dobândit Părinte înţelepte,
săvârşind dumnezeeştile sui­
şuri, fiind întărit cu nădejdea
şi cu credinţa cea bună, prea
fericite.
F i i n d împodobii c u smere­
nia lui Hristos Cuvioase, arătat
te-ai înălţat către bunătate în-
naltă, Gheorghie de Dumne­
zeu cugetătorule, f ă c â n d u - t e
holdă ariei celei dumnezeeşti.
Slavă...
r
P r i n înfrânare desăvârşit ai
arătat topirea trupului, şi ai
]
câştigat inimă curată, prin care
te-ai învrednicit a vedea pre
cel nevăzut de toţi, p ă r i n t e
Gheorghie.
Şi acum, a Născătoarei:
T a i n a cea mai presus de
minte a naşterii tale, cu adevă­
rat este nepricepută şi neîn­
ţeleasă de tot omul, Fecioară
Stăpână; căci ne-ai n ă s c u t
nouă pre cel ce cu adevărat
este Dumnezeu.
Peasna <5, Irmos :
S
Intru adâncul greşelilor...
pre mulţimea cea împe-
. „ strită a cântărilor tale ca
I}
spre o temelie luminat strălu-
cindu-se Biserica lui Hristos,
goneşte adormitarea cea pier­
zătoare de suflet.
C uvintele tale ca un burete
s'au arătat celor scârbiţi cu su­
fletul şi cu duhul, curaţind toa­
tă întristarea.
C e l o r însetoşaţi de Cuvân­
tul cel mântuitor, şi îngrăşaţi
cu desfătările cele trupeşti, în­
doită tămăduire fără zavistie
ai dăruit, prea cuvioase losife.
A Născătoarei :
P r e mine cel rătăcit în ca­
lea viejii, şi căzut în calea pă­
catelor, îndreptează-mă, Stăpâ­
nă, în cărarea pocăinţei.
Alt Canon, Irmos acelaş.
A r ă t a t fiind întărit cu ajuto-
L
 ÎN PATRU ZILE
rul Duhului sfânt, te-ai arătat
fierbinte izgonitor vicleniei du­
hurilor, p u r u r e a p o m e n i t e feri­
cite G h e o r g h i e .
Fiind î m p o d o b i t c u înălţă­
rile nepatimirii, te-ai î m b r ă c a t
luminat c u haina curăţiei
G h e o r g h i e , liniştind t u r b u r a r e a
patimilor.
Slavă...
Prin s a b i a c e a d e v ă p a i e
ai trecut înţelepte şi t e ai în­
vrednicit desfătării raiului, fiind
îmbrăcat c u arma Crucii c e a
nesfărâmată, părinte Gheor­
ghie.
Şi acum, a Năacâtoarei:
L a fine. m i - a m p u s n ă d e j ­
dile slăvirii m e l e , M a i c ă puru­
r e a F e c i o a r a , şi p r e tine t e pui
înainte folositoare vieţii întărită
şi n e m i ş c a t ă .
Irmosul:
I n t r u a d â n c u l greşelilor fiind
„încunjurat, c h e m a d â n c u l mi-
Jostivirii tale c e l n e u r m a t ; din
„stricăciune, Dumnezeule,
„scoate-mă".
CONDAC, glasul al 4 - 1 « .
Podobie : Cela ce le-ai înălţat..
Cel c e eşti c a un izvor
nedeşertat al pocăinţei, şi d a ­
tator mângâerii celt:i fără d e
sfârşit, şi a d â n c i m e umilinţei
Iosife, dă-ne n o u a lacramile
pocăinţei celei dumnezeeşti,
prin c a r e p l â n g â n d a i c e a , s ă
d o b â n d i m m â n g â e r e delà D u m -
nezeu, c e r ş i n d ajutorul tău
Sfinte.
ntrti această .'ună, in 4 zile pomenirea prea
cuviosului părintelui nostru losif scriitorul
de cântări,
Stih : T u Părinte ai fost Dumnezeului
viu, dumnezeesc lâudător.
Iară eu sunt al tău după moarte nou cân-
tător.
Pre losif cu cântări sâ-I cinstim fn a patra
zi a lui Aprilie,
Pre cel c e cu facerile sale a pricinuit Bise­
ricii veselie.
P r e a cuviosul a c e s t a losif a fost
d i n E p a r h i a Siciliei, d i n părinţi a n u m e
P l o t i n u şi A g a t a . Deci e r a bine c r e d i n ­
c i o s şi b l â n d la obiceiu, şi î n d e l e t n i c m -
du-se p u r u r e a s p r e d e p r i n d e r e a dunir-e-
z e e ş t i l o r S c r i p t u r i . D e c i Î n c ă p â n d patria
lui In mâinile A g a r e n i l o r , a m e r s c u
m a i c â - s a şi cu fraţii săi la P t l o p o n e s , şi
d e a c o l o la T e s a l o n i c , u n d e s e şi c ă l u ­
g ă r i , şi intra In duhovniceştile n e v o i n ţ e .
D e c i patul lui era p ă m â n t u l , a ş t e r n u t u l
lui o piele, iară h a i n a lui p r o a s t ă şi s ă ­
r ă c ă c i o a s ă , h r a n a lui puţină p â i n e , şi
b ă u t u r a a p ă . S t a In p i c i o a r e t o a t a n o a p ­
tea la r u g ă c i u n e şi cu î n g e n u n c h i e r e . T o t ­
d e a u n a c â n t ă r i a v e a tn r o s t u l s ă u , lucrul
mâin i l or Sale e r a f r u m o a s a s c r i s o a r e , i a r ă
c â n d p ă r ă s e a s c r i s o a r e a , a v e a c i t i r e a dum-
nezeeştilor S c r i p t u r i . Dintru a c e s t e a se
f ă c u aşa d e b l â n d şi de înţelept, p l e ­
c a t , fără de r ă u t a t e , Întreg la minte,
şi c â t e u r m e a z ă a c e s t o r a . C a r e l e a v â n d
o b o g ă ţ i e c a a c e a s t a d e fapte b u m , s e
h i r o t o n i p r e o t . Şi în s c u r t a v r e m e s e
d u s e la C o n s t a n t i n o p o l cu slântul G r i -
g o r i e D e c a p o l i t u i , cu c a r e l e s'a Închis In
b i s e r i c a sfântului m u c e n i c A n t i p a , v e s e -
lindu-se tn g r e l e p e t r e c e r i , şi în c ă i l e
vieţii p u s t n i c e ş t i . Iară de. v r e m e c e ră­
sări eresul cel hulitor dv: H r i s t o s , al lup­
t ă t o r i l o r d e i c o a n e , fericitul a r e s t a încă
p u r c e s e să m e a r g ă la R o m a , r u g a t fiind
de o a r e c a r i , şi afiându-l c o r â b ' i l e varva-
rilor, 11 d u s e r ă l e g a t !a C n t , şi h ă g â n -
du-1 tn î n c h i s o a r e , învăţa p r e toţi c a l e a
mântuirii, şi a m â n t u i t p r e mulţi din
mâinile diavolului, u n d e aratându-i-se
 recarele om cu sfinţită cuviinţă dela Mira
Lichiei, li zise: Aicea sunt, ci primeşte
această cărticică, şi et luând-o citea şi
cânta acestta: <Grâbeşte îndurate, şi sâr-
«gueşte ca un milostiv spre ajutorul no-
«stru, că poţi voind» - Şi această cântare,
o minune! SE făcu dimineaţa lucru aevea.
Căci atuncea murind Teofil începătorul
eresului, tşi luă iarâş biserica lui Hristos
podoaba şi buna cuviinţă a cinstitelor
icoane. Pentru aceasta atuncea şi cinsti­
tul acesta IOSIF slobozindu-se dela închi­
soarea Critului, se duse la Constantino-
po', şi dobândind dela oarecine o parte
din sfintele moaşte ale sfântului apostol
Bartolomeu, făcu şi o biserica în numele
Apostolului, Împreună cu cinstitul Gri-
gorie. Pentru aceasta aflându-se în grije
şi In gândire multă, a-i împodobi praz­
nicul cu cântări cuvioase şi tropare. Deci
se ruga cu lacrămi şi cu suspinuri, ca să
dobândească ceeace dorea, pe care a şi
dobândit-o. Căci văzu un OM înfricoşat
CU chip apostolesc, carele ridică sfânta
Evanghelie de pre sfinţita masă, şi o
puse pre pieptul lui, şi apoi îl binecu­
vânta*. Deci aceasta era începătura dum-
nezeescului Dar. Căci de atuncea şi în
urmă fără de trudă şt prea lesne alcă­
tuia sfinţitele cântări, şi le da celor ce
cereau, cum socoteau unii cum că nu le
scoale dela sine, ci le Învaţă Întâi dela
alţii, apoi le zice de rost, şi aşa le dă
celor ce le pofteau. Dar nu era aşa pri­
cina, precum aceia socoteau amâgindu-se,
ci era dat din dumnezeescul Dar a le
izvodi. Drept aceea era de gurile tuturor
lăudat, şi de toţi dorit şi iubit, nu numai
de cei proşti şi de boieri, ci chiar şi de
Împăraţii cei de atuncea. Şi fu osândit
Ia izgonire de Varda Kesarul, moşul Îm­
păratului Mihail, de vreme ce-1 mustrase
Sfântul. CI iarâş numai decât chemat
din izgonire, îşi luă pre seama lui paza
sfintelor vase ale sfintei biserici a Iui
Dumnezeu, fiind Patriarh minunatul Tgoa-
tie, după a cânii adormire FU primit Şi
cinstit de înţeleptul Fotie, că acesta a
fost Patriarh după Tgnatie. Şi nevoindu-
se pentru dreapta credinţă, fu izgonit la
Cherson. Iară după moartea lui Varda
1
răteasa, care a Întărit ortodoxia, şi fă­
când laude multor sfinţi, a răposat, şi
s'au îngropat cinstitele lui moaşte la
mănăstirea unde şi acum se află. Deci
Dumnezeu vrând sa arate oamenilor cin­
stea ce o a luat după moarte sfântul
acesta Iosif, a iconomisit un chip ca a-
cesta: Oarecine având un rob trebui­
tor, carele fugindu-i, merse la sfântul
Teodor Tiron, cel numit Fanerot, de-1
rugă ca sâ-i arate robul. Deci aflându-se
la biserica trei zile şi trei nopţi, şi nr~
înţelegând nimic, s e mâhni, şi vru sa se
ducă. Deci fiind la Utrenie, şi citindu-se
cuvâatul de folosinţă sufletească, a ador­
mit puţin, şi văzu pre mucenicul, unde-i
zise: Pentruce te-ai mâhnit o omule? Să
ştii că astă noapte a răposat poetul Iosif,
şi fu cinstit de noi de toţi sfinţii, pre cari
ne-a cinstit sfântul lui suflet. Şi acum
dară am venit să-ţi spui, du-te In cutare
'^tfâţfe^eig^s^ţţb^ţ^prflj^aiglgjcajjţi.
rintelui noslru Gheorghie din Maleo.
Sliii;
Gheorghie cu bucurie sufletul şi-a dat,
Lucrătorului de suflete săditorului trupurilor
cu adevărat.
S'a ridicat intru a petia zi a lui Aprilie.
slujnica ei, şi cu soţiile ei.
Slin :
Singură m ă plăzmueşti Hristoase îndoi-
tule cu firea,
Dar m ă ai pre mine Fervulâ îndoită prin
herăstruire.
Două adevărate r o a b e ale Stăpânului Dum­
nezeu,
i ^ i g a şi Stăpâna au fost tăiate de herăstrău.
cestea au fost pre vreme tui Sa-
vorie împăratul persesc, surori fiind sfân­
tului Simeón Episcopului, carete a suferit
mucenicia în Persja, împreună cu alţi o mic.
Şi fiindcă Împărăteasa pătimea de oare­
care boală, au fost clevetite acestea, că
fac doftorii otrăvitoare. Deci prinse fiind,
s'au înfăţişat la arhimagul, şi dezvinovâ-
ţindu-se de prihana pusă asupra lor, spu­
neau că sunt creştioe, şt că nu este iertat
creştinilor, a face asemenea otrăvitoare
lucruri. Deci primind acum ele îndoită
 IN PATRU ZILE

de moarte; şi fiind întinse şi legate de

p a r i , de g r u m a z i şi de picioare, au fost
tăiate tn două cu h e r ă s t r ă u ! , şi b u c ă ţ i l e Ş i d u p ă s o m n u l morţii te-
lor, fiind s p â n z u r a t e p r e I t m n e ; t r e c â n d ai silit a nu a v e a închişi ochii
pre acolo î m p ă r ă t e a s a , şi-a luat v i n d e c a r e ,
tăi c e i sufleteşti, c ă c i cânţi c â n ­
căci a ş â z i s e s e pâr&şii, că Intru fclt c h i p
nu se p o a t e v i n d e c a , dacă nu va trece tări c u c e i c e c â n t ă : D u m n e -
printre t r u p u r i l e c e l e moarte ale sfintelor nezeul părinţilor noştri b i n e
femei.
eşti c u v â n t a t .
intru uceasta zi, pomenirea prea cuviosului
părintelui nostru PupHe.
Stih: j n i puplie plata îţi este mare,
c e r u r F ericind c u o s â r d i e c e t e l e
Unde suindu-te, bucură-te şi fă strigare.
mucenicilor celor nenumăraţi
Intru această zi, prea cuviosul părintele no­
stru Platon egumenul mânăstirei Studiilor. ai primit c u n u n a m u c e n i e i P ă ­
Stih : piaton prea bună plăzmuire s'a plăzmuit, rinte, şi neîncetat î m p r e u n ă c u
AmestQcându-se streină amestecare,cu Dum­ dânşii c â n ţ i : B i n e eşti cuvântat
nezeu cel ce 1-a zidit,
tnliu această zi, trei sfinţi prea cuviofi: D u m n e z e u l părinţilor noştri.
Teonă, Simeon şi Forvin, cu pace s'au s ă ­
vârşit.
a o tămăduire păcatelor
buh: -p i s f i t e neîntinate fiind primind,
c :e!o
e l o r mari, p r e mărturisire ai
re U e

Lo;ule al dumnezeeştilor suflete celor neîn­

tinate sunt.
Intru această zi, pomenirea prea cuviosului
părintelui nostru Zosimâ, carele a îngropat pre
sfânU Măria Eghipteanca.
S' '
1 1:
Mai 'nainte Zosimâ pro Măria în viaţă
întâmpinând,
Iară acum amândoi unit sunt vieţuind.
Intra această zi, cuviosul T eonii carele a si-
hăstrit in Mănăstirea Pantocratorului, iară mai
în urmă s'a făcut Episcop Tesalonicului cu
pace s'a săvârşit.
Stih: Teonă proestoşia cea de jos lăsând,
înaintea Proestosului tuiuror acum se afla
stând.
C u ale lor sfinte r u g ă c i u n i ,
milueşte-ne şi ne m â n t u e ş t e
Amin.
Peasna 7-a, Irmos:
p u s înţelepte, c e l o r c e c â n t ă
cântările t a l e : D u m n e z e u l pă­
rinţilor noştri b i n e eşti cuvântat.
A Născătoarei:
S ufletul c e l cumplit întune­
c a t c u c ă l c ă r i l e c e l e viclene
c u r a z e l e c e l e c u r a t e ale lumi-
nei tale îndreptează-i c ă t r e lu­
mină, c a una c e eşti u ş a lumi­
nii, N ă s c ă t o a r e d e D u m n e z e u
Doamne, F e c i o a r ă , c a c u cântări s a te
pre noi, s l ă v e s c p r e tine.
Alt Canon, Irmos:
Chipul cel de aur...

itori p r e a învăţaţi s'au arătat I ntărindu-ţi-se chipul c u pu­

„tinerii o a r e c â n d . C ă din t e r e a Iui Hristos părinte G h e o r ­
„suflet cuprins d e D u m n e z e u ghie, c u tăria lui ai izgonit c e ­
„teologhisind c u buzele a u tele c e l o r c e te u r a u , puind
„cântat: Dumnezeul c e l m a i împrotiva lor C r u c e a , c u c a r e
„pre sus d e d u m n e z e i al P ă ­ fiind păzit, c â n t a i : B i n e eşti c u ­
rinţilor şi al nostru bine eşti vântat D u m n e z e u l părinjilor
„cuvântat". noştri.
 36
Fericit eşti, şi bine-ţi va fi
a c u m prea fericite Gheorghie,
c ă ai luat răsplătirea ostencle-
lor, şi a trudelor tale, şi îm­
preună eu îngerii strigi D o m ­
nului : Bine eşti cuvântat Dum­
nezeul părinţilor noştri.
Slavă...
L o c a ş luminat te-ai făcut lui
Dumnezeu, părinte Gheorghie,
arătându-te scaun simţirei şi în-
ţelegerei, plin de sfinţenie, stră­
lucind c u credin(a şi cu Darul,
şi strigând: Bine esti cuvântat
Dumnezeul părinjilor noştri.
Şi acum, a Născătoarei :
Sfeşnic luminii şi nor lu­
minos, şi loc de sfinfenie te-ai
arătat, c e e a c e eşti neispitită
de nunta. C ă c i negrăit ai pri­
mit p r e Cuvântul cel sfânt al
sfinţilor pre carele lăudându-1
strigăm (ie: Bine eşti cuvântată,
ceea ce ai născut pre Dum­
nezeu c u trup.
Peasna 8-a, Irmos:
In cuptorul cel cu foc ..
S
ocotind cu adevărat viafa
aceasta c a o umbră trecă­
toare, te-ai nevoit a câştiga
viaţa c e a nestricăcioasă. Pentru
aceasta ai zidit multe mănă­
stiri cinstite, spre mântuirea
sufletelor.
Având dreptate către cei
blânzi, şi către cei săraci c u
LUNA APRILIE
Duhul, multă înmulţire ai ară­
tat, c a nu numai pre tine însuţi
să te întăreşti a sluji Ziditoru­
lui, ci şi pre toţi c e i ce te pri­
veau p r e tine.
Nerăutafea ta şi vărsarea
dragostei tale, d e trei ori feri­
cite, a arătat chipul lui Hristos
cel iubitor de oameni către
carele neîncetat strigai: Sa-1
înălţăm întru tofi vecii.
A Născătoarei:
O înfricoşată t a i n ă ! O au-
zire înspăimântată! C u m a nă­
scut F e c i o a r a , c u unirea c e a Bl
negrăită, p r e Cuvântul cel ce
s'a asemănat nouă, ramâind
p r e c u m şi înaintea naşterii cu­
rată în veci.
Alt Canon, Irmos :
Pte Dumnezeu ctl <.t S ' B . . .
M utaiu-ie-a\ c ă t r e viaţă
nestricată, şi către desfătarea
c e a neveştejită, către slava c e a
veşnică, şi către lumina c e a
neînserată Părinte c ă te-ai a-
ratat holdă lui Dumnezeu p r e
carele îl prea înălţăm întru loji
vecii.
C a un r o b lui Hristos, c a
un slujitor şi ispravnic tainelor
lui, te-ai făcut povafuitor neră­
tăcit, tămăduind patimile su­
fletelor şi al trupurilor, cuvioa­
s e Gheorghie.
 IN PATRU ZILE
Binecuvântăm pre tatăl..,
R o a d ă plina de nevoin(e
te-ai adus în aria lui Hristos,
Părinte, şi c a un strugur copt
puindu-ie în linurile cele cere­
şti, ne izvorăşti vin de umilinţă
nouă, celor c e te cinstim prea
fericite.
Şi acum, a Născătoarei;
Rodul pâ îtecelui tău mi
s'a arătat mie pricină de via­
ta nestricată, şi de desfătare
veşnică, prea curată Născă­
toare de Dumnezeu. Pentru a-
ceea bucurându-ma strig ţie,
glasul Arhanghelului: Bucură-
te Fecioară!
Irmosul:
Să lăudăm, bme să cuvântăm. .
P r e Dumnezeu, carele s'a
„pogorîtm cuptorul cel cufoc
, la coconii evreeşti, şi văpaia
„întru răcoreala o a prefăcut,
„ca pre Domnul lăudaţi-1 lucru­
rile, şi-I prea înălţaţi întru toţi
„vecii".
Peasna 9-a, Irmos:
Pre Dumnezeu Cuvântul...
C
a pre nişte lespezi scriind
în sufletul tău cel curat
chipurile bunătăţilor prin lu­
crare, ai dat tuturor sfinţilor,
aducând îndoită cântare bună­
tăţilor din fapte, şi din laudă
vrednică de primire.
C e t e l e cele îngereşti, adu­
narea apostolilor, Născătoare
de Dumnezeu, împreună cu
Botezătorul, proorocii, preoţii,
şi ostile mucenicilor împre­
ună cu pustnicii, cu cuvioase
laude Ie încuviinţează pre tine
losife.
N u înceta aţi aduce aminte
de turma ta cea cuvântătoare,
ci precum fiind viu, înţelepte,
ai fost apărător, aşa fii şi acum
dând viaţa cea nestricăcioasă
şi curăţind de patimile cele
trupeşti şi sufleteşti prin rugă­
ciunile tale cele către Hristos,
părinte losife.
A Născătoarei:
N u înceta Fecioară rugând
pentru noi pre Fiul Iau, pre
Dumnezeu cel iubitor de oa­
meni, că pre tine fe-am câşti­
gat nădejde, şi cu apărarea ta
ne izbăvim din nevoi şi din
patimi, de greşeli şi de du­
reri, cei ce cu credinţă te
slăvim.
A l t Canon, Irmos acelaş :
Fiind întărit cu credinţa,
şi îngrădit adevărat cu puterea
lui Hristos, prea fericite, ai
scăpat de laţurile dracilor, şi
fugind de toate năpădirile şi
măestriile lor, ai stătut înaintea
Stăpânului tuturor, veselîndu-te
Gheorghie.
T o a t ă dorirea ta Părinte,
mutându-o către Dumnezeu şi
 LUNA APRILIE
îndulcindu-fe de dumnezeea­
scă frumusefe de care toată
firea doreşte, te-ai împodobit
pre sine-ţi cu privirea şi cu
fapta, şi cu viafa prea luminată.
Pentru aceea te fericim Pă­
rinte.
Slavă...
N u înceta Părinte a te ruga
neîncetat lui Hristos pentru noi,
cei ce cu credinţă săvârşim
pomenirea ta ca să ne mântuim
de întreite valuri ale supărărilor
şi de furtună, de primejdii şi de
patimi, rugându-fe ca să dea
lumii pace.
.Şi a;um, a Născătoarei:
P r e Cuvântul, cel ce era
mai 'nainte fără de trup ca un
Dumnezeu, din D u m n e z e u ,
singură 1-aî născutînfrupaf spre
înnoirea şi mântuirea tuturor
oamenilor. Drept aceea toţi
credincioşii cu laude te slăvim
prea lăudată Fecioară.
Irmosul:
P r e Dumnezeu C u v â n t u l
„cel din Dumnezeu, carele cu
„negrăită înţelepciune a venit
„să înnoiască pre Adam cet
„căzut rău prin mâncare întru
„stricăciune, din s f â n t a Fe­
c i o a r ă negrăit înfrupându-se
„pentru noi credincioşii, cu un
„gând întru laude îl slăvim".
SVETILNA glasului d 3 ori.
s
Şi cealaltă slujbă a L'treniei dupre rănduiala
postului şi Otpustul,
INTRU A C E A S T Ă LUNĂ
IN 5 ZILE
Sfinţii mucenici: Claudie, Diodor, Victor, Vic-
torin, Pappia, Nichifory ţi Serapioo, şt sfinţii
mucenici: Teodui 51 Agatopod.
L^ponmnestrigat-am.Stihinle, glasul al 4-lea.
Podobie: Ca pre un viteaz...
^«^mpungându-vi-se o c h i i ,
. e m ^ Ş Î degetele tăindu-vi-se,
şi coastele strujindu-vi-se, şi
spânzurându-vă, şi zdrobindu-
vi-se oasele, şi cu sabie tăin-
du-vă mădulările, zdrobind şi
voi capul celui viclean, nu v'aţi
lepădat de Mântuitorul tuturor;
şi cu bună cuvântare nu aţi
jertfit idolilor, măriţilor mari­
lor Mucenici.
împreună cu Claudie să cin­
stim pe Nichifor măritul, pre
cinstitul Diodor şi pre Victor,
pre Victorin, pre Pappia şi
pre Serapion, pre ceata cea
cu numărul de şapte, adunarea
cea prea sfântă, Biserica cea
întreagă, pre poporul carele a
tăiat cu sabia bărbăţiei toate
mulţimile dracilor.
C ei râvniiori pătimirei celei
sfinte a Iui Hristos, prin dum-
nezeescul Dar gonesc patimile
sufletului şi ale trupului. Stâlpii
cei neclăfiţi, luminătorii credin­
cioşilor, cei ce au ucis pre cel

viclean, limanurile cele prea
liniştite ale celor c e c a d în fur­
tună, Mucenicii cei c e locuesc
întru cele de sus, dupre vred­
nicie sa s e mărească.
Alte Stiluri ale sfinţilor mucenici: Ttodul şi
Agatop^lgguL^-ift,^^.^
Pptirnife şi ostenelile înso-
celei dumnezeeşfi împreu-
nându-se cu credinţa, au întra­
ripat cugetele către asemenea
râvna, rugând pre Hristos cu
osârdie şi zicând: C e l c e c a
un bun ai prea mărit pre sfinţi,
întăreşte-ne şi p r e noi întru
frica ta.
c h e m ă r i l e cele cu un nume
nu wite primind înţelepţilor, şi
lucrările cele dumnezeeşti ase­
menea săvârşind răbdătorilor
de patimi, aţi lucrat lui Dum­
nezeu întru cărările cele drepte,
şi cu adevărat aţi băut paharul
cel mântuitor al muceniei.
. ^ d u m n e z e i r e a c a altă
marc tăind, în pământul nepa-
timirei, întru împărăţia cerea­
scă, dupre vrednicie aţi intrat
unde curge pariul hranei şi
1 străluceşte lumina c e a nes­
chimbată şi pururea fiitoare,
Mucenici ai iui Hristos.
Slava, Şt acum, a Născătoarei:
(
pornirile cele arzătoare de
fp<Tale patimilor celor cu to­
tul pierzătoare, cu stropirea
IN CINCI ZILE
dumnezeeştei ploei tale celei
de ajuns, stinge-le Fecioară, c a
şi eu precum cei trei tineri să
mulţumesc Iui Dumnezeu ce­
lui dintru tine, slăvind şi bine­
cuvântând Darul tău Stăpâna.
^ c ^ a ^ f z d t f S a & t e Cru­
c e J-pre Mieluşelul, Fecioara
c e a cu totul fără prihană, tân-
guindu-se striga: Dulcele meu
F i u ! C e vedere noua şi prea
slăvită este aceasta; c u m cel
c e ţii toate c u mâna, p r e lemn
te pironeşti cu trupul.
LA UTRENIE
CANOANELE.
Două ale Sfinţilor şi Triodul.
CANONUL ce! dintâi.
Cjţisţ^Qjjdtwigîiâ iaşf8taciae^rtu«0»Hor.
Facerea lui Iosit.
urme neudate, pedestru
m
bându-1 Israil cel de demult,
„cu mâinile lui Moisi, în chipul
„Crucii, puterea lui A m a l i c în
„pustie a biruit".
„ ăvârşind călătoria c e a
sfâflta sfinţilor Mucenici, staţi
înaintea scaunului lui Dumne­
zeu c u slavă, purtând cununi,
luminând lumea cu razele lu­
I
minii Duhului.
^ ase mărească astăzi ceafa
 LUNA APRILIE
cea dumnezeească a pătimito-
rilor celor şapte la număr, care
străluceşte sfinjil cu p o d o a b e
dumnezeeşti, şi pururea dan-
ţueşte cu cetele celor fără de
trup.
D u p r e lege trecând nevoin-
ţa mucenici, înţelepţilor, şi cu
tărie suferind năpădiri de fot
felul de chinuri, bucurându-vă
aţi primit moştenirea c e a veş­
nică.
A Născătoarei:
D o m n u l cel mai pre sus de
vreme întrupându-se din tine
în vreme, a deslegat greşelile
oamenilor cele de multă vre­
me. Pre carele roagă-1 Curată
neîncetat, să se milostivească
spre sufletele noastre.
Alt Canon al sfinţilor mucenici AgatopOd şi
Teodui.
Peasna 1, glas ţi Irmos acslaţ.
C
u dumnezeească cununa
muceniei încununându-
vă, v'aţi luminat cu podoaba
cugetului, şi staţi înaintea Stă­
pânului, rugandu-vă pentru noi,
marilor Mucenici prea înfru­
museţaţi.
înfrumuseţat unindu-vă cu
Dumnezeu înţelepţilor prin bu­
na credinţă, v'aţi depărtat de
răutatea cea fără podoabă, şi
bucurându-vă, v'aţi numărat
cu cetele purtătorilor de chi­
nuri.
Slavă...
U m p l â n d u - v ă de apele Du­
hului celui făcător de viaţă, pre
cei ce erau topiţi de zăduful
neînjelegerii, i-aţi a d ă p a t cu
lucrarea cea bună sfinţilor, su-
puindu-vă p o r u n c i l o r celor
dumnezeeşti.
Şi acum, a Născătoarei :
P r e Mântuitorul şi a tot fă­
cătorul Domnul l-ai purtat în
pântece, pre carele Agatopod
împreună cu măritul Teodui,
Tau mărturisit a fi adevărat
Dumnezeu şi om, Fecioară
Maică prea curată.
Peasna 3-a, Irmos:
Se vesdeşto dc tine..
P
, entru Hristos pătimind tot
felul de chinuri Sfinţilor, ^
aţi strălucit mai mult decât a-
urul, prin Darul Sfântului Duh.
Z d r o b i r e a spatelor fale Vic-
torine, lipsirea o c h i l o r şi a
mâinilor ai suferit, mărite Mu­
cenice.
F i i n d legaţi de dragostea
lui Hristos, măriţilor pătimitori,
aţi risipit toate măestriile ba­
laurului celui viclean.
A Născătoarei:
N ă s c u t - a i Fecioară prea cu­
rată pre Domnul tuturor, ca­
rele mântueşte pre oameni din
robia cea înţelegătoare, prea
lăudată.
 IN ONC1 ZILE
Alt Canon, Irmos acelaşi
C u împletirile c u v i n t e l o r
tale împedicându-se vrăjmaşul,
a căzut, şi arătat s'a înfruntat,
mucenice purtatorule de chi­
nuri, Teodule.
Infărindu-fi sufletul cu dra­
gostea c e a către Dumnezeu,
mucenice Agatopode, ai ară­
tat, că toată puterea vrăjmaşu­
lui este fără tărie.
SLAVI...
Izvorând tămăduiri credin­
cioşilor din râurile cele puru­
rea curgătoare, prin dumne­
zeească putere, uscafi izvorul
patimilor, mări|ilor.
Şi acum, a Născătoarei ;
P r e Mântuitorul cel c e a
izbăvit pre oameni din robia
vrăjmaşului, îmbrăcat în trupul
nostru l-ai născut, prea curată
Fecioară. r P r e înţelepciunea şi Cuvân­
Irmosul: ^ · 4
S e veseleşte de tine Biserica
„ta, Hristoase, strigând: Tu eşti
„puterea mea,Doamne,şi scă­
p a r e a şi întărirea".
Sedealna, glasul al 4-lea.
Podobie: Cejn ce te-ai înăJtst...
Suferind chinurile cele de
multe feluri, prin cuget nespăi-
mântat purtătorilor de chinuri,
străluciţi mai mult decât lumina
soarelui. Pentru aceea praz-
nuim luminată p o m e n i r e a
voastră, cu credinţa rugân-
du-vă. c a prin mijlocirile voa­
stre, să primim izbăvire de
păcate; şi desfătarea bunătăţi­
lor celor veşnice.
Slavă, altă Sedealna, glasul al S-lea.
Podobie: Pre înţelepciune*-..
Făcându-va fra}i dupre Da­
rul Duhului, şi de un obiceiu
întru buna credinfă Sfinţilor,
cu adevărat cu mari numiri
petrecând viaţa întru rugăciuni
şi întru înfrânări, aţi tras no-
roade către dumnezeească cu­
noştinţă. Pentru a c e a s t a ca
nişte viteji ostaşi bărbăteşte a|i
biruit înşelăciunea, şi d u p r e
lege pătimind aţi câştigat cu­
nuni. Ruga{i-vă lui Hristos Dum­
nezeu, iertare de greşeli să
dăruiască, celor c e cu dragoste
prăznuesc sfântă pomenirea
voastră.
Şi acum, a Născătoarei:
tul în pântecele tău zămislin-
du-I, fără ardere M a i c a lui
Dumnezeu, lumii ai născut pre
cela c e tine lumea, şi în braţe
ai avut pre cela c e cuprinde
toate, pre dătătorul de hrană
al tuturor şi Făcătorul făpturii.
Pentru aceasta te rog pre line
prea sfânta Fecioară, şi cu cre­
dinfă te slăvesc, ca să mă mân-
tuesc eu de greşeli, când voiu
vrea să stau înaintea feţii Zi­
ditorului meu, Stăpână Fecioa­
ră curată, al tău ajutor atuncea
 42
să-mi dărueşti, ca pofi
voeşti.
A Crucii, a Născătoarei.^
p r e Mieluşelul şi Păstorul
şi rlântuitorul, Mieluşaua vă-
zându-1 pre C r u c e , a glăsuit
lăcrămând, şi cu amar a strigat:
Lumea se bucură luând mân­
tuire, iară pântecele meu se
aprinde văzând r ă s t i g n i r e a ,
care rabzi pentru milostivirea
milei, către care s ă strigăm cu
credinfă: Milostiveşle-ie spre
noi Fecioară, şi dărueşle ier­
tare de greşeli, celor ce se în­
chină patimilor lui.
idicat pre C r u c e vazan-
„du-te Biserica pre tine
>arele dreptăţii, a stătut în-
„tru a sa rânduială, precum se
„cuvinestrigând: Slavă puterii
„tale D o a m n e " .
R N ăindu-ţi-se limba, şi zgâ-
riirrau-ti'Se coastele, ai izgonit
prin D a r răutatea cea otrăvi­
toare a vrăjmaşului, Victore de
Dumnezeu cugetătorule, mă-
rindu-te ca un mucenic.
1 7 iind îngrădit cu pavăza bu­
nel credinţe, cu răbdare ai su­
ferit zdrobirea trupului mu­
cenice Nichifore, strigând Stă­
pânului tău: Slava puterii tale
Doamne.
LUNA APRILIE
câte
z-Jaudie cel prea ales cu
osartlie slăvind pre Dumne­
zeul tuturor, zdrobindu-i-se făl­
cile cu pietre prin cruzimea
tiranului, s'a lipsit şi de mâini
şi de picioare, bucurându-se.
« j U v'afi spaimântat prea
lădcrafilor de întreitele valuri
cele de multe feluri ale mun­
cilor, nici de moartea c e a pri­
cinuitoare de slavă veşnică, stri­
gând întru credinţă: Slavă pu­
terii tale Doamne.
A A Naratoarei: ,
s~.u gândul te vedea mai
na'mite proorocul munte um-
bros, Cinstită, din care cu ade­
vărat s'a arătat Stăpânul întru
asemănare de trup, ca să mân­
tuiască pre om din stricăciune.
, AU Cajion, Irmcu acelaş: , w .
^ traiucindu-va cu straiuci-
rile^muceniei ca nişte lumină­
tori prea luminaji, toată plinirea
lumii luminaţi măriţilor Muce­
nici, întunecând cugetul cel rău
al înşelăciunii.
pye însoţirea cea dumneze­
ească şi bine cugetătoare, care
a primit cununa muceniei, în­
gerii s'au mirat, şi oamenii au
lăudat vitejia răbdării lor.
R « eodul bucurându-se a stri­
gări D o a m n e ! Merg în calea
 IN CINCI ZILE
mărturisirii tale, şi bogat mă
îndulcesc de strălucirea ta îm­
preună cu Agatopod cel tare.
Şi a : u m , a Născătoarei :
propoveduind î n t r u p a r e a
Stăpânului, care a strălucit din
pântecele tau, Născătoare de
Dumnezeu, bucurându-se mă­
riţii Mucenici, au băut băutura
cea mântuitoare a muceniei.
I
Peasna 5-a, I r m o s :
i u Doamne lumina mea în
„lume ai venit, lumina cea
intâ care întorci dintru în-
„tunerecul necunoştinfei, pre
„cei ce te laudă pre tine cu
„credinţă".
Pătimind mari chinuri Dio-
dore, cu osârdie ai răbdat în-
fierbântările frigărilor şi arsura
jeraticelor.
S pânzurându-te, şi multe fe­
luri de munci pătimind, şi prin
sabie săvârşindu-te, ai rămas
neclătit la minte, Serapioane.
2 gâriindu-te, şi cu piroane
pironindu-te, şi în ape înecân-
du-te, Mucenice, ai tâmpit să­
biile vrăjmaşului, o Papio.
A Născătoarei:
l ndreptat-ai Stăpână căde­
rea oamenilor, născând pre
Dumnezeu Cuvântul, cel ce
poate să îndrepteze pre cei
surpaţi la pământ.
ALT Canon, Irmos acelaţ.
^rătat-ai întărit picioarele
tale spre îndreptarea muceniei
celei cinstite, şi ai împiedicat
pre vrăjmaşi, prea lăudate A-
gatopode.
(Câştigând în inimă apa vieţii
cea curgătoare, prin apă aţi
primit lăudat sfârşit, purtăto­
rilor de chinuri.
Slavă...
jY*uncându-văîn adâncimea
mani, şi omorându-va de voie,
aţi secat curgerea valurilor
celor idoleşti, răbdătorilor de
chinuri.
Şi acum, a Născătoarei:
J^Jaica lui Dumnezeu, ceea
ce ai născut pre Cuvântul cel
prea bun, şi prea fericit, tămă-
dueşte întristările s u f l e t u l u i
meu.
Peasna 6-a, Irmos:
Jertfi-voiu (ie cu gfa?..
a se laude Serapion şi dum-
nezeescul Diodor, Victorin,
apia, Nichifor, Claudie şi Vic­
tor, ca cei ce desăvârşit au bi­
ruit înşelăciunea celui viclean.
^rătatu-v'aţi prin Duhul, să­
bii ascuţite, şi aţi tăiat toate ta-
berile vrăjmaşului, purtătorilor
de chinuri, dobândind bine îm­
părăţia Cerului.
o minune! In ce
 LUNA APRILIE
g â n d u - v ă în piuă, v'aţi m ă c i -
n a l c u grâul, V i c t o r e ş i V i c t o r i -
ne, şi prin zdrobirea o a s e l o r
aţi sfărâmai c u r s e l e v r ă j m a ­
şului,
A Născătoarei:
î n t ă r e ş t e p u t e r e a sufletului
meu c e a slăbănogită d e lene-
virea cea d e a p u r u r e a şi d e pă­
tí cate, c a c u credinfă şi c u o s â r ­
die t o t d e a u n a s ă te cânt P r e a ­
curată.
Alt Canon, Irmos acelaş:
Umplându-vă de apele cele
i z v o r â l o a r e d e viată, prin îne­
c a r e a în ape a|i primii sfârşit
v r e d n i c d e lauda, întru c a r e
afl înecat răuta(ile împrotivi-
torului.
Fiind păzifi c u D a r u l şi c u
p u t e r e a lui D u m n e z e u , nu v'aţi
s c h i m b a t a jertfi idolilor, ci c a
o jertfă c u r a t ă v'aţi a d u s Stă­
pânului.
Slavă...
^ . r m e l e vrăjmaşului a u slă­
bit întru voi, căci săgeţile cele
ascuţite ale bărbăţiei v o a s t r e
c u vitejie aţi înfipt în inima lui,
pătimitorilor.
Şi acum, a Născătoarei:
Tămădueşte patimile sufle­
tului meu P r e a c u r a t ă , ceea c e
ai n ă s c u t izvorul nepătimirii,şi
p o t o l e ş t e t u r b u r a r e a celui c e
neîncetat turbură inima mea,
prea c u r a t ă F e c i o a r ă .
Irmosul:
J ertfi-voiu fie c u g l a s d e
„laudă, D o a m n e , B i s e r i c a stri-
, g ă c ă t r e line, d e s â n g e l e d r a ­
f
c i l o r curăfindu-se, c u s â n g e l e
„cel c u r s prin milostivire din
„coasta ta".
CONOAC, «laşul al 2-lea. . -
Podobie: Cele de sus căutând..
Arătatu-v'aţi luminători lu­
minoşi d u m n e z e e ş t i M u c e n i c i
c e i c u n u m ă r u l d e şapte, şi
prin r a z e l e minunilor străluciţi
toata făptura p u r u r e a , g o n i n d
î n t u n e r e c u l c e l a d â n c al n e p u ­
tinţelor, şi unui H r i s t o s D u m ­
nezeu rugându-vă, s a ne dă­
r u i a s c ă n o u ă m a r e milă.
intru această lună, în 5 zile, pomenirea sfin­
ţilor mucenici: Claudie, Diodor, Victor, Vic­
toria, PappU, Serapion şi Ntchifor
Stih : T e grăbeşti Cîaudit pre genunchi c ă ­
zând,
Să alergi prin tăierea capului către Dumne­
zeu îngenunchind.
In « cincea zi mâna ucigajfl, prin sabie
A tăiat capul lui Claudie.
Intru aceastăzi, sfinţii mucenici Teodul .şi
Agatopod.
Stih: Mai întâiu Agatopod în mare intrând,
Cu Teodu! prin fapte era bine călătorind.
Y)'m aceşti doi, Teodul adică e r a
mai t â n ă r , i a r ă A g a t o p o d mar a j u n s d e
vârstâ,Jşi a m â n d o i e r a u din c e t a t e a T e s a l o -
nirului. Deci p r n t r n c r e d i n ţ a lui H r i s t o s
a n s t a t u t î n a i n t e a stăpâni torul ui F a u s t t n
şt n e p ! e c â n d u - s e a jertfi idolilor, c i c r e ­
dinţa lui H r i s t o s n e c l ă t i t â p ă z i n d u - o , au
fost arondaţi !n a d â n c u l m a r i i şi 9 ş a s ' a u
s ă v â r ş i t . Insa li s'a a r ă t a t l o r c e e a c e
e r a s â fie prin d e s c o p e r i r e a m a i ' n a i n t e
d e sfârşit, c ă c i li s e părea a m â n d u r o r a ,
c ă au i n t r a t I n t r ' o c o r a b i e c a r e s f â r â -
m â n d u - s e d e î n t r e i t e l e valuri a l e furtunii
şi ci i c e Î m p r e u n ă î n o t a u p i e r z â n d u
 In cinci zile

ei singuri s c ă p â n d , s'au suit preste un Intru aceasta zi, pomenirea sf

munte, carele era înalt pâna la C e r . A - T e o d o r a ţ.i Didi
râtând v e d e n i a pătimirea !or c e a m a r e SMi ; T e aprinzi Didime c
şi suirea lor la C e c . A c e s t a încă şi mai voitoarea prin tăiere,
Înainte de a fi ei prinţi, s'au arătat prin Suferind împreuna cu aceea
vis sfântului T e o d u i prin darea unui inel
c a o a r v u n ă , dându-i-se lui pentru mu-
P e v r e m e a Împărăţie
cenia ce era să fie.
şi Maximian, ighemonul E
intru această zi, pomenirea prea cuvioasei iexandria, era g o a n ă asu
Maicii noastre Teodorei celei din Tesalonic. D e c i a t u n c e a fiind prinsă
Stih : i)
e ts lauzi Tesalonue pentru multe dora, a mărturisit p r e H
bunătăţi, tuturor, pre care bătându
Ai şi pre Teodora cinste şi mârirede bună­ închisoare. Ş i trecând cât
tăţi-
ş c o ţ â n d u - o la cercetare, a
tr'o c a s a de curvii. Şi trim
A c e a s t a cuvioasă T e o d o r a din tâ­ corui la ea tineri curvari, a
nără v â r s t ă iubind pre Hristos, s'a le­ asupra e i ; iară sfânta se
p ă d a t d e lume şi ducându-se la Chinovie, nezeu. Deci din rânduială
s ' a tuns În shima monahilor, şi lucrând s ' a aflat acolo, un p r e a m
t o i t e bunătăţile, Indatâ p r e toate le-a numele Didim, ce: era îmb
isprăvit. Dar atâta ascultare si cinste a ostăşeşti, şi desbrâcându-ş
Câştigat d d a toate celelalte călugărit? şi le-a dat fecioarei de le-a
d e la stariţa, în c â t şi după moarte a preună şi armele sale. P r e
a r ă t a t c ă e s t e v i e . C a c i viaţa sa păzin- le-a î m b r ă c a t fecioara, cu
du-o curată si neîntinată, o a lăsat c e ­ Didim a ieşit din c i J i v â s a r
lorlalte surori ale mănăstirii, ca un stâlp păzit neprihănita bi cura
însufleţit. Ci după vreme nu p u p n a d u p a lui Dumni zeu. Deci i n t r â n d
desfrânaţi în cas:* d e curvásá
adormirea sa, stariţa mutându-se către
loc d e fecioară pre D i d i m
Domnul, şi a c e a s t a curată şi duhovni­
a rămas înspăimântat, şi
c e a s c ă fiind, s ' a făcut multă adunare la
sine, z i c â n d : A u doară Hr
îngroparea ei. C ă c i era şi din cei mai
prefacă fecioarele tn bărba
aleşi, şi p o p o r mult adunat, cucernici
intrat a ieşit, iară fecioara
monahi şi bărbaţi aleşi, şi s'a fă^ut pe­
c ă c i auzind c u o a r e x â r d ,
trecanie dupre rânduialâ. Oeri deschi-
p n făcut apa lo v i n , basnă
zându-se mormântul întru carele de multă aceasta, iară acum mai ma
vreme zăcea cuvioasa T e o d o r a , c a să s e A c e s t e a c u g e t â n d aceia,
pue a p r o a p e de ea stariţa; s'a făcut o câ este cuprins d e nedum
minune streină, celor ce priveau adică, turisit întâmplarea, c â a d i c
înspăimântate ire, iară celor ce auziau, fost lucratorul acestui luc
umilitoare. C ă c i fiind locul îndemânatic voeşte sâ arate stăpâni toru
spre privire, şi toţi uitându-se, T e o d o r a că şi aşteaptă Încă acolo,
 şi alta, că şî eu pre sine-mi m'am măr­ yhie, carele s'a nevoit în noul Efes, la anul
o mie opt sute unul prin sabie s'a săvârşit.
turisit vouă că suat creştin. Şi stăpâni- t

toru! a zis: Pentru curezarea ta aceasta, ' - Suferind tăiere o Gheorghie prin sflbi
; , t 1 1

poruncesc sa ţi se taie capul; iară pen­ Cu bucurie ai zburat la locul cel de b u

tru că crezi In Hristos, şi nu jertfeşti curie.
dumnezeilor, a se topi trupul tău prin Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne
foc poruncesc. Şi Sfântul a zis: Bine este milueştene şi ne mântueşte pre no
cuvântat Dumnezeul meu, carele n a tre­ Amin.
cut cu vederea uneltirea mea. Şi ducân- Peasna 7-a, Irmos :
du-se la locul muncii după ce a făcut
rugăciune, t s'a tăiat capul; şi sufletul
său s'a înălţat la Cer, precum oarecari
n cuptorul persesc tineri
văzând an mărturisit; iară trupul său a lui Avraam, cu pofta bune
fost dat focului. Atuncea oarecari cre­ „credinţe, mai vârtos decâ
ştini, adunând cinstitele lui moaşte ce au
rămas din foc, le-au îngropat cu cinste.
,.cu vâpaia focului fiind a
Intru, această zi, pomenirea sfântului m u c e ­ „prinşi au strigat: Bine eşti cu
nic T u r mu. „vântat în Biserica slavei fale
^' T e r m u învăpăere de dumnezească d r a ­
l h
., Doamne".
g o s t e având,
Văpaia focului arzător c a ghiaţa este s o ­
cotind. ntinzându-te Victore mă
Intru această zi, pomenirea sfintelor femei ;
Stăpâmt şi Slujnica.
rite, te-ai zgâriat la coaste, ş
în piuă zdrobindu-te, şi limba
^ ' t l

pânei,
T r e b u i a sS urmeze şi slujnica stă­
tăindu-ţi-se te-ai săvârşit, cân
C e e a c e da pre p ă m â n t m e r g e a l a D u m n e ­ tând: Bine eşti cuvântat în Bi
zeu prin tăierea săbiei.
Intru această zi, pomenirea sfântului m u c e ­
serica slavei tale Doamne.
n i c Pompie.

S t
' ' ! l
Ca o oaie a Domnului fiind muls C u puterea dumnezeescu
Pompie,
Verţi lapte din grumazi prin sabie.
lui Duh suferind bătăi pre
Intru această zi, stântul Zinon cu smoală spate şi pre pântece, şi zdro
u n s , şi în f o c băgat, şi cu suliţa prin loc pă-
trunzându-1, s'a săvârşit. bindu-fi-se fălcile, te-ai lipsi
de mâini şi de picioare, lău
' întreită a fost nevoinţa lui Z i n o n :
dând pre Domnul, mucenice
S t l h

smoala, focul, suliţa.

Precum s o c o t e s c acestea pătimea pentru T r e i ­ Claudie.
me, părăsind viaţa.
Intru această zi, pomenirea sfinţilor m u c e ­
nici : Maxim şi T e r c n t i e .
C u mare îndrăsneală şi vi
^ ' De o potrivă şi de cununi precum şi
tejeşte ai răbdat cu adevăra
t i h

de sfârşit s ' a u împărtăşit,

Terentie şi
săvârşit.
Maxim, cari prin taiere s'au lipsirea degetelor, şi sfărâmare
Intru a c e a s t a zi, pomenirea sfinţilor cinci preste tot trupul Mucenice
mucenici cei din Lesvia.
primind cununa biruinţei cu
' Sabia pune nevoitoare din Lezvu puterea numelui, o Nichifore
tin ere,
Una, două, trei, patru, cinci în fecioare. :S Născătoarei:
 IN CINCI ZILE
nalt al celui d e s u s , şi c a p r e
un sfeşnic d e aur, şi sicriu al
sfinţeniei, to(i te l ă u d ă m p r e
tine F e c i o a r ă , s t r i g â n d : Bine­
cuvântată eşti între femei, prea
c u r a t ă Stăpânii.
Ait Canon, irmos acelaş:
p tori d e biruinţă v'aţi înălţat c ă ­
rin c u g e t d u m n e z e e s c îm-
brăcându-te în haina preoţiei,
cu strălucirea muceniei, a-
rătat p r e a luminoasă o ai fă­
cut, şi a c u m bucurându-te stai
înaintea Cuvântului, A g a t o -
p o d e , s t r i g â n d : B i n e eşti c u ­
vântat în biserica slavei tale
Doamne.
m p o d o b i n d u - t e c u slujba
mucenicului celui dintâi, te-ai
învrednicit a sluji Cuvântului,
celui c e s'a jertfit pentru noi,
fericite A g a t o p o d e , strigând:
B i n e eşti cuvântat în B i s e r i c a
slavei (ale Dgajrine.
c dinţei, şi din destul a u adăpat
u g e t â n d u n a c u un gând,
o ispită a morjii pentru Hri­
stos aţi suferit, vrednicilor d e
minune, s t r i g â n d : B i n e eşti cu­
vântat în B i s e r i c a slavei tale
DoamHje» , , Născătoarei:
a m a
c pre Fiul cel î m p r e u n ă fără în­
el c e c u bunătatea a a c o ­
perit Cerul, aflându-te p r e tine
p r e a înfrumuseţată c u lumina
bunătăţilor, P r e a c u r a t ă , s'a s ă ­
lăşluit întru tine, şi a îndumne­
zeit firea o m e n e a s c ă .
Pensna 8-a, Irmos :
I
Mâinile întinzându-ţi. -
nătţând mâinile c ă t r e D u m -
nezeu c e l c e p o a t e a m â n ­
tui, d e D u m n e z e u fericiţilor, aţi
suferit r a b d â n d dureri d e multe
feluri d e sdruncinari, şi purtă­
tre dânsul, s t r i g â n d : Binecu­
vântaţi toate lucrurile D o m n u ­
lui p r e D o m n u l .
s
a lăudăm astăzi c r e d i n ­
cioşii pre P a p p i a , p r e S e r a p i o n
şi pre Diodor, p r e C l a u d i e , p r e
Nichifor şi p r e Victor, împreu­
nă c u Victorin, mucenicii lui
Hristos, c â n t â n d : Binecuvântaţi
t o a t e lucrurile Domnului p r e
Domnul.
^ ângiurile c a r e au c u r s din
voi marilor Mucenici au sfinţit
pământul, şi prin d u m n e z e e -
scul D a r au oprit rîurile n e c r e ­
sufletele c e l o r c e s t r i g a : B i n e ­
cuvântaţi toate lucrurile D o m ­
nului p r e D o m n u l .
c
u cuvinte sfinţite s ă cân­
tăm p r e Tatăl cel fără început
ceput, şi p r e Duhul sfânt, o
D u m n e z e i r e întocmai d e o pu­
tere, viafă întocmai d e © î m p ă ­
răţie, şi s ă s t r i g ă m : Binecuvân­
taţi toate lucrurile Domnului;
pre Domnul.
 LUNA APRILIE
A Născătoarei:
înfricoşată naşterea ta bi-
rueşte înjelegerea minfei, de
D u m n e z e u biruită. C a c i D u m ­
nezeu fără de început este cel
ce a primit începerea de v r e m e ,
ca s a mântuiască pre c e i c e
strigă lui: Binecuvântaţi toate
lucrurile Domnului pre D o m ­
nul.
Alt Canon, Irmos acelaş:
C u cuvintele tale întunecând
înşelăciunea î n ţ e l e p t e T e o -
dule, şi fiind luminat cu înţe­
lepciunea Darului ai strălucit,
şi înainte divanului ai glasuit
buna credinţă, şi ai astupat
gurile celor rai credincioşi,
s t r i g â n d : Binecuvântaţi toate
lucrurile Domnului p r e D o m ­
nul.
Adâncul mării n i c i c u m n'a
putut a s c u n d e trupurile v o a ­
stre Sfinţilor, ci prin lucrare
d u m n e z e e a s c ă la uscat le s c o a ­
te pre dânsele nestricafe, iz-
vorând minunate minuni, nouă
celor c e strigăm: Binecuvântaţi
toate lucrurile D o m n u l u i pre
Domnul.
C u totul robindu-te, celui
ce s'a arătat pentru tine în chip
de r o b , şi după m o a r l e îm­
plinind, c a un bine înţelept
rob al Domnului, punerea le­
gii Stăpânului, te arăji făcând
chivernisire săracilor şi vădu­
velor, p r e a fericite T e o d u l e .
Binecuvântăm pre Tatăl...
Scutecele voastre şi ranele
şi luptele le cinsteşte Tesalo-
nicuî, c a într'însul arătându-vă
crescuji, într'ânsul cu adevărat
şi c a nişte pafimitori afi primit
fericitul sfârşit, şi acum cinsti­
ţilor luminaţi Biserica celor în-
fâiu născuţi.
Şi acum, a Născătoarei:
Neschi m b â n d firea Hristos,
cu totul s'a îmbrăcat în o m
din tine S t ă p â n ă c e a c u d a r
dăruită, a căruia patimă T e o ­
dui şi A g a t o p o d vitejeşte în-
chipuindu-o, strigau: Binecu­
vântaţi toate lucrurile D o m n u ­
lui p r e D o m n u l .
Irmosul:
Sfi lăudăm, bine să cuvântăm...
Mâinileîntinzându-şi Daniil,
„gurile leilor cele deschise în
„ g r o a p a !e-a încuiat şi puterea
„focului a stins, c u buna faptă
„încingându-se, tinerii cei iu­
b i t o r i d e buna credinfa, stri­
c â n d : Binecuvântaţi ţoale lu­
c r u r i l e Domnului p r e D o m n u l .
Peasna 8-a, Irmos:
u
Hristos piatra cea netâiată ..
, rmând urmelor cinstite-
wJ lor patimi ale lui Hristos,
ati răbdat toată ispita munci­
lor c u c u g e t întărit, şi cu băr-
băfie sfârşindu-vă, în veci va
ferici(i purtătorilor d e chinuri.
 IN CINCI ZILE

credinfe nedezlegată până la

C a un prinos şi c a o jertfă însăşi moartea.
cu bună mireasmă aducându-
vă la masa cea cerească, aţi lu­ C a pre nişle patimitori, cei
minat Biserica celor întâiu năs­ ce v'afi săvârşi! curgerea măr­
cuţi, strălucind mai mult decât turisire!, v'au primit pre voi
soarele, Mucenicilor. cetele adunărilor celor de sus,
încununându-vă cu cununi ne­
Astăzi adunându-ne credin- veştejite, prea Jăuda|iIor.
dincioşii, să fericim pe Victo-
rin cel viteaz, pre Claudie şi Vestitul Tesalonic astăzi lu­
pre dumneezeescul Pappia, minat cu înaltă propoveduire
pre Diodor şi pre Serapion, prăznueşle, chemând pre fie­
şi pre în|elep!ul Victor, şi pre care cetate sau oraş, întru po­
Nichifor. menirea voastră, o Agatopode
şi Teodule.
P o m e n i r e a voastră cea pli­ Slavi
nă de lumină răsărind, lumi­ w a nişle răbdători de chi­
nează toată Biserica lui Hri­ nuri luminai v'aji ridicat către
stos, cinstijilor ostaşi. Intru care slava cea negrăita, căreia sa
rugaji-vă, sa ni se dea nouă se învrednicească, cei ce pu­
iertare de păcate, vrednicilor rurea cu credinjă săvârşesc
de minuni.
pomenirea voastră; ca cei ce
A Născătoarei:
ave(iîndrăsneală, rugaji vă prea
C e e a ce ai purtat în braţe cinstiţilor.
pre Hristos, carele a luat din Şi acum, a Născătoarei: •
tine trup muritor, pre acela
P r e mine cel ce zac întru
roagă-1 Fecioară, să dobândim
întunerecul necunoşfinţei, cu
nemurirea noi, cei ce cu cre­
lumina îndurărilor tale lumi-
dinţă te cinstim şi te slăvim,
nează-mă sngură, ceeace ai
ca pre o Născătoare de Dum­
născut pre ddtâtorul de lumină,
nezeu Preacurată.
pre Mântuitorul şi Domnul, cel
Alt Canon, Irmos acelaş:
ce încununează pre sfinji.
Irmosul:
Iată acum ce este bun sau
' c e este frumos; au strigat răb­ H r i s t o s piatra cea netăiată
dătorii de chinuri, decât a lo­ „de mâna cea din marginea
cui în cetatea Dumnezeului ce­ „unghiului, din tine muntele
lui viu; păzind legătura bunei „cel netăiat Fecioară s'a tăiat,
 „adunând firile cele osebite.
„Pentru aceasta veseJindu-ne, | neaza-ne ca un milostiv şi p r e
„pre tine N ă s c ă t o a r e d e Dum­
n e z e u te slăvim".
SVETJLNA glasului d e trei ori şi Stiboavna
Triodului.
Şi cenlaltă slujbă a Utreniei dupre rânduiala şi întru bună cuviinţă.
postului şi Otpustul.
INTRU A C E A S T Ă LUNĂ
IN 6 ZILE
Cel dintru sfinţi părintele nostru Eftihie Arhie­
piscopul ConstantinopoJei.
La Doamne strigat am, Stihirile glasul alS-iea.
Podobie: Doamne de ai şi stătut...
)oamne, tu în grădina
l . d u m n e z e e ş t e i desfă­
t ă r i , ai înflorit p r e Ef­
tihie, şi dumnezeeşie l-ai a d ă ­
pat p r e el c u apele înţelepciu­
ne! tale. Pentru aceasta a şi
odrăstit rodurile cunoştinţei,
veselind c u bună credinţă, pre
cei c e c u laude te slăvesc p r e
tine.
Doamne, tu cel c e cerci i-
nimite, şi mai 'nainte şti cele
ascunse, c u n o s c â n d mai'nainfe
pre Ierarhul Eftihie, c ă este vas
alegerii tale, l-ai pus păstor
Bisericii tale. Pentru a c e e a o
a îndreptat p r e dânsa la ver­
deaţa bunei credinţe.
Doamne, cela c e ai împo­
dobit p r e înfeleptul Ierarh cu
Darul, şi c u haina c e a lungă
a Ierarhiei l-ai luminat; lumi-
noi întru bunată(i, prin rugăciu­
nile lui. C a să te lăudăm c u
dreapta credinţa întru bucurie,
Slavă, Şi acum, a Născătoaiei:
Ceea ce eşti p r e a curată,
c a r e ai născut p r e Domnul, c e l
c e odihneşte întru sfinţi, tu m ă
curăfeşte de patimi p r e mine,
cel c e ticăloşeşte m ' a m spurcat,
şi m ă povăfueşte, să umblu p e
calea cură(iei. C ă tu eşti păr­
tinitoare neruşinată robilor tăi.
A Crucii, a Născătoarei:
Doamne, d e (i-ai şi întins
mâinile pre C r u c e de voia t a ;
dar ai suferit patimă împlinind
bună voirea Tatălui, c ă ai venit
să mântueşti p r e oameni c a un
milostiv. A ş a striga N ă s c ă t o a ­
rea d e Dumnezeu c e a prea
curată, p r e c a r e o slăvim.
LA UTRENIE
CANONUL Sffmului.
Al căruia acrostih la Greci este acesta:
Voiu lăudă pre Eftihie făcătorul de minuni.
Facerea lui Teofan.
Peasna i-a, glasul al 0-iea, Irmos :
C a pre uscat umblând Israil,
„cu urmele prin a d â n c , pre
„gonaciul F a r a o n vazându-i
„înnecat, a strigat: Lui Dum­
n e z e u cântare de biruinţă să-i
„cântăm".
 IN ŞASB ZILE
Imbogăţindu-te cu bunătăţi,
şi luminându-te cu luminile cele
strălucitoare ale darurilor lui
D u m n e z e u , izbăveşte-mă de
patimile ticăloşiei prin rugăciu­
nile tale, ca să te laud înţelepte
Eftihie.
Viţă sădită din Cer în curţile
lui Dumnezeu ai odrăslit, ade­
vărat îndestulată cu roadele
faptelor celor bune, împreună
şi cu ale minunilor, părinte Ef­
tihie.
Slavă...
F g c â n d mintea stăpân, ai
biruit tirania patimilor, Cuvi­
oase. Pentru aceea înăljându-te
cu aripile nepătimirii, ai ajuns
tocmai la locaşurile lui Dum­
nezeu.
Şl acum, a Născătoarei:
Primind pre Ziditorul tău,
precum a voit a se întrupa din
pântecele tău fără sămânţă mai
presus de cuget, te-ai arătat cu
adevărat Stăpâna z i d i r i l o r ,
Preacurată.
Peasna 3-a, Irmos:
Nu este sfânt...
urăţindu-te pre sineţi de
_ noroiul patimilor prin mul­
ta osârdie, te-ai făcut locaş Du­
hului sfânt, p u r t a t o r u l e de
Dumnezeu, strălucite Ierarhe
Eftihie.
<2>0<£>(2> ^.©:<yt;<9:<y0<9:<y.0.<S>e*
Arătatu-te-ai fiu zilei cu îm­
părtăşirea luminii celei fără ma­
terie, şi cu strălucirea tămădui­
rilor celor adevărate, goneşti
stricăciunea patimilor cea întu­
necoasă, pururea pomenite.
D i n pruncie sugând laptele
înfrânarii, petrecând pururea
întru rugăciuni, ai ajuns la mă­
sura vârstei lui Hristos cu ade­
vărat, ierarhe strălucite Eftimie. i
Slavă...
D eschizându-ţi cinstita gura
Părinte, ai tras Duh, şi ai în­
grădit gura, care a cugetat ne­
dreptate, spre singură înălţi­
mea întrupării lui Dumnezeu
prea înţelepte.
Şi acum, & Născătoarei:
M i n u n e a dumnezeeştei na­
şterii tale Curată, întrece toată
rânduiala firei. C a ai zămislit
în pântece pre Dumnezeu mai
pre sus de fire, şi născândul
ai rămas pururea Fecioară.
Irmosul:
N u este sfânt p r e c u m tu
„ D o a m n e Dumnezeul meu,
„carele ai înălţat cornul cre­
dincioşilor tăi, Bunule, şi ne-ai
„întărit pre noi pre piatra măr­
turisirii tale".
SEDEALNA, GLASUL al 3-lea.
Podobie: Pentru mărturisirea...
Fiind îmbrăcat cu putere
dumnezeească, ai dezgolit pu-
 .12
ferea înşelătorului, făcând mi­
nuni alese, purlătorule de Dum­
nezeu, şi fiind i z g o n i t fără
dreptate dela turma ta, iarăş
te-ai întors la dânsa cu slavă,
Părinte cuvioase. Roaga-te lui
Hristos Dumnezeu, să ne dă­
ruiască nouă mare milă.
SI avă, Si acum. Născătoarei:
i N
u s'a despărţit de firea c e a
du mnezeească, trup făcân du-se
în pântecele tău, ci făcându-se
om, a rămas Dumnezeu, cel
c e după naştere te-a păzit pre
tine Maica Fecioară, c a şi mai
'nainte de naştere Preacurată,
însu(i Domnul, Pre carele roa­
gă-! c u osârdie, sa ne dăruia­
scă nouă mare milă.
A Crucii, a N ă s c ă t o a r e i :
•^u te-ai despărţit de firea
c e a dumnezeească, măcar de
ai şi pătimit de bună voie, ci
răstignindu-te cu trupul prea
bunule, toată lumea cea de sub
soare o cutremuri c a un Dum­
nezeu, Născătoarea de Dum­
nezeu striga lăcrămând. P r e
care să o lăudăm ca pre o
Maică a Domnului, cerând să
luăm printr'însa mare milă.
Peasna 4 - a , Irmos:
j ristos este puterea mea,
— * „Dumnezeu şi Domnul,
„cinstita Biserică cu dumne­
z e e a s c ă cuviinţă, cânta stri­
c â n d : Din cuget curat întru
Domnul prăznuind".
LUNA APRILIE
Luminându-te cu raza dum-
nezeescului Dar, ai întunecat
toate părerile ereticilor, şi ai
luminat adunările popoarelor
celor ortodoxe prea înţelepte.
^ uferind izgoniri pentru
credinjă nu te-ai slăbit. C a ai
avut ajutor însuş Hristos, cel
c e se huliâ, Ierarhe prea cin­
stite.
Slavă...
^ nalfându-te Domnul, a în­
tărit pre piatra adevărului paşii
suflelului tău, şi a împiedicat
cugetele vrăjmaşilor cele înalte.
Şi a c u m , a Născătoarei:
c u adevărat negrăite şi ne­
pricepute sunt la cei din Cer,
şi la cei de pre pământ tainele
naşlerii tale celei cu dumneze­
ească cuviinfă, Născătoare de
Dumnezeu pururea Fecioară.
Peasna 5-u, h m o s :
C u dumnezeească străluci-
P „rea ta.Bunuie.sufletelece-
„lorce mânecă la line cu drago­
s t e mă rog lumînează-Ie, c a
„să te vadă Cuvinte al lui Dum­
n e z e u , pre tine adevăratul
„Dumnezeu, pre cela c e chemi
„de negura greşelilor".
I zgonindu-te fără dreptate,
vitejeşte ai suferit despărţirea
turmei, care ti s'a fost dat, în
(elepte Părinte. D a r iarăş te
F
IN
întors la dânsa cu bucurie, lău-
dându-te de toţi prea cu mărire.
N P ' semn de pilda vezi
1 1 r n
acum slava lui Dumnezeu, de
care din pruncie ai dorit feri­
cite Eftihie. Ci mai ales faţă
către faţă o vezi, dezlegându-se
oglinzile trupului, Părintele no­
stru.
SlfivB...
Umplându-ţi-se sufletul tău
de ape dumnezeeşfi, cu adevă­
rat a izvorît Bisericii râuri de în­
văţături, înţelepte Eftihie, şi
adapă brazdele ei fericite Pă­
rinte.
Şi acum, a Născătoarei:
(^Jeea ce eşti bună Stăpâna
a lumii, mântueşte pre cei ce
te mărturisim din suflet pre
tine Născătoare de Dumnezeu.
Căci pre tine te avem părtini­
toare nebiruită, cu adevărat
Născătoare de Dumnezeu.
Pc-T.ina i: a Ivmos :
Marea vieţii vâzându-o...
S
ălăşluitu-s'a Treimea întru
tine ca într' un loc curat
de turburarea patimilor, şi cu
adevărat tea umplut de daruri,
prin care pururea goneşti toată
boala, cugefaforule de Dum­
nezeu Eftihie.
I Având întru inima ta sme-
rire cu adevărat făcaloare de
înălţime, te-ai înălţat, şi toate
ŞASE ZILE
măestriile dracilor de odată
le-ai smerit, Ierarhe al Dom­
nului, pururea pomenite.
S e c â n d marea vieţii fără
de valuri, ai ajuns la limanurile
împărăţiei cerurilor Părinte, pă­
strând Iui Dumnezeu poverile
sufletului vredniculede minune.
Slavă...
P iind plin de învăţăturile
bunei credinţe, la verdeaţa a-
cesiora ai păscut iurma ta cea
cuvântătoare, şi de apele cele
turburi cele împrou'va dogme­
lor, neîmpărtăşită o ai arătat,
Cuvioase.
Ş I acum. A Năs.;-,Uw;i:
p - e a curata Stăpâna, ceea
ce ai născut oamenilor pre
ocârmuitorul Domnul, linişte­
şte cutremurul patimilor mele
cel nestatornic şi cumplit, şi
dă linişte inimii mele.
Irmosul:
Marea vieţii văzându-o înal-
„ţându-se de viforul ispitelor,
„Ia limanul Iau cel lin alergând,
„strig către tine: Scoate din
„stricăciune viaţa mea, mult
„milostive".
CONDAC, glasul al S-lca.
S ă lăudam toţi cu credinţă
pre dumnezeescul Eftihie, şi
cu dragoste să-1 fericim, ca pre
un mare păstor şi slujitor, şi
prea înţelept învăţător, şi izgo-
 0ÍQ3© m m
LUNA APRILIE
nitor eresurilor. C ă se roagă
Domnului pentru noi toţi.
Intru această tună în 0 zile pomenirea celui
dintru sfinţi părintelui nostru Kftitiîe Patriarhul
Comantinopolei
Stih; Cu cuvinte pre Eftihie cel mort cinstind,
Pre sine-mi eu însumi mă judec foarte norocit
fiind.
In a şasea zi poarta Cerului s'a deschis,
Sufletului lui Eftihie ce acolo s'a dus,
Apest dintru sfinţi părintele n o s t r u ,
® si m a r e l e a r h i e r e u E t t i h i e , a fost pe v r e -
mile î m p ă r ă ţ i e i marelui Iustinian, din F r i -
ghia, dintr'un s a t c e s e c h i a m â T i a c o r n ) ,
D e c i fiind c r e s c u t lângă Isichie p r e o t u l ,
moşul său, carele s e învrednicise pentru
dragostea c e avea către Dumnezeu a face
minuni, şi b o t e z â n d u - s e d e dânsul la b i ­
s e r i c a din A v g u s t o p o l i , u n d e slujiâ moşul
s ă u , şi e r ă p ă z i t o r d e sfintele v a s e . D e c i
n e v o i n d u - s e la sfinţitele cuvinte, şi p r o ­
c o p s i n d în a d â n c u l cunoştiinţei S c r i p t u ­
rilor fu c h e m a t d e c e l c e era, a t u n c e a
e p i s c o p A m a s i e i , şi-1 t u n s e a n a g n o s t t n
b i s e r i c a p r e a sfintei N ă s c ă t o a r e i d e D u m ­
n e z e u , c e s c află în locul n u m i t Urvt-
chia, apoi fu hirotonisit d i a c o n şi p r e o t ,
şi s e duse la m ă n ă s t i r e a , c e e r ă f ă c u t ă
d e M e l e t i e si S e J e v c h i e arhiereii A m a ­
I siei, s e făcu a c o l o m o n a h , apoi fu şt
a r h i m a n d r i t , D e c i s t r a n g â n d u - s e sfântul
al cincilea a t o a t ă l u m e a S i n o d d e Î m ­
s tului a trăif p a t r i i luni, şi a l ă s a t şi el
p ă r a t u l Iustinian, şi a d u n â n d u - s e d e p r e -
t u t i n d e n e a a r h i e r e i i , iară arhiereului A -
masiei, I n t â m p l â n d u - i - s e b o a l ă , n ' a p u ­
tut î n d r â s n l a c ă l ă t o r i ci (u trimis fe­
ricitul a c e s t a Eftihie, s ă f e tn locul lui
plinitor, c a r e l e m e r g â n d la C o n s t a n t i -
nopoJ şi d â n d ispita bunurilor sale şi
î n ţ e l e p c i u n e ) . Şi la î n t r e b ă r i l e e r e t i c i ­
lor şi ia r ă s p u n s u r i a r ă t â n d u - s e lumi­
n a t Intru c e l e c e - i înfrunta, şi d o v e ­
dind c u S c r i p t u r a , c â s e c a d e a se a -
n a t e m a t i s i ereticii, a t r a s p r e toţi, c h i a r
si p r e î m p ă r a t u l s p r e d r a g o s t e a lui, a
t a t a c â t şi Mină p r e a sfântul P a t r i a r h
a zis din d e s c o p e r i r e dumnezeească,
c u m c ă a c e s t a e r a să fie D i a d o h în l o ­
cul lui. C a r e l e p r e s t e puţină v r e m e m u -
t â n d u - s e c ă t r e D o m n u l , trimis-a Î m p ă ­
ratul d e a a d u s p r e sfântul din A m a s i a ,
şi l-a a ş e z a t arhiereu a c e l e i l u m i n a t e ,
şi m a r i c e t ă ţ i , c u s o a r t a şi c u j u d e c a t a
arhiereilor şi a t o t n o r o d u l , şi plinirea
bisericii. Iară diavolul, s e m ă n ă t o r u l zi-
z a n n l o r , nesuferind a v e d e a a ş e z a r e a şi
b u n a s t a r e a Bisericii lui H r i s t o s , ispi­
t e a a o clăti prin d o g m e p u t r e d e , c a
c u n i ş t e m e ş t e ş u g u r i , p â n ă a Invitat şi
p r e unii a huli, p l e c â n d u - i cu chip
de bună credinţă, c u m c â trupul, c e
s ' a l u a t d e H r i s t o s din s l â n t a F e c i o a r ă
mai 'nainte d e p a t i m a e r a n e s t r i c ă c i o s .
Şi a l ă t u r â n d u - s e î m p ă r a t u l Iustinian l a
acea păgâneasca dogmă, p o g o r î din
s c a u n p r e m a r e l e E f t i h i e , şi-1 g o n i , c ă c i
Înfruntă hulele c e s c o r n i s e , şi m e r g â n d
Ia m ă n ă s t i r e a A m a s i e i , c ă c i a c o l o e r ă
izgonit, p e t r e c e a s i h ă s t r e ş t e , şi a r ă t â n d
m u l t e lucruri d e minuni, ş'a luat i a r ă ş
s c a u n u l , f ă c â n d d o i s p r e z e c e ani la iz­
g o n i r e . D e c i m u r i n d Iustinian, şi l u â n d
î m p ă r ă ţ i a Iustin şi T i b e r i e , şi primit fi­
ind Sfântul d e c e i m a i d e frunte ai sfa­
tului c u luminată, p r i i n ţ ă , şi c o n t e n i n d \
c u r u g ă c i u n e a s a s t r i c ă c i u n e a şi o m o - •
rul c e s e f ă c e a î n t r e o a m e n i In C o n - •
s t a n t t n o p o l , şi fiind s f â n t a b i s e r i c a a n i
d o u ă z e c i şi p a t r u şi ş a s e luni d u p ă iz­
gonire, s'a mutat către Domnul, pro­
o r o c i n d m a i 'aninte Împăratului T i b e r i e
pentru împărăţie. Apoi m e r g â n d să-I
v a d ă , i-a s p u s şi d e sfârşitul Iui, c a r e i
s ' a şi î n t â m p l a t , c â d u p ă m o a r t e a s f â n ­
3
trupul. I a r ă m o a ş t e l e sfântului E f t i h i e
fură Î n g r o p a t e în A l t a r u l sfinţilor a p o ­
stoli la t e m e l i a sfântului Pristol u n d e
z a c sfintele m o a ş t e a l e lui A n d r e i şi
T i m o t e i şi a l e lui L u c â apostolii. Şi s e
f a c e s o b o r u l lui în sfânta b i s e r i c ă c e a
mare.
Intru această zi, pomenirea sfinţilor o sută
douăzeci de mucenici din Persida.
Stih : De vei numără pre cei ce focul per-
sesc eră arzând,
Vei afla de trei ori patruzeci câ s u n t
litru această zi, pomenirea prea cuvioasei
Platonidet.
Stih:Spatele Cerului pre Platontda poartă.
Care cu bunătăţile pre spatele pământului
a fost strălucită.
 IN ŞASE ZILE
Intru această zi, pomenirea sfinţilor doi mu­
cenici cei din Ascalon, îngropaţi în pământ
până la brâu, s'au săvârşit.
Stih: Cuvinte nearat rod ţie din pământ
odrăs'ind,
Până la mijloc îngropaţi doi bărbaţi in pă­
mânt roade fiind.
Intru această zi, cuviosul părintele nostru
Grigorie Sinaitul carele a sihăstrii la anul o
mie trei sute zece, cu pace s'a săvârşit.
Stih: Canon, Grigorie, adevărat te-ai arătat,
De dumnezeească rugăciune la care pre
toţi ai îndemnat.
Intru această zi, cuviosul Grigorie cei ce
a sihăstrit în munţii marei Lavre a Atonu­
lui 3a anul o mie trei sute opt, cu pace s'a
săvârşit.
Stih : Pe Grigorie lucrătorul de trezvie,
Cu cuvinte îl cinstesc căci aşa este (te da­
torie.
C u ale lot sfinte rugăciuni, Doamne,
mitoeşte-ne şi ne mântueşte pre noi,
Amin.
Peasna 7-a, Irmos:
D ) atâtor de rouă cuptorul
_ '1-a făcut îngerul, cuvio-
„şilor tineri. Iară pre Haldei
„arzându-i porunca lui Dum­
n e z e u , pre muncitorul 1-a ple-
„cat a striga: Bine eşti cuvân­
t a t Dumnezeu părinţilor no*
„ştri".
Avându-ţi sufletul c a zăpa­
da, te-ai asemănat îngerilor prin
slăbiciunea bunătăţilor Părinte.
Pentru aceasta veselindu-te îm­
preună cu dânşii, dănţueşti
strigând: Bine eşti cuvântat
Dumnezeul părinţilor noştri.
C a o jertfa fără prihană,
din pruncie te-ai adus pre si-
neţi Stăpânului tău Cuvioase
prin omorârea dezmierdărilor,
şi cu adevărat pentru aceasta
veselindu-te, strigi: Bine eşti
cuvântat Dumnezeul părinţilor
noştri.
Slavă...
I zvoarele lacrimilor tale Pă­
rinte arătat au stins focul zbur-
dăriior trupeşti, şi s'au făcut
rouă de tămăduiri, celor ce
pururea cu credinţă strigă lui
Hristos: Bine eşti cuvântat £>1
Dumnezeul părinţilor noştri. ®
Şi acum, a Născătoarei:
P r e tine prea curată şi
Maică pururea Fecioară fe-am
cunoscut mântuire oamenilor:
că Fiul cel nedespărţit de ş a ­
nurile Tatălui, s'a întrupat din
tine. Pentru aceasta binecu­
vântată eşti de neamurile nea­
murilor.
Peasna 8-a, Irmos:
Din văpaie Cuvioşilor ..
L
epădând somnul lenevirii
_ _ a i priveghiat Părinte la pur­
tarea de grije a bunătăţilor,
până c e te-ai arătat locaş Dum­
nezeului lui lacov, pre carele îl
prea înălţăm intru toţi vecii.
C u pavăza bunei credinţe
fiind acoperit, şi luând dogma
cea cinstită c a o sabie cu două
ascuţituri, cu adevărat ai tăiat
toate cetele ereticilor, cugetă-
torule de Dumnezeu.
Jertfă fără de sânge ai adus
lui Dumnezeu, întru smerirea
inimii părinte Eftihie, jertfind
 <5v;;íc>6v
S6
pre cel ce s'a jertfit penlru line
ca o oaie. Pre carele îl prea
înăl|ăm întru to|i vecii.
Binecuvântam pre Tatăl...
lnăljându-te prin lipsirea ce­
lui mai rău, şi asemănându-te
îngerilor celor fără materie,
fiind încă în trupul tău, prin
dragoste neoprilă ai purces că­
tre Hristos, de carele doreai.
Şi acum, a Născătoarei;
Intru naştere ai scăpat de
iSÎ dureri Preacurata, şi după ce
ai născut, iarăş Fecioară ai
rămas, că ţoale le face Iisus
cel ce este Dumnezeu şi om;
pre carele îl prea înătfăm întru
to|i vecii.
Irmosul;
Să lăudăm, bine să cuvântăm...
D i n văpaie cuvioşilorrouă
„ai izvorît, şi jerlfa dreptului
„cu apa o ai ars, ca toate le
„faci Hristoase cu singură voi­
r e a . Pre tine te prea înălţăm
„întru toţi vecii".
Peasna U-a, Irmos :
Pre Dumnezeu a-1 vedea...
in locul celor mici câştigând
cele mari, şi în locul celor
strîcăcioase cumpărând cele
nestricăcioase, ai luat împără­
ţia cea nemişcată, şi ai dobân­
dit mărirea cea netrecătoare
împodobindu-te cu frumuseţile
bunăiăjilor tale. I „este cu putinfa oamenilor,
Curat ti ai petrecut viata ta,
şi te-ai aralat slugă Fecioarei
LUNA APRILIE
celei curate, Eftihie Ierarhe al
lui Dumnezeu prea adevărat,
stâlp ortodoxiei, razim al cre­
dinţei, zid norodului celui ales,
de Dumnezeu fericite.
Cugetul trupului l-ai supus
mintii, şi fiind în trup, aivie|uit
pre pământ ca un fără de trup
Eftihie. Pentru aceea împreună
cu dumnezeeştile puteri cele
fără de trup bucurându-te, stai
înainte Stăpânului şi Dumne­
zeului tuturor.
Slavă...
C a lumina, ca zorile, ca soa­
rele cel mare, ai strălucit celor
de pre pământ cugefaforule de
Dumnezeu Eftihie. Şi mutân-
du-te de pre pământ către Dum­
nezeu, şi primind vărsările din
lumina lui, iarăş trimiţi lumină
tuturor, celor ce te laudă pre
tine.
Şi acum, a Născătoarei:
Jntărindu-mă cu puterea şi
cu Darul tău, ţie am dat cu
osârdie cântarea c e a din inima,
ci primeşte-o pre dânsa Fe­
cioară prea curată, daruindu-
mi pentru dânsa Darul tău cel
mult luminos, din comorile cele
nepieritoare, de Dumnezeu fe­
ricită.
Irmosul:
P r e Dumnezeu a-I vedea nu
1
„spre carele nu cutează a căuta
„cetele îngereşti. Iar prin tine
 ÎN ŞAPTE ZILE
„Preacurată, s'a arătat oame­
n i l o r Cuvântul întrupat. Pre
„carele slavindu-1 cu osiile ce-
„reşti, pre line te fericim".
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduiala
Postului şi Otpustul.
INTRU A C E A S T Ă L U N Ă
IN 7 ZILE.
Sfântul mucenic Caliopie. Şi prea cuviosul pă­
rintele nostru Gheorghie Episcopul Mitilinei.
U Doamne strigat-am, Stihirilc glasul al 8-lea.
Po..in:;ie O prea. slăvită minune...
I stos celei cinstite şi prea cu­
u c e n i c e purlătorule
de chinuri mărite pen-
_ , . . iru Hristos Dumnezeu
a w a
suferind vitejeşte chinurile cele
cu multe dureri, şi zdruncinările
trupului, cu bucurie fi-ai săvâr­
şit nevoinţă şi ai dobândit cunu­
nile slavei, cerşind milă şi cură­
ţie tuturor, celor ce cu bună cre­
dinţă prăznuesc dumnezeească
pomenirea ta.
Mucenice pătimitorule prea
minunate, răsfignindu-te pentru
Hristos, carele a răbdat răstig­
nire, ai auzit din C e r dela Dum­
nezeu Atoljiilorul glas cinstit,
chemându-te către locaşurile
cele de acolo, fericite, unde
alergând, ai primit darurile, ca
un biruitor, pururea pomenite.
Pentru aceea te lăudăm şi te
fericim.
Infierbântându-te de drago­
mm
stea dumnezeească palimito-
rule, prin răcorirea Duhului, ai
răbdat focul, carele s'a adus la
cinslitul tău trup. Dintru care
te-ai arătat făclie de multe lu­
mini, arzând toata înşelăciunea
mul|imei dumnezeilor. Pentru
aceea dupre datorie tofî prăz-
nuim sfânta pomenirea ta, pre
tine fericindu-te.
Alte Stiluri a|e sfanţului Cb.aorn'-'-: L - ' . I S U I I-iu.
Podobie: Prea lăudaţilor Mucenici...
Părinte Gheorghie, cu cin­
ste te-ai închinat icoanei lui Hri­
rate, şi întărindu-te cu puterea
lui, nu te-ai spaimântat de nă­
vălirile luptătorilor de Dum­
nezeu. P r e carele roagă-l acu m,
să dăruiască sufletelor noastre
I
pace şi mare mila.
Părinte Gheorghie, mânia
necredincioşilor ai suferit, ace­
lor ce dobifoceşte se sălbăti­
ceau, pre care i-ai şi văzut prea
i
înăl{ându-se cu întărâtare pă-
gânească,şi iaraş zdrobindu-se
mai rău prea arătat, mişcându-
te mărite, din pronie spre răs­
plătirea celor neînfelepti.
Părinte Gheorghie, fiind
jerifitor lui Dumnezeu, ca un
preot, şi c a un lucrator de pă­
mânt rod însutit ai adus Stă­
pânului sufletele, celor ce s'au
mântuit acum prin cuvântul
tău. Şi acum roagă-te, sa se dă­
ruiască pace şi mare milă.
 LUNA APRILIE
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
B ucură-te rugul cel ne ars
al Îngerului statul celui mare;
bucură-te una care ai născut;
bucură-te v o i n ţ a c i n s t i t e i
Treimi; bucura ie întărirea ce­
lor de pre pământ. Bucură-te
ceea ce ai odraslit spicul cel
nelucrat al raiului pre Împăra­
tul şi Domnul, carele usucă
odrăslirea răutăţilor.
A Crucii, a Născătoarei:
P r e Mieluşelul Cuvântul,
Mieluşaua cea prea curată Stă­
pâna, dacă l-a văzut pre Cruce
neavând chip, nici frumuseţe,
vai mie plângând a g r ă i t :
Unde a apus frumuseţea ta
prea dulcele meu Fiu ? Unde-ţi
este buna credinţă ? Unde-ţi
este Darul cel strălucitor al
feţei tale, prea iubitul meuFiu ?
L A UTRENIE
CANONUL.
Al căruia acrostih la Greci este acesta :
Laud bune ostenelele lui Caliopie.
Facerea lui Iosif.
Peasna l-a, glasul al 8-lea.
J 'i pa trecând-o ca pre u-
Iscat, şi din răutatea Eghi-
„petului scăpând Israiliteanul,
„striga: M â n t u i t o r u l u i şi
„Dunmnezeului n o s t r u să-i
„cântăm".
B i n e săvârşind nevoinţa
Mucenice purtătorule de chi­
nuri, şi păzind credinţa, ai
luat cununile biruinţei, şi a-
cum stai cu bucurie înaintea
lui Dumnezeu.
D i n rădăcina sfântă ai o-
drăslit ramura pururea înflo­
rită, cu bună rodire muceni-
cească, hrănind inimile tuturor,
celor ce te cinstesc, înţelepte
Caliopie.
C u descoperirea Scriptu­
rilor, şi cu citirea cea neînce­
tată luminându-ţi vederea, ai
intrat la luptele mucenicilor cu
gând vitejesc, Caliopie.
A Născătoarei:'
Cel ce zideşte toate prin
voire, s'a întrupat din tine mai
pre sus de cuvânt, şi a încu­
nunat pre purtătorul de chi­
nuiri, cu carele dimpreună pu­
rurea cu credinţă te fericim
Maica lui Dumnezeu.
Alt CANON al sfântului Gheorghie.
Peasna l-a, glasul al 8-lea, Irmos:
Să cântăm noroadelor...
ie, celui ce sunt plin de
greşeli, şi cu cumplite
păcate, Hristoase îndură-te stră­
luceşte-mi lumina îndurării, şi
prin rugăciunile I e r a r h u l u i
tau, goneşte întunericul orbirii
mele.
P ă m â n t u l înfrânarei cu du­
rerile, şi cu sudorile tale cu
totul l-ai lucrat înţelepte, şi se­
mănând grâul Duhului în
inimă, ai adus spicul nepătimi-
rei, fericite Gheorghie.
 ______
Slavă...
Luând Crucea ta pre u-
mere, şi lepădând frumuseţile
cele pământeşti ale ţiitorului lu­
mii al întunericului ai urmat lui
Hristos, şi ai câştigat vistieria
î m p ă r ă ţ i e i celei nematerial-
nice.
Şi acum, a Născăttwei:
C a o armă tare, şi liman şi
zid, şi tărie şi temelie dumne­
zeească, şi pod şi acoperemânt
având folosirea ta, Mireasă a
lui Dumnezeu de loate nevoile
ne izbăvim.
Pensna 3-a, Irmos :
Doamne cela ce ai iăcut cele...
[ai pre sus de fire viteje-
llşte ai s u f e r i t nevointele
cele de multe feluri, împroti-
vindu-te gonitorului, M u c e ­
n i c e . Pentru aceasta ai cio­
bănit liniştea cea cerească, bine
plutind cu suflările Duhului,
mărite.
Răbdând chinuri, prin tă­
ria minţei te-ai arătat ostaş vi­
teaz şi biruitor prea ales, că
batându-te, şi pre roata învâr-
tindu-te, de tot ai surpat seme-
ţia înşelăciunei, Fericite.
Spânzurându-te pre lemn,
şi rupându-(i-se trupul prin
rane, ai surpat semeţia cea în-
nalta a vrăjmaşului, şi împo-
dobindu-te cu frumuseţea ra-
nelor, te bucurai, mucenice
Caliopie.
tN ŞAPTE ZILE
A Născătoarei
P r e a sfântă Fecioară lauda
pătimitorilor şi cinstea sfinţilor
apostoli, prin rugăciunile tale,
izbăveşte de toată nevoia pre
toţi cei ce te cântă cu laude
întru bucurie.
AH Canon, Irmos :
Nu este sfânt ca Domnul...
Suindu-te la înălţimea bu­
nătăţilor, şi cu vrednicie pri­
vind adâncurile Duhului, Fe­
ricite, şi făcându-te primitor
arătării, te-ai sălăşluit împre­
ună, cu cetele îngereşti, prea
cuvioase.
Sărăcind cu Duhul, te ai
îmbogăţit cu împărăţia cea ne-
materialnică, întru care cu
credinţă ai gătit turmei tale
vistieriile cele veşnice. Pentru
aceasta te fericim.
Slavă...
C u obiceiurile şi cu ispră­
vile tale ai urmat Cuvioase
prostimea şi blândeţea sufle­
tului lui Iacov, şi te-ai arătat cu
curăţia Duhului minte israilte-
neasca, văzând pre Dumnezeu.
Şi acum, a Născătoarei :
F ă r ă de tată ai născut pre
cel fără de mumă mai 'nainte
de tine, şi ca pre un prunc ai
hrănit pre cel ce hrăneşte
toate. Pre carele roaga-1 să se
mântuiască, cei ce cu credinţă
te laudă, Născătoare de Dum­
nezeu cu adevărat, Curată.
 Irmosul:
Nu este sfânt ca Domnul,
„şi nu este drept c a Dumne-
„zeul nostru, pre carele îl lau-
„dă toata făptura, şi nu este
„drept afara de tine, Doamne".
Sedealna, glasul al 4-lea.
Poclobie : ^ grab ne întâmpină...
e
Inăltându-te pre C r u c e cu
gând neabătut, bine ai închi­
puit patima lui Hristos c e a
mântuitoare, înţelepte patimi-
torule. Pentru aceea cu cre­
dinţă săvârşim sfântă pomeni­
rea ta cea purtătoare de lumi­
nă, cerşind să luăm prin tine
iertare greşelilor şi mare mila.
Slavă, giusul ai 8-lea.
Podobie: Pre înţelepciunea...
Prin înălţime a smere niei
arătat făcându-te luminos, vi­
teaz şi milostiv, până în sfârşit
ai surpat înălţările vrăjmaşilor;
şi cu darurile cele îndestulate
pre cei flămânzi ai îndestulat,
prea cuvioase Părinte. Pentru
aceasta după moarte ai mo­
ştenit hrana cea neîmbăfrânită,
bucurându-te în veci, lerarhe
fericite Gheorghie. Roaga-te
lui Hristos Dumnezeu iertare
de greşeli sa dăruiască, celor
c e cu dragoste prăznuesc sfân­
tă pomenirea ta.
Şi acum, a N ă s c ă t o a r e i :
P r e tine Fecioară, ca pre
ceea ce numai tu între femei
mai pre sus de fire ai născut pre
Dumnezeu cu trup, toate nea­
murile omeneşti te fericim;
căci focul Dumnezeirii întru
tine s'a sălăşluit, şi ca pre un
prunc cu lapte ai hrănit pre
Făcătorul şi Domnul. Pentru
aceasta neamul îngeresc şi o-
menesc dupre vrednicie slăvim
prea sfâniă naşterea ta, şi cu
un glas strigam către tine:
Roagă pre Hristos Dumne­
zeu, iertare d e greşeli să ne
dăruiască nouă, căci pre tine
te avem nădejde noi robii tăi.
A Crucei, a Născătoarei;
P r e Mieluşelul şi Păstorul
şi Mântuitorul, Mieluşaua vă-
zându-1 pre Cruce, a glăsuit
lăcrămând, şi cu amar a stri­
gat: Lumea se bucură luând
izbăvire, iară pântecele meu
arde văzând răstignirea, care
rabzi pentru milostivirea milei,
către care să strigăm cu cre­
dinţă: Milostiveşte-te spre noi
Fecioară, şi dăruieşte iertare
de greşeli, celor c e se închină
patimilor lui.
Peasna 4-a, irmos:
uzit-am Doamne taina ico-
nomiei tale, înfeles-am lu­
c r u r i l e tale, şi am proslăvit
„Dumnezeirea t a " .
Arătatu-te-ai prea viteaz pă-
timitor, nevoindu-te în prive­
lişte, şi surpând întărirea înşe-
laciunei, mucenice Caliopie.
Jertfă întreagă te-ai adus
Cuvântului celui c e s'a jun-

ghiat, fiind păzit cu buna mi-
reazmă a ostenelilor tale celor
cinstite, mucenice Caliopie.
O morându-fi-se trupul cu
osteneli neîncetate, (i-a prici­
nuit fie viată întru cele de sus,
mucenice Caliopie prea fe­
ricite.
A Născătoarei:
C a o vie prea roditoare ai
crescut strugurul, din carele
curge mustul cel dumnezeesc,
celor ce pururea cu credinţă
te fericim pre tine prea cu­
rată.
Alt Canon, Irmos.
Cuvinte din munie umbros..
1 u ai mântuit corabia cea
sufletească, repezindute dela
valurile cele materialnîce ale
patimilor către limanul şi li­
niştea înfrânării, preacuvioase
Părinte.
Câştigând cuget cu chip
îngeresc, ai auzit cântarea cea
întreită a îngerilor, aflându-te
întru uimirea cugetului tău,
încă în viafă fiind prea lăudate.
Slavă...
T u întrarmându-te cu pra­
ştia cea de gând, ca pre alt
Goliat ai surpat Ierarhe pre
boerul întunereculuî cel trufaş,
cu credinfa ta cea davidiceas-
că şi dumnezeească.
Şi Ficnm, a N ă s c ă t o a r e i :
N ădejdea şi folositoarea
lumii, Născătoare de Dumne­
m ŞAPTE ZILE
zeu, roagă pre cel ce s'a în­
trupat din tine, pentru tofi ro­
bii tăi, ca pre tine câştigându-
te sfântă curafire, să ne izbă­
vim de păcate.
Peasna fi-a, Irmos:
P entru ce m'ai lepădat de
- la fafa ta, cela ce eşti lu­
m i n ă neapusă; şi m'a acope­
r i t întunerecul cel strein pre
„mine ticălosul? Ci mă în­
t o a r c e , şi la lumina porunci­
l o r taleîndreptează căile mele,
„rogu-mă".
ărindu-te prin osteneli
' '
Mucenice, te-ai dat la roată
prea viteazule, şi arzându-te
cu făclii aprinse, prin ajutor
de înger ai primit răcoreală
cereasca dela Dumnezeu pur-
tătorule de chinuri, înfeiepfe
Caliopie.
C e i fărădelege, cari te mun-
ciau pre tine mucenice Calio­
pie, s'au slăbănogii de pute­
rea cea nevăzută a Izbăvitoru­
lui nostru, şi prin voirea Stă­
pânului tuturor, s'a stins văpaia
şi nici cum nu s'a atins de tine.
L uminându-te întru chinuri,
ai strălucit ca aurul în cuptor;
şi ca un dumnezeesc păzitor
cinstitelor porunci ale lui Hri­
stos, te-ai băgat în temni|ă, ri­
sipind cu sfintele tale legături
semefia nebunii mul|imii dum­
nezeilor.
 mimmmm
LUNA APRILIE
A Născătoarei:
Izbăvindu-ne prin tine d e
c ă d e r e a c e a s t r ă m o ş e a s c ă îm­
p r e u n ă c u A r h a n g h e l u l Gavriil,
s t r i g ă m Jie F e c i o a r ă ; B u c u r ă -
te m â n t u i r e a tuturor p ă c ă t o ş i ­
lor; bucură-te întărirea tuturor
mucenicilor, Preacurată.
Alt Canon, Irmos:
Din noaptea necunoştinţei...
C a p r e un stâlp curăţeniei,
şi c a o c h e e î n t r e g e i înţelep­
ciuni toji ştiindu-te p r e tine p u ­
r u r e a p o m e n i t e , prin r u g ă c i u ­
nile tale s ă c â ş t i g ă m milă.
P rin p r o n i a c e a d e D u m ­
n e z e u v ă z ă t o a r e te-ai î m b r ă c a t
în cinul preoţiei, c h e m â n d u - t e
p r e tine la a c e a s t a c a p r e un
curat, F e c i o a r a c e a preacu­
rată.
Slavă...
Indurarea milostivirii a v â n d
s ă d i t ă înlauntru, şi p u r u r e a vie­
ţ u i t o a r e , te-ai a r ă t a t s ă r a c i l o r
hrană îndestulată.
Şi acum, a Născătoarei;
P r e stăpânul Cerului ză­
mislind în p â n t e c e , P r e a c u r a t ă
te-ai a r ă t a t m a i p r e s u s d e c â t
c e r u r i l e , şi d e c â t t o a t e făp­
turile.
Peasna fi-fl, lrmofi:
Curăţeşte-mâ Mântuitorule...
ă z â n d u - f e m a i c a ta p r e
tine împodobit c u p o d o a ­
bele r a n e l o r , fiind plină d e bu­
c u r i e , a slăvit p r e D u m n e z e u ,
î m b r a t i ş â n d u - t e , şi c u c i n s t e s ă -
rutându-te, înţelepte.
F îind î n c u i a t în t e m n i ţ ă , (i
s'a a r ă t a t (ie l u m i n ă n e a p u s a ,
şi g l a s din C e r s ' a p o g o r î t la
tine Sfinte, c a r e t e î m b ă r b ă t a ,
şi p r o p o v e d u i a sfinţite nevoin-
tele tale.
R a i u î n ţ e l e g ă t o r te-ai a r ă ­
tat M u c e n i c e mult pătimito-
r u l e , a v â n d în m i j l o c l e m n u l
vie(ii p r e H r i s t o s , c a r e l e t e - a
m u t a t la o d i h n e l e c e l e v e ş n i c e ,
Caliopie.
A Născătoarei:
T amădueşte-mi Preacura­
t ă g r e ş e l i l e sufletului m e u c e l e
n e n u m ă r a t e , şi-mi l u m i n e a z ă
g â n d u l , c a r e p u r u r e a e s t e în­
tunecat de toate călcările p o ­
runcilor, c a d u p r e datorie c u
l a u d e s ă t e f e r i c e s c p r e tine.
Alt Canon, Irmos:
Hnină luminoasă dă-mi mie...
L o c a ş curat făcându-te p r e
tine sfântului D u h , ai g o n i t
prin r u g ă c i u n i l e tale l i g h i o a n e l e
d u h u r i l o r c e l o r v i c l e n e , fericite
Gheorghie.
P â r â u al alinării, şi i z v o r
blânde)ii te-ai arătat, c a r e n e
a d a p ă din c u r g e r e a dulcefii,
prea cuvioase Părinte.
I
Slavă:
O m o r â n d u - f i desfătările c e ­
le trupeşti, ai înviat c u D u h u l .
R i d i c ă - m ă şi p r e m i n e m ă r i t e
c e l c e sunt c ă z u t prin p a t i m i .
 ÎN ŞAPTE ZILE

Şi acum, a Născătoarei:
şi ars dedesupt cu foc. Deci arătându-se
P r e Cuvântul cel c e a stră­ îngerul Domnului, stătu roata, şi focul se
răci, şi se arătă Îngerul cu groază la cei
lucit din Tatăl fără d e ani, l-ai ce-1 priveau. Iară pre Sfântul îl luară de-1
zămislit în pântece sub ani, băgară în temniţă cu carnea sfărâmată,
unde intrând maică-sa, li ştergea sângele
pre Dumnezeu Cuvântul mai de pre rane. Deci împărţindu-şi ea toată
pre s u s d e cuvânt, pururea averea la săraci, şi iertându-şi robii şi
Fecioară. roabele, cari erau până la ctncisute şi
cincizeci cu toţi, se însoţi cu fiul ei, şi
Irmosul:
cântau împreună. Iară la miezul nopţii,
Haină luminoasă dă-mi se făcu lumină în temniţă, şt viind glas
de sus, cu care se fericea îndrăznirea şi
„mie, cela c e te îmbraci c u mărturisirea Mucenicului, mai vârtos se
„lumina c a c u o haină, mult înălţa spre nevoinţă. Deci râmâind Intru
„milostive Hristoase Dumne­ acestea neclâtit, fu osândit a se răstigni
şi era părtaş întru patimile cele stăpâ­
z e u ! nostru". neşti, nu numai cu chipul morţii, ci şt
CONDAC, glasul al 2-lea. cu vremea întru care se întâmplase ace­
Podobre: Cele de sus căutând... stea, fiindcă era în sfânta Joia cea mare,
înaintea învierii lui Hristos Dumnezeului
D umnezeeşte întrarmându- nostru. Deci răstignindu-1 cu capul In jos, P 3
că şi maică-sa poftise aceasta, dând încă
te c u curăţenia c e a sufletească, şi cinci galbeni de aur muncitorilor pen­
şi neîncetata rugăciune (iind
în mâini c a o suliţa, vitejeşte
tru aceasta; când fu a doua zi în Vine­
rea cea mare la trei ceasuri şi-a dat su­
m
fletul Ia Dumnezeu. Iară dupre ce-1 po-
ai biruit cetile dracilor, părinle gorâră de pre Cruce, căzu; maică-sa preste
Gheorghie, c u osârdie roagă- dânsul şi leşinând, şi-a dat şi ea sufletul,
te lui Hristos pentru noi toţi. şi se îngropa cu sfântul mucenic şi fiul
ei la un loc.
(ntru această lună în 7 zile, pomenirea sfân­
tului mucenic Caliopie.
Intru această zi, pomenirea celui dintru sfinţi
Stih: Caliopie fiind răstignit pre lemn cu părintelui nostru Gheorghie episcopul Mitilinei.
capul în jos,
Slăveşte pre Cuvântul cel răstignit cu capul Stih : -r/e e pre tine Mitilina şi după moarte
a r

în sus.
In a şaptea zi Caliopie a aflat,
Viaţa cea neîmbătrânită eu adevărat.
A . cesta a fost pre vremea împăra­
tului Maximian, fiu Teocliei, învăţat tn
credinţa lui Hristos şi era din Perghia
Pamfiliei, crescut lângă maicâ-sa cu ev-
sevia şi nevoi ndu-se cu dumnezeeştile
Scripturi. Deci rlind pornită goana asu­
pra creştinilor, întârindu-se pre sine, şi
luând învăţături, şi sfâtuire dela maicS-sa
ca să moară pentru mărturisirea lui Hri­
stos, se duse însăşi nechemat, la ighe-
monul Maxim în cetatea lui Pompie, şi
propoveduind Înaintea lui numele lui Hri­
stos, fu legat cu coatele mâinilor îndărăt
şi bătut cu plumb, şi întins pre o roată,
fiind,
Apărător mare Gheorghie, precum ţi vieţuind.
A cesta din mică vârstă iubind pre
Hristos, se călugări. Şi plinind tot felul
de bunătate, a câştigat mai mult de cât
alţii smerenie. Şi fiind foarte milostiv,
fu înălţat în scaunul Mitilinei. Intru care
bine strălucind, şi biruind cu multa în­
ţelepciune pre iconomahi, şi făcându-i
a-şi cunoaşte rătăcirea, şi măcar câ în
trup fiind, iară pentru covârşită sa bu­
nătate cu îngerii adunându-se, s'a mutat
din viaţa aceasta, prin dumnezeească
stea ieşirea sa arătându-i-se, şi nu numai
lui, ci şi întregii turme. Şi dăruind iz­
vor de minuni din dumnezeeştile sale
moaşte, este vrednic a fi iubit de toţi..
 LUNA APRILIE
Intru aceasta zi, pomenirea sfântului muce­
nic Rufin Dincnmi).
Ca o oaie spre junghiere Ruftn fiind
S t i n :
socotit,
Junghie pre diavolul lupul cel învechit,
Intru această zi, sfânta muceniţă Acliilina
cea nouă cu mâinile înapoi legată şi cu pân­
tecele puse pre foc s'a. săvârşit.
S[ , n
Cu mâinile înapoi prin funie fiind le­
:
gată strâns,
Achilina a ars, pusă fiind cu pântecele pre
foc aprins.
iniru această zi, pomenirea sfinjilor dotlă
sute ds mucenici cei din Smopi, caii b'au să­
vârşit prin sabie.
^tih Douăzeci de zecimi de bărbaţi au o-
:
morit sabia,
A cărora bărbătească era şi mintea şi inima.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi,
Amin.
T
f'easna T-a, Irmos:
inerii cei c e mersese din
„Iudeea în Vaviion oare-
„când, c u credinţa Treimii, vă-
„paia cuptorului o au călcat,
„cântând: Dumnezeul părinţi­
l o r noştri bine eşti cuvântai".
N dând idolilor celor fără
e
cuvântare nicidecum cinste, c u
bărbă|ie ai răbdat munca focu­
lui, mările Caliopie, strigând:
Bine eşli cuvântat Dumnezeul
părinţilor noştri.
C u cuget înalt asemanân-
du-te celui c e s'a înălţat pre
C r u c e , te-ai înălţat pre lemn d e
d e voia ta, cu capul în jos, Mu­
cenice, făcând călătoria spre
C e r cu bucurie, rugându-ie
pentru noi.
^ * u vitejesc cuget râbdând
multe feluri d e chinuri Muce­
nice, te-ai învrednicit la multe
desfătări întru cele dintru înăl­
ţime Caliopie, strigând: Bine
eşti cuvântat Dumnezeul pă­
rinţilor noştri.
A Născătoarei:
R odul cinstitului tău pânte­
c e , N ă s c ă t o a r e d e Dumnezeu,
ne-a înviat p r e noi cari e r a m
omorîţi de rod. Pentru aceasta
dupre datorie lăudându-te, stri­
g ă m : Bine eşti cuvântat Dum­
nezeul părinţilor noştri.
Alt Canon, frmos:
Coconii în văpaia cuptorului...
u lumina dumnezeescului
Duh c u n o s c â n d mutarea ta c ă ­
tre cele mai bune, dănţueşti
a c u m în locaşurile cuvioşilor.
P r e tine cel c e te-ai arătat
c a o stea c u viaţa şi c u raza
c e a luminoasă, c u c u g e t lumi­
nat a vestit mai 'nainte steaua
mutarea ta, prea cuvioase.
Slavă...
I mbrăcându-te dupre vred­
nicie, ai intrat în c ă m a r a îm­
părăţiei celei d e sus Cuvioase,
şi întâmpinându-te c u Mirele,
ai şezut la masa dulceţii cetei
nemaierialnice.
Şi acum. a Născătoarei:
Puterile cele cereşti, dupre
vrednicie, c a pre o M a i c ă a
vieţii tuturor te încunjură, şi te
laudă pre tine Stăpână, c a pre
o folositoare a sufletelor noa­
stre.
 IN ŞAPTE ZILE
Peasna 8-a, Irmos:
De $apte ori cuptorul...
P
e n t r u l e g e a lui D u m n e z e u
_ junghiindu-te p ă t i m i t o r u l e
C a l i o p i e , a i fugit de t o a t a vicle­
nia c e l o r f ă r ă d e l e g e , i a r ă la
v r e m e a cinstitei p a t i m i H r i s t o s
t e m ă r e ş t e M u c e n i c e , c ă c i te-ai
răstignit d e v o i e c u c a p u l în
jos, şi c u a d e v ă r a t chemându-te
către odihnele cele dumneze­
eşti, te-a p u s î m p r e u n ă c u d u m -
nezeeştii îngeri, c u g e t â t o r u l e
de Dumnezeu.
Răsărind c u iotul luminat c a
s o a r e l e luminezi, p u r u r e a c u r a ­
z e l e n e v o i n j e l o r t a l e c e l e de
sub C e r , şi p r e toţi î n d e m n i p r e a
lăudate a săvârşi a c u m pome­
nirea ta c e a purtăloare d e
lumină, strigând S t ă p â n u l u i :
Preoţi binecuvântafi, n o r o a d e
p r e a înălja(i-l întru toţi vecii.
Rabd a r e n e a s e m ă n a t a , s u -
ferire p r e a minunată, Muceni­
c e p ă t i m i t o r u l e , a r ă t â n d d e fafă
pe vremea c h i n u i r i l o r tale,
p e n t r u a c e e a a c u m te-ai n u ­
m ă r a t c u c e t e l e î n g e r e ş t i întru
slava,cântând: Preoţi binecu­
vântaţi, n o r o a d e p r e a înălţaţi
p r e H r i s t o s în v e c i .
A Născătoarei:
P r e Iisus D o m n u l c e l ce
{ine t o a t e c u v o i a c e a a t o t p u ­
t e r n i c ă , l-ai n ă s c u t p u r t ă t o r de
t r u p , şi l-ai Jinut în b r a f e P r e a ­
c u r a t ă F e c i o a r ă . P e n t r u aceea
65
te l ă u d ă m c a p r e o M a i c ă a lui
Dumnezeu, strigând c u l a u d e :
Preoji binecuvântafi, n o r o a d e
p r e a înalfafl p r e H r i s t o s în veci.
Alt Canon, Irmos:
Tinerii cei grăitori...
Avându-ţi inima ta ocâr-
muită d e D u m n e z e u , g o n e ş t e
viforul c e l î n t u n e c a t al pati­
m i l o r m e l e , şi c ă t r e î n c e t a r e a
liniştei tale m ă î n t ă r e ş t e .
Fiind sădit p r e l â n g ă iz­
voarele apelor celor dumne­
zeeşti ale d r a g o s t e i , ai cres­
c u t p o m u l vie(ii, şi la vreme ai
făcut rodurile bunei credinţe.
Binecuvântăm pre Tatăl...
C a un tămăduitor nepu­
tinţelor c e l o r n e t ă m ă d u i t e , şi
c a un izgonitor duhurilor c e ­
l o r n e c u r a t e , t a m ă d u e ş t e şi n e ­
putinţele păcatului m e u , prea
fericite G h e o r g h i e .
Şi acum, a Născătoarei:
Cine v a grăi dumnezeia­
scă naşterea ta d e Dumnezeu
N ă s c ă t o a r e M ă r i e , că f i e ş t e c e
fire a c e l o r n ă s c u ţ i d e p r e p ă ­
mânt şi a î n g e r i l o r s e spăi-
m â n t e a z ă şi t e f e r i c e s c .
Irmosul:
Să lăudăm, bine să cuvântăm...
Tinerii cei grăitori d e D u m ­
fel
n e z e u , în c u p t o r c ă l c â n d v ă -
„paia c e a d e f o c , a u c â n t a t :
„Binecuvântafi lucrurile D o m ­
n u l u i pre D o m n u l " .
5
 66 LUNA APRILIE
Peasna 9-a, Irmos:
Spaimântatu-s'a Cerul...
C
u vetreala Duhului sfânt
întraripându-ţi-se sufletul, a
trecut noianul cei cumplit al
chinurilor, şi a ajuns la lima­
nurile cereşti c u bucurie, îne­
c â n d taberile cele viclene ale
celui înşelător, c u dumnezeea­
s c ă r e v ă r s a r e a sângiurilor tale,
prea fericite.
A r a t â n d u - t e tânăr frumos
c u p o d o a b e l e chinurilor, ai
strălucit mai mult d e c â t razele
soarelui şi ai luminat sufletele
credincioşilor, c e l o r c e c u dra­
g o s t e s ă v â r ş e s c sfânta şi c u a-
devărat luminată p o m e n i r e a
ta, purtatorule d e chinuri, mu­
c e n i c e Caliopie.
S ă a d u n a m ceată duhov­
n i c e a s c ă , c a să lăudăm a c u m
c u b u c u r i e p r e tarele patimitor
Caliopie, şi s ă ne o s p ă t ă m astăzi
c u ostenelele lui c a r e Je-a răb­
dat pentru Hristos, chinuin-
du-se vitejeşte şi stricând ne-
dumnezeirea mulfimei Dumne­
zeilor.
S i c r i u l tău izvorăşte miruri
d e viafa, şi varsă minuni c a
nişte a p e , pre c a r e l e credin­
cioşii încunjurându-1 totdeauna
c u bucurie şi c u d r a g o s t e s a -
rutându-I, s c o t sfinţenie şi lu­
mină, mărind sfântă pomeni­
rea ta, m u c e n i c e al Domnului
Caliopie.
A Născătoarei:
C u razele luminii tale cele
d e taină, g o n e ş t e întunericul
sufletului meu, şi linişteşte vi­
forul cel cumplit al gândurilor
mele, şi m ă îndreptează c ă t r e
limanurile cele line, c e e a c e
eşti singură izbăvirea tuturor,
c a sa fe fericesc c u credinţă,
M a i c a lui D u m n e z e u .
Alt Canon, Irmos:
Naşterea pururea fecioarei..
C u izvoarele lacrămilor tale
ai lucrat raiul nepătimirei p r e a
cuvioase, şi aduci mult rod în­
destulat, hrănind c u bunătăţile
turma c e a d u m n e z e e a s c ă .
T u ai adus lui D u m n e z e u
curată jertfă, şi săvârşind călă­
toria credinfei p r e a cuvioase,
ai primit a c u m cununa drep-
făjii din m â n a lui Hristos pui­
torului d e nevoinfe.
Slavă...
A s t ă z i saltă şi dănjueşte
mulfimea credincioşilor, cetele
călugărilor, a d u n a r e a preoţilor,
c ă c i tofi p r e tine te-au aflat
chip mântuirii, şi închipuire
îndreptărilor.
Şi acum, a Născătoarei:
P r e cel născut din tine c u
bărbăfie d u m n e z e e a s c ă , p r e a
curata P r u n c ă , c a pre un D u m ­
nezeu şi ziditor veacurilor, nu
înceta rugându-1, c a s ă s e m â n ­
tuiască sufletele c e l o r c e te
laudă pre tine.
 ÎN OPT ZILE
Irmosul
işterea p u r u r e a F e c i o a ­
r e i , ceia c e s'a arătat m a i
„'nainte puitorului d e l e g e în
„ m u n t e p r i n f o c şi prin r u g ,
„spre mântuirea noastră a cre­
d i n c i o ş i l o r , c u c â n t ă r i neîn­
c e t a t o slăvim".
Şi cealaltă slujim a Utreniei dupre randuiala
Postului şi Ofpustul.
INTRU A C E A S T Ă LUNĂ
IN 8 ZILE.
Sfinţii apostoli din cei şaptezeci: Irodion, A-
gav, Ruf, Asigcrit, Flegont şi Ermit.
La Doamne strigat-am, Stihirile, glasul
al 4-lea.
Podobie : Ca pre un viteaz...
\a n i ş e vulturi întrari-
iw^ac'")^ ^ 8
* *l>Sfut t ° t
s ra
'y^gg' p ă m â n t u l p r e a l ă u d a ­
ţilor, s e m ă n â n d învăţăturile
v o a s t r e c e l e cinstite c u D a r u l ,
t ă i n d n e g h i n i l e î n ş e l ă c i u n i i , şi
c r e s c â n d s p i c c u multă r o a d ă ,
c a r e s e ( i n e î n jitni{ele c e l e în­
ţ e l e g ă t o a r e , strălucit păstrân-
du-se d e lucrătorul c e l nemu­
ritor.
P r e I r o d i o n , p r e A g a v şi
p r e A s i g c r i t , p r e R u f şi p r e
d u m n e e z e e s c u l F l e g o n t să-i fe­
r i c i m c a p r e n i ş t e viţe p r e a r o ­
d i t o a r e a l e viei, din c a r e n e
c u r g e n o u ă dulceaţă mântui­
t o a r e , v e s e l i n d inimile c e l e s e ­
toase, ale celor c e c u credinţă
67
adevărată săvârşesc pomeni­
r e a lor c e a lăudată.
F ă c â n d u - v ă c e r u r i , înalţi la
c u g e t , vestiţi s l a v a D u m n e z e u ­
lui n o s t r u , a c e l u i c e s ' a î n ­
trupat c u voia sa văzătorilor
d e D u m n e z e u apostoli, povă-
ţuitorii c r e d i n c i o ş i l o r , t e m e l i i l e
bisericii, turnurile c e l e n e m i ş ­
cate, limanurile bunei credinţe,
slujitorii f a i n e l o r c e l o r n e g r ă i t e ,
luminătorii sufletelor n o a s t r e .
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
C a o M a i c ă a lui D u m n e ­
z e u n e s t r i c a t a şi c u r a t ă , c u totul
f ă r ă p r i h a n ă , şi n e a s e m ă n a t ă
î n t r u t o a t ă sfinţenia, n u m a le­
p ă d a p r e m i n e c e l întinat şi
necurat, şi i s c o d i t o r d e t o a t a
o c a r a c e a fărădelege, şi d e lu­
c r a r e a c e a cumplită. N u m ă
Iasâ s a pier d e t o t ; ci m ă s c a p ă
d e p a t i m i , şi m ă m â n t u e ş t e î n -
torcându-mă.
A Crucii, a Născătoarei:
Cel c e m a i p r e s u s de c u ­
g e t , a luat t r u p din p â n t e c e l e
t ă u , fiindu-i m i l ă d e t i n e, c a r e
c u a m a r l ă c r ă m a i şi t e t â n g u i a i ,
s ' a milostivit s p r e t i n e P r e a c u ­
r a t ă , şi p i c â n d u - ţ i r ă c o r i r e c a
u n fiu, s t r i g a c ă t r e t i n e : O p r e ş -
te-te M a i c ă F e c i o a r ă d e a l ă ­
c r ă m a ! C ă d e a m şi p ă t i m i t
d e v o i a m e a şi m o r ; d a r m ă
voiu scula, c a s ă m ă r e s c , p r e
cei c e c u cinste te slăvesc p r e
tine.
 LUNA APRILIE
LA UTRENIE
CANONUL Apostolilor.
Al căruia acrostih la Greci este acesta:
Să împletim dumnezeească cântare apostolilor.
Facerea lui losil'.
Peasna 1-a, glasul al 3-lea, Irmos;
ela c e a î m p r e u n a i a p e l e
^„de demult întru o a d u n a r e
„ c u d u m n e z e e a s c ă v o i e , şi a
„ d e s p ă r ţ i t m a r e n o r o d u l u i is-
„railitenesc, acesta este D u m n e ­
z e u l n o s t r u , c e l p r e a siăvit,
„ a c e s t u i a u n u i a sa-i c â n t ă m c ă
„s'a p r o s l ă v i t " .
P r e a s f â n t ă p o m e n i r e a sfin­
ţilor a p o s t o l i cu u n g l a s s ă o
prăznuim, şi s ă - i l ă u d ă m p r e
ei c u v e s e l i e sufletească. C ă c i
s e r o a g ă p r e a sfântului C u v â n t ,
sa n e d e a n o u ă i e r t a r e şi m i l a .
Izgonind p u t r e j u n e a n e b u ­
niei m u l ţ i m i i d u m n e z e i l o r , p r i n
dumnezeească sare a Cuvân­
tului, aţi î n s ă n ă t o ş i t t o a t e s u ­
fletele c e l e n e b u n i t e , şi p r e
t o a t e m â n t u i t e le-aţi p u s înain­
t e a lui D u m n e z e u ; p e n t r u a-
c e e a v ă slăviţi p r e a m ă r i ţ i l o r .
P r e a M ă r i t u l I r o d i o n , R u f şi
F l e g o n , A g a v , E r m u şi A s i g c r i t ,
c u c â n t ă r i s ă s e f e r i c e a s c ă , fiind
prieteni c u r a ţ i Mântuitorului
n o s t r u , şi înţelepţi a p o s t o l i , şi
propoveduitori dumnezeeşti.
Şi acum, a Născătoarei:
Născătoare de Dumnezeu
c e e a c e e ş t i milostivă, lauda
s>mm>
apostolilor, slava pătimitorilor
şi î n t ă r i r e a c r e d i n c i o ş i l o r , r o -
gu-mă, întăreşte-mă p r e mine,
carele m ă clătesc d e supără­
rile a m ă g i t o r u l u i , şi c u g e t u l
meu, carele se î n t u n e c a c u
călcările poruncilor.
Peasna 3-a, frmos:
Cela ce dintru ce ..
f
l ă c â n d u - v a o c h i B i s e r i c i i , aţi
deschis ochii multora, c a
să v a d ă f r u m u s e ţ e a c e a n e a s e ­
m ă n a t ă a lui D u m n e z e u C u ­
vântul, d u m n e z e e ş l i i o r u c e n i c i .
Arătatu-te-ai c a s ă Treimii
în c h i p d e l u m i n ă , R u f e p u r u ­
r e a p o m e n i t e , şi c u c u v â n t u l
D a r u l u i ai s u r p a t la p ă m â n t
c a p i ş t i l e , ş i ai zidit D o m n u l u i
biserici.
Slavă...
C u dumnezeescul tău cu­
v â n t î n ţ e l e p t e R u f e o g o r â n d ini­
mile, ai s e m ă n a t d o g m e l e c e l e
m â n t u i t o a r e , şi a i s e c e r a t s p i c
p r e a rodit, m â n t u i r e a c e l o r c e
s au m â n t u i t .
Şi acum, a Născătoarei:
C e l a c e d u p r e fiinţa c e a
d u m n e z e e a s c ă este neapropiat,
a c u m m i s'a f ă c u t a p r o p i a t , şi
c u l u a r e a trupului c u totul m i
s ' a unit p e n t r u m i l o s t i v i r e a s a
c e a desăvârşită, prea c u r a t ă
Fecioară.
Irmosul:
C e l a c e d i n t r u c e n u a fost,
„toate le-ai a d u s , c u C u v â n t u l
 IN OPT Z'LE
„zidindu-le, şi săvârşmdu-Ie cu
„Duhul, atotţiitorule Stăpâne,
„întru dragostea ta mă întă­
reşte".
Sedealna, glasul l-iu.
Podobie: Mormântul tâu...
Făcându-vă raze Soarelui
celui înjelegător, Iuminaji pă­
mântul cu razele cuvintelor, şi
prin Dar goniji întunerecul ne-
cunoştintei. Pentru aceasta lu-
minându-ne astăzi întru lumi­
nată pomenirea voastră, lumi­
naţilor grăitori de Dumnezeu,
vă fericim pre voi.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
Judecătorul se apropie, sfâr­
şitul este lângă uşi, priveghiază
suflete, şi suspinând dintru a-
dâncul inimii, strigă către Maica
Dumnezeului nostru: Izbăveş-
te-mă de chinurile cele groaz­
nice, şiîn locul odihnei mă pune,
prea curată Stăpână.
A Crucii, a Născătoarei:
Când Mieluşaua te-a văzut
pre tine Mieluşelule Hristoase
pre Cruce, în mijlocul făcăto­
rilor de rele, striga lăcrămând,
şi cu amar văitându-se zicea:
Fiule prea iubite! [Ce lucru
strein este acesta, care se vede?
Ai răspuns către dânsa: Maică
fără bărbat! Aceasta se va cu­
noaşte viaja a toată lumea.
Peasna 4-a, Irmos:
us-ai spre noi tare dragoste
j f „Doamne, că pre unul na-
„scut Fiu] tău pentru noi la
„moarte I-ai dat. Pentru acea-
„ta strigăm fie, mulţumind: SJa-
„vă puterii tale Doamne".
p i n limba voastră, aducând
credincioşilor vindecare dum­
nezeiască, pământul cel rău al
păgân âtăfii l-a)i dat supărării,
şi afi zidit sufletele întru cre-
dinfă. Pentru aceea vă fericiţi
înjeleptilor.
Cetatea Patrelor luminat
s'a îmbrăcat cu putere prin
tine fericite îrodioane, ca în-
tâiu tu ai împodobit scaunul ei,
luminându-te cu dumnezeeşti
vărsări de lumina ale Duhului
sfânt.
Slavă. .
Cetatea Patrelor s'a îmbo­
găţii, cu adevărat avându-te ce­
tăţean mare fericite îrodioane,
carele o ai mutat pre dânsa că­
tre Sionul cel de sus. Pentru
aceea te cinsteşte cu cântări
dumnezeeşti.
Şi acum, a Născătoarei:
Prin cuvânt sfinfit ai zămi­
slit pre Cuvântul Tatălui, carele
mântueşfe de toată necuvânta-
rea pre oameni, Născătoare
de Dumnnezeu Fecioară. Pen­
tru aceasta totdeauna te slăvim
cu mare glas, prin cuvinte dum­
nezeeşti.
Peasna 5-a, Irmos:
ela ce eşti nevăzut, pre pă-
„mânt te-ai arătat, şi cu oa-
„ m e n i i d e b u n a v o i e ai p e t r e ­
c u t c e l n e c u p r i n s . P e n t r u a-
„ c e a s t a la tine n â n e c â n d , c â n -
„ f ă m ţ i e iubitorule d e o a m e n i " .
p r e Cuvântul, cel c e a ve­
nit p r e p ă m â n t s ă m â n t u i a s c ă
o a i a c e a r ă t ă c i t a , l-aţi p r o p o -
veduitdumnezeeştilor Apostoli,
şi aţi izbăvit p r e toţi o a m e n i i
din înşelăciune.
Qu s t r e i n ă c u v i i n ţ ă din d e ­
s t u l ţi s ' a v ă r s a t D a r u l p r o o -
r o c i e i d e la D u m n e z e u , c u g e -
tătorule de D u m n e z e u A g a v e ,
c ă c i ai g l ă s u i t p r e a d e f a ţ ă a-
ratarea celor viitoare.
Slavă...
A*atatu-te-ai odinioară p r o o ­
r o c i n d lui P a v e l v i c l e n i r e , l e g a ­
t u r i şi î n t â m p l ă r i r e l e , A g a v e
p r o o r o a c e c â n d ţi-ai l e g a t m â i ­
nile t a l e c u b r â u l a c e l u i a .
Şi acum, a Născătoarei:
N u m a i tu s i n g u r ă p r e p ă ­
m â n t ai a v u t n a ş t e r e s t r e i n ă ,
c ă ai n ă s c u t p r e c e l c e s i n g u r
ne-a î m p ă c a t c u singur Tatăl
cel fără d e început. Pentru
a c e e a n u m a i p r e Vme c a p r e
o M a i c ă a lui D u m n e z e u te
cinstim.
Peasna ft-a, Irmos:
Adâncul cel mai de jos...
P
usu-v'a Cuvântul c a pre
n i ş t e făclii l u m i n o a s e , c a s ă
l u m i n a ţ i l u m e a şi s a risipiţi întu-
n e r e c u l , şi s ă a r ă t a ţ i c a l e a m â n ­
tuirii, d u m n e z e e ş t i l o r A p o s t o l i .
P ropoveduind omorârea
celui fără patimă, p r e cei o m o -
rîţi i-a a d u s c ă t r e v i a ţ ă î n ţ e l e p t u l
A s i g c r i t , l a u d a a p o s t o l i l o r şi în­
tărirea c e a înţeleaptă a Ircaniei.
Slavă...
Aflatu-te-a Asigcrite, Irca-
n i a rîu plin d e a p e l e D u h u l u i .
Şi a d ă p â n d u - s e c u a d ă p ă r i l e
t a l e c e l e cinstite, a a d u s S t ă ­
pânului f o a r t e frumoase
odrasle.
Şi acum, a Născătoarei:
Sicriul legii t e închipuia
p r e t i n e , c a r e ai p r i m i t p l i n i r e a
legii celei d u m n e z e e ş t i şi o ai
n ă s c u t c u t r u p , şi d u p ă n a ş t e r e
ai r ă m a s p u r u r e a F e c i o a r ă , c a
şi m a i ' n a i n t e d e n a ş t e r e , M i
r e a s a a lui D u m n e z e u .
Irmosul:
Adâncul c e l m a i de j o s al
„ p ă c a t e l o r m ' a î n c u n j u r a t şi s e
„ s f â r ş e ş t e D u h u l m e u . C i în-
„tinzându-ţi S t ă p â n e braţul tău
„ c e l înalt, c a p r e P e t r u î n d r e -
„ptătorule m â n t u e ş t e - m ă " .
CONOAC, glasul aî 2-îcs.
Podobie : Cele de sus căutând...
A r ă t a t u - v ' a ţ i u c e n i c i ai lui
H r i s t o s , şi a p o s t o l i p r e a c i n ­
stiţi, I r o d i o a n e m ă r i t e , A g a v e
şi R u f e , A s i g c r i t e şi F l e g o n t e ,
împreună cu E r m u . Rugaţi-
vă pururea D o m n u l u i , s ă n e
d e a n o u a iertare d e greşeli,
celor c e va lăudam pre voi.
 mm
IN OPT ZILE
Intru această lună in 8 zile, pomenirea slinţ*lor
Apostoli din cei şaptezeci: Irodion, Agav, Ruf,
Flegont, Asigcrit şi Krmu.
^ ' h • Alergând dupre Evanghelie cale» cea
bună,
Irodion a luat cea mai bună cununa.
Pre sufletul lui Agav prooroc Apostolului,
Ii chiamă glasul cel de suflete mântuitor
ai Stăpânului.
Flegont stingând văpaia cea arzătoare a
înşelăciune)
Pre care Da vid i-a zis foc arzător, vede îngerii.
Ruf împodobind scaunul Tivelor de demult,
La scaunul lui Dumnezeu purtând cunună
se află stând.
Asigcrit a aflat neasemănată mărire.
Slăvind pre Dumnezeu pre pământ, cu ne-
asemănare.
I
Batjocorind pre Mercur, z«ui cet cu min­
cinoasă numire
A câştigat Ermu slava Dumnezeului celui
mare.
Irodion în a opta zi cu adevărat.
De pre pământ iubita inimă şi-a ridicat.
D i n t r e aceşti sfinţi apostoli, Irodion
de carele pomeneşte marele apostol Pa­
vel slujiâ tuturor sfinţilor Apostoli. Du­
pă acestea fu hirotonit de dânşii preot
apoi Episcop cetăţii Neon Patron, şi
învăţând pre mulţi Ellini şt întorcân-
du-i la credinţa lui Hristos, fiind z&vi-
stuit de jidovi, a pătimit multe. Că mer­
gând la dânsul cu idololatri, întâiu l-au
bătut foarte râu, şi i-au zdrobit gura cu
pietre, apoi zdrobindu-i capul cu lemne,
pre urmă l-au junghiat cu cuţitul. Iară
Agav, carele a luat brâul sfântului Pa­
vel, şi şi-a legat mâinile şi picioarele,
atuncia aşa a proorocit, zicând: Ace­
stea zice Duhul cel sfânt: Pre omul al
căruia este brâul acesta, aşa II vor lega
In Ierusalim jidovii, şi-1 vor bate cu
rane, care a şi fost; că nu numai l-au
legat, ci au ispitit a-1 şi omort. Şi după
aceea acest Agav a propoveduit în par­
1 tea lumii, ce i s'a venit. Iară Rul, pen­
tru carele şi de acesta pomeneşte A-
postolul în Epistola cea către Romani
s'a ficut Episcop cetăţii Tîveilor, ca­
re este în Elada. Asemenea şi Flegont
şi ceilalţi propoveduiau pretutindenea
în lume Evanghelia şî Întorceau pre ne­
credincioşi la credinţa cea adevftrată.
Aceştia dară fiind munciţi In multe fe­
luri toţi întru o zi omorîţi de jidovi
şi de Ellini, tntru Domnul s'au pri-
stăvit.
Intru aceasta zi, pomenirea prea cuviosului
părintelui nostru Celestin Papa al Romei-
Stih: Mormântul şi pre tine prea ieridte
Celestine,
Te despărţeşte de locul care nu are fe­
ricire,
A . cesta era pe vremea lui Teodo-
sie cel tânăr In biserica Romei celei
vechi, bine sporind cu viaţa şi cu cu­
vântul. Prin care s'a Învrednicit şi de
scaunul arhieresc, mutându-se din via­
ţă Papa Zosimâ. Deci acest Cele­
stin, zicând şi făcând toate pentru tra­
diţiile apostoleşti şi părinteşti, a cate­
risit pre rău credinciosul Nestorie, mu-
strând prin epistolă, şi lepădând hu­
lele lut cele urâte de Dumnezeu, şi fâ-
cându-se împreuna lucrător cu fericitul
Chirii, la caterisirea aceluia, şi multe alte
isprăvi lucrând vrednice de cuvânt şi de
pomenire, s'a ridicat cu pace din ceste
de aicea, şi s'a mutat la viaţa cea ne­
îmbătrânită şi fericită.
JNTNT această zi, ttântuî Pavsilip, cu pace
s'a săvârşit.
Stih: Lăsând Pavsilip a pământului nemer­
nicite.
S'a dus la loc nescârbelnic spre sâlăşluire.
Intru această zi, sfântul noul mucenic, loan
corăbieruf, carele a suferit mucenia în ostrovul
Co, la anul o mie şase sute ş&izeci şi nouă,
prin foc s'a săvâşit.
Stih : Innotând marea vieţii prin ardere,
Povaţuitor ai ajuns la limanuri liniştitoare.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântuieşte pre noi,
Amin.
Peasna 7-a, Irmos :
C
hipului celui de aur, cin-
„stirei perseşii de demult,
„tinerii cei trei nu s'au închi­
n a t cântând în mijlocul cup­
torului, ziceau: Dumnezeul
„părinţilor noştri bine eşti cu-
 LUNA APRILIE
Grăitorii de Dumnezeu în­
temeind bine plinirile neamu­
rilor pre piatra credinjei, au
luminat cu înţelepciunea pre
cei c e în deşert se închinau
pietrilor.
Cu f o c u l dumnezeeştilor
tale cuvinte Flegonte sfinţite,
ai ars înşelăciunea limbilor,
aprinzand arătat cu fierbin­
ţeala Duhului inimile cele stinse
de ticăloşie, mărite.
Slavă...
Locuitorii d i n Maratona
avându-te mare sprijinitor şi
învă|ător prea ales, luminator
şi îndreptător, neîncetat te cin­
stesc, Flegonte mărite.
Şi BCUJ», a Născătoarei ;
Raiul nou te-ai tăcut nouă
P r e a curată având lemnul vie­
ţii, a căruia mâncare a înviat
de iznoavă pre cei c e au c ă ­
zut prin mâncare, Născătoare
de Dumnezeu, cea c e eşti fără
prihană,
Peasna 8-a, Irmos ;
Cuptorul Vaviloneac...
stăzi s ă se fericească A-
Lgav, Flegont şi Asigcrit,
Ruf, Ermu cel lăudat şi Iro-
dion, fiind dumnezeeşfi apo­
stoli ai Cuvântului, lumină­
tori lumii şi învăţători lim­
bilor.
Ermu cel pururea pome­
nit s'a făcut îndreptător şi lu-
minator Ia toată Dalmaţia, căci
într'însa a venit c a un soare
mult luminos făcând lucruri
prea alese, şi luminând inimile
cele mai 'nainte întunecate.
Purtând cuvânt luminător
ca un sfeşnic, Ermu mărite
ai luminat pre cei c e şedeau
în noaptea răutăţilor, şi făcând
tămăduiri, şi minuni mari, ai
tras către credinţă plinirea
celor mul|i.
Binecuvântăm pre Tatăl...
Cei c e cinstim pre Trei­
mea, sa slăvim pre Tatăl, Fiu­
lui să ne închinăm cu cre­
dinţă, şi D u h u l u i Sfânt. O
Dumnezeire în trei fe(e dupre
fire cânt, neobosita/, şi neîm-
părtită.
Şi acum, a Născătoarei:
P r e tine te avem părtini­
toare robii tăi Preacurată şi
mijlocitoare neruşinată, către
Fiul şi Dumnezeul tău. Izbă­
veşte-ne de primejdii şi de su­
părări, ca cu credinfă şi cu
dragoste pururea să te slăvim,
I
cinstită Fecioară.
Irmosul :
Să lăudăm, bine să cuvântăm...
Cuptorul vavilonesc pre
„tinerii nu i-a ars, nici focul
„Dumnezeirii, pre Fecioara
„nu o a stricat. Pentru aceasta
„cu tinerii, credincioşii să stri-
„ g a m : Bine cuvântaţi lucrurile
„Domnului pre Domnul".
 IN NOUA ZILE
Peasna 9-a, Irmos;
Pre cea mai 'nainte..
C
u credinţă să a d u n ă m cea­
t ă p r e a sfânta întru u n i r e a
sufletului, c u fierbinţeală să
f e r i c i m p r e E r m u şi p r e I r o -
d i o n , p r e R u f şi p r e A g a v ,
p r e A s g r i t c e i m a r e şi p r e
Flegont cel dumnezeesc, c a
p r e c e i c e a u fost singuri vă­
zători Cuvântului.
n i ş t e m ă s l i n i tainici a-
d e v ă r a t a r a t â n d u - s e g r ă i t o r i i de
D u m n e z e u , a u veselit s u f l e t e l e
şi f e ţ e l e n o a s t r e c u D a r u l , ş i
n e - a u mântuit d e silnicia n e -
d u m n e z e i r e i şi de î n t u n e r e c u l
necunoştinţei. Pentru a c e e a du­
p r e v r e d n i c i e s e şi f e r i c e s c .
Din multe suspinuri, din
robia v r ă j m a ş u l u i şi de î m p i e -
d i c ă t o r u l c e l v e c h i u , n e - a ţ i iz­
băvit p r e n o i , î n ţ e l e p l i l o r a p o ­
stoli a i M â n t u i t o r u l u i , şi ne-aţi
arătat cărările c e l e c e d u c prin
nădejde dumnezeească către
împărăţia Cerului.
Slava...
F ă c l i a c e a c u ş a s e lumini
a sfinţilor u c e n i c i , r o a g ă n e î n ­
c e t a t p r e l u m i n a c e a în trei
sori, c a s ă lumineze sufletele
noastre, celor c e săvârşim prea
l u m i n a t ă p o m e n i r e a v o a s t r ă , şi
sa n e i z b ă v e a s c ă d e întunere­
c u l şi d e o s â n d a c e a v e ş n i c ă .
Şi acum, a Născătoarei:
C a linguriţa c e a p u r t ă t o a r e
d e văpaie, ai primit în p â n t e c e
jeratecul c e lînţelegător, carele
a r d e patimile n o a s t r e , n e lumi­
n e a z ă s u f l e t e l e , şi r i s i p e ş t e î n ­
tunerecul nebuniei i d o l e ş t i ,
p r e a c u r a t a F e c i o a r ă , p r e a mult
lăudată.
Irmosul:
P r e c e a m a i 'nainte î n s e m ­
n a t ă î n r u g şi în f o c î n S i n a i ,
„lui M o i s i p u i t o r u l u i d e l e g e ,
„şi c a r e a z ă m i s l i t în p â n t e c e
„dumnezeescul foc fără d e a r -
„ d e r e , făclia c e a c u totul lumi­
n a t a şi n e s t i n s ă , p r e c e a c u
„adevărat Născătoare de D u m ­
n e z e u , c u cântări cinstindu-o,
„o slăvim . t f
SVETILNA zilei şi Stihoavna din Triod sau
a praznicului.
Şi cealaltă slujbă a Utreniei după rânduială,
şi Otpustut,
INTRU A C E A S T Ă LUNĂ.
IN 9 ZILE.
Sfântul mucenic Evpsihie cel din Chesaria.
La Doamne strigat-am, Stilurile glasului
al 8-lea.
~ ^ ^ ^ ^ H Podobie: Mucenicii tăi Doamne...
% K r e a înţeleptul E v p s i h i e
lovindu-se c u sabia, a
umplut d e ruşine multă
¡1 p r e c u g e t ă t o r u l î n d e ş e r t ,
c e l c e s e înălţa c u trufia;
şi s ' a n u m ă r a t î m p r e u n ă c u
ostile c e l e cereşti b u c u r â n d u - s e .
C u ale căruia rugăciuni, M â n -
 74
tuitorule, dărueşte tuturor mare
milă.
Kvpsihie cei strălucit, s'a
făcut stâlp Bisericii şi turn ne­
mişcat al bunei credinţe, şi sur-
pător vrăjmaşului, izvorând tă­
măduiri ca dintru o fântână
tuturor bolnavilor şi celor ce
aleargă la dânsul. Cu ale că­
ruia rugăciuni, Milostive, dă tu­
turor mare milă.
C a un crin bine mirosind
tot cugetul, cu mirosurile cele
dulci ale chinurilor tale, vitea­
zule Mucenice înţelepte, ai îm­
puţinat rătăcirea înşelăciunii şi
ai luminat ca soarele până la
marginile pământului, rugân-
du-te să se dăruiască tuturor
mântuire şi mare mila.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
(furată N ă s c ă t o a r e de
Dumnezeu, ceea ce ai născut
pre Cuvântul cel mântuitor, iz­
băveşte pre robii tăi, de încer­
cările războinicului vrăjmaş şi
luminează simţirile noastre, în­
dreptând paşii noştri către că­
rările cele de mântuire, ca toţi
cu credinţă să te slăvim pre
tine Doamnă.
A Crucii, a Născătoarei:
D a c a te-a văzut pre Cruce
pironit ceea ce te-a născut pre
tine, însuţi îndelung răbdato-
rule, tânguindu-se vărsa lacrămi
ca i z v o a r e l e , şi mirându-se
LUNA APRILIE
foarte tare de multa milostivire
şi bunătate ce ai către oameni,
lăuda îndelung răbdarea ta,
mult milostive.
LA UTRENIE
CANONUL Sfântului,
Al căruia acrostih la Greci este acesta:
Cânt cu bună îndrăzneală ostenelile Iui Ev-
psihie.
Facerea iui iosif.
Peasna l-a, glasul al 8-lea, Irmos:
A pa trecându-o ca pre uscat,
„şi din răutatea Eghipetu-
„lui scăpând fsrailiteanul striga:
„Izbăvitorului şi Dumnezeului
„nostru să-i cântăm".
( 3 îndrăzneală c â n t â n d
U
chinurile tale fericite Evpsihie,
mă rog ţie, ca unuia ce ai în­
drăzneală, răpeşte sufletul meu
dela tirania patimilor, Muce­
nice.
Gândul tău cu plecarea cea
către Dumnezeu, s'a lepădat
de toate cele veselitoare ale
vieţii, şi cu totul frumos s'a a-
rătat împără(ind asupra pati­
milor, fericite Evpsihie.
Slavă,..
*fesându-ţi ţie haină de
fapte prea alese, şi roşindu-o
muceniceşte, te-ai împodobit cu
dânsa şi stai înfrumuseţat în-
naintea Domnului, Evpsihie.
Şi acum, a Născătoarei;
Născându-se Stăpânul din
 IN NOUĂ ZILE
tine dupre asemănarea trupu­
lui, a înoit firea noastră cea
învechită, Fecioară tânără, şi
pre noi cei muritori ne-a făcut
cereşti.
Peasna 3-a Irmos:
T
Tu eşti întărirea celor ce...
ei fără minte te-au clevetit
pre tine, cel ce erai cu minte,
la dregătorul cel vrăjmaş, ca­
rele slujiâ dracilor celor fără
minte.
Aratându-se (ie î n g e r u l
când pătimiai, te-a întărit Ia în-
nălfimea muceniei, purtătorule
de chinuri Evpsihie.
Slavă..
C â n t â n d Domnului tău cu
adevărat te-ai umplut de toata
bucuria, mucenice înţelepte.
Pentru aceea Ji-ai şi săvârşit
mucenia cu bună îndrăzneală.
Şi acum, a Născâtoani:
L a u d ă de multămită cânta
tic ceata pătimitorilor, Doamnă
cinstită, făcându-se purtători de
biruinţă cu îndreptările tale.
irmosul:
T u eşti întărirea celor c e
„aleargă la tine, Doamne, tu
„eşti lumina celor întunecaţi,
„şi pre tine te laudă duhul
„meu".
Sedealna, glasul l-iu.
Podobie : Mormântul tău...
C u buna vitejie săvârşind
calea cea bună, ai biruit pre
vrăjmaşul cel războinic Mu­
cenice, primind dar de mi­
nuni dela Dumnezeu. Pentru
aceasta toată biserica credin­
cioşilor te fericeşte pre tine
cu glas în ziua aceasta, Ev­
psihie.
Slavă, Şt acum, a Născătoarei:
Bucurati-vă oamenilor îm­
preună cu Maica Iui Dumne­
zeu, lăudati-o pre dânsa pute­
rile cerurilor. Slăvifi pre Prea­
curata, cei c e împărătifi pă­
mântul. Veni(i tot norodul iu­
bitorilor de praznic, să zicem
Născătoarei de Dumnezeu cu
glas: Bucură-te, veselindu-ne
cu credinţă.
A Crucii, a Născătoarei:
O minune n o u a ! O taină
înfricoşată! Striga Doamna
cea curată şi fără prihană,
dacă a văzut întins pre lemn
pre Domnul, cel c e poarta
toate în palma, şi c a pn osân­
dit se osândeşte de judecătorii
cei fărădelege.
Peasna 4-a, Irmos:
â
uzit-am D o a m n e taina
iconomiei tale, înfeles-am
lucrurile tale, şi am proslă­
vii Dumnezeirea ta.
C u bucurie împărţit
săracilor toate averile, câşti­
gând în locul acelora avujia
muceniei cea nerăpită, şi bu­
curie nemuritoare, mucenice
Evpsihie.
 LUNA APRILIE
Lurninându-te sfinţit, ai
s c o s la iveală întunerecul c e ­
lor nesfinfiti, cari se ispiteau
să te silească, ca să te supui
la înşelăciunea c e a d r ă c e a s c ă .
Slavă...
Nici foamea, nici moartea,
nici îndulcirea dezmierdărei
celei d e fajă nu a putut să te
depărteze de dragostea celui
ce te-a zidit, mucenice Ev­
psihie.
Şi acum, a Născătoarei:
Ceea ce eşti mai înaltă de­
cât puterile cele cereşti, arată
cugetul m e u F e c i o a r ă , mai
înalt de cât patimile cele tru­
peşti.
L
Peasna 5-a, Irmos:
u m i n e a z ă - n e pre noi
) D o a m n e c u poruncile
„tale, şi cu bra(ul tău cel înalt,
„ p a c e a ta dăne-o nouă, iubito-
„rule de o a m e n i " .
Răbdat-ai chinurile trupu­
lui foarte tare, spânzurându te
a s e m e n e a ca Stăpânul a toată
zidirea, mucenice Evpsihie.
Ş uvijându-ti-se coastele, şi
luându-ti-se pielea, iăudai pre
Hristos cu cuget prea vitejesc,
m u c e n i c e Evpsihie.
s\avă...
Negura minciunei ai risi­
pii prin adevărul, c u înţelep­
ciunea cuvintelor tale Muce­
nice, arătând neîntelepţi pre
cei c e graiau ritoriceşte c u în­
şelăciune.
Şi acum, a Născătoarei:
Roagă-te Stăpână pentru
toţi, cei c e avem nădejdile
noastre la fine, c a să ne mân-
tuim d e osânda c e a viitoare.
Peasna 6-a, Irmos;
Rugăciunea mea voiu vărsa...
arimea chinurilor te în-
iKL viforâ, d a r n'a putut s ă
te înece Fericite, căci ai avut
pre Hristos Dumnezeu ocâr-
muitor şi ajutor, carele te în­
drepta către limanul c e ! lin al
împără(iei lui, mucenice Ev­
psihie.
Arătând împrotivnicilor sta­
rea sufletului tău c e a frumoasă
Mucenice, te-ai arătat lor groaz­
nic, spăimântând c u r ă b d a r e a
cugetul lor cel rău, şi ai pri­
mit dela Hristos darurile bi­
ruinţei nevoinjelor tale.
Slavă...
S ocotind tiranul c ă va fura
c o m o a r a sufletului tău, s'a a-
pucaf d e tine c u meşteşugiri,
prin daruri. Şi prin multe fe­
luri d e munci se ispitea să-fi
slăbească buna întărire, d a r tu
rabdând c u tărie, ai biruit, mă­
rite Evpsihie.
Şi acum, a Născătoarei:
I ndreptează-mă pre mine,
carele a m căzut c u totul, c a
unul c e a m deschis uşa pati­
milor şi c u bună mijlocirea ta

d u - m a Ia intrările p o c ă i n f e i şi
m ă mântueşte, c e e a c e ai nă­
s c u t p r e M â n t u i t o r u l şi D o m ­
nul a t o a t a l u m e a .
Irmosul:
R u g ă c i u n e a m e a voiu v ă r s a
„ c ă t r e D o m n u l , şi lui voiu s p u -
„ne scârbele mele, c a s'a um-
„plut sufletul m e u d e răutăţi,
„şi viaţa m e a s ' a a p r o p i a ! d e
„iad, şi c a l o n â m ă r o g : D u m ­
n e z e u l e , din s t r i c ă c i u n e s c o a -
„te-mă".
g
G CONDAC, glasul al 2-lea,
Podobie: Cele de sus căutând...
C a o l u m i n o a s a şi n e î n ş e ­
l ă t o a r e s t e a te-ai arătat lumii,
c e e a c e c u r a z e l e s a l e a vestit
m a i 'nainte p r e s o a r e l e Hristos,
şi a stins t o a t ă î n ş e l ă c i u n e a , şi
a dăruit n o u a lumină, r u g â n d u -
t e n e î n c e t a t p e n t r u noi, r ă b d ă -
t o r u l e d e patimi, Evpsihie.
Intru această lună în 9 zile, pomenirea sfân­
tului mucenic Evpsihie cel din Chesaria.
Stih; Acolo Evpsihie cel de sabie s'a omont,
La părţile Chesatîei, unde Hristos a venit.
Intru a noua zi s.-bia a tăiat,
Grumazul lui Evpsihie cel lăudat.
A c e s t a a fost din Capadochia, şi avan-
du-şi viaţă curată şi fără prihană, şi-a
luat femee dupre lege. Deci înfierbân-
tându-se de dumnezeească râvnă, şi luând
cu dânsul pre cei mai mulţi din creştini, a
sfărâmat din temelie capiştea,ce se chemă
a norocului, la care cu totul se dădu-se Iuli­
an Paravatul, şi aducea In toate zilele jertfe.
Şi dacă se vădi lucrul, fără de zăbavă
porunci a se izgoni top creştinii, şi a se
da la multe feluri de munci, şi muceni-
co'ui Evpsihie, ':a şi cum t-râ vinovat unei
fapte ca aceleia, să i se taie capul, şi
aşa îşi luă sfârşitul vieţii sale.
Intru aceasta zi, pomenirea prea cuviosului
Vădim Arhimandritul.
Stih : Vădim călătorind pre calea cea dreaptă,
A ajuns la Cer unde este şederea lui Dum­
nezeu c e a prea înaltă.
Intru această zs, sfinţii mucenici cei ce s'au
săvârşit în robie !a Persida.
Stih: in pământul persesc, al înciinătoiilor
focului se nevoeşte.
Ceata slujitorilor lui Hristos prin a grumazului
taiere.
S a v o r i e împăratul persesc, pre la al
cincizeci şi treilea an al împărăţiei sale,
viind asupra pământului Romanilor, a
stăpânit cetatea numită Vizada. Deci
omorând pre ostaşii de acolo, şi pre cei
c e puteau a purta arme, pre cealaltă ne-
războinicâ gloată) Împreună cu bătrânii,
copii şi femeile, pre Episcopul Iliodor, şi
pre Disà şi pre Maniav presviterii, şi pre
toţi cei ai clirosului i-au lăsat In pace.
Deci când fu aproape de sfârşit, Episco­
pul Iliodor, a hirotonisit în locul său, pre
presvitetul Disà. Şi îuălţându-se de către
ceî bisericeşti obişnuita doxologhie, mai
marele vrăjitor Adelfor, a înştiinţat
pre Savorie, cum că creştinii lăsaţi in
pace de el, Înaintând pre oarécarele Disà,
hulesc asupra împăratului, şi asupra cre­
dinţei lui. Deci din porunca împăratului
s'au adus trei sute de bărbaţi, şi neple-
cându-se a aduce cinste soarelui şi fo­
cului, li s'au tăiat capetele. Din cari
douăzeci şi cinci mai iubitori de viaţă,
spre pierzarea lor, s'au lipit de împă­
ratul, şi au alergat la d, plecându-se lui.
Insă unul cu numele Avdiisus, neprimind
rană de moarte, nu a murit împreună cu
ceilalţi. Careie In urmă bărbăteşte pro-
poveduind cuvântul lui Dumnezeu, oareca-
rele păgânnâvâlindu-i asupră-i, t-a omortt
cu sabia, şi a primit tăiere cu dulceaţă.
Căci se nàcajià şi suspina, rămâind sin­
gur din cei împreună mucenici.
Intru această zi, sfântul Avdiisus prin sabie
s'a săvârşit.
Stih: R b fiind Avdiisus delà întâmplare.
0
Slobod s'a făcut, din tăierea spre răscum­
părare.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueştene şi ne mântueşte pre noi,
Amin,
 LUNA APRILIE
T
inerii evreeşti, au călcat în
_ „cuptor văpaia cu îndrăz­
neală, şi focul în rouă l-au
„schimbat, strigând: Bine eşti
„cuvântat Doamne Dumne­
zeule în veci".
Nurnaratu-te-ai cu noroa­
dele mucenicilor, şi cetele dum-
nezeeştilor îngeri, defăimând
patimile trupului, de trei ori feri­
cite, şi vitejind cu tărie prin Dar,
pătimitorule al lui Hristos.
O cât este de bună negu-
tătoria fa, că pentru o mână
de sânge ai primit schimb îm­
părăţia Cerului înţelepte, întru
care şi cânji: Bine eşti cuvântat
Doamne Dumnezeule în veci.
Slavă.,.
Uşile Cerului ti s'au deschis
când te suiai, fiind tăiai cu sa­
bia, şi cetele îngerilor te-au în­
tâmpinat, de trei ori fericite,
strigând: Bine eşti cuvântat
Doamne Dumnezeule în veci.
Şi acum, a Născătoarei:
Daniil proorocul prin dum-
nezeescul Duh, munte te-a nu­
mit Fecioară, din carele pialra
Hristos, s'a tăiat fără mână, şi
a făcut sfărâmare idolilor în-
şelăciunei.
Peasna 8-a, Irmos:
Cei ce s'au făcut cu Darul...
^ ăcutu-te-ai biruitor tirani-
lor şi duhurilor celor necu­
rate, şi luminezi pururea inimile
oamenilor celor credincioşi.
Pentru aceea lăudându-te toţi
cu mulfumită pre tine mărite,
binecuvântăm pre Hristos în
veci.
Râurile minunilor tale văr-
sându-se Mucenice cugetato-
rule de Dumnezeu, vindecă cu
Darul patimile bolnavilor şi
boalele sufletelor. Pentru aceea
noi credincioşii slăvind pome­
nirea ta, lăudăm pre Hristos în
veci.
Binecuvântăm pre Tatăl...
C u vitejierăbdândchinurile
mucenice Evpsihie, te-ai zdro­
bit până la încheeturi şi până
la cele dinlăuntru, dar te-ai a-
rătat cu totul neplecat şi nemi­
şcat; pentru aceea ai primit răs­
plătire cununile biruinţei.
Şi acum, a Născătoarei:
M ilostiveşte-te F e c i o a r ă ,
ceea ce ai născut pre Cuvân­
tul cel prea milostiv. Milostive-
şte-te în dar spre mine cel ne­
milostiv, carele sunt desnadăj-
duit de păcate nemăsurate, şi
nu mă întorc, ci întru lenevire
îmi cheltuesc viata.
Irmosul:
Să lăudăm, bina să cuvântăm...
Cei ce s'au făcut cu Darul
„tău biruitori tiranului şi văpăii,
„tinerii cei ce au păzit foarte
„poruncile tale, au strigat:
„Binecuvântaţi toate lucrurile
„Domnului pre Domnul".
 Peasna £-a, Irmos :
Cu adevărat Născătoare...
r e C r u c e te-ai spânzurat,
închipuind patima celui
fără d e patimă, carele a împu­
ţinat cu milostivire patimile c e ­
lor bine credincioşi, m u c e n i c e
Evpsihie.
linune m a r e s'a văzut la
sfârşitul tău. C ă c i taindu-ţî-se
capul, în Ioc d e s â n g e a c u r s
lapte împreună c u a p ă , mu­
cenice Evpsihie.
Unitu -te-ai fericite c u ostile
cereşti şi te veseleşti c u cetele
Mucenicilor, purtând cunună,
şi a c u m t e bucuri împreună
cu dânsele.
Slavă...
P r i n rugăciunile tale cele
c ă t r e Dumnezeu, adu-ţi aminte
de noi, cari te p o m e n i m , şi
săvârşim sfinţita ta pomenire,
m u c e n i c e Evpsihie.
Şi acum, a Născătoarei:
Cu lumina pocăinţei lumi-
nează-mă F e c i o a r ă , p r e mine
cel întunecat de noaptea p ă c a ­
tului, şi acoperit d e c e a t a le­
nevi rii.
Irmosul:
C u adevărat N ă s c ă t o a r e d e
„Dumnezeu, te mărturisim pre
„tine F e c i o a r ă curată, cei mân­
t u i ţ i prin tine, c u cetele cele
„fără d e trupuri, slăvindu-te pre
„tine".
SVETîLNA zilei, şi StiiiOiU'na din Triod, s a u
a praznicului,
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
şi Otpustul.
INTRU A C E A S T A L U N Ă
IN 10 ZILE.
Sfinţii mucenici: Terentie, Pompie, Maxim, Ma-
carîe, African şi cei împreună cu dânşii.
La Doamne str'gat-am, Stihirile glasului
aî 4-lea.
Podobie: Ca pre un viteaz...
rea măritul Maxim, şi
marele Terentie, lău­
datul P o m p i e şi M a c a -
African cel dumne­
zeesc, s ă s e cinstească c u
cântări, împreuna cu dânşii şi
celalt catalog al Mucenicilor,
cari cu sângiurile sale au câşti­
gat împărăţia c e a d e sus, şi s e
umple d e slava c e a neschim­
bată.
N i c i f o a m e a , nici primej­
dia, nici viaţa, nici m o a r t e a ,
n'au putut s ă vă despartă p r e
voi d e d r a g o s t e a celui c e v'a
făcut, măriţilor. P e n t r u a c e e a
aţi moştenit împărăţia ceruri­
lor, şi desfătarea c e a nesfârşită,
şi veselia c a r e nici cum nu s e
sfârşeşte. Ci d a r cereţi n o u ă
dela dătătorul d e bine iertare
şi m a r e milă.
J u n a r e a cea cu multe
nume d e pătimitorî, a răbdat
multe feluri d e chinuri foarte
tare, şi c u veselie s'a mutat
 LUNA APRILIE
către însuşi Dumnezeul nostru,
c a sa s e b u c u r e c u mulţimile
sfin|ilor îngeri, c a cei ce prin
luptă vitejească şi prin Darul
Duhului, au biruit m u l ţ i m i l e
cele nenumărate ale balaurului.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
P r e tine c a p r e un izvor de
sfin)enie, c a un sicriu c u totul
de aur, strălucit c u Duhul Sfânt,
te r o g , şi m ă c u c e r e s c , lumi­
nează-mi S t ă p â n ă t i c ă l o s u l
m e u suflet, c e l c u totul dai pa­
timilor, mântuindu-ma d e tira­
nia c e a a m a r ă a dracilor, şi
dându-mi c a l e d e m â n t u i r e
prin rugăciunile tale.
A Crucii, a Născătoarei:
Maica ta c e a prea curată
şi mult lăudata, văzându-te Stă­
pâne, c ă te trăgeai c a un miei
s p r e junghiere de bună voie,
l ă c r ă m â n d , striga: C e este a-
c e a s t ă călătorie g r a b n i c ă ?
U n d e mergi p r e a iubite? S ă
m e r g împreună c u tine, voi
muri cu tine Cuvinte, nu m a
lăsa s i n g u r ă şi fără fiu p r e
mine, c e e a ce mai presus de
fire te-am născut.
LA UTRENIE
CANONUL Sfantulm.
Al căruia acrostih la Greci este acesta:
Mântueşte-mâ pre mine mulţimea Muceni­
cilor celor buni biruitori.
Facerea lui losif.
Peasna t-a, glasul al JMea, Irmos:
ă
pa trecându-o c a pre uscat,
„şi din răutatea Eghipetu- 3
„ lui scăpând Israiliteanul striga:
„Mântuitorului şi Dumnezeului
„nostru sa-i cântăm".
Prea lăudată mulţime a pur­
tătorilor d e chinuri r o a g a - t e
Iui Hristos, c a r e l e are mulţime
de îndurări, s ă împuţineze mul­
ţimile răutăţilor mele, ca să
laud prăznuirea ta.
Slujind lui Dumnezeu celui
viu şi adevărat, purtătorilor de
chinuri, nici c u m nu aji dat I
cinste dumnezeilor celor fără
suflet, şi v'aţi adus jertfă vie
dătătorului d e viaţa.
Purtătorilor d e chinuri cei
patruzeci, în mijlocul priveliştei
aţi defăimat porunca urătorilor
d e Dumnezeu, şi aţi propove-
duit pre Cuvântul întrupat, p r e
cel ce a mântuit lumea din ne-
cuvântare.
1
Slavă...
Mânia c e a dobitocească a
păgânului tiran, vitejeşte o au
lepădat înţelepţii, fiind păziţi
cu dragostea cea dumneze-

IN ZECE ZILE
scă, şi pornifî c ă t r e mânia c e a
cu dreptate.
Şi HCUm, a Născătoarei:
P r e tine t e laud p r e a lău­
d a t ă F e c i o a r ă , c ă c i din cinstite
s â n g i u r i l e t a l e ai î n t r u p a t p r e
D u m n e z e u , şi m a i p r e s u s d e
c u v â n t î n f r i c o ş a t l-ai n ă s c u t ,
P r e a sfântă.
Peasna L!-a Irmos
Tu eşti întărirea celor ce...
P
ătimitorii c h i n u i n d u - s e
prea tare, au propoveduit
p r e D o m n u l c u sfinţite g u r i l e
lor, înaintea tiranilor.
U n c u g e t a v â n d pătimitorii
a u ales m a i bine a muri pentru
H r i s t o s , ş i a u c ă l c a t t o a t ă în­
şelăciunea mulţimii dumne­
zeilor.
Slavă...
L egându-se pentru Hristos,
cei c e e r a u c u d u m n e z e e s c u l
Terentie, a u dezlegat legătura
deşertăciunii.
Şi acum, a Născătoarei:
M a i c ă c u r a t ă , c e e a c e ai
n ă s c u t p r e D o m n u l cel p r e a
b u n , m â n t u e ş t e - m ă , o p r e ş t e vi­
f o r u l cel m u l t t u r b u r ă t o r a l s u ­
fletului m e u .
Irmosul:
Tu eşti întărirea c e l o r c e
„ a l e a r g ă la tine D o a m n e , t u
„eşti l u m i n a c e l o r întunecaţi,
„şi p r e tine, t e l a u d ă D u h u l
,meu
m
81
Sedealna, glasul al S-tea,
Podobie: Pre înţelepciunea şi Cuvântul.
P ătimitorii din s â n g i u r i l e
sale văpsindu-şi a c u m haină
r o ş i e , s ' a u a d u s lui H r i s t o s în­
frumuseţaţi c u ranele, lumi-
nându-se c u lumina slavei c e ­
lei în trei s o r i , l u m i n â n d u - n e
şi p r e n o i , c a r i îi f e r i c i m p r e
dânşii. P e n t r u a c e a s t a s ă v â r ­
şind p u r t ă t o a r e a d e l u m i n a şi
cinsiita lor p o m e n i r e , p r i m i m
daruri d e tămăduiri, către cari
cu credinţă s ă strigăm: Ru-
g a ţ i - v ă viteji ai lui H r i s t o s ,
p e n t r u c e i c e c u c r e d i n ţ ă şi
cu dragoste săvârşim pome­
nirea v o a s t r ă c e a p r e a lumi­
nată.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei.
S t ă p â n u l şi F ă c ă t o r u l t u t u -
turor luând trup din p r e a c u ­
rat p â n t e c e l e tău, te-a arătat
părtinitoare oamenilor, P r e a ­
c u r a t a . P e n t r u a c e a s t a iofi c ă ­
t r e t i n e n ă z u i m , c e r ş i n d ier­
t a r e g r e ş e l i l o r , S t ă p â n ă , şi c a
să ne mântuim de munca c e a
v e ş n i c ă şi d e t o a t ă r ă u t a t e a
c u m p l i t u l u i ţiitor a l lumii, c a
c u credinţă s ă strigăm \ie:
R o a g ă - t e F i u l u i t ă u şi D u m n e ­
zeu, iertare d e greşeli s ă dă­
ruiască, celor c e c u dragoste
t e l a u d ă , c e e a c e eşti c u totul
lăudata.
A Crucii, a Născătoarei:
Ceata ucenicilor s'a as­
c u n s d e f r i c ă , şi c e i c u n o s c u f i
 LUNA APRILIE
stau acum departe. Numai eu
singură mă necăjesc, şi de în­
tristare mă rănesc văzând jun-
ghierea fa cea fără dreptate,
Fiule, zicea Fecioara faţa zgâ-
riindu-şi. Vino toată zidirea,
cuprinzându-te acum de frică,
întristează-te şi te tângueşte,
împreună cu Maica Domnu­
lui tău, şi cu frică strigă: Slavă
ţie făcătorului tuturor, căci
vrând pătimeşti prea bunule,
şi te răstigneşti, ca să mântue-
şti pre om.
Peasna 4-a, Irmos:
Muzit-am Doamne taina ico-
J ^ n o m i e i tale, înţeles-am
„lucrurile tale, şi am preaslă-
„vit Dumnezeirea ta".
Infrumusefatu-v'ati Muce­
nicilor, luminându-vă cu adao­
sul ostenelilor şi al luptelor
celor tari, şi aţi strălucit mai
mult de cât safirul şi de cât
aurul.
Primind dela Treimea c e a
începătoare de viată lucrare
purtătoare de viaţă, goniţi de­
parte toată durerea şi toată o-
morâciunea sufletelor şi tru­
purilor.
Slavă...
Arzându-vă în foc, şi siru-
jindu-vă cu feluri de chinuri,
nu aţi jertfit Dumnezeilor ce­
lor morţi, ci v'afi făcut prinos
Dumnezeului celui viu.
biruitori Mucenici, au slăbit
Şi acum, a Năseăloarei:
Fiind încunjurat de nevoi,
pre tine te chem întru ajutor
Stăpână prea curată, grăbeşte
de mă mânuieşte ceea ce ai
născut pre Cuvântul Mântui­
torul.
Peasna 5-a, Irmos .
M
â n e c â n d strigăm ţie
Doamne, mântueşte - ne
„pre noi; că tu eşti Dumne­
zeul nostru, afară de tine pre
„altul nu ştim".
C u săpăturile răbdărei voa­
stre, purtătorilor de chinuri,
aţi surpat tăria înşelăciunii,
prea lăudaţilor.
C u curgerile sângiurilor
uscând adâncimea înşelăciunii
aţi adăpat tot sufletul, fericiţilor
mucenici.
Slavă...
F i i n d plini de cuvintele
cele dumnezeeşti, purtătorilor
de chinuri, a}i risipit prin Du­
hul, necuvântarea celor în­
ţelepţi.
Şi acum, a Născătoarei:
F ă c â n d u - s e om Fiul tău
Preacurată, s'a arătat mântuind
pre toţi oamenii, ceea ce eşti
cu totul fără prihană.
Peasna 6-a, Irmos:
Rugăciunea mea voiu vărsa...
C u puterea ta Iisuse întă-
rindu-se cinstiţii şi bunii
 IN ZECE ZILE
tăria vrăjmaşului, şi lupfându-
se prin neputinţa trupului, şi
biruind pre cel puternic, s'au
arătat cu adevărat puternici.
Biruit-ai pre şarpele cel c u
multe chipuri şi c u picioarele
tale zdrobindu-i capul, c u ade­
vărat ai primit diadema biruin­
ţei pre capul tău, Terentie mu­
i c e n i c e al al iui Hristos, cela c e
eşti părtaşi sfinţilor îngeri.
Sicriul moaştelor tale, izvo­
răşte tămăduiri şi curăţă pati­
mile, şi spata Iniinăciunea su­
fletelor, şi taberile dracilor le
î n e a c ă ; iar inimile tuturor c r e ­
dincioşilor le adapă c u Darul.
% acum. a Născătoarei:
Munte u m b r o s te-a văzut
mai 'nainte p r o o r o c u l Avva-
cum, N ă s c ă t o a r e d e D u m n e ­
zeu, c ă din tine a ieşit Dum­
nezeu întrupat mai p r e sus de
cuvânt, şi a mântuit lumea,
c a r e era ţinută greu, de viforul
cumplitului păcat.
Irmosul:
R u g ă c i u n e a m e a voiu vărsa
„către Domnul, şi lui voiuspune
„nevoile mele, c ă s'a umplut
„sufletul m e u de răutăţi şi viaţa
„ m e a s'a apropiat de iad, şi
„ c a l o n â m ă r o g : Dumnezeule,
„din stricăciune s c o a t e - m a " .
CONOAC, glasul al 2-lea.
Podobie:Prc cea întru rugăciuni...
A stăzi a sosii cinstită p o ­
menirea mucenicilor, a lui Te­
rentie celui înţelept, şi a so­
ţilor lui, veselind toate. S ă ne
adunăm d a r c u căldură, c a s ă
primim tămăduiri, c ă aceştia
au primit dela Dumnezeu D a ­
rul sfântului Duh, a tămădui
neputinţele sufletelor noastre.
Intru această Luna in zece zile pomenirea
sfinţilor mucenici: Terentie, African, Msxim
Pomp'e, şi alţi treizeci şi şase, cari erau soţii I
fericitului Zinon, lui Alexandru şi [ui Teodor
Stih: Lui Terentie pentru tăiere, care este
răsplătirea ?
Cele ce nu le cuprinde vederea, auzirea,
sau inima sau pipâirea.
Să vedem câţi sunt nsvoitoni ce s'au tăi»t]
Zecime împătrită! toţi ca un suflet s'au aflat.
In a zecea zi Terentie
A aflat sfârşitul prin sabie.
•^ceştia au fost în anii împăratului
Dechie, şi a jghemonului Fortunian, însă
erau din Africa, şi ieşind poruncă ca să
se lepede de credinţa Iui Hristos, şi cari
se vor ţinea de dânsa, şi n'ar vrea să
se plece Împăratului, să se muncească în
tot chipul. Văzând aceşti patruzeci, că
se alunecau mulţi, şi mergeau la rătăcire,
se vorbiră Intru sine, şi se uniră a sta
împrotivâ bărbâteşte, şi să se îmbărbă­
teze bine cu vitejia sufletului şi a trupului Teu
pentru mărturisirea lui Hristos, aducând
aminte unul altuia cuvintele Iui Hristos,
care îndemnau pre credincioşi spre măr­
turisire, zicând: «Să nu se teamă de cei
«ce omoară trupul, şi de suflet nu se pot
«atinge». Deci stând de faţă înaintea
ighemonului Fortunian propoveduiră pu­
terea lui Hristos, şi neputinţa chipurilor
celor fără de simţire, ce se cinstiau de
Ellini, iară ighemonul porunci de-i bă-
gară tn temniţa, şi trimiţând ca să aducă
pre soţii fericitului Zinon şi ai lui Ale­
xandru şi Teodor, cari şi mai 'nainte
veniseră la Întrebare, şi-i îndemnau ca să
se despartă de credinţa lui Hristos, şi să
se închine la idoli. Insă ei stând împro­
tivâ, şi arătând statornicia credinţei din
cuvintele lor, fură bătuţi cu toiege
mm
 LUNA APRILIE
ghimpoase şi clenciuroase, şi cu vine de
bou, schimbându-se ostaşii cei ce-i bă­
teau; şi atâta i-au zdrobit, cât li-au căzut
mâruntaele. După aceea le-au pătruns
spinările cu ţepi de fier arse, şi turnând
preste dânşii oţet amestecat cu sare, li
frecau cu tâtsâni de pâr. Şi desnâdâj-
duindu-se ighemonul de întoarcerea lor,
şi mai vârtos mâhnindu-se foarte, că
sfinţii cu rugăciunea lor surpase Idolii
jos, poruncit-a de le-au tăiat capetele.
Deci aducându-se şi soţii lui Terentie,
şi propoveduind şi ei credinţa de faţă,
îi băgară iarăş tn temniţă legaţi de gru­
mazi şi de mâini şi de picioare cu lan­
ţuri, şi suferirâ culcaţi pre ciulini de fier
ce aşternuse sub dânşii, şi multe zile ne
cinaţi, pentru câ oprise igemonul pre
temnicer, ca să le ducă de mâncare.
Dară ei şi Intru aceste munci se Îndul­
ciră de ajutorul cel dela Dumnezeu, căci
căzură legăturile de pre dânşii prin ară­
tare de Îngeri, şt Indulcindu-se şi de
hrană, iarăş statură de faţă Înaintea îghe-
monutoi cu suflet viteaz, şi munc'mdu-i
cu strujirea, i-au dat la fiare să-i mănânce,
tnsă nici una nu s'a atins de dânşii. Deci
lipsindu-se ighemonul de nădejdea cea
pentru dânşii, a poruncit de le-au tăiat
capett Ie.
Intru această 7.\, pomenirea sfintei proorocite
Olda.
S'' ' - Şi-a dat Olda duhul care cele flitoare
1 lepţilor: Bine eşti cuvântat
eră văzând,
Plină de dumnereescul Duh proorocită fiind.
Intru această zi, pomenirea sfinţilor mucenici:
lacov Preotul şt Aza Diaconul.
S'' ' Scriu pre lacov deşi este tăiat,
1 luptătorilor de chinuri, le-afi
Cel ce răsplătire cununa prin taiere a luat.
Lui Aza slujitorul lui Hristos capul i s'a
tăiat.
Cel ce pre Leviatan vrăjmaşul lui Hristos a
ruşinat.
-Aceştia erau pe vremile lui Savorie
Împăratul persesc; deci lacov eră din
satul numit Fargata, iară Aza din satul
ce se numea Vitniara. Deci fiind prinşi,
şi înfâţişându-se la Ahoshargan Întâiul
vrăjitor, şt In privelişte mărturisind pre
Hristos, le-au turnat pre nări muştar cu
oţet; apoi au fost bătuţi, şi fiind spân­
zuraţi sus, goli şi fără de acoperemânt,
îngheţau de răceala nopţii. Apoi ma'
în urmă fiind pogorlţi, şi neplecându-se
a jertfi soarelui şi focului, din porunca
stâpânitorului li s'au tăiat capetele, şi
aşa purtătorii de cununi s'au suit în
ceruri.
intru această zi, sfântul noul mucenic Dima,
carele a suferit mucenicia în Smirna, Js anul
o mie trei sute şasezeci şi trei prin sabie s'a
săvârşit.
Stib Cu gloatele mucenicilor celor c« de
muncitori nu s'au spăimântat,
Dimâ noul pătimitor împreună s'a numărat.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
mtlueşte-ne şi ne mâotueşte pre noi,
Amin.
Peasna 7-a, Irmos:
T
W r i i evreeşti, au c ă l c a t în
_„ „cuptor văpaia cu îndrăz­
n e a l ă , şi focul în r o u ă l-au
„schimbat, strigând: Bine eşti
„cuvântatDoamne Dumnezeu­
l e în v e c i " .
Având urechi cu bună
ascultare c ă t r e plinirea dum-
nezeeştilor porunci ale lui Hri­
stos, cu osârdie cântaţi înţe­
D o a m n e Dumnezeule în veci.
Legile c e l e dumnezeeşti
pusîmprotiva c e l o r fărădelege,
cari porunciau s a vă lepădaţi
de Hristos, c ă r u i a s t r i g ă m :
B i n e eşti cuvântat D o a m n e
D u m n e z e u l e în veci.
Dându-vă m e m b r e l e la chi­
nuri, v'aţi lepădat de trup pentru
d r a g o s t e a celui ce s a arătat
pre pământ, şi a luat trup, că­
ruia cânta(i Mucenicilor: B
 ÎN ZECE ZILE
eşti c u v â n t a t D o a m n e D u m n e ­
zeule în v e c i .
Slavă.,.
I n t i n z â n d u - v ă în s u s o c h i u l
c u g e t u l u i afi suferit, m u n c i l e
c u suflet p r e a t a r e M u c e n i c i -
g lor, strigând: B i n e eşticuvântat
D o a m n e D u m n e z e u l în v e c i .
Şi acum, a Născătoarei :
N ăscatoare de Dumnezeu,
c e e a c e f ă r ă s t r i c ă c i u n e ai z ă ­
mislit în p â n t e c e p r e H r i s t o s ,
tu a i înălţat c ă t r e v i a t a c e a
dintâi p r e î n c e p ă t o r i i n e a m u ­
lui, c a r i a u f o s t c ă z u ţ i o d i n i ­
o a r ă prin g r e ş a l a c ă l c ă r i i c e ­
lei f ă r ă d e c a l e a p o r u n c i i .
Peasna 8-a, Irmos:
De şapte ori cuptorul...
T
1
erenh'e cugetătorul de
_ Dumnezeu, African şi
P o m p i e , M a x i m , A l e x a n d r u şi
Z i m o n şi l ă u d a t u l T e o d o r , î m ­
p r e u n ă c u c e i t r e i z e c i şi p a ­
tru, c a r i v i t e j e ş t e p ă t i m i n d î n a ­
intea scaunului t i r ă n e s c , p r e a
înal(ă p r e Hristos Mântuitorul
tuturor.
C h i n u i n d u - s e p e n t r u Hri­
s t o s , şi c u v i n e d e b o u b ă -
t â n d u - s e , şi zgâriindu-se f ă r ă
d e m i l ă , şi î m p u n g â n d u - s e c u
fepi, şi Ja f i a r e a r u n c â n d u - s e ,
şi c u f r i g ă r i a r s e a r z â n d u - t e
p r e piept pătimitorii, s t r i g a u :
Preo(i binecuvântaţi, p o p o a r e
p r e a înălţaţi p r e H r i s t o s în
veci.
M u c e n i c i i c e i b i n e birui­
tori g r ă i n d c u v i n t e d e viafă,
au mântuit p r e c e i omorî|i d e
înşelăciune, o m o r â n d p r e vrăj­
maşi, şi a s e m ă n â n d u - s e m o r ţ i i
Iui H r i s t o s , şi p a t i m i l o r lui c e ­
lor l u m i n o a s e , prin chinuri d e
m u l t e feluri, a u p r i m i t s f â r ş i t u l
c e l fericit, l ă u d â n d p r e H r i s t o s
în v e c i . ^
Binecuvâfitr;
C a o aiţK'Bine tocmita,
c a r e s e loveşte d e Duhul,
şi î n d u l c e ş t e c u g e t e l e c r e d i n ­
cioşilor, a ş a este împătrita z e ­
c i m e a dumnezeeştilor purtă­
tori d e chinuri, a v â n d î n c e p ă ­
tor p r e m a r e l e Terentie, carele
strigă: Preoji binecuvântaji,
p o p o a r e p r e a înl{afi p r e H r i s ­
t o s î n t r u toţi v e c i i .
Şi acum, a Născătoarei :
F i i n d sufletul m e u omorîf"
Î n v i a z ă - I ; şi c ă z u t , r i d i c ă - 1 . S ' a
rănit, v i n d e c ă - 1 c u s u l i j a c a r e
a împuns dumnezeească coa­
stă a M â n t u i t o r u l u i , celui
c e s ' a î n t r u p a t din p â n t e c e l e
tău P r e a c u r a t ă . P r e c a r e l e
tinerii bine-1 cuvintează,
p r e o ţ i i îl l a u d a , p o p o a r e l e îl
p r e a înaltă întru to(i vecii.
Jrroosu!:
Sa i&udăm, bine să cuvântăm...
D e ş a p t e ori c u p t o r u l ,
„ m u n c i t o r u l H a l d e i l o r , la a r s
„nebuneşte, pentru cinstitorii
„de D u m n e z e u . Iară văzân-
 LUNA APRILIE
„du-i pre aceştia cu putere
„mai buna mântuiţi, Făcăto­
rului şi M â n t u i t o r u l u i au
„strigat: Tineri bine-I cuvân­
taţi, preoţi lăudaţi-1, popoa-
„re prea înalţaţi-l întru toţi
„vecii".
Peasna 9-a, Irmos:
Spâimântatu-s'a Cerul...
icriul mucenicilor izvorăşte
Hămăduiri, adăpându-se pu­
rurea din izvorul dumnezees-
cului Duh. Veniţi dar sa luam
cu osârdie, ca să ne sfinţim
trupul, inima şi sufletul, şi cu
credinţă să slăvim pre Mântui­
torul Hristos iubitor de muce­
nici.
C a
nişte flori dumneze-
eşti ale câmpului, c a nişte
trandafiri de taina aţi înflorit,
şi aţi umplut Biserica de miros
bun şi cinstit, gonind departe
înşelăciunea cea împu|ită a
vrăjmaşului, cu Darul cel dum­
nezeesc, purtărorilor de chi­
nuri ai lui Hristos, patruzeci.
Astăzi credincioşii p r e
Maxim şi pre Alexandru îm­
preună, pre Teodor, Zinon,
pre Pompie, pre African şi
pre Terentie, şi cu ceilalţi
împreună păfimitori, cu cre­
dinţă sa-i cinstim, şi să-i feri­
cim, lăudând bărbăţia lor.
Slavă...
Pământ a primit sângiu-
rile voastre, şi trupurile cu care
bine v'aţi nevoit, şi Cerul dunv
nezeeştile voastre suflete, iară
cetele îngerilor, v'au lăudat în­
ţelepţilor pentru biruinţă, şi
v'au încununat c a pre nişte bi­
ruitori.
Şi acum, a Născătoarei:
Ceea ce eşti uşa luminii,
luminează sufletul meu, carele
este întunecat de cumplitele
neguri ale călcătorilor de po­
runci, şi se primejdueşte. Şi
ma arata părtaş zilei celei dum-
nezeeşti; ca să te slăvesc, ceea
c e eşti părtinitoare neruşinată
a credincioşilor.
Irmosul.-
S păimânta-tu-s'a de acea­
s t a Cerul, şi marginile pămân­
tului s'au minunat, că Dum­
n e z e u s'aarătat oamenilortru-
„ peşte, şi pântecele tău s'a fă-
„cut mai desfătat de cât ceru-
„ rile. Pentru aceia pre tine, Năs­
c ă t o a r e de Dumnezeu, înce-
„pătoriile cetelor îngereşti şi
„omeneşti te slăvim".
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
şi Otpustul.
 IN UNSPREZECE ZILE
( şi m â n t u i n d din n e v o i şi din
Sfântu
c o t â n d din d e s t u l d a r u l
g f c u n o ş t i n ţ e i lui H r i s t o s
l e r a r h e , din izvorul c e l
n e d e ş e r t a t , al c e l u i c u l c a t p r e
piept, şi d u m n e z e e s c u l u i p r o -
p o v e d u i t o r , dintru acela ai î m ­
părţit b o g a t t u t u r o r o a m e n i l o r
săvârşind călătoria întocmai
c u apostolii, c u v i o a s e A n t i p a .
P e n t r u a c e a s t a având îndrăz­
neală către D u m n e z e u , împreu­
nă c u dânsul roagă-fe pentru
toţi, c e i c e t e l a u d ă .
V i a ţ ă lăudată petrecând
p r e p ă m â n t şi a d u n â n d a v u ţ i a
b u n ă t ă ţ i l o r prin p ă t i m i r e , a i
m e r s c ă t r e D o m n u l plin d e
bunătăţi c a şi A v r a a m c e l d e
demult, cuvioase Antipa. P e n ­
tru a c e a s t a te-ai şi î n v r e d n i c i t
slavei c e l e i m a i b u n e , b u c u -
rându-te î m p r e u n a c u ucenicii
lui H r i s t o s , şi r u g â n d u - t e p e n ­
tru noi, c a r i c u c r e d i n ţ ă c i n s t i m
pătimirea ta.
D in d a r u r i l e c e l e b o g a t e
a l e M â n g â i t o r u l u i a v â n d tu
D a r tămăduitor, tămădueşte
patimile t r u p u r i l o r şi a l e sulle-
telor noastre, a d o r m i n d d u r e ­
rile şi î n c e t â n d t o a t e o s t e n e l e l e
primejdii p r e tofi, c e i c e cin­
s t e s c p o m e n i r e a ta A n t i p a , şi
jlăves.c p r e D o m n u l .
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
Bucură-te scaunul cel ade­
v ă r a t al lui D u m n e z e u , şi jeţul
î m p ă r a t u l u i ; b u c u r ă - t e sicriu]
vieţii; b u c u r ă - t e i z v o r n e d e ­
ş e r t a t al s f i n ţ e n i e i ; v a s d e m i r
al Duhului, d e s f ă t a r e a r a i u l u i ;
b u c u r ă - t e î n d u l c i r e a c e a tai­
nică a sufletelor; bucură-te bu­
curia cuvioşilor; bucură-te ve­
selia t u t u r o r , c e l o r c e a l e a r g ă
c ă t r e tine M i r e a s ă a lui D u m ­ ti
nezeu.
A Crucii a Născătoarei:
C u plângeri tânguindu-se,
şi c u a m a r e Tacrămi u d â n d u - ş i
obrazul Mieluşaua c e a prea
c u r a t ă , s e uita la C r u c e , şi în-
tinzându-şi m â i n i l e s t r i g a : F i u l
m e u ! U n d e m ă voiu d u c e a-
c u m ? V a i m i e ! C u m a m ră­
m a s s i n g u r ă Fiul m e u ; l u m i n a
mi s'a întunecat, spintecaţi-vă
c e l e din lăuntrul m e u , şi v ă
rumpeţi.
TroparuJ, gîasu) ai
S urpând înşelăciunile c e l e
idoleşti A n t i p o şi c ă l c â n d p u ­ I
terea dracilor, c u îndrăzneală
ai mărturisit p r e H r i s t o s î n a i n ­
t e a luptătorilor d e D u m n e z e u
Pentru aceasta făcându-te c e -
 LUNA APRILIE
tăţean întru cele de sus, îm­
preună cu cetele îngereşti, şi
aducând doxologhie Stăpânu­
lui tuturor, pui înainte şi pen­
tru noi rugăciune de mulfămire
dăruind D a r u l tămăduirii;
drept aceea te cinstim pre tine
sfinţite mucenice Antipo; roa-
gă-tesăse mântuiască sufletele
noastre.
G prea curată Fecioară, lumi­
Q nează inima mea cea cuprin­
L A U T R E N I E
I nevoilor, ca ceea ce tuturor ne­
CANONUL Sfântului.
Al căruia acrostih !a Greci este acesta:
Cinstesc pre luminatul Intre mucenici An­
tipa.
Facerea lui losit.
Peftsna l-a, glasul al 4-lea, Irmos:
M dâncul marei Roşii cu ur-
£$k me neudate, pedestru tre-
„cându-1 lsrail cel de demult,
„cu mâinile lui Moisi în chipul
„Crucii, puterea lui Amalic în
npustie a biruit".
L uminându-te cu lumina
Darului celui în trei sori, lu-
minează pre cei ce săvârşesc
acest luminat praznic al tău,
şi-i mântueşte pre ei de tur-
burarile patimilor, mucenice
Antipo.
Cuvântul lui Dumnezeu
te-a arătat pre tine mărturie
curată patimilor sale, prea în­
ţelepte, carele stricai credinţa
cea rea, şi pierdeai toată vi-
clenirea dracilor.
Slavă...
O i adevărat dupre lege
ţi-ai păstorit sfinţita turmă, şi
o ai hrănit la verdeaţa învăţă­
turilor Iui Hristos, Părinte;
iară acum priveşti de sus,
fiind cinstit cu cununa muce­
nicilor.
Şi acum, a Născătoarei:
O i fulgerile luminii tale
133
să de noaptea patimilor, şi a
grăit ai răsărit pre soarele m
dreptafei.
Pesna 3-a, Irmos;
Se veseleşte de tine...
1
1
zvorît-ai pâraie de învăţă-
„turi, care adăpau pre cre­
dincioşi, şi uscau apele cele
turbure ale mulţimei Dumne­
zeilor.
Intărindu-te cu puterea celui
ce a ridicat neputinfa noastră,
puterea cea drăceasca o ai
sfărâmat prin chinuire, prea
mărite Antipo.
Slavă...
P r e cei ce se închinau dra­
cilor, i-ai plecat a se închina
lui Dumnezeu celui adevărat,
carele pentru bogăţia milosti­
vire! s'a îmbrăcat cu trup mu­
ritor, cuvioase Antipo.
Şi acum, a Născătoarei:
Născuf-ai pre Mântuitorul,
carele a mântuit pre oameni din
| robia vrăjmaşului, Preacurată.
3 Pentru aceea cu buna credin-
¡3 ţa te slăvim.
Irmosul:
S e veseleşte de tine Bise­
r i c a ta Hristoase, strigând:
„Tu eşti puterea mea Doamne,
„scăparea şi întărirea".
Sedeaina, glasul al 3-lea,
Podobie; Pentru mărturisirea...
Aprinzându-te cu focul cel
dumnezeesc al dragostei celei
dumnezeeşti, mucenice Aniipo,
ai stins văpaia nedumnezeîrii,
şi aruncândute întru meşteşu­
gită aramă arsă în foc, te-ai
mutat către lumina c e a nea-
pusă, Părinte cuvioase. Roagă
pre Hristos Dumnezeu, să se
dăruiască noua mare mila.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
M â n g â e r e celor scârbiţi,
cură(ire celor c e păcătuesc, tu
te-ai arătat Stăpână Maică Fe­
cioară, căci născând mântuirea
lumii, singura te-ai făcut turn
de putere credincioşilor. Pen­
tru aceasta strigăm: R o a g ă pre
Hristos Dumnezeu, să se dă­
ruiască nouă mare milă.
A Crucii, a Născătoarei.
Rastignindu-te tu Stăpâne,
pământui s'a cutremurat; omo-
rându-te, lumina s'a ascuns şi
mort» au ieşit din legături. Iară
prea curată Maica ta vărsând
lacrami, cu amar zicea: Fiule
prea iubite, laud mila ta cea
(s>mom
mare, că acestea le-ai pătimit,
ca să mântueşti pre oameni.
Peasna 4-a, Irmos..
idicat pre C r u c e văzân-
„du-te Biserica pre tine
„Soarele dreptăţii, a statut în­
t r u a sa rânduială, precum
„se cuvine strigând: Slava pu­
t e r i i tale D o a m n e " .
Improtivirea celor fărăde­
lege, n'a mişcat turnul inimii
tale, Mucenice purtătorule de
chinuri. Drept a c e e a arzân-
du-te de râvna credinţei, te-ai
arătat mai tare decât focul.
P r e cei biruiţi de somnul
nedumnezeîrii, p r i v e g h i n d
prea lăudate, cu învăţăturile
Sfântului Duh i-aî deşteptat că­
tre înţelegerea cunoştinjii celei
adevărate.
Slavă...
Umplutu-te-ai de darurile
Duhului prin gura Cuvântăto­
rului de Dumnezeu celui re­
zemat pre piept, de unde ai şi
izvorît dumnezeeştile frtvăfăfuri
tuturor credincioşilor, cuvioa­
se Părinte.
Şi acum, a Născătoarei;
D u p ă naştere c a şi mai
'nainte de naştere te-ai păzit
nestricată Maică Fecioară, c ă
ai născut pre Ziditorul tuturor,
carele a luat din tine trup o-
menesc de bună voie.
 LUNA APRILIE
P«asna f>-a, Irmos:
T
u D o a m n e lumina m e a în
_ „ l u m e ai venit, l u m i n a c e a
„ s f â n t ă , c a r e î n t o r c i dintru în-
„tunerecul necunoştinţei, p r e
„ c e i c e t e l a u d ă p r e tine c u
„credinţa".
Suindu-te la m u n t e l e b u n ă ­
tăţilor F e r i c i t e , ai intrat s u b t
n o r u l c e l d e s ă v â r ş i t al c u n o ş ­
tinţei, şi c u D u m n e z e u ai v o r b i t .
C u împletirile c u v i n t e l o r
tale, din a d â n c u l n e d u m n e z e î ­
rii ai v â n a t p r e o a m e n i i c e i r ă ­
tăciţi, şi i-ai m â n t u i t prin d a r ,
Ierarhe.
Slava...
Propoveduind t a i n a c e a
m a r e a venirii Iui D u m n e z e u
sfinţite M u c e n i c e , ai m i c ş o r a t
î n ă l ţ i m e a idolilor c e a p r e a f ă r ă
de Dumnezeu.
Şi acum, a Născătoarei:
D o m n u l cel m a i p r e s u s
d e d u m n e z e i fiind c h i p u l Iui
Dumnezeu, îmbrăcându-se c u
trupul m e u , s ' a sălăşluit în p â n ­
tecele tău, Preacurată.
Peasna 6-a, Irmos:
Jertfî-voiu ţie cu glas...
B
astignindu-ţi membrele prin
î n f r â n a r e , ai î n c u n u n a t n e -
voinţele c e l e s i h a s i r e ş t i c u lup­
t e l e c e l e m u c e n î c e ş t i , c a r e le-
ai r ă b d a t c u tăria cugetului, fe­
ricite A n t i p o .
î n a i n t e a divanurilor ai stătut,
p u r t ă t o r u l e d e chinuri, p r o p o ­
v e d u i n d î n t r u p a r e a c e l u i c e s'a
s m e r i t p e n t r u tine, şi a stătut în-
n a i n t e a j u d e c ă ţ i i lui Pilat, şi a o -
morît pre vrăjmaşul cu C r u c e a .
Slavă...
D o r i n d de o m o r â r e a c e l u i
c e p r e C r u c e s ' a o m o r î t , dum-
n e z e e s c u l e A n t i p o , a i intrat în
b o u d e a r a m ă a r s , şi o m o r â n -
du-te, te-ai a d u s jertfa D o m ­
nului.
Şi acum, a Născătoarei:
S f â n t e s t e D o m n u l lisus,
c e l c e s ' a sălăşluit în p â n t e c e l e
tau F e c i o a r ă , c e l c e s e odih­
n e ş t e p r e sfinţi, şi m ă r e ş t e p r e
cei c e c u credinţă adevărata
îl s l ă v e s c p r e el, F e c i o a r ă .
Irmosul:
J e r t f i -voiu ţie c u g l a s d e
„laudă, D o a m n e , B i s e r i c a stri-
„ g ă c ă t r e tine, d e s â n g e l e d r a ­
c i l o r curăfindu-se c u sângele
„ c e l c u r s prin milostivire din
„coasta ta".
CONDAC, glasul al 4-1».
Podobie: Cel ce te-ai înălţat...
î m p r e u n ă şezător pre scaun
c u Apostolii, şi p o d o a b ă , A r ­
h i e r e i l o r te-ai făcut Fericite
prea mărindu-te muceniceşte,
ai strălucit c a un s o a r e , l u m i ­
n â n d p r e toţi, sfinţite A n t i p o ,
şi risipind n o a p t e a c e a a d â n c ă
a nedumnezeeivii. Pentru acea­
s t a t e c i n s t i m p r e line c a p r e
un d u m n e z e e s c sifinţit m u c e ­
n i c şi d a t a t o r d e t ă m ă d u i r i
 Intru această lună in 11 zile, pomenirea sfân­
g—lui. ^^%X^^^.
tului sfinţitului mucenic Antipa episcopul Per-
STIH : CiT"taurui te lupfi'"?fnl:'ipo' bunule Mu?' f lăudatului apostol loan cuvântătorul de
1
cenice.
jL Dumnezeu, aproape de sfânta biserică
Carele poate a te arde dar nu a te împunge, f
Intru a unsprezecea zi băgându-te,
In bou de aramă Antipo, eşti arzându-te.
Acesta a fost în zilele împăratului ]
Dometian, fntr'o vreme cu sfinţii A-
postoli, de cari a fost hirotonisit şi e-
piscop bisericii Pergamuiui Asiei, când
cuvântătorul de Dumnezeu şi evanghelist
loan era izgonit la Patmos, precum scrie
şi In epistola sa, numindu-1 pre acesta
preot credincios şi mucenic. Deci sfântul
Antipa fiind Arhiereu al aceleiaşi biserici
foarte bătrân, păstorea şi ocârmuiâ turma
iui Hristos cu toată pioasa petrecere.
Pentru aceea fu şi prins de idoiolatri,
vădindu-1 singuri dracii cărora se închi­
nau ei, jeluindu-se câ nu pot trăi în locul
acela, nici a primi jertfele ce li se adu­
ceau, că-i goneşte Antipa. Deci stând
de faţă înaintea ighemonului, se silea a-1
plecă cu cuvinte, ca să se lepede de
Hristos, zicând cum că lucrurile cele mai
vechi sunt mai cinstite, iară cele nouă
şi de curând ivite sunt mai necinstite, şi
cum că legea Ellinilor este veche, şi s'a
crescut tn mulţi ani, iară credinţa creşti­
nilor, s'a început în urmă, şi de puţini
oameni primită. La care răspunse Sfântul
împrotivâ, aducând la mijloc istoria lui
Cain, şi cea dintru început răsărita rău­
tate. Căruia nu se cade a urma bunii
credincioşii, măcar de au fost şi vechi
dintâiu. Dintru aceste cuvinte pornindu-se
ighemonul cu mânie, porunci de băgarâ
pre mucenic la acea măestrie de muncă,
ce erâ făcută în chip de bou, întru care
rugându-se Sfântul mult la Dumnezeu,
şi luând puterea sa cea mare, şi mulţu­
mind pentru că s'a învrednicit a pătimi
pentru dânsul, şi rugându-se şi pentru cei
ce-i vor face pomenirea, ca să fie feriţi
nepătimaşi şi de alte boale, iară mai
ales de nesuferita durere a dinţilor, se
ruga şi pentru iertarea păcatelor, şi pen­
tru mila la viitoarea judecată. Şi dobân-
dindu-şi cererea dupre poftă, s'a mutat
către Domnul. Şi s'a îngropat în biserica
din Pergam, izvorând pururea minuni şi
tămăduiri. Şt se face amintirea Iui in prea
cinstita biserică a sfântului şi întru tot
^ c e a mare.
[ţfclutfu acesta zi, pomenirea prea cuvioasei
i ftirlnei celei din Cizic.
Stih: Se despărţeşte Trîflnia de trupul cel
ie, lut,
^eea ce desfătările le socotea ei-şi lut.
Intru această zi, pomenirea prea cuviosului
părintelui nostru Farmutie.
Stih: A ieşit din ceste de aicea Farmutie,
In luna Farmuti, care este Aprilie.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
miiueşte-ne şi ne mântueşte pre noi,
Amin.
P«asna 7-a, Irmos :
I
n c u p t o r u l p e r s e s c tinerii lui
_ „ A v r a a m , c u p o f t a bunei c r e ­
d i n ţ e , mai v â r t o s d e c â t c u va-
„ p a i a focului fiind aprinşi a u
„ s t r i g a t : B i n e eşti c u v â n t a t în
„ B i s e r i c a slavei tale D o a m n e " .
î n c h i p u i n d p r e c e i trei tineri
M u c e n i c e mărite, ai stătut c a
în c u p t o r în mijlocul m ă e s t r i e i
d e a r a m a a r s ă , f ă c u t ă c u vi­
c l e ş u g , s t r i g â n d : B i n e eşti c u ­
vântat D u m n e z e u l m e u şi
D o m n u l .
Fiind încunjurat d e t o a t e
părţile c u r o u ă d u m n e z e e a s c ă ,
nu te-ai a r s nici c u m fiind în
mijlocul focului, nici d r a c i l o r
nu ai jertfit, s t r i g â n d : B i n e eşti
cuvântat în B i s e r i c a slavei tale
Doamne. S
P u t e r e d u m n e z e e a s c ă întă- M
rind neputinţa vârstei, P ă r i n t e , H
c a o n i c o v a l ă t a r e , ai a l e r g a t

LUNA APRILIE
către privelişte, strigând: Bine
eşti cuvântat Dumnezeul meu
şi Domnul.
Slava...
împodobit fiind cu dumne-
zeescul Dar al ierarhiei, iarăş
te-ai înfrumuseţat şi cu porfira
sângelui tău înţelepte, şi ai a-
lergat către împărăţia cea de
sus, bucurându-te arătat.
Şi acum, a Născătoarei:
Din sângiurile tale cele fe­
cioreşti, Doamnă, s'a întrupat
Cuvântul cel împreună fără de
început cu Tatăl, ca să îndrep-
teze zdrobirea noastră: Bine­
cuvântată eşti tu între femei,
prea curată Stăpâna.
Peasna 8-a, Irmos:
Mâinile întinzându-şi Daniil...
t cum nu vezi ca prin o-
glindă, nici prin semne bi­
nele cel desăvârşit, căci au tre­
cut vedeniile, ci fafă către fată,
cu bucurie strigând celui ce
te-a mărit: Binecuvântaţi toate
lucrurile Domnului pre Dom­
nul.
P r e tine oaia cea dumne­
zeească a păstorului Hristos
celui mare, carele ai păstorit
bine turma lui prea înfelepte
Antipo, te-au ars de tot în foc
cei fărădelege ca pre un miel,
strigând: Binecuvântaţi toate
lucrurile Domnului pre Dom­
nul.
mi
P aşii inimii tale întarindu-ti
pre piatra dumnezeeştilor po­
runci, nu te-ai mişcat de vân­
turile chinurilor celor cumplite,
nici de înnecările celor făcători
de dumnezei idololatri, prea în­
ţelepte Antipo, cântând: Bine­
cuvântaţi toate lucrurile Dom­
nului pre Domnul.
Binecuvântăm pre Tatăl...
C " adevărat ai câştigat
slavă lui Hristos, mucenice An­
tipo prea înţelepte, şi îndoilă
cununa ai primit, ca un păstor
adevărat, şi pătimitor purtător
de biruinţă, cu care si împo-
dobindu-te, strigi: Toate lucru­
rile binecuvântaţi, lăudaţi pre
Domnul,
Şi acum, a Născătorei;
C a o Maică a Făcătorului
tuturor, ca un dumnezeesc
locaş al Atottiitorului, ca un
pământ nearat, ce ai odrăslit
spicul cel nesemănat. Maică
Fecioară, mânfueşte şi păzeşte
pre cei ce pururea cu credinţa,
strigă: Binecuvântaţi toate lu­
crurile Domnului pre Domnul.
Irmosul:
Să lăudam, bine s ă cuvântăm ..
M âinile întinzându-şi Da-
„niil, gurile leilor cele des­
chise în groapă Ie-a încuiat,
„şi puterea focului a stins, cu
„buna faptă încingându-se, ti-
„nerii cei iubitori de buna
„credinţă, strigând: Binecu-
 „vântaţi toate lucrurile Domnu-
„!ui pre Domnul".
Peasna 9-a, Irmos :
Hristos piatra cea netăiaiâ...
Săvârşind călătoria cea sfin­
ţ i t ă , ca un ierarh, lerarhe,
via(a cea prea sfinţită, cu sfin­
ţenie o ai dat făcătorului şi
Ziditorului tău prea sfinte mu­
cenice Antipo.
C a unui ce te-ai făcut fru­
mos cu felurile bunătăţilor,
prea fericit, te-ai înfrumuseţat
şi cu mărirea muceniei, şi te-ai
mutat către Domnul cel fru­
mos, îndumnezeindu-te dupre
daruri de Dumnezeu cuprin-
sule.
Astăzi Pergamui se bu­
cură, pentru dumnezeească
prăznuire a prea sfinţitului
păstor, şi chiamă cetăfile care
sunt împrejurul lui, cu care
împreună şi noi bucurându-
ne, să-I încununăm pre el cu
laude.
SfRVfi...
Sicriul sfintelor tale moa­
şte, sfinjite Mucenice, izvoră­
şte mir de tămăduiri, gonind
putoarea cea rea a patimilor,
şi pre cei ce cinstesc pome­
nirea ta, îi umple de bună
mireasmă cu adevărat.
Şi acum, a Născătoarei:
Ziditorul soarelui şi al ste­
lelor şi a toată făptura, ne-a
răsărit nouă lumină din pân­
tecele tău cel purtător de lu­
mină, pre carele roagă-1 ne­
încetat Fecioară, ca să lumi­
neze pre cei ce te laudă.
Irmosul:
H ristos piatra cea nefăiata
„de mână, c e a din marginea
„unghiului, din tine muntele
„cel netăiat Fecioară s'a tăiat,
„adunând firele cele osebite.
„Pentru aceasta veselindu-ne,
„pre tine Născătoare de Dum­
n e z e u le slăvim".
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
şi Otpustul.
ÎNTRU ACEASTĂ LUNĂ
IN 12 ZILE.
Cel dintru sfinţi prea cuviosul părintele nostru
Vasilie Mărturisitorul, Episcopul Pariului.
' Doamne strigi.t-am, Stihirile glasul
! a
iir-f-fea.
Podobie: o . semn celor cc...
n t a i
.trălucind pomenirea ta
-mai mult decât soarele
• a j ^ ai răsărit credincioşilor,
luminând lumea cu dumneze-
eştile luminări, gonind negura
patimilor, şi întunerecul dra­
cilor. Pentru aceasta te fericim,
şi preste ani cinstim sfinţită
adormirea ta, s l ă v i n d pre
Mântuitorul, fericite Vasilie.
C u săgeata cuvintelor tale, 1
ai rănit adunările celor fără
de lege prea fericite. Pentru
 mmrn
LUNA APRILIE
aceea au dai glas norii ceru­
rilor, cetele îngerilor cu bucu­
rie au lăudat răbdarea nevoin-
ţelor tale. Drept aceea bucu-
rându-ne, împreună cu dânşii,
cu credinjă ie cinstim c a pre
un luminător a toată lumea,
şi c a pre un rugător prea fier­
binte.
Inţelepţeşte câştigând cele
cereşti în locul celor pămân­
teşti, şi în locul celor strică-
cioase, cele nesfricacioase, bu-
curându-te ai schimbat slava cea
pieritoare, cu slava c e a nepie­
ritoare. Şi în locul goanelor şi
a supărărilor celor de multe
feluri ai câştigat împărăţiile
lui Dumnezeu cele mai pre
sus de cuvânt; întru care şi
veselindu-te împreună cu în­
gerii, Vasilie, roagă-te pentru
ce i c e cu credinţă te laudă.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
Ceea c e ai născut jerate-
cul, c a r e a văzut Isaia mai
'nainte în linguriţă, şi în vre-
mile cele mai de pre urmă a
luat trup din tine Născătoare
® de Dumnezeu, şi a curăţit
toate patimile omeneşti, c u fo­
cul Dumnezeirei arde păca­
tele mele şi de toată spurcă­
ciunea m ă spală, Mireasă a
lui Dumnezeu.
A Crucii, a Născătoarei':
Prea curata Stăpâna vă­
zând pre Hristos omorându-
se, şi omorînd pre vicleanul,
lăcrămând c a o Maică, lăuda
pre cei c e a ieşit din pântecele
ei, şi mirându-se de îndelungă
răbdarea iui, striga: Fiul meu
prea iubite, nu uita pre roaba
ta, nu zabovî iubitorule de oa­
meni, cela c e eşti dorirea
mea.
LA UTRENIE
CANONUL Sfântului.
Al căruia acrostih la Greci este acesta :
Cânt cu osârdie sfârşitul tău Părinte.
Peasna 1-a, glasul al 8-lea, Irmos :
â pa trecându-o ca pre uscat,
„şi din răutatea Eghipefu-
„lui scăpând israiliteanul stri­
c a : Mântuitorului şi Dumne­
zeului nostru să-i cântăm".
Lumina c e a negrăită şi în
trei lumini ţi-a răsărit ţie întru
împărăţia C e r u l u i cea ne­
mişcată, şi dupre vrednicie te-a
primit veselia drepţilor Părinte.
Dbschisu-s'au uşile Edemu­
lui, şi la Ârhierie te-ai adaos
arhiereu, şi te-ai numărat în
Biserica celor întâi născuţi, o
mucenice Vasilîe.
Slavi...
Curăţindu-ţi trupul mai 'na­
inte decât cugetul, te-ai suit în
muntele bunătăţii, c a alt Moisi.
Pentru aceea văzând pre cel
c e este pururea, te-ai lipit de
dânsul, cuvioase Părinte.
 IN DOUĂSPREZECE ZILE
Şi «cum, a Născătoarei?
Ziditorul t u t u r o r u n i n d u - s e
d u p r e I p o s t a s c u trupul, c a r e
l-a luat d i n tine, a ieşit n e g r ă i t ,
N ă s c ă t o a r e d e D u m n e z e u , şi
bine a voit a vorbi c u o a m e n i i .
Peasna 3 - a , Irmos:
Tu eşti întărirea...
I
Pomenirea t a c e a v r e d n i c ă
_ d e m i n u n e şi p u r u r e a p o ­
menită, c u bucurie veseleşte
adunările ortodocşilor.
D e n o r u l trupului d e z b r ă -
c â n d u - t e C u v i o a s e , şi d e z l e -
g â n d u - t e d e legături, te-ai a p r o ­
piat d e D u m n e z e u .
Slavă...
P ă t i m i t - a i o s t e n e l i şi m u l t e
supărări pentru Hristos, Cuvi­
o a s e . P e n t r u a c e e a te-ai învred­
nicit şi î m p ă r ă ţ i e i lui.
Şi acum, a Născătoarei:
A v â n d u - t e p r e tine a j u t o r
şi f o l o s i t o a r e , n u m ă v o i u r u ­
şina, c i m ă voiu mântui d e
vrăjmaşii mei, prea curată
M a i c a lui D u m n e z e u .
Irmosul;
Tu eşti î n t ă r i r e a c e l o r c e
„ a l e a r g ă la tine, D o a m n e , tu
„eşti l u m i n a c e l o r î n t u n e c a ţ i ,
„şi p r e t i n e t e l a u d ă D u h u l
„meu".
Sedealna, glasul 5-iu.
Podobie- Mormântul tău...
C a soarele ne-a r ă s ă r i t
n o u ă s f â n t ă p o m e n i r e a t a în­
ţ e l e p t e , şi l u m i n e a z ă l u m e a , lu-
minându-o c u dumnezeeştile
tale minuni, Vasilie. C a r e s ă -
vârşindu-o astăzi, strigăm:
R o a g ă - t e lui H r i s t o s p e n t r u n o i
Ierarhe, c a să ne mântuim.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
Mult i m e a s e v e s e l e ş t e , l ă u ­
dând c u credin)ă numele tau
în t o a t e zilele, şi c u d r a g o s t e
m ă r i n d înălţările tale p u r u r e a ,
Născătoare de Dumnezeu. C ă
t u eşti l a u d a şi a j u t o r u l şi p ă r ­
tinitoare neruşinată, tuturor c e ­
lor c e c u credinfă te cinstesc
p r e tine F e c i o a r ă .
A Crucii, a Născătoarei:
C â n d t e - a i suit C u v i n t e p r e
lemnul Crucii, lumina soarelui
s ' a a s c u n s , şi t o a t ă l u m e a s ' a
s p ă i m â n t a t şi d e f r i c ă s ' a c u ­
tremurat. Iară M a i c a ta stând
l â n g ă tine, s t r i g a : F i u l e p r e a
iubite, c u m d e v o i a t a m o r i ,
lumina m e a c e a n e a p u s ă ?
Peasna 4-a, Irmos:
uzit-am D o a m n e taina i c o -
_ .nomiei tale, înţeles-am lu­
c r u r i l e t a l e , şi a m p r o s l ă v i t
„Dumnezeirea ta".
F ă c â n d rugăciune către
D o m n u l , ai s u r p a t c u g e t u l c e l
înalt a l e r e s u l u i c e l u i r ă u c u g e ­
t ă t o r , şi a i veselit B i s e r i c a , P ă ­
rinte.
P uitorul d e nevoinfe pri­
mind lupta c e a neslăbită c ă t r e
v r ă j m a ş i , t e - a sălăşluit în l o c a ­
şurile c e l e cereşti, Părinte.
 1
Inălţându-te c ă t r e D u m n e ­
zeu, limbile c e l e c e s e înălţau,
şi m i c ş o r a u s l a v a d r e p t e i c r e ­
d i n ţ e , le-ai s m e r i t , V a s i l i e .
Şi acum, a Născătoarei:
Bucură-te munte u m b r o s ,
b u c u r ă - t e î n ă l ţ i m e n e g r ă i t ă , a-
dâneime nespusă. Bucură-te
pod, c a r e l e treci p r e o a m e n i
c ă t r e via|ă, M i r e a s ă a lui D u m ­
nezeu.
Peasna 5-a, Irmos:
j â n e c â n d s t r i g ă m |ie D o a m -
^ „ n e , mântueşte-ne p r e noi.
„ C ă tu eşti D u m n e z e u l nostru,
„ a f a r ă d e t i n e p r e altul n u ş t i m " .
Darul cel d u m n e z e e s c să-
l ă ş l u i n d u - s e întru tine, p u r t ă t o -
rule d e D u m n e z e u , te-a arătat
pre tine p ă s t o r c r e d i n c i o s B i ­
s e r i c i i lui.
O m o r â n d u - | i c u g e t u l şi p a ­
t i m i l e t r u p u l u i , ai u r m a t d u p ă
d u h u l vieţii, m ă r i t e .
Slavă...
Stând înainte a p ă r ă t o r dog­
m e l o r dreptei credinţe, ca un
a r h i e r e u p r e a a l e s , ai g o n i t
d o g m e l e cele rele, Fericite.
Şi acum, a Născătoarei.,.
F i i n d l o c a ş p r e a sfânt, ai
născut izvorul nepatimirii,
Maica F e c i o a r ă prea curată.
Peasna 0-a, Irmos:
Curăţeşte-mă Mântuitorule...
mpingându-te d e ferbinteala
c e a veselitoare a celor c e -
reşti, ai p ă r ă s i t s c a u n u l c e l d e
p r e p ă m â n t , şi c a u n p r e a b l â n d
ai c â ş t i g a t m o ş t e n i r e a c e a n e ­
pieritoare, în pământul c e l o r
blânzi, C u v i o a s e .
Defăimând rătăcirea eresu­
lui c e l u i hulitor, şi a v â n d c u g e t
i
d u m n e z e e s c şi b u n ă c r e d i n ţ ă
o r t o d o x ă , ai învăţat, c u o s â r d i e
I
p r e toţi a cinsti c h i p u l M â n t u i ­
torului, v r e d n i c u l e d e m i n u n e .
Slavă,..
C a u n biruitor p r e a mare,
c u a d e v ă r a t a i biruit t a b e r i l e
celor rău credincioşi Cuvioase,
t ă i n d u - l e c u î m p r o t i v i r e a t a , şi
î n c u n u n â n d plinirea c r e d i n c i o ­
şilor c u d o g m e d u m n e z e e ş t i ,
p r e a fericite.
Şi acum, a Născătoarei:
M â n t u i t -ai p r e n e a m u l o -
m e n e s c d e o m o r â c i u n e şi d e
s t r i c ă c i u n e , c ă c i m a i p r e s u s de
f i r e ai n ă s c u t p r e c e l din fire dă­
t ă t o r de viată, s p r e f a c e r e a d e
bine a credincioşilor celor ce
cu credinţă te laudă, F e c i o a r ă
c u totul f ă r ă p r i h a n ă .
Irmosul:
Curăţeşte-mă Mântuitorule,
„că m u l t e sunt fărădelegile
„ m e l e , şi m ă r i d i c ă d i n t r u a d â n ­
c u l răutăţilor, r o g u - m ă . C ă c i
„ c ă t r e tine a m s t r i g a t , şi m ă a u z i
„ D u m n e z e u l mântuirii m e l e " .
CONDAC, glasul ai 2-lea.
Podobie: „
C ă u t â n d c e l e d e S U S |
kuminându-te cu lumina
i
 IN DOUĂSPREZECE ZILE
celui de sus Fericite luminezi
pre tofi, cei c e c u d r a g o s t e
cinstesc cinstită pomenirea ta,
părinte Vasilie, sfinţite pătimi­
torule. Roagă-te lui H r i s t o s
Dumnezeu neîncetat pentru noi
toji.
Intru această lună în 12 iile, pomenirea prea
cuviosului părintelui nostru Vasilie Mărturisi­
torul, Episcopul Pariei.
Stih-, Su.:urând.u-te săvirşeşte-te, de trei ori
fericite Vasilie,
Căci acolo vei merge unde te vei umplea de
multă bucurie.
Intru a douăsprezecea zi Vasilie mort,
Cu Cele de mgropare s'a îmbrăcat.
A . ţ sfânt Vasilie, pentru covârşi­
c e s
toarea buna fapta a sa şi cea de Dum­
nezeu plăcută viaţă, se făcu Episcop
Pariei, pre vremea necuraţilor hulitori de
icoane. Carele după dumnezeescul Pavel,
pentru ca să nu se unească cu icono-
mahii, şi să se iscălească la lepădarea
sfintelor icoane, şi-a săvârşit toată viaţa
in goane şi suferinţe şi necazuri; izgonit
fiind şi umblând din loc în loc, ajutând
şi întărind pârinteştile dogme, urând adu­
nările răilor credincioşi, şi iubind buna
credinţă. Pentru aceasta slujind în tot
lucrul iui Dumnezeu, şi cu bună plăcere
fiind până In sfârşit, cu pace a adormit.
Intru această zi, la anul deîa zidirea lumii
şase mii patru sute cincizeci, s'a adus cinstitul
brâu al pre i sfintei Stăpânei noastre Născă­
toare de Dumnezeu, dela Episcopia Zila, la
cetatea cea împărătească, în zilele împăraţilor
Constantin şi Romano Pornrogheniţii, nouă
sute nouăsprezece. Şi după aceea s'a mutat în
sfânta raclă din Halcopration, adică unde se
vând arămile, în treizeci şi una de zile ale
lu'.ei lui August.
Intru această zi, pomenirea prea cuvioasei
Maicei noastre Antusa, fiica împăratului Con­
stantin Copronim,
Stih: ])i rădăcină murdară rod foarte bine
n Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doam
mirosind,
cu bărbat, nu s'a plecat; iară după m
tea lui având prilej, toată averea ei
părţindu-o la săraci şi la biserici
sfintele case, s'a făcut maică a m
săraci ş\ văduvelor apărătoare. Deci î
multe rânduri, prin multe îndemnări
silită de împărăteasa cea ortodoxă
ca să petreacă şi împreună să îm
tească cu ea, nici cum n'a primi
câte zile petrecea în palat, pre din
adică eră îmbrăcată cu haină împăr
scă, iară pe dinlăuntru, avea haină de
Băutura Ii eră apă şi hrana sihâstre
cu ochii plini de lacrămi, şi cu câ
de laudă în gură. Pentru care a şi
viaţa monahicească, fiind tunsă de
sfântului Tarasie, în mănăstirea cee
se numea a celor de un cuget, ş
atuncea nici ea n'a ieşit din mănă
nici alta din surori. Aceasta nu a r
dela slujba bisericii, nu a slăbit, n
lenevit Intru rugăciuni. Ouhii săi nicio
s'au stins din lacrămi, smerenia ei
nemăsurată, slujea tuturor surorilor,
podobea biserica, căra apă, la masă
în picioare şi slujea. Deci aşa făcând
toată vremea vieţii sale, s'a mutat
preună cu rodurile bunătăţilor, la D
nezeu, de cincizeci şi doi de ani f
Intoi această zi, pomenirea sfinţilor muc
Dimâ şi Protion.
Stih p j ; â,- de cap s'a lipsit,
r o l o n nt
După care!* Dirpâ a întins grumazul la c
Intru acesta zi, pomenirea sfinţilor trei
cenici: Mină, David şi loan.
Stih: r j gggeţi ucigaşii de oameni au om
u
Trei robi ai lui Dumnezeu monahi, cari
dragoste au murit.
Intru această zi, cuviosul Acachie cel
carele la Sfântul Munte în schitul Cavsocaliv
a sihăstrii, la anul o mie şapte sute trei
în pace a dormit
Stih: De şi nou tu Acachie cu anii
arătat.
Insă pre cei vechi prin ostenele i-ai într
milueşte-ne şi ne mântueştepre noi, A
 LUNA APRILIE
„ n e a l ă , şi f o c u l în r o u ă l-au
„ s c h i m b a t , s t r i g â n d : B i n e eşti
„cuvântat D o a m n e Dumne­
z e u l e în v e c i " .
O c e veselie nespusă este
c e e a c e te-ai învrednicit a lua
p r e a fericite, sălăşliiindu-te în
l u m i n a c e a f ă r ă m a t e r i e , şi
c â n t â n d : B i n e eşti c u v â n t a t
D o a m n e D u m n e z e u l e în v e c i .
F » n d împodobit frumos cu
cununa dumnezeeştei bune po­
d o a b e , dănţueşti î m p r e u n ă c u
oştite c e l e d e s u s p r e a f e r i c i t e ,
s t r i g â n d : B i n e eşti c u v â n t a t
D o a m n e D u m n e z e u l e în v e c i .
Slavă...
Impodobindu-ţi turma cu
c u v i n t e şi c u f a p t e l e d u m n e z e e -
ştilor tale b u n ă t ă ţ i , t e - a i î m p o ­
d o b i t î n ţ e l e p t e c u c u n u n ă , stri­
g â n d : B i n e eşti cuvântat
D o a m n e D u m n e z e u l e în v e c i .
Şi acum, a Născătoarei: -
B l e s t e m u l E v e i c e l dintâi
l-ai m u t a t C u r a t ă în b i n e c u v â n ­
t a r e , n ă s c â n d p r e F i u l lui
Dumnezeu, căruia strigăm:
B i n e eşti c u v â n t a t Doamne
D u m n e z e u l e în v e c i .
Peasna S-a, Irmos:
Cei ce s'au tăcut cu Darul.
rjŢ. iind mântuit d e întristări şi
1
de turburarea c e a cumpliiă a
vieţii, ai c â ş t i g a t b u c u r i a şi ve­
selia c e a m a i p r e s u s d e c u ­
vânt, p r e a fericite, c â n t â n d :
L ă u d a ţ i p r e D o m n u l şi-l p r e a
înălţaţi întru toţi vecii.
Cu f i e r b i n ţ e a l ă părtinind
d o g m e l o r c e l o r părinteşti, les­
n e ai s t r i c a t bârfirile c e l o r h u ­
litori, P ă r i n t e a r ă l ă t o r u l e d e
c e l e dumnezeeşti,strigând: Bi­
necuvântaţi toate l u c r u r i l e
Domnului pre Domnul.
Binecuvântăm pre Tatăl...
C u mulţamită săvârşind ne-
v o i n ţ e l e c e l e cinstite m ă r i t e , ai
d o b â n d i t sfârşitul c e l f e r i c i t î n -
tru H r i s t o s , î n v ă ţ ă t o r u l e d e c e l e
sfinte, şi te-ai î n v r e d n i c i t a lo­
c u i în c o r t u r i l e sfinţilor şi p u r ­
t â n d c u n u n ă d ă n ţ u e ş t i în v e c i .
Şi acum, a Născătoarei:
A p ă r ă t o a r e te a v e m credin­
cioşii p r e a sfântă, şi p r i n r u g ă ­
ciunile t a l e n e i z b ă v i m d e c e l e
r e l e , lui H r i s t o s s t r i g â n d : Bi­
necuvântaţi toate l u c r u r i l e 1
Domnului pre Domnul.
Irmosul;
Să lăudăm, bine să cuvântam...
C e i c e s'au făcut c u Darul
„tău biruitori tiranului şi v ă p ă -
„iei, tinerii c e i c e a u păzit f o a r ­
t e p o r u n c i l e tale, a u s t r i g a t :
„Binecuvântaţi toate lucrurile
„Domnului pre D o m n u l " .
Peasna 9-a, Irmos:
Cu adevărat Născătoare ..
u sfinţenie s ă v â r ş i ndu-fi
viaţa P ă r i n t e , şi slujind lui
D u m n e z e u c u f a p t e l e tale, c u
a d e v ă r a t ai d o b â n d i t î m p ă r ă ţ i a
cerurilor.
 IN TREISPREZECE ZILE
S ă v â r ş i n d c ă l ă t o r i a şi pă­
zind c r e d i n ţ a , şi n e v o i n ţ a ispră­
vind, b u c u r â n d u - t e , a i primit
c u n u n a dreptăţii, Vasilie.
Slavă...
I ndulcindu-te d e lumina
c e a n e s c h i m b a t ă , şi s t â n d înain­
t e a Iui H r i s t o s p r e a sfinţite,
a d u - ţ i a m i n t e d e toţi, c e i c e c u
d r a g o s t e îşi a d u c a m i n t e d e
tine, P ă r i n t e .
Şi acum, a Născătoarei:
I ^ â n d Ziditorul pentru mi­
lostivire din p â n t e c i l e t ă u firea
cea stricăcioasă, o a îmbrăcat
p r e d â n s a c u haina nestrică-
ciunei, p r e a c u r a t ă F e c i o a r ă .
Irmosul
Cu adevărat Născătoare
„de Dumnezeu, te mărturisim
„pre tine F e c i o a r ă curată, c e i
„mântuiţi prin tine, c u c e t e l e
„cele fără d e trupuri, slăvindu-
„te p r e t i n e " .
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
şi Otpustul.
ÎNTRU A C E A S T Ă LUNĂ
IN 13 ZILE.
Sfântul sfinţitul mucenic Artemon.
La Duamne strig,t-am, Stihirile, glasul l-iu.
Podobie: ( j ce eşti bucuria...
e e ( t
3
ieţuind p r e pământ, te-
ai î m p r e u n a t c u î n g e r i i
c e i f ă r ă d e t r u p , şi î m ­
p r e u n ă c u dânşii n e î n c e t a t slu­
jeşti Treimii, A r t e m o a n e , d e
D u m n e z e u fericite, u n d e p u ­
rurea, c a un o m ceresc, um­
b l â n d c u m i n u n i l e cele d u m -
n e z e e ş t i , înveţi p r e c e i de p r e
pământ cele d e sus,
^uminându-te cu dumne­
z e e a s c ă lumină, c u multe munci
ţi-ai trudit t r u p u l t ă u , şi t e - a i
mutat către luceafărul c e l ne-
m a t e r i a l n i c , p r i n c a r e l e , c u ru­
g ă c i u n i l e tale, g o n e ş t i n o a p t e a
c e a întunecoasă a patimilor,
l u m i n â n d sufletele n o a s t r e , în­
ţelepte.
P r e cei ce c u credinţă să­
v â r ş e s c p o m e n i r e a t a , l a u d a şi
multele nevoinţi a l e cinstitei
m u c e n i c i e i t a l e , sfinţite M u c e ­
nice, nu înceta rugându-te pu­
r u r e a , c a s ă f i e păziţi d e n e v o i
şi d e s c â r b e , şi s ă se i z b ă v e a ­
s c ă d e stricăciunea ceiace v a s ă
fie, m u c e n i c e A r t e m o a n e , p r o -
poveduitorule de Dumnezeu.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
A-lunecându-mă c u năravul
cel stricăcios, z a c împlântat, ci
c ă t r e n a ş t e r e a ta alerg F e c i o a ­
ră, izbaveşte-mă d e viforul c e l
î m p r o t i v n i c , şi d e m u l t e feluri
d e ispite, c a n e î n c e t a t s ă l a u d
D a r u l tău, N ă s c ă t o a r e d e D u m ­
nezeu, Maică pururea F e c i o a r ă .
A Crucii, a Născătoarei:
^ â n d l â n g ă c r u c e a Fiului
şi D u m n e z e u l u i t ă u , şi v ă z â n d
mm,
 LUNA APRILIE

î n d e l u n g ă r ă b d a r e a lui, p r e a m e a C e r t i l u i n e - a m înălţat p r i n
curată Maica, plângând grăiai: naşterea ta N ă s c ă t o a r e de
Vai m i e prea dulce Fiule! C u m D u m n e z e u c u r a t ă , şi s t ă r e i
pătimeşti a c e s t e a fără d r e p t a t e ? cetelor îngereşti n e - a m î m ­
C u v i n t e al lui D u m n e z e u , c a să preunat.
mântueşti p r e oameni. Peasna 3-a, Irmos:

€
|l«M^I||ll ^UILlgja;WlLl J.I*li ltll.T1 J | ,|J|L.||ţ ,|| ||,||,,| :||_ |..cl|ttll •llh| H|l^|| HLlIlql^lHlIMII'IHIU |l
1 1 el U |it f J > < l t W
Tu est: întărirea...
TWiitniniiiiiinbiuTaditJnliiiii^iiailITLiiJ^
l
u puterea Duhului înv
LA UTRENIE 1
b r ă c a n d u - t e , ai biruit ta­
CANONUL Sfântului. berele c e l e a s u p r a Ziditorului,
Peasna l-a, glasul al 8-lea, Irmos;

J
p r e a viteazule A r t e m o a n e .
i patrecându-o c a p r e uscat
C u ploile s â n g i u r i l o r t a l e
JL »şi d i n r ă u t a t e a E g h i p e t u -
c e l o r p ă t i m i t o a r e , a i stins v ă ­
„lui s c ă p â n d Israih'teanul, sfri-
paia nedumnezeirii, p r e a c u ­
„ g â : M â n t u i t o r u l u i şi D u m n e ­
vioase Artemoane.
z e u l u i n o s t r u să-i c â n t ă m .
1 Datatorul înfeiepciunii d e s ­
Slavă...

lnfierbântându-fe c u grija,
c o p e r i n d vistieriile ei, d i n de­
şi a p r i n z â n d u - t e c u d r a g o s t e a
stul dă d a r u l c u v i n t e l o r , c e l o r
cea dumnezeească prea cu­
c e cu credinţă lauda pre păti-
v i o a s e , p e n t r u a c e a s t a ai p ă ­
timitorul s ă u A r t e m o n . timit.
P r e t i n e c e l c e te-ai r ă n i t Şi acum, a Născătoarei:
cu s ă g e a t a d r a g o s t e i celei p r e a
N a ş t era ta P r e a c u r a t ă a
d u l c e a lui H r i s t o s , p ă t i m i r e a
d e z l e g a t g r e ş e l i l e n o a s t r e , şi
t r u p u l u i , d i n t i n e r e t e l e t a l e , nu
c u d r e p t a t e a l e g a t p r e tofi c r e ­
a p u t u t să te d e s p a r t ă d e d r a ­
dincioşii.
g o s t e a acesteia, înţelepte A r -
Irmosul:
temoane.
Slavă... Tu eşti î n t ă r i r e a c e l o r c e
C u d e a d i n s u l privind la a- „ a l e a r g ă la t i n e , D o a m n e ; t u
dâncimea dumnezeeştei Scrip­ „eşti l u m i n a c e l o r î n t u n e c a ţ i ,
turi, A r t e m o a n e , î n t e l e p t e ş t e a i „şi p r e tine t e l a u d ă d u h u l
scos avuţia c e a m a i b u n ă a „meu".
î n f e l e p c i u n e i , c u c a r e p r e tofi Sedealna, glasul nl 4-lea.
c r e d i n c i o ş i i i-ai î m b o g ă ţ i t . Podobie: Degrab ne întâmpină pre noi...
ţi acum, a Născătoarei : Asemănându-te c u m ă r t u ­
N o i c e i p r e pământ năs­ risirile c e l e sfinţite şi m u c e n i -
cuţi, de p r e p ă m â n t la înălţi­ c e ş t i , s ă v â r ş i n d v i a j a , la C e r
 IN TREISPREZECE ZILE
t e - a i suit, î n ţ e l e p t e A r t e m o a n e ,
şi ai p r i m i t d e ! a D u m n e z e u c u ­
nună neveştejită. P e n t r u a c e a ­
sta prăznuim sfântă p o m e n i r e a
ta, s t r i g â n d : Adu-fi a m i n t e d e
n o i sfinţite M u c e n i c e , s t â n d
î n a i n t e a Iui H r i s t o s .
Slavă, Şi acum, a Născătoarei-
N u v o m t ă c e a nici o d a t ă
noi nevrednicii, a vesti pute­
rile tale, N ă s c ă t o a r e d e D u m ­
n e z e u . C ă d e n u n e - a i fi p ă r ­
tinit tu, c i n e n e - a r fi izbăvit p r e
noi dintru a t â t e a primejdii?
S a u c i n e n e - a r fi păzit p â n ă
a c u m s l o b o z i ? N u ne v o m de­
p ă r t a , delà tine S t ă p â n ă , c a tu
m â n t u e ş t i p r e r o b i i tăi p u r u ­
r e a d e t o t felul d e r ă u t ă ţ i .
A Crucii, a Născătoarei:
Mieluşaua c e a p r e a c u r a t ă
şi F e c i o a r a , d a c a a v ă z u t p r e
F i u l s ă u p r e c a r e l e 1-a n ă s c u t ,
p r e C r u c e întins, c u d u r e r i d e
m o a r t e şi-a t u r b u r a t sufletul,
şi c u o s â r d i e a s t r i g a t : U n d e
e s t e p o m e n i r e a d a r u r i l o r şi a
m i n u n i l o r tale, p r e a i u b i t e
F i u l e , c u c a r e s'a î n d u l c i t n o ­
rodul cel nemulţămitor ? însă
c a să mântueşti neamul o m e ­
n e s c , a c e s t e a a c u m le păti­
meşti.
Peasna 4-a, Irmos :
uzit-amDoamnetainaico-
nomiei t a l e , înţeles-am
„ l u c r u r i l e t a l e , şi a m p r o s l ă v i t
„Dumnezeirea ta".
J e r t f a ta s'a înălţat ia jert­
f e l n i c u l cel c e r e s c , şi s'a făcut
a c u m bine p r i m i t ă S t ă p â n u l u i
tuturor.
I nălţându-fi cugetul către pri­
virea c e a mai aleasă, le-ai în­
văţat tainele lui H r i s t o s , pentru
c a r e a i şi pătimit, prea cuvioa­
se Artemoane.
Slavă...
Intemeindu-te p e piatra c e a
neclătită a dragostei Z i d i t o r u ­
lui prea cuvioase, nici c u m nu
te-ai clătit cu cugetul de asu-
prelele şi întreitele valuri a l e
vrăjmaşului.
Şi acum, a Născătoarei:
C a pre o vistierie nedeşer­
tată a darurilor avându-te pre
tine S t ă p â n ă , toţi primim dela
tine darurile minunilor.
Peasna 5-a, Irmos:
I
u m i n e a z ă - n e p r e noi
_ ^ D o a m n e cu poruncile ta-
„le, şi c u braţul tău cel înalt,
„pacea ta dă-ne-o nouă, iubi-
„torule de o a m e n i " .
O p r i n d valurile nedumne­
zeîrii, ai mântuit pre poporul
cel bine plecat, şi l-ai îndrep­
tat către limanul credincioşilor
înţelepte.
C a un luminător luminos
cu lumina bunătăţilor, ai des­
coperit întunerecul înşelăciu­
ne!, şi pre oameni i-ai îndrep­
tat către lumină.
 102
Slavi...
f ă c â n d u - f e făinuîfor al lui
Hristos al tainelor Iui celor ne­
grăite, prin patimă te-ai adus
pre tine jertfă plăcută prea cu­
vioase A r t e m o a n e .
Şi acum, a Născătoarei:
J 3 e spurcăciunea patimilor
şi de tină, curăţind sufletul meu,
curat du-l înaintea lui Dumne-
neu, prin rugăciunile tale, Mi­
r e a s ă a lui Dumnezeu.
Peasna 6-a. irmos;
Curăţeşte-mă Mântuitorule...
D
upre lege pătimind pen­
tru Hristos, A r t e m o a n e ,
p o r u n c a c e a rău credincioasă
a vrăjmaşilor celor fărădelege
ai înfruntat. Pentru aceasta te-ai
şi arătat mucenic dupre lege,
încununându-te cu biruinţele
cele dumnezeeşti.
C focul cuvintelor tale se­
u
c â n d pâraele cele turbure ale
nedumnezeirii, ai izvorît cre­
dincioşilor rîuri luminoase ale
credinjei, prea cuvioase Arte­
moane.
Slavă...
C alcătuirea c e a vitejea­
u
s c ă întrarmându-ti cugetul asu­
pra şarpelui celui luptător,
surpându-1 pre a c e s t a l-ai ară­
tat mort, şi ai primit dela Dum­
nezeu cununa biruinţei.
Şi acum, a Născătoarei:
C Darul cel d u m n e z e e s c
u c e r c e t a ţ i ti s'au tăiat c a p e t e l e .
al naşterii tale, cei muritori
LUNA APRILIE
ne-am făcut nemuritori, şi ne­
am mântuit de stricăciunea c e a
dintâi, si cu haina nestricaciu-
nei ne-am împodobit, N ă s c ă ­
toare de Dumnezeu curată.
Irmosul:
Curăteşfe-mă Mântuitorule
„ c ă multe sunt fărădelegile
„mele, şi m ă ridică dintru a-
„dâncul răutajilor, rogu-mă,
„căci către tine a m strigat; şi
„mă auzi Dumnezeul mântui­
r i i mele".
Intru această lună în 13 zile, sfântul sfinţitul
Mucenic Artemon.
g j ^ . Aflat-a cununi Artemon cele de cu­
t
rând tăiat,
Cuvenite capului lui celui tăiat.
Intru această zi, sfântul noul mucenic Di-
mitrie Peloponisiul, carele s'a nevoit la anul
o mie opt sute trei.
Intru această zi, pomenirea sfinţilor mucenici :
Maxim, Chindian şi Dada.
g(j[j. Cari sunt aceştia, fără de capete zac
aicea.
Chindilian, Maxim şi Dada.
Jn zilele Împăraţilor Maximian şi
Diocliţian rău credincioşii, prinzându-se
Sfinţit aceştia In satul Oxivia, au fost
duşi la ighemonii Tavrichie şi G a i e . Şi
stând la c e r c e t a r e , şi mărturisind p r e
Hristos, fură băgaţi la Închisoare; deci
c â n d dormiau ei a venit diavolul semuin-
du-le lor c e l e din p r o t i v ă ; şt după c e
s'au sculat ei au stătut la rugăciune, în-
tărindu-se unul p r e altul, şi viind înge­
rul Domnului, i-a făcut p r e ei îndrăzneţi.
Iară după c e s'a făcut ziuă, sculându-se
ei şi foarte silniciţi fiind d e rău credin­
cioşi, nu s'au lepădat d e H r i s t o s , ci a r ă ­
t a t şi cu îndrăsnealâ mărturisindu-1 Dum­
nezeu a d e v ă r a t , şi f ă c ă t o r totului, au fost
bătuţi cumplit şi puşi la î n c h i s o a r e ; apoi
mai în urmă, împreună cu ceilalţi fiind
Intru această zi, pomenirea sfântului mucenic
Elevterie Persul.
 ÎN TREISPREZECE ZILE
Stih: Elevterie de înşelăciune nu s'a robit.
Ci de voie spre ascuţitul săbiei a stătut.
intru această zi, pomenirea sfântului muce­
nic Teodosis.
St'h : Dumnezeilor nici cum plecându-te a
aduce jertfire,
Ascuţitului săbiei te-ai făcut Teodosie uneltire.
Intru i ceasta zi, pomenirea sfântului mucenic
Zoii.
Stih: De lovirea arcului Zoile fiind rănit
pre lemn,
Răneşti pre cel ce a adus înlauntru stri­
căciunea prin lemn.
Ca ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi,
Amin.
Peasna 7-a, Irmos :
T
inerii c e i c e m e r s e s e r ă din
_ Iudeia în Vavilon o a r e -
„când, c u credinfa Treimii, vă-
„paia cuptorului o au călcat,
„cântând: Dumnezeul părinti-
„lor noştri bine eşti cuvântat".
Aprinzându-te cu focul cel
d u m n e z e e s c al dragostei Stă­
pânului mărite mucenice, prin
voie c u osârdie ai alergat c ă ­
tre nevoinfa ostenelilor, z i c â n d :
Dumnezeul părinţilor noştri bi­
ne eşti cuvântat.
Imbrăcându-te c u puterea
Mângâitorului, prin r ă b d a r e a
ta c e a vitejească, c a şi apostolii
ai biruit taberile înşelăciunii şi
ai cântat: Dumnezeul părinţilor
noştri bine eşti cuvântat.
Slavă,..
Viata c u întreagă înţelep­
ciune, şi trupul c u curăţie în-
frumusefându-ti, curai ai lucrat
c e l e sfinte, Iui Hristos cântând,
şi c u multămită strigând: D u m ­
nezeul părinţilor noştri bine
eşti cuvântat.
Şi acum, a Născătoarei:
C a s a a d u c ă pre top către
slava c e a c e r e a s c ă , Ziditorul
tuturor bine a voit a se naşte
din tine N ă s c ă t o a r e d e Dum­
nezeu, şi c a un iubitor d e oa­
meni şi făcător de bine, D u m ­
nezeu împreună cu noi a vie-
(uit c u trupul.
Peasna S-a, Irmos:
Pre împăratul ceresc...
P
re împăratul cel c e r e s c
dupre vrednicie socotin-
du-i mai pre sus d e cele pă­
mânteşti, împreună c u dânsul
te bucuri A r t e m o a n e în veci.
P re tine c e l c e cu sufletul
te-ai înălţat către Ziditorul, a-
supreală muncitorilor nici c u m
n'a putut să te despartă d e
dragostea lui, rabdatorule d e
chinuri.
Binecuvântăm pre Tatăl...
L uminându-te c u străluci­
rile luminii celei dumnezeeşti,
c a un tăinuitor al celor ne­
grăite, ai intrat în jertfelnicul
cel neapus al tainelor, rabda­
torule d e chinuri.
St acum, a Născătoarei:
C e l c e mai p r e sus de cu­
get şi d e cuvânt a luat firea o-
m e n e a s c ă din tine N ă s c ă t o a r e
de Dumnezeu, şi p r e fii o m e ­
neşti i-a făcut ai săi.
 Irmosul:
S i lăudăm bine să cuvântăm...
Pre împăratul ceresc, pre
„carele îl laudă ostile îngereşti,
„lăuda|i-l, şi-l prea înalţafi în-
„tru to(i vecii".
Peasna S-a, Irmos:
Cu adevărat Născătoare...
recând iarna nedumne-
zeini, ai ajuns către primăvara
bunei credinţe, şi te-ai învred­
nicit luminii Soarelui slavei.
Cu ochii sufletului şi ai cu­
getului văzând pre Domnul
mai 'nainte stând deadreapta
ta, nu te-ai clătit de valurile
muncilor, Artemoane.
Slavă...
Ga unul c e împreună cu
răbdătorii de patimi, şi cu uce­
nicii lui Hristos te-ai învrednicit
negrăitei slavei lui celei dum-
nezeeşti, roagă-1 pentru noi ca
pre un bun îndurat.
Şi acum, a Născătoarei:
Născătoare de Dumnezeu,
cu îndurarea ta, cercetează de
sus sărăcia noastră, şi de stri­
căciune şi de nevoi mântueş-
te-ne pre noi.
IRMOSUL:
Cu adevărat Născătoare de
„Dumnezeu, te mărturisim pre
„tine Fecioară curată, cei mân-
„tur|i prin tine, cu cetele cele
„fără de Irupuri slăvindu-te pre
tine".
SVETlLNA zilei, şi Stiftoavna din Triod sau
a praznicului.
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
şi Otpustul.
A
INTRU A C E A S T A LUNA
IN 14 ZILE.
Cel dintru sfinţi părintele nostru Martin Măr­
turisitorul Papă al Romei.
La Doamne strigat-am, Stihirile, glasul al 8-lea.
Podobie: Ce te vom numi...
je te voiu numi acum
Martine, î n v ă ţ ă t o r
prea lăudat de învăţături orto­
doxe? Corifeu sfinjit cu ade­
vărat dumnezeeştilor d o g m e ?
Defăimător minciunei prea a-
devărat? apărător prea tare al
Cuvântului? Lucrător de cele
sfinte prea sfinţit? F ă c ă t o r de
minuni prea cinstit? Roagă-te,
să se mântuiască sufletele noa­
stre.
C e te vom numi acum Mar­
tine? rîu pururea plin de ape
duhovniceşti, care adapă su­
fletele spre buna rodire înţele­
gătoare? Sfeşnic, care lumi­
nează lumina bunei credinţe?
Munte, din carele pică dumne­
zeească veselie? Arătător dum­
nezeeştilor cuvinte ? Doveditor
a tot eresul ? Roagă-te, să se
mântuiască sufletele noastre.
C e te vom numi acum Mar­
tine? Lucrător prea credincios
de cele sfinte, al cortului celui
 IN PATRUSPREZECE ZILE
a d e v ă r a t ? M i j l o c i t o r c u cuviinţă
d u m n e z e e a s c ă între D u m n e ­
z e u şi între o a m e n i ? P a h a r iz-
vorîtor d e băutură dumnezeea­
s c ă ? L u m i n ă t o r c a unul c e ai
C u v â n t u l vieţii, t r ă g â n d u - t e d e l a
a p u s , şi a r ă t â n d u - t e la r ă s ă r i t ?
R o a g ă - t e , s ă s e m â n t u i a s c ă su­
fletele n o a s t r e .
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
G e s t e mai luminat d e c â t
b u n ă t ă ţ i l e tale F e c i o a r ă ? C ă
v i n d e c i şi m â n t u e ş t i p r e toţi d e
patimi, g o n i n d n ă p ă d i r i l e c e l e
fărădelege ale vrăjmaşilor. Şi
p ă z e ş t i d e primejdii p r e c e i c e
t e c i n s t e s c , şi s c â r b e l e Ie o p r e ş t i ,
d u m n e z e e a s c ă M i r e a s ă , fă-te
pricină de bucurie mai bună
r o b i l o r tăi, r u g â n d u - t e s ă s e
m â n t u i a s c ă sufletele n o a s t r e .
A Crucii, a Născătoarei:
O v e d e r e înfricoşată este
a c e a s t a ? F e c i o a r a striga c ă t r e
D o m n u l c a o Maică. Durerile
c a r e nu le-am c u n o s c u t c â n d
t e - a m n ă s c u t F i u l e , iute p ă t r u n d
i n i m a m e a . N u s u f e r a t e ve­
d e a p r e C r u c e , o lumina ochi­
l o r m e i ! G r ă b e ş t e d e te s c o a l ă ,
şi s l ă v e ş t e r â n d u i a l a fa c e a în­
fricoşată.
LLLLLLLLL IHLILNLLILNLJLIPIIRCIQLLL LTLLMIMI™ILL|J!IHIAIMLM"~L 'L.LÎÎN.LBIFÎTÎ.NIFFHL IIITO^I7LW.,7!P..IIL|n,.|Î||Î|
L
,
LA UTRENIE.
CANONUL Sfântului Martin.
Facerea Iui Iosif.
Peasna l-a, glasul al S-lea, Irmos:
el tăiat p r e c e a n e t ă i a t ă o a
„tăiat, şi a văzut s o a r e l e
„ p ă m â n t u l p r e c a r e nu-1 v ă z u s e .
„ P r e pierzătorul vrăjmaş a p a
„l-a î n n e c a t , şi c e a n e u m b l a t ă
„ o a t r e c u t Israil, şi c â n t a r e s ' a
„ c â n t a t : D o m n u l u i să-i c â n t ă m ,
„ c ă c u slavă s'a proslăvit".
M u l t e d u r e r i ai r ă b d a t M a r ­
tine p e n t r u H r i s t o s D u m n e z e u ,
şi a c u m n e v o i n d u - t e b i n e , te-ai
m u t a t c ă t r e via(a c e a f ă r ă d u ­
rere. Pentru aceasta uşurea­
z ă - m i d u r e r i l e sufletului c e l e
cumplite, luminându-mă p r i n
r u g ă c i u n i l e tale, c a s ă t e laud
p r e tine.
P r o p o v e d u i t - a i p r e unul din
cinstita T r e i m e , p r e H r i s t o s
D u m n e z e u , cel mai p r e s u s d e
fiinţă, în d o u ă firi şi în d o u ă
voiri, şi în d o u ă lucrări, F e r i c i t e ;
şi p r e c e i c e nu c r e d î n t r ' a c e s t
c h i p , p r e toţi i-ai l e p ă d a t , M a r ­
tine p r e a sfinţite.
Slavă...
P r e s c a u n înalt t e - a p u s
D o m n u l tuturor, c a p r e un
sfeşnic luminos, c a s ă luminezi
p r e c e i c e d o r m ia u în n o a p t e a
î n ş e l ă c i u n e i , şi să-i p o v ă f u e ş t i
către lumina c e a adevărată a
 LUNA APRILIE
c r e d i n ţ e i . D r e p t a c e e a p r e tofi
îi l u m i n e z i c u d o g m e l e t a l e P ă ­
rinte.
i Şi acum, a Născătoarei :
C e l c e d u p r e firea c e a d u m ­
n e z e e a s c ă e s t e n e v ă z u t s ' a a-
r a t a t p r u n c din tine f ă c â n d u - s e
om, arătând cu adevărat doua
v o i r i şi d o u ă l u c r ă r i î n t r ' u n
Ipostas, căruia roagă-te P r e a ­
curată, c a să n e mântuim noi
to(i, c e i c e c u d r a g o s t e t e cin­
stim.
Peasna 3-a, Irmos:
F
Frica ia Doamne...
i I iind plin d e d u m n e z e e a s c ă
r â v n ă p r e a fericite, ai a d u ­
i n a t c i n s t i t s o b o r , şi a i întărit
\ d o g m a Bisericii, i e r a r h e M a r ­
¡ tine.
I n m i j l o c u l s o b o r u l u i ai le­
pădat p r e Pir, p r e Serghie, p r e
T e o d o r şi p r e C h i r u şi p r e c e i
I c e b â r f i a u a s e m e n e a c u dânşii,
Cuvioase.
Slavă...
Izvoarele e r e s u r i l o r le-ai
uscat, şi a i izvorît rîuri d e d o g ­
6 m e sfinte, c u c a r e adăpi f a j a
Bisericii, mărite.
Şi acum, a Născătoarei:
M a i p r e s u s d e c u v â n t ai
n ă s c u t p r e c e l d e o cinste şi
d e un scaun c u Tatăl, carele
p o a r t ă d o u ă l u c r ă r i şi d o u ă
voiri, p r e a s f â n t ă F e c i o a r ă .
Irmosul:
F r i c a ta, D o a m n e , o sădeşte
„în i n i m i l e r o b i l o r lai, şi fi
„ n o u ă întărire, c e l o r c e întru
„adevăr te c h e m ă m p r e tine".
Sedeaîna, glasul al S-lea.
Podobie: P înţelepciunea şi Cuvântul...
f e
D in p r u n c i e fiind d a t lui
D u m n e z e u , şi c r e s c â n d î n t r u
b u n ă t ă ţ i d u h o v n i c e ş t i , le-ai î n ­
v r e d n i c i t a fi u r m ă t o r A p o s t o ­
lilor, p ă s t o r i n d c u d r e a p t ă c r e ­
d i n ţ ă t u r m a D o m n u l u i , şi g o ­
n i n d c e t e l e e r e t i c i l o r , p r e a lău­
d a t e . P e n t r u a c e a s t a la s f â r ş i ­
tul t ă u te-a î n c u n u n a t c u c u n u n a
muceniei, pururea pomenite,
c a u n patimilor nebiruit, o M a r ­
tine d e D u m n e z e u i n s u f l a t e !
R o a g ă - t e lui H r i s t o s D u m n e ­
zeu, iertare d e greşeli s ă dă­
ruiască, celor c e c u dragoste
p r ă z n u e s c sfânta p o m e n i r e a ta.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
Alunecându-mă după cu­
g e t e l e c e l e r e l e , a m c ă z u t întru
a d â n c i m e de p ă c a t e , ci suspi­
n â n d s t r i g din i n i m ă : M i n u n e a -
ză-ţi î n t r u m i n e mila c e a b o ­
g a t ă , şi noianul c e l n e m ă r g i n i t
al milostivirii, P r e a c u r a t ă , şi
b o g ă j i a c e a n e m ă s u r a t ă a în­
durărilor tale, şi-mi d ă p o c ă i n j ă ,
şi i e r t a r e g r e ş e l i l o r , c a t o t d e a ­
u n a s ă strig j i e : R o a g ă - t e Fiu­
lui ş i D u m n e z e u l u i t ă u , s ă m i
s e d e a iertare de p ă c a t e , c a p r e
tinete a m nădejde e u robul tău.
A Crucii, a Născătoarei:
Mieluşeaua văzând pre
Mielul ş i P ă s t o r u l , şi M â n f u i t o
 IN PATRUSPREZECE ZILE
rul î n ă l ţ â n d u - s e p r e C r u c e f ă r ă
dreptate, tânguindu-se striga:
V a i m i e p r e a iubite F i u l e ! Fiul
m e u cel prea dulce, c u m voiu
suferi a v e d e a privire p r e a în­
f r i c o ş a t ă , la c e l e dinlăuntru m ă
r u m p , inima mi s e r ă n e ş t e , şi
n u p o t suferi j u n g h i e r e a t a c e a
f ă r ă d r e p t a t e . C i tu c e l din
fire î n d e l u n g r ă b d ă t o r , g r ă b e ­
ş t e d e te s c o a l ă î n g r a b , şi pli­
n e ş t e f ă g ă d u i n j a ta, c a s ă m ă
slăveşti şi p r e m i n e , c e e a c e
t e - a m născut pre tine.
Peasna 4-a, Irmos;
\ uitute-ai p r e c a i p r e a p o ­
l
stolii tai D o a m n e , şi ai luat
„ c u m â i n i l e tale f r â n e l e lor, şi
„ m â n t u i r e s'a f ă c u t c ă l ă t o r i a ta,
„ c e l o r ce-Ji c â n t ă c u c r e d i n ţ ă :
„ S l a v ă puterii tale D o a m n e " .
p i i n d tu c e l d r e p t izgonit
din s c a u n u l t ă u f ă r ă d r e p t a t e
d e o a m e n i i c e i n e d r e p ţ i ai a l e s
mai bine a pătimi rău, c a să
păzeşti n e v ă t ă m a t ă d o g m a c e a
d r e a p t ă a Bisericii, înţelepte
Părinte.
X u cel d u p r e lege nevoilor,
s t â n d în mijlocul c e l o r f ă r ă d e ­
l e g e , şi d e dânşii c h i n u i n d u - t e
şi b a t j o c o r i n d u - f e şi t â r â n d u - t e
în z a d a r , ai r ă m a s neclătit la
minte, d e D u m n e z e u cuprin-
sule.
Slavi.,.
B ine c u g e t â n d în l e g e a
D o m n u l u i , p r e a sfinfite, ai
107
d e f ă i m a t legile c e l o r f ă r ă d e ­
l e g e . I a r ă c r e d i n c i o ş i l o r le-ai
dat legea c e a d u m n e z e e a s c ă ,
întărind d o g m a bunei c r e d i n ţ e
foarte tare, Părinte.
Şi acum, a Născătoarei:
N ă s c u t - a i p r e unul din Trei­
m e , c u n o s c u t în d o u ă fiinţe,
d u m n e z e e a s c ă şi o m e n e a s c ă ,
D u m n e z e u î m p r e u n ă şi o m ,
a v â n d voiri a s e m e n e a c u firile
lui, F e c i o a r ă p r e a c u r a t ă .
Peasna 5-a, Irmos: 3
P re m i n e c e l c e d e a p u r u r e a
„mă rătăcesc de noaptea
„necunoştinţei, s p r e c a l e a c e a
„ p i e r z ă t o a r e d e suflet, c u lumi-
„ n a cunoştinţii tale D o a m n e ,
„ povătueşte-mă, ducându-mă
„la c ă r a r e a p o r u n c i l o r t a l e " .
C u p r e a sfinţitul t ă u c u v â n t
P ă r i n t e , a r ă t a t ai întărit d o g m a
c e a p r e a sfântă, şi ai s u r p a t
c e a t a e r e s u r i l o r , r ă b d â n d iz­
g o n i r i şi î n c h i s o r i şi s c â r b e
foarte multe.
N u ai dat a d o r m i r e g e n e l o r
fale, C u v i o a s e , p â n ă c e te-ai
f ă c u t l o c a ş lui D u m n e z e u , şi
ai r ă s t u r n a t din t e m e i u t o a t ă
rătăcirea eresurilor, m u c e n i -
ceşte nevoindu-te.
Slavă.,.
S t r ă l u c i n d întru bunătăţi, ai
ş e z u t p r e s c a u n u l c e l p r e a înalt
înfelepte, şi c u lumina d o g m e ­
l o r t a i e c e l o r d u m n e z e e ş t i , ai
 108
l u m i n a t t o a t a t u r m a ta, M a r -
.j tine d e irei o r i f e r i c i t e .
Şi acum, a Născătoarei:
F e c i o a r ă neispitită d e nun­
ta, c e e a c e ai n ă s c u t c u t r u p
pre D u m n e z e u cel necuprins,
omoară-mi patimile trupului,
şi-mi în v i a z ă sufletul c e l o m o r î t
de păcate.
Peasna 8-a, Irmos;
Adâncul păcatelor ..
S ' a d e s p i c a t v i c l e a n u l înain­
t e a cinstitelor t a l e p i c i o a r e ,
p u r t ă t o r u l e d e D u m n e z e u , şi
prin c u v â n t u l tău s ' a u î n g r ă d i t
gurile cele fără de uşă ale oa­
m e n i l o r c e l o r vicleni, şi s ' a a-
rătat d o g m a c e a dumnezeea­
s c ă , s t r ă l u c i n d m a i mult d e c â t
soarele.
Q e i î n ş e l ă t o r i le î n t i n d e a u
f ă r ă d e milă, şi c u funii t e le­
g a u p r e tine c e l c e ai l e g a t
t o a t ă î n ş e l ă c i u n e a , şi ai r u m p t
legătura eresurilor c u legătu­
rile d u m n e z e e ş t i l o r t a l e d o g m e
I e r a r h e M a r t i n e , p r e a sfinţite
Părinte.
Slavă...
( j a un s o a r e l u m i n o s s t r ă ­
l u c i n d în s o b o r , ai î n t u n e c a t
înşelăciunea ereticilor c a p r e
o n e g u r ă , i a r ă mulţimile c r e ­
d i n c i o ş i l o r le-ai l u m i n a t c u ra­
zele î n v ă ţ ă t u r i l o r t a l e c e l e o r ­
todoxe, părinte Martine.
Şi acum, a Născătoanei:
L e g i l e firii întru tine s e d e s -
LUNA APRILIE
l e a g ă p r e a lăudata, c ă negrăit
ai n ă s c u t p r e Ziditorul t u t u r o r
c a p r e un D u m n e z e u şi o m ,
în d o u ă voiri şi în d o u ă l u c r ă r i ,
Născătoare de Dumnezeu Mai­
că Fecioară.
Irmosul:
A d â n c u l p ă c a t e l o r , şi vifo-
„rul g r e ş e l i l o r m a t u r b u r a , şi
„întru a d â n c u l desnădăjduirii
„ c e l e i silnice m a s u r p ă pre
„ m i n e . C i î m i î n t i n d e şi m i e
„ m â n a ta c e a t a r e c a Iui P e t r u
„o î n d r e p t ă t o r u l e ! Şi m ă m â n -
„tueşte".
CONDAC, glasul al 4-lea.
Podobie: Cda cy te-ai înălţat...
I n t r e A r h i e r e i vieţuind c u
b u n ă c r e d i n { ă , şi m u c e n i c e ş t e
c a l e a s ă v â r ş i n d u - ţ i , bârfelile e~
r e s u r i l o r le-ai stins, f ă c â n d u - t e
apărător dreptei credinţe, p r e a
sfinţite M a r t i n e . P e n t r u a c e a s t a
te r u g ă m , mânfueşte-ne d e ne­
v o i şi d e s c â r b e , prin r u g ă c i u ­
nile tale, m ă r i t e I e r a r h e al Iui
Hristos.
Intru această lună în 14 zile, pomenirea celui
dintru sfinţi părintelui nostru Martin Mărturi­
sitorul, Papă al Romei.
Stih: Cel ce mânca trupul tău Stăpâne bu­
curându-se.
Martin prin desbrăcare de trup petrece ve-
selindu-se.
Intru a patrusprezecea a lui Aprilie zi,
Vestitul Martin din viaţă se săvârşi.
A c e s t a a fost pe vremea împărăţiei
lui Constantin, ce s'a poreclit Pogonat,
adică bărbosul, carele Constantin fu ucis
în baia Dafnei în Sicilta, lovit în cap cu
o cărămidă. De aceea pentru dreapta
credinţă trimiţând împăratul, a adus dela
 IN PATRUSPREZECE ZILE
Roma cu sila pre fericitul acesta păti­
mind muite necazuri ia mergere şi ia în­
toarcerea sa, câ fiind împăratul tot una
şi la un gând cu eresul mon otel iţii or,
de vreme ce sfântul Martin gonise dela
biserică cu ale sale scrisori de obşte pre
Serghie, pre Pir şi Ttodor, şi a pus ho­
tar bunei credinţe, cu soborul ce s'a
strâns cu sine spre căderea şi Înfruntarea
eresului monoteiiţilor, trimis-a de l-au
luat, precum a zis împăratul, din Roma;
şi bâgându-1 în legături, ca şi cum ar fi
fost făcător de rele, l-au pus la închi­
soare, de aceea l-au trimis în surghiun
ta Hcrsona, unde săvârşindu-şi rămăşiţa
vieţii pustniceşti, s'a mutat către Domnul.
Intru această zi, pomenirea celor mai sus
sfinţi mărturisitori episcopl de apus, cari au
fost împreună cu sfântul Martin.
Stih: D pre cugetând, bâibaţi sfinţiţi,
re
Foarte cu bucurie la izgonire au fost osândiţi.
Intru această zi, pomenirea sfântului muce­
nic Ardalion glumeţul.
Stih: Acum glumeţ lăudat a fost Ardalion,
i nu de d-mult,
Căci făcând asemenea ca mucenicii, focul a
sufent.
•A. t a a fost pe vremile împăratului
c e s
Maximian, aflându-se prin teatre, şi fă­
când schimile unuia şi altuia, şi fâţărni-
cindu-se, arăta patimile, şi întâmplările
celorlalţi. Deci fiindcă odată a socotit să
se fâţârnicească, arătând trnprotivirea cre­
ştinilor către tirani în vremea muceni­
ciei, pentru aceasta s'a spânzurat singur,
şi se zgâria; ca şi cum nu voia să aducă
jertfă dumnezeilor. Deci norodul văzând
acestea plesnea cu mâinile, şi lăuda pre­
facerea lui cea iscusita şi vitează. Atun­
cea Ardalion a strigat cu glas mare către
norod ca $& tacă, şi aşa s'a mărturisit
pre sinecâfcste adevărat creştin. Deci ighe-
monoi iarăş l-a sfătuit sâ-şi prefacă so­
cotinţa dar el nevrând, şi rămâind în
credinţa lui Hristos, a lost aruncat într'un
cuptor ce era ars cu foc, şi aşa sâvâr-
şindu-se a primit cununa muceniei.
Intru această zi, pomenirea sfintei muceniţe
Tomaidei.
Dupre Scriptură Părinte, pentru veacul cel
aşiept&t.
A
" c e a s t a sfântă Tomaida s'a născut tn
Alexandria, şi bine fiind crescută, şi în­
văţată de părinţii săi, fu însoţită cu bărbat,
şi erâ în casa bărbatului său, cu multă
credinţă, şi petrecea cu întreagă înţe­
lepciune şi cinste. Şi vieţuiâ împreună cu
ei şi trupescul părinte al tânărului, carele
luase luişi noră pre Tomaida. Deci în-
tr'una din zile neaflându-se acasă fiul său,
pierzătorul de suflete diavol, a băgat în
bătrânul, cuget de ocară împrotiva nu-
rorei sale, şi cugeta sâ se împreune cu
tânăra, toate chinurile uneltind spre îm­
plinirea scopului său. Deci fericita To­
maida, mult sfătuind şi rugând pre bă­
trânul, nimic isprăvea; căci Întunecat cu
mintea de diavol, luând sabia fiului său,
şi lovind pre tânăra foarte tare o a tăiat
în două; şi t a ş'a dat sufletul Domnului,
şi s'a făcut muceniţă pentru Întreaga ei
înţelepţie; iară bătrânul, îndată pierzân-
du-şi vederile, umblă prin casă orb. Şi
dară mergând oarecari spre aflarea fiu­
lui său, au aflat pre tânără, zăcând moarta
pre pământ; cari văzând acestea, şi pre
bătrânul ce se purtă orb încoace şi încolo,
şi rătăcea prin casă îl întrebau ce este
aceasta ce se vede? Iară el descoperind
adevărul, şi mustrându-se pre sine, că cu
mâna sa a făcut uciderea, mai adăogâod
încă şi rugându-se ca să fie dus de ei, la
ighemon şi să-şi primească osânda. Aceştia
plecându-se l'au dus pe el la ighemonul şi
cunoscându-se adevărul, din porunca lui
s'a tăiat capul bătrânului. Deci fnştiin-
ţându-se de acestea Avvâ Daniil dela schit
s'a pogorît la Alexandria, şi luând moa­
ştele Sfintei, le-a dus la Schit, si le-a aşe­
zat în cimitirul său, pentrucâ Sfânta s'a
nevoit prin sânge şi s'a săvârşit pentru
curăţenie. Şi oarecarele din schit, stâ-
pâm'ndu-se de pofta curviei, s'a dus la
mormântul fericitei, şi luând undelemn
din candela ei, şi ungându-se, mai luând
încă şi binecuvântarea ei care s'a arătat
lui In vis, deşteptându-se s'a izbăvit de
patimă. Deci de atuncea şi până astăzi
fraţii din acel schit, mare ajutor au pre
fericita Tomaida Intru războaiele trupuh
 LUNA APRILIE
Cu ale ei sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi, Amin.
Peasna 7-a, Irmos:
T i .înerii cei c e merseseră din
^ „Iudeia în Vavilon oare-
„când, c u credin|a Treimii, vă-
„paia cuptorului o au călcat,
„cântând: Dumnezeul părinţi­
l o r noştri bine eşti cuvântat".
C e i c e au lipsit pre Hristos
de două lucrări şi de două
voiri, te-au lipsit de scaun,
dându-te la izgoniri prea de­
părtate, Părinte, carele strigai:
Dumnezeul părinţilor n o ş t r i
bine eşti cuvântat.
Suferind închisorile c e l e
prea lungite, c a un păzitor cre­
dinţei celei fără prihană, ai
micşorat înfunerecul eresuri­
lor, şi ai luminat pre credin­
cioşi a cânta; Dumnezeul pă­
rinţilor noştri bine eşti cuvântat.
Slavă...
Chinuindu-te cu izgonirile
cele prea îndelungate şi c u
scârbele, nici cum nu te-ai clă­
tit Părinte, ci te bucurai Feri­
cite neîncetat, strigând: Dum­
nezeul părinţilor noştri bine
eşti cuvântat.
Si acum, a Născătoarei:
c e negrăit s'a născut
din tine, cu două voiri şi cu
două lucrări, Preacurată, acela
păzeşte pre cei c e cred într'a-
cestaş chip, cari strigă: Dum­
nezeul părinţilor noştri b i n e
eşti cuvântat.
ag)<aq@:G).0Oi<3?0*9;<5>;
Peasna 8-a, Irmns:
Tinerii cei grăitori de...
S
^râmtorându-fe de boaie şi
Ale izgoniri cumplite, şi de
multe feluri de chinuri, c a un
Mucenic ai primit cununa mu­
ceniciei, Părinte.
Fiind izgonit, c a unul c e te
(ineai de departe, ai izgonit din
mijloc eresul cel fără dreptate,
şi te-ai învrednicit fericirii celei
zise de Dumnezeu, p ă r i n t e
Martine.
Binecuvântăm pre Tatăl...
Pre tine te-arn cunoscut fe-
meiu Arhiereilor, şi stâlp orto­
doxiei, şi învăţător bunei cre­
dinţe. Drept a c e e a cu credinţă
ie lăudăm, Ierarhe Martine.
Şi acum, a Născătoarei:
Maiii sfântă decât ostile cele
de sus, şi mai înaltă decât He­
ruvimii eşti Maica Iui Dumne­
zeu. Drept aceea fă-mă pre
mine mai pre sus d e stricăciu­
nea păcatului.
Irmosul :
Să lăudăm bine să cuvântăm...
Tinerii cei grăitori de Dum­
n e z e u , în cuptor călcând vă­
p a i a c e a de f o c , au cântat:
„Binecuvântaţi lucrurile Dom­
nului pre Domnul".
Peasna 9-a, Irmos:
F
Trecut-au preste hotarele:...
ăcându-te prea sfinţit Iucră-
— tor de cele sfinte, şi mărtu­
risitor, şi mucenic, dupre vred-
 ÎN CINCISPREZECE ZILE
n i c i e te veseleşti î m p r e u n a c u
cetele Patriarhilor, M a r t i n e
p r e a alesule. Pentru a c e e a c u
credin|ă t e f e r i c i m .
C a un un s o a r e l u m i n o s r ă ­
sărind d e l a a p u s c ă t r e răsărit,
ai luminat t o t p ă m â n t u l c u r a ­
z e l e b u n e i c r e d i n ţ e , şi ai izgonit
întunerecul c e l p r e a a d â n c al
ereticilor, fericite M a r l i n e .
S a stăm în c a s a D u m n e ­
zeului n o s t r u , p r o p o v e d u i n d
nevoin(ele, l u p t e l e şi m ă r t u r i s i ­
rile părintelui n o s t r u M a r t i n ,
c u g e t ă t o r u l u i de c e l e c e r e ş t i , şi
c u d r a g o s t e să-1 f e r i c i m p r e
dânsul.
Slavă...
Strălucit-a p o m e n i r e a t a F e ­
ricite c a s t e a u a c e a de ziuă la
m a r g i n i l e p ă m â n t u l u i , şi lumi­
n e a z ă p r e toji, c e i c e t e l a u d ă
p r e tine c u l a u d ă , d e D u m n e ­
zeu mările, părinte Martine.
Şi acum, a Născătoarei:
U r m â n d g r a i u r i l e părinţilor,
c u c r e d i n f a m ă r t u r i s i m p r e u-
nul din T r e i m e , c a r e l e s'a n ă s ­
c u t din tine în d o u ă firi şi în
d o u ă voiri, şi p r e tine F e c i o a r ă
c u r a t ă te mărturisim.
Irmosul:
H o t a r e l e firei le-ai trecut,
„ p r e Ziditorul şi D o m n u l z ă ­
m i s l i n d , şi u ş ă d e m â n t u i r e
„lumii t e - a i f ă c u t . P e n t r u a c e a ­
s t a de Dumnezeu Născătoare,
„ p r e tine n e î n c e t a t t e s l ă v i m " .
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
şi Otpustul.
INTRU A C E A S T Ă LUNĂ
IN 15 ZILE.
Sfinţii Apostoli din cei şaptezeci: Aristarh, Pud
şi Trofim.
Şi sfântul mucenic Criscent.
La Doamnt striga t-am, Stihirile, glasul l-iu.
Podobie: Prea lăudaţilor Mucenici...
iw3Ek u
Cuvântul dumne-
TJ^^gBzeeştei cunoştinţe, d e -
s ? ? ! i r s ă v â r ş i t aţi m ă r i t p o ­
p o a r e l e din n e c u n o ş t i n ţ ă , p r e a
înţelepţilor A p o s t o l i , şi le-aţi a-
d u s p r e dânsele mântuite, către
C u v â n t u l c e l c e a strălucit din
Tatăl c e l n e n ă s c u t . C ă r u i a r u -
g a t i - v ă , s ă se d ă r u i a s c ă sufle­
t e l o r n o a s t r e p a c e şi m a r e mila.
S ă lăudăm p r e P u d şi pre
A r i s t a r h c e l î n ţ e l e p t , şi p r e
dumnezeescul Trofim, p r o p o -
veduitorii Iui H r i s t o s c e i a d e ­
văraţi, c ă c i c u c r e d i n j a d u m -
n e z e e s c u l u i D a r , a u topit i a r n a
înşelăciunii, şi a c u m s ' a u s ă ­
lăşluit întru lumina c e a n e a p u s ă ,
c a s ă c u l e a g ă răsplătirile oste­
nelilor, î n d u m n e z e i n d u - s e d e
împărtăşirea c e a negrăită.
U r m â n d lui P a v e l î n v ă ţ ă t o ­
rului celui m ă r i t , î n c h i z â n d u - v a
în t e m n i ţ ă , şi p r i m i n d c h i n u r i ,
m u l t e primejdii aţi r ă b d a t m ă ­
riţilor, şi prin s a b i e tăindu-vi-se
c a p e t e l e , d e s ă v â r ş i t v'aţi nevoit.
 LUNA APRILIE
Rugaji-vă lui Hristos, sa se dă­
ruiască sufletelor noastre pace
şi mare milă.
Shtvâ, Şi acum, a Născătoarei:
Ceea c e eşti locaş desfătat
al iui Dumnezeu, mai slăvit
de cât cerurile, măreşte-mă pre
mine, carele m'am strâmtorat
cu patimile, şi m'am strâmtorat
întru scârbe, de năpădirile su­
părărilor, măreşte-mă iinişfin-
du-mi cu rugăciunile tale, cele
c e mi se vor întâmpla în toate
zilele, Preacurată.
A Crucii, a Născătoarei -
S abie a pătruns inima mea,
o Fiule! zicea Fecioara, dacă
a văzut pre Hristos spânzurat
pre lemn, şi o rumpe Stăpâne,
precum mai'nainteoarecând a
zis Simeon, ci te scoală şi mă
slăveşte împreună cu tine cel
c e eşti fara de moarte, pre
mine Maica şi roaba ta, ro-
gu-mă.
VEZhPentru slujba sfântului mucenic Cris-
cent s'a aşezat să se cânte întru această seară
la Pavecerniţâ.
CANONUL.
Af căruia acrostih la greci este acesta:
Voiu lăudă pre Criscent izvorul minunilor.
Peasna l-a, glasul al 4-lea, Irmos;
Adâncul mării roşii...
stăzi credincioşii să plez-
nim în mâini cu bună cre­
dinţă, bucurându-ne întru po­
menirea pătimitorului Muce­
nic, carele s'a chinuit, şi a bi­
ruit pre stăpânitorul întunere-
cuîui prin dumnezeescul D a r .
Trecând cu vederea nesta­
tornicia celor trecătoare, Mu-
nice mult pătimitorule, cu tot
sufletul te-ai dat pre tine, la
®
munci şi la bătăi, şi făcându-te
biruitor, stai înaintea lui Dum­
nezeu purtând cunună.
Slavă...
Z i de bucurie să săvârşim
credincioşii prăznuind astăzi,
întru pomenirea cugetătorului
de Dumnezeu Criscent, şi ve-
selindu-ne să cinstim luptele
lui cele cinstite.
Şi acum, a Născătoarei:
Din tine Fecioară s'a întru­
pat Domnul pentru multa bu­
nătate, şi pentru noi se vede
asemenea ca noi, cel c e este
dupre fire nevăzut. P r e c a r e l e
roagă-1 neîncetat Preacurată
pentru noi, ceea c e eşti cu totul
fără prihană.
Peasna 3-a, Irmos:
Se veseleşte de tine...
^ pânzurându-te mărite, prin
vitejia trupului ai suferit ra-
nele, arătat dezbrăcându-te de
grăsimea stricăciunii.
T e întăriâ pre tine lisus,
când te luptai cu tărie, mărite,
şi suferiai durerile trupului prin
gând bărbătesc.
Slavă...
Rănîndu-te cu adevărat de
dragostea lui Hristos, Criscente
 ÍN CINCISPREZECE ZILE
m ă r i t e , t a r e te-ai chinuit, necru-
fând ostenelele trupului.
Şl acum, a Născătoarei:
C u c â n t ă r i cinstite s ă cin­
stim p r e c e e a c e s i n g u r ă între
femei n e g r ă i t , a n ă s c u t p r e
D u m n e z e u şi S t ă p â n u l a t o a t ă
lumea.
Sedealna, glasul al 4-lea.
Podobie: Cela ce te-ai înălţat...
Arătându-ie moştenitor bu­
nătăţilor c e l o r v e ş n i c e , prin m u -
c e n i a bunei c r e d i n j e , m a r e m u ­
c e n i c e slăvite, stai înainte lumi­
n â n d u - t e de s l a v a S t ă p â n u l u i
luturor. P e n t r u a c e a s t a p r ă z -
n u i m sfântă p o m e n i r e a ta p ă -
timitorule C r i s c e n t e , cerşind
c a s ă l u ă m prin rugăciunile
tale d e z l e g a r e g r e ş e l i l o r .
Peasna 4-a, Irmos;
Ridicat pre Cruce...
F
ălind s p â n z u r a t p r e C r u c e ,
_ c u c u g e t v i t e j e s c ai r ă b d a t
muncile, M u c e n i c e purtătorule
d e c h i n u r i , p e n t r u c ă închi­
puiai patima c e a d u m n e z e e a ­
s c ă şi c u r a t a , prin c a r e a m
aflat n e p ă t i m i r e .
S t â n d înaintea tiranilor, ai
mărturisit n u m e l e D o m n u l u i c u
c r e d i n ) a n e î n d o i t ă , şi te-ai n e ­
voit b u c u r â n d u - t e . P e n t r u a c e a ­
s t a c u b u n a c r e d i n ţ ă t e cinstim,
Criscente.
Slavă...
U r m a t - a i pre u r m e l e M â n ­
tuitorului, şi î n c h i p u i n d m â n ­
13
tuitoarele lui patimi, ai suferit
bătăi şi m o a r t e silnica, M u c e ­
nice purtătorule d e nevoinfe
p u r u r e a fericite.
Şi acum, a Născătoarei:
C e e a c e a născut mai p r e
s u s d e fiin{ă pre Ziditorul tu­
t u r o r făpturilor p e n t r u f a c e r e a
d e b i n e a zidirii sale, S t ă p â n a
cea prea curată, c u vrednică
cuviinţa s e f e r i c e ş t e .
Peasna o-a, Irmos:
Tu Doamne lumina me«...
mplându-te d e apele D u ­
hului cele de viafă, ai
u s c a t p â r a i e l e răutătei M u c e ­
n i c e d e D u m n e z e u insuflate.
Prin moarte câştigând
viafa c e a n e m u r i t o a r e , izvo-
raşti d a r u r i n e m u r i t o a r e c e l o r
c e cu credinţă s e apropie d e
tine p r e a l ă u d a t e .
Slavă,..
N i c i de s a b i e , nici d e f o c ,
nici d e m o a r t e n u te-ai s p a i ­
mântat v i t e a z u l e m u c e n i c e
C r i s c e n t e , ci te-ai a r ă t a t f ă r ă
frică, jertfindu-te p e n t r u H r i ­
stos.
Şi acum, a Născătoarei:
L ă u d â n d u - t e p r e tine p r i n
c a r e n e - a m izbăvit d e stri­
c ă c i u n e , p r e a lăudată N ă s c ă ­
t o a r e d e D u m n e z e u , şi stri­
g ă m {ie '• B u c u r ă - t e veselia Mu­
cenicilor.
 LUNA APRILTE
PbAsnn O-ii, Irmos:
Jertfi-voiu ţie...
rin m ă d u l ă r i l e t a l e s ' a sla-
J T vit S t ă p â n u l t ă u , d e D u m ­
n e z e u insuflate, pentru a c e e a
a c u m te m ă r e ş t e c u răsplalire
î n t r u s e m n e şi î n t r u m u l t e
minuni, m u c e n i c e Criscente.
P prinzându-te d e focul dra­
g o s t e i D o m n u l u i , prin f o c ai
primit d u m n e z e e s c u l sfârşit
Mucenice, arzând înşelăciunea
n e d u m n e z e i r e i celei fără
d e D u m n e z e u , purtălorule d e
chinuri.
Slavă...
Cinstita s ' a a r ă t a t î n a i n t e a
Domnului moartea ta C r i s ­
c e n t e p r e a f e r i c i t e , c ă în mij­
locul focului te-ai a r ă t a t n e -
ars, mărind şi slăvind pre
Domnul.
Şi acum, a Născătoarei :
C a pre u n s c a u n în c h i p
d e f o c al Stăpânului tuturor te
s l ă v i m F e c i o a r ă şi c a pre u n
palat veselilor, şi c a pre un
s f e ş n i c şi c ă m a r ă de m i r e , c a
pre o m a s ă primitoare d e
Dumnezeu, Preacurată.
CON DAC, glasul al 4-lea.
Podobie: Arâtatu-te-ai astăzi...
P r e a mare î n d r e p t ă t o r te-ai
arătat n o u ă S f i n t e , p r i n r u g ă -
ciun.le tale c e l e c ă t r e D u m ­
nezeu. D r e p t a c e e a astăzi t e
c i n s l i m p r e tine m u c e n i c e C r i ­
scente, pururea mărite.
Pcflana 7-a, Irmos:
in cuptorul persesc tinerii...
Î î n c h i p u i n d p r e c e i trei ti-
j n e r j coconi, Mucenice m ă ­
rite, te-ai a r u n c a t în m i j l o c u l
f o c u l u i p e n l r u H r i s t o s , şi într'in-
s u l (i-ai p r i m i i fericitul sfâşit,
lăudând p r e Dumnezeu, prea
fericite.
în mijlocul văpăii celei
nesuferite ai stătut c a a u r u l
c e l lămurii întru credinfa c e a
adevărată sirălucind Fericile,
şi l u m i n â n d p r e c e i c e s t r i g ă :
B i n e eşti c u v â n t a t în B i s e r i c a
slavei tale D o a m n e .
Slavă...
Spânzurându-te p r e l e m n ,
t e - a i rănit m ă r i t e , c i n s t i n d p r e
c e l c e şi-a întins m â i n i l e p r e
lemn pentru noi, din bună­
t a t e a s a , şi în c u p t o r fiind b ă ­
g a t , l-ai slăvit p r e d â n s u l , C r i ­
scente. TUI
Şi nciim, a Născătoarei"
A răiatu-te-ai m a i s f â n t ă
d e c â t Heruvimii, P r e a c u r a t ă ,
c a c e e a c e p r i n c u v â n t ai z ă ­
mislit p r e C u v â n t u l Tatălui,
p r e c a r e l e lăudându-1 s t r i g a m
j i e : B i n e c u v â n t a t ă eşli tu în­
tre femei, S t ă p â n ă fără pri­
hană.
Pensna 8-a. Irmos :
Mâinile întinzândii-şi..
B
o r i n d sa v e z i p r e H r i s t o s
te-ai l u m i n a t c u p o d o a b e l e
b u n ă t ă ţ i l o r , c a r e ji s ' a u jesut
 IN CINCISPREZECE ZILE
de sus, şi stai înaintea împă­
ratului celui nemuritor, p r e a
fericite, c u veselie slrigând:
Binecuvântaţi toate lucrurile
Domnului pre D o m n u l .
P r i n tăria cugetului ai răb­
dat m o a r t e a cea a m a r ă , c o -
cându-te în mijlocul focului
c a o pâine dulce a împăratu­
lui tuturor mărite, înaintea c ă ­
ruia stând cu s u f l e t vesel
strigi: Binecuvântaţi toate lu­
crurile Domnului pre D o m ­
nul.
Binecuvântăm pre Tatăl...
L u â n d d e sus dela Dum­
nezeu D a r , a tămădui boalele
şi a goni duhurile, rogu-fe
Mărite, t ă m ă d u e ş t e s u f l e t u l
meu, carele totdeauna este
bolnav d e năpădirile păcatelor
c a s ă strig: Binecuvântaţi toate
lucrurile D o m n u l u i pre D o ­
mnul.
Şi acum, a Născătoarei:
O m i n u n e ! cum ai născut
pre D u m n e z e u , făcându-se o m ,
c e e a c e eşti de D u m n e z e u dă­
ruită ? C u m ai r ă m a s nearsă,
primind întru tine focul c e l ne­
suferit? Pentru aceasta cu gla­
suri de mulţămită te slăvim,
şi s t r i g ă m : Binecuvântaţi toate
lucrurile Domnului p r e D o m ­
nul.
Irmosul;
Să lăudăm, bine să cuvântam...
Mâinile întinzându-şi D a -
, niil, gurile leilor cele deschise
în g r o a p ă le-a î n c u i a t ; şi pu­
terea focului a stins, c u buna
faptă încingându-se tinerii c e i
iubitori d e credinţă, strigând:
Binecuvântaţi toate lucrurile
Domnului p r e D o m n u l " .
Peasna 9-a irmos :
t
[jristos piatra c e a netăiată
d e mâna c e a din m a r g i n e a
„unghiului; din tine muntele
„cel netăiat F e c i o a r ă s'a tăiat,
„adunând firile cele osebite.
„Pentru a c e a s t a veselindu-ne,
„pre tine, N ă s c ă t o a r e d e D u m ­
n e z e u te slăvim".
C u dumnezeeşti cuvântări
de sfinţenie te lăudăm p r e tine
M u c e n i c e al lui Hristos, c a
pre unu! c e c u totul bine ai
plăcut împăratului veacurilor,
şi ai surpat idolii periciunii
prea vitejeşte.
F o a r t e peste fire sunt oste-
nelele tale, foarte lăudate sunt
sudorile tale c a r e ai suferit
pentru Hristos. Pentru a c e a s t a
te-ai învrednicii slavei celei ne­
grăite, rugându-te pentru noi,
c a r e c u bună credinţă te feri­
cim pre tine M u c e n i c e .
Slavă...
A s t ă z i cetatea Mirelor lumi­
nat prăznueşte cântând chinu­
rile tale, şi primejdiile şi luptele,
c a r e ai petrecut vitejeşte, ne-
voindu-te pentru Hristos, m u ­
cenice.
 LUNA APRILIE
Şi acum, a Născătoarei:
Ziditorul soarelui şi a! Ju­
nei, Hristos Domnul, ne-a ră­
sărit nouă lumină din pântecele
tău c e l purtător d e lumină, Fe­
c i o a r ă , pre carele roagă-1 ne­
încetat, c a să s e lumineze su­
fletele noastre.
Stihirile Sfântului cele dela Vecernie, glasul
al 4-lea.
PudobieiCa pre un viteaz...
C u cuget vitejesc, Criscente
prea înţelepte, ai mers către
nevoinţele ostenitoare, către
cursele cele cu multeîmpletituri,
către luptele cele cumplite, ne-
părtinindu-ti trupul, ci alegând
mai bine a muri pentru dra­
gostea cea d u m n e z e e a s c ă .
Drept a c e e a toată Biserica lui
Hristos te fericeşte, săvârşind
pomenirea ta, mare Mucenice
prea mărite.
C " cruzime şuvijându-te, şi
împungându-ţise coastele, şi
cu mulţime d e bătăi rumpân-
du-te, nu te-ai lepădat d e nu­
mele lui Hristos cel cinstit, po­
doaba pătimitorilor, bună cu­
viinţa Bisericii. Pentru a c e a s t a
cu laude te cinstim, prăznuind
sfântă pomenirea ta, şi închi-
nându-ne moaştelor tale.
De dragostea Ziditorului
arătat aprinzându-te Criscente,
pururea pomenite, ai stătut în
mijlocul focului nearzându-te
nici c u m , şi fericitul tău duh
l-ai pus în mâinile lui D u m n e ­
zeu. Pentru aceasta ai primit
cununile biruinţei, rugandu-te
c a să d o b â n d e a s c ă iertare d e
păcate, cei c e te lauda p r e tine.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei;
C a o M a i c ă a Iui Dumne­
zeu nestricată, curată şi c u totul
fără prihană, şi mai pre sus d e
toată sfinţenia, nu m ă lepăda
p r e mine cel spurcat şi necurat,
şi aflător de toată lucrarea c e a
de o c a r ă , şi fărădelege şi c u m ­
plită. Nu m ă lăsa să pier de
tot, ci m ă izbăveşte d e patimi,
şi m ă mântueşte p r e mine, în-
torcându-mă.
A Crucii, a Născătoarei *
D a c ă le-a văzut Doamne,
F e c i o a r a şi Maica ta răstignit
pre C r u c e , s'a spăimântat, şi
privind a zis: C e răsplălire(i-a
dat Stăpâne, cei c e s'au îndulcit
de tine cu darurile cele multe;
dar m ă rog, nu m ă lăsa singură
în lume, ci grăbeşte să te scoli,
înviind împreună pre strămoşi.
Şi cealaltă ţlt'jbă dupre rânduialâ şi Qtpustul.
LA UTRENIE
CANONUL Sllnţilor Apostoli.
Al cărui acrostih la Greci este acesta:
Dumnezeească cântare cânt dtjmnezeeştilor
Mueenicf.
Facerea lui Iosif.
Peasna l-a, glasul al 6-lea, Irmos:
Ca pre uscat umblând lsrail...
ei c e staţi înaintea scaunu­
lui lui Dumnezeu c a nişte

IN CINCISPREZECE
slujitori, şi c a nişle slugi ale Iui,
şi ca nişte luminători înţelegă­
tori, cere)î luminare nouă celor
ce cinstim pomenirea voastră,
Aposlolilor.
Cela c e pentru milostivire
s'a arătat pre pământ, v'a ales
pre voi ucenici şi slujitori îm­
preună cu alţii mulţi, c a sa ve­
stiţi voirea lui c e a dumnezeea­
scă, înţelepţilor. S ţ ^ p
Puindu-va întru rânduiala
cu ceata c e a prea sfinţită a
sfinţilor şaptezeci de ucenici ai
lui Hristos, luminaţi tot pama­
tul spre cunoştinţa, cu dum­
nezeească lumina învăţăturilor.
Şi acum. a Născătoarei:
C a să împreune Dumnezeu
pre cei de jos cu cei de sus,
din noianul milostivirii sale,
acum a luat trup din tine Prea­
curată, şi a rămas şi după în­
trupare tot ceea ce a fost.
Peasna 3-a, Irmos;
Nu este sfânt precum tu...
F iind împreună cu laudalu!
_ Pavel, împreună cu dânsul
aţi încunjurat toată lumea ca
nişîe stele cu soarele, gonind
întunerecul necunoştinţei cu lu­
mina sfintei propoveduiri.
Ucenicii Cuvântului
nind credincioşilor odihna c e a
fără durere întru cele dintru
înălţime, prin mari osteneli ale
trupului, au ridicat din mijloc
păcatul cel cu durere.
î
: ( M i
ZSLE
Slavă..
Arătat propoveduind Apo­
stolii pre Dumnezeu Cuvântul
cel născut din Tatăl negrăit în­
tru început, cum c a s'a întrupat
pre pămâit, şi a defăimat stă­
pânirile veacului acestuia.
Şi acum, a Născătoarei:
Aplecat-ai cu lapte pre hră­
nitorul a foată lumea, carele
fără stricăciune s'a născut din
curatul tau pântece, şi a zidit
din nou pre oamenii, cari erau
sfărâmaţi de stricăciune.
Irmosul:
Nu este sfânt precum tu
„Doamne Dumnezeul meu, ca­
drele ai înălţat cornul credin­
cioşilor tai, Bunule, şi ne-ai
„întărit pre noi pe piatra măr­
turisirii fale".
Sedealna, glasul l-iu.
Podobie: Mormântul tau...
Ca un luceafăr cu bună po­
doabă strălucind lumii, aţi go­
nit prin credinţă, întunerecul
cel adânc al înşelăciunii, şi aţi
luminat sufletele. P e n t r u a-
ceasta toată Biserica cea zărită
de lumina, cântă astăzi Aposto­
lilor pomenirea voastră cea
purtătoare de lumină, slăvind
arvu­ pre Hristos.
Slavă, glasul al 4-lea.
Podobie: Arătatu-te-ai astăzi...
Fiind viţe din via cea purtă­
toare de via)ă, v'a(i adus stru­
guri, din care ne curge nouă
 LUNA APRILIE
vin d e viatei, c e r e ş t i l o r î n v ă ţ ă ­
tori, A p o s t o l i ai D o m n u l u i .
şi acum, a Născătoarei.
N ăscatoare de Dumnezeu
c u r a t ă ! prin r u g ă c i u n i l e t a l e
c u r ă ) ă sufletul m e u , c a r e l e e s t e
s p u r c a t d e patimile păcatului.
C a t u eşti c e a b u n ă , c u r ă j i r e
mântuitoare.
A Crucii, a Născătoarei:
Mieluşaua c e a prea curată,
şi M a i c a c e a f ă r ă p r i h a n ă v ă ­
z â n d p r e Mielul p i r o n i t p r e
lemn, glăsuind striga: Laud
C u v i n t e d u m n e z e e ş t i l e tale p a ­
timi.
Peasna 4-a, Irmos:
Hristos este puterea mea...
T
r e i m e a c e a m a i pre s u s d e
fiinţă şi î n t r e i l u m i n i , a
a p r i n s făclii p r e sfinf ii P u d , T r o -
fim şi p r e A r i s l a r h , c a s ă lu­
mineze pământul cu cuvântul
cel d u m n e z e e s c .
I m p r e u n ă călători c u Pavel
v'aţi a r ă l a t î n ţ e l e p ţ i l o r , r ă b d â n d
de bucurie împreună cu dânsul
m u l t e feluri d e i z g o n i r i , m u l t e
feluri d e c h i n u r i şi p r i m e j d i i d e
nevoi, pentru viata cea viitoare
mărijilor.
Slavi...
C u c u r g e r i l e sângiurilor,
p r i n s t r ă l u c i r e , aji sfin|it t o a t ă
zidirea, o p r i n d s â n g i u r i l e cele
spurcate c e s e a d u c e a u dra­
c i l o r , A p o s t o l i a i Iui H r i s t o s .
Şi acum, a Născătoarei.
Fiindu-mi m i e t ă r i e şi s c ă ­
p a r e şi z i d n e î n c u n j u r a t şi r u ­
g ă t o a r e c ă t r e D u m n e z e u , mân-
t u e ş t e - m ă de v ă p a i a c e a v e ş ­
n i c ă şi d e g h e e n ă , p r e a c u r a t ă
Fecioară.
Peasna ->~u, irmos:
Cu dumnezeească strălucirea ta...
^ tâlpiî şi c a p i ş t i l e c e l e i d o -
l
_ Ieşti l e - a u s f ă r â m a t l ă u d a j i i
propoveduitori de Dumnezeu,
zidind c u D a r u l inimile o a m e ­
nilor, c a p r e u n c o r t c ă z u t prin
călcarea poruncilor.
C u adevărat făcându-vă cai
p r e a l ă u d a ţ i a i Iui H r i s t o s , t u r ­
burând m a r e a nedumnezeirii
prin d u m n e z e e a s c ă p r o p o v e -
d u i r e , aii înviat d i n n o u , p r e
cei c e erau înnecafi m a i 'nainte
într'însa.
Slavă...
U itându-vă c ă t r e Dumne­
zeu, prin dumnezeeştile v o a s t r e
c e r c e t ă r i ne-aji mântuit p r e n o i ,
cari e r a m întru răutatea nebu­
niei i d o l e ş t i p r i m e j d u i ţ i , f a c â n -
du-vă n o u ă mântuitori.
Şi acum, a Născătoarei ;
I s a i a c e l sfinţit l u m i n â n d u - s e
o a r e c â n d p r e a sfinţit c u d u m -
n e z e e s c u l D u h , a s t r i g a t : Iată
F e c i o a r ă v a l u a în p â n t e c e p r e
D u m n e z e u cel necuprins, în­
trupat pentru milostivirea s a .
 Ped^na G-o, Irmos:
Marea vieţii vâzându-o ..
rea înfeleplul Trofim şi A-
rîslarh, împreuna şi minu­
natul Pud, ca nişte Apostoli ai
Cuvântului, şi cinstiţi călători
împreună cu Pavel, să se laude
cu cântări sfinţite.
D e apele Duhului cu ade­
vărat fiind plini, înfelepjilor, tot
sufletul l-aţi adăpat prin învă­
ţături, gonind din m jloc văpaia
înşelăciunii cu Darul cel dum­
nezeesc.
Slavă...
F i i n d uniţi cu duhul, nu aj
avui despărţire nici cu însăşi
despărţirea trupului, căci îm
preuna cu Pavel propovedui
torul vi s'a tăiat capetele, mă
rindu-vă împreună cu dânsul
Şi acum, .i Născătoarei:
Streină este zămislirea ta
Doamnă, streină şi înfricoşată
este naşterea cea mai pre sus
1
de cuget, care ne-a împăcat
¿1
cu Dumnezeu pre toţi cei în-
streinaţi dela dânsul, şi ne-a
dai podoaba cea dinlâi.
Irmosul -
M area vieţii vazandu-o înăl-
„ţându-se de viforul ispitelor,
„la limanul tău cel lin alergând,
„strig către fine: Scoate din
„stricăciune viaţa mea, mult
„milostive".
CONUAC, glasul al 'i-lea.
Podobie Arătatu-te-ai astăzi...
Arăfatu-s'a astăzi praznicul
cel cinstit al Apostolilor, lumi-
nându-ne pre noi, şi gonind
înlunerecul păcatului, celor c e
strigăm: Arăfatu-s'a lumina şi
a venit izbăvirea.
Inln; aceasta lună în 1 o zile, pomenirea sfin­
ţilor apostoli, Jiu cei ţaptezeci • Aristarh, Pud,
şi Trofim.
Stih: Cinstind pre Aristarh ca pre un bi­
ruitor,
CHP le bine s'a nevoit până şi de sabie
răbdător
Dară unde te-ai mutat Pude dupâce te-a
tăiat,
Unde m'am mutat? Decât către slava cea
nestricăcioasâ am alerg t.
Ttotim cereasca hrană a dorit,
Şi dar hrană sabie s'a făcut celui ce 1-a lovit.
Intru a cincisprezecea a lui Aprilie zi,
Aristarh tăierea capului primi.
A ceştia fiind din cei şaptezfci de
Apostoli, urinau marelui apostol Pavel
şi pătimeau rău împreună cu dascălul
lor toate goaneie lui, iară dopă moartea
lui li s'au tăiat şi acestora capetele de
Nftron; Insă acestea Ie-a lăsat scrise tn
limba latineasca a tot fericitul Dorotei
mergând la Roma, şi nu numai de ace­
ştia, ci şi de alţi apostoli şi de sfinţi şi
de prooroci a făcut istorisire, că era
pentru iscusinţa firei sale foarte învăţat
şi mult ştiut, ca nimenea altul.
Intui această lună pomenirea siantului muce­
nic Criscent cel din Mira Lichiei.
Stih . Spaima era a vedea pre Criscent în
mijlocul focului,
Cartlc socotea grădină veselitoare arderea
văriăiei.
Intru a cinsprr zecea a lui Aprile zi,
Criscent în văpaia focului arzător se săvârşi.
A cesla a fost din Mira Lichiei de
neam strălucit şi minunat, mare la stat,
de aceea văzând pagânatatta câ se se­
meţeşte, şi legea idolilor se Înalţă, şi
pe mu ţi supuşi sub robia rătăcirei, de
se Inchinan ce'or iară de suflet, el in­
 părăsească deşertăciunea, şi i învăţa ca
să se întoarcă spre Dumnezeu, cel ce
se cinsteşte de creştini, ca un iâcător al
tuturor şi a toată suflarea, şi de viaţă
dătător. Iară ighemonul lăcându-1 becis-
nic şi nenorocit, căci Însuşi de bună
voia lui şi-a ales a intra la munci, Sfân­
tul zise, câ mai vârtos lucru săvârşitei
norociri şi cinste este a pătimi cineva
pentru Hristos. Şi Intrebându-1 aşi spu­
ne Întâmplarea, şi patria şi numele, el
pentru toate 2ieea că este creştin. Deci
nevrând nici cu chipul a da cinste ido­
lilor dupre cum 11 sfătuia ighemonul, ci
înaintea tuturor mârturisindu-se, şi zicând
că nu poate trupul a face alta, fără cât ceea
ce sufletul se pare, ca şi cum se ocâr-
mueşte şi se mişcă de dânsul, drept
aceea Întâi spânzurându-1 11 bătură, de
aceea li srrujiră, mai apoi făcând foc
mare, fu judecat de-1 aruncară într'în-
sul, şi nestricându-i nimica, nici un păr
măcar, şi-a dat sufletul în mâna Iui Dum­
nezeu.
Intru această a pomenirea sfinţitelor muceniţe
femei: Vasilisa şi Anastasia.
Slih : Mielului (ui Dumnezeu mieluşele doua
s'au junghiat.
Anastasii şi Vasilisa, cele ce grumazii spre
sabie ţ'au dat.
Acestea erau din marea cetate Ro­
ma, de bun neam şt bogate, uceniţe
fiind sfinţilor Apostoli. Deci după sfâr­
şitul lor, acestea adunând noaptea sfin­
tele lor moaşte, şi îngropându-le, fură
pârâte la rău credinciosul Neron; carele
aducându-le faţă, de odată le-a pus la
închisoare. Apoi mai tn urmăfiindscoase,
şi spuind ele că rămân întru mărturisi­
rea lui Hristos, tură spânzurate, şi tăin-
du-)i-se ţâţele, (îi mâinile şi picioarele si
limbile, în sfârşit li s'au tăiat şi capetele
de sabie.
Intru această zi, pomenirea prea cuviosului
părintelui nostru Leonid episcopul Athenei.
Stih: Intunerec mare pre Athenieni a cuprins,
Dupăce Leonid soarele lor a apus.
Intru această zi, pomenirea sfinţilor muce-
cenici Teodor preotul şi Pavsolipie.
Stih; Lui Pavsolipie şi Teodor preotului,
Dar oarecarele contenitor de scârbe cu ade­
vărat a fost ascuţitul săbiei.
Intru această z\ cea întru Pasha Domnului
Dumineca slăbănogului.
Stili Cuvântul lui Hrfstos a fost slăbăno­
gului întărire,
Asemenea Darul şi cuvântul lui i-a fost spre
întărire.
Că aceluia este slava şi puterea în veci, Amin.
Peasna 7-a, Irmos :
C
Dătător de rouă c u p t o r u l -
? u ploile cinstitei propove-
9 duiri cuptorul necredinţei
I-afi stins ca nişte apostoli, iară
ca nişte dumnezeeşti patimi­
lor», aţi ars materia cea ido-
lească cu curgerea sângiurilor,
pentru aceea vă slăviţi, înţe­
lepţilor.
C a nişte întraripaţi străbă­
tând tot pământul, prea lău­
daţilor Apostoli, dumnezeea­
scă propoveduire aţi semănat
în sufletele limbilor, ca nişte
plugari aleşi, şi pre fofi i-aji a-
dus la Hristos ca nişte grâu.
Slavă...
Infrumuseţafu-v'aţi cu ranele
voastre cele frumoase, Ari-
starhe şi Trofime, şi staiuciţi
mai mult decât tot aurul cel
curat, împreună cu Pud cel
cu adevărat minunat, totdeau­
na rugând pre Hristos pen­
tru noi.
Şi acum, a Născătoarei:
A rătatu-te-ai fericită de Du­
hul cel sfânt, ca ceea ce ai în­
trupat pre vestitorul sfatului
celui mare, cel ce a trimis în
lume pre dumneezeştii săi A-
postoli, ca pre nişle fulgere
 IN CINCISPREZECE ZILE
dumnezeeşti, c a s a lumineze
pre cei credincioşi, Preacin­
stita.
Peasna 8-a, Irmos:
Din văpaie cuvioşilor...
I u secerea c e a dumnezeea­
s c ă tăind rădăcinile n e d u m n e ­
zeîrii, aţi s ă d i t c r e d i n ţ a c e a a-
d e v a r a t ă şi î n d r e p t a r e desă­
v â r ş i t în inimile c e l o r c u b u n ă
credinţă, grăitorilor d e cele
dumnezeeşti.
C u cuvântul c e l d u m n e z e ­
i e s c aţi o g o r î t i n i m i l e , şi s e ­
m ă n â n d s ă m â n ţ a cunoştinţei,
aţi s e c e r a i s p i c c u multă r o a ­
dă, mulţimea celor c e s'au
mântuit, înţelepţilor Apostoli.
Binecuvântăm.,
Turnurile cele nemişcate
a l e B i s e r i c i i lui H r i s t o s , s t r u ­
g u r i i c e i d u m n e z e i e ş t i a i viei
celei dumnezeeşti, din c a r i
c u r g e d u l c e a ţ a vieţii, A r i s t a r h ,
P u d ş i T r o f i m , s ă se c i n s t e a s c ă
Şi acum, a Născătoarei:
Omenirea c e a sfărâmată,
prin n a ş t e r e a ta c e n o u ă , t o a t ă
o ai înnoit F e c i o a r ă , înoind le­
g i l e firii m a i p r e s u s d e fire.
M a i c a lui D u m n e z e u celui
viu, c e e a c e eşti p l i n ă d e
Dar.
Irmosul :
Să lăudăm, bine să cuvântam...
D in v ă p a i e c u v i o ş i l o r r o u ă
„ai izvorît şi j e r t f a d r e p t u l u i
„ c u a p ă o ai ars. C ă t o a t e l e
„faci Hristoase c u s i n g u r a voi-
„ r e a . P r e tine t e p r e a î n ă l ţ ă m
„întru foţi v e c i i " .
Peasna 9-a, Irmos:
Pre Dumnezeu a-I vedea...
P uterea vrăjmaşului s'a r ă -
pit, şi a c ă z u t trufia lui
c e a î n a l t ă , c ă c i sfinţii i u p t â n -
d u - s e , c u d â n s u l , prin neputinţa
t r u p u l u i l - a u r ă s t u r n a t , şi p r e
c r e d i n c i o ş i i-au m â n t u i t d i n tira­
n i a lui.
Ca ţ ă r â n a aţi z d r o b i t în­
ş e l ă c i u n e a , p r e a l ă u d a ţ i l o r a-
p o s t o l i , l u m i n ă t o r i i lumii, şi
v'aţi arătat cetăţeni î m p r e u n ă
c u îngerii, c â n t â n d d i m p r e u n ă
c u d â n ş i i : Sfânt, s f â n t , s f â n t
e s t e T a t ă l şi F i u l , şi sfântul
Duh.
A p o s t o l i ai D o m n u l u i , v i n ­
d e c â n d b o a l e l e trupului şi n e ­
p u t i n ţ e l e sufletului, şi f ă c â n d
m i n u n i p r e a a l e s e , p r e toţi c e i
c e e r a u î n t r u n e c u n o ş t i n ţ ă i-aţi
tras către lumina c e a adevă­
r a t ă a cunoştim\ei. P e n t r u a-
c e a s f a vă măriţi.
Slavă...
S trălucind dumnezeească
pomenirea voastră, Apostoli­
l o r , l u m i n e a z ă b i s e r i c a lui H r i ­
stos, p r e ^ c a r e c u dumnezee-
ştile v o a s t r e r u g ă c i u n i m â n ­
tuiţi-o d e s t r i c ă c i u n e a e r e s u r i ­
lor, p ă z i n d n e v ă t ă m a t p r e n o ­
rodul cel c u bună credinţa.
 LUNA APRILIE
Şi acum, a Născătoarei:
Ceea c e mai pre sus de
cuget ai născut lumina c e a
nesuferită, mâniueşte-mă de
văpaia gheenei, şi a aprins su­
fletul meu spre dragostea ce­
lui c e a venit să pună pre pă­
mânt f o c u l cunoştinţei, de
Dumnezeu dăruită prea curată
Fecioară.
Irmosul:
P r e Dumnezeu a-I vedea
„nu este cu putinţă oamenilor,
„spre c a r e l e nu cutează a
„căuta cetele îngereşti. Iară
„prin tine P r e a curată s'a a-
„rătat oamenilor Cuvântul în­
t r u p a t ; pre carele slăvindu-l
„cu ostile cereşti, pre tine te
„fericim".
SVETILN'A zilei şi Stihoavna din Trjod sau
a praznicului.
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduîală
şi Otpustul.
INTRU A C E A S T Ă LUNĂ
IN 16 ZILE.
Stinlele muceniţe fecioare. Irina, A^api şi
Hionia.
La Doamne strigat-am,Stihirile, glasul l-iu.
Podobiu: Prea lăudaţilor mucenici...
ecioare tinerele, cele
cu numele bunătăjilor
celor de c i n s t e , şi
hrănite cu bunatăji, vitejeşte
aţi ajuns către hotarul cel de­
săvârşit al bunei credin|e, şi
acum afi alergat la Cer, ru-
gându-va lui Hristos, sa dăru­
iască sufletelor noastre p a c e
şi mare milă.
Fecioare tinerele, a r ă t a t
cu iscusire a|i luat pofta în-
dumnezeirii a strămoaşei E-
vei, îndumnezeindu-vă, prin
neîncetată plecare călre Dum­
nezeu, umplându-vă de dum­
nezeiască vedenie; şi acum ru-
gafi-vă, să dăruiască sufletelor
noastre p a c e şi mare milă.
C a unele c e au îmbrăţişat
pre Hristos cu suflet vitejesc,
vitezele mucenife au plecat pre
cel puternic, carele a amăgit
pre Eva odinioară cu viclenie,
şi desăvârşit biruindu-I, s e
roagă lui Hristos, sa dăruiască
sufletelor noastre pace şi mare
milă.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
S ufletul meu carele cum­
plit boleşte de patimi foarte
rele, tămădueşte-1 prea lăudată
c e e a c e ai născut pre doftorul
şi Mântuitorul tuturor, Hristos,
pre cela c e vindecă toata slă­
biciunea, carele a rănit cuge­
tul cel rău al diavolului, şi pre
noi ne-a s c o s din moarte.
A Crucii, a N ă s c ă t o a r e i :
] unghiereafa cea fără drep­
tate, văzându-o Fecioară, Hri­
stoase, t â n g u i n d u s e striga
către tine: Fiule prea dulce,
cum mori fără dreptate ? cum

te spânzuri pre lemn, cel ce
ai spânzurat tot pământul pre
ape ? Nu mă lăsa singură, fă-
cătorule de bine mult milo­
stive, pre mine Maica şi sluj­
nica ta, rogu-mă.
LA UTRENIE
C A N O N U L Sfintelor.
Ai căruia acrostih la Greci este acesta:
Muceniţelor lui Hristos dumnezeească cân­
tare voiu aduce.
Facerea lui losif.
Peasna 1-a, glasul al 8-lea, Irmos:
Să cântăm Domnului.
G C ereţi-mi acum H a r dela
Cer, Muceniţele Domnului,
c a să laud pre pământ praz-
nuirea voastră cea purlătoare
de lumină.
Prin d u m n e z e e s c u l Duh
rumpând fecioarele legăturile
dorirei cele trupeşti, s'au legat
cu Hristos, prin puterea Dum-
nezeirii.
Slava..,
A putut VeJiar să înşele odi­
nioară pre Eva, iară acum s'a
ruşinat, călcându-se cu adevă­
rat de picioarele voastre, cin­
stitelor Mucenife.
N( acum, a Născătoarei-
N egrăit ai născut pre cel ce
l-a născut Tatăl fără schimbare,
şi ai aplecat la ţâje, pre cel ce
hrăneşte toată lumea, Stăpână.
• P e a s n a b-a, Irmos :
Tu eşti întărirea...
e ploile dumnezeescului
Duh adăpându-se fecioa­
rele, au odrăslit spice muceni-
ceşii, prin dumnezeească lu­
crare.
I ubind muceni|ele mai mult
cele nevăzute, decât cele văzute,
au biruit pre dracii cei văzuţi
şi pre cei nevăzuţi.
Slavă...
D orind numai de dragostea
şi de iubirea Iui Hristos, fecioa­
re cinstite, nici cum nu aţi avut
grijă de dorirea cea pămân­
tească.
Şi acum, a Născătoarei:
R umpe Stăpână zapisul cel
cumplit al păcatelor mele, ceea
c e ai rumpt legăturile iadului
cu naşterea ta mai pre sus de
fire.
Irmosul:
Tu eşti întărirea celor c e
„aleargă la tine, Doamne, tu
„eşti lumina celor întunecaţi,
„şi pre tine te lauda Duhul
„meu".
Sedealna, glasul al 8-lea.
Podobie: Pre înţelepciunea şi Cuvântul...
C u dumnezeească cuviinţă
logodindu-vă cu Domnul, v'aţi
adus lui zestre sângele şi jun-
ghierea, purtătoarelor de chi­
nuri tinerelor, şi dupre vredni­
cie aţi câştigat dumnezeească
cămară de Mire, neîncetat um
 124
plându-vă de lumină nespusă.
Pentru aceasta întru Duhul să­
vârşind sfântă si cinstită pome­
nirea voastră, slăvim pre Mân­
tuitorul, şi cu credinfăstrigăm;
Ruga{i-vă lui Hristos Dumne­
zeu, iertare de greşeli să dă­
ruiască, celor ce cu dragoste
prăznuesc sfântă pomenirea
voastră.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
P r e înţelepciunea şi Cuvân­
tul în pântecele tău zămislin-
du-1 negrăit Maica lui Dum­
nezeu, lumii ai născut, pre cela
ce tine lumea, şi în braţe ai
avut, pre cela ce cuprinde toate,
pre dătătorul de hrană al tutu­
ror şi făcătorul făpturii. Pentru
aceasta te rog pre tine prea
sfânta Fecioară, şi cu credinţă
te slăvesc, ca să mă izbăvesc
eu de greşeli, când voiu vrea
sa stau înaintea fetii Ziditorului
meu, Stăpână Fecioară curată,
al tău ajutor atuncea să-mi dă-
rueşti, că poji câte voeşti.
A Crucii, a Născătoarei:
P r e Mieluşelul şi Păstorul şi
Mântuitorul, Mieluşaua văzâ-
du-1 pre Cruce, a glăsuit lăcră­
mând, şi cu amar a strigat:
Lumea se bucură luând izbăvi­
re, iară pântecele meu se aprin­
de văzând răstignirea, care o
rabzi pentru milostivirea milei.
Către care să strigăm cu cre­
dinţă: Milostiveşte-te spre noi
LUNA APRILIE
Fecioară, şi darueşte iertare de
greşeli, celor ce se închina pa­
timilor lui.
Peasna 4 - a , Irmos:
Ai'Zt-am Doamne taina,..
P ragostele trupului dând loc
.. dragostei celei dumnezee­
şti, au făcut pre fecioarele lui
Hristos locaşuri Duhului.
C u unire cugetătoare de
Dumnezeu puindu-va împroii-
va celor împrotivnici, aţi câşti­
gat dumnezeească biruinţă şi
v'afi învrednicit dumnezeeşti
lor cununi.
Slavă...
Lipindu-vă de dragostea Îm­
păratului tuturor, fecioare tine­
re vaji suit prin pătimire la
dumnezeească cămara cea ce­
rească.
Şi acum, a Născătoarei :
Născut-ai întrupat pre Dom­
nul, Doamnă a toata zidirea,
pre carele roagă-I prea sfântă
Fecioară, ca să ne mântuim de
vrăjmaşul, cel ce ne domneşte.
Peasna 5-a, Irmos:
L'imineazft-ne pro noi Doamne..
F fecioarele cele cugetătoare
de Dumnezeu au mânecat
împreună către Hristos lumina
cea neapusă, şi s'au luminat
mai mull decât lumina soarelui.
Bărbateşte v'aţi dat 'mădu­
larele spre chinuri, chînuind pre
tiranul cu întărirea credin­
ţei, vrednicilor de minuni.
 IN Ş A I S P R E Z E C E
Slavă...
Flori sfinţite v'aţi arătat Mu-
ceniţelor, sunând Bisericii bun
mirosul dumnezeeştei cuno­
ştinţe prea lăudatelor.
Şi acum, a Născătoarei:
Roagă-te F e c i o a r ă să-mi fie
mie sfârşii bun, ca s ă s c a p de
chinurile cele fără sfârşit, c a r e
ma aşteaptă, şi să m ă mântuesc.
Peasna 6-a, Irmos:
Rugăciunea mea voiu vărsa..
B
ărbăteşte au răbdat du-
l
rerile trupului, şi chinu­
rile focului, purtătoarele de chi­
nuri şi miresele lui Hristos,
Hionia, Agapi şi Irina, şi au
primit răsplătire cununa c e a
frumoasă, slava c e a nespusă.
Târandu-vă pre pământ ca
nişte pietre, aţi stricat loată zi­
direa înşelăciunii, cu puterea
Cuvântului, şi ducându-vă c ă ­
tre Biserica c e a sfântă, cu bucu­
rie staţi înaintea Stăpânului a
toată zidirea, tinere fecioare.
Slavă...
D e dragostea c e a dumne­
z e e a s c ă înh'erbântându-se mu-
ceniţa Hionia şi viteaza Agapi,
bărbăleşte au intrat în văpaia
cuptorului, şi mărita Irina ră-
nindu-se c u săgeata, s'a suit
la ceruri.
Şi :ieum, a Născătoarei:
Lepădând A d a m h a i n e l e
c e l e d e piele ale omorârii, prin
întruparea Fiului tău, Născă­
ZILE
toare de Dumnezeu F e c i o a r ă ,
s'a îmbrăcat c u p o d o a b a slavei
celei dumnezeeşti, slăvindu-te
cu bucurie c a p r e o Maică a
lui D u m n e z e u , P r e a c u r a t ă .
Irmosul:
R ugăciunea m e a voiu văr-
„sâ către Domnul, şi iui voiu
„spune s c â r b e l e mele, c a s'a
„umplut sufletul m e u d e răutăţi,
„şi viaţa m e a s'a apropiat d e
„iad, şi c a Ionâ m ă r o g : Dum­
n e z e u l e , din stricăciune s c o a -
„te-mă".
CONDAC, glasul al 4-lea.
Podobie: Cela cu te-ai înălţat. .
Prin credinţă întraripându-ţi
tare sufletul Irino, arăiat ai ru­
şinat p r e cel viclean, şi mulţime
d e întunerece d e oameni ai a-
dus lui Hristos, fericită, şi pur­
tând porfiră d e sângiuri, te ve­
seleşti a c u m împreună c u în­
gerii.
Intru această lună în 16 zile, pomenirea
sfintelor muceniţe fecioare: Irina, Agapi şt
Hionia.
Stih : Zăpadă ca şi când focul la Hionia eră.
De care şi Agapi a se împărtăşi dorea.
Săgeata la locul cel de pace pre tine te-a
mutat,
Ca ceea ce tu Irino mucenijă în săngiurile
tale te-ai îmbrăcat,
In a ţasesprece a lui Aprilie zi,
Hionia şi Agapi prin foz se săvârşi.
P r e v r e m e a î a c a r e s'a t ă i a t capul
mucenicului Hrisogon de c ă t r e Dioclitian
pentru mărturisirea în Hristos, aproape
de iazerul unde locuia a c e s t e trei surori:
A g a p i , Irina şi Hionia cu o a r e c a r e l e Zoii,
r o b al Iui Dumnezeu, arâtatu-s'a H r i s o ­
gon lui Zoii In vis, zitându-i c ă sfânta
Anastasia va s ă fie la nevoinţă cu acele
r<3f®&\
 trei surori, şi ca dânsul să-şi săvârşească
nevoinţa muceniei. Acestea dacă află
sfânta Anastasia, urmă după Zoii, şi intră
la Sfinte, şi le sărută, şi le slujlâ apoi.
Aflând aceasta Diocteţian, trimise de le
aduse, şi le-a dat pre seama domonlui
ţării de le-a muncit, şi iarăşi s'au dat pe
seama altui domn, anume Sisinie carele
pre Agapî şi pre Hionia le-au ars tn foc,
iară pre sfânta Irina, unul din slujitori
umplându-si arcul, şi săgetându-o, i-a dat
sfârşit.
intru această zi, pomenirea sfântului Filic
Kpiscopui, f'urtunat, şi Ianuarie Preotul, şi
Scptemin.
Stih : Pătrime de nevoitori, ce prin sabie s'a
jertfit,
Acum cu miile de îngeri într'un danţ s'au
unit.
In al optulea an al Împărăţiei lui Dio-
cliţian şi Maxim ian, a ieşit poruncă pre
la toate locurile, ca să se ardă toate căr­
ţile creştinilor. Deci trimis a fost în ce­
tatea Biucan oarecarele Marian, bărbat
prea spurcat carele a adus înaintea sa
pre Filic Episcopul, pre Ianuarie Preotul,
pre Furtun a t şi pre Septemin, şi citin-
du-le porunca împărătească, cerea numai
decât cărţile ce erau la ei- Iară prea
sfântul Episcop a zis către el: Scris este
o ighemoane: «Nu daţi cele sfinte câini­
l o r , nici aruncaţi mărgăritarul înaintea
«porcilor. Deşi In zadar te nevoeşti. deşi
«ai cu tine poruncile împărăteşti». Ighe­
monul a zis: «Lasă vorbele nebuneşti, şi
«fă voia împăratului, căci Intru alt chip,
«te voiu trimete legat la Antipatul» Şi
Sfântul i-a zis: «Precum mă a f l a către
«tine, asemenea şt către toţi, şt către
«Însuşi împăratul tău mă voiu afla». A-
tuncea lnchizându-1 pre el In temniţă,
fără de nici o îngrijire l-a lăsat pre el
trei zile, apoi scoţându-1, l-a mai cercetat;
şi legându-I pre el şi pre cei împreună
cu el, i-a trimis la Antipatul. Acela iarăş
cercetftndu'i, i-a pus la Închisoare. Ş i
după şase zile scoţându-i pre ei, i-a tri­
mis legaţi la eparhul pretorilor. Carele
după ce l-a primit şj i-a Îngrozit foarte
mult cu multă pază, i-a aruncat pre ei
Intru o cumplită temniţă; şi după patru-
OtSHSi
sprezece zile, scoţându-i de acolo, şi mai
cereetându-i, i-a băgat pre ei într'o co­
rabie împreună cu cai, legaţi de picioa­
rele cailor; iaiă sfinţii tâvălindn-se, prin­
tre picioarele cailor fără să guste hrana
sau apă patru zile, mulţumiau lui Dum­
nezeu, şi ajungând la limanul oarecăreia
cetăţi, au fost cercetaţi pre ascuns de
către creştini. Şi de acolo mergând la
cetatea numită Tavromenia, şi mai Inno-
tând pre la Licaonia, au venit la cetatea
Eluron. Atuncea ticălosul acela eparh,
dezlegând pre sfinţi din legături, cu glas
lin le făcea întrebările; iară sfinţii grăind
din protivă, că nici cărţile nu dau, nici
idoîilor nu jertfesc, a poruncit să fie tăiaţi
de sabie; şi luând hotărârea, după ce a
făcut rugăciune li s'a tăiat capetele, şi
au primit cununile din mâna Domnului.
Intru a c e a s t ă zi, pomenirea sfinţilor m u ­
cenici : Leonid, Harisie, Nichi, Calini, Calid,
Nunehia, Vasilisa, şi T e o d o r a .
Stil *: Leonid în şanurile mărit a r u n c a t fiind.
A ajuns pană ţa şanurile lui Avraam îno­
tând.
Z-cck H î r i s a : Marea pre mine nu mă îngro­
zeşte,
Căci a d â n c de daruri îmi piinnvieşte.
G*lini şi Nichi în adânc aruncate fiind,
Biruinţă şi linişte din turburare sunt dobân­
dind.
Pre Calidfl adâncul mării o a primit,
F r u m u s e ţ e a Mirelui celui iubitor de suflet
iubind.
Câştig pTe mântuire din a d â i c aflând,
înţelepciunea ta, Nunehie eşti arătând.
Pre două tinere pântecele mării primind
C a r e au scăpat de pântecele r e k i credinţe
cel flămând.
A c e ş t i sfinţi mucenici erau din Elada,
şi Leonid adică a fost prins In Trizina,
începător fiind duhovniceştei cete în zi­
lele de prăznuirea sfintei învieri a lui
Hristos, şi a fost adus la Corint. Iară
Harisa şi Nunehia si maica Nunehiei Va­
silisa; şi Nichi şi Galini şi Calis şi T e o ­
dora, fiind şi acestea din Elada, adusu-
s'au şi ele Ia Corint, către ighemonul.
Carele aflând pre sfântul Leonid că avea
neclâtită credinţa în Hristos, a poruncit,
sâ-l spânzure şi să-1 strujiască fără de
milă. Ş i apoi sâ fie aruncat Intru adân­
cul mării cu cei ce erau împreună cu el.
 IN ŞASESPREZECE ZILE 127

C â n d a t u n c e a se zice, c ă fericiră Harîsa

c â a t â strigând p r e c u m o a r e c â n d Mariani, Mieluşelele lui Hristos,
c â n d s'a a r u n c a t In m a r e E g h i p t e n i i : « O având ochii inimii către D o m ­
«mila am alergat, D o a m n e , şi o a s t e m'a
nul şi împăratul cel c e mân­
«gonit D o a m n e , şi nu m'am lepădat d e
«tine, D o a m n e , m â n t u e ş t e sufletul m e u » . tueşte, au alergat către toată
Iara ceilalţi cari împreună ascultau şi tabăra vrăjmaşului, şi bărbate-
cântau, au ajuns până La m a r e ; şi intrând şte o au biruit.
in c o r a b i e , îndelungând c â n t a r e a , au ln-
notat p â n ă Ia treizeci d e s t a d i i ; apoi Slavă...
fiind legaţi c u p i e t r e , i-au s c o s afară şi
Purtătoarele d e chinuri în-
i-au a r u n c a t In m a r e ; şi s'a făcut m u c e n i a
lor cu o zi mai 'nainte d e P a ş t i . tinzându-şi tot cugetul c ă t r e Mi­
Intru această zi, pomenire;! sfintei mceniţu rele Hristos, au socotit muncile
Irinu.
cele a m a r e c a nişte desfătări,
Stih Muieniţa Irina cu pace vieţuind,
Nu în pace, ci de sabie este murind.
strigând: Bine eşti cuvântat
D o a m n e Dumnezeule în veci.
Aceasta e r ă de l o c din E l a d a . P e
Şi acum, .1 Născătoarei:
v r e m e a Paştilor, c â n d şi sfântul L e o n i d a
mărturisit cu cei împreună c u el Intru O moară Preacurată păca­
a c e i a ş c a s ă de rugăciune s'âvind p r e Dum­
nezeu e r â şi S t a n ţ a Î m p r e u n ă c u creştinii tul meu cel viu, c a r e o m o a r ă
din a c e a v r e m e aci. Deci p â r â t ă fiind la sufletul meu, şi m ă învredni­
ighemonut, o a pus la închisoare. Din c e ş t e s ă m a împărtăşesc vieţii
c a r e s c o ţ â n d u - o , şi tăindu-i-se limba, şi
s c o ţ â n d u - i s e dinţii, mai în urmă i s'a celei dumnezeeşti, c e e a c e ai
tăiat şi capul. născut viaţa, şi p r e şarpele l-ai
Intru, această zi, sfântul noul mucenic Mihail omorît.
V'urliotul, carele a suferit mucenicia în Smirna, Peasna R-n, Irmos:
la anul o mie şapie sute şaptezeci şi doi, de
sabie s'a săvârşit. Tinerii cei grăitori...

Sii' : Vopsindu-ie Mihaile cu curgerile sân-

1
ieluşelele lui Hristos, mi­
giurilor tale.
Te-ai arăiat luminat ca zăpada, de nevoinţă nunat fiind învăţate, cele dum­
purtătorule mare. nezeeşti, au luat gând bărbă­
Cu ale lor sfinte rugăciuni, D o a m n e , t e s c în vremea luptelor, nevoin-
milueşte-ne şi ne m â n t u e ş t e p r e n o i , A m i n .
du-se bărbăteşte.
Peasna 7-a, Irmos:
F iind întunecat gonaciul d e

F
Tinerii evreeşti în cuptor...

ecioarele lui Hristos, înje- beţia păcatului celuiîntunecat,

_ lepteşle nu s'au spaimântat s e purta c a unul c e erâ de rîs,
nici d e fiarele cele sălbatece iară fecioarele lui Hristos, s e
c a r e veniau asupră-le, nici de arătau c a lumina.
năvălirea c e a aprinsă a focului Binecuvântam pre Tatăl. .
celui nesuferit, nici d e tăerile Fiind împodobite cu haina
medularilor, nici d e ostenelele c e a mohorită a fecioriei, şi pri­
cele d e multe feluri. mind dela Hristos cununile

mm

cioriei, locuifi în locaşurile cele
împărăteşti împreună c u îngerii.
ŞI acum, a Născătoarei:
Cuptorul purtând
o a r ă semnele naşterii tale, nu
a a r s p r e c e i trei tineri, pre­
c u m nici focul Dumnezeirii nu
a a r s pântecele tău, Maică, F e ­
cioară.
Irmosul:
Să lăudăm, bine să cuvântăm...
Tinerii cei grăitori d e Dum­
n e z e u , în cuptor călcând vă-
„paia c e a d e f o c , au cântat:
„Binecuvântaţi lucrurile D o m -
„nului pre D o m n u l " .
Peasna 9-a, Irmos ;
T
Cu adevărat Născătoare...
recând fecioarelor valurile
— c e l e sălbatece ale supără­
rilor, v'afi îndreptat către lima­
nurile cele dumnezeeşti, prin
o c â r m u i r e a lui Hristos, Dum­
nezeul nostru.
C a nişte stele, c a nişte fă­
clii luminătoare, Irina c u Hio-
nia şi c u Agapi, luminează din
destul toată plinirea Bisericii.
C u cetele celor fără d e tru­
puri v'aji împreunat, purtătoa­
relor d e chinuri, şi fiind în trup,
arătat aţi biruit p r e vrăjmaşii
cei fără d e trupuri.
Slavă...
Mai mult de cât soarele stră­
lucind pomenirea voastră, lu­
minează toată plinirea c r e d i t
LUNA APRILIE
cioşilor. P r e c a r e o cinstim
preste an, fecioare mucenife.
Şi acum, a Născătoarei:
odini­
Iubitoare d e bunătate F e ­
cioară, îmbunează sufletul m e u
cel înrautăjit c u păcatul, c e e a
c e ai născut p r e Cuvântul cel
prea bun.
Irmosul:
\_ju adevărat N ă s c ă t o a r e d e
„Dumnezeu, te mărturisim p r e
„tine F e c i o a r ă curată cei mân-
„fuiji prin fine, c u cetele cele
„fără de trupuri, slăvindu-te p r e
„tine".
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduialâ
şi Otpustul.
INTRU A C E A S T Ă L U N Ă
IN 17 ZILE-
Sfântul sfinţitul mucenic părintele nostru Si-
meon Persul. Şi prea cuviosul părintele nostru
Acachie Episcopul Meîetinei.
La Doamne stngat-am, Stilurile glasul 4.
Podobie : Dat-ai semn celor ce..,
jra\ucii-a astăzi c a soa­
crele d u m n e z e e a s c ă p o -
^ menirea fa, luminând
pre c e i credincioşi, strălucind
în lume cu luminări dumne­
zeeşti. S i m e o a n e prea fericite,
gonind negura patimilor, şi în-
tunerecul dracilor. Pentru a-
c e e a te fericim, c a p r e un lu­
minător a toata lumea, şi c a
pre un rugător prea fierbinte.
 IN ŞAPTESPREZECE ZILE
I nţelepţeşte câştigând cele
cereşti în locul celor pămân­
teşti, şî în locul celor trecătoare
cele netrecătoare, bucurându-
te ai primit răsplătire, în locul
măririi celei sincacioase slava
cea nestricăcioasă, şi în locui
norilor de munci şi de chinuri
grele ai câştigat împărăţiile lui
Dumnezeu cele mai pre sus de
cuvânt; întru care veselindu-te
împreună cu cei ce au pătimit
cu tine, roaga-ie pentru toţi,
cei ce cu credinţă te laudă Si-
meoane cinstite.
C u săgeata cuvintelor tale
ai rănit adunările călcătorilor
de lege, mucenice Simeoane.
Pentru aceea norii cerurilor au
dat glas, cetele îngerilor au
lăudat răbdarea nevoinţelor
tale. Drept aceea şi noi toji ve­
sel in du-ne, cu credinţă prăz-
nuim sfântă adormirea ta, slă­
vind pre Mântuitorul.
Aiie. St hiii ale c u v i o s u ' u i A : u
Podobie: O prea Uăvită minune...
C a un Arhiereu plăcut lui
Dumnezeu, prin cuget priveşti
umbrele cele neapuse, şi te-ai
învrednicit a vedea cele mai
pre sus de lume, şi îmbrăcân-
du-te întru cuviinţă, şi înfăşu-
rându-te cu dreptatea, şi cu
buna podoabă, faţă către faţă
priveşti la frumseţea celor în­
ţelegători, fericite Acachie.
P rea cuvioase părinte Aca­
chie, întraripându-ţi prin cre­
dinţă cugetul către Dumnezeu,
te-ai scârbit de amestecarea
şi nestatornicia lumii, şi luând
Crucea ta, ai urmai văzătoru­
lui a toate, şi cu puterea dum-
nezeescuiui Duh, prin lucrările
înfrânării, voile trupului cele
neînfrânate le-ai supus cugetu­
lui prea fericite.
A rătându-te corifeu împreu­
nă cu Chirii, şi unit dumneze-
escului Sobor, Acachie, pre
Nestorie cel fără de minte l-ai
dat pierzării, descoperind ne­
bunia Iui, Fericite, şi prin cu­
vintele cele duhovniceşti ai ru­
şinat deşertăciunea lui. Pentru
aceasta tot sufletul te fericeşte
pre tine, praznuind cu credin­
ţă dumnezeească pomenirea ta.
Slava, Ş i a c u m , a Nă?:'iHo.irei:
Mântueşte-ma Stăpână prea
curată, ceea ce nespus ai năs­
cut pre Hristos, că pre tine
singură folositoare şi zid ne­
clătit şi acoperământ, şi bucu­
rie şi mângâere dumnezeească
a sufletului meu te-am câştigat;
tu dar mă mântueşte de vier­
mele cel neadormit, şi de focul
cel veşnic, Maica lui Hristos
Dumnezeu.
A Crucii, a Născătoarei:
Stăpâne Iisuse, văzându-te
pre tine Fecioara şi Maica ta
pre Cruce pironit, şi patimi de
9.

bună voie priimind, a strigat:
Vai mie prea dutce Fiule, cum
rabzi bătăi fără dreptate, dof­
torul cei ce ai vindecat nepu­
tinţa omenească, şi prin milo
sârdia ta pre tofi i-ai mântuit
din stricăciune.
L A U T R E N I E
CANONUL Sfântului Simeon.
Cu cântări te încununez pre tine, fericite
Simeoane.
Facerea lui Iosif.
Peasna l-a, glasul al 5-lea, Irmos:
Calul şi pre călăraşul,,.
3&la ce te-ai încununat cu
cununa nepătimirii, şi stai
înaintea scaunului Domnului,
prin rugăciunile tale prea fe­
ricite, păzeşte pururea pre cei
c e cu credinjă cinstesc păti­
mirea ta cea luminată.
Purtătorule de Dumnezeu
Simeoane arătatu-te-ai vas cin­
stit dumnezeescului Duh, din
care ungându-fe, ai păstorit no­
rodul cel ales la apa cunoştin­
ţei, prin toiagul dumnezeeştilor
dogme, Mucenice.
Strălucit-ai în lume cu fapta
şi cu cuvântul întru viaţă lu­
minată, şi ai păstorit norodul
la verdeaţa cea dătătoare de
via{ă Cuvioase, carele cinsteşte
dumnezeească pomenirea ta
înfelepte.
1
A Născătoarei:
Purtat-ai pre mâini pre cela
ce poartă toate, şi ai aplecat
ca pre un prunc pre dătătorul
de lapte, ci roagă-Ipre dânsul
Fecioară să se milosfivească
către tot norodul Iui, carele cu
credinjă te laudă pre tine.
ALT CANON al sfântului Acachie.
Facerea Iui Iosif.
Peasna I, ghsul ai 8-lea, Irmos:
Cel tăiat a tăiat,,.
C
a cel ce ai biruit tot vicle­
şugul şarpelui, şi întru ne-
rautatea sufletului ai viefuit,
Acachie înfelepte, scoate-mă
din răutatea şi din patimile cele
aducătoare de moarte, şi mă
înfrumsefează cu chipuri bu­
ne, ca să te laud pre tine, c a
pre cel c e cu bărbăţie te-ai
nevoit.
Meletina cea prea lumi­
noasă te-a răsărit pre tine ma­
rele Acachie înfrumsefată o-
draslă care aduce multe roduri,
şi mai mult de cât mierea în­
dulceşte inimile credincioşilor,
gonind amărăciunea cea stri­
cătoare de suflet a patimilor,
prin dumnezeescul Dar, prea
cuvioase.
Slavă...
1
Fiind naşterea părinţilor c a
un sfinţit Samuil, te-ai adus lui
D
Dumnezeu Acachie, că din
pruncie te-ai dat ca să creşti
în Crucea cea sfinţită, şi să
slujeşti lui Dumnezeu Afofţiito-
 IN ŞAPTESPREZECE ZILE
rului, celui c e prin dumneze-
eştile lucrări a luminat sufle­
tul tău.
Şi acum, a. Născătoarei:
C e e a c e netâlcuit ai întrupat
pre Dumnezeu, şi p r e noi, cei
c e e r a m depărtaţi, ne-ai împă-
ciuit c u dânsul, prea lăudată
Curată, r c g u - m ă , prin patima
Fiului tău, tămădueşfe patimile
inimii mele, şi m ă mântueşte
pre mine, cel c e pururea strig:
C ă c u slavă s'a proslăvit.
Peasna 3-a, Irmos:
Cel ce ai înfipt...
F
^ăcându-Ji mişcările sufletu-
_ lui frumoase, şi umblând
pre c a l e a c a r e d u c e sus, d e la
toată slăbănogirea căii celei
rele ie-ai abătut, şi te-ai adus
către uşa vieţii, mărite, spre
odihna c e a veşnică.
Depărtându-fi cugetul d e
patimile c e l e trupeşti, ai adus
jertfă fără s â n g e celui c e s'a
jertfit pentru noi, şi v e s t i n d
d u m n e z e e a s c ă lui î n t r u p a r e
c e a mai pre sus de cuvânt, te-ai
junghiat c a un miel fără d e rău­
tate, Părinte.
C a o jertfă curată şi fără
prihană te-ai adus la m a s a Iui
D u m n e z e u fericite, junghiîn-
du-te, d e voia ta pentru cre­
dinţă, te-ai priimit c a o ardere
de tot bine priimita, marindu-te
cu mărire d e bună laudă, pu­
rurea pomenite.
I
131
A Născătoarei:
Izbăvitu-ne-ai p r e noi de
blestemul cel strămoşesc, c a
ceea ce ai întrupat pre Cuvân­
tul cel ce a încununat pre tofî
cu binecuvântări, pururea bine­
cuvântată, podoaba patimito-
rilor, şi curăjitoarea păcătoşi­
lor, Preacurată.
Alt Canon, IrmOs:
Tu eşti întărirea...
P lecându-te legii celei înce­
pătoare de viată, prea cuvioase,
din suflet ai urît toată fărăde­
legea cea omorâtoare.
C a cel c e c u toiul, prin lu­
crările cele dumnezeeşti, te-ai
făcut arătător de lumină, Du­
hul Sfânt te-a pus pre tine Ar­
hiereu.
Slavă...
L i m b a ta c a un izvor a iz-
vorît învăţaturile, secând pârîul
cel turbure al înşelăciunii, prin
dumnezeească putere.
Şi acum, a Născătoarei:
U ş a cea neumblată, deschi-
de-mi uşa pocăinţei, şi mă în-
dreptează către cărările cele
drepte, Preacurată.
Irmosul:
T u eşti întărirea celor ce
„aleargă Ia tine, Doamne tu
„eşti lumina celor întunecaţi,
„şi pre tine te l a u d ă Duhul
„meu".
 LUNA APRILIE

Sedealna, glasul l-iu.

Podobie : Mormântul tău...
C a soarele ne-a răsărit nouă
sfântă pomenirea ta înfelepte
Ierarhe Simeoane, şi a muceni­
cilor celor dimpreună cu tine,
luminând pre cei credincioşi.
Care săvârşindu-o astăzi stri­
găm: Rugaţi-va pentru noi ce­
lui singur iubitor de oameni,
purtătorilor de chinuri.
cea fără de stricăciune, văzând
pre Cruce spânzurat pre cel
ce a răsărit dintru dansa fără
de dureri, iânguindu-se pre­
cum se cădea ca unei maice,
striga: Vai mie Fiul meu I Cum
pătimeşti, vrând să mântueşfi
pre om din necinstea pati­
milor ?
Peasna 4-a irmos:

D
Uumnczeeaíoá deşertarea t» ..
Slavă, glasul M :H-lea.
Podobie: p t r u mărturisiri-a..
ucându-te legat sfinţite învă-
en

ţăforuie, ai dezlegai măes-

Impodobindu-te cu mărturi­ triile celui viclean, şi vitejeşte
sirea, purtătorule de Dumne­ chinuindu-fe, ai primit cununile
zeu, pentru înfrânare, bucurân- nestricăciunii, prea fericite.
du-te, ai primit dela Dumnezeu
cununa biruinţei, şi cu porun­ C u săgetăturile cuvintelor
cile tale cele dumnezeeşti ai tale, s£in(iie mucenice Sime-
înfruntat toată deşertăciunea oane, ai rănit adunările celor
eresurilor; prea cuvioase pă­ fărădelege, şi cu focul sângiu-
rinte Acachie, roagă pre Hris­ rilor ai ars înşelăciunea mulţi­
tos Dumnezeu, să ne dăruiască mii dumnezeilor.
nouă mare milă.
Ostenelele tale pică vinde­
Şi acum, a Născătoarei:
cări celor ce sunt bolnavi la
N u s'a desparfif de firea cea suflete, căci te-ai arătat de faţă,
dumnezeească, făcându-setrup asemenea cu apostolii la obi­
în pântecele tău, ci fâcandu-se ceiuri şi râvnii or, dumnezeeşfi-
om a rămas Dumnezeu, cel ce lor purtătorilor de chinuri.
după naştere te-a păzit pre tine A Născătoarei:
Maică Fecioară, ca mai 'nain- Mai pre sus de cuget răsă­
tea naşterii prea curată, însuşi
Domnul. Roagă-1 pre el neîn­ rind din tine Soarele dreptăţii,
cetat sa ne dăruiască nouă a luminat lumea, şi a topit iarna
mare milă. înşelăciunii, Fecioară de Dum­
nezeu dăruită Preacurată.
A Cruci'", a Născătoarei:
AU Canon, Irmos:
Mieluşaua Cuvântului cea Auzit-rm Doamne [aira...
nespurcată, Fecioara Maica A semenea dumnezeeşfilor
 ÎN ŞAPTESPREZECE ZILE
apostoli te-ai f ă c u t părinte
Acachie, căci cu puterea a-
cestora te-ai îmbogăţii a lega
şi a deslegâ.
\ O r g a n Duhului te-ai ară­
tat, gtăsuind învăţăturile cele
mântuitoare, P ă r i n t e , pier-
G zând înşelăciunea cea nebu­
nească aluiNestorie celui fora
î minte.
P r i n rugăciunea ta c e a prea
luminoasa ai dat pământului
ploaie şi brazdele Iui cari au
fost cu anul secate, le-ai a-
dăptat fericite Părinte.
Slavă...
InfrumLisetatu-s'a prea cu­
vioase fa|a ta c e a bine mirosi­
toare, cu dumnezeească po­
runcă gonind dela cei cre­
dincioşi împuţiciunea înşelă-
ciunei.
Şi acum, a Născătoarei:
P r e mine cel c e sunt o-
morît înviază-ma, şi pre cel c e
sunt rătăcit degrabă ma în­
toarce, ca una c e eşti calea cea
nerătăcită, si îndreptătoare tu­
turor Stăpână.
Peasna 5-a, Irmos:
Cela ce te îmbraci cu lumina...
( ^a unul c e prin pătimirea
J\<\ te-ai arătat stîlp şi întă­
rirea Bisericii lui Hristos, pa-
zeşte-o pre dânsa neclătită şi
nemişcată în veacuri, prin ru­
găciunile tale prea fericite.
C u cântări fericim vieţui-
rea ta, şi goanele şi luptele
tale, prin care te-ai învrednicit
sfârşitului celui fericit, Sime-
oane prea fericite.
O i c r e d i n ţ ă cinstind o
Dumnezeire în trei lpostasuri,
ai risipit înşelăciunea muljimii
dumnezeilor, şi prin chinuri ai
primit cununa Părinte.
A Născătoarei:
E u , cei c e cu credinţă mă­
resc naşterea ta c e a negrăită,
sa te aflu mântuiloare din o-
sânda în ceasul judecăţii, Stă­
până Fecioară.
Alt Canon, Irmos:
Pentru ce m'ai lepădat..
Minunată s'a arătat viata
ta, că înconjurându-ie de da­
rurile dumnezeescului D u h
prin rugăciune, ai încetat re- I
pezirile cele fără hotar ale apei,
puind ei piatra chee şi hotar,
sfinţite Acachie.
D umnezeesc apărător ai
fost poruncilor celor sfinţite,
în mijlocul Soborului părinţi­
lor, mărturisind împreună cu-
dumezeescul Chirii pre Fe­
cioara curată, Maica lui Dum­
nezeu, şi ai biruit pre Nestorie
cel viclean, fericite.
Slavă...
C u v â n t u l tau mai mult
decât mierea îndulcitor s ' a
arălat Melitianilor, cu măr
 LUNA APRILIE
turisirile cele sfinţite îndulcind
sufletele acestora, şi arătând
amărăciunea păcatului, vred-
nicuie de minuni Acachie.
Şi acum, a Născătoarei:
C e l prea înfiinţat nepără­
sind şanurile Părintelui a fost
văzut ca un prunc ţinut în bra­
ţele t a l e Fecioară, îmbră-
cându-se întru sărăcia mea
cea prea multă pentru milosti­
virea lui cea bogată, ca un iu­
bitor de oameni.
Pcisna 6-a, Irmos;
Marea Patimilor...
P
lin de dumnezeească ve-
selie te-ai arătat fericite
Simeoane, priimindu-ţi ferici-
citul sfârşit prin sabie, împre­
ună cu o sută de dumezeeşti
mucenici.
V i n e r i şi bătrâni, monahi
şi preoţi, săvârşindu-vă ne-
voinţa cea bună pentru Hri­
stos, v aţi jertfit ca nişte miei.
Viefuind fericit, cu adevă­
rat aţi isprăvit săvârşire fericită
întru Hristos, săvârşindu - vă
prin sabie cu veselie, purtăto­
rilor de chinuri.
A Născătoarei :
R ă s ă r i t - a din tine prea
sfântă, Ziditorul şi cu razele
dumnezeeştei cunoştinţe, a lu­
minat pre cei din noaptea ne-
cunoştinţei, Fecioară curată.
AH Canon, Irmos:
Curăje-şte-mă Mântuitorule...
B i s e r i c a cea cinstită a cu­
ratei Maicei lui Dumnezeu ai
ridicat, făcându-te mai 'nainte
lăcaşi Duhului, sfinţite Acachie,
prin care sfinfindu-o, o ai ară­
tat izvor al minunilor.
Glasurile tale cele sfinte ce
făceai către turmă viersuind
le tăia rândureaua Acachie,
dar priimind legea limbei tale,
neschimbat o a păzit.
Slavă...
Văzându-te pre tine împă­
ratul ca un rob viind, a plinit
cererile tale, căci te-a cunoscut
pre tine plăcut vrednic de mi­ i
nune al Împăratului celui ce­
resc, purfătorule de Dumne­
zeu, Părinte.
Şi acum, a Născătoaiei :
Biruinţele cugetului meu,
şi înălţările i n i m i i tămădu-
eşte-le prin milostivirea ta Cu­
rata, rogu-mă; şi de păcatul
cel ce mă stăpâneşte mântu-
eşte-mă pre mine, ce! ce cu
credinţă te fericesc pre tine.
Irmosul:
Curăfeşfe-mă Mântuitorule,
„că multe sunt fărădelegile
„mele, şi mă ridică dintru a-
„ dâncul răutăţilor, rogu-mă.
„Căci către tine am strigat, şi
„ mă auzi Dumnezeul mân­
tuirii mele".
 CONDAC, glasul ai 2-lea.
C a un soare a răsărit nouă
credincioşilor sfântă pomeni­
rea voasiră, carea astăzi o să­
vârşim prea înţelepţilor, sfinţite
Simeoane şi Acachie, strigând:
Rugaţi pentru noi pre unul iu­
bitorul de oameni.
Intru a c e a s t ă 1 lină î n 17 zile, pomenirea siân-
tului sfinţitului mucenic Simeon, Episcopul
Psrsidei cu soţii săi Avdela Preotul, Hotazat,
F u s i c şi alţii o mie o s u t ă cincizeci.
Stih; S i m e o a n e eu te-am cunoscut pre tine
Episcop mare.
Iară prin sab.e te c u n o s c nevoitor mai mare,
Avdela a ursului cumplita gură închizând,
De nesăţioasă spurcată g u r a satanei este
fugind.
Fiindu-i poruncit a muri sau a jertfi,
Hotazat a ales prin tăiere de sabie a muri.
Zice F u s i c , voiu suferi despoiere de piele
şi despăjţire,
Ca de o haină ţesută, cu care împreună şi
de » satanei învăluire.
C a la o mie de bărbaţi, ce de sabie tăiaţi
au murit.
Pavele văzându-i, nor d e mucenici a fi i-ai
numit.
întreită cincizecime de bărbaţi a tăiat,
Carii fiinţei celei în trei feţe s'au închinat.
Intru a şaptesprezece a zi,
Simeon de sabie se săvârşi.
D omnind Ctesifon şi Salic în cetăţile
Persidei, împărâţind atuncea ţara Per-
sidei Savorie, scriseră la împăratul cA
Arhiereul creştinilor Simeon, şi alţi mulţi
nu vor să se supue împărăţiei, şi să dea
dajdie ci îşi sleg mai mult a muri pen­
tru Hristos, de cât să slujească cu po-
nos şi <:u necinste. Deci mâniindu-se
pentru acestea împăratul, porunci de a-
duseră pre sfântul Simeon legat cu două
lanţuri, şi trimiţându-1 Ea temniţă, întoarse
6 spre credinţa în Hristos pre prepozitul
Hotazat carele fusese mai 'nainte creştin,
dară pentru cinstea ce avea la împăratul,
şi de frică se închinase soarelui dupre
legea Perşilor, pre carele prinzându-1, îi
tăia capul, în loc de binele ce i-a făcut,
că el crescuse pre împăratul, de când s'a
înţărcat dela ţâţă, însă aceasta numai a
poftit ca să arate; că nici pentru vre-o
neînfrânare de limbă netocmită nici pen
tru vre-o altă vina, din cele ce sunt fă­
rădelege a luat acesta, moarte, ci pentru
credinţa în Hristos, din carea mai înainte
slâbindu-se se scăpâtase şi aceasta Ii fă­
găduise şi împăratul.Deci auzind de dân­
sul sfântul Simeon în temniţa, se bucura
şi se ruga Iui Dumnezeu cu ceilalţi, ca
şi el să se săvârşească întru acestaş chip.
Deci scoţându-i şi pre dânşii din tem­
niţă, şi tăindu-li-se capetele, fiind la nu­
măr o mie o sută cincizeci. întâi pre
sfântul Simeon tâiarâ îndemnând spre
aceasta şi pre ceilalţi, însă spun că unul
dintru acei ce se tăia, s'a înfricoşat, iară
curopalatul carele se numea Fusic, îl
îmbărbăta să nu se sperie, ci să strângă
ochii să priimească tâerea, câ este grab­
nică moartea; carele fiind pârlt pentru
aceasta, şi mărturisind cu îndrăsnealâ că
crede în Hristos, i-a tăiat limba, şi 1-a
despoiat de piele; şi aşa şi-a dat sufle­
tul !n mâna lui Dumnezeu.
Intru această zi, pomenirea prea cuviosului
Acachie Episcopul Miletinei,
Stih: Murind Acachie îngerul cel pământesc,
îngerii i-au gătit loc în lăcaşul ceresc
A cest prea cuvios a fost din Mile-
tina Armeniei, din părinţi bine credin­
cioşi, temător de Dumnezeu, cari fiind
neroditori, prin rugăciune şi prin întrâ-
nare au cerut loruşi dela Dumnezeu a-
ceastâ roadă bine credincioasă, pre cu­
viosul Acachie, pre carele crescându-I
întru învăţătura cărţilor, 1-a dus la Epi­
scopul cetăţii aceleia, şi 1-a dat spre
slujba lui Dumnezeu, căci aşa s'au fost
făgăduit când a cerut dela Dumnezeu
să le dea acest rod, când întru acea
vreme era Episcop fericitul Otrie cel
ce a fost unul din cei o sută cincizeci
de sfinţi, la soborul al doilea, împrotiva
eresului lui Machedonie luptătorul în con­
tra Duhului Sfânt. Deci cunoscând Darul
lui Dumnezeu ce era întru Acachie încă
din pruncia lui, 1-a făcut cliric bisericesc
şi trecând Acachie din putere în putere,
întru faptele cele bune şi întru osteneli
bisericeşti cu vieaţa cea plăcută lui Dum­
nezeu, de aceea se sul Ia treapta preo-
 ţiei, şi f ă c â n d u - s e v a s ales Sfântului D u h ,
se învrednici t r e p t e i Arhieriei c a un v r e d ­
nic, şi fu E p i s c o p c e t ă ţ i i Miletinei, d u ­
p ă m o a r t e a Episcopului O t r i e , fiind a l e s
d e toţi c u un g l a s . A c e s t a a fost la
S o b o r u l al treilea c e s ' a f ă c u t la E l e s ,
d i m p r e u n ă cu sfântul Chirii P a t r i a r h u l
A l e x a n d r i e i , î m p r e u n ă şi c u ceilalţi sfinţi
părinţi, a s u p r a lui N e s t o r i e P a t r i a r h u l
C o n s t a n t i n o p o l e i , c a r e l e hulea p r e p r e a
c u r a t a F e c i o a r â d e Dumnezeu Născătoarea,
p r e c a r e l e surpându-1, l - a u d a ţ a n a t e m e i ,
c a p r e un e r e t i c şi p ă g â n , şi a ş a A c a ­
c h i e fiind iubit d e t o ţ i sfinţii părinţi şi
l ă u d a t ; î n c ă si d e î m p ă r a t u l , c e l b i n e
c r e d i n c i o s , T t o d o s i e c e l m i c , mult a fost
l ă u d a t şi întru mulţi ani p ă s t o r i n d Bise­
rica iui H r i s t o s , şi multe minuni f ă c â n d ,
s'a m u t a t c ă t r e D o m n u l , pu/ndo-se sfin­
t e l e m o a ş t e , lângă m o r m â n t u l sfântului
m u c e n i c Polievct, c u c a r e l e î m p r e u n ă a c u m
s t ă în c e t e l e sfinţilor, p r e a slăvind p r e
T a t ă l , p r e F i u ) , şi p r e sfântul D u h , p r e
unul D u m n e z e u c a r e l e a zidit t o a t e făp­
turile, d e c a r e s e p r e a m ă r e ş t e t o t d e a u n a .
Intru aceasta zi, pomenirea sfântului muce­
nic Adrian.
Stih: rje n'ai cunoscut cine este, cel ce în
mijlocul văpăiei a fost stând.
Adriane uşteaptă că ÎI vei cunoaşte vorbind.
Ş i a c e s t m u c e n i c A d r i a n e r ă unul din
c e i c e a a r e c â n d au fost prinşi, şi au fost
pn?i la feluri d e închisori. D e c i fiind scoşi
din î n c h i s o a r e , în v r e m e a c â n d Elinii s e
aflau în r ă t ă c i r e şi jertieau dumnezeilor
l o r c e l o r m i n c i n o ş i , e r ă siiit şi a c e s t a să
s e a p r o p i e d e jertfelnic, şi să a d u c ă t ă m â -
e r e . I a r ă el nu numai c ă nu s ' a p l e c a t
a o f a c e a c e a s t a ; ci t a r e fiind c u trupul
şi viteaz, a l e r g â n d a r ă s t u r n a t jertfelnicul,
şi jertfele c e erau d e a s u p r a lui, l e - a v ă r ­
s a t şi focul l - a Î m p r ă ş t i a t . D e c i p o r n i n d
s p r e urgie p r e ighemonul şi a p r i n z â n d
m â n i a Închinătorilor d e idoli c e e r a n
f a ţ ă , tu p r i n s , şi-1 b ă t u r ă f ă r ă c r u ţ a r e ;
r ă c i unul 11 b ă t e a p r e el cu toiag, altul
li z d r o b e a g u r a c u p i e t r e , iar altul îi
d â c u pumnii p r e s t e c a p , şi In sfârşit
fiind un c u p t o r m a r e a r s c u f o c , I-an
a r u n c a t a c o l o , şi a ş â s'a săvârşit c u p a c e .
Intru această zi, pomenirea celui dintru sfinţi
părintelui nostru Ayapit P a p a Ramei,
Stih : Ce strigi murind, Mântuitorule pre tine
te-am iubit,
Agapite, de ai fost fi mai mult iubit.
A c e s t intru sfinţi p ă r i n t e l e n o s t r u A g a -
ptt e r â pe vremea î m p ă r ă ţ i e i lui Iustinian,
c r e s c u t fiind prin sihăstrie şi b u n ă t a t e ,
şi î n v r e d n i c i t de c i n s t e a p r e o ţ i e i . Deci
p u r c e z â n d s ă m e a r g ă la C o n s t a n t i n o p o l ,
c a s ă s e î n t â l n e a s c ă c u î m p ă r a t u l Iusti­
nian, î n d a t ă p e c a l e , a d a t d o v a d ă d e
b u n ă t a t e a s a şt d e î n d r ă z n e a l a c ă t r e D u m ­
n e z e u , c ă c i a j u n g â n d în E l a d a , v ă z â n d
un om cuprins de d o u ă n e p u t i n ţ e , şi n e p u -
p u t â n d nici cum nici a vorbi, nici a u m b l a ,
ci din Însăşi n a ş t e r e » sa fiind mut, şi a b i a
t â r â n d u - s e , a p u c â n d u - l d e m â n ă , l-a făcut
c u p i c i o a r e noui, şi b â g â n d u - i In g u r ă
s f â n t ă p ă r t i c e a d i n s t ă p â n e s c u l T r u p , l-a
a r ă t a t b i n e g r ă i t o r . Dar şi d u p â c e a ajuns
la p o a r t a d e a n r , puind m â n a p r e o a r e -
c a r e l e o r b c e s ' a a p r o p i a t d e el, i-a d ă r u i t
p u t e r e a vederii. D r e p t a c e a dupre vred­
nicia b u n â t S ţ e i sale fiind primit d e c e i
întru chinuri, şi de sinclit, şi d e însuşi
î m p ă r a t u l şi de t o a t ă c e t a t e a , şi izgonind
din scaunul C o n s t a n t i n o p o l e i p r e A n t i m
Episcopul Trapezuntei, carele rău trecuse
Ia a c e l s c a u n , c a c e ( c c c u g e t a a l e Iui
E v t i h i e şi a l e lui S e v i r , şi dându-1 p r e cl
a n a t e m e i ; şi h i r o t o n i s i n d p r e p r e a c u c e r ­
nicul p r e o t al p r e a sfintei marei B i s e ­
rici, Mină, încuviinţat c u viaţa şi c u
c u v â n t u l , şi c u carele a v e a d r e p t e cuge­
tările c r e d i n ţ e i . P r e a c e s t a aşezându-1 In
s c a u n u l patn'arhicesc, d u p ă c â t â v â vreme
s ' a m u t a t c ă t r e D o m n u l ; şi s e f a c e so­
b o r u l lui în B i s e r i c a sfinţilor apostoli
c e l o r mari.
C u a l e lor sfinte r u g ă c i u n i , D o a m n e ,
m i l u e ş t e - n e şi ne m â n t u e ş t e p r e noi, A m i n .
P e a s n a 7-a, Irmos:
Domnul părinţilor cel prea...
leşnic te-ai c u n o s c u t , ară­
tând lumina cunoştinfei, şi
prin străduire minunat ai risipit
înfunerecul necunoştintei dela
oamenii cari fără minte se în­
chinau focului, Cuvioase.
Arătatu-te-ai povaţuitor adu­
nării pătimilorilor, c u c a r e îm­
preună savârşindu-te prin sa­
bie, de Dumnezeu cugeiăto-
rule Simeoane, strigai: Dum­
nezeule bine eşti cuvântat.
N o r o d u l cel de mult număr
al mucenicilor, şi al dumnezee-
ştilor preoţi, şi al celor îm­
preună nevoitori c e s'au adu­
nat din multe cetăţi, cu cuviinţă
să-1 cinstim.
A Născătoarei:
V i n d e c ă patimile inimii me­
le, ceea c e eşti cu toiul fără
prihană, linişteşte turburarea
c a r e îmi înviforeaza minlea, şi
m ă mântueşte pre mine, cel c e
strig: Dumnezeule bine eşti
cuvântat.
Alt Canon, Irmos:
Din Iudeea viind tinerii...
Impodobindu-te cu milosti­
virea c e a desăvârşit, ai fost în­
destulare săracilor, şi îe-ai ară­
tat sănătate tuturor celor ne­
putincioşi, şi mijlocitor celor
c e strigă: Dumnezeul părinţilor
noştri bine eşti cuvântat.
Mizând pre muşte suparând
pre cei bolnavi, le-ai gonit, şi
ai poruncit c a să nu se apro­
pie nici c u m către dânşii, cân­
tând Acachie: Dumnezeul pa-
rinjilor noştri bine eşti cuvântat.
Slavă...
C a n strugure stors ne-ai
u
dres nouă vinul înţelegerii, ve­
selind inimile cu înţelepciunile
cele mari, şi poruncind a cânta:
Dumnezeul părinţilor noştri
bine eşti cuvântat.
Şi acum, a Născătoarei:
C a pre o pricinuitoare mân­
tuirii noastre, pururea toţi robii
tăi te cântăm pre tine, de Dum­
nezeu dăruită, şi cu credinţă te
fericim, zicând: Dumnezeul
părinţilor noştri bine eşti cu­
vântat.
Peasna 8-a> Irmos:
Ţie făcătorului a toate...
rătându-te Simeoane jera-
^ ^ r a t e c înţelegător, nu te-aî
închinat focului, ci arzând ma­
teria c e a amară a mulţimeî
dumnezeilor, dupre vrednicie
te-ai mutat către lumina c e a
neapusa, prea fericite.
Vindecă neputinţele noastre
Mucenice, goneşte întunerecul
inimilor noastre, şi ne arală
părtaşi vieţii celei veşnice, prin
mijlocirile tale cele către Dom­
nul, cugetătorule de Dum­
nezeu.
Chinurile tale Părinte ne
pică nouă veselie sufletească,
şi gonesc multe feluri de pa­
timi, şi boaleîe trupurilor ale
celor c e cu credinţă năzuesc
la sicriul tău.
 LUNA APRILIE
A Născătoarei:
Arătaiu-s'a rugul nears, ca
să însemneze mai 'nainte cin­
stită naşterea ta Preacurată, că
priimindîn pântecele tău focul
cel dumnezeesc, nici cum nu
te-ai ars. Drept aceea te lăudăm
Fecioară.
AU Canon, Inno=:
Tinerii cei de Dumnezeu...
I mpreună cu cetele cele de
sus şi cu to(i sfinţii roagă pre
prea sfântul Domnul, ca să ne
sfinjească şi să ne izbăvească
pre noi, Părinte.
Strigarea broaştelor celor ce
făceau gâlceava, prin cuvântul
tău cel blând o ai oprit să nu
strige, şi le-ai arătat pre ele a
fi mute, Acachie.
Scriind cuvinte asupra Iui
Arie celui rătăcit, ca o piatră
cinstită ai întărit Biserica pre
piatra credinţei celei curate,
fericite Acachie.
l>\nccv.vâf,tăm pr* Tatăl...
împreună cu cetele cele de
sus, cu credinjă să strigăm Tre-
imei: Sfânt, Sfânt, Sfânt Părinte
şi Fiule şi Duhule sfinte.
Şi acum, a Născătoarei:
C e e a ce eşti izvorul nestri-
•căciunei, pre mine cel ce sunt
stricat cu înnecările cele multe
ate păcatului, învrcdniceşte-mă
tămaduirei tale, Fecioară.
Irmosul:
Să lăudăm, bine sâ cuvântăm...
T inerii cei de D u m n e z e u
„cuvântători în cuptor, împre­
u n ă cu focul şi văpaia câlcân-
„du-o au săltat. Binecuvântafi
„toate lucrurile Domnului pre
„Domnul".
Peasna 9-a, I r m o s :
Isaie dănţueşte ..
dusu-fe-ai împăratului tu-
ŞL turor ca o tămâebine prii- toi
mită, ca o junghieresfin(iiă, ca
un mir, ca un prinos, ca un
trandafir cu bun miros, ca o
veselie a mucenicilor, înfelep­
te Simeoane.
F ăcându-te întărire tuturor
credincioşilor Ierarhe, t e - a i
jertfit ca un berbec, şi te-ai
mutat la curfile împărăteşti
cele înţelegătoare, şi stralucin-
du-te de dumnezeească slavă
stai înaintea Dumnezeului, şi îm­
păratului tuturor, bucura ndu-ie.
T a b ă r a cea cinstită a mu­
cenicilor, propoveduind pre
Hristos în mijlocul păgânilor,
a prăpădit muljimea dracilor
celor vrăjmaşi, şi s'a împreu­
nat cu ostile cele îngereşti,
mărindu-te cu dumnezeească
mărire.
A Născătoarei:
P r e a sfântă Maica lui Hri­
stos Dumnezeu, cu străluciri
prea luminate luminează cu­
getul meu cel cuprins de în-
 IN OPTSPREZECE ZILE
tunerecul cel rău al necuno-
ştinţei, ca dobândind lumină
dumnezeească, să poveslesc
slăvirile tale pururea Fecioară.
AU Cniion, Irmos :
Pre tine Maica lui Dumnezeu...
Prin rugăciunea la cea tare
ai deschis cerurile cele închise
Părinte, şi prea mărit ai ne­
voit ca să izvorească piatra,
întru slava Mântuitorului celui
ce te-a prea mărit pre tine
Acachie.
C a un soare mare deia
Meletina ai strălucit, revărsând
razele cuvintelor tale, şi stră­
lucirea minunilor, şi pre toţi cei
ce te fericesc pre tine cu bună
credinţă i-ai luminat, Acachie.
I mpodobindu-te cu înţelep­
ciunea cuvintelor, şi stralucin-
du-te cu frumsetile preoţiei,
şi cu multe străluciri ale tămă­
duirilor Acachie, de către cele
pământeşti către cel mai pre
sus de lume te-ai mutat.
.Sin Vii...
Dumnezeească pomenirea
ta chiamă aslăzi pe cei de
sub Cer, ca să laude dure­
rile şi nevointele şi îndreptă­
rile tale, prea fericite Acachie
luminătorule al inimilor noa­
stre.
Şi acum, a Născătoarei:
C u adevărat te-ai arătat
lăcaş luminei c e l e i înfrum-
sefate, carea toate a luminai
139
prea lăudată Fecioară. Pentru
aceasta lumineaza-mă pre mi­
ne cel întunecat cu răutatea
ca cu credinţă să te slăvesc
pre tine.
Irmosul:
P re tine Maica lui Dumne­
z e u , şi Fecioara cea neispi-
„tită de nuntă, pre tine ceea
„ce ai născut mai pre sus de
„minte prin cuvânt pre Dum­
n e z e u cel adevărat; pre cea
„mai înaltă de cât prea cura­
ntele puteri, cu doxologhii
„fără de tăcere te slăvim".
Şi cctlaltă slujbă a Ktrer.iei
şi Otpustul.
dupre rânduiaiă
INTRU A C E A S T Ă LUNĂ
IN 18 ZILE.
Prua cuviosul părintele nostru loan ucenicul
sfântului Gngorií DeccpoUtuL
La Doamne itrigat-am, Stihirile, glasul nltl-lca.
PodoS'ie. Toată nădejdea puindu-ţi...
cârmuindu-ie cu fri­
ca lui D u m n e z e u ,
Cuvioase, te-ai aba-
către pornirile trupu­
lui, şi de tirania cea amară a
patimilor, şi pre Dumnezeu
l - a i veselit, înfrumse)ându*ti
inima cu podoabele bunătăţi­
lor, şi acum te-ai săluşluit, unde
sunt cetele cuvioşilor, aflându-Ji
odihnă întocmai poftei tale Pă­
rinte unde fiind, nu lipsi a-fi
aduce aminte de noi, cari cu
 140
credinţă săvârşim pomenirea
ta, Ioane cuvioase.
Căutat-ai pre Dumnezeu cu
inimă neîndoită, întraripându-te
cu cântări sfinţite, şi pururea
dându-te cu totul plecărilor
către dânsul, de Dumnezeu in­
suflate. Iară către aceasta ai a-
vut îndemnător şi pornitor, pre
cel şi cu numirea Grigorie, ca­
rele a strălucit întru minuni, cu
ale căruia luminări luminându-
te, fără vătămare ai trecut vi­
forul trupului acestui smerit, fe­
ricite.
C u cuvioşie ai vieţuit nefiind
cuprins de grijile vieţii, împo-
dobindu-te cu lucrările cele
mai bune Cuvioase. C ă foc
purtând în inima ta, ai răbdat
în linişte fiind dat la priveghere
şi la stări de toată noaptea, cu-
răţindu-te cu deadinsul şi ară-
tându-te cu chip dumnezeesc.
Pentru aceea dupre osteneală
ai câştigat îndulcirea cea fără
osteneală, cerând dumnezeea­
scă veselie, celor ce te cinstesc
pre tine.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
N eîntinată, n e s p u r c a t ă,
Maica Iui Dumnezeu prea sfân­
tă pruncă pururea Fecioară,
Născătoare de Dumnezeu Stă­
până, cum te voiu lăuda pre
tine lăcaşul lui Dumnezeu, eu
cela ce sunt spurcat la suflet
şi la cuget, şi cum voiu povesti
LUNA APRILIE
mărirea minunilor tale? Darul
şi mila care le verşi pentru
mine totdeauna? Ci cu frică
cad înaintea ta, şi cu smerenie
strig ţie: Bucură-te, Bucură-te
mângâerea credincioşilor ce­
lor c e se roagă ţie.
A Crucii, a Născătoarei:
C e a prea curată şi fără pri­
hană, văzând patima cea d e
bună voie a nepătimitorului, c a
o Maica se tânguiâ, şi striga:
O ce vedere înfricoşata! Cum
cel ce a zidit toate cele văzute
şi nevăzute, D o m n u l slavei,
împăratul cel mai 'nainte d e
veci, fără dreptate s'a osândit
acum, şi împreună cu tâlharii
se s o c o t e ş t e ; munţi şi văi,
picaţi acum pentru mine la-
crămi amare, şi mă plângeţi
pre mine, ceea ce am născut
pre Ziditorul, şi am rămas sin­
gură.
•IiMlM INinuIliiEi^iiirrfiil^DllllftKIW^ imilUluLll¥lTllllll¥lTlll>llHi
LA UTRENIE
CANONUL Siântului.
Peasna l-a, glasul al 8-lea, Irmos:
Pre Faraon cel ce se purlâ...
1 nvăluindu-mă totdeauna cu
_întreitele valuri ale patimilor,
şi acum fiind încunjurat de va­
lurile gândurilor, prin rugăciu­
nile tale fericite Ioane, îndrep-
tează-ma către limanul nepali-
mirii, şi către liniştea mântuirii,
Cuvioase.
 ÎN OPTSPREZECE ZILE
C u alegerea voirei mutân-
du-te către Cer, cu adevărat
ca un înger ai vietuit pre pă­
mânt, Părinte cuvioase, omo-
rându-ţi cugetul cu înfrânarea
trupului prin care te-ai arătat
lăcaş lui Dumnezeu, dumne-
zeescule Ioane.
Stava...
A vând ascultare bine ple­
cată şi smerenie, le-ai avut a-
cestea ca nişte aripi de aur,
prin care ai zburat dela smin-
telele cele lumeşti către Dum­
nezeu, pre carele l-ai căutat,
cel ce te-a mântuit prin furtuna
viefii, Părinte.
Şi acum, a Născătoarei:
C uvântul cel unul născut
carele este împreună cu Tatăl
şi cu Duhul împreună veşnic
ca un om s'a arătat pre pă­
mânt, Născătoare de Dumne­
zeu Mărie, şi pre toată lumea
o a mântuit, care îi înalţă lui
laudă.
Peasna 3-a, Irmos:
Cel ce ai întărit. .
P
rin irezvirea cugetului, nă-
__ lucindu-ţi-se f r u m s e ţ i l e
cerurilor, nici cum nu te-ai în­
fipt întru grijile cele lumeşti,
şi uşurândute cu aripile nea-
verei Părinte, cu totul te-ai fă­
cut înălţat.
D o r i n d de liniştea păsto­
rului Grigorie celui iubitor de
linişte, Ioane de trei ori feri­
cite, cu osârdie, ai părăsit
turburările lui şi prin rugă­
ciuni neîncetat ai împodobit fi
dumnezeească linişte.
Slavă...
C u liniştea cugetelor înce­
tând turburarea fără turburare
ţi-ai trecut viata, ocârmuin-
du-te de Darul Duhului, vie­
ţuind c u cuviinţă, înţelepte
Ioane de Dumnezeu insuflate.
Şi acum, a Născătoarei :
U şa cea neumblată o îm­
păratului tuturor veacurilor,
cea către noi luminătoare, tu
le-ai arătat cu adevărat, prin Fc
care însuş a trecut lâsându-te
iarăş pecetluită, ceea ce eşti
prea curată.
Irmosul :
C e l a ce ai întărit dintru în­
c e p u t cerurile întru pricepere,
„şi pământul pre ape l-ai înte-
„meiat, pre piatra poruncilor
I
„tale Hristoase mă întăreşte,
„că nu esle sfânt afara de tine,
„unule iubitorule de oameni".
Sedealna, glasul l-iu.
Podobie: Mormântul tău...
C a cel ceai îngropat pân-
dirile cele viclene ale dracilor,
cu multă nevoinţă şi cu rugă­
ciuni, zăcând mort în mormânt
ai rămas nelopit Părinte. Pen­
tru aceea bucurându-fe întru
veselia inimii, p r ă z n u i m
sfântă pomenirea ta, slăvind
pre Hristos.
 LUNA APRILIE
• Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
M u l t imea credincioşilor se
veseleşte, Născătoare de Dum­
nezeu, chemând totdeauna nu­
mele tău, şi cu dragoste mă-
rindu-ti î n ă l ţ ă r i l e , că tu eşti
lauda şi ajutătoare, şi apără­
toare neruşinată, tuturor celor
ce cu credinţa te cinstesc pre
tine Fecioară.
A Crucii, a Născătoarei:
M i e l u ş a u a cea prea curată
văzând pre Mieluşelul său mort,
întins pre Cruce, striga: Fiul
meu cel împreună fără început
cu Tatăl şi cu Duhul, ce este
această negrăită a ta rânduială?
Prin carea ai mântuit Inţeiepte
zidirea prea c u r a t e l o r tale
mâini.
Peasna 4-a, Irmos:
T u eşti tăria mea Doamne...
Hâtră răbdarei te-ai arătat
fericite, lovindu-te totdea­
una de valurile cele împrotiv-
nice, şi nemişcându-te nici cum
din socoteala bunei credinţe.
Pentru aceasta Stăpânul ca
pre o piatră de mult pre) te-a
pus în comorile cele veşnice.
P r e tine te-a priimit Părintele
îndurărilor, ca pre cel ce l-ai
iubit pre el curat, şi ai prive-
ghiat întru poruncile lui, şi fa-
cându-te întocmai numărat cu
fiii Darului, te-ai învrednicit sla­
vei celei v e ş n i c e , Ioane de
Dumnezeu cugetătorule.
Slavă.
Suindu-te pre scara bunătă­
ţilor, cu adevărat ai văzut slava
lui Dumnezeu cea necuprinsă
cu mintea, şi luminându-(i-se
cugetul şi inima cu dumneze­
ească strălucire a Duhului, te-ai
arătat cu totul luminat ca soa­
rele, luminând pre mulji în
viata ta Părinte.
Şi acum, a Născătoarei :
Singură tu Maica lui Dum­
nezeu ai fost pricină adevărată
mântuirei noastre, ca ceea ce
ai împrumutat trup Făcătorului
şi Ziditorului din prea curatele
tale sângiuri, prin care s'a sfă­
râmat porfile mor(ei, şi s'a dă­
ruit oamenilor vieaţă.
Peasna 5-a, Irmos :
Pentru ce m'ai lepădat..
a pre un miel fără de rău­
tate hrănit Ia verdeaţa sihăs­
triei, te-a priimit pre tine Păsto­
rul cei mare, în curţile cele
veşnice, Ioane fericite, şi te-ai
arătat în numărul oilor celor
deadreapta, cuvioase Părinte.
T a r e ai răbdat Părinte gre-
utalea şi zăduful zilei, bine lu­
crând viea faptelor celor dum­
nezeeşti. Pentru aceea |i-ai luat
plata c e a cuvioasă la apusul
adormirei tale din vieajă.
Slavă...
P r e temeiul poruncilor ai
zidit Părinte turn înalt, prin
care ai şi zburat către însăşi
 mm
uN OPTSPREZECE ZILE
bunătatea c e a desăvârşită, şi
pre cât se poate văzând pre
cei c e este cu adevărat iubitor
de suflete, din tot sufletul ai
m e r s după dânsul.
Şi acum, a Născătoarei:
Fiind omorît de boldul
călcărei de poruncă, şi zăcând
jos, ridică-mă F e c i o a r ă , c e e a
c e ai născut vieaja c e a nemuri­
toare, pre Mântuitorul lumei
şi Izbăvitorul şi împăratul, şi
mă îndreptează Preacurată
către lumină.
Peasna tî-a, Irmos;
Curăţeşte-mâ Mântuitorule. .
u picăturile lacrămilor tale
ai uscat noianul patimilor,
şi toata puterea cea fără tărie
a vrăjmaşului celui înţelegător
o ai înnecat Fericite, întărin-
du-te pre tine Hristos.
Hristos împăratul cel ne­
muritor, c a pre nişte aur lă­
murit ispitit c u focul sihăstriei
te-a pus pre tine în vistieriile
viefei veşnice cele nemuritoare,
pururea pomenite Părinte.
C a o grădină preste tot
bine înflorită şi roditoare te-
ai arătat c u adevărat, adăpan-
du-te bine cu curgerile lacră­
milor, şi ai adus Ziditorului
r o a d ă c u m i r o s d e mir, c u ­
vioase Ioane.
Şi acum, a Născătoarei:
C u bună credinjă să lău­
d ă m pre Măria c e a prea cu­
rată, pre lăcaşul lui D u m n e z e u
cel cu adevărat cinstit şi dum­
nezeesc, priimind pre cel ne­
încăput şi necuprins.
Irmosul:
C urăfeşte - rfra^ Mântuito­
r u l e , c ă multe sunt fara-de-
„legile mele, şi m ă ridică din­
t r u adâncul răutăjilor rogu-
„mă. C ă c i către t i n e a m
„strigat, şi m ă auzi Dumnezeul
„mântuirei m e l e " .
CONJMC, glasul a! 4-lea.
Podobie: Cel ce te-ai înălţat...
I mpodobindu-ţi vieaţa c u
înfrânarea şi omorându-fi tru­
pul, ai biruit asupreiele vrăj­
maşilor, prea fericite Părinte,
şi c a un vrednic ai ajuns c ă t r e
vieaja c e a fâră întristare şi veş­
nică, căruia roagă-te Ioane, s ă
ne mântuim noi.
Intru această Lună în 18 zile pomenirea, sfân­
tului prea cuviosului părintelui nostru loan
ucenicul fsântuhn Ori^orie De;apolitu1.
Stih: Ioane ca un alt loan fiind sâltând.
Nu în pântecele maicei, ci in Edem fiind.
In a optsprezecea zi s'a mutat,
Din vieaţă loan cel lăudat.
A cest dintru sfinţi părintele nostru ®
loan, din cruda vârstă urând lumea şi
iubind pre Hristos, s'a dus către ma­
rele Grigorie Decapolitul, şi fâcându-se
de către acela monah, eră de aceea îm­
preună cu el nevoindu-se întru toate şi
slujind lui Dumnezeu. Şi aşa de vestit 1
s'a făcut întru ascultare, şi plecat In­
tru supunere, şi prea gata spre slujbă
în cât şi Marele Grigorie se bucură de
el, şi slăvea pre Dumnezeu. După să­
vârşirea sfântului Grigorie apoi s'a mutat
la loc strein şi necunoscut (pentru Dom-
 LUNA APRILIE
nul cel ce s'a Instreinat, şi pre pământ \
strein s'a născut) si acolo se nevoia. D e '
aici mergând Ia sfintele locuri, s'a mutat :
la Lavra sfântului Hariton, şt s'a dat pre j
sine spre mai multe nevomţi de fapte bune
şi aşâ cu pace s'a odihnit.
Intru această zi, pomenirea sfântului muce­
nic Sava Cotul.
Stih. Sava apa dulceţei cea stricăcioasă n
fost trecând,
Ca să bea apa dulceţei cea nestricăcioasă
dorind.
A c e s t a erâpevremile lui Valentinian
cel mare şi Valent împăraţii avându-şi
petrecerea tn Gotia, Intru care s'a năs­
cut. Deci prunc fiind Încă a ales credinţa
In Hristos şi din cele jertfite idolilor nu
numai el nu se atingea, ci şi pre cei ce
voiau să guste ît oprea, credinţa lui Hristos
puindu-le înainte; şi multora s'a făcut
pricina de mântuire. Pentru care ndicân-
du-se asupra lui slujitorii idolilor, l-au
izgonit din cetate, iară dupâ t-âtava vreme,
făcând cercetare printre creştini, mergând
sfântul Sava şi vestindu-se pre sine, iarăşi
clevetindu-1 l-au izgonit. Apoi mai In urma
mergând acolo Atanarih, fu prins, şi le-
gându-1 şi bâtându-1 şi pre roată întin-
zându-1, J-a spânzurat de grinda casei. Şi
neplecându-se a gustă din cele jertfite
idolilor, 1-a adus la rîul Museu, şi legând
preste grumazii lui un lemn, 1-a înnecar,
având vârsta de treizeci şi opt de ani,
şi aşâ a luat cununa muceniei.
[ntru această zi, pomenirea sfântului părin­
telui nostru Cosma Episcopul Chalchsdonului.
Stih: Zdrobindu-ţi săgep'le şi mutându-te din
viaţa de aicea,
afară de săgeţi s'a aflat Cosma dupre cum
se zice.
Sfântul Coarna Arhiereul şi mărturi­
sitorul lui Hristos, a fost din cetatea lui
Constantin. Şi din copilărie pre Hristos
iubindu-l, a lăsat lumea aceasta deşartă,
şi în cinul monahicesc s'a tuns. Şi cu
postirea şi cu celelalte, fapte bune pre
sineşi curâţindu-se s'a făcut lăcaş al sfântu­
lui Duh, şi a fost pus Episcop îo Chal-
chedon, tn vremea rău credincioşilor lup­
tători de icoane; multe nevoinţe a ară­
tat, ajutând dreptei credinţe. Şi silit fiind
de împăraţii eretici, ca sâ se lepede de
închinarea sfintelor icoane, nu i-a ascultat
pre dânşii. Pentru aceea, izgonire a sufe­
rit şi multe ispite a răbdat. Şi iarăşi che­
mat fiind, şi siiitidu-1 ca sâ se împreuneze
cu eresul acelora, n'a vrut sâ-i asculte.
Deci întru scârbe fără de număr a fost
aruncat si împreuna cu cuviosul Avxen-
tie se nevoia. Şi ispitindu-se şi chinmn-
du-se de cti râu credincioşi şi ticăloşi
luptători de icoane, s'a săvârşit şi către
Domnul s'a dus.
Intru această zi, pomenirea prea cuvioasei
Maicei noastre Atanasiei.
Stih: Creştetului Atanasiei sunt aducând. Ne­
pieritoare cunună prin cuvânt.
A c e a s t a fericită, cu numirea nemuri-
rei, s'a născut de părinţi drept credin­
cioşi în oarecare ostrov Egena. învăţând
apoi Psaltirea, şi toata slujba bisericească,
s'a dat pre sine lui Dumnezeu; iarâ pă­
rinţii ei ntvrând ea o au însoţit cu băr­
bat; însă dupâ yasesprezece zile de înso­
ţire, năvălind barbarii, au tăiat şi pre
bărbaţi.;! său cu sabia. Deci Sfânta iarâs
înnoindu şi cugetul său cel dintâi se ne­
voia cum ar putea S'âpd de părinţi, ca
să nu vie la a doua însoţire; şi în acestea
zabovindu-şi ea cugetul, a sosit poruncă
împărătească, ca tottte femeile de acolo
cele întru văduvie să se îrîsofcescă cu
păgânii, pentru care iarăş fără voia ei,
a venit la a doua însoţire. Insă şi de
mântuirea sa pururea îngnjmdu-se, se ză-
hoviâ intru rugăciuni, împrăştiindu-şi bo-
gâţia sa la săraci; iarâ după câtă va vreme
a plecat pre bărbatul său să se facă
monsh, deşi erâ barbar. Carele şi în
câtăva vreme cu cuvioşie fiind împodobit
s'a mutat către Domnul; şi de atuncea
câştigând ea slobozenie, şi-a împărţit toată
averea, şi luând cu sine şi alte femei,
s'a dus la o sihăstrie unde fâcându-se
călugăriţa, foarte sc nevoia împreună
cu acelea; căci brânză st peşte nici odată
nu mânca de cât la Sfintele Paşti, şi
In cele douăsprezece zile, şi Intru ace­
lea numai gustând. Hrana ei erâ numai
puţină pâine şi apă după al noulea
ceas, dai acestea cu înirânare. In cele
 trei posturi de preste an, numai cu sin­
gure verdeţurii se hrănea şi acestea după
două zile. Apoi după patru ani s'a rân­
duit să fie stareţă Schitului şi de atuncea
a ales să fie ea cea mai mică de cât
toate călugăriţele; In cât nici se cunoş­
TEA că este stariţa. Când dormiâ nu pre
aşternut, ci pre o piatră, înadins spre
aceasta gătită culcându-se, se împărtăşea
de puţin somn. Iară după trecerea a patru
ani Îmboldită fiind de dorul iiniştei, esind
de acolo împreună cu cele ce merseseră
la sihăstrie, având spre aceasta Împreună
lucrator, pre oarecarele Matei, bărbat Îm­
bunătăţit, s'a dus Ia Ioc liniştit; unde din
destul secerând rodurile Iiniştei, arătatul
Matei dându-le lor cele spre trebuinţa
trupească din lucrul mâinilor lor, s'a dus
la Vizantia pentru oarecare trebuinţe şi
neapărată nevoie, iarăş împreună lucrător
având, pre oarecarele preot Ignatie Fa-
menul împodobit cu tot felul de bunătăţi;
pentru că pomenitul mai sus monah Matei
strălucit fiind cu minunile şi cu semnele
In locul cel de linişte, se mutase către
Domnul. Deci acolo în Vizantia închinân-
du-se într'o sihăstrie, a rămas acolo ca
la şapte ani, necâjindu-se pururea şi In-
grijindu-se pentru sihăstria sa, pentru care
®
şi videnie arătându-se ei, îndată s'a sculat
de acoîo şl s'a dus Ia sihăstria sa; şi să­
rutând surorile, se bucura împreună cu
ele şi cu Presviterul, în puţine câteva zile
sfătuindu-le şi învăfându-le, cele spre câşti­
garea dumnezeeştilor bunătăţi, şi spre
plinirea poruncilor lui Dumnezeu. Iară mai
înainte cu douăsprezece zile cunoscând
mutarea sa către Dumnezeu, şi vestindu-o
surorilor călugăriţe, mulţâmiâ. adică Dom­
nului, iară pre ele adunându-le a rânduit
pre ceea ce erâ să fie în locul ei stareţă
celorlalte; şi în ziua de pre urmă când
erâ să fie mutarea ei către Domnul, stă­
ruind ea la cântarea Psaltirei împreună
cu surorile, şi ajungând la sfârşitul ei,
partea ce a rămas o a lăsat surorilor, şi
tăcând pentru ele rugăciune şi-a dat duhul
la Dumnezeu. Iară îndrăciţi şi bolnavi nu
puţini s'au vindecat în vremea îngropare!
sale şi după îngroparea sa, şt orbi au
câştigat vedere. A spus încă mai Înainte
surorilor, că ceea ce erâ să câştige va
câştigă în ziua apatruzecea; drept aceea
au şi văzut două din surorile călugăriţe,
un lucru înfricoşat şi strein: Doi bărbaţi
străluciţi ca fulgerul stând în preajma
Sfintei afară de sfintele uşi ale Altarului,
ţineau In mâini porfîră împărătească de
aur, şi pietre scumpe, şi de mărgăritar
şi a îmbrâcau pre ea. Deci aducându-şt
aminte de cuvântul Sfintei cel mai înainte
văzător, şi văzând săvârşirea prin acea
videnie, a mulţămit lui Dumnezeu, carele
cu aşâ chip prea măreşte pre cei ce-1
iubesc pre el.
Intru această z\ pomenirea sfântului noului
mucenic loan cel din fanina, carele a suferit
muceina în Const&ntinopol, la anul o mie cinci
sute douăzeci şi şaple, de foc şi de sabie s'a
săvârşit.
Stih: T i iji i cuptorului fiind a-
0 a n n m o c u
runcat,
Cântări de mulţămire lui Hristos a cântat.
tntru această zi, pomenirea sfântului noului
mucenic loan Culicâ, carele a suferit în anul
o mie cinci sute ţasezeci şi patru când s-a
săvârşit.
Stih: r_) £ p Cuticâ cum îl voiu da tăcerei,
flr re
Carete a murit in căluţi pentru Domnul
slavei.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi, Amin.
Pea^nn 7-a, Irmos:
Din Iudeea viind tinerii...
vând în cuget venirea cea
de a doua a lui Hristos,
ai lepădat somnul lenevirei dela
ochii sufletului, înţelepte, şi prin
priveghere strigai: Dumnezeul
părinlilor noştri bine eşti cu­
vântat.
D i n pruncie ai ales partea
cea bună Părinte înţelepte, a
sluji Domnului, şi a săvârşi în­
tru frică dreptăţile lui, strigând:
Dumnezeul părinţilor n o ş t r i
bine eşti cuvântat.
 Slavă...
Depărtându-te de legăturile
trupului, ai purtat grije de su­
flet, slujind Domnului cu cuget
curat Ioane, şi pururea stri­
gând: Dumnezeul părinţilor
noştri bine eşti cuvântat.
Şi acum, a Născătoarei:
Doamna a lumei ceea c e
ne-ai născut nouă pre Domnul
întrupat, mântueşte s u f l e t u l
meu cel stăpânit de multe pă­
cate fără de cale, ca să te fe­
ricesc, binecuvântată Preacu­
rată.
Peasna S-a, Irmos:
De şapte ori cuptorul. .
C n
Ui bună c u v i i n | ă moşte­
i nca pre un cojoc, darul
d ,
pastorului tău celui mărit, pă­
rinte Ioane, cu acela ai rumpt
noianul desfătărilor, şi scăpând
neînnecat, te-ai arătat împreună
cetăţean cu îngerii, cu cari
strigi: Tineri binecuvântaţi, pre­
oţi lăudaţi, noroadeprea înălţaţi
pre Hristos întru toţi vecii.
C u buna credinţă asemă-
nându-te Domnului celui prea
bun, carele a sărăcit pentru
noi, părinte ioane, căci ai avut
neavere întocmai cu pasările
şi ai câştigat avuţia bunătăţilor
celor veşnice, cântând: Tineri
binecuvântaţi, preoţi lăudaţi,
noroade prea înălţaţi pre Hris­
tos întru toţi vecii.
Binecuvântam pre Tatăl...
Darul Duhului cel curat
sălăşluind în suflelul tau, ţi-a
zidit inima ta curată, şi Duh
drept a înnoit în cele din laun-
trul tău. Pentru aceea şi vie­
ţuind cu vieţuire curată Ioane,
strigai: Tineri binecuvântaţi,
preoţi lăudaţi, noroade prea
înălţaţi pre Hristos întru toţi
vecii.
Şi acum, a Născătoarei:
Fiind sfinţita cu Duhul,
Născătoare de Dumnezeuprea
curată, cu adevărat ai primit
în pântece pre Fiul cel fără
început şi veşnic, carele s a
întrupat dintru tine, spre fa­
cerea de bine a celor c e cu
credinţă strigă: Tineri bine­
cuvântaţi, preoţi lăudaţi, no­
roade prea înălţaţi pre Hristos
întru toţi vecii.
Irmosul:
Să lăudăm, bine să cuvântăm...
D e
şapte ori cuptorul mun­
c i t o r u l Haldeilor l-a a r s ne­
b u n e ş t e pentru cinstitorii de
„Dumnezeu, iară văzându - i
„pre aceştia cu putere mai
„bună mântuiţi, Făcătorului şi
„Mântuitorului a strigat: Tineri
„bine-I cuvântaţi, preoţi lăuda-
„ţi-1, noroade prea înălţaţi-1 în-
„tru toţi vecii".
Peasna 9 - a , Irmos:
Spăimântatu-s'a Cerul...
u plugul rugăciunilor o-
gorând brazdele sufletului
 IN NOUĂSPREZECE
tău Ioane, ai a r u n c a t întrînsul
seminţele bunătăţilor cele d e
b u n ă c r e d i n ţ ă şi p u r t ă t o a r e
d e viaţă. P e n t r u a c e e a ai s e c e r a t
s p i c î n m u l ţ i t al t ă m ă d u i r i l o r c e ­
lor c u v i o a s e Iui D u m n e z e u , p r i n
c a r e hrăneşti p r e cei c e te lauda,
purtătorule d e Dumnezeu,
Sihăstreşte săvârşind călă­
t o r i a , şi c r e d i n ţ a păzindu-o,
f e r i c i t e , f i i n d plin d e v â r s t a
duhovnicească, cu adevărat
ai p r i m i t d e l a H r i s t o s c u n u ­
na dreptăţei, cugetătorule d e
D u m n e z e u , şi a c u m t e o d i h -
neşti în c o r t u r i p r e a l u m i n a t e
î m p r e u n ă c u drepţii, p u r u r e a
pomenite.
Slavă...
C a întru o c ă r u ţ ă d e b u ­
nătăţi c u p a t r u c a i te-ai p u s
p r e a f e r i c i t e , si c a alt Ilie te-ai
înălţat c ă t r e C e r , P ă r i n t e în­
ţ e l e p t e , şi l o c u e ş t i c u c u v i o ş i i ,
lăsându-ti p r e p ă m â n t trupul
cel mult pătimitor vistierie d e
tămăduiri, c e l o r c e te c i n s t e s c
şi d r a c i l o r g o n i t o r .
Şi acum, a Născătoarei:
F i i n d lepădaţi din p e t r e c e ­
r e a c e a c e r e a s c ă , şi c ă z u j i c u
t i c ă l o ş i e la m o a r t e , i a r ă ş ne-ai
c h e m a t Preacurată, făcându-te
M a i c ă M â n t u i t o r u l u i , şi n e - a i
învrednicit a n e î n t o a r c e îna­
p o i la m o ş t e n i r e a c e a dintâi.
P e n t r u a c e a s t a M a i c ă a lui
D u m n e z e u , neîncetat te slăvim.
« « M a i a
ZILE
Irmosul:
Spaimântatu-s'a d e aceasta
„ C e r u l , şi m a r g i n i l e p ă m â n t u ­
l u i s ' a u minunat, c ă D u m n e ­
z e u s ' a arătat o a m e n i l o r tru­
d e ş t e , şi p â n t e c e l e t ă u s ' a fă­
c u t m a i desfătat d e c â t c e r u ­
r i l e . P e n t r u a c e e a p r e tine N ă s ­
c ă t o a r e d e D u m n e z e u , înce-
„pătoriile c e t e l o r î n g e r e ş t i şi
„omeneşti te slăvim".
SVETILNA şi STIHOAVNA Praznicului.
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
şi Otpustul.
INTRU ACEASTĂ LUNĂ
IN 19 ZILE
Prea cuviosul părintele nostru loan al Lavrci
celei vechi. Şi sfântul sfinţitul mucenic Pafnutie.
La Doamne strigat-am, Stihirile glasul al 5-lea.
Podobie: p T e a cU vioase Părinte...
rea cuvioase părinte
Ioane vrednicule d e
w $ m i n u n e , rănindu-te c u
fefJŞ d o r i r e a c e a d u m n e z e e a ­
s c ă a lui H r i s t o s D u m n e ­
zeu, celui c e d e v o i e s'a înstrei-
n a t p r e p ă m â n t p e n t r u tine, şi
din F e c i o a r ă s'a î m b r ă c a t c u
trup desăvârşit, înstreinându-te
d e t o a t e dulcetile lumei, ai a-
lergat c ă t r e p a r t e a c e a streină,
p r e a fericite, şi vieţuind înstrei-
nat, ai c â ş t i g a t bunătăţile, şi c u
starea c e a d e toată noaptea,
şi c u g r i j a m o r | e i , ş i c u î n î r â -
n a r e a ta înfrânându*ti patimile,

te-ai arătat râvnitor celor ce
mai 'nainte de tine s'au nevoit
şi te-ai prea mărit împreună
cu dânşii.
P r e a cuvioase părinte Ioane
prea mărite, învăţându-te în
turma dumnezeescului Hari-
ton, căreia lui celei dumne­
zeeşti ai râvnit, şi petrecân-
du-(i viata întru singurătate,
te-ai învrednicit cinstitei pre­
oţii, şi ca un vrednic jertfitor,
ca un miel fără prihană tot­
deauna te-ai junghiat, şi cură-
tindu-te cu razele cele dumne­
zeeşti, şi prin cuget luminân­
du-te, te-ai înălţat cu gândul
către privirile cele de taină, şi
către fericirea cea aleasa.
P r e a cuvioase părinte Ioane
prea fericite, întărindu-te de
puterea Treimei, ai scăpat de
toată stricăciunea ereticilor, şi
prin vederea şi dumnezeească
lucrare le-ai lipit de cel înfiin­
ţat înţelepte şi ai ajuns la toate
cele dorite, către cea desă­
vârşit dumnezeească slavă, şi
după sfârşitul tău cu adevărat
ai dobândit cele vrednice şi te
bucuri împreună cu cetele în­
gereşti, strălucind împreună cu
dânşii, şi stând înaintea lui
Dumnezeu. P e n t r u aceasta
adu-ti aminte de cei ce fac du­
pre vrednicie p o m e n i r e a ta,
vrednicule de minune.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
înfricoşata şi prea mărită
este şi mare taină, căci cel
neîncăput în pântece s'a încă­
put, şi Maica după naştere,
dacă a născut dintr'însa pre
Dumnezeu întrupat iarăş a
rămas Fecioară. Aceluia să-i
grăim laude, c u cuvioşiisă cân­
tăm: Slavă ţie Hristoase Dum­
nezeule, cel ce te-ai făcut om
pentru noi, slavă (ie.
A Cruceî, a Născătoarei :
V ă z â n d de demult Fecioara
Maica şi prea fericita Mireasa,
pre Mieluşelul şi Fiul său ridi­
cat pre Cruce, plângând striga:
Vai mie Fiul meu 1 Cum mori
cu firea, cel ce eşti Dumnezeu
fără de moarte.
VEZI : p t r u slujba sfântului Pafnutie s'a
eri
aşezai să se cânte întru această seară la Pa-
vecerniţă.
CANONUL.
Peasna 1, glasul al 4-lea, Irmos : -
Cânt ţie Doamne Dumnezeul meu...
eniti să săvârşim prăznui-
rea cea de preste an a
patimitorului P a f n u t i e , lău-
dându-1 cu cântări luminate, şi
sa slăvim pre cel ce l-a încu­
nunat pe el.
C a un luminător ai strălu­
cit în lume slujitorule a lui lisus
fericite Pafnutie. Pentru acea­
sta prăznuim astăzi sfinţită po­
menirea ta.
 IN NOUĂSPREZECE ZILE
Slavă.
Q u dogme ai luminat pre
poporul cel prea ales Ierarhe,
şi ai băut paharul Domnului
prin sabie chinuindu-te foarte
tare.
Şi acum, a Născătoarei :
I ntru cântări te cinstim pre
tine Fecioară ca pre un munte
netăiat, din care s a arătat Hri­
stos piatra cea netăiată de
mână, dupre vrednicie te fe­
ricim.
Peasna 3-a, Irmos:
Arcul celor puternici...
# \ u sfinfite cântări cinstind
I A astăzi cea prea l ă u d a t ă
sfinţită pomenirea lui Pafnutie
purtătorului de chinuri, vese-
lindu-ne duhovniceşfe să ne bu­
curăm.
TJngându-te cu dumnezee-
scuT untdelemn, carele izvoră­
şte din moaştele tale Pafnu­
tie, îl punem credincioşii c a
pre un zid nesfarâmat şi neclă­
tit împrotiva dracilor.
Slavă..,
\ ntărindu-te cu puterea lui
Hristos, ai propoveduit dum­
nezeească lege, în mijlocul ce­
lor fărădelege şi chinuindu-te
dupre lege, ai priimit cununa
biruinţei, Mucenice.
Şi acum, a Născătoarei :
g ucură - te Maică neispi­
tită de nuntă, ceea ce ai încă­
put în pântecele tau pre Dum­
nezeu Cuvântul, şi l-ai născut
întrupat ca pre un Dumnezeu
împreună şi om.
Sedealna, glasul al 4-lea.
Podobie: Degrab ne întâmpină...
Roşindu-fi în s â n g e cin­
stită podoaba ta, te-ai adus pre
tine jertfă bine plăcuta lui
Dumnezeu, P a f n u t i e mărite.
Zdrobit-ai semefia cea fără pu­
tere a dracilor, veselit-ai pre în­
geri cu lupta ta cea tare. Pen­
tru aceasta nu înceta rugân-
du-te să ne mântuim noi.
Peasna 4-a, Irmos :
Acoperit-au cerurile...
cum veselindu-netoji pra-
znuim, dănfuind împreună
cu Arhanghelii şi cu îngerii,
săvârşind pomenirea ta mă­
rite, purtătorule de chinuri
Pafnutie.
S lavif u - te - ai cu adevărat
de Darul cel dumnezeesc, şi
împreună cu îngerii stând a-
cumînaintea Stăpânului, adu-ji
aminte de noi mucenice Paf­
nutie.
SJavă...
(^u cuget nespăimântat şi
viteaz, ai răbdat muncite şi
durerile, Fericite, şi cu adevă­
rat ai priimit cununile din mâ­
na împăratului tuluror.
Şi acum, a Născătoarei :
P r u n c ă ceia ce eşti mai a-
leasa de cât cetele Heruvimi-
 150
lor, şi ceea ce pre Dumnezeu
cu trup ai ţinut î braţe, bu­ n
cură-te Născătoare de Dum­
nezeu nenuntilă.
i 5-a, Irmos:
Cela ce răsărit lumini
C \ela ce ne-ai arătat nouă
^ pomenirea viteazului mai
luminată decât soarele. Slavă
ţie, slavă ţie lisuse Fiul lui
Dumnezeu.
Q u prea sfinţite cugete şi
cu minţi credincioase lăudăm
pomenirea ta, slăvind pre Hri­
stos, Mucenice mărite.
Slavă...
Nici de sabie, nici de hiare,
nici de foc, nici de moarte nu
te-ai spaimântat Mucenice, stri­
gând: Slavă ţie lisuse Fiul Iui
Dumnezeu.
Şi acum, a Născătoarei:
Q a s u l îngerului aduce ţie
Fecioară zidirea n e î n c e t a t :
Bucură-te ceea ce ai născut
pre lisus, Cuvântul lui Dum­
nezeu.
Peasna (va, Irmos:
Strigat-am mai 'nainte...
L a toate marginile pămân­
tului s'a vărsat Darul ce ţi
s*fTdat, pătimitorule preamă­
rite; pentru aceasta toţi cu cre­
dinţă slăvim pre dătătorul Hri­
stos.
9 u g a cea foarte mare a
Treimei, Pafnutie, s'a a r ă t a t
LUNA APRILIE
groaznic puterilor celor pro-
tivnice, gonindu-le pre ele, şi
luminând adunările credincio­
şilor.
Slavă...
Cu minuni şi cu semne te-a
mărit pre tine Hristos, pătimi­
torule, şi tuturor te-a dat doftor,
prea fericite Pafnutie. Pentru
aceea cinstim sfântă pomeni­
rea ta.
Şi acum, a Născătoarei:
R o a g ă - t e pentru slugile tale
Dumnezeului nostru celui ce
s'a întrupat din tine Născătoare
de Dumnezeu, ca să ne mân­
tuiască pre toţi de supărările
şarpelui cele de multe feluri,
Mireasă a Iui Dumnezeu,
CONDAC, glasul al 4-lea.
Podobie: Degrab ne întâmpină.-
P r e o ţ i n d mai întâi cu suflet
curat, şi pre urmă pătimind cu
minte prea tare, ai plăcut lui
Dumnezeu. Drept aceea petre­
când întru cele cereşti Părinte,
dănţueşti cu Mucenicii, şi te
bucuri împreună cu Ierarhii,
sfinţite mucenice prea fericite
Pafnutie.
Sicriul
Peasna 7-a. Irmos:
Cel ce ai mântuit din foc...
moaştelor tale Pafnu­
tie, s'a dat toiag de putere
credincioşilor împrotiva draci­
lor, dând vindecare îndestulată,
celor ce strigă: Dumnezeul pă­
rinţilor bine eşti cuvântat.
 IN N O U Ă S P R E Z E C E ZILE
C u bună credinţă noi pă­
mântenii săvârşind pre pământ
ziua ta cea prea lăudată, pur-
tatorule de chinuri, strigăm:
Prea lăudate Doamne Dum­
nezeul părinfilor n o ş t r i bine
eşti cuvântat.
Slavă...
B i s e r i c a Iui Hristos dobân­
dind acum ca o comoară si­
criul moaştelor tale Pafnutie, cu
veselie strigă: P r e a lăudate
Doamne Dumnezeul părinţilor
noştri bine eşti cuvântat.
Şi acum, a Născătoarei:
C e e a ce a priimit în pântece
negrăit şi mai pre sus de fiinfă
pre Dumnezeu cel neschimbat,
carele a vorbit cu oamenii,
pentru milostivire, aceleia cu
credinţă să ne închinăm, c a
ceea c e una este Maică a Dom­
nului binecuvântată.
Peasna 8-a, Irmos:
Prt Hristos Dumnezeu cel ce...
I
uminafa prăznuire a purtă­
torului de c h i n u r i strălu­
ceşte acum c a o zi arătătoare
d e lumină şi prea luminoasă,
pre care to(i săvârşindu-o cu
dragoste, s t r i g ă m : Popoare
prea înălţaţi pre Hristos în veci.
B a r b ă teste te-ai nevoit prea
fericite, stând în privelişte, şi
ai primit răsplătire semne de
biruinţă, cântând neîncetat Stă­
pânului Hristos şi slăvindu-I pre
el întru toţi vecii.
Binecuvântăm pre Tată)...
C u adevărat frumos te-ai
arătat întru multe lupte, sfinţite
Mucenice, ca cel ce te-ai îm­
podobit cu haină sfinţită, roşită
cu sângele tău, şi ai priimit dela
Dumnezeu cunună în veci.
Şi acum, a Născătoarei:
P r e ceea ce fără sămânţă a
zămislit în pântece, şi a născut
pre Hristos cel singur milostiv
şi mântuitor nouă celor pizmuiţi
de vrăjmaşul cel viclean, să o
lăudăm ca pre o singură Năs­
cătoare de Dumnezeu întru tofi
vecii.
Irmosul:
S ă lăudăm, bine să cuvântăm...
P r e cela ce s'a văzut în chip
„de înger în cuptorul cel cu
„foc la cuvântătorii de cântare,
„pre Hristos Dumnezeu lău-
„da|i-l tineri, preoţi bine-1 cu­
vântaţi, noroade prea înălţaţi-1
„întru toţi vecii".
Peasna 9-a, Irmos :
E i va adică prin boala neas-
: „cultărei, blestem în lăuntru
„a adus. Iară tu Fecioară de
„Dumnezeu Născătoare, prin
„odrasla purtării în pântece, lu-
„mii binecuvântarea ai înflorit.
.Pentru aceasta toţi te slăvim".
D a i din destul dar, purtăto-
rule de chinuri, tuturor celor
ce cu credin|ă merg la dum­
nezeească biserica ta, şi laudă
 LUNA APRILIE
în cântări pre Mântuitorul şi
Domnul, şi praznuesc pome­
nirea ta, pururea pomenite.
Roagă-te întru pomneirea
ta Domnului, ca prin mijlo­
cirile cele prea sfinjite să fie
milostiv tuturor credincioşilor
ortodocşi, cari de pretutindenea
aleargă cu credinţă a săvârşi
dumnezeească ta prăznuire, ne­
biruite purtătorule de chinuri
Mucenice.
Slavă,..
Prin rugăciunile tale Părinte
alineaza turburarea, care învă-
lueşte Biserica, şi se ispiteşte
să răzvrătească prin suflările
eresurilor, căile cele drepte ale
Dumnezeului nostru, şi să ri­
dice pacea, întru tot mărite
Mucenice.
Şi acum, a Născătoarei:
P ropoveduit -au proorocii
semnele naşterei tale Preacu­
rată, alcafuindu-fi numiri minu­
nate, unii într'un chip, alfii în-
ir'alt chip; pentrucă ai născut
celor din iad vieafă care a stri­
cat puterea morţei.
Stihîrile Slantului cele dela Utrenie, gWs 1 .
Podobie Ceea ce eşti bucuria...
Zidurile cele cu tărie ale
necredinţei le-ai surpat cu răb­
darea ta, purtătorule de chinuri
al Domnului, şi ai priimit biru­
inţă din cer înţelepte Pafnutie;
deci nu înceta rugându-te, pen­
(@/
tru cei ce cu credinţa săvârşesc
sfântă şi cinstită pomenirea ta.
C u credinfa cinstim sfintele
tale patimi, care prin ostenelele
muceniceşti le-ai săvârşit cu
bucurie pentru Hristos, cel ce
a suferit răstignire, şi cu bucu­
rie prăznuim întru cântări sfânta
pomenirea ta, de trei ori feri­
cite Pafnutie.
Sicriul moaştelor tale sfin­
ţite Mucenice al Iui Hristos, ca
un rîu izvorăşte rîurile tămă­
duirilor, şi adapă inimile tutu­
ror credincioşilor, celor ce vin
totdeauna către dânsul, şi laudă
patimile tale Pafnutie.
Slavă, Şi acum a Născătoarei:
C e e a ce eşti bucuria cete­
lor cereşti, şi pre pământ oa­
menilor tare folositoare, prea
curată Fecioară, mântueşte-ne
pre noi cei ce scăpăm la tine.
C ă întru tine nădejdile, după
Dumnezeu, N ă s c ă t o a r e de
Dumnezeu ne-am pus.
A Ctucii, a Născătoarei:
F e c i o a r a cea prea curată şi
neispitită de nuntă, văzând pre
Cruce pre Stăpânul şi Ziditorul
oamenilor, cu arnartânguindu-
se şi suspinând striga: C e este
aceasta, care văz, prea dulcele
meu Fiu? Laud îndelungă răb­
darea ta.
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
şi Otpustul
TJfrl.im^irim^ii'lraMiiHliliiiMfTll mriminirjimi: urUIli •iPiTEiBi7lmii-|lQli iiiffEliriiiTlIii JMPII iTfliUHTTTi rar
 IN NOUĂSPREZECE ZILE
LA UTRENIE
CANONUL Sfântului loan,
Peasna l-a, glnsul al-1-lea, irmos:
Adâncul mărei Roţii...
in tinerele întărindu-te cu
nădejdea cea către Dum­
nezeu, ai alergai către Dumne­
zeul cel bun, f e r i c i t e Ioane,
nevoindu-te cu înfrânarile cele
mai alese ale călugăriei.
F iind plin de Dar bogat, şi
purtător de lumina, sălăşluin-
du-te în locuri cinstite, cinstit
ai petrecut, ducând suirile către
faptele cele bune, Fericite,
p i i n d î n d r e p t a t cu tăria
Duhului, ai alergat la grădina
purtătorului de Dumnezeu Ha-
riton, întru care petrecând, ai
fost lucrător de cele sfinte.
Slavă ..
Insfreinându-fi cugetul tău
de cele pământeşti, prea cu­
vioase, pre acesta l-ai pironit
întru bunătăţile cele cereşti,
Ioane, şi ai dobândit de acolo
lumina cea prea luminoasă.
Ş: acum, a Născătoarei:
D i " tine Preacurată de Dum­
nezeu dăruită s'a arătat nouă
Soarele dreptăfei Hristos, şi cu
lumina a luminat pre cei ce şe­
deau din început întru tăria
întunerecului.
153
Peasna Irmos:
Veseleşte-se de tine...
rin înfrânare omorându-ţi
cugetul cel trupesc, te-ai a-
propiat de Duhul cel făcător
de vieajă, părinte Ioane.
Slavă...
L umina cea dumnezeească
şi zăritoare de lumină, arătat
s'a sălăşluit în inima ta, părinte
Ioane fericite.
Şi acum, a Născătoarei:
T u singură celor de pre
pământ mai pre sus de fire,
te-ai făcut mijlocitoare de cele
bune, Maica lui Dumnezeu.
Pentru aceasta bucură-te stri­
găm fie.
Irmosul:
S e veseleşte de tine Biserica
„ta Hristoase, strigând: Tu eşti
„puterea mea, Doamne, şi scă­
p a r e a şi întărirea".
Sedealna, glasul al cS-lea.
Podobie: Pre înţelepciunea şi Cuvântul
R anindu-fi sufletul de dum­
nezeească dorire fericite, te-ai
înstreinat,şi lăsândîndestularea
mâncărei, şi desfătarea vieţii,
cinstit ai locuit în parfile cele
streine, şi prin durerile înfrâ-
nărei veştejindu-)i trupul tău,
şi petrecând în sihăstrie bărbă-
teşte, ai ajuns către săvârşirea
faptelor celor b u n e , prea cu­
vioase Ioane. Pentru aceasta
strigăm către tine: Roaga-te
 LUNA APRILIE
lui Hristos Dumnezeu, iertare
de greşale să dăruiască celor
ce cu dragoste cinstesc sfântă
pomenirea ta.
Slavă, şi acum, a Născătoarei:
Sufletul meu cel smerit
Fecioară, carele acum se cu­
fundă ca un fără de ocârmuire,
în viforul ispitelor vie(ei, ceea
c e eşti cu totul fără prihană,
şi se arată plin preste măsură
de povara păcatelor, şi se pri-
mejdueşte să cază în fundul
iadului, apucă înainte, Născă­
toare de Dumnezeu, cu rugă­
ciunea ta c e a fierbinte, şi îl
mântuieşte dându-i liman bine
liniştit, ca să strig ţie cu cre­
dinjă: Roagă-te l u i Hristos
Dumnezeu să-mi dea mie ier­
tare de greşale, că pre tine
te am nădejde eu robul tău.
\ Crucei, a N ă s c ă t o a r e i :
Din sângiurile mele o m te-ai
făcut, iară din sângiurile tale
pre oameni i-ai îndumnezeit,
şi te-ai pogorît c a un prea bun
căutând pre cei ce s'au stricat
prin mâncare, strigat-a de de­
mult cu plâ ngere cea fără priha­
nă, plângând pre Hristos, când
erâ spânzurat pre Cruce. P r e
carele văzându-1 omorît vărsa
izvoare de lacrami, zgâriindu-şi
obrazul şi slăvindu-1 pre dânsul.
l ' c t s n a 4 - a , Irmos :
Pentru dragostea chipului tău...
rănindu-te în părfile cele
de Dumnezeu luminate,
şi luminându-te cu vărsarea lu-
minei Părinte, ai viefuit întru
înfrânări şi în faptele c e l e
bune, de Dumnezeu înteleptite.
înstreinându-te de patrie şi
de ai tăi, şi prin nevointa cea
de buna voie, luând Crucea,
te-ai a p r o p i a t către Hristos,
de Dumnezeu înteleptite feri­
cite.
Slavă...
Arătându-te tuturor mort,
prin purtarea cea de vieată pur­
tătoare, cu înfrânare ai petre­
cut, către carea te-ai şi mutat
Ioane prea înţelepte.
Şi acum, ;i N ă s c ă t o a r e i ;
C e l mai pre sus de fire s'a
sălăşluit în pântecele tău cel
priimitor de Dumnezeu F e ­
cioară, acesta şi după naştere
cu puterea c e a dumnezeească
t e a păzit p r e tine Fecioară.
P e a s n a ă-a, i r m o s :
Tu Doamne lumina mea...
rin singurătate câştigân-
du-Ji cuget curat Părinte,
prin puterea sfântului Duh ai
scăpat de cursele vrăjmaşului.
intru Darul c e ! Dumneze­
esc, întru înţelepciune şi întru
învăţătură arătată de Dumne
zeu petrecând, ai fost preot
sfinţit prea fericite.
Şi acum, a Născătoarei:
Toate neamurile cu bună
credinjă te fericesc pre tine
 IN NOUĂSPREZECE ZILE
Preacurată, ca pre ceea ce ai
născut mai pre sus de fire pre
Cuvântul cel cu adevărat fericit.
Peasna tî-a. Irmos:
Jertfi-voiu Ţie...
F
ăcându-te râvnitor dum-
K
nezeeştei înţelepciuni, te-
ai încununat dela dânsa cu
cununa darurilor, şi cu toate
chinurile ai fost ucenic al lui
Hariton cel purtător de lu­
mină.
Slavă...
R i n lucrarea faptelor ce­
lor bune, puindu-Ji picioarele
fale pe piatra Iui Hristos, te-ai
suit către Dumnezeu în|elepfe,
puind suirile în inima ta cu cu­
get dumnezeesc, Părinte.
Şi acum, a Născătoarei:
Prin naşterea ta, de bleste­
mul maicei noastre Evei celei
dintâi ne-am mântuit, căci
t&7
tu Maică Fecioară născând
pre Hristos, în locul acestuia,
ai izvorîi tuturor binecuvân­
tare.
Irmosul:
i
Jertfi-voiu ţie cu glas de
„laudă Doamne, Biserica striga
„către tine, de sângele dra­
cilor curăjindu-se, cu sânge-
„le cel curs prin milostivire
„din coasta ta".
Intru această lună in l'J zile, pomenirea prea
cuviosului părintelui nostru loan Paleolavri-
tul, adică dela Lavra cea veche.
Stih : Câştig nou pre loan PaleoJsvritul I-au
aflat îngerii.
Şi de aflarea lui s'au bucurat.
Acesta de mic pornlndu-se de poftă
dumnezeească s'a lipit de Dumnezeu, şi
părăsind desfătarea şi mândria lamei, şi
înstreinându-se dela patria sa şi dela ru­
deniile sale, şi ridicând Crucea, a mers
in ţară străină şi necunoscută, pentru
Domnul, carele s'a înstreinat şi s'a năs­
cut în pământ strein, şi sosind la cins­
titele locuri, a mers la mănăstirea feri­
citului Hariton. Şi săvârşind tot felul de
faptă bună, s'a mutat din cele deşarte
către veşnicile şi fericitele lăcaşuri. Iară
de vreme că acest prea cuvios loan a
vieţuit întru acea peşteră veche, slujind
în biserica peştereî, pentru aceea şi al ve­
ciei peşteri a fost numit
Intru această zi, pomenirea sfântului sfinţi­
tului mucenic Pafnutie.
Stih: Pre Pafnutie cel ascuns in mormântul
pământului,
Nu se cade a-1 ascunde în mormântul tă­
cere! cuvântului.
Intru a nouăsprezecea zi,
Pafnutie m Domnul adormi.
Intru această zi, pomenirea sfinţilor Socrat
şi DiOnisie cu suliţe împunşi s'au sâvârşir.
Stih: Cu suliţa trupul celui prea înalt de m
demult împungând,
împunge şi acum pre doi mucenici încă vie­
ţuind.
Intru această zi, pomenirea prea cuviosului
părintelui nostru Gheorghie mărturisitorul
episcopul Antiohiei,
Stih: Gheorghie ca o mare arătură de pă­
mânt,
S'a mutat, tot felul de bunătăţi în sine având.
A:est sfânt erâ pe vremea luptă­
torilor de icoane, din pruncie fiind dat
lui Dumnezeu, Şi pentru covârşitoarea
lui bunătate s'a hirotonisit episcop An­
tiohiei din Pisîdia. Deci fiindcă cu vi­
clean sfatul diavolului s'a pornit eresul
luptătorilor de icoane, şi se trimetea scri­
sori preriitîndeiiea, ca cu grăbire toţi epis­
copii să meargă la Constantînopol, s'a
dus şl acesta care neplecându-se a se
face de un enget cu ereticii şi a se lepăda
de închinăciunea sfintelor icoane, fu osândit
la surghiune şi la rea pătimire, întru care
şi murind s'a mutat către Domnul.
 LUNA APRILIE
Intru această zi, pomenirea celui dintru sfinţi
părintelui nostru Trifon arhiepiscopul Constan-
linopolei, căruia i se face soborul lui în sfânta
biserică cea mare.
Stih : Trifon cel ce ura hrana, de Dumnezeu
dorind.
In lăcaşul lui Dumnezeu faţă acum se afla
stând.
Intru această zi, cuviosul Simeon Igumenul
sfintei mănăstiri Filoteu din muntele Atonului,
cel ce avea o singură haină, şi umbla desculţ
carele a fost şi ctitor, în acelaş munte al Fla-
muriei sfintei Treimi, cu pace s'a săvârşit.
Stih : Desculţ Simeoane fericite umblând.
Preste şarpele ce a înşelat pre oameni te
afli călcând.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi. Amin.
Peasna 7-a, Irmos;
In cuptorul persesc...
u puterea c e a dumnezeea­
s c ă c a cu o haină îmbrăcân-
ru-te, ai putut s c ă p a de toată
năpastea ereticilor, prea feri­
cite, strigând: Bine eşti cuvân­
tat în B i s e r i c a slavei tale
Doamne.
Slavă..
I D omnul cel c e s'a înstreinat
pre pământ pentru noi, acesta
întru înstreinare arătat te-a pă­
zit pre tine, c a pre cel c e stri­
gai : Bine eşti cuvântat în Bise­
rica slavei tale D o a m n e .
Şi acum, a Născătoarei:
C ^ e a c e eşti lăcaş sfinţit
d u m n e z e e s c al celui prea în-
nalt, b u c u r ă - t e . C ă c i prin
tine s'a dat bucuria, N ă s c ă t o a ­
re de Dumnezeu, c e l o r c e stri­
g ă : Binecuvântată eşti tu între
femei, p r e a curată Stăpână.
Peasna 8-h, Irmos:
Mâinile întinzându-şi...
i c u trupul şi c u sufletul, şi
!) cu bună credinjă înfrum-
sfcjându-te Cuvioase, te-ai făcut
o r g a n dumnezeescului cuget,
şi cel mai de a p r o a p e al po­
runcilor, şi trâmbifa cântărei
celei curate, cântând: Binecu­
vântaţi toate lucrurile D o m n u ­
lui pre Domnul, şi-1 prea înăl­
ţaţi întru toţi vecii.
Binecuvântăm pre Tatăl...
M utându-te către vieaja c e a îs
nemuritoare şi către fericirea
c e a fără sfârşit, te-ai învredni­
cit a dobândi bucuria c e a ne-
stricăcioasă, Fericite, cântând :
Binecuvântafi t o a t e lucrurile
Domnului pre Domnul, şi-1
prea înălfafi întru tofi vecii.
Şi acum, a Născătoarei :
Scuturând p r a f u l morfei
prin naşterea ta c e a dumne­
zeească, ne-am făcut nestrică-
cioşi P r e a c u r a t ă , căci ai născut
curată Stăpână vieafa c e a fi­
r e a s c ă şi adevărată, şi pururea
fiitoare. Pentru a c e a s t a tofi te
fericim pre tine Mărie Mirea­
să a Iui Dumnezeu.
Irmosul:
Să lăudăm, bine să cuvântăm...
M âinile întinzându-şi Daniil
„gurile leilor, cele deschise în
„ g r o a p ă le-a încuiat, şi pute-
„rea focului a stins, cu buna
„faptă încingându-se, tinerii
 IN DOUĂZECI D E ZILE

„cei iubitori d e buna credinţă

„strigând: Binecuvântaţi toate
„lucrurile Domnului pre D o m ­
nul". INTRU ACEASTĂ LUNĂ
Peasna 9 - a , I r m o s : IN 2 0 Z I L E .
Hristos piatra cea netătată...
Prea cuviosul părintele nostru Teodor dela
rin înfrânare, mutându-te Triluri â.

către Hristos, ai câştigat La Doamne strigat-am, Stihiriîe, glasul al 8-lea.

prea fericit sfârşit părinte Ioane,
şi după moarte te-ai sălăşluit
întru viaţa cea fără pătimire şi
fără durere.
Slavă...
Invrednicindu-te a te sălăş­
lui în pământul celor blânzi P ă ­
rinte, te-ai făcut asemenea siha­
strilor şi bărbaţilor celor purtă­
tori de Dumnezeu, cu cari îm­
preună arătat ai şi dobândit fe­
ricită îndulcire prea cuvioase.
Şi acum, a Născătoarei:
Izvorul nemurirei ne-ai iz-
vorît nouă Fecioară născând
pre Hristos apa curăţiei, cu
c a r e ne curăţim de toată spur­
căciunea păcatului, Mireasă a
lui Dumnezeu.
Irmosul
Hristos piatra c e a netăiată
„ d e mână, c e a din capul un­
c h i u l u i , din tine muntele cel
„netăial Fecioară s'a tăiat, adu-
„nând firele cele osebite. Pen-
„tru aceasta veselindu-ne, pre
„tine Născătoare de Dumnezeu
„te slăvim".
S T I H O A V N A Praznicului.
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
şi Otpustul.
Podobie: O prea slăvită minune...
cuvioase părinte Teo-
jdore, dar ales te-ai a-
dus pre tine lui D u m ­
nezeu, având priveghere de
toată noaptea şi dragoste, cu­
getare de Dumnezeu, smerire
desăvârşită, nădejde, credinţă
şi curăţie, milosârdie desăvâr­
şită, înfrânare adevărată şi ru­
găciune, care te arata ca un
stâlp foarte luminos.
t^ugetătorule de Dumnezeu
părinte Teodore, căutând a te
îmbrăca cu podoabă adevăra­
tă, şi cu îmbrăcăminte de mân­
tuire, prin cuget bine credin­
cios, nu ai părăsit a nu-ţi aco­
peri trupul tău totdeauna cu
haină de păr, şi întărindu-te
cu p u t e r e a dumnezeescului
Duh, ai despoiat măestriile ce­
lui c e ne-a despoiat pre noi.
C a un sărac cu duhul te-ai
adus pre tine jertfă vie şi pri­
nos deplin, şi dar cinstit Dum­
nezeului nostru, celui ce s'a în­
trupat din Maică prea curată,
şi pentru noi a sărăcit. Pentru
aceea ai priimit îndulcirea c e -
 LUNA APRILIE
rurilor, prea fericite, către ca­
rele pururea mijloceşte, ruga-
mu*ne sa ne miluiască pre noi.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei •
C u ce ochi voiu vedea sfin­
ţita fafa ta, eu cel ce mi-am
spurcat ochii cu patimile tru­
pului, sau cum voiu săruta chi­
pul tău cel de Dumnezeu în­
chipuit, fiindu-mi buzele spur­
cate, ticălosul de mine ? Şi cum
îmi voiu întinde eu ticălosul
către Darul tău cei dumnezeesc
mâinile, care le-am făcutnetreb-
nice? Stăpână mântueşte-mă.
A Crucei, a Născătoarei:
S oarele vâzându-te lisuse
întins pre Cruce de voia ta,
s'a întunecat, şi pământul s'a
cutremurat, pietrile s'au de­
spicat, şi mormânturile de frică
s'au deschis, şi toate puterile
s'au spăimântat. Iară ceea ce
fe-a născut fără de bărbat, va-
zându-te, cu suspin striga: Vai
mie! C e este aceasta, ce văz?
LA UTRENIE
CANONUL
Peasna l-a, gl;tţ:il ni 4-lea, Irmos:
Adâncul Marii Ro$ii...
P omenirea purtătorului de
D u m n e z e u astăzi pune
înainte tuturor credincioşilor
florile bunătăţilor, care trimit
mirosul cel bun de taină al Du­
hului, şi minuni prea alese.
C u sabia cea înţelegătoare
tăind tu Teodore năvălirile pa­
timilor, ai ridicat împrotiva lor
semne de biruinţă. Drept aceea
te-ai încununat cu darurile mi­
nunilor, şi cu ale tămăduirilor,
Cuvioase.
Slavă...
D o r i n d de sărăcia Dom­
nului Cuvioase, arătat ai urît
toată mărirea cea de pre pă­
mânt şi vremelnică, Teodore.
Pentru aceea ai câştigat mă­
rire nepieritoare şi luminată.
ŞI acum, a Născătoarei;
F ă r ă sămânjă ai zămislit
pre Fiul lui Dumnezeu, cu voia
T a t ă l u i , dela dumnezeescul
Duh, şi ai născut cu trup p r e
cel din Tatăl fără de Maică, şi
pentru noi din tine fără de tată,
prea curată Fecioară.
Peasna 3-a, Irmos:
Se veseleşte de tine Biserica...
Z burdările trupului le-ai o-
morît prin înfrânarea cea
adevărată, şi ai luminat toate
puterile sufletului, Cuvioase.
O sténelele tale înţelepte, cu
lacrămi semănândule cu ade­
vărat au dat roadă de bune
spice, care s'a adus împăratului
tuturor.
Slavă...
C u adevărat nu ai dat dor­
mitare genelor tale Cuvioase
până ce te-ai făcut lăcaş desă
 IN DOUA ZECI DE ZILE
v â r ş i t lui D u m n e z e u , fericite
Părinte.
,'>'Î acum, rt Nâscăloarci:
N u m a i tu M a i c a lui D u m -
n z e u te-ai făcut c e l o r d e p r e
p ă m â n t pricinuitoare bunătăţi­
lor celor m a i p r e s u s d e fire;
pentru a c e e a a d u c e m ţie c u ­
vântul cel d e bucurie.
Irmosul:
S e veseleşte d e tine B i s e ­
r i c a taHristoase, strigând: Tu
„ e ş t i p u t e r e a m e a D o a m n e , şi
„ s c ă p a r e a şi î n t ă r i r e a " .
Sedealna, glasul al i-lca.
Podobie: Cel ce te-ai înălţat.
Pr/n rugăciune neîncetată,
şi prin c u r ă ţ i e c a un c u r a t a p r o -
p i i n d u - t e d e c e l C u r a t , te-ai
sfinţit p r i n D u h u l , Teodore.
P e n t r u a c e e a a c u m sălăşluin-
du-te î m p r e u n ă c u îngerii, cânţi
l a u d a c e a întreit sfânta S t ă p â ­
nului t u t u r o r , p r e c a r e l e r o a g ă - I
pururea, s ă miluiască pre cei c e
c u d r a g o s t e te lauda C u v i o a s e .
Slavă, Şi acum, a NăscăLoarei:
C ătre N ă s c ă t o a r e a d e D u m ­
n e z e u a c u m c u n e v o i n ţ ă s ă a-
l e r g ă i n n o i p ă c ă t o ş i i şi s m e r i ţ i i
şi s ă c ă d e m c u p o c ă i n ţ ă s t r i ­
g â n d , dintru a d â n c u l sufletului:
S t ă p â n ă ajută-nemilosfivindu-te
s p r e noi, s â r g u e ş t e c ă pierim
d e mulţimea p ă c a t e l o r ; n u în­
t o a r c e p r e robii tăi deşerţi, c ă
p r e tine u n a n ă d e j d e le-am
câştigat.
A Crucei, a Născătoarei:
Văzându-te pre Cruce
c e e a c e în vremile ceie d e p r e
u r m ă te-anăscut c u trup p r e
fine H r i s t o a s e , c e l n ă s c u t d i n
Tatăl c e l fără început, p l â n g e a
lăcrămând. C u ale căruia ru­
g ă c i u n i p e n t r u m i l o s t i v i r e a mi­
lelor, u n u l e p r e a b u n u l e mult
milostive D o a m n e , îndură-te şi
m â n t u e ş t e l u m e a , c e l c e ridici
păcatele e i .
Peasna -i-n, Irmos:
Ridicat pre Cruce vazându-te...
rescut-au î m p r e u n ă c u tru­
pul t ă u frumseţile bunătăţi­
lor, c u g e t ă t o r u l e de D u m n e z e u .
P e n t r u a c e e a ai înflorit c a u n
finic, p u i n d înaintea t u r m e i tale
roduri, c a r e izvorăsc dulceaţă,
Teodore.
P r i n î n f r â n a r e ţi-ai o m o r î t
p a t i m i l e , şi t e - a i a r ă t a t l ă c a ş
d u m n e z e e s c a l sfântului D u h ,
prin c a r e luluror ai izvorî! d a ­
ruri d e tămăduiri, c u g e t ă t o r u l e
de Dumnezeu Teodore.
Slavă...
C u s ă r ă c i a duhului, şi c u
strâmtoare petrecând pururea
Părinte, a c o p e r e a i trupul c u
p e t e c e d e păr, privind n u m a i
l a a v u ţ i a c e a n e p i e r i t o a r e şi
veşnica.
Şi acum, a Născătoarei:
Neispififă d e n u n t ă a i n ă ­
scut o F e c i o a r ă , şi d u p ă n a ş ­
t e r e te-ai a r ă t a t i a r ă ş F e c i o a r ă .
 LUNA APRILIE
Pentru aceea cu glasuri neîn­
cetate cu credinjă n e î n d o i t ă
s t r i g ă m ţie: Bucură-te Stă­
până.
Peasna Irmos:
Tu Doamne lumina mea,..
Ti u Doamne ai întărit pre
-4 sihastrul tău, tu l-ai încins
pre el cu putere şi cu bărbă­
ţie împrotiva luptătorului.
D e tine Doamne dorind
Cuviosul întru sihăstria lui, ţie
s'a adus arătat pre sineşi, ca o
jertfă fără prihană, prin focul
înfrânării.
Slavă...
In sete şi în foame căutând
pre Domnul, Teodore te în­
dulceşti acum de izvorul des-
fatărei împreună cu cetele cu-
vioşilor.
Şi acum, a Născătoarei:
P r e tine armă neînfrânată
asupra vrăjmaşilor te punem
înainte, pre tine întărire şi nă­
dejde mânfuirei noastre fe-am
c â ş t i g a t , dumnezeească Mi­
reasă.
Peasna 6-.1, Irmos:
Jertfi-voiu ţie cu glas,..
ăge(ile vrăjmaşului le - ai
sfărâmat Cuvioase, oştin-
du-te împrotiva lui cu armele
s m e r i r e i , şi cu ajutorul lui
Hristos, ai priimit biruinţă Teo­
dore.
Patimile ispitelor le-ai le­
pădat departe Cuvioase ca pre
mst
nişte valuri prin lucrarea înfrâ-
nărei întru răbdare, bine ocâr-
muind-te cu liniştea lui Hri­
stos Părinte.
Slavă...
N c e t a t socotind de cea­
e m
sul mortei, îfi spălai patul cu la-
crămi şi cu suspinuri, şi cu fri­
că slujind Domnului totdeauna
părinte Teodore.
Şi acum, a Născătoarei:
O minune mai nouă de cât
toate minunile, că fără ispită
bărbătească Fecioara priimind
în pântece pre cela ce toate
le păzeşte, le-a cuprins nu ca
în strâmtoare.
Irmosul:
Jertfi -voiu ţie cu glas de
„laudă Doamne, Biserica stri-
„gă către tine, de sângele dra­
c i l o r curăţindu-se, cu sângele
„cel curs prin milostivire din
„coasta ta".
CONDAC, glasul al 4-lea.
Podobie; Arâtatu-te-ai astăzi lumei...
Arătatu-te-ai prea luminat
cu vieaţa înţelepte Teodore,
socotind petecele cele de păr
mai mult decât visteriile cele
împărăteşti de pre pământ.
Pentru aceasta ai şi dobândit
haina cea cerească, roagă-te
pururea pentru noi, prea cu­
vioase.
In'.ru această lună în 20 do zile pomenirea prea
cuviosului părintelui nostru Teodor
Trihinâ.
 IN DOUĂZECI DE ZILE
Stih: Mori tu părinte carele prin haină de
păr ai surpat
Pre cel ce cu haină de frunze pre strămoşi
i-a îmbrăcat
Teodore întru a douăzecca zi
Sutletul tău cel mare de trup se osebi.
A c e s t fericit dându-se spre toată răb­
darea şt petrecerea grea, îngheţat de frig
şi de ger, îşi acoperea trupul cu îmbră­
căminte de păr aspră, dintru care, s'a nu­
mit şi Trihinâ, Drept aceea a descoperit
şi înşelăciunea dracilor. Ş i mormântul
său este izvorâtor de mir, spre toţi câţi
năzuiesc la dânsul cu dragoste, şi-şi iau
sufleteasca şi trupeasca tămăduire.
Intru această zi, pomenirea sfinţilor mucenici -
Victor, Zotic, Zinon, Achindin, Chesarie, Seve-
rian, Hristofor, Teonâ şi Antonin.
Stih: împreuna cu Achindin pre patru sa­
bia omoară,
Caii din primejdia rătăcire) scăpară.
Plini du praful cu sânge cel din cuptor,
S'au apropiat de Hristos cei depe lângă
Hristofor.
A ceştia toţi, au săvârşit lupta muce­
niei pe vremile lui Diocliţian rău credin­
ciosul, când şi mult părimitorul mucenic
al lui Hristos Gheorghie fiind prins se
muncea, şi în vremea muncilor săvârşii
prea mărite minuni. Ş i Victor, Achindin,
Zotic, împreună cu Zinon, şi Severian,
văzând pre sfântul Gheorghie, întins pe
roată, şî întru nimic vătămându-se cu un
glas s'au mărturisit pre sine creştini, că­
rora li s'au tăiat capetele de sabie. Iară
Hristofor, Teona şi Antonin, fiind cei
mai de aproape păzitori ai împăratului, şi
cari stau înaintea Iui, întru una din zile,
în vremea ce se certa marele Mucenic
cu cruzime, văzând învierea elinului celui
mort, ce îndată s'a făcut prin rugăciune
şt prin chemarea lui Hristos Dumnezeu,
degrabă aceştia aruncând brâele şi armele
lor înaintea împăratului şi a toată pri­
veliştea, au mărturisit pre Hristos că este
Dumnezeu adevărat Pentru care fiind
prinşi i-au pus la închisoare. Iară după
câteva zile stând înaintea tiranului fură
spânzuraţi şt strujiţi, şi coastele li s'au ars
cu făclii aprinse. Şt în sfârşit fiind arun­
caţi în foc, au priimit cununa muceniei.
Intru ajeastă zi, sfântul sfinţitul mucenic
161
Stih: Anastasie, dar pentru tine ce voiu
scrie ?
Carele pentru Hristos ai grăbit a muri de sabie.
Intru acsastă zi pomenirea sfântului apostol
Zacheu.
Stih : Nu îţi zice pogoara-te, ci sue-te,
Zachee, Hristos la Cer chemându-te,
Intru această zi, pomenirea prea cuviosului
Atanasic carele a zidit Mănăstirea din Me­
teor, cu pace s'a săvârşit.
Stih ; Tu Atanasie piatra MeCeoruî ai zidit,
Cel ce către piatra CEA din capul unghiului
ai călătorit.
Intru această zi, pomenirea prea cuviosulu
Iosaf, împreună sihastrul cu pomenitul cuvios
Atanasie din Meteor cu pace s'au săvârşit.
Stih: Iosafe în ceruri împreună cu Atanasie
fiind.
Acum dănţuiţi ca c«i ce împreună de oste-
nele v'aţi fost împărtăşit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi, Amin.
Peasna 7-A, Irmos:
In cuptorul persesc...
II arul lui Dumnezeu cel ce
_ odinioară a dat rouă tineri­
lor în cuptor, acela a veştejit
cuptorul patimilor tale Părinte,
vărsând ploaie de răcoreală
presfe tine, ca dintru un nor.
C u sudori amestecând pâ-
raele lacrămilor, prin Darul Iui
Hristos le-ai făcut scăldătoare
Cuvioase, întru care spălân-
du-te, ai şters întinaciunile pa­
timilor, înfelepte Părinte.
Slavă...
I n cuptorul lacrămilor ar­
zând patimile trupului, cu totul
te-ai arătat curat prea luminat
ca aurul, strălucind cu daruri
dumnezeeşti întru slava Dum­
nezeului nostru, părinte Teo­
 LUNA APRILIE
Şi acum, a Născătoarei:
Bucura-te dumnezeesc lă­
caş cel prea sfinţit al celui prea
Inaif, că prin tine s'a dat bucu­
ria, Născătoare de Dumnezeu,
celor ce strigă: Binecuvântată
eşti tu între femei prea curată
Stăpână.
Peasna 8-a, Irmos:
Mâinile întinzându-şi...
F iind împodobit prin înţele-
_ gere cu obiceiurile bu­
nătăţilor, ai suflat în lume bună
mirosirea lor, Cuvioase, şi mi­
rurile minunilor tale le trimiţi
tuluror credincioşilor, cari stri­
ga lui Hristos: Bine cuvântaţi
toate lucrurile Domnului pre
Domnul, şi-l prea înălţaţi întru
toţi vecii.
Către Dumnezeu întinzân-
du-ţi mâinile Cuvioase, prin ru­
găciunile tale ai legat gurile
hiarelor celor înţelegătoare,
care s'au ridicat asupra ta Pă­
rinte, şi veselindu-te cu cuget
curat ai cântat: Bine cuvântaţi
toate lucrurile Domnului pre
Domnul, şi-l prea înălţaţi întru
toţi vecii. s Casă bunătăţilor te-ai făcut
Binecuvântăm pre Tatăl...
Ridicatu-te-ai Cuvioase de
pre pământ la Cer, din strâm­
toare Ia lărgime necuprinsă în
lăcaşurile sfinţilor, în loc de
haină proastă împodobindu-te
cu vison, părinte Teodore, stri­
gând: Binecuvântaţi toate lu­
crurile Domnului pre Domnul,
şi-l prea înălţaţi întru toţi vecii.
Şi acum, a Născătoarei:
Numai tu Fecioară curată
în toate neamurile te-ai arătat
Maica lui Dumnezeu, iu te-ai
tăcut lăcaş Dumnezeirii, Prea­
curată, nearzându-te de focul
luminii celei neapropîate. Pen­
tru aceea toţi bine te cuvântăm,
Mărie Mireasă a lui Dumnezeu.
Irmosul:
Să lăudăm, bine să cuvântăm...
Mâinile întinzându-şi Daniil,
„gurile leilor cele deschise în
„groapă le-a încuiat, şi puterea
„focului a stins, cu buna fapta
„încingându-se tinerii cei iubi­
tori de buna credinţă, stri-
„gând: Binecuvântaţi toate lu­
crurile Domnului pre Dom-
„nul".
Peasna 9-a, Irmos:
Hristos piatra cea netăiatâ...
iorind să aibi vieţuire în ce-
'ruri, te-ai slujit cu bunătă­
ţile ca cu o scară, prin carea ai
ajuns acolo, şi ai câştigat ceea
ce ai dorit părinte Teodore.
Părinte, întru care s'a ţinut cre­
dinţa, nădejdea, dragostea şi
curăţia. Pentru a c e a s t a te-ai
mutat prea ales plin de bucu­
rie, Cuvioase.
Slavă...
U n d e sunt mulţimile cuvio­
şilor şi cetele drepţilor, unde
 ÎN DOUĂZECI
este mulţimea sfinţilor şi adu­
nările celor întâi născuţi, acolo
arătat te-ai sălăşluit Părinte, cu
cari împreună adu-ţi aminte d e
noi totdeauna.
Şi acum, a Născătoarei:
Tu eşti p o d o a b a tuturor ce
lor c e s e lauda cu tine, tu eşti
veselia lumei, şi dulceaţa inimei
noastre a robilor tăi, tu eşti în­
dulcirea şi dorirea celor c e te
laudă, Maică F e c i o a r ă prea
curată.
1
Irmosul:
Hristos piatra c e a netăiată
„de mâna, c e a din marginea
„unghiului, din tine muntele cel
„netăiat F e c i o a r a s'a tăiat, adu-
„nând firele cele osebite. P e n -
„tru a c e a s t a veselindu-ne, p r e
„tine N ă s c ă t o a r e de Dumne­
z e u te slăvim".
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială,
şi Otpustul.
INTRU A C E A S T Ă L U N Ă .
IN 21 DE ZILE.
Sfântul sfinţitul mucenic Ianuarie şi cei îm­
preună cu dânsul; şi sfântul sfinţitul mucenic
Teodor cei din Perga Pamfiliei.
La Doamne strigat-am, Stilurile, glasul al 4-lea.
Podobie: Ca pre un viteaz...
reot dupre lege te-ai
făcut, pătimitor prea
sfinţit, o Ianuarie, nu c u
ângele altuia, ci mai ales
al tău, intrând la ceruri
DE ZILE Şl UNA 163
unde este mergătorul înaintea
tuturor Iisus, neîncetat uitân-
du-te la dânsul Părinte, şi vă­
zând cele c e văd îngerii.
§ pielea luându-ţi-se, şi în
foc aruncându-ie, şi Ia hiare
dându-te, şi în temniţă închi-
zându-te în m u l t e zile, prin
dumnezeească putere ai r ă m a s B
9
cu gând nesupus, vrednicule
de laudă, şi ai săvârşit nevoinţa,
pătimind dupre lege, sfinţite
purtătorule de minuni, cela c e
eşti întocmai cu îngerii.
P r e Disiderie, pre P r o c u l ,
pre Sosson, pre Fausi, cu Eu-
tihie, şi p r e Ianuarie cel puru­
rea pomenit, şi p r e înţeleptul
Acution, c u un glas să-i cin­
stim, c a p r e nişte înţelepţi lu­
crători de cele sfinte, c a pre
nişte mucenici purtători d e
chinuri, c a p r e nişte cetăţeni
ai sfintei cetăţi şi c a p r e unii
c e sunt rugători adevăraţi pen­
tru cei ce-i fericesc pre dânşii.
Alte stihiri ale sfântului Teodor, glasul al 4-!ea.
Podobie : Dat-ai semn celor ce...
S tând înaintea divanului c e ­
lui fără dreptate, nedumnezei-
rea idolilor ai înfruntat, m a r e
m u c e n i c e T e o d o r e , şi fără drep­
tate ai fost bătut, şi întinzân-
du-fe p r e grătar ars, şi cumplit
arzându-te, te-aistropit c u roua
Duhului celui c e cu tărie te-a
întărit p r e tine, c a s ă risipeşli
iuţimea împrotivitorului.
 LUNA APRILIE
Căruţă a Dumnezeului no­
stru descoperit (e-ai arătat, pur­
tând p r e acesta în inima ta
c e a curată Fericite, şi legat
fiind de căruţă, pre cei c e te-au
legat p r e tine, i-ai deslegat din
legaturi, şi'i legi d e dragostea
lui Hristos, c u cari împreună
fiind aruncat în cuptor, nu te-ai
ars T e o d o r e , slăvind c u dânşii
p r e Domnul, vrednicule de mi­
nune.
 s e m ă n â n d u - t e celui c e şi-a
întins mâinile pre C r u c e , te-ai
răstignit fericite Teodore, şi ai
fost spânzurat trei zile, până
c â n d ţi-ai dat sufletul în mâi­
nile lui Dumnezeu, şi ai săvârşit
c u r g e r e a pătimirii, Verhovnice
al mucenicilor, stâlpul cel din­
tâi al Bisericii, înfrumseţarea
credincioşilor, şi împreuna la-
cuitorule c u îngerii.
slavă, Şi acum, a Născătoarei:
R ourează Stăpâna cu adân­
cul milostivirei tale şi inima
mea c e a arsă d e zăduful pati­
milor, c a o milostivă, adapă-o
F e c i o a r ă , şi mă fă rogu-mă, c a
neîncetat să izvorască pâraele
umilinţei, prin c a r e s ă m ă în­
vrednicesc mângâerei, cari vor
dobândi c e i c e plâng c u ade­
vărată inimă, Preacurată.
A Crucii, a Născătoarei:
C e a p r e a curată văzând ră­
stignit p r e Hristos iubitorul d e
oameni, şi coasta pătrunsă c u
suliţa, plângând striga: C e este
a c e a s t a fiul m e u ? C e ţi-au răs­
plătit ţie nemultămitoarele n o ­
r o a d e , pentru bunătăţile cele
c e ai făcut l o r ? şi te sârgueşii
să m ă faci pre mine lipsită d e
fiu, prea iubite! M ă minunez
bunule îndurate de răstignirea
ta c e a d e bună voie.
Troparul, glasul al 4-lea.
Dumnezeul părinţilor noştri.
LA UTRENIE
CANONUL Sfântului Ianuarie.
Al cărui acrostih la Greci este acesta:
Voiu lauda « a t * cea veselitoare a mucenicilor
Peasna l-a, glasul al 4-!ea, Irmos :
Pre voevozii cei tari..
iind împreună cu ostile în-
! L gerilor c e l o r fără materie,
şi d e împărtăşirea Iu minei celei
neapuse luminându-te Sfinţite,
la suflet, luminează-mi inima
m e a celui ce-ţi laudă astăzi
praznicul cel purtător d e lumi­
nă, fericite Ianuarie.
D i n pruncie ai fost cu totul
prea sfinţit, c r e s c â n d împreună
cu bunătăţile şi primind ungere
sfinţită, te-ai preojit, păstorind
norodul, şi c u sângele m u c e ­
niei luminându-te ai strălucit
m a i mult d e c â t soarele, prea
cuvioase.
IJ uminându-ţi-se inima c u
lumina c e a d u m n e z e e a s c ă , băr-
băteşte ai intrat Ia lupta, având
râvna dumnezeească, şi sur­
pând toată înşelăciunea ido-
mm
 IN DOUĂZECI Ş[ UNA DE ZILE
lească, ai priimit cununa biruin­
ţei, pururea pomenite.
A Născătoarei;
Fericit este norodul cel ce
te slăveşte pre tine cu adevă
rat Maica lui Dumnezeu, şi te
fericeşte pururea Născătoare
de Dumnezeu, precum ai zis
mai'nainte, proorocind cu sfin­
ţire, când purtai pre Hristos
în pântecele tău Preacurată.
Alt CANON al sfântului Teodor
Peasna 1-a, glasul al 4-lea, Irmos:
Des crude-vom gura me<<...
D
ar bine plăcut şi iubit stă­
pânului, şi podoabă muce­
nicilor te-ai arătat Teodore.
Pentru aceasta ca un dar cân­
tare aduc ţie, dă-mi ajutorul
tau.
Piind împodobit cu duhul,
şi înfru mseţat cu trupul, ai
depărtat pre cel viclean, şi pre
acesta vătămându-1, ai primit
cununa biruinţei.
Slavă :
Biruind graiurile celui rău
credincios, Teodore, descope­
rit te-ai arătat pre tine plăcut
Domnului, şi ostaşi împăratu­
lui Hristos, şi mucenic desă­
vârşit.
Şi acum, a Născătoarei:
C e l neapropiat cu firea să-
lăşluindu-se în pântecele tău,
ne-a arătat pre noi lăcuitori
raiului prin negrăită milostivire,
din care am fost izgoniţi prin
înşelăciunea şarpelui, prea cu­
rată Fecioară.
Peasna 3-a, Irmos:
Arcul ce.lor puternici...
F 4ind înflorit cu lumina sfân-
_ tutui Duh, dănţuiau în mij-
loculcuptorului,aseinănându-te
cu cuvioşii tineri cei mai de
'nainte, prea fericite.
C e t e de puteri sfinţite dăn­
ţuiau împreună cu tine în mij­
locul cuptorului, cu cari împre­
ună lăudai pre Făcătorul de
bine, rămâind nears de foc,
cugetătorule de Dumnezeu.
A v â n d pre Hristos întru aju­
tor, stând în mijlocul tiranilor,
erai fără frica; şi răbdând munci,
te ai arătat mucenic prea slăvit.
A Născătoarei:
R u m p e lanţurile păcatelor
mele, Mireasă a lui Dumnezeu,
ceea ce ai rumpt legăturile
iadului cu naşterea ta, şi toate
le-ai umplut de bucurie.
Alt Canon, Irmos:
Pre ai tăi cântăreţi...
F ă c â n d u - t e lăcaş dumneze-
escului Duh, înţelepte, ai surpat
capiştile idolilor cele pierză­
toare, şi cu cuvinte ai înfruntat
aducerile cele spurcate ale c e ­
lor fărădelege, Teodore.
C u mânie bătându-te jude­
cătorul cel fărădelege, c a pre
unul c e înfăriai legile Dumne­
zeului nostru, Teodore; pre
 LUNA APRILIE
carele văzându-1 înaintea ta, ai
rămas neclătit.
Slavă...
C u osârdie te-ai pus în tigae
arsă, şi te-ai aprins de dumne­
zeească dragoste Teodore, a-
prirtzându-te cu râvna lui Dum­
nezeu celui atotţiitor.
Şi acum, a Născătoarei:
C el fără de ani cu firea s'a
văzut din tine sub ani, născân-
du-se cu adevărată asemănarea
trupului, v ă z â n d mai' nainte,
prin milostivirea cea negrăită
păcatele mele în ani.
Irmosul:
R-e ai tăi cântărefi Născă­
t o a r e de Dumnezeu, ceea ce
„eşti izvor viu şi îndestulat, cari
„s'au împreunat ceată duhov­
n i c e a s c ă întăreşte-i, şi întru
„dumnezeească slava ta, cunu­
nilor slavei învredniceşie-i".
Sadealna, glasul al 4-lea.
Podobie : Cel ce te-ai înălţat...
C u văpselele sângiurilortale
văpsind haina Preoţiei, o ai
arătat mai luminoasă, slugă a
lui Hristos. Drept aceea te-ai
suit la veşnicile lăcaşuri, izvo-
rând noianuri de tămăduiri ce­
lor ce te cinstesc, şi rugându-fe
totdeauna Iui Dumnezeu, să dea
tuturor iertare păcatelor.
Slavă, a sfântului Teodor.
P r e cel cu un nume numit
al darului Mântuitorului, pre
moştenitorul fericirei acestuia,
ca pre cel întocmai mucenic
al lui Hristos Dumnezeu, veniţi
să-1 lăudăm prăznuind acum
cinstită pomenirea lui, şi să stri­
găm către dânsul: Mare muce­
nice Teodore, roaga-ie ca sa
se dăruiască nouă iertare de
greşale.
Şi acum, a Născătoarei:
N u vom tăcea nici odată
noi nevrednicii, a vesti puterile
tale Născătoare de Dumnezeu.
Că de nu ne-ai fi părtinit tu, cine
ne-ar fi mântuit pre noi dintru
atâtea primejdii ? Sau cine
ne-ar fi păzit până acu m slobozi?
Nu ne vom depărta de la tine
Stăpână, că tu mântueşti pre
robii tăi pururea de tot felul
de răutăţi.
A Cîucti, a Născătoarei:
C eea ce în vremile cele de
pe urma te-a născut cu trup,
Hristoase, văzând u-te spânzurat
pre Cruce pre tine cel născut
din Tatăl fără început, striga:
Vai mie prea iubitul meu Fiu!
Ce răsplătire fi-a dat norodul
jidovilor? Ci, scoală-te şi mân-
tueşte pre cei ce au crezut în­
tru tine, ca un iubitor de oa­
meni.
Peasna 4-a, Irmos:
Pentru dragostea chipului...
P
re Sosson leviful şi purtă-
_ torul de chinuri, şi pre
cinstitul Fausi, şi pre marele
 ÎN DOUĂZECI ŞI UNA DE ZILE
Procul, şi pre Desiderie, to(i
cu un glas să-i cinstim.
Nedormitând nici cum cu
dormitarea necredinţei, prin
dumnezeeşti privegheri, ai a-
dormit gândul cel rău al celor
fără de Dumnezeu, mucenice
Procule.
P re ostaşii cei viteji ai ade­
vărului, pre Procul, Faust, Sos-
son, pre Eutichie şi pre lanua-
rei, toţi să-i cinstim cu laude.
A Născătoarei:
S ă slăvim pre ceea ce una
este binecuvântată, prin care
cel prea bun, carele s'a născut
dintr'înşa, cu adevărat, din des­
tul a binecuvântat pre toji.
Ait Canon, Irmos :
Cela ce şade în slavă...
S uindu-te pre tigae, înge­
rul din Cer stând înainte, te-a
rourat, păzindu-te pre tine ne-
ars, Teodore. Prin curgerile
apelor, cu cutremur şi cu sunet
şi cu înfricoşate arătări.
L ucrând tu minuni, Dios-
cor cel învăţat cu înşelăciunea,
îndată ca o piatră tăvălindu-se
către credin(ă, s'a numărat în
ceata mucenicilor, ca cel ce
s'a sfârşit prin foc.
C a un păzitor poruncilor
Ziditorului te-ai pus în temniţă,
şi ai păzit iui Dumnezeu cre­
dinţa, care din pruncie ai avut,
şi cu înţelepciunea cea desă­
vârşită ai lepădat pre cei fără
de minte, cari nu păzeau cre­
dinţa cea dreaptă.
Slavă...
S uferind ispitele muncilor
celor cu multe dureri, te-ai în­
vrednicit a tămădui multe boale,
Mucenice, şi te-ai făcut moşte­
nitor lăcaşurilor celor fără du­
rere şi vie(ei, şi îndulcirei celei
cu adevărat fără întristare.
Şi acum, a Născătoarei:
F ără durere ai născut pre
Dumnezeu cel fără de trup,
pre cel ce a deslegat durerile
strămoaşei Evei, şi a mântuit
din durerile iadului, pre păcă­
toşii cei ce aveau vieajă cu du­
rere.
Peasna 5-a, Irmos:
Tu Doamene lumina mea...
u sânge sfinţit ai făcut hai­
na ta mai luminoasă, şi la
Biserica cea de sus te-ai suit
ca un preot, prea fericite.
C urgând la pământ sângele
tău cel de mult preţ, s'a făcut
rîu de tămăduiri, care usucă
pâraele patimilor, Părinte.
F aclia cea cu şease lumini
a mucenicilor luminând a ars
zecimile de mii ale dracilor,
iară pre credincioşi îi luminea­
ză cu dumnezeescul Dar.
A Născătoarei:
L ăudămu-te pre tine Năs­
cătoare de Dumnezeu, prin
 LUNA APRILIE
care a răsărit celor dintru în-
tunerec lumină neapusă, Stă­
pânul tuturor, şi cu dragoste
te fericim.
Alt Canon, Irmos:
Spăimântatu-s'au toate..
înşelăciunile nedumnezeirei
ai înfruntat, pentru aceasta fiind
legat de o căruţă, ai rămas în­
treg, ridicându-te cai de foc
ca pre s 1 ă v i t u I Ilie, Teo­
dore.
Mâniindu-se cel fărădelege,
te-a aruncat pre tine dimpreună
cu Socrat şi cu dumnezeescul
Dionisie, într'un cuptor ars cu
carii împreună ai cântat cânta­
rea proorocilor cea sfinţită, ca
un viteaz Teodore.
Slavă...
Dumnezeescul Dionisie îm­
preună cu viteazul Socrat, cei
ce în mijlocul cuptorului s'au
rănit cu suliţa, întru cântări să
se laude, ca nişte tari mucenici,
cei ce s'au plecat dumnezee-
ştilor învăţături ale luî Teo­
dor.
Şi acum, a Născătoarei:
C e e a c e cu adevărat eşti
prea curată, una de Dumne­
zeu Născătoare, întăreşte-mă
ca să stăpânesc patimile cele
ce m'au robit pre mine, ca
bucurându-mă, cu cuget curat
sa te fericesc pre tine mântui­
rea credincioşilor.
Peasna 6-a, Irmos:
Venit-am întru adâncurile..
Pyîjultimea călcătorilor de le-
văzându-te că faci mi­
i m i g e ,
nuni cu cuvinte, învăţatorule
de cele sfinte, alerga către fă­
cătorul cu tot sufletul, lumi-
nându-se minunat.
Arăfatu-te-ai Ierarhe, şi mai
'naintea sfârşitului, şi d u p ă
dumnezeescul tău sfârşit făcă­
tor de mulţime de minuni, căci
din pruncie ai luat Darul sfân­
tului Duh.
O fiinţă în trei feţe cinstind
Părinte, ai stricai înşelăciunea
dumnezeilor celor mulţi, şi chi­
nuindu-te, te-ai numărat cu a-
dunările cetelor celor nenu­
mărate.
A Născătoarei:
S p r e facerea de bine a oa­
menilor s'a întrupat Dumnezeu
Cuvântul din curate sângiurile
tale, pre carele roagă-1 neîn­
cetat Maica lui Dumnezeu, să
se mântuiască sufletele noa­
stre.
Alt Canon, Irmos:
înţelepţii lui Dumnezeu...
C u dumnezeească pogorâ­
rea îngerului s'a stins văpaia
cuptorului, iară inima ta prea
fericite umplându-se de îndrăs-
neală, s e răcoria, cu chemarea
cea călre Ziditorul.
Auzind muncitorul graiurile
 IN
cele sfinte ale celeia ce te-a nă­
scut pre tine, săbiei o a dat pre
dânsa, săvârşindu-şi curgerea
cu dumnezeească mucenicie.
Slavă...
Dorind Filipiacasă moară
dimpreună cu fiul, cu grăbire
a venit nechemată înaintea di­
vanului, şi a priimit mărirea
mucenicilor.
Şi acum, a Născătoarei:
Iată muntele cel sfânt, iată
puitoarea de mir a Duhului, şi
podul carele trece pre tofi că­
tre Dumnezeu, Născătoarea
de Dumnezeu Fecioara, pre
care o slăvim.
Irmosul :
Cugetătorilor d e Dumne­
z e u , săvârşind acest praznic
„dumnezeesc, şi cu lotul cinstit
„al Maicei lui Dumnezeu, veni(i
„să plesnim cu mâinile slăvind
„pre Hristos, cel ce s'a născut
„dintru dânsa".
CON DAC, glasul al 3-lea.
Podobie: Fecioara astăzi...
C u ungerea preoţiei şi cu
sângele muceniciei v'aţi împo­
dobit mărite Ianuarie şi Teodo­
re, şi întru cele de sus lacuind,
pretutindenea străluciţi. Cău­
taţi spre noi, cei ce am venit în
Biserica voastră, si înfr'însa ne­
încetat strigăm: Păziţi-ne pre
noi pre tofi, rugând pre Dum­
nezeu cel i u b i t o r de oa­
meni.
D O U Ă Z E C I şt UNA D E Z I L E 169
întru această lună în 21 de zile, pomenirea
!i sfântului sfinţitului mucenic ianuarie episcopul,
şi cei împreună cu dânsul: Procul, Sosson, şi
Faust Diaconii, Disiderie Citeţul, Eutihie, şi
Acution.
Stih : p [gnuarie viteazul bărbat,
r e
Luna lui Ianuarie 1-a văzut tăiat.
împreună cu Procul pre Sosson, încă şi
pre Faust,
Procule plecându-se sabia i-a tăiat.
DUiderie dând grumazul s&biei,
A suferit tăerea şi s'a înfăţşat Domnului.
Ascultă glasul lui Acutie.
Ce zice, sufere împreună cu mine tăierea
Eutihie,
în a douăzeci şi una zi.
Ianuarie tâierea capului suferi.
Aceştia, au fost în zilele împăratului
Diocliţiau şi a lut Tîmoteiu stăpânitorul
Campaniei, cari s'au dat la multe munci,
şi mat pe urmă neînfricoşindu-se, nici
plecându-se poruncilor păgâneşti, li s'au
tăiat capetele. Iară arhiereul Ianuarie fu
băgat în cuptor, şi mântuindu-se dintr'însul,
i s'a tăiat vinele, de aceea tăindu-i-se şi lui
capul cu sabia, îşi priimi sfârşitul. Iară o
oarecare femee văduvă, anume Maximina,
având numai un fiu unal născut, carele
se întâmplă de muri, şi plângând ea fără
mângâiere, pentru lipsirea lui. Mai pe urmă
îşi veni în fire oare ce, şi căutând deasupra
la uşa bisericei, văzu o pânză în care erâ
zugrăvit chipul sfântului Ianuarie. Şî adu-
cându-şi ea aminte de ceea ce făcuse oarecând
proorocul Eliseti, de a înviat pre feciorul
Samaritencii, pornindu-se dela Dumnezeu,
făcuşi eî asemenea; că tocminou-şi binişor
trupul copilului, închipui şi asemănarea
sfântului Ianuarie, şi puse la ochii copilului
ochii icoanei sfântului, şi la urechi şi la
gura, şi alcătuind asemenea şi alte mădulări,
zicea cu plâns şi cu fierbinţi lacrămi: Robul
lui Dumnezeu fie-ţi milă de mine, şi înviază
pre fiul meu, că-mi este singur născut Iară
Sfântului făcându-i-se milă de dânsa 1-a
dat pre copil viu femeei nevăzut. Această
minune văzându-o toţi, câţi se strânseră la
îngroparea copilului, s'au cutremurat slă­
vind şi binecuvântând pre Dumnezeu.
întru această zi, pătimirea sfântului sfinţitului
mucenic Teodor celui din Perghia Pamfiliei şi
celor împreună cu dânsul.
 Stih: Teodore, părtaş patimei te-ai arătat, dânsul întru numele dumnezeilor tăi, şi
A celui ce a pătimit şi decât patimile este
mai înalt. atunci vei vedea puterea lor, şi pre tăria
cea întru toate a Dumnezeului meu o vei
I ntru împărăţia lui Antonin, stăpânind cunoaşte.
Teodot ighemonul în Pârghia Pamfiliei,
Iară ostaşii cei ce-i stau înainte auzind
alegea la rânduiala ostăşească pre tinerii
acestea, au zis către ighemonul: Nu Dom­
cei frumoşi şi tari cu trupul spre slujba
nule, să nu ne faci nouă aceasta, ci mai
împărătească. Deci cu acei de bun neam
ales popii dumnezeilor să-i faci aşâ. Pen­
tineri au luat împreună şi pre acest fericit
trucă de asemenea va ascultă tigaia pre
Teodor, frumos la vedere şi la ighemonul
popa, ca şi pre Teodor, şi nu-1 va arde pre
Teodot l-a dus; iară ighemonul a pus pre
acela precum şi pre dânsul. Iară ighemonul
dânsul ca şi pre ceilalţi tineri semnul cel
îndată poruncind să cheme pre un popa,
ostăşesc. Iară sfântul Teodor pre semnul
l-a întrebat pre el: Cum îţi este numele?
acela îndată l-a aruncat dela sineşi, zicând:
Răspuns'a popa Dioscor îmi este mie nume­
Eu însemnat sunt din pântecele maicei mele,
le. Zis-a către dânsul ighemonul: Cn ce fel
cu împăratul meu cel ceresc, cu Domnul
de vraja şi buruiană se ung creştinii, şi
Iisus Hristos, şi nu voesc ca să fiu ostaş la
intră cu îndrăzneala în foc, şi nearşi rămân,
alt împărat. Şi l-a întrebat pre el ighemonul:
precum şi Teodor aram de foc nevătămat
căruia împărat te-ai făcutostaş? Răspuns'a
este? Răspuns-a Dioscor: Creştinii nu sunt
Sfântul: M'am făcut ostaş aceluia ce a făcut
vrăjitori, ci numele lui Hristos este aşâ de
Cerul şi pământul. Şi îndată ighemonul
puternic în cât unde se chîamă acela, acolo
cunoscându-1 pre el că e creştin, i-a zis:
toată buruiana şi basnele cek vrăjitoreşti
Au nu vei aduce dumnezeilor noştri jertfe ?
se strică, şi dracii se cutremură. Zis-a ighe­
Răspuns'a Sfântul; Eu dracilor celor necuraţi
monul: Au doară mai tare este Hristos
jertfă nici odată n'am adus, mei voiu aduce.
decât Dia al nostru? Răspuns'a Dioscor:
Deci a poruncit ighemonul ca să-1 bată pre
Dia şi ceilalţi dumnezei cu dânsul, idoli
el, şi foarte bătându-1, iarăşi l-a întrebare
sunt surzi, şi nesimţitori, şi te rog pre tine,
l-a pus înainte, şi j-a zis: Acum oare pleca-
nu mă sili pre mine ca să mă sui pre tigae,
tu te-ai, şi mai cu blândeţe ne vei răspunde
ci de voeşti ca să ştii puterea lui Dia, pre
nouă, şi te vei închina dumnezeilor. Răs­
acela singur mai ales să-1 pui pre foc. Zis-a
puns'a Sfântul: De ai fi cunoscut tu pre
ighemonul: Şi cine poate să o facă aceasta ?
Dumnezeul cel ce te-a făcut pre tine, singur
Pentrucă cine va îndrăzni ca să pue pre dum­
ai fi. voit ca să te închini aceluia. Şi a
nezeu în foc? Zis-a Dioscor: Porunceşte-mi
poruncit ighemonul ca să aprinză un foc,
mie, şi eu voiu face aceasta. Şi de se va îm­
şi să aducă o tigaie mare de fier, şi să
potrivi mie Dia, atuncea îl voiu crede pre el,
topească multa smoală, pucioasă şî ceară,
că este Dumnezeu, şi poate să se apere pre
şi să pue în tîgae pre mucenicul gol, şî
sineşi de foc. Zis a ighemonul: Cu adevărat
să toarne preste dânsul cele topite. Şi fă-
de acum nu mai eşti tu popă de vreme
cându-se aceasta, de năpraznâ a făcut
ce unele ca acestea asupra dumnezeiilor le
Dumnezeu o minune prea slăvită. Pentrucă
grăeşti. Răpuns-a Dioscor: Am fost popă, 3
un huet mare rîdicându-se, şî făcându-se
cutremur, a crăpat pământul în două în
asemenea ţie întru credinţa păgânească,
însă văzând acum pre fericitul Teodor de
S
acel loc, unde se afla focul şi tigaia, şi apă
muncile ce i se dau lui de latine nebiruit,
multă din crăpătura pământului a izvorît,
şi de foc nears am cunoscut puterea lut
şi a stins focul şi tigaia, iară sfântul Mucenic
Hristos, şi neputinţa mincinoşilor dumnezei
cu totul a rămas sănătos, şi către ighemonul
o am înţeles, şi m'am întărit întru credinţa
a zis: Iată vezi că nu al puterei mele este
Iui Hristos, şî voesc astăzi să mă fac îm­
lucrul acesta, ci al lut Hristos Dumnezeului
preună ostaş cu Teodor. Zis-a către dânsul
meu, căruia eu slujesc; iară tu de voeşti ca
ighemonul; Daca aşa grăeşti Dioscore, apoi
să cunoşti puterea dumnezeilor tăi, clădeşte
sui-te pe tîgae, ca şi Teodor. Atuncea Dioscor
alt foc şî tigaia iarăş o arde, şi porunceşte
cazând către mucenicul lui Hristos, a zis:
ca pre unul din ostaşii tăi să-1 întinză pre
Robule a lui Hristos, adevăratului Dumne-
 j ) O U Ă _ Z E C I Ş I UNA DE ZILE
zeu Teodore, roagă-te pentru mine ; şi s'a
rugat Sfântul pentru Dioscor. Deci a des-
brăcat pre Dioscor, şi pre tigaea cea înfocată
întinzându-1. tare a strigat: mulţ.ăuiesc ţie
Doamne lisuse Hristoase Dumnezeu! lui
Teodor, că cu robii tăi niâ rândueşti pre
mine, deci priimeşte cu pace sufletul meu,
şi aceasta zicându- o, ş'a dat duhul, şî a luat
într'un ceas cununa muceniei, ca şi tâlharul
pre Cruce raiul.
După săvârşirea fericitului Dioscor, pre
sfântul Teodor 1-a aruncat în temniţă.
După aceea întru altă zi, de picioare îm-
piedecându-1, şî de un cal sălbatec legân-
du-1, îl tara pre uliţele cetăţet, gonind
foarte tare pre calul acela; deci calul fără
de rânduîală purtându-se, preste prăpăstii
cazând s'a sfărâmat, şi a perit, iară mu­
cenicul cu nevăzută puterea Ini Dumne­
zeu păzindu-se, şi din legare dezlegându-se,
a rămas întreg şt fără de vătămare, toţi
mirându-se de o minune ca aceea. Iară
doi din ostaşi: Socrat şi Dionisie, cei ce
legase pre Sfântul de cal povesteau o ve­
denie oarecare minunată. C ă gonindu-se
calul, a văzut o căruţă de foc din Cer
pogorândti-se la mucenic, care pre mu­
cenicul cel târât 1-a luat în sîneşi şî-1
trăgea, şi 1-a pus pre acela în divan în­
treg. Aceşti doi ostaşi spuîndu-o aceasta
la toţi, au strigat: Mare este DumnezeulAcestea acela grăindu.le, unul din
creştinilor. Aceasta auzindu-o ighemonul, jarii cei ce păzeau cuptorul, a mer
a poruncit ca şi pre aceea împreună cu
sfântul Teodor în temniţa să-i închiză, şi
gătea un cuptor trei zile cu foc mare ar-
zându-1 pre el. După aceea în cuptorul
acela a aruncat pre mucenicul, şi pre a-
mândoi ostaştii cei ce crezuse întru H r i -
stos, pre Socrat şi pre Dionisie, şi îndată
nişte rouă dumnezeească s'a pogorît de
sus, şî i-a ronrat pre dânşii, şi văpaia o
a răcorit, şi şedeau Sfinţii în mijlocul
cuptorului ca în mijlocul nnui vânt răco­
ros şi vorbiâ unul cu altul.
Deci şi-a adus aminte sfântul Teodor
de fericita maica sa, care mai înainte de
trei ani se robise de cei de alt neam, şi
în ţara streină cu alţii mulţi o dusese, şi
zeească puterea ta. Pentru că dores
să o văz pre ea, iară ţie toate îţi su
putinţă, arată-mi mie pre aceea,
ceilalţi să cunoască măririle tale. Aşa
tul ragându-se, se stingea văpaia
încet fiindcă încă şi ploae cu rugăci
Mucenicului se pogorâse, şi foarte a
cuptorul, şi se plecau Sfinţii spre
întru dânsul, şi acum erâ noapte. Ş
vis îngerul stând înaintea sfântului
dor, i-a zis: N u te mâhni Teodore
tru maica ta, că iată o vei vedea pr
şi deşteptându-se Sfântul din som
spus prietenilor săi vedenia cea din
Ş i încă el aceea spuindu-o a stătu
mijlocul cuptorului maica Sfântului,
s e numia Filipia, şi văzândti-şi pie
său cel iubit, s'a bucurat, şi 1-a să
pre acela cu dragoste, şi pre ostaşii
ce erau împreună cu dânsul, şî le-a
de unde şî cum a venit, cu nevăzută m
purtândti-se. Iară sfântul mucenic Te
la Cer mâinile ridicându-şi, mulţăm
cea cuviincioasă a dat lui Dumnezeu.
a doua zi îgliemonul din somn sculând
a zis către ai săi: Mi se pare mie că
un o s n'a rămas în cuptor de ale
Teodor şi ale ostaşilor celor aruncaţi
preună cu dânsul.
ighemonul, spuindu-i, că vii sunt muce
în cuptor, şi focul încă de aseară t o t
s t Î D s , de o ploaie care preste cuptor
sus s'a vărsat stingându-se, şi maica
Teodor dela robie fără de veste ven
şade în cuptor ca într'o cămară cu fi
cu ostaşii vorbind pentru Dumnezeul
Aceasta auzindu-o ighemonul s'a s
mântat, şi singur s c u l â n d u - s e a mers
cuptor, şi chemând pre fericita Filipi
z i s către dânsa: Oare tu eşti maica
Teodor ? Răspuns-a fericita: E u s
Zis-a către dânsa ighemonul: învaţă
fiul tău ca să se închine dumnezeilor
nu şi singur rău să piară, şi pre tine
de fiu să te facă. Iară ea a răspuns:
meu, precum de dânsul mai înainte
r
al hotărît fiului tău moarte de Cruce, aşâ
dar sâ şi fie. Ş i îndată a poruncit ca pre
sfântul Teodor sâ-1 răstignească, iar sfin­
tei Filipiei cu sabia să-i tae capul, iară
pre cei doi ostaş), pre Socrat şî pre Dio­
nisie să-i împungă cu suliţele. Şi aşâ sfinţii
Mucenici cununile sale şi-au luat. Iară
sfântul Teodor trei zile pre Cruce spân­
zurând viu, după aceea către Domnul s'a
dus. Atuncia oarecarii din drept credin­
cioşi luând trupurile Sfinţilor, le-au în*
vâlit pre acelea cu cinstite giulgiuri cu
aromate, şi la loc însemnat le-a pus cu
cinste, slăvind pre Tatăl, şi pre Fiul, şi
pre sfântul Duh, pre un Dumnezeu în
Treime slăvit în veci. Amin.
Intru această zi, sfânta muceniţă Filipia maica
sfântului Teodor, de sabie s'a săvârşii.
Stih : Iubesc pre Filipia ca pre maica ne­
voitorului celui lăudat,
Şi ca pre purtătoarea de chinuri cu adevărat.
Intru această ai, pomenirea sfintei muceiiiţe
Alexandra împărăteasa, şi a slugilor ei: Apoio,
Isachie şi Codrat.
Stih: Alexandra se bucură de întunecoasa
închisoare.
Aşteptând ca să-i pricinuiască cunună stră­
lucitoare.
Doi nevoitori suferă moartea cea prin ne-
mân care,
Şi scapă d3 sugrumarea drăcească, cea de
Suflete pierzătoare.
Codrate zemurile oalei sudorile tale,
Tăiat fiind tu prin sângiuri îndulceşte-le ca
cu sare.
Alexandra muceniţă lui Hristos Dum­
nezeu erâ soţie împăratului Dioclîţian;
deci văzând pre sfântul Gheorghie câ se
muncea, şi se rănea în pântece cu suliţa,
fără să se vatătne; după aceea întins pre
o roata ce avea cue de fier ascuţite şî că
s'a aruncat preste o râpă, şi trupul în
multe bncăţi i s'a tăiat; şi iarăşi a rămas
sănătos, şi s'a înfăţişat împăratului, în
vremea ce făcea jertfă idolilor, şi că cu
prea mărită aceasta privelişte, pre mulţi a
făcut să crează în Hristos; din cari unora
H s'au tăiat capetele afară de cetate, iară
alţii au fost puşi la închisori, acestea zic
tărâre ca să fie tăiaţi Gheorgh
xandra, aflându-o ea aceasta în
s'a rugat lui Dumnezeu, şi şi-
fletul. Iară Apolos, şi Isachie,
fiind slugi împărătesei Alexand
zandu-o pre ea că a defăimat
ceasca şi stricăcioasa împărăţie,
ritorul împărat, şi că crezând î
a şi murit pentru el, au crezut
Hristos. Ş i înfăţişându-se cu î
au mustrat pre împăratul num
cător de lege şî sălbatec, şi că
milă de însăşi femeea -sa, cu c
copii. Deci mâniîndu*se împăra
aceasta, a poruncit ca să i pue
soare, şî aceasta făcându-se, gând
noaptea cu ce moarte îi va pi
dimineaţa scoţându-i din temniţ
Codrat a poruncit să fie tăiat; ia
şî Isachie, iarăşi să fie puşi la
şi sa se omoare cu foamea; car
teva zile fiind istoviţi de foame
sufletele lor Domnului.
Intru această zi, pomenirea celui
părintelui nostru Maximian Patriarhu
tinopolei.
Stih; Fiind uns cu untuldelemn
mai înainte de sfârşit,
De duhurile înşelăciune! Părinte
nebiruit.
A c e s t a era din Roma veche
părinţi bogaţi şi de bun neam;
oarecare trebuinţe lăsând Roma
la Constantin opol, unde străluci
nătatea vieţei, şi cu cealaltă d
şi cunoscut fiind de isteţ cu m
foarte învăţat, fu hirotonisit Pre
ricitul întru pomenire Patriarhu
Deci ajungând el până în vrem
cului Nestorie, carele a fost în u
sfântului Sisinie, a fost prohtrisit
în Coostantinopol, prin alegerea
tului şi a tot norodul. Deci bin
rindu-şî turma sa doi ani şi cin
Biserica nevătămata de sminteli p
s'a odihnit în Domnul.
Intru această zi, pomenirea prea
 ÎN DOUĂZECI Şl UNA DE ZILE
Acest dintru sfinţi părintele nostru
lăsând lumea şi cele din lume, si luân-
du-şi Crucea sa pe umere, dupre cuvân­
tul Domnului, tunzându-se, urma lui Hri­
stos cu osârdie; deci dorind de mai
mare nevoinţe de fapte bune, s'a dus la
Ierusalim, şi închinându-se cinstitelor lo­
curi şi cu credinţă sărutându-le s'a suit
la muntele Sinaiului; şi acolo aflând mo­
nahi foarte desăvârşiţi în sihăstreasca pe­
trecere, a rămas împreună cu ei supuin-
du-li-se şi slujindu-le. Deci facându-se
foarte smerit cugetător, a luat dela Dum­
nezeu darurile cunoştinţei şi multei înţe­
lepciuni. Prin care scriind vieţi ale sfin­
ţilor Părinţi, şi cuvinte de suflet folositoare
alcătuind, ajungând la adânci bătrâneţe
s'a mutat către Domnul.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântuieşte pre noi,
Amin.
Peasna 7-a, Irmos :
Cei trei tineri...
C
u c e i trei tineri te-ai a s e -
0 mănat în mijlocul văpaei,
o Ianuarie, dănţuind împrejur
cu p o g o r â r e a îngerilor, şi lău­
dând cu cântări de taină pre
Mântuitorul.
S tătut-ai înaintea divanuri-
lor celor tirăneşti Mucenice,
pătimind foarte tare, şî ruşi­
nând p r e cei cu credinţă rea,
şi arătând adevărul tuturor c e ­
lor rătăciţi.
Purtând tu în trupul tau o-
morîciunea c e a purtătoare d e
viea(ă, şi după m o a r t e a ta ai
înviat mortul ca şi c u m a r fi
fost viu Părinte. Mărindu-te pre
tine Dumnezeu, patimitorule
Ianuarie.
A Născătoarei:
O m o a r ă - m i mişcările tru­
pului Preacurată, c e e a c e ai
născut viea|a, înviază-mi sufle­
tul meu F e c i o a r ă , carele este
omorît d e patimi, şi d e multe
păcate.
Alt Canon, Irmos:
N'au slujit făpturei...
P ăzindu-te cu roua Duhu­
lui c a cei trei tineri, ai r ă m a s
n e a r s în mijlocul f o c u l u i , de
Dumnezeu înjeleptite T e o d o r e ,
împreună cu dânşii c â n t â n d :
Dumnezeul părinţilor noştri,
bine eşti cuvântat.
î n ş e l ă c i u n e a Elinilor, c u cu­
vântul Darului c a r e a îndestu­
lat izvora din buzele tale, o
ai înfruntat, m u c e n i c e Teo­
d o r e , şi ai strigat: Dumnezeul
părinţilor noştri bine eşti cu­
vântat.
Slava :
Mai 'nainte d e zămislire
cunoscând chemarea şi păti­
mirea ta, c e e a c e te-a născut
pre tine, m a r e m u c e n i c e şi
mult patimitorule T e o d o r e , a
strigat: Dumnezeul părinţilor
noştri bine eşti cuvântat.
Şi acum, a Născătoarei :
P ii mie curăţire către cel
c e s'a născut din tine P r e a c u ­
rată, mijlocindu-mi dumneze­
e a s c ă intrare întru împărăţia
lui Dumnezeu şi îndulcirea
hranei şi împărtăşirea luminei,
'&SM.

174
tămăduindu-mi daíoriile cele
cumplite.
Peasna 8-a, Irmos:
s
Mântuitorule al tuturor...
*ă se laude acum marele
Proculşi dimpreună cu Eu-
tihie, Acutie şi dumnezeescul
Desiderie, Faust şi Sosson cel
cu cuget viteaz, mucenicii cei
mări)i ai Mântuitorului.
C e a t a pătimitorilor cea mă­
rită, avându-te pre tine începă­
tor, sfinţite învăţătorule, a căl­
cat capetele dracilor, şi seme-
ţia nedumnezeirei cea înaltă o
a surpat, mărite.
B i n e săvârşindu-ţi nevoinţa,
şi pazindu-ţi credinţa, prin chi­
nuri şi prin tăiere ai ajuns la
cetele celor d e sus prea mă­
rite, şi ai dobândit slava Dom­
nului.
A Născătoarei:
C e l ce s'a sălăşluit negrăit
în pântecele tău Preacurată,
şi-a făcut lui şi lăcaş pre cei
cu buna credinţa, căruia îi stri­
găm neîncetat: Binecuvântaţi
toate lucrurile Domnului pre
Domnul şi-I prea înălţaţi întru
toţi vecii.
AH Canon, Irmos :
Pre tinerii cei bine credincioşi..
Suindu-te pre Cruce, trei
zile ai fost spânzurat pre dân­
sa, arătat închipuind patima
Stăpânului tău cea pururea po­
s>:oo<aorc>
LUNA APRILIE
menită, carea a fost preste trei
ceasuri; pre Domnul lăudaji-l
lucrurile, şi-1 prea înălţaţi întru
toţi vecii.
F i i n d pus pre lemn, şi pri-
imind durerile ranelor, ai vă­
tămat pre şarpele cel luptător,
carele prin gustarea lemnului
a pricinuit lui Adam, şi străne­
poţilor lui moartea cea cu du­
rere Pentru aceasta te cinstim
întru tofi vecii.
Binecuvântăm pre Tatăl—
P erghia laudă nevoinţele
tale, durerile, răbdarea, ranele
şi pătimirea cea fericită, prin
care prin moartea cea cinstită,
către vieaţa cea fără de moarte
te-ai mutat Teodore, strigând :
Binecuvântaţi toate lucrurile
Domnului pre Domnul, şi-1
prea înălţaţi întru toţi vecii.
Şi acum, a Născătoarei:
O adâncimea tainei celei
negrăite! cel ce odinioară a
zidit pre om cu mâna, se zi­
deşte întrupat, săiăşluindu-se în
pântecele pururea Fecioarei,
şi mă mântueşte pre mine cel
ce cu frică strig: Binecuvân­
taţi toate lucrurile Domnului
pre Domnul, şi-1 prea înăl{a{i
întru toţi vecii.
Irmosul:. '
Să lăudăm, bine să cuvântăm..
P re tinerii cei bine credin­
c i o ş i în cuptor, naşterea Năs­
c ă t o a r e i de D u m n e z e u i-a
 IN DOUĂZECI ŞI UNA DE ZILE
„mântuit. Atuncea fiind închi­
puita, iar acum lucrata; pre
„toata lumea ridica să-ţi cânte
„fie: Pre Domnul lucrurile lău-
„daţi-1, şi-l prea înălţaţi întru
„toti vecii„.
Peasna 9-a, Irmos:
Eva cu adevărat...
L uptele cele de cinste ale
lui Ianuarie, chinurile şi
ranele, lupta cea până la sânge,
durerile şi moartea cea silnică,
şi noianul cel necuprins al mi­
nunilor, cu veselie le mărim.
Arătatu-te-ai la î n ă l j i m e a
cinstitei mucenii ca un soare
neapus, pururea fericite, adu­
când mulţimea mucenicilor ca
pre nişte stele dumnezeeşti, şi
acum luminaţi marginile pă­
mântului cu luminile patimilor
celor mari.
C u cântări să săvârşim cre­
dincioşilor z i u a de praznic,
lăudând pre Acution, pre Pro­
cul cu Sosson, şi cu Faust, pre
Eutihie înţeleptul cu Desîderie
şi pre Ianuarie, ca pre cei ce
se roagă acum pentru toti-
A Născătoarei:
C u strălucirile luminei, carea
este întru tine, luminează sufle­
tul meu cel orb Fecioară, şi
mă povă(ueşte, ca să umblu
pre căile cele mântuitoare, şi
să scap de poticnelele rătă-
cirei, ca cu credinţa să te feri­
cesc.
Alt Canon, Irmos:
Tot neamul pământesc...
Urmând urmelor lui Hristos,
prea înţelepte, ca mucenicul
cel dintâi, ai suferit răstignirea,
priimind legături şi ranele pi-
roanelor, şi te-ai înălţat de pre
pământ către cele cereşti, şi ai
priimit soarta purtătorilor de
cununi, şi împărăţia lui Dum­
nezeu cea nefurată.
S t â n d în mijlocul focului,
ca aurul cel strălucitor, lumină
te-ai arătat Teodore, că aprin-
zându-te de dorirea Stăpânului,
prin pogorârea îngerului celui
cinstit, ai rămas nears. Cu carii
împreună ai cântat cântare de
mântuire, l u m i n a t bucurân-
du-te.
S ă stăm în casa Dumne­
zeului nostru cu bună cuvinţa,
mărind cu credinţă pre păti-
mitorul cel ce prin cuget băr­
bătesc s'a nevoit, şi a priimit de
sus cununa biruinţei.
Slavă:
O i bucurie suindu-te către
lăcaşurile cele de sus, ai ajuns
la cetele celor fără de trup,
mucenice Teodore, şi în trup
biruind cu tărie pre dracii cei
fără trup, te rogi pentru cei ce
cu credinţa te cinstesc pre tine,
c a să ia iertare datoriilor.
Şi acum, a Născătoarei:
Luminează ochii sufletului
meu prea curată Născătoare
 LUNA APRILIE
de Dumnezeu, ca să nu mă
cuprinză înfunerecul cel greu
al păcatului, nici să mă acopere
pre mine adâncul deznădăj-
duirei, ci ca ceea ce eşti mijlo-
citoarea cea neruşinată a cre­
dincioşilor, izbăveşte-mă şi mă
îndreptează pre mine.
Irmosul:
T. ot neamul pământesc, să
„sălteze cu Duhul fiind luminat,
„şi să prăznuiască firea min(ilor
„celorfărăde trup, cinstindsfin-
„tita prăznuire a Maici Iui Dum­
n e z e u şi să strige: Bucură-te
„prea fericită, Născătoare de
„Dumnezeu, Curată pururea
„Fecioară.
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
şi Olpustul.
INTRU A C E A S T Ă LUNA
IN 22 DE ZILE.
Prea cuviosul părintele nostru Teodor Sicheo-
tul, Episcopul Anastasiupolei.
La Doamne strigat-am, Stihîrile, glasul l-iu.
Podobie: Ceea ce eşti bucuria...
nvăjător prea sfinţit al
^«^Cuvântului facându-te
gt ^Părinte, şi cu l u m i n a
f
Duhului strălucind întru buna
credinţă, de t r e i ori fericite
Teodore, ne dai daruri de tă­
măduiri nouă, celor ce venim
la această sfântă pomenire a
ta, şi pre tine te cinstim.
C u puterea lui Hristos lumi­
nându-te de razele cele cereşti,
dai tămăduiri celor ce cer dela
tine cu credinţă, şi săvârşesc
pomenirea ta, cu buna cuviinţă,
de Dumnezeu f e r i c i t e făcâ-
torule de minuni, vrednicule
de lauda, părinte Teodore.
P rin lucrarea poruncilor Iui
Hristos te-ai arătat lucrător viei,
purtătorule de D u m n e z e u .
Pentru aceasta priimind dinarul
cel de taină al împărăţiei celei
de sus, te rogi neîncetat pentru
noi, cari te cinstim pre tine
Teodore.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
D e Dumnezeu fericită Fe­
cioară, dăruită de Dumnezeu,
părtinitoarea cea tare a păcă­
toşilor, sprijîneala cea puternică
şi tare a celor din nevoi, Năs­
cătoare deDumnezeu Fecioară
scăparea tuturor credincioşilor
cea lăudată.
A Crucei, a Născătoarei:
V ăzându-te pre Cruce spân­
zurat pre tine Hristoase, Fe­
cioara cea prea curată, care
fără sămânţă te-a născut, tân-
guindu-se striga: Fiule şi Dum­
nezeule I C e este această nes­
pusă a ta rânduială Cuvinte?
prin care ai mântuit pre oameni
din blestem.
Tropar, glasul al 2-lea.
C unoscând fiind dinscutece
sfinţit, şi arătându-te plin de
 IN DOUĂ ZECI ŞI DOUĂ DE ZILE
daruri, ai luminat lumea cu mi­
nunile, şi mul|imile dracilor ai
gonit, lucrătorule de sfinţenie
Teodore. Pentru aceasta roa­
gă-te Domnului pentru noi.
LA UTRENIE
CANONUL
Al căruia acrostih la Greci este acest»:
Pre tine Părinte darul cel dumnezeesc, cu
cântări te laud prea fericite.
Facerea lui Iosil.
Peasna 1-a, glasul al 4-lea, Irmos:
S
Celui ce a povăţuit...
oarele cel înţelegător pre
tine înţelepte te-a arătat stea
de Dumnezeu luminată spre
întărirea Bîsericei, care trimiţi
totdeauna razele minunilor, şi
risipeşti negura patimilor.
D i n pântecele Maicei tale
Cuvioase, sfinţindu-te făcăto­
rul, ca şi pre Ieremia odinioa­
ră, te-a făcut vas de bună tre­
buinţa Duhului, care goneşti
duhurile cele viclene, părinte
Teodore.
Slavă...
C u n o s c â n d Hristos mai'na­
inte inima ta Teodore, ungân-
du-le cu ungere prooroceas­
că, ca pre Samuil odinioară,
te-a arătat prooroc, de vedeai
prin dumnezeescul Duh cele
de departe, ca şi cum ar fi
de faţă.
Şi acum, a Născătoarei:
S r u g u r u l cel nelucrat a în­
florit din pântecele tau Maică
Fecioară, izvorând dulceaţă de
iertăciune şi de veselie tuturor,
celor ce şi-au ieşit din minţi
de beţia răutăţilor, Preacurată.
Peasna 3-a, Irmos:
Cel ce întăreşte tunetul...
ât este de minunată vieaţa
ta cugetătorule de Dumne­
zeu, cât îţi sunt de înfricoşate
minunile, cât îţi este de înaltă
unirea către Dumnezeu, şi ple­
carea şi suirea cea neabătută,
cuvioase Teodore.
P o r n i r e a patimilor o ai o-
prii cu adaosul osteneielor, şi
pândirile cele viclene ale dra­
cilor le-ai surpat cu puterea
prea sfântului Duh prea feri­
cite Teodore.
Slavă...
D i n pântece fiind dat Dom­
nului, te-ai făcut vas de cinste
şi prea curat, înţelepte, înălţând
mireasmă de miros dumneze­
esc al Duhului, celui ce s'a să­
lăşluit întru tine. H
Şi acum, a Născătoarei:
L e g i l e fireise înnoesc întru
tine Fecioară, că mai pre sus
de cuvânt ai născut pre Stăpâ­
nul, pre carele roagă-1 neînce­
tat să mântuiască sufletele noa­
stre.
Irmosul:
C e l a ce întăreşti tunetul, şi
„zideşti D u h u l , îniăreşte-mă
„Doamne, ca să te laud pre
mm
12

178
„tine adevărat, şi să fac voia
„ta. C ă nu este sfânt afară de
„tine, iubitorule de oameni".
Sedealna, glasul al 4-lea.
Podobie: Cel ce te-ai înălţat...
Nevoindu-te bine Ierarhe,
ai priimit puterea dela Domnul
împrotiva duhurilorcelorvicle-
ne, a tămădui neputinţele, şi a
vindeca tot feiui de boale ale
tuturor celor ce aleargă tot­
deauna cu credinfă la cinstitul
tău sicriu, căruia închinându-
ne pururea, te lăudam Teo­
dore.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei:
^fultimea cugetelor mele
celor necurate, şi patimile gân­
durilor celor necuvioase, şi vi-
clenirile şi pândirile lor, cine
va putea să le spue deplin ?
Fecioară prea curată, Născă­
toare de Dumnezeu Mărie,
mântueşte-mă de toate ace­
stea, ca dupre cuviinfă, cu
credinfă să te slăvesc pre tine
Curată.
A Crucei, a Născătoarei:
M a i c a ta ceeace nu ştie de
mire, Hristoase, dacă te-a vă­
zut pre tine ridicat pre Cruce,
ca o Maică tânguindu-se striga:
C e minune nouă streină şi prea
mărită este aceasta ? Cum te-a
răstignii pre Cruce adunarea
cea fărădelege pre tine vieafa
tuturor, lumina mea cea prea
dulce.
m
LUNA APRILIE
Peasna 4-a Irmos:
B
Auzit-am Dumnezeule slăvită...
l)îu arătat eşti plin de ape
idumnezeeşti, şi de darurile
Duhului, carele adăpi toată Bi­
serica, părinte Teodore.
C u coardele ostenelilor tale
prea fericite, ai sugrumat pre
vrăjmaşul, şi prin sabia rugă­
ciunilor tale ai pierdut ostile
cele viclene, Teodore.
Slavă :
T u te-ai arătat cu adevărat
păstor turmei tale, iară nu năi­
mit, că urmând lui Hristos, ţi-ai
jertfit sufletul ;b ine apărându-o,
înjelepte.
Şi acum, a Născătoarei :
D i n toate neamurile tu te-ai
arătat fericită, căci ai născut
pre Hristos, carele face fericiţi
pre cei ce slujesc lui, Maică
Fecioară Stăpână prea curată.
Peasna, 5-a Irmos:
Să-mi răsar; mie Doamne...
I
umina cea mai per sus
_ ^ d e vreme te-a arătat pre
tine făclie neadormită, şi sfeş­
nic nestins, celor ce erau cu­
prinşi de întunerecul patimilor
şi de negura păcatelor celor
multe, Teodore.
B i n e ai avut pre mucenicul
Gheorghie, învătându-fe de co­
pil mic, şi întru toate asemă-
nându-te sârguelei lui, şi dra­
gostei către Domnul, cuvioase
Părinte.
 IN DOUĂZECI ŞI DOUĂ DE ZILE
Slavă:
Toate puterile îngereşti s e
spăimântează de Darul minu­
nilor tale, părinte Teodore, şi
oamenii c u credinjă luând din
darul tău, c u adevărat s e sfin­
ţ e s c la trupuri şi la suflete.
Şi acum, a Născătoarei:
u picăturile milei tale a-
dapă-mi cugetul meu, cel c e
s e topeşte d e văpaia păcatului,
şi aprinde-mi sfeşnicul inimii
mele cel stins, c e e a c e eşti uşa
luminei, P r e a c u r a t ă .
Peasna 6-a, Irmos
Cuprinzâodu-mă de viforul,.
D (ja P
e grija c e l o r d e p r e pă­
mânt te-ai lepădat, şi toată
dragostea fi-aî pornit către Stă­
pânul, îudulcindu-te d e frum-
sefile lui, şi d e strălucirile c a r e
izvorăsc d e a c o l o , Părinte.
Ţ r u d i n d u - t e de frig, ai topit
gerul păcatului, c â n d stai în
mijlocul închisorei şi priimind
lovirile vântului, sufereai, încăl-
zindu-te c u darul cel dumne­
z e e s c Părinte.
Slavă...
C â finicul ai înflorit în li­
vada cur(ilor Ziditorului tău, a-
dăpându-te c u picăturile lacri­
milor tale, Părinte, şi ai adus
roduri dumnezeeşti c u multă
roadă, a bunătăţilor tale Teo­
dore,
Şi acum, a Născătoarei:
întreitele valuri ale patimi­
lor m ă turbură, adâncimea
deznădăjduirei îmi înfiorează
inima. F e c i o a r ă c e e a ce ai năs­
cut pre ocârmuitorul şi Mântui­
torul Hristos, izbăveşte-ma r o -
gu-mă, şi m ă mântueşte.
Irmosul:
Viforul gândurilor apucân-
„du-mă, întru adâncul greşale-
„lor celor nemăsurate mă trage.
„ C i t u o c â r m u i t o r u l e b u n e , mai
/nainte apucând cârmueşte-mă
f
„ca p r e proorocul, şi m ă mân­
tueşte".
CONDAC, glasul al 3-lea.
Podobie: Fecioara astăzi...
l P * faptele
r e u n u c e r n
cele bune te-ai suit ca p r e o
căruţă de f o c , purtătorule de
Dumnezeu, ai alergat către lă­
caşurile cele cereşti, şi ca un
înger viefuind, împreună cu oa­
menii ca un o m , dantueşti îm­
preună cu îngerii. Pentru a-
c e a s t a te-ai şi a r ă t a t lăcaş
dumnezeesc al minunilor, prea
cuvioase T e o d o r e .
|£Intru această lună în 22 de zile, pomenirea
prea cuviosului părintelui nostru Teodor Sicheo-
tul episcopul Anastasiupotef.
Stih: Şi lui Teodor şi trupului lui Teodor
celui adormit,
Darul facerei de minuni dela Dumnezeu s'a
dăruit.
In a douăzeci şi doua zi pre Sicheotul,
L-a ascuns mormântul.
A cesta a fost din ţara Galaţilor, din
satul ce se cheamă Sicheot, născut fiind
în vremile lui Iustinian cel bătrân, carele
se vedea a nu fi de naştere lăudat, fiin-
du-i naşterea pre ascuns. De vreme ce
spun că maică-sa Măria, strălucind în fru­
museţe şi bunătăţi, trase la dânsa pre oarecare
din curierii împărăteşti, anume Cosma
 orc):6)(;<c)6>:)fc)g);;fc)
LUNA APRILIE
carele fn nlscnt prea cuviosul, ci dară fără
cuviinţă ar fi fost a ascunde cele ce se
întâmplase după naşterea lui sau cele
mai 'nainte de naştere; că îndată într'a-
cea noapte ce s'a necinstit maică-sa cu
acel bărbat, i s'a arătat în vis, câ s'a po-
gorît un luceafăr, şi a intrat în pânte­
cele ei, carele arăta strălucirea ce erâ
să aibă mai pre urmă pruncul. Deci a
făcut Sfântul ca această strălucire nu nu­
mai să o socotească cei mulţi cu gânduri
nedomirite, ci să o creazâ cu adevărat şi
fără îndoială. Dândn se pre sine dintru
întâia vârstă spre dragostea lui Dumnezeu
şî a sfântului mucenic Gheorghie, atâta
cât i se părea că este tot cu dânsul de-1 în­
vaţă şi-1 face a se spori spre cele mai
bune pofte şi cu totul a-1 iubi cu o dum­
nezeească şi minunată dragoste. Deci fă­
când aceasta aşâ, sfântul Teodor, şi sporind
înainte, despre partea suişilor i se arată
pururea Sfântul, şi fu numărat Sfântul
acesta întâi în ceata călugărilor. De aceea
întrecând pre cei ce umblau în săvârşită
buna faptă, şi îmbogăţindu-se cu lucrarea
minunilor, întru arătarea ceiei deplin bu-
nătâţei sale, şi către Dumnezeu apropiere,
se sui la cea mare a arhieriei înălţime,
şi luă grija bisericei Anastasiupolei; unde
învăţând pre mulţi cunoştinţa lui Dum­
nezeu, şi dojenindu-i şi arâtându-le cele
ce trebuesc a face, şi tămâduind pretutin-
denea creştinătatea cu cele mari prea mărite
faceri de minuni, înfricoşând pre toţi, şi
arătându-se minunat, şi la împăraţi şi la
arhierti şi iubit. Ş i proorocind multora
cele ce erau să fie, îşi primi sfârşitul vieţei,
priimind cu o zâmbire de râs cuvios, şi
cu cinste pre îngerii ce-i stau înainte, şi
spunea cu puţin mal 'naintea morţei, i s'a
arătat măritul marele mucenic Gheorghie
în vis şi î-a dat un toiag ca să-i urmeze.
Apoi i s'a arătat a doua oară călare pre
un cal trăgând împreună cu sine şî alt
cal, pre care zicea să încalice prea cuviosul,
arătându-i cu aceste vedenii calea ce avea
să facă acolo. Ş i se face soborul lui în
casa mucenicească a sfântului marelui mu­
cenic Gheorghie, care este la locul ce se
numeşte Devteron.
Intru această zi, pomenirea sfântului mucenic
Stih : Mântuitorule, de dumnezeească drago­
ste cea fierbinte spre tine,
Nearh a zis: Ni-i tocul i,u mă va despărţi
pre mine.
Intru această zi, pomenirea cunoştinţei sale
calre Hristos, a sfântului apostol Natanail ca­
rele este Simon Zilotul.
Stih: Pre marele Nazarinean, Natanaile cu­
noscând,
De a zice că Nazaretul este netrebnic eşti
tăcând. •.;-...·•;. ;/•.••
A c e s t a a fost din Cana, cetatea Galj-
leei, unde Hristos Dumnezeul nostru fiind
chemat la nuntă cu prea curata sa Maica,
fâcii întâia minune, pieîăcând apa în vin;
aştepta şi acesta venirea lui Hristos ca
un legiuitor ce era. Pre carele aflându-1
Filip cel din Vitsaida, şi cunoscând că
aşteptă venirea lui Hristos, îi zise cu multă
bucurie: „Afiat-am pre Iisus fiul lui Iosif
„cel din Nazaret, de carele a scris Moisi
„în lege şi prooroci". De aceea mergând
Natanail şi văzând pre Hristos, crezu în-
tr'însul, şi urmă după dânsul. Deci după
patimă şi după înviere propoveduindu-1
Dumnezeu adevărat, a luat sfârşitul.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mâfitueşte pre noi, Amin.
Peasna 7-a, Irmos:
Pre cel ce a păzit în cuptor.,.
C a un nemincinos Ierarh, ai
adus jertfă tară de sânge
întru Duhul, şi prin omorârea
patimilor, jertfă bine mirosi­
toare te-ai adus pre sinefi Stă­
pânului întru credinjă, prea fe­
ricite.
F o c u l poftelor l-ai stins cu
sudorile înfrânărei, şi pămân­
tul cel uscat cu mulţimile ploi­
lor l-ai odrăslit. Ca şi Ilie des­
chizând cerurile cele încuiate,
prin rugăciunile tale făcătorule
de minuni Teodore.
Slavă...
 IN DOUĂZECI Şl DOUĂ DE ZILE
gonit b o a l c dela o a m e n i , dă­
r u i n d l u m i n ă o r b i l o r , şi o l o g i l o r
î n t r e g i m e , c ă c i ştie D u m n e z e u
a slăvi, d u p r e vrednicie, p r e
c e i ce-1 s l ă v e s c p r e d â n s u l ,
Teodore.
Şi acum, a Născătoarei:
Pre t i n e f r u m s e t e a lui I a c o v
t e - a a l e s D o m n u l , şi î n t r u t i n e
s ' a sălăşluit, şi p r e t i n e t e - a p ă ­
zit şi d u p ă n a ş t e r e F e c i o a r ă ,
p r e c u m ai f o s t şi m a i ' n a i n t e a
naşterei, F e c i o a r ă N ă s c ă t o a r e
de Dumnezeu, prea curată.
Peasna S-a, Irmos:
Pământul şi toate cele...
P
r e p i a t r a r a b d ă r e i întărin-
du-ji t e m e i u r i l e s u î l e t u l u i , n u
t e - a i clătit d e n ă p ă d i r i l e c e l e î m -
p r o t i v n i c e , n u te-ai m i ş c a t d e s u ­
p ă r ă r i , o P ă r i n t e ! C i t e - a i suit
către î n ă l ţ i m e a cea dumne­
zeească, rugându-te pentru cei
c e c u credin(ă te cinstesc pre
tine.
R î u d e v i n d e c ă r i i e s e din si­
criul tău, f ă c ă t o r u l e d e minuni,
şi s p a l ă s p u r c ă c i u n i l e p a t i m i l o r
şi c u r a t ă p u t r e j u n i l e r ă u t ă ţ i l o r ,
şi a d a p ă inimile t u t u r o r c r e d i n ­
cioşilor, c e l o r c e te c i n s t e s c
p r e tine c u c r e d i n f ă , T e o d o r e .
Binecuvântăm pre Tatăl...
L ă c u i n d p r e p ă m â n t c a un
p ă m â n t e a n , te-ai arătat m a i p r e
sus d e cât cei d e p r e pământ,
c ă c i v i e ţ u i r e a t a şi î n v i e a ţ a
t r ă i n d o a v e a i în C e r , c ă t r e c a ­
r e l e t e - a i şi m u t a t , c a s ă v e z i
curat pre Domnul, cu carele
î m p r e u n ă te şi b u c u r i , c u g e t ă ­
torule d e D u m n e z e u , T e o d o r e .
Şi acum, a Născătoarei:
SfjnfiteJe glasuri a l e cinsti­
ţilor p r o o r o c i te p r o p o v e d u i a u
p r e tine, p r i n s e m n e , u ş ă şi
m u n t e şi c o r t , şi n o r s f â n t al
l u m i n e i din c a r e a r ă s ă r i t s o a ­
r e l e H r i s t o s , d ă t ă t o r u l d e lu­
m i n ă c e l o r c e ş e d întru întune-
r e c şi în u m b r ă , F e c i o a r ă .
Irmosul:
Să lăudăm, bine sâ cuvântăm...
P ă m â n t u l , şi t o a t e c e l e c e
„sunt p r e d â n s u l , mările şi
„toate izvoarele, cerurile ceru­
r i l o r , l u m i n a şi î n t u n e r e c u l , g e -
„rul şi z ă d u f u l , fiii o a m e n i l o r ,
„şi p r e o ) i b i n e c u v â n t a ţ i p r e
„ D o m n u l , şi-l p r e a înăljati p r e
„el în v e c i " .
L
Peasna 9-a, Irmos:
Pentru că mi-a lacut...
S
osit-a praznicul tău c a zorile
şi c a o zi l u m i n o a s ă l u m i ­
n â n d inimile n o a s t r e , c e l o r c e
c u c r e d i n ţ ă l ă u d ă m cinstitele
tale o s t e n e l i , p r e a înţelepte
Teodore.
Făcându-te împreună cetă­
ţean c u îngerii, c u apostolii, c u
m u c e n i c i i , şi c u c u v i o ş i i , c u
d r e p ţ i i , şi c u Ierarhii, p u r u r e a
t e r o g i în C e r lui H r i s t o s p e n ­
tru n o i , P ă r i n t e .
 LUNA APRILIE
Slavă...
Sicriu! sfintelor tale moaşte
Părinte înfelepte, c a altă scăl-
dătoare de Siloam s'a cunoscut
credincioşilor, la care cei c e ne
apropiem, ne sfinţim sufletele.
Şi acum, a Născătoarei:
înfricoşată îfi este naşterea,
Maica lui Dumnezeu Născă­
toare de Dumnezeu. Pentru
aceea te fericim pururea, şi te
slăvim cu credinţă neamurile
neamurilor în veci, Amin.
Irmosul:
Pentru c ă mi-a făcut mie
„măriri cel puternic, şi sfânt
„numele iui. Şi mila lui este
„din neam în neam spre cei
„ce s e tem de dânsul".
SVETILNA şi ST1H0AVNA Praznicului.
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
şi Otpustul.
INTRU ACEASTĂ LUNĂ
ÎN 23 DE ZILE
Sfântul slăvkul marele mucenic, purtătorul
de biruinţă GHEORGHIE. De va fi hramul, şi
de va vrea cel mai mare, facem Priveghere.
LA VECERNIA
CEA MICĂ
L ; i Doamne strigat-am... Punem Stihirile pe 4
glasul l-iu.
Podobie: Ceea ce eşti bucuria...
r i m ă v a r a adevărului,
luminat a sosit, şi în-
noeşte făptura, cu creşti­
nească c u n o ş t i n j a lui
Hristos dătătorul devieajă.
Pentru că arătat fiind luminat
Ia minte, viteazul Domnului, a
călcat semefia vrăjmajUpr. ^
împăratului veacurilor tu fi­
ind ostaş înfelepte, toate taberile
celor fărădelege ai s u r p a t ,
Gheorghie de trei ori fericite,
tare viteaz te-ai arătat, cu Darul
cel dat fie dela Dumnezeu, de
minuni făcatorule. Pentru acea­
sta roagă-fe să ne mântuim noi.
Curgeri de tămăduiri dai,
celor ce aleargă la tine, Gheor­
ghie de trei ori fericite. Şi aju­
tător sufletelor şi trupurilor tu
eşti, celor ce vin cu caldă cre­
dinjă la acoperemântul tău,
vrednicule de minune Muce­
nice al lui Iisus, podoaba pur­
tătorilor de chinuri.
Slavă, glasul l-iu, a Iui Anatolie.
Al marelui împărat, osta-
şule Gheorghie, bucură-te şî te
veseleşte; că lui Dumnezeu
bine ai plăcut. D e toate negri-
jindu-te, vieafă veşnica ai aflat
în ceruri, şi trupul tău toată boa­
la dela oameni goneşte. C ă Hri­
stos pre cale l-ai iubit, acela te
măreşte pre tine Fericite.
Şi acum, a praznicului.
LA ST1H0AVNĂ.
Stihirile, glasul al 2-lea.
Casa Eufratului...
B ucură-te de bucuria cea mai
pre sus de minte, căreia te-ai
învrednicit Gheorghie de trei
ori fericite, dela Hristos Zidito­
rul, ca un mucenic neosebit.
St»h: Dreptul ca fipjcul va înflori, şi ca Ce­
drul cel din Livan se va înmulţi.
Bucură-te cela ce eşti mare
începător al cetelor pătimitori-
lor, şi tuturor credincioşilor
scăpare şi zid, bine biruitorule
Gheorghie.
Stih : Minunat este Dumnezeu întru sfinţii săi,
Dumnezeul lui Israil.
Mânfueşf e-mă de nevoile,
cele ce turbură a c u m smerit
sufletul meu, ca un mărit mai
întâi stătător, mucenic al lui
Hristos, Gheorghie.
Slavă, glasul al 4-lea.
Toate neamurile plesniţi cu
m â i n i l e , strigaţi lui Dumne­
zeu Mântuitorul nostru, ca pre
lemn s'a înălţat, şi în mormânt
pogorându-se, iadul a prădat
şi a sculat pre morfii, cei ce au
strigat lui: Slava Mântuitorule
înfricoşatei învierei tale, prin
carea ai mântuit lumea.
Şi acum, a praznicului.
Troparul, glasul al 4-lea.
Cu nevoinfă bună te-ai ne­
voit prin credinfă, purtătorule
de chinuri al Iui Hristos, şi păgâ-
nătatea muncitorilor ai mustrat,
şi jertfă bine priimită lui Dum­
nezeu te-ai adus. Pentru acea­
sta şi cunună de biruinţă ai luat,
şi cu rugăciunile tale Sfinte, tu­
turor !e dat iertare de greşale.
Slavă, şi acum a praznicului.
L A V E C E R N I A C E A M A R E
Citim CMisma, Fericit bărbatul. >
S l a v a
-
d î n t â i
®
Iară de va fi Sâmbătă seara Catisma toată.
L
^ Doamne slrigat-am, punem Stihirile pe 8.
Stihirila praznicului 3, şi ale Sfântului 5, glasul
al 4-lea, însăşi podobie.
C
a pre un viteaz între muce­
nici, purtătorule de chinuri
Gheorghie, adunându-ne astăzi
te lăudăm pre tine. Că alerga­
rea ai săvârşit, credinfă ai păzit,
şi ai luat dela Dumnezeu cu­
nuna biruinţei tale. Pre carele
roagă-1, ca să mântuiască de
stricăciune şi din nevoi, pre cei
ce săvârşesc cu credinţă puru­
rea cinstită pomenirea ta.
Intru întelepfia ta cea tare
nădăjduindu-te, de bună voie ai
alergat la chinuri ca un leu mă­
rite. C ă neuitându-te Ia irup, ca
Ia cel ce era să se strice, de ne-
stricăciosul suflet înfepteşte te-ai
grijît. Şi cu multe feluri de chi­
nuri de munci te-ai aprins, c a
nişte aur lămurit de şapte ori,
Gheorghie.
împreună cu Mântuitorul ai
pătimit, şi cu moartea morjei
lui de buna voie mărite urmând,
împreună cu dânsul împără­
teşti prea luminat, cu porfiră de
sânge luminat fiind îmbrăcat,
şi cu sceptrul chinurilor tale în-
frumsejat; şi cu stemă de biru­
inţă împodobit, în veacurile
cele nesfârşite, mare mucenice
Gheorghie.
mm
r

LUNA APRILIE

C u zaua credinjei şi cu credinţe. Drept aceea izv

pavăza Darului, şi cu suliţa vindecări credincioşilor
Crucei fiind întrarmat, de cele toată lumea, şi te-ai arătat
protivnice n e b i r u i 1 ai fosi lucrător al Treimei. Rug
Gheorghie. Şi ca un dumne­ ne fie, roagă-te pentru p
zeesc viteaz, taberile dracilor lumei, şi pentru mântuire
biruind, cu îngerii dănfueşti, şi fletelor noastre.
pre cei bine credincioşi aperi, Şi asum, a praznicului.
VOHOD ; Lumină lină..
sfinfindu-i, şi-i mântueşti când Prochimenul zilei, şi Parimiile.
te chiama. Din Proorociea Isaiei citire.
Cap. 4 3 , Vers. 9 .
C a pre o stea A c e s t e a zice
mult luminoa­ nul: toate n
rile s'au adu
să, ca pre un preună, şi
soare străluci­ aduna boerii
tor te ştim pre ei. Cine va
acestea întru
fine, ca pre un sau c e l e din
mărgăritar de put cine a uz
mult pref, ca va face vou
ducă-şi mărt
pre o p i a t r ă sa'e, şi sâ se
strălucitoare, teze şi să as
ca pre un fiu să zică adevăr
mie mărturii,
al zilei, ca pre sunt martor,
un viteaz între Domnul Dum
Şi pruncul pre
mucenici, şi ca am ales, ca s
pre un apără­ şi să credeţi
tor credincio­ cunoaşteţi
sunt; mai" nainte de mine n'a f
şilor în primejdii te lăudam, să­
n,

Dumnezeu, 'şi după mine nu va

vârşind pomenirea ta, purfă-
torule de biruinţă Gheorghie.
Slavă, glasul al 6-lea:
Dupre vrednicia numelui ai
vieţuit ostaşule Gheorghie, că
luând Crucea lui Hristos pre
umere, bine ai lucrat pământul
cel înfelenit de înşelăciunea
cea diavolească; şi credin|a i-
dolilor cea spinoasă dezrădă-
sunt Dumnezeu, şi nu este afară de
mântuitor. Ku am vestit şi am m
şi am defăimat, şi n'am fost într
strein. Voi mie mărturii, şî eu
Domnul Dumnezeu. încă diu încep
sunt, şi nu este cîne să scoată din
nile mele, face-voiu şi cine va în
aceasta. Aşâ zice Domnul Dumneze
ce ne mântueşte pre noi, Sfânt
Israîl.
Dela înţelepciunea lui Solamon citir
Cap. 3, Vers. 1."
 IN DOUĂZECI ŞI TREI DE ZILE
munca. Părntu-s'a întru ochii celor ne­
pricepuţi a muri, şi s'a socotit pedepsire
ieşirea lor. Şi mergerea dela noi sfărâ­
mare, iară ei sunt în pace. Că înaintea
feţei oamenilor de vor luă şi muncă, nă­
dejdea lor este plină de nemurire, şi pu­
ţin fiind pedepsiţi, cu mari faceri de bine
se vor dărui; că Dumnezeu î-a ispitit pre
dânşii, şi i-a aflat lui-şî vrednici. Ca au­
rul în ulcea î-a lămurit pre ei, şi ca o
jertfă de ardere întreagă î-a priimit. Şi
în vremea cercetăreî sale vor străluci, şi
ca scânteile pe paie vor fugi. Judeca-vor
limbi, şi vor stăpâni noroade, şi va împăraţi
într'înşii Domnul în veci. Cei ce nădâj-
duesc spre dânsul vor înţelege adevărul;
şi credincioşii în dragoste vor petrece cu
dânsul. Că Dar şi milă este întru euvioşiî
lui, şî cercetare întru aleşii lui.
Dela înţelepciunea lui Solomon citire.
Cap. 5, Vers. 16.
Drepţii în veci vor fi vii, şi dela Dom­
nul plata lor, şi purtarea de grijă pentru
dânşii dela cel prea înalt. Drept aceea vor
luă împărăţia podoabei şi stema frum-
seţei din mâna Domnului; că cu dreapta
sa, va acoperi pre ei, şî c\i braţul său îi
va apără. Liia-va toată arma dragostea
lui, şi va întări făptura cu arme spre iz­
bânda vrăjmaşilor. Imbrăca-va în. loc de
platoşă dreptatea, şi-şi va pune lui-şi coif
judecata cea nefăţarnică. Lua-va pavăză
nebiruita bunătate; şi va ascuţi cumplită
mânie întru sabie, şi va ridica războiu
împreună cu dânsul lumea asupra celor
fără de minte. Merge-vor drept nemeri-
toare săgeţile fulgerilor, şi ca dîntrun
arc bine încordat al norilor, la ţintă vor
lovi. Şi din praştia mâniei cea zvârlitoare
de pietre, pline vor cădea grindine. In-
fierbânta-se-va asupra lor apa mărei, şi
apele cele mari repede vor curge. Sta-va
împrotiva lor Duhul pnterei, şi ca un vi­
for va vântură pre ei; şî va pustii tot
pământul fărădelegea, şi răutatea va ră­
sturna scaunele puternicilor. Ascultaţi dar
împăraţi, şt înţelegeţi, învăţaţi-vă judecă­
torii marginilor pământului. Ascultaţi cei ce
stăpâniţi mulţimi, şt cei ce vă trufiţi întru
noroadele limbilor. Că dela Domnul s'a dat
vouă stăpânirea şi puterea dela cel prea înalt.
LA LITIE.
Stihirile glas 1, ale lui Anatolie.
L u minatul viteaz Gheor­
ghie, întru mărită chinuirea sa,
puterile cele d e sus veseleşte.
Şi î m p r e u n ă c u dânsele şi p r e
credincioşi i-a ridicai, să prăz-
nuiască p r e pământ, bucurân­
du-se a c u m şi împreună c u noi,
cei c e ne-am adunat pentru
dânsul, să prăznuiască, c ă a
venit c a o sluga a lui Hristos.
P e n t r u a c e a s t a dupre vredni­
cie să-1 cinstim p r e dânsul, c a
p r e cel c e se r o a g ă neîncetat
Dumnezeului tuturor, s ă n e
d ă r u i a s c ă n o u ă m a r e milă.
C u vitejeştile chinuri lu­
c r â n d cele mai bune, ostene-
lele rodurilor tale, lui Hristos
le-ai adus, p r e a fericite m u c e ­
nice G h e o r g h i e ; cu credinţa
dorul întărindu-ţi, cu nădejdea
frica lepădând, c u d r a g o s t e a
c e l e cereşti ai dobândit, p r e a
lăudate. D e c i îndrăzneală a-
vând, cu rugăciunile cele bine
priimite, c e r e sufletelor noa­
stre p a c e , şi curăţire de p ă c a t e ,
şi m a r e milă.
Al marelui împărat, osta-
şule G h e o r g h i e , bucură-te şi
te veseleşte, c ă lui Dumnezeu
bine ai plăcut, d e toate negri-
jindu-te, vieaţa veşnică ai aflat
în ceruri, c ă c i trupul tău toată
boala dela o a m e n i goneşte.
C ă Hristos p r e carele ai iubit
 LUNA APRILIE
acela te prea măreşte pre tine,
Fericite.
Glasul al 4-leo.
Veniji iubitorilor de mu­
cenici, câniare de laudă să a-
ducem lui Hristos, celui ce a
înviat din mormânt; că astăzi
primăvara cea înţelegătoare a
răsărit nouă dând flori cuvân­
tătoare, pomenirea cea a toata
lumea a înţeleptului marelui
mucenic Gheorghie. Ale căruia
rane pomenind, luam izvoare
de tămăduiri. Pentru care şi
acum pre dânsul rugăm, sa se
roage neîncetat Mântuitorului
Hristos, ca să dăruiască pace
lumei, şi sufletelor noastre
mare milă.
A lui Anatolie.
Toate neamurile bateţi cu
mâinile, strigaţi lui Dumnezeu
Mântuitorului nostru, că pre
lemn s'a înălţat, şi în mormânt
pogorându-se, iadul a prădat;
şi a sculat pre morţii, cei ce
au strigat lui: Slavă Mântuito­
rule înfricoşatei învierei tale,
prin care ai mântuit lumea.
C m slavei pre capul
u n u r
tău ţi-a pus, de cunună purtă-
torule Gheorghie. Că pre vrăj­
maşul cel nevăzut, precum
Pavel striga, nevăzându-I l-ai
surpat, biruitor făcându-te amă-
girei lui. Slavă Mântuitorule în­
fricoşatei învierei tale, prin care
ai mântuit lumea.
L a u d ă d e cântări împreună
dănţuind să aducem lui Hristos
iubitorului de mucenici. Că pre
tiranul vrăjmaş, măritul viteaz
biruindu-J l-a surpat. Pentru a-
ceasta toţi s ă cântăm cu gla­
suri neîncetate: Slavă Mântui­
torule înfricoşatei învierei tale,
prin care ai mântuit lumea.
Slavă, glasul al 2-lea, a lui loan Monahul.
S ă arate cu clipeala cele
drepte, zis-a Solomon, genele
oamenilor, c ă se va miiui, cel
ce vede cele drepte, dela Hri­
stos Dumnezeu, mai 'nainte a
grăit, şi acestea luându-Ie în
urechi, o mult pătimitorule
Gheorghie! învăţăturilor Stă­
pânului ai urmat. Şi celor fără­
delege dându-te pre tine ai răb­
dat, jertfele înşelăciunei le-ai
scuipat c a pre nişte spurcate,
c ă trupul ti-ai dat pentru dra­
gostea Ziditorului, să se taie tot
din mădulare, şi Veliar mai
vârtos tot ruşinându-se s'a ră­
nit, văzându-te pre tine purtă-
torule de cunună prea înflorit.
Pentru aceasta lăcuindîn curţile
Domnului tău cu puterile cele
d e sus, roaga-te lui Hristos pur-
tătorule d e chinuri, s ă mântu­
iască sufletele noastre.
Şi acum, a Praznicului.
LA STIHOAVNĂ
Stihirile, glasul al 4-lea.
Podobie: Cela ce de sus eşti chemat...
Laudă noroadele c u psalmi
&V IN DOUĂZECI ŞI TREI DE ZILE
şi cu cântări, a ta prea mărită
pomenire Gheorghie; că cu
bună cuviinţă a strălucit, şi de
lumină purtătoare este, şi îm­
podobită cu mărire şi cu Dar.
Pentru aceasta şi dănţuesc a-
cum cetele îngereşti, şi măresc
mucenicii cu apostolii, nevoin-
tele vitejiilor tale Mucenice, şi
laudă şi slăvesc pre Hristos
Dumnezeul nostru, cel ce te-a
prea mărit pre tine. Pre carele
roagă-1 să mântuiască, şi sa
lumineze sufletele noastre.
Stih: Dieptul ca finicul va înflori, şi ca Che-
drul ctl din Livan se va înmulţi.
îmbrăcat fiind întru toata
arma Iui H r i s t o s te-ai aflat
Gheorghie, celor ce nu te cău­
tau pre tine, ca cu dragostea
cea pentru Hristos fiind aprins,
şi batjocorind amăgirea cea
stricătoare de suflete, a dum­
nezeilor celor deşerţi; ai stri­
gat celor fărădelege: Atuncea,
voiu fi ostaş împăratului meu
Hristos; că nici hiarele, nici
roatele, nici focul, nici cuţitele
nu pot să mă d e s p a r t ă pre
mine, de dragostea lui Hristos
Dumnezeului nostru. Pre ca­
rele îl laud şi îl slăvesc, îm­
preună cu Tatăl şi cu Duhul.
Stih: Sfinţilor celor din pământul lui minu­
nate a făcut Domnul toate voile sale într'înşii.
N e b ă g â n d seamă de unel­
tele de munci cele de multe
chipuri, şi de feluri de chinuri,
şi de arma cea înfricoşată, pur­
187 ^t@3
tătorule de cunună Gheorghie,
alergarea bunei credinţe mu-
ceniceşte o ai sfârşit. Pentru
aceasta prea luminală pomeni­
rea ta, cu flori de cântări o în­
cununăm, şi c i n s t i t e l e tale
moaşte cu credinţă le sărutăm.
Ci ca un purtător de strălucire,
stând înaintea scaunului lui Hri-
slos Dumnezeului nostru, roa­
gă-te să mântuiască şi să lumi­
neze sufletele noastre.
Slavă, glasul al 4-iea, a Iui Studii.
p r e diamantul răbdărei cel
înţelegător, duhovniceşte să-1
lăudăm fraţilor, pre m ă r i t u l
mucenic Gheorghie. Pre ca­
rele ca pre cel aprins cu dra­
gostea pentru Hristos, primej­
diile l-au bătut, şi muncile l-au
strujit; şi feluri de chinuri i-au
topit trupul cel din fire strică-
cios. Că a biruit dorul pre fire,
prin moarteîndemnândpre do­
ritorul, să meargă la doritul
Hristos Dumnezeu, şi Mântui­
torul sufletelor noastre.
Şi acum, a Praznicului.
La binecuvântarea pâinilor.
Tropar, glasul al 4-lea.
Qa un izbăvitor al celor ro­
biţi, şi celor săraci folositor,
neputincioşilor doftor, împăra­
ţilor ajutător, purtătorule de
biruinţă mare mucenice Gheor­
ghie, roagă pre Hristos Dum­
nezeu, să se mântuiască sufle­
tele noastre. ne două ori...
 LUNA APRILIE
Şi Născătoare de Dumnezeu Fecioară...
Odată.
Şi citire a Cuvântului.
LA UTRENIE
La Dumnezeu este Domnul, Troparul Praz­
nicului de două ori. Slavă: al Sfântului, Şi acum :
iară al Praznicului.
După întâia Stihologhie: Sedealna Praznicului,
Slavă, Şi acum, aceeaşi -
După a doua Stihologie: Sedealna Sfântului,
glasul l-iu.
Podobie: Mormântul tău...
Iată a răsărit primăvara
Darului, strălucita învierea lui
Hristos tuturor, şi împreună
cu dânsa s'a ivit a c u m , ziua
c e a c u totul prăznuită, şi d e
lumină purtătoare, a muceni­
cului Gheorghie. Veniţi loţi
purtând f ă c l i i , dumnezeeşte
luminat să prăznuim.
Slavă, glasul acelaş.
Podobie: Ceata îngerească...
U r â n d oşhrea cea d e p r e
pământ M u c e n i c e , ai dorit d e
slava c e a din ceruri, şi ai răb­
dat dureri şi m o a r t e cumplită.
Pentru aceasta a d u c â n d laudă
lui Hristos, p r ă z n u i m prea
sfântă prăznuirea ta prea feri­
cite Gheorghie.
Şi acum, a Praznicului.
După Polieleu, Sedealna, glasul al 3-lea.
Podobie: Pentru mărturisirea...
De dragostea Stăpânului
c e a fierbinte, fiind aprins, prin
bărbătească înfeleptie cămările
înşelăciunei le-ai surpat, şi în
privelişte pre Hristos ai mărtu­
risit, de biruinţă purtătorule
fericite Gheorghie, m u c e n i c e
mărite, p r e Hristos D u m n e z e u
roagă-1, să ne dăruiască nouă
m a r e milă.
Slavă, altă Sedealna, glasul al 8-lea.
Podobie: Spăimântatu-s'a Iosif...
Semănând c u osârdie să­
mânţa dumnezeeştilor porunci,
ai împărţit săracilor toată bo­
găţia ta c u bună credinţă, în
locul a c e s t e i a agonisindu-ţi,
mărite, slava lui Hristos. P e n t r u
aceasta nădăjduindu-te, spre
lupte mergi şi s p r e dureri lungi,
mucenice Gheorghie. Şi părtaş
făcându-te patimei, celui fără
patimă, şi sculărei şi împărăţiei
lui împărtăşindu-te, pentru noi
a c u m te rogi.
Şi acum, a Praznicului.
Apoi treptele, Antifon 1. al glasului al 4-lea.
Prochimen, glasul al 4-lea.
Dreptul ca finlcul va înflori
Stih: Răsădit fiind în casa Domnului, în
curţile Dumnezeului nostru...
Toată snf larea..
Evanghelia dela Luca:
Zis-a Domnul ucenicilor săi: Nimic nu
este acoperit...
învierea lui Hristos văzând..
Psalm 50.
Slavă, glasul a! 2-lea.
Pentru rugăciunile purtătorului de chi­
nuri Gheorghie Milostive curăţeşte mul­
ţimea păcatelor noastre...
Şi acum.
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dum­
nezeu, Milostive».
Stih. Miiueste-mâ Dumnezeule dupre mare
mila ta...
Şi Stihira glasul al 6-lea.

istazi toată lumea se lu­
minează cu razele purtătorului
de chinuri, şi Biserica lui Hris­
tos cu flori împodobindu-se
Gheorghie> strigă către tine:
SJuga iui Hristos, folositorule
prea calde, nu înceta a te ruga
pentru noi către Domnul.
CANONUL
Praznicului cu Irmosul pe 6 ţi ale sfântului
doua pe 8.
CANONUL Sfântului.
Al căruia acrostih la Greci este acesta:
Te laud pre tine Gheorghie eu David prin dra­
goste căci trebueşte.
Peasna 1-a, glasul 1-iu, Irmos:
Ziua Invierei...
fai pre sus decât soarele
[a strălucit pomenirea ta
acum, Mucenice viteazule al lui
Hristos. C ă c i ca nişte raze prea
luminoase, strălucirile minuni­
lor în tot pământul luminat
le-ai vărsat, de lumină purtăto­
rule Gheorghie.
Insuji oştitorule, mult biru-
itorule, viteazule al lui Hristos,
dă-mi mie c a să laud chinurile
şi vitejiile tale, care le-ai suferit
bărbateşte pentru dragostea
lui Hristos înjelepte sfărâmân-
du-te, căruia şi viezi bucurân-
du-te.
A lt David nou te-ai arătat
în războaie vitejeşte vrednic de
mână. C ă precum acela pre
Goliat, şi tu pre împrotivă
luptătorul l-ai biruit, surpându-I
cu sagejile cuvintelor tale, în­
cununate Gheorghie.
Născătoarei:
Cât este de înfricoşată, ne­
grăită şi minunată naşterea ta
cea frumoasă, Fecioară. Căci
c a pre un prunc pre Dumne­
zeu cel cu totul desăvârşit l-ai
hrănit cu ţâţă trupeşte; prea
mărita auzire! Hrănitoarea de
prunc, Maica fără bărbat.
Alt CANON al Sfântului
Al cărui acrostih la Greci este acesta:
Cu adevărat fierbinte apărător eşti Mucenice.
Facerea lui Teolan.
Peasna t-a, glasul al 2-lea, Irmos:
P
Intru adânc a aşternut...
re cei c e c u prea câldu-
— roasă credinţă, şi cu dra­
goste te chiamă pre tine mu­
cenice al lui Hristos, purtăto­
rule de c u n u n ă Gheorghie,
stând cu totul luminos înaintea
cinstitului scaun, al celui ce
stăpâneşte toate, cu rugăciunile
şi cu folosirile tale, păzeşte-i.
Semănătura de bună rodi­
rea lui Dumnezeu le-ai făcut
Gheorghie, prin muceniceştile
fapte fiind arat, şi c a o bogăţie
însufleţită în visteriile cereşti
te-a pus marele ostaşilor pre
tine, c a pre cel c e vitejeşte te-ai
oştit.
Tare şi cu răbdare te-ai por-
nitsprelupte, de tine însuţi fiind
chemat, prea fericite Gheor­
ghie. Şi întorcând înapoi tabă­
ra cea cumplită a tiranilor, ru­
gători pentru toţi cei c e te
cheamă pre tine, te-ai făcut.
 LUNA APRILIE
Fericita vieafă cea ascunsă
întru Hristos acum priimind
mărite Gheorghie, pentru ca-
rea te-ai nevoit până ta sânge,
roagă-te să se mântuiască, cei
ce te laudă pre tine cu cre­
dinţă, de toată primejdia, pur-
tătorule de chinuri.
Şi acum, a Născătoarei:
C e r cuvântător te-ai arătat
Maica iui Dumnezeu, ceea ce
ai încăput în pântece pre Cu­
vântul cel ceresc, prin carele
toate s'au făcut, Cerul şi pă­
mântul şi cele mai pre sus de
acestea. Pentru aceasta cu în­
drăzneală te roagă, să se mân­
tuiască, cei ce te laudă pre
fine.
Catavasîe:
Ziua învierei...
Peasna 3-a, Irmos:
Veniţi să bem băutură...
^ trălucitu-ne-anouă preamă­
rită pomenirea slugei lui
Hristos, cea împreună mergă­
toare cu învierea lui. Intru ca-
rea adunându-ne credincioşii,
luminat să prăznuim.
V eseleşte-te pământule şi
Cerule, munţii şi toate dealu­
rile săltaţi, pentrucă râuri de
minuni varsă nouă de sus
mucenicul Gheorghie.
T o t pământul şi seminţia o-
menească, şi Cerul împreună
se bucură şi oastea îngerească,
că mai întâiul ostaş al Iui Hri­
stos Gheorghie acum de pre
pământ merge la Cer.
A Născătoarei:
Veseleşte-te şi te bucură Mă­
rie, că de a şi trecut ieri ca o
sabie prin inima ta Crucea
Fiului tău, dar ca dintru o că­
mară din mormânt a răsărit.
Alt Canon, Irmos :
înflorit-* pustiul...
O u cununa pătimirei strălu­
cind mărite, roagă-te Mântui­
torului şi Dumnezeu, să mân­
tuiască pre cei ce te chiamă
pre tine cu bună credinfă, de
toată nevoia, Fericite.
C u bogate străluciri fiind
luminat prea înfelepte, goneşti
întunecoasa mâhnire şi negura
patimilor dela noi, cei ce cu
credinjă te lăudăm pre tine.
Slava:
C u nădejdea fiind întărit, şi
cu dragostea şi cu credinfa
îngrădindu-te Gheorghie, şi cu
puterea lui Hristos puternic fă-
cându-te, înşelăciunea idolilor
ai surpat.
Şi acum, a Născătoarei:
P r e cel ce a luminat mar­
ginile, Preasfântă, l-ai născut
cu trup pre cel fără de trup;
şi carele mai 'nainte de toate
este împreună fără de început
cu Tatăl. Pentru aceasta pre
 IN D O U Ă Z E C I ŞI T R E I D E Z I L E
tine Născătoare de Dumnezeu,
cu credinţa te cinstim.
Catavasie:
Veniţi să bem băutură...
Sedealna, glasul al 8-lea:
Podobie : Pre înţelepciunea şi Cuvântul...
C u chipurile bunei credinţe
bărbăteşte purtându-te şi înşe­
lăciunea păgânătăţei surpând
Mucenice, ai călcat întărâtările
vrăjmaşului, ca cu dumnezeea­
scă râvnă mintea aprinzându-ţi,
ai stins semeţia tiranilor cea
fără de Dumnezeu. Pentru a-
ceasta dupre vrednicie ai luat
cunună, răsplătire pentru munci
şi dai tămăduiri celor ce alear­
gă Ia tine cu credinţa, purtăto­
rule de chinuri Gheorghie. Roa­
gă-te lui Hristos Dumnezeu,
iertare de greşale să dăruiască,
celor ce praznuesc cu dragoste
sfântă pomenirea ta.
Slavă asemenea.
Pământeasca bogăţie cea
de pre pământ, împărţindu-o
tuturor, Mucenice înţelepte, bo­
găţia cerească ai moştenit cu
ostenelele tale; căci cu prea
curata Cruce, ca cu o zea te-ai
îmbrăcat, şi cu dânsa ai ruşinat
întărâtarea tiranilor. Pentru a-
ceasta cu rugăciunea dai celor
ce te roagă pre tine dumneze-
eştile daruri, şi hărăzirile de
tămăduiri, purtătorule de chi­
nuri Gheorghie. Roagă-te lui
Hristos Dumnezeu, iertare de
greşale să dăruiască celor ce
praznuesc cu dragoste sfântă
pomenirea ta.
Şi acum, a praznicului. .
Peasna 4-a, Irmos:
La dumnezeească strajă..
1 ntrecut-a p r e împărăteasa
_ despre amiază-zi, cea mai
de 'nainte, înţelepte, acum îm­
părăteasa Alexandra, că mi-
rându-se a alergat Ia înţelep­
ciunea ta. Pentru aceasta stă
împreună cu tine Mucenice,
deadreapta lui Dumnezeu, ca
o împărăteasă.
Dovedirile limbei tale nesu-
ferindu-Ie păgânul, a poruncit
să te bată preste gură, defăi-
mându-o, Gheorghie; măcar
că aceasta lovindu-se, ca un
chimval împrotivă a răsunat,
strigând: Unul Hristos este
Dumnezeu nemincinos.
Adevărate prietene al lui
Hristos, mai marele pătimito-
rilor lui; prea luminate lumi-
nătorule al Iumei; stea prea
luminoasă; sfeşnice prea stră­
lucit ; păzitorule neadormit al
celor ce te cinstesc pre tine,
păzeşte-ne pre noi, mucenice
Gheorghie.
A Născătoarei:
I ată ai şi născut Curată, şi
Fecioară ai rămas întru aceasta.
Minune mul! minunată cu ade­
vărat! înfricoşată, streină auzireî
Că pre Dumnezeu împăratul
tuturor purtându-Iînbrafeletale,
cuţitia l-ai h r ă n i t c a p r e u n
p r u n c , p r e Hristos dătătorul d e
hrană, Fecioară.
Alt Canon, Irmos:
Venit-ai din Fecioară,.
L ă u d a m vitejiile t a l e , p r e a
fericite G h e o r g h i e , prin c a r e
ai s u r p a t c a p i ş t i l e idoleşti, si
ai s t r i c a t t o a t ă î n ş e l ă c i u n e a d r ă ­
c e a s c ă , p r e a fericite.
A l i n e a z ă t u r b u r a r e a ispite­
l o r şi a p r i m e j d i i l o r , şi t o a t ă
bântuiala dracilor o g o n e ş t e
d e l a c e i c e t e l a u d ă p r e tine c a
p r e u n o s t a ş al lui H r i s t o s , v r e d -
nicule d e minune.
Slavă...
R ă s ă r i t - a i c a o stea purtă­
toare d e lumină G h e o r g h i e c u
vitejia sufletului, şi c u t ă r i a c r e ­
dinţei, î n t u n e c a r e a î n ş e l ă c i u n e i
g o n i n d , şi m â n t u i n d p r e c e i c e
te l a u d ă p r e tine.
Şi acum, a Născătoarei;
M â n t u i r e a c e a înfiinţată F e ­
c i o a r ă ai n ă s c u t , c a r e a c u b o ­
g a t a m i l o s t i v i r e şi c u f i r e a s c ă
b u n ă t a t e m â n t u e ş t e p r e o m , şi
c h i p u l cel stricai i a r ă ş i îl z i d e ş t e .
Catavasie:
L a dumnezeească strajă...
Peasna 5-a, Irmos:
Să mânecăm cu mânecare...
Instita Învierea Mântuitoru­
lui, c e a d e p r a z n i c , o l a u d ă
B i s e r i c a s ă l t â n d , şi m u t a r e a
purtătorului d e chinuri a c u m
cântând. Căci aceste două bu­
nătăţi î m p r e u n ă m e r g .
ăreşte streină minunea ta
izvorâtorule d e minuni, bunul
G l i c h e r i e , al c ă r u i a b o u l c u
m i n u n e l-ai înviat, şi p r e el D o m ­
nului t ă u j e r t f ă vie l-ai a d u s .
C a s ă laud m ă r i r e a ta u m ­
ple-mi g u r a m e a d e l a u d ă , d â n d
h a r şi m i n f e i m e l e G h e o r g h i e .
C ă se b u c u r ă D u h u l m e u c â n d
c â n t ă (ie.
A Născătoarei:
P r e a c u r a t ă c u m ai fost
h r ă n i t o a r e d e p r u n c , şi F e c i o a ­
ră m a i p r e s u s d e cuvânt, nu m ă
p r i c e p d e a c e a s t ă a ta înfrico­
şată taina! D e c i , cinstind naş­
terea ta, m ă închin t ' P ea
e r
sfântă a m e a S t ă p â n ă .
Alt Canon, IrmOs:
Cel ce eşti luminarea celor...
C a c e l c e ai m u c e n i c e a s c ă
î n d r ă z n e a l ă c ă t r e Stăpânul, ce­
re c u o s â r d i e m â n t u i r e c e l o r
c e t e l a u d ă p r e tine, d e n e p u ­
t i n ţ e l e sufleteşti m â n t u i n d u - i c u
rugăciunile tale, m u c e n i c e p u r -
tatorule de chinuri, p r e a fericite
Gheorghie.
C u îngereştile cete î m p r e ­
ună dânfuind ca un m u c e n i c ,
şi d e m ă r i r e a c e a n e m u r i t o a r e
şi f e r i c i t ă p u r t ă t o r u l e d e c u n u n ă
fiind plin, p r e c e i c e a l e a r g ă l a
a c o p e r e m a n t u l tău, d i n întreitul
v a l şi d i n v i f o r , s c o a t e - i .
 IN DOUĂZECI ŞI TREI DE ZILE
Slavă...
Mântueşte-ne pre noi de
toată nevoia ca un milostiv,
gonind turburarea păcatului şi
a primejdiilor cea de multe fe­
luri ; rugăciunile lui Gheorghie
slugei tale priimindu-le Hris­
toase.
Şi acum, a Născătoarei:
Datoria stramoaşei Evei,
Maica lui Dumnezeu, tu ai plătit
născând pre Mântuitorul lumei
cu trup îmbrăcat din tine. Pentru
aceasta tofi te fericim pre tine
Fecioară ceea ce eşti cu Dar
dăruită, cu totul fără prihană.
Catavasie:
S ă mânecam.
Peasna 6-a, Irmos:
Pogorâtu-te-ai în cele mai de.
I
ată rânduneaua una cea ve-
_selă Gheorghie, de Dumne­
zeu adunate noroade! Te um­
ple pre tine de harul primaverei
minunat. Deci împreună cu
veselia lui va veseliţi tofi.
Chinurile muncilor celor
iuţi suferindu-Ie, acelea le-ai
socotit ca nişte desfătări, răb-
dând ai răbdat, cântând mărite;
şi glasul rugăciunilor tale, ca
întru o învârtire de tunet a
răsunat.
Veseleşte-te şi săltează ceata
pătimitorilor, aflând a c e s t e i
prăznuiri de acum începător
pre Gheorghie, şi vă bucura(i
împreună cu dânsul ca David,
căa Domnului este ziua aceasta.
A Născătoarei:
Ş i ai născut, şi iarăşi curată
eşti ca şi întâi, înfricoşată şi ne­
grăită naştere, Maică Fecioară
carea nu ştii de mire, pre cel
mai pre sus de ani, carele s'a
făcut prunc cum suntem noi,
născându-I mai pre sus de
minte.
Alt Canon, Irmos:
De adâncul greoaielor...
M ai pre sus de fire şi de cu­
vânt şi de cuget, sunt lăudate
neîncetat bărbăfiile vitejiei tale,
prea fericite mucenice Gheor­
ghie.
î m p r e u n a vorbitor cu oa­
stea cerească Fericite fiind, şi
dumnezeească arătare cât este
cu putinjă văzând pre cei ce
te cinstesc pre fine cu credinfa,
mântuieşte-i.
Slavă...
I n tot chipul fiind adus lui
Dumnezeu, şi strălucirile mi­
nunilor luând, daruri împărţi,
celor c e le trebuesc prea feri­
cite Gheorghie.
Şi acum, a Născătoarei :
A cum ia tine scap Preacu­
rata, mântueşte-mă prin rugă-
cunile tale şi mă păzeşte, ca
pofi câte voieşti ca o Maică
a celui ce toate Ie poate.
Catavasie:
Pogorâta-te-si în cele-.
CONDAC, glasul *f 4-ba.
Podobie : Cel ce te-ai înălţat...
L u c r a t fiind de Dumnezeu,
te-ai arătat lucrător prea cin-
 LUNA APRILIE
stit bunei credin)e, spicele fap­
telor bune adunându-ti ţie. Că
semănând cu lacrimi, cu vese­
lie seceri, şi chinuindu-te prin
sânge, pre Hristos ai luat. Şi
cu rugăciunile tale Sfinte, tutu­
ror ie dai iertare de g r e ş a l e .
ICOS:
D e împăratul Hristos, cel
ce şi-a pus sufletul său pentru
vieaja lumei, dorind ostaşul,
s'a g r ă b i t sa moară pentru
dânsul, şi râvna dumnezeească
mare în inimă având, însuşi
pre sine s'a adus. Deci şi noi
tofi pre dumnezeescul Gheor­
ghie acesta, ca pre un cald fo­
lositor să-1 lăudam cu credinţa,
ca pre cel ce este mărită slugă
Iui Hristos, şi a urmat cu ade­
vărat Stăpânului său, şi roagă
pre Mântuitorul ca sa dea tu­
turor iertare de greşale.
Intru această lună în 23 de zile, pomenirea
sfântului şi măritului marelui mucenic Gheor­
ghie purtătorul de biruinţă.
Stih : Gheorghie cel ce în răsboaie pre vrăj­
maşi eră tăind,
De vrăjmaşi prin sabie acum se taie voind.
In a douăzeci şl treia zi sabia a tăiat.
Grumazul iui Gheorghie cel lăudat.
M nune 1 învie mortul şi se închină Sfân­
1 1
ăritul acesta şi minunatul şi ves­
titul marele mucenic Gheorghie, a fost în
vremea împăratului Diocliţîan, trăgându-se
din Capadochia, de neam strălucit şi lu­
minat, din ceata ostaşilor ce se chemau
tribuni ; iar când vru să mărturisească, erâ
la cinstea dregătoriei de comis, adică eparh,
sau îgliemon, sau stratilat. Deci, având
împăratul gând să pornească războaie a-
supra creştinilor, dete poruncă să se cin­
stească cu cinstiri împărăteşti şi cu da­
ruri, cei ce se vor lepăda şl vor părăsi pre
Hristos. Iar cei ce nu se vor supune po-
runcei, să aibă a luâ moarte silnică. A-
tunci Sfântul acesta fiind de fată, se pro-
povedui la arătare că este creştin, mus-
trând deşertăciunea şi neputinţa idolilor
şi râzând de cei ce credeau într'înşii. Deci,
neplecându se nici cu amăgituri, nici dupre
făgăduinţele tiranului, carele făcea multe
ca acestea, nici de îngroziri, ci se vedea
nebăgător de seamă de toate, pentru a-
ceea întâi îl loviră în pântece cu o
suliţă. Şi când îi înfipse suliţa în trup,
a curs sânge mult; iară vârful suliţei s'a
întors înapoi şi a rămas Sfântul nevă­
tămat. Apoi legându-1 de o roată ce erâ
ţintuită cu fiare ascuţite, fu pornită din-
tr'uncâmp spre ovale, şi rumpându-se tru­
pul tot bucăţi, iarăşi cu ajutorul dumne-
zeescuîui înger fu sănătos. Şi stând Sfântul
înaintea împăratului şi a lui Magnentîe,
carele şedea alăturea cu el pe scaun unde
făcea jertfă la idoli, şi văzându-se sănătos
şi fără nici o rană, trase pre mulţi spre
credinţa în Hristos, cărora din porunca
împăratului li s'au tăiat capetele afară
din cetate. Şi viind către Hristos şi A-
lexandra împărăteasa, mărturisi pe Hri­
stos Dumnezeu înaintea tiranului. Deci
crezură şi alţii mulţi în Hristos, văzând
că Sfântul ieşi sănătos dintr'o varniţă cu
var în care erâ băgat. După aceasta îi
pătrunseră picioarele cu încălţăminte de
fier ce erau cu piroane, şi fu silit să a-
lerge. Şi iarăşi puseră de-I bătură, fără de
nici o milă, cu vine de bou uscate. Iară
Magnetie cerând semn ca să învleze pre
nn mort, din cei ce erau îngropaţi, din
mormânturile ce erau acolo, carii erau
de multă vreme morţi, şi făcând Sfântul
rugăciune deasupra mormântului, o mi­
tului, şi slăvi Dumnezeirea lui Hristos.
Şi întrebând împăratul pre mort cine
este, şi când a murit? zise că este din
cei ce au trăit mai înainte de venirea lui
Hristos, adică mat înainte de trei sute
de ani şi mai mult, şi cum că ardea în
foc atâtea ani pentru rătăcirea idolilor.
Pentru care minune crezând mulţi, şi în-
mulţindu-se spre credinţă, slăveau cu un glas
pre Dumnezeu, între carii erâ şi Glîche-
rîe, căruia îi murise boul, şi 1-a sculat Sfân­
tul. Dintru care minune adeverindu-se şî el
 IN DOUĂZECI Şl TREI DE ZILE
că crede în Hristos, luă cununa muceniei,
făcându-I păgânii multe bucăţi cu săbiile.
Deci, viind mulţi către Hristos pentru a-
ceasta ce vedeau, şi încă pentru că sfântul
mucenic Gheorghie intrând în capiştea
idolilor, porunci unui chip idolesc cioplit,
ca să spue de este el Dumnezeu, şi de
i se cade să i se închine lui oameni).
Iară demonul cel ce erâ într'însul plân­
gând răspunse, că unul este Dumnezeu
adevărat: Hristos. Şi dintr'aceasta se tnr-
burară idoiii toţi şi căzură şi se sfărâmară.
Carea neputând-o răbda cei ce credeau
într'tnşiî, prinseră pre Sfântul şi-1 duseră
la împăratul, şi cerura degrab răspuns de
moarte asupra lui; iară împăratul a po­
runcit ca să taie pre Sfântul şi pre A-
lexandra împărăteasa cu sabia, deci Sfân­
tului i s'a tăiat capul, iară sfânta Alexandra
făcând rugăciune în temniţă, şi-a dat su­
fletul la Dumnezeu. Şt se face pomenirea
lui în sfânta sa biserică mucenicească ce
este la locul ce se zice Devteron.
Insă trefaue să povestim oarecare parte din
cele multe minuni ale Slântului.
I n părţile Siriei se află o cetate nu­
mită Ramei, întru care erâ o biserică zidită
pe numele marelui mucenic Gheorghie.
Deci neafiându-se acolo bae de piatră,
ca să se tae stâlpi, se aduceau stâlpii bi­
sericii din loc depărtat, şi se făcea multă
nevoînţă la aflatul lor, şi cu adusul. Deci
oarecare femee cu frica lui Dumnezeu
având adevărată şî întărită credinţă la
sfântul marele mucenic Gheorghie, cum­
pără şi ea un stâlp asemenea cu cei ce
erau făcuţi şl înfrumuseţaţi, şi pogorân-
du-1 la mare, se ruga celui ce erâ pur­
tător de grijă să dacă stâlpii, să Ja, să
ducă şi pe acela, pre carele îl cumpărase
ea. Iară el nu vrea, ci puind numai pre
al lui, purcese de se duse. Atunci femeia
de supărare căzând la pământ plângea şî
se ruga Sfântului sa-i ajute să poată duce
stâlpul. Deci afându-se ea într'un astfel de
chip, văzu în vis unde i se arătă Sfântul
în chip de Voevod, şî-i zise: De ce
eşti trista femee? spune-mi; iară ea îi
spuse pricina întristăciunei, şi sfântul des-
călecând depre cal zise către femee:
Unde-ţi este voia să se pună stâlpul ?
Şî ea răspunse; De-a dreapta parte a
bisericei. Şi Sfântul îndată însemnă mar­
mura cu degetul, scriind aceasta: „Să
se pue în dreapta „ al doilea stâl­
pul văduvei, (după cel întâi). Şi ridi­
când Sfântul de capătul stâlpului ce
erâ despre mare, zise femeei: ajută şi tu,
şî ridicându-1 amândoi, 1-an dat în mare,
şi cu îndreptarea Sfântului sosi stâlpul
mai înainte de celelalte, şi dimineaţa se
află la liman. Care văzând Vasilicos, căci
aşâ se numea purtătorul de grijă pentru
ducerea stâlpilor, s'a minunat şi mai vâr­
tos dacă văzu şi scrisoarea, carea rânduiâ
şi locul, unde trebuia să se pue. Deci
mulţămind lui Dumnezeu, cerea şi dela
Sfântul iertăciune pentru greşala neascul-
tărei, şi luând şi el prin vedenie iertă­
ciune dela Sfântul, puse stâlpul văduvei
în rând cu ceilalţi, în locul care ponmciâ
scrisoarea cea însemnată de Sfântul. Ca­
rele stâlp stă şi până în ziua de astăzi
întruneştearsăpomenirea femeei, şi întrumă-
rirea Sfântului pentru prea mărita minune.
ALTA.
J ară minunea ce s'a făcut la MitiHn
înfricoşează tot gândul şi tot auzul. Căci
întru acest ostrov este o biserică a marelui
mucenic Gheorghie, foarte slăvită şi vestită.
Şî este obiceiu de se strânge la ziua Sfân­
tului mulţime multă de norod in toţi anii,
de fac la acea biserică prăznuire. Aceasta
aflând Agarenii ce erau în Crit, loviră
fără veste la vremea Priveghere! pre câţi
aflară în biserică, şi îî luară legaţi, îm­
preună cu câţi au putut prinde din cei
de afară, că cei mai mulţi scăpase. Deci
pre cei ce i-au prins, i-au dus la Crit,
între cari erâ şi un tinerel, pre carele
l-a dăruit lui Amirâ, celui ce erâ mai
mare preste Agareni, Saracinul acela ce-1
prinsese. Şi trecând câtăvâ vreme, până
se plini anul, de ajunse iară la prăznuirea
prea măritului mucenic, aşâ tânărul acela
slujiâ lui Amirâ; iară părinţii lui nela-
sându-şi obiceiul lor şi nici nemulţămitori
pentru pierderea copilului fiind, c! pnin-
du-şt nădejdea la Dumnezeu şi mulţămind
Sfântului, şi făcând praznic dupre obicein
eşiră ca să cheme la masă pre cei ce a-
veau chemaţi; iară maica copilului întor-
 LUNA APRILIE
cându-se la biserica, căzu jos la pământ,
plângând, şî rugând pre Sfântul, ca să-i
Izbăvească pre fiul ei din robie, în ce
chip va ştî, cu atotputernicul şi dumne-
zeescul Dar al sfântului Duh, ce lăcuiâ
într/însul. Iară cel grabnic spre ajutor,
netrecând cu vederea lacrămile femeei,
foarte degrab sosi fără aripi la Crît. Deci
după ce şi sfârşi femeea rugăciunea, şe-
zând oaspeţii la masă, pomeni bărbatul
femelei la masă întâi ajutorul Sfântului,
şi stau gata cei ce dregeau vinul. Atuncia
din voia lut Dumnezeu se făcu minune
mare şl prea mărită şi mai am putea zice
necrezută, la cei ce nu ştiu lucrurile cele
slăvite ale lut Dumnezeu. Dară însă când
va cugeta cineva şi va socoti pre Avva-
cum, că din răpirea îngerului întru o cli­
peală de vreme se afla din Ierusalim la
Vavilon, nu se va arătă necredincios nici
de aceasta. Că în ceasul acela ce pusese
tânărul vin în pahar, şi gătiâ ea să dea
lui Amirâ în Crit, o prea mărita minune!
S e află în Mitiîin, dând maîcei sale vi­
nul, P r e carele vazându-1 toţi cei ce erau
la masă, se minunară. Deci întrebându-1
de unde şi cum se află în mijlocul lor?
E l zise: Umplând paharul acesta de vin,
ca să-1 dau lui Amirâ în Crit, m'am ră­
pit de un bărbat prea mărit, şî puindu-mă
pre calul lui, ţîtnd cu mâna cea dreaptă
m paharul, şi cu stânga ţiindu-mă de mij­
locul lui, mă aflai precum ma vedeţi în
mijlocul vostru. Acfstea auzindu-le şi vă-
zându-le, se miră de acea mare minune.
Ş i sculându-se dela masă, au dat laude
şi mulţămite toata noaptea Atotputernicului
Dumnezeu, slăvind pre a tot măritul său
Mucenic.
ALTA.
L a locul Pafiagoniei, este o biserică
vestită a sfântului marelui mucenic Gheor­
ghie, caria î i zic cei de loc Fatrinon.
Deci, această biserică fusese dintru început
mica, şi erâ să o z ă şi ne întâmplându-se
prilej, ca sa se poată drege sau a se zidi
de îznoavâ, se făcu o minune ca aceasta.
ghie, învredniceşte-mă să biruesc, şî
aduce în biserica ta o plăcintă bună
îndată apucându-se copilul cu ceilal
birui, nu numai odată şi de două o
de multe ori. Atuncea mergând copi
muma sa, se rugă, ca să se dea Sfân
darul ce s'a făgăduit. Iară femeea i
du-şî copilul, şi mai vârtos pre Mucen
făcu îndată ceea ce-î zise, şi o a da
pilului. Deci el îuându-o se duse d
puse in lăuntruî biserkei înaintea
rului, şi ieşi afară. Ş î îndată sosind
neguţători călători, merseră în biseric
să se roage, şi dacă găsiră plăcinta m
sind şi mergându-i aburii, ziseră
dânşii: Aceasta nu-i trebue Sfântulu
să o mâncăm noi, şi să dăm pentru d
tămâe, carii dacă o mâncară, nu pute
iasă afară din biserică. Deci puind
fieştecarele câte câţiva bani, tot se op
atuncea au dat un galben, şi se r
Sfântului, să-i lase sa iasă. Ş î nici
nu putură să iasă din biserică, oprind
din putere nevăzută; iară dacă puseră
acei patru câte un galben de aur, se
gară cu mare căldură, şi eşiră neo
Iară dacă eşiră ziseră: Sfinte Gheor
scumpe îţi vinzi plăcintele, nu vom
cumpăra altă dată dela tine, ci şi tu
tru aceasta ne iartă. Insă într'aceasta
serică s'a făcut nespuse minuni, şi s
până în ziua de astăzi, şi nu numa
aceasta, ci şi la Ipochefalon, şi la
case de rugăciune ale Sfântului.
intru aceasta zi, pomenirea sfântului mu
Valerie.
Stih: Dumnezeescul cap al lui Valerie
răpit
Prin sabie, călău! cel cu cap înrăutăţit.
Intru această zi, pomenirea sfinţilor muce
Anatolie, şi Protoleon Stratilaţii.
Stih: Anatolie prin tăierea capului ap
Răsăritul luminei celei înţelegătoare a D
nului rste văzând.
Protoleon mucenicul lui Hristos tăiat f
Spre Hristos, ca Uul întru puterea sa
nădăjduind.
 IN DOUĂZECI ŞI TREI D E ZILE
Intru această zi, pomenite- - sfântului mu­
1
cenic Glicherie plugarul.
Su'h : Grumazul tău ca un pământ, iară sa­
bia ca un plug închipuind.
Prea potrivit le judec Glicherie lucrâtorule
de pământ.
Intru această zi, sfinţii Donat şi Termos, prin
sabie s'au săvârşit.
Stih: Terine împreună cu Donat de s'ibie
SBCerânăii~vâ,
Amândoi vă faceţi lui Dumnezeu mănunche
streine bucurâcdu-vă.
Intru această zi, sfântul noul mucenic Gheor­
ghie, carele a mărturisit îu cetatea Ptoiemaidei,
la anul o mie şapte sute nouăzeci şi doi, de
sabie bucăţi tăiat s'a săvârşit
Stih: Gheorghie acum împreună cu Gheor­
ghie cu adevărat,
Noul î npreună cu cel vechili aicea s'a ală­
turat.
Intru această zi, pomenirea sfântului noului
mucenic L«zăr Bulgarul, carele s'a chinuit la
anii O mie opt sute doi.
h : Lazăre tu nenumărata chinuri ai su­
ferit,
Pentru doritul Hristos, pre carele l-ai iubit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi. Amin.
Peasna 7 - a , Irmos:
Cel ce a mântuit pre Coconi...
>resc a lauda minunile la­
ie, şi foarte mă spăimân-
tez; caci când voiu să le nu-
numar acestea, mai mult de
cât nisipul se afla în mulţime.
Deci priimeşte pătimitorule a-
ceasta a mea scurtă lauda.
este nici pământ, nici
mare, nici cetate, nici pustie­
tate, unde să nu se verse cu
adevărat izvoarele cele pline
ale minunilor tale Mucenice;
că numele tău cel minunat în
tot pământul se cântă.
păimântafu-s'a oastea în­
gereasca de patima ta Voevo-
dule, de tine mirându-se, şi
împăratul îngerilor a iubit fru-
mueţea ta Mucenice. Pentru
aceasta împreună cu dânsul
pururea a împără(î te-a învred­
nicit.
A Născătoarei:
Prea luminate corlule cel
de Dumnezeu lucrat, sfeşnice
cu totul de aur, năstrapă, si-
criule, Biserică întru c a r e a
Dumnezeu lăcueşte, toiag, ca­
rele minunat ai crescut, Maică
fără de bărbat, pre noi rugă­
torii tăi păzeşte-ne,cea cu multe
numiri Fecioară.
AU Canon, Irmos:
Porunca cea protivnicâ...
Urmând Stăpânului tău Mu­
cenice, de bună voie ai alergat
Ja lupte m ă r i t e , şi biruinţă
luând, Bisericei lui Hristos păzi­
tor ai fost, pre aceea pururea
păzindu-o cu folosinţele tale.
Ga un mucenic nebiruit, ca
un purlător de chinuri, ca un
apărător al credinţei neînfrun­
tat, fă-te acum turn neclătit ce­
lor ce te laudă pre line prea
înţelepte Gheorghie, îngrădin-
du-i cu rugăciunile tale.
Slava...
Inţelepţeşte ai s e m ă n a t
dumnezeească sămânţă, şi o
ai înmulţit, udându-o cu curge­
rile sângelui tău Fericite, şi cu
sârguirea ostenelelor, şi cu
 M&lSffl&I&W
LUNA APRILIE
cioara Maica J-ai născut. Pentru
aceasta pre tine Născătoare de
Dumnezeu toate neamurile te
slăvim.
Catavasie...
Să lăudăm, bine să cuvântăm...
Această numită şi sfântă...
Peasna a 9-a, Irmos:
Luminează-te, luminează-te...
J o u ă prea dulce munţilor
31 picaţi; şi tu, muntele cel
mai ales sfânt săltează. Dăn-
tueşte acum şi te bucura lumi­
nat, că ai aflat, prea puternic
păzitor de multe, pre marele
Gheorghie.
L audăacumîmpreunătoate
moştenirile neamurilor, bine­
cuvântând cântă, şi cu un glas
strigă: Bucură-te Mântuitorul
credincioşilor şi bucuria. Bu­
cură-te şi tu, lauda purtători­
lor de chinuri, Gheorghie prea
minunate.
Loviturile cu toiege, struji-
rile şi bătăile cu vine de bou,
încălfămintele c e l e de fier,
groapa cu varul Ie cinstesc, şi
altele câte ai răbdat, pătimind
Mucenice al Iui Hristos, toate
le fericesc, şi roata o sărut.
D imitrie mucenice, împreu­
nă cu lăudatul Gheorghie, că
amândoi sunteţi buni, nici a-
cum nu părăsiţi, păzind locul
acesta pururea. Şi toate mul­
ţimile ispitelor împraştiindu-Ie
amândoi.
A Născătoarei:
S l a v a , frumseţea şi po­
doaba credincioşilor, veselia
îngerilor şi mântuirea lumei,
prea curată Maica lui Hristos
Dumnezeu, pre cei ce aleargă
Ia acoperemântul tău, păzeşte-i
Stăpâna mea.
Alt Irmos:
Fiul Părintelui...
IM eîncetat roagă pre Dom­
nul, pentru noi, cei ce te lău­
dăm pre tine Fericite, ca pre
un mucenic al lui Hristos, ca
pre cel ce ai biruit pre tiran,
ca pre un gonitor al viclenelor
duhuri, ca pre un neadormit
păzitor, ca pre un folositor ne­
ruşinat.
R ăsplătiri pentru chinuri din
destul ţi-a dăruit ţie Stăpânul
tuturor. Căruia stându-i înainte
cu îndrăzneală mucenicească,
de trei ori fericite, şi cu vese­
lie, pre cei ce te cheamă pre
tine cuprinzând păzeşte-i.
Slavă...
Pământul te-a acoperit, şi
Cerul te-a priimit, şi s'a des­
chis ţie uşa raiului adevărat.
Intru carele cu bucurie purtă­
torule de chinuri dănţuind şi
lăcuind, pre cei ce te laudă cu
credinţă, cu rugăciunile tale
păzeşte-i.
Şi acum, a Născătoarei:
P r e fine cortul mărturiei
mai 'nainte te-a închipuit Prea-
 IN DOUĂ ZECI ŞI TREI DE ZILE-
curată, întru carele tăbliţele şi
năstrapa şi sicriul cei de aur
erâ. C ă precum acela pre a-
celea, aşa şt tu pre Cuvântul
cel fără de început, în pântece
l-ai încăput înirupai, Născătoa­
re de Dumnezeu.
Catavasie
Luminează-te, luminează, te...
SVETILNA.
Podobie ^ ucenicii să ne suim...
u
P rimăvara ne - a strălucit
nouă, luminată şi dumnezeea­
scă învierea Stăpânului, carea
ne trece pre noi de pre pă­
mânt la Pastile cele cereşti, cu
care împreună străluceşte şi
pomenirea cea cu raze lumi­
noase a prea slăvitului muce­
nic Gheorghie, pe care lumi­
nat să o săvârşim, ca să ne în­
vrednicim dumnezeescului Dar
dela Hristos Mântuitorul.
De două ori.
Slavă, Şi acum, a praznicului.
l.A LAUDE.
Stihirile pe 4, glasul al 2-lea.
Podobie: Când do pre lemn...
V e n i ) i toji, cei ce prăznuim
învierea cea luminată şi slăvită,
iarăşi să prăznuim şi luminată
pomenirea mucenicului Ghe­
orghie, şi să-1 încununăm pre
el cu flori de primăvară, ca
pre cel c e este nebiruit, ca să
luăm cu rugăciunile lui mân­
tuire de necazuri, împreună şi
de greşale.
P r e tine însuti te-ai adus
ftizia
celui ce fi-a dat fie vieaţă cu
totul desăvârşit prea fericite,
ca un prinos viu şi însuflejit,
şi jertfă bine priimită, şi prea
curată.Pentru aceasta te-ai fă­
cut rugător prea călduros, din
turburare scoţând pre toţi, cei
ce te laudă cu credinjă muce­
nice, şi te chiamă pre tine
Gheorghie.
S ă m â n ţ a Cuvântului cea
semănată în curat sufletul tau,
lucrând-o cu deadinsul, o ai
înmuljit cu durerile chinuirei,
şi înjelepţeşte fiind pus în ce-
reştite jitniţe, ai aflat nestricată
desfătare, de carea acum sătu-
rându-te Fericite cu rugăciu­
nile tale cele către Dumnezeu,
pre cei ce te laudă pre tine,
mântuieşte-i.
M u c e n i c e al Iui Hristos,
purtătorule de chinuri, pre cei
ce sunt în feluri de nevoi mân­
tuieşte-i cu rugăciunile tale,
de toată primejdia scăpându-i;
şi gonind cumplită mâhnirea
cea stricătoare de suflet, şi dar
şi milă nouă cerându-ne; ca
cu rugăciunile tale mântuin-
du-ne, bucurându-ne să cin­
stim toţi cinstite vitejiile tale
Gheorghie.
Slavă, glasul al 5-lea, al lui Teofan.
R ă s ă r i t - a primăvara, veniţi
să ne desfafăm î Sfrălucit-a în­
vierea Iui Hristos, veniţi să ne
veselim; Arătatu-s'apomenirea
 LUNA APRILIE
purtătorului de chinuri, carea
luminează pre cei credincioşi.
Pentru aceasta, iubitorule de
praznuire, veniţi cu taină să o
prăznuim. Că acesta ca un bun
ostaş s'a luptat împrotiva ti­
ranilor, şi pre aceia i-a ruşinat,
următor făcându-se patimei
Mântuitorului Hrislos. Nu şi-a
miluit vasul cel de lut al său,
ci gol 1-a strujit cu muncile
zdruncinându-l. Aceluia să stri­
găm: Purtătorule de chinuri
roagă-te, să se mântuiască su­
fletele noastre.
Şi acum, a Praznicului.
SLAVOSLOVIA cea mare.
După sfinte Dumnezeule, Troparul Sfân­
tului, Slava, Şi acum, al Praznicului, Ec-
tenia şi Otpustul. Şi dăm untdelemn sfinţit
fraţilor din sfânta candelă. Apoi ceasul
întâi, la care se zice Troparul Praznicului,
Slavă, Troparul Sfântului, Şi acum, al
Născătoarei-Ceasurilor. După Sfinte Dum­
nezeule... Condacul Praznicului şi al Sfân-
tului le zicem sehimbându-le.
LA LITURGHIE
Fericirile Praznicului, Peasna cea de rând,
şi din Canonul Sfântului Peasna 3 , Pro­
chimenul Praznicului şi al Sfântului, gla­
sul al 7-lea: Veseli se-va dreptul de Dom­
nul.. Stih: Auzi Dumnezeule glasul meu„
Apostolul zilei şi al Sfântului din Fapte :
In vremea aceia pus-a Irod împăratul mâi­
nile... Aliluia al zilei, şî al Sfântului, gla­ munci chinuindu-te, şi fiind în­
sul al 4-lea: Dreptul ca finicul va înflori... tins pre lemn şi de ger chinu­
Stih: Răsădiţi fiind în casa Domnului...
Evanghelia zilei,şi a Sfântului, dela loan:
Zis-a Domnul apostolilor săi: Acestea po­ nindu-te, şi priimind cu osârdie
runcesc vouă ca să vă iubiţi...
CHINONICUL.
Intru pomenire veşnică...
La masa se face mângâerea fraţilor.
VKZ-I: Pentru sfântul marele mucenic
Gheorghie, ori în ce zi se va întâmpla
din sfânta şi marea zi Vinerea Patimilor,
până în Joia a cincia săptămână după
Paşti, că până acolo se sue pre larg la
Penticostar să cauţi învăţătură.
INTRU ACEASTĂ LUNĂ
IN 24 DE ZILE.
Sfântul mucenic Sava Slratilatjpi şi prea cuvi­
oasa maica noastră Elisavet, fâcatoaiea de
minuni.
La Doamne strigat-am, Stihirile pe 6.
Ale Mucenicului 3, şi «le Cuvioasei 3.
Stilurile Muce-.icului, glasul al 4-lea.
Podobie: Ca pre un viteaz..
oevod nebiruit, viteaz
3
patimilor, şi luminător
a toată lumea te-ai ară­
tat' cu răsăriturile nevoitelor
tale luminând marginile, şi go­
nind întunerecul dracilor, mare
Savo, înfrumsefarea muceni­
cilor, împreună moştenitorule
cu sfinţi cei fără de trupuri,
şi rugătorule pentru sufletele
noastre.
In temniţă închizându-te şi
cu foc arzându-te, şi cu multe
indu-te, şi cu multe bătăi ră-
sfârşitul cel fericit în ape, ai
rămas neclătit.
Tânăr frumos ai fost prea
bogate, de care pururea tof
'mm
 ÎN DOUĂZECI ŞI PATRU DE ZILE
se mirau, şi fără frică te-ai a-
propiat către ostenelele chinu-
irei, cu nevoinţeletale cele mari
şi sfinjite, ridicând biruinţă a-
supra tuturor v r ă j m a ş i l o r .
Pentru aceasta întru laude cu
bucurie te cinstim pre tine,
vrednicule de minune.
Stihirile Cuvioasei, glasul al 8-lea
Podobie: Mucenicii tăi Doamne. .
P e t r e c â n d cu răbdare oste­
nelele sihăstriei, ai priimit Da­
rul, maica c i n s t i t ă ; a goni
boalele sufleteşti şi trupeşti, a
depărta duhuri prin dumneze­
escul Duh; a părtini tuturor,
celor ce sunt în scârbe. Pentru
aceasta prin rugăciunile fale,
cere-ne tuturor sănătate şi mare
milă.
Ţ ă r â n a moaştelor tale iz­
vorăşte vedere orbilor, şi vin­
decare tuturor boalelor, celor
ce cu credinjă se apropie şi
cer ajutor dela tine maică Eli-
savet, v r e d n i c ă de minuni.
Pentru aceea prin rugăciunile
tale cere tuturor sănătate şi
mare milă.
Nevoitu-te-ai p e n t r u blân­
dele, pentru credinfa cea or­
todoxă, pentru dragostea cea
către Domnul, şi pentru cea
către aproapele f e r i c i t ă de
Dumnezeu cinstită. Pentru a-
ceea s'a odihnit preste tine
Darul cel dumnezeesc al Du­
hului, maică Elisavet. Drept a-
c e e a , prin rugăciunile tale da­
ne nouă pace, sănătate şi m a r e
milă.
Slavă, Şi acum, a praznicului:
ST1HOAVNA praznicului.
Troperul Sfântului, glasul al 5-lea,
L e p ă d â n d d r e g ă t o r i a şi
cinstea c e a pământească, îna­
intea muncitorului împăratului
celui viclean, ai mărturisit p r e
Hristos Dumnezeu, şi pentru
dânsul multe patimi ai suferit,
mărite. Pentru aceasta te-ai în­
cununat c u cunună prea fru­
m o a s ă a biruinfei, dela Împă­
ratul cel c e preste toji împără­
teşti, luminat împodobindu-te.
Şi cu ostile cele cereşti stând
înaintea lui Hristos, Savo m u c e ­
nice. Roagă-te să s e mântuiască
sufletele noastre.
Slavă, Şi acum, a praznicului:
LA UTRENIE
CANOANELE.
Al praznicului cu Irmosul pe 6, şi a!e sfinţi­
lor două pe 8.
CANONUL Mucenicului.
Pcssna 1-;:, glasul al 2-lea, Irmos:
T
Veniţi noroade...
u firea noastră mântuind
Doamne din porfile iadu­
lui, l-ai închis pre acesta întru
înfunerecile cele veşnice, şi
o m o r â n d pre m o a r t e , ai izvorît
vieajă.
L ă s â n d ostăşia c e a de p r e
pământ, prin nevoinjele cele
dumnezeeşti mărite, te-ai nu-

LUNA APRILIE
mărat cu cetele şi cu oastea
cerească, murind prea mărite
Savo.
Cu putere de sus îmbrăcân-
du-te înţelepte, neclătit şi ne­
biruit te-ai arătat îm pro ti va
vrăjmaşilor, cu vitejie biruind
lupla lor prea mărite.
Luminându-te pururea, ai
strălucit ca un luminător în
noaptea înşelăciuniei, drept
propoveduind tuturor pre soa­
rele Hristos, şi gonind în­
tunericul nedumnezeirei.
A Născătoarei:
Dini pământul cel mai de
desubt ne-a scos pre noi Fiul
lui Dumnezeu cel ce s'a nă­
scut din tine. Şi prin învierea
sa ca un milosîrd, a adus că­
tre vieafa cea veşnică, pre
cei ce pururea te laudă pre
tine.
Alt CANON al Cuvioasei.
Peasna I, glas 8, Irmos:
Pre Faraon cel ce se purtă..
F
iind încunjurat de toate
păr(ile cu întreite valuri ale
patimilor, şi cu valurile cuge­
telor turburîndu-mi-se sufletul,
îndreptează-mă către limanul
cel fin al voirilor Iui Hristos,
prin rugăciunile fale Elisavet,
ca sa te laud pre tine.
F i i n d împodobită cu da­
rurile fecioriei de Dumnezeu
fericită, din pruncie te-ai logo­
mm
dit prin sihăstrie cu Cuvântul
cel curat. Şi ai mers după
urmele Iui cele purtătoare de
vieajă, purtând cu sine-Ji omo­
rârea patimilor, mărită.
Slavă,..
D epărtându-te de dorirea
cea lumească, şi lipindu-te de
dragostea lui Hristos, curată,
cugetul trupului l-ai topit cu
înfrânarea. Şi petrecând cu
răbdare, nevoindu-fe întru bu­
nătăţi şi în ostenele şi în rugă­
ciuni, te-ai învrednicit a face
minuni.
Şi acum, a Născătoarei ;
C u dragoste înfierbântată,
pururea pomenită Elisavet, do­
rind de tine, ceea ce mai pre
sus de cuget ai născut pre
Cuvântul Iui Dumnezeu, Tatăl
cel nedespărfit, Preacurată, s'a
făcutvas al sfântului Duh, stră­
lucind cu bunătăţi dumneze­
eşti, prea sfântă Fecioară.
Peasna 3-a, Irmos:
Intăreşte-ne pre noi—
uterea luptătorului, şi stă­
pânirea mortei surpând
Hristos a înviat cu învierea sa
firea noastră şi o a întărit.
D ragostea lui Hristos cea
călduroasă, dumnezeeşte a-
prinzându-te prea înţelepte,
şi depărtându-te de toate cele
pământeşti şi stricăcioase, ţi-a
arătafînşelăciunile vrăjmaşului.
 IN DOUĂZECI ŞI TREI DE ZILE
C u n o s c â n d pe unul Zidi­
torul Domnul cel ce s'a dat
pre sine spre mântuirea oame­
nilor, pentru dânsul ai dat
sângele tău S a v o , pentru răs­
plătirea ceea ce va să fie.
A Născătoarei:
T i r a n i a morjei a încetat,
şi s'a stricat vistieriile iadului
prin învierea celui ce s a năs­
cut din tine Preacurată, şi s'a
umplut vistieriile de vieaţă.
AU Canon Irmos:
Doamne cela ce ai făcut...
I n cămările cerurilor
luminoase te-ai sălăşluit, fă-
cându-te mireasă aleasă Atot-
jiitorului, şi izvorăşti pâraiele
tămăduirilor, care usucă cur­
gerile patimilor.
R â v n i n d lui Ilie şi lui
Moisi prea cinstită, întru lun­
gime de zile ai postit ca aceia,
hrănindu-fe cu pâinea cea
rească a vedeniilor celor prea
înfelepte, prin Darul dumne-
zeescului Duh.
Slavă...
D ,escoperirea dumnezeea­
scă s'a dat maicei taie mai
'nainte de zămislirea ta fe­
cioară, pentru strălucirea vie-
fei tale, c e era să ai prin bu­
nătate î n t r u dumnezeescul
Duh, mărită Elisavet.
Şi acum, a Născătoarei :
Cu credinţă dorind
203
data Elisavet d e tine, c e e a c e
singură eşti l ă c a ş u l cel c u r a t
al fecioarei, s e b u c u r ă a d u -
cându-se Fiului tău c u b u n ă
c u c e r i e viind d u p ă tine, Prea­
curată.
Irmosul:
D o a m n e cela c e ai făcut
„cele d e a s u p r a crugului c e ­
r e s c , şi ai zidit Biserica, tu
„pre m i n e m ă întăreşte întru
„ d r a g o s t e a ta, c ă tu eşti mar­
g i n e a doririlor, şi c r e d i n c i o ­
ş i l o r întărire unule iubitorule
„de oameni".
cele
Sedealna, glasul a! 4-lea.
Podobie ; Cel ce te-ai înălţat pre Cruce...
A r ă t â n d u - t e nebiruit Voe-
v o d ai biruit înşelăciunile var-
varilor, şi c u tărie pătimind ai
biruit taberile vrăjmaşilor c e ­
lor nevăzuţi, r o a g ă - t e pentru
noi c u deadinsul, p r e a fericite
ce­ S a v o , c e i c e c u credinţă te
l ă u d ă m p r e tine.
Slava...
Sedealna, glasul ai 3-lea.
Podobie: Pentru mărturisirea...
O stenelele înfrânărei le-ai
suferit şi ai priimit darul n e p ă -
timirei şi al tămăduirilor, Eli­
savet d e Dumnezeu insuflată :
a tămădui tot felul d e b o a l ă ,
şi a g o n i duhuri n e c u r a t e ,
c e e a c e eşti v r e d n i c ă de laudă.
R o a g ă p r e Hristos Dumnezeu,
lău­ s ă ne d ă r u i a s c ă n o u ă m a r e milă.
 Şi acum, a praznicului.
Peasna 4-a, Irmos:
C
Auzit-am Dumnezeule...
u sabia cuvintelor fale ce­
lor adevărate, cu vitejie ai
t ă i a t alcătuirile înşelăciune?,
prea mărite Savo.
Frumsefea cea înflorită a
trupului adevărat a arătat întru
tine buna podoabă cea dum­
nezeească a sufletului tău, răb-
t*3
dătorule de chinuri.
Cu bărbăţia sufletului c e a
crescut întru tine mărite, ai bi­
ruit prin patimă pre luptătorul
cel vechiu.
A Născătoarei:
Rui tău Fecioară scofând
pre o m dela hîara c e a omorâ-
toare, către vieafă I-a mutat pre
dânsul.
Alt Canon, Irmos:
Tu eşt: tăria mea Doamne..
Tu prin rugăciunea ta ai
omorît pre şarpele, balaurul cel
cumplit, prin putere dumneze­
ească sfărâmând toate măesiri-
ile vicleanului, şi l-ai dat pre el
spre mânecarea tuturor hiare-
lor şl pasărilor, slăvind pre
Stăpânul tuturor, Elisavet.
Slavă...
vnind obiceiurilor dum-
nezeeştilor bărbafi, cu putere
dumnezeească ai plinit patru­
zeci de zile ne gustând nici un
fel de mâncare, ci ai răbdat ne
mâncând, maică cinstită, omo­
rând năvălirile trupului cu toată
înţelepciunea, şi Înviindu-Ji du­
hul, de Dumnezeu insuflată.
Şi acum, a Născătoarei:
N,«umai tu ai purtat pre
Dumnezeu în pântece întrupat,
pre cel c e dă fiinţă tuturor, pre
carele l-a dorit din suflet Elisa­
vet, logodindu-se cu dânsul în­
tru Duhul, Fecioara Născătoa­
re de Dumnezeu, minunea în­
gerilor, şi dracilor rană, prea
minunată.
Peasna . *-s, Irmos:
r
Dătatorule de lumină...
T u cu îngroparea trupului ai
biruit pre luptătorul nostru,
şi ca un Dumnezeu sfărâmând
iadul prin învierea fa ai înviat
pre morţii cei c e te-au proslăvit
pre tine.
Prin frumsefea c e a cu în­
ţelepciune a făpturilor ai cuno­
scut pre Stăpânul tuturor, pen­
tru aceasta şi pătimind pentru
dânsul, te-ai învrednicit cunu­
nilor.
Câştigând darurile cele tai­
nice ale lui Hristos, mărite, şi
dumnezeeşte luminându-te c u
strălucirile cele fără pizmă, te-ai
arătat în lume luminător, mă­
rite.
A Născătoarei:
Izvorul viefei întrupându-se
din tine Născătoare de Dum­
nezeu, şi înviind a izvorît firea
 _ ÎN DOUĂZECI Şt TREI DE ZILE

celor de pre pământ născufi, şi

ca un Dumnezeu o a adăpat
pre dânsa cu apele nemurirei.
Alt Canon, Irmos:
Pentru ce m'ai lepădat...
R î u r i l e păcatelor le-ai uscat
prin vărsarea lacrimilor, şi
curgerea de sânge în multă
vreme dela femei cucernice,
care au alergat la fine în multe
feluri, o ai oprit cu Darul, cu­
vioasă Elisavet prea lăudată.
T > u Hristoase cel ce de buna
_ voie te-ai socotit mort pen­
tru noi, prin moarte pierzând
pre moarte, aî înviat pre cei
morţi, şi i-ai slobozit din legă­
turile ei.
S tropindu-te cu sângele cel
dumnezeesc al iui Hristos de
spurcăciunile capiştilor idoleşti
te-ai depărtat, mărite Savo, şi cu
lumina Darului te-ai îmbrăcat.

I n mulţi ani te-ai lepădat de S c ă p â n d de gerul înşelă-

a gusta pâinea mărită, curăţin-
du-fi sufletul prin ostenelele
înfrânărei cu pietate, şi ai câşti­
gat neavere de trup a îngerilor
Elisavet, lauda cuvioşilor.
ciunei, ai ajuns la primăvara
cea lina, şi te-ai luminat cu
cunoştinţa lui Hristos, prea
mărite.
A Născătoarei:

Slavă... P r e noi cei stricaţi cu pă­

I n tot chipul dându-(i fot cate, Fiul tău Preacurata prin
cugetul la Domnul, la dânsul învierea sa ne-a înnoit, şi prin
te uitai întins cu ochii cugetului Dar ne-a făcut dumnezei.
şi ai inimei. Şi în trei ani nu te-ai Alt Canon, Irmos:
uitat la cer, ci la pământ ca ceea Curâţeşte-mâ Mântuitorule...
ce erai din pământ, mărită de
Dumnezeu. D o r i n d a câştiga sihăstreşte
mila lui Dumnezeu, din copilă­
Şi acum, a Născătoarei : rie te-ai lepădat de a gusta unt­
M a i aleasă eşti decât pute­ delemn, veselindu-te cu adao­
rile ceie de sus, ca ceea ce ai sul ostenelelor, cinstită.
născut pre Cuvântul Tatălui, cel
V i e a ţ a ta cea luminată s'a
împreună fără de început şi
împodobit cu bunătăţile, ador­
împreună veşnic, cu ale căruia
mirea ta a strălucit sfin(it cu
luminări luminându-se purtă­
minunile gonind pre draci, şi
toarea de Dumnezeu, a risipit
prin dumnezeescul Dar risipind
negura patimilor, prea curată
viforul patimilor.
Fecioară.
Slavă.,.
Peasna 6-a, Irmos :
Intru adâncul greşalelor... Luptându-te cu frigul şi cu
 206
gerul, prin goliciunea trupului,
ai răbdat suferind cu tărie ar­
sura soarelui, Elisavet mărita,
întărindu-ti nădejdile ia încălzi­
rea cea de sus.
Şi acum, a Născătoarei:
5 Zămislit-ai în pântece pre
cel mai* nainte de veci, şi ai
născut cu trup pe cel din fire
fără trup, şi cu lapte ai hrănit
pre hrănitorul tuturor, prea cu­
rată Maica lui Dumnezeu cea
neispitită de nuntă.
Irmosul:
C urăfeşte-mă Mântuitorule
„că multe sunt f ă r ă d e l e g i l e
„mele, şi mă ridică dintru adân­
c u l răutăţilor rogu-mă, căci
„către tine am strigat, şi mă
„auzi Dumnezeul m â n t u i r e i
mele".
CONDAC, glasul al 4-lea.
Podobie: Cel ce te-ai înălţat...
N ebiruit v o e v o d arătân-
du-te, meşteşugirile varvarilor
le-ai biruit, şi pătimind prea
tare mărite, mulţimea vrăjma­
şilor celor nevăzufi ai înfrânt,
pentru aceasta cunună de biru­
inţă \i-m împletit. Roagă-te tui
Hristos Savo prea f e r i c i t e
pentru noi, cei ce cu credinţă
te cinstim.
Intru această lună în>24 de zile, pomenirea
G
sfântului mucenic Sava Stratilatul.
3 luă dela Hristos Dar de tămăduiri, şi
Stilr. S&va duhurile cele rele ale înşelă ciunei
le-a înnecat,
LUNA APRTLiE
In a douăzeci şi patra zi prin înnecareSava
la ceruri s"a mntkt cu prea mărire.
^ c e s t sfânt mucenic Sava a fost în
zilele împăratului AureHan la Roma, o-
cârmuind dregătoria voevoziei, carele erâ
de ueam Got, şi având credinţa în Hris­
tos, avea grija sfinţilor ce erau prin tem­
niţe închişi. Deci pentru curăţia vieţei sale
şi pentru nevoinţa bunătăţilor, goniâ du­
hurile cele viclene dela oameni. Fiind
pârît apoi că este creştin, merse la împă­
ratul, şi lepădându-şi brâul, care era sem­
nul boertei, mărturisi pre Hristos. Deci fu
spânzurat şi ars cu făclii, şi băgat într'o
căldare ce fierbea pe foc plină de smoală
din carea ieşind nevătămat, trase la cre­
dinţa lui Hristos şaptezeci de EHini, că­
rora li se tâiară şi capetele pentru Hristos
şi se încununară. Ş i iarăşi şî a doua oară
stând Sfântul Ia întrebare, întărit fiind
de Hristos mai 'nainte în temniţă şi dân-
du-i îndrasneală, fu aruncat întru o apa
şi aşa luă cununa muceniei. Insă strălu-
cîâ la vârsta statului său albeaţa trupului,
şi rumeneala obrazului, şi erâ părul capu­
lui şi barba ca de aur lucind, şl căută­
tura ochilor săi luminată şi cuvioasă şi
neîngrozită carea îl arăţi ostaş desăvârşit
viteaz.
Intru această zi, sfinţii şaptezeci de mucenici
cari au crezut prin stântul Sava, şi s'au săvâr­
şit prin sabie.
Stih. j ) j numără capetele cele de sabie
e v e
tăiate.
Vei atlâ că au căzut bărbaţi de zece ori câte
şapte.
Intru această zi, pomenirea prea cuvioasei
maicei noastre Elisavetei fâcătoarea de minuni.
Stih: Elisavet pământul lăsând Cuvinte a]
lui Dumnezeu,
Mireasa cea friamoasă te vede pre tine prea
frumos mirele său.
In & douăzeci şi patra zi
Elisaveta în ceruri se sul.
A ceasta cuvioasă Elisavet din mică
vârstă petrecând cu osteneli sihăstreştt,
tămâduiâ tot felul de boală. A căreia naş­
 ÎN DOUĂZECI ŞI PATRU DE ZILE
erâ fericita purtând numai o îmbrăcă­
minte pre dânsa, îngheţa de frig şi de
ger. In toată vieaţa ei nici odinioară nu
şi-a spălat trupul său. Petrecut-a patruzeci
de zile nemâncând, trei ani îşi avea gân­
dul ei la Dumnezeu, iară cu ochii cei
trupeşti nicidecum n'a văzut frmnseţea şi
înălţimea Cerului. Omorît-a cu rugăciunea
sa un balaur foarte mare şi otrăvitor, N'a
gustat undelemn mulţi ani, şi n'a pus
încălţăminte în picioarele ei, strălucind
drept aceea într'aceste fapte bune, cu
plăcere dumnezeiască, a adormit în Dom­
nul, dând har de multe minuni până în
ziua de astăzi, celor ce nazuesc către dânsa
eu credinţă, de vreme ce luând dela mor­
mântul ei ţărână, tamădueşte toate boalele.
Intru această zi, pomenirea sfinţilor mucenici
Pasicrat şi Valentin.
Stil): Pasicrat tâindu-se, biruinţă a câţtigat,
Scojând din Valentin frica săbiei cu adevărat.
Pasicrat şi Valentin mucenicii lui Hri­
stos erau din Dorostol cetatea Misiei, ostaşi
creştini, lângă ighemonul locului aceluia
Avsolan. Ş i văzând pre oameni cuprinşi
de înşelăciunea îdolească şi închinândn-se
dracilor dupre porunca stăpânitorilor când
tnulţî din credincioşi temându-se de munci,
fugeau şi se ascundeau, atuncea ei la arătare
şî cu îndrăzneală s'au mărturisit pre sine-şi
c a sunt creştini, şî pre unul adevăratul
Dumnezeu prea slăvindu-1, au blestemat
pre idolii cei fără de suflet Deci i-au prins
pre ei închinătorii de idoli, şi la judecată
dânda-i, îi sileau ca să aducă tămâe idolilor.
Ş i sta acolo idolul Iui Apolon, la carele
sfântul Pasicrat alergând, i-a scuipat în faţă
şi i-a zis: Astfel de cinste se cuvine
dumnezeului acestuia. Pentru aceasta cu
grele lanţuri de fier 1 au legat şi l-au aruncat
în temniţă; cu acele lanţuri ostaşul lui
Hristos ca cu nişte podoabe de aur împă­
răteşti se impodobiâ, bucurându-se, că s'a
învrednicit a purta unele ca acelea pentru
Hristos şi a fost pus cu dânsul şi Valentin.
Şi iarăşi la judecată înaintea ighemonnltil
pre amândoi i-au pus. Şi a mers acolo
fratele lui Pasicrat, cu numele Papian, carele
creştin erâ, ci temându-se de munci, a
jertfit idolilor, rugând culacrămi pre Pasi-
fratele său, ca să aducă tămâe cioplitu-
lui, precum şi el a adus, şi să se facă la o
vreme ca şi cum ar fi închinător de idoli,
ca aşâ să se poată mântui pre sineşi de
muncile cele cumplite. Insă sfântul mucenic
Pasicrat l-a împins pre el dela sineşi, şi
l-a numit pre el că este nevrednic neamului
său, de vreme ce s'a depărtat dela credinţa
lui Hristos. Şi singur el alergând la capişte,
şt-a băgat mâna sa în foc şi către ighemonul
a zis: Trupul acest muritor, precum vezi,
cu foc se arde, iară sufletul fără de moarte
fiind, nu are grije de aceste văzute munci.
Şi întrebându-se de ighemonul şi sfântul
Valentin, iarăşi unele ca acestea a zis, gata
aratându-se pentru Hristos la toate muncile.
Deci pre amândoi la tăere i-a judecat. Şi
când slujitorii muncitorului duceau pre
sfinţi afară din cetate la moarte, maica lui
Pasicrat mergea după dânşii, şi sfătuia ca
o maică pre fiul său ca fără de frică să se
apropie la moarte; câ se temea pentru
dânsul, ca să nu se înfricoşeze, fiindcă era
încă tânăr, şi aşa le-au tâîat capetele sfinţi­
lor. Ş i erâ sfântul Pasicrat de douăzeci şi
doi de ani, iară Valentín de treizeci. Iară
maica cu bucurie şi cu veselie luând tru­
purile amândurora, le-a îngropat cu ciDste
j
slăvind pre Hristos Dumnezeu.
Intru aceasta zi, pomenirea sfinţilor opt mu­
cenici : Evsevie, Neon, Leontie, Longhin şi
alţi patru.
Slih: Q p t ) a n mucenicii întocma ne­
u r n a r
voitori fiind,
întocmai şi capetele cu o uneltă li s'a tăiat
voind.
D upa sfârşitul sfântului slăvitului ma­
relui mucenic Gheorghie a poruncit Dio-
cliţian împăratul, ca pretutindenea pre
creştinii cei ce se aflau, iară maí ales pre
cei ţinuţi în legături, cu feluri de munci
să-i silească spre închinarea de idoli, şi pre
cei ce se vor supune să-i lase slobozi, iară
pre ceice nu se vor supune să-i dea morţeî
celei desăvârşite. Intru acea vreme aceşti
sfinţi mucenici; Evsevie, Neon, Leontie,
Longhin, şi ceilalţi împreună cu dânşii ca
la patruzeci erau în temniţă. Pentru că
văzând minunile cele ce se făceau de sfântul
Gheorghie, au crezut întru Hristos, şi pre
acela cu îndrăzneală înaintea tuturor l-au
mărturisit şi pentru aceasta i-au prins şt
 i-au legat şi în lemnîţă i-au închis, şi sco-
ţându-i la cercare înaintea tiranului, nu
s'au lepădat de Hristos, şi pre dumnezeii
neamurilor i-au ocărit. Drept aceea i-au
dezbrăcat, i-ai întins, i-au bătut, i-au spân­
zurat, şi i au strujit, până ce le-au căzut
la pământ trupul lor, şi cele din lăuntrul
lor se vedeau. TA sfârşit le-au tăiat sfintele
lor capete, şi prin un sfârşit ca acesta
împărăţia cerească au luat
Intru aeeasîă zi, pomenirea sfântului nou­
lui mucenic Duca croitorul mitilmean, carele a
suferit mucenia în Constantinopol la anul o
mie cinci sute şasezeci şi patru ; de viu fiind
despoiat de piele s'a săvârşit-
Stih: Duca mucenicul de piele fiind des­
poiat.
Şi-a cusut lui-şi veşmânt prea luminat.
Intru această zi pomenirea sfântului noului
mucenic Nicolae, carele a mărturisit în Mag-
nesia la anul o mie şase sute şaptezeci şi
şase, tare fiind bătut s'a săvârşit.
Stih : Nicolae căutând să afle nuntă tre­
cătoare,
A aflat prin rane în ceruri nuntă, nepieri­
toare.
Cn ale lor sfinte rugăciuni, Doamne
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi.
Amin.
Peasna 7-a, Irmos:
Chipul cel de aur...
C a un mori d e bună voie
adormind c u t r u p u l în
m o r m â n t Hristos, pre morţii
cei din veac, c e dormeau în
iad, i-a deşteptat. Şi prin scu­
larea c e a purtătoare d e viea-
ţă a înviat p r e cei c e strigau:
Dumnezeul părinţilor noştri
bine eşti cuvântat.
Arma c u v i n t e l o r celor
dumnezeeşti c a o sabie fiind,
ai înfipt în inimile necredin­
cioşilor, înjelepte, şi ai rănit
fără d e legile cele înşelătoare
ale împrofivitorilor, şi ai stri-
g a t : Dumnezeul părinţilor no­
ştri bine eşli cuvântat.
împiedicat fiind de vrăj­
maşi, nu ji-ai clătit sufletul,
nici ai r ă m a s biruit, c ă c i ai a-
vut p r e Hristos, cel c e privea,
şi te întărea p r e tine neclătit,
căruia ai şi strigat şi c u mulţă-
mită ai c â n t a t : Dumnezeul pă­
rinţilor noştri bine eşti cu­
vântat.
P r e vrăjmaşul l-ai supus
mort sub picioarele tale păH-
mitorule, şi înşelăciunile c a o
d o b â n d ă ai luat şi ai dat Stă­
pânului tuturor p r e cei c e c u
credinţă strigă : Dumnezeul
părinţilor noştri bine eşti cu­
vântat. - ' ^ T - r ; ^ /
A Născătoarei:
F irea o m e n e a s c ă c e a stri-
c ă c i o a s ă îmbrăcându-se întru
tăria stăpânirei, prin învierea
naşterei tale F e c i o a r ă prea lă­
udată, c u bărbăţie s'a întrar-
mat asupra morţei, şi c a pre
o maica curată a nemurirei şi
a vieţei te laudă p r e tine.
Alt Canon, Irmos:
Tinerii evree^ti In cuptor..
C uget d u m n e z e e s c ai avut,
că ai vieţuit cu îngerii, curată,
priveghind c u fierbinţeală,şi cu
osârdie c â n t â n d : B i n e eşti cu­
vântat D o a m n e Dumnezeule
în veci.
M â n ă d e iertăciune întinzi,
 IN DOUĂZECI ŞI PATRU DE ZILE
şi dai sănătate celor ce aleargă
şi cu credinfâ se apropie la
moaştele tale, întărirea siha­
strilor, Elisavet purtătoare de
Dumnezeu.
Slavă...
Minuni mari săvârşind, şi
slujnică arâtându-te Domnu­
lui Elisavet cinstită către dân­
sul te-ai mutat acum, împreună
cu cuvioşii, cânlând: Dumne­
zeule bine eşti cuvântat.
Şi acum, a Născătoarei:
Vezi-mi nevoile, cari mi-a
adus mulţimea răutăţilor mele
Fecioară şi mă răpeşte din
gheena focului, pre mine ca­
rele strig: Bine este cuvântat
rodul pântecelui tău.
Peasna 6 a , Irmos:
Pre Dumnezeu cel ce...
P re aflătorul mor|ei, prin
moartea ta cea trupească
Indurate omorînd, pre acesta
l-ai arătat tuturor oamenilor
veşnică moarte. Pentru acea­
sta, vieafă şi nestricăciune, te
înălfăm pre tine.
fVin baia Botezului cura-
}indu-te de toată întunecimea
nedumnezeirei, şi d e închină­
ciunea idolilor curat te-ai a-
propiaf către Ziditorul, viteje­
şte răbdând în privelişte, Savo
mărite.
R-in cuvântul tau cel de
miere izvorâlor şi cu privirea
<5>.a@:<a>.0,O:<5*0,<g) mm
cea blândă, minunând pre
muncitorul, ai pus împrotiva
Iui fapte de biruinţă, şi ai stri­
gat: Pre tine Doamne te înăl­
ţăm în veci.
A Născătoarei:
începătorul viefii mele cu
trup a p r o p i i n d u - s e către
moarte, o a omorit, şi a înviat
pre cei ce cu dragoste te lau­
dă pre tine Fecioară şi-l prea
înaltă pre dânsul în veci.
Alt Canon, Irmos:
De şapte ori muncitoi ii...
C i ce pururea se apro­
e
pie de sicriul moaştelor tale
toate cererile cu evlavie le iau
slavindu-te tot-deauna, şi mar-
turisindu-te Dumnezeu pre tine,
carele a priimit cinstitele tale
nevointe, către carele strigi
neîncetat: Preoţi binecuvân­
taţi, noroade prea înl{ăa(i întru
toti vecii.
C u Duhul fiindu-}i luminaji
ochii inimei ai dăruit vedere
celui ce cu credinţă a alergat
la dumnezeescu! tău mormânt,
căci te-ai îmbogăţit cu îndes­
tularea tămăduirilor dela Hri­
stos, către carele Cuvioasă
strigi: Preoţi binecuvântaţi, no­
roade prea înălţafi-i întru tofi
vecii.
Binecuvântăm pre Tatăl...
C a un soare luminos ai ră­
sărit pre pământ, prea cinstită
B4
 210
Elisavet, luminându-te cu bună­
tăţi dumnezeeşti, şi trimi|ând
razele sfinţitelor tale minuni,
din care cei ce se împărtăşesc
strigă: T i n e r i binecuvântaţi,
preofi lăudafi, noroade prea în-
naltaji pre Hristos întru toţi
vecii.
Şi acum, a Născătoarei:
Purtător de trup ai născut,
şi în braţe ai ţinut pre Domnul
Iisus, pre cel ce toate Ie ţine
cu voia cea atotputernică, prea
curată Fecioară. Pentru aceea
te lăudam ca pre o Maică a
Iui Dumnezeu, cu laude stri­
gând: Preoţi bine cuvântaţi,
noroade prea înălţaţi pre Hri­
stos întru toţi vecii.
Irmos;
Sa lăudăm, bine sâ cuvântăm..,
D e şapte ori cuptorul, mun­
citorul Haldeilor, l-a ars nebu­
neşte, p e n t r u cinstitorii de
„Dumnezeu, iară văzându-i pre
„aceştia cu putere mai bună
„mântuiţi, făcătorului şi Mân­
tuitorului, a strigat: Tineri bine
„îl cuvântaţi, preoţi Iăudaţi-1,
„noroade prea înăl|aţi-l întru
„tofi vecii".
Peasna 9-a, Irmos:
Pre Dumnezeu Cuvântul...
T
u rumpând cele din lăun-
trul iadului, Indurate, ca un
puternic l-ai sfărâmat pre dân­
sul, şi lumea cea cerească cea
lipsită ai umplut, ridicând şi
LUNA APRILIE
înviind pre morţi, şi prin soco­
tinţa ta ai înălţat pre toţi oa­
menii.
p r i n cuget suindu-te la înăl­
ţimea cunoştinfei celei dumne­
zeeşti, răbdătorule de chinuri,
ai lăsat înşelăciunea ceea ce
trăgea jos; şi cu aripile chinu­
rilor te-ai înălţat către dânsul
cu deadinsul, mărind şi lău­
dând pre dânsul, ca pre un bun.
S ăgefile muncitorilor soco-
tindu-Ie ca nişte s ă g e { i de
prunci, prin puterea lui Hristos
ai dat alăturea pre a c e ş t i a ,
având pre Hristos împreună
luptător şi ajutător (ie pururea,
pre carele cu credinţă şi cu
dragoste neîncetat l-ai slăvit.
A Născătoarei:
Strălucit-a Fiul şi Dumne­
zeul tău Fecioară înviind din
mormânt, şi a umplut lumea
cu dumnezeească strălucire şi
laudă. Şi cu lumina nestrica-
ciunei a luminat pre cei ce cu
credinţă, ca pre un nor lumi­
nos, te laudă pre tine.
Alt Canon, Irmos :
Spăimântatu-s'a Cerul...
D orit-ai să vezi curată frum-
seţea cea înţelegătoare a Mi­
relui tău, şi cu ferbinţeală strigai
lui: Unde eşti culcat? Şi unde
păstoreşti 1 Să mă odihnesc la
fine, şi să mă veselesc de ve­
seliile tale, mărind bunătatea ta.
 IN DOUĂZECI ŞI CINCI DE ZILE
O minune I Cum după în­
gropare, şi după punerea de
demult în mormânt, se văd
moaşteie tale zăcând nestricate,
dăruite şi luminate cu semne şi
cu minuni, şi dăruesc izvoare
de tămăduiri credincioşilor în
toate zilele.
Slavă...
înţelepciune ai avut în suflet,
smerire şi dumnezeească bîân-
defe, credinjă nestricată, şi îm­
preună cu nădejdea dragoste
dumnezeească, stând întru ru­
găciuni de toată noaptea către
Dumnezeu, şi luminându-te Eli­
savet, cu strălucirile cele de
acolo foarte luminat.
Şi acum, a Născătoarei:
Milostiveşte-te spre mine
Mântuitorule cel ce te-ai născut,
şi pre ceea ce te-a născut o ai
păzit nestricată după naştere,
când vei şedea să judeci faptele
mele trecându-mi fărădelegile
şi păcatele mele, ca un prea bun
şi milostiv, bunule şi iubitorule
de oameni.
Irmosul:
S păimântatu-s'a de aceasta
„Cerul, şi marginile pământului
„s'au minunat, ca Dumnezeu
„s'a arătat oamenilor trupeşte,
„şi pântecele tău s'a făcut mai
„desfătat decât cerurile. Pentru
„aceea pre tine Născătoare de
„Dumnezeu, începătoriile cete-
211
„lor îngereşti şi omeneşti ie
„slăvim".
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rânduială
şi Otpustul.
INTRU ACEASTĂ LUNĂ
IN 25 DE ZILE.
Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu.
U D o a m n e
strigat-am, p S ü h i r i l c p e 6 f
glasul l-iu.
P
Podobie: î " bucuria...
C e e a c e e
íí.ig re scriitorul dumneze-
ŞpJ eştilor cuvinte, şi ma-
7; rele păzitor al Eghipe-
^tului, dupre vrednicie să-1
lăudăm, strigând: Marcu
înţelepte, prin învăţăturile şi
rugăciunile tale, ca un apostol,
pre noi pre foţi ne povăjueşte
la vieaţa cea neînvăluită.
Jmpreună călător ai fost cu
vasul alegerei, şi împreună cu
dânsul ai slrăbătut toată Mace­
donia. Şi în Roma ucenic fiind
Iui Petru, dulce tâlcuitor te-ai
arătat; şi pătimind te-ai odihnit
cu dumnezeească cuviinjă în
Eghipet, Marcu, prea înfelepte.
S úñetele cele arse şi uscate
le-ai înviat, prin ploile cele lumi­
nate ale Evangheliei. Pentru
aceasta dumnezeescule Marcu,
împreună cu noi, Alexandria
astăzi luminat prăznueşte şi la­
udă pomenirea ta, închinându-
se moaştelor tale.

Alte Stihiri, glasul l-iu.
Podobie: P r e a
î Mucenici...
1 Ă u d a
O Marcu prea fericite! Din
izvorul desfătarei ai băut, şi ca
din Edem te-ai pornit rîu de pa­
ce prea limpede udând cu ape­
le evangheliceştei tale propo-
veduiri faţa pământului, şi tăriile
Bisericei adăpând cu dogmele
cele de Dumnezeu insuflate.
Q Marcu de Dumnezeu cu­
getătorule! Moisi mai 'nainte
pre Eghipteni în mare i-a înne-
cal, dar tu prea înjelepte din
marea înşelăciunei pre aceia
i-ai tras, cu singură puterea ce­
lui ce a venit cu trup, şi a surpat
cu braf înalt pre cele făcute de
mână ale acelora.
Q Marcu prea sfinţitei Intru
lumina Duhului petrecând, tot
te-ai făcut duhovnicesc şi acum
prea fericite, cu privirile cele
neslăbite către Stăpânul, şi cu
prea fericitele străluciri, cu pu­
nere fiind îndumnezeit, începă­
tura tainei ai aflat, şi sfârşitul
cel mult dorit.
SlnvS, glasul al itPhsa.
"Yărsafu-s'a Dar în buzele
tale, Marcu Apostóle. Şi ai fost
păstor Bisericei Iui Hristos, în­
văţând oile cele cuvântătoare,
să crează în Treimea c e a de o
fiinţă, întru o Dumnezeire.
Şi acum, a praznicului.
LA STEHOAVNÂ.
Stihirile, glasul 1-ÍU.
L U N A APRILIE
Podobie: Prea lăudaţilor Mucenici...
i ! o r
O Marcu de Dumnezeu în-
(elepfite! Trestie scriitorului
celui în(elept, cel ce scrie de-
grab, te-ai făcut, întruparea lui
Hristos din dumnezeească su­
flare scriind, şi luminat vestind
graiurile vieţei celei nesfârşite.
Intru carea roagă-te, ca să se
scrie cei ce te laudă pre tine şi
cinstesc mărită pomenirea ta.
Stih: ' tot pământul a ieţit vestirea lor ţi
n
la marginile lumeţ cuvintele lor.
Q Marcu prea lăudate! Pre
Hristos binevestind, lumea ai
încunjurat ca s o a r e l e , pier­
zând cu razele credinţei, tot
întunerecul muffimei dumneze­
ilor. Şi acum te roagă, să dă­
ruiască sufletelor noastre pace
şi mare milă.
g . Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi
t i n
facere rea mâinilor lui o vesteşte taris,
O Marcu Apostóle! Intru
cari mai'nainte se înmulţise ne­
bunia relei credinţe, tu ai pro-
poveduit, întunerecul Eghipte-
nilor cu luminarea cuvintelor
tale gonindu-1, de Dumnezeu
propoveduitorule, Apostóle. Şi
acum te roagă, să se dăruiască
sufletelor noastre pace şi mare
milă.
Slavă, glasul al 8-lea.
Weniji pre propoveduiforul
cereştei taine, şi tâlcuitorul
Evangheliei, pre Marcu cu
psalmi şi cu cântări toti să-1
lăudăm. C ă acesta s'a arătat riu
 j N
DOUĂZECI ŞI CINCI DE ZILE
al raiului celuiîntelegător, sufle-
teştile brazde cu cereşti ploi u-
dându-Ie, şi arătându-le aducă­
toare de roadă lui Hristos Dum­
nezeu, celui ce dă tuturor prin
rugăciunile Iui curăţire şi mare
milă. . ,.
n toare de lumină, slăvind pre
Şi acum, a Praznicului.
Troparul, glasul al 3-lea.
Apostole sfinte şi evanghe­
liste Marcu, roagă pre milosti­
vul Dumnezeu, ca să dea iertare
de greşale sufletelor noastre.
Sau acesta, glas acela;.
Invăjându-te de verhovnicul
Petru, te-ai făcut apostol al lui
Hristos, şi ca un soare ai stră­
lucit marginilor, podoaba Ale-
xandrenilor ai fost fericite, căci
prin tine Eghipetul s'a slobozit
din înşelăciune, şi ca un stâlp al
Bisericei, prin învăţătura ta cea
evanghelicească pre tofi ai lu­
minat. Pentru aceasta luminat
cinstind, pomenirea ta prăznu­
im, Marcu de Dumnezeu gră-
itorule; roagă pre Dumnezeu
cel îmblânzit prin tine, ca să
dăruiască iertare de greşale
sufletelor noastre.
Slavă, Şi acum, a Praznicului.
L A U T R E N I E
La Dumnezeu este Domnul, Troparul Praz­
nicului de 2 ori, Slavă, al Apostolului, Şi acum
al Praznicului.
După Întâia Stihologhie, Sedealna Apostolului,
glasul l-iu.
Podobie:
Mormântul tău...
a un luceafăr cu bună
podoaba, ai strălucit lumei, go­
nind prin credin(ă întunerecul
cel adânc Apostole, şi ai lumi­
nat sufletele. Pentru aceasta
toată Biserica luminat cântă
astăzi, pomenirea ta cea purtă­
HristOS. <= d °
D l l ă o r i
Slavă, Şî acum, a Praznicului.
După a doua Stihologhie, Sedealna Apostolului,
glasul al 4-lea.
Podobie : C e , c & , _ e a j ţ n a l ţ a U
Invăjându-te dela i z v o r u l
viejeii în(elepciunei, pre cei ce
mai'nainte din neştiin)ă cu cu­
get stricat slujiau celor ciopliţi
i-ai înţelepţii. Pentru aceasta te
fericeşti în veacul veacului,
stând înaintea scaunului prea
sfintei Treimi şi cu osârdie ru-
gându-te, ca să aflăm dezlegare
greşalelor, apostole Marcu.
Slavă, glas acelaş.
Podobie: _ _ tăzi...
A r a t a m t e a l as
pre o stea mare câşfi-
gându-te pre tine Biserica, mă­
rite, cu razele dogmelor tale
luminată fiind, strigă ţie: Bucu­
ră-te prea fericite Apostole al
Domnului.
Şt acum, al Praznicului.
învierea lui Hristos văzând...
Psalmul 50.
CANOANELE.
Al Praznicului cu Irmosul pe 8 şi al sfântului
pe 6.
Peasna l-a, glasul l-iu, Irmos:
Dreapta ta cea purtătoare. .
re Marcu văzătorul de Dum­
nezeu l ă u d â n d u - 1 , chem
 mm
LUNA APRILIE
Darul Duhului, ca însuflându-
mi mie luminat, să-mi gonească
neştiinţa, şî dumnezeească bo­
găţie de înţelepciune să-mi
dăruiască.
P r e al tău de Dumnezeu gră­
itor, cu lumina darului luminân-
du-1 Mântuitorule, Cuvinte al lui
Dumnezeu, ca un pricinuitor al
bunătăţilor, carele a ta venire
nouă bine ne-a vestit.
Slavă.,.
L u i Petru cel înţelept, ucenic
fiind, şi îmbogăţindu-te cu a
aceluia priimire de fiu, Marcu
prea mărite, tăinuitor te-ai ară­
tat tainelor lui Hristos, şi îm­
preună moştenitor mărirei lui
te-ai făcut.
Şi acum, a Născătoarei:
^ e l a ce pre Eghipteni întru
adânc i-a înnecat prin norul
Duhului, acela a venit din tine
Preacurată la Eghipteni mai
pre urmă, şi prin Marcu pre
aceia de înşelăciune i-a mântuit,
Catavasie
Ziua învierei noroadelor...
Peasna 3-a, Irmos;
P
însuţi c e l a c e ştii...
re tine Hristoase înţelepciu­
nea cea ipostatnică, carele
te-ai arătat la toată lumea, Stă­
pâne, şi vieajă ai dăruit, şi pre
oameni i-ai luminat, te-a pro-
poveduit cu razele tale fiind
strălucit robul tău Marcu, iubi-
torule de oameni.
mm
I z v o r u l înjelepciunei cel
pururea curgător priimindu-1
Hristoase, însuşi văzătorul tău
Marcu, ca un rîu sunând, a udat
marginile pământului cu lumi­
na cunoştinţei de Dumnezeu,
arătând proorocia ta cea ade­
vărată, iubitorule de oameni.
Slavă...
L ui Petru urmând înţelepte,
ca un ucenic al lui, înţelept ai
aşezat Evanghelia, lumina teo-
loghiei luând dela dânsul Apo-
stole, şi venirea lui Dumnezeu
în trup o ai vestit luminat.
Şi acum, a Născătoarei:
In bra{e fecioreşti de demult
fiind purtat, altarele Eghipetului
cele drăceşti tu le-ai sfărâmat,
şi la aceasta iarăşi ai trimis pre
Marcu să facă pre to)i să cu­
noască întruparea ta, şi dum­
nezeească taina ta Hristoase.
Cslavasie :
Veniţi să b e m băutură..
CONDACUL şi ICOSUL Praznicului.
Sedealna, glasul al 8-lea.
Podobie: P r e î n ţ e i e p c i u r i e a ? i Cuvântul..
S u r p â n d s e m e ţ i a idolea-
scă, şi dorind de patimile Mân­
tuitorului, Marcu apostole din
Cer te-ai arătat lumei, izvorînd
tuturor minuni, şi ai fost învă­
ţător limbilor. Pentru aceasta
întru cântări lăudând şi cu cre­
dinţă mărind, dupre vrednicie
cinstim pomenirea ta, de Dum­
nezeu grăitorule prea bogate;
roagă-te lui Hristos Dumnezeu,
iertare de greşale să dăruiască,
celor ce cu dragoste cinstesc
sfântă pomenirea ta.
Slava, glasul l-iu.
Podobie: Mormântul tău...
L a înălţimea faptelor bune
suindu-te dumnezeescule Mar­
cu, ne-ai tunat nouă tainele cele
mari ale dogmelor celor de
mântuire, dumnezeesc propo-
veduitor făcându-te. Pentru
aceasta cu credinţă te rugăm
pre tine prea fericite, sloboze-
şte-ne pre noi de tot necazul,
de păcate şi de primejdii.
Şi acum, a Praznicului.
Peasna 4-a, Irmos:
Munte umbrit...
I n tot pământul a ieşit vesti-
_ rea fa, şi la marginile lumei
arătat puterea cuvintelor tale,
înfelepte, precum zice David,
luminat propovedueşfe mântu­
irea şi înnoirea noastră.
Pre dumnezeescul şi prea
înjeleleptul Marcu, ca pre un
propoveduitor şi tainic învăţă­
tor Darului cel ce a vestit tutu­
ror pre lumina cea neapusăşi
cu razele propoveduirei sale, a
luminat lumea, cu cântări să
se laude.
Slavă...
Picioarele tale, dupre pro-
orocie, s'au înfrumsejat, căci
bine ai vestit nouă luminat pa­
cea cea mai pre sus de cuvânt,
de Dumnezeu priimite, carea
prin trup erâ să se arate mar­
ginilor, spre mântuirea noastră
şi înnoirea.
Şi acum, a;Născătoarei:
P re norul cel fecioresc Cu­
vântul fiind purtat, sfaturile
Eghiptenilor şi gândurile celor
luptători de Dumnezeu, nebune
socotindu-Ie, Ie-a stricat prin
învăţăturile dum nezeescului
Marcu, ca un milosârd, spre
mântuirea noastră şi înnoirea.
Catavasie:
La dumnezeească streajă...
Peasna 5-a, Irmos:
Cel ce ai luminat...
P
icat-ai dulceaţa bunei cre­
dinţe din dumnezeeştile
ploi ale cuvintelor tale, arătân-
du-te cu Darul, peste tot fiind
strălucit, luminat cu razele soa­
relui celui înţelegător, Marcu
prea fericite, de Dumnezeu
priimite.
Din casa Domnului izvor
ai ieşit, şi adăpi inimile cele
uscate cu apele Duhului din
destul, învă(ând ca să aducă
rod îh loc de nerodire, Apostole.
Slavă...
T u al marelui Petru fiu ai
fost, şi cu învăţăturile lui fiind
luminat totdeauna, sufletele
celor ce au venit la tine cu căl­
dură le-ai luminai, Marcu, Apo­
stole al Domnului.

Şi acum, a Născătoarei:
C a un om din Fecioară nă-
scându-te, Eghiptenilor Je-ai
arătat Hristoase, cei ce ai stră­
lucit din Tatăl mai 'nainte de
făptură; cărora pre Marcu le-ai
uns, ca să-i înve|e pre dânşii
în(elepteşte tainele cunoştinţei
de Dumnezeu.
Catavasie:
Să mânecăm cu mânecare...
Peasna 6-a, Irmos:
Incunjuratu-ne-au pre noi...
urpat-ai sprinceana celor
~$ fărădelege Doamne, şi în-
» năljarea cea mândra ai smerit,
| pre Apostolul tau aratându-1
! purtător de biruinţă cu puterea
ta. Că iu eşti tăria celor nepu­
tincioşi şi îndreptarea.
C u n u n a nădejdei mărite cu
carea acum ne încununăm, o
ai propoveduitcu cuvintele tale
pre Ziditorul făpturei, înţelepte
Marcu.
Slavă...
P e t r u verhovnicul, mărite,
pre tine luminat cu taină te-a
învăţat, de ai scris cinstita E-
vanghelie, arătându-te slujitor
Darului, că tu ne-ai tâlcuit nouă
lumina cunoştinţei de Dumne­
zeu.
Şi acum, a Născătoarei:
E g h i p e t u l cel ce erâ
'nainte întru înfunerec Doamne,
prin Fecioara, dumnezeească
LUNA APRILIE
Maică, l-ai luminat, ca un prunc
mergând la dânsul, şi ai surpat
capiştile Iui, cu învăţăturile lui,
Marcu de Dumnezeu grăito­
rului, iubitorule de oameni.
Pogorâtu-te-ai în cele...
CONDAC, glasul al 2-lea.
Podobie : sus căutând..
C e ! s d e
D a r u l D u h u l u i priimind
dintru înălţime, împletirile rito-
rilor le-ai stricat Apostóle, şi
pre toti păgânii v â n â n d u - i
Marcu prea mărite, Stăpânului
tău i-ai adus, propoveduind
dumnezeească Evanghelie.
ICO S.
F i i n d ucenic verhovnicului
apostolilor, împreună cu dânsul
ai propoveduit pre Hristos Fiul
lui Dumnezeu, şi pre cei ce se
clătiau de înşelăciune, i-ai întă­
rit pre piatra adevărului; pre
carea întărindu-mă şi pre mine,
îndreptează paşii sufletului meu,
ca mântuindu-mă de cursele
vrăjmaşului, nepoticnit să te
cinstesc pre tine: Căci tu pre
tofi i-ai luminat Marcu,în(elepte,
propoveduind dumnezeească
Evanghelie.
CONDAC, glasul al 2-lea.
PoJobie: Cele de sus căutând...
A lui Petru arăfându-fe să-
ditură de Dumnezeu sădită, şi
mai mucenic tare, şi iăinuitor, şi
Apostol al lui Hristos, ai vărsat
marea învăţăturilor, şi lumea
 IN DOUĂZECI ŞI CINCI DE ZILE
ai veselit, rugându-te Marcu, să
ne mântuiască pre noi.
ICOS.
P re iubitorul de în jelepciune,
şi Apostolul Mântuitorului Hris­
tos, tofi cu cântări de laude
să-1 cinstim, că acesta fiind în­
văţat de Petru, a scris Evan­
ghelia lui Hristos Dumnezeu,
a celui ce s'a arătat cu trup
\u\uror oamenilor, şi cinstitele
lui patimi, şi dumnezeească
Înviere în lume le-a vestit. Cu
care şi pre păgâni i-a luminat,
învăjândui să c i n s t e a s c ă o
Dumnezeire în trei ipostasuri,
dumnezeescul Marcu, rugân­
du-se să ne mântuiască pre noi.
întru această lună in 25 de zile pomenirea
sfântului Apostol ţi Evanghelist Marcu.
Stih: Spurcaţii ucigaşi pre Marcu târându-1
pre pământ,
Nu ştiau câ la ceruri prin aceea îl trimit.
Pre Marcu în a douăzeci şi cincia zi.
Cei fără de minte pre pământ îl târî.
F* rea lăudatul apostol Marcu a pro-
poveduit pre Hristos în tot Eghîpetul şi
Libia şi Varvaria şi în Pendapoli, în zilele
lnî Tiberiu Chesaml, şi a scris şi Evan-
ghia sa, tâlcuindu-l-o Apostolul Petrn, şl
mergând în Chirinii Pendapoliei, a făcut
multe minuni. De aceea s'a dus în Alexandria
cea despre Faron, şi de acolo la Pendapoli,
făcând pretutindeni minuni, şi împodo­
bind bisericile lui Hristos, cu hirotonii
de episcopi şî de ceilalţi cHriri. După aceea
mergând iarăşi la Alexandria, şi aflând
pre oarecari fraţi de mare, la Vucolii,
petrecea cu dânşii bînevestind şi propo-
veduînd cuvântul lui Dumnezeu, unde
mergând către dânsul închinătorii idolilor
şi nesuferind a vedea sporindu-se credinţa
lui Hristos, îl legară cu ştreanguri şi-1
târâră, şi căzâdu-i carnea pre pietre, se
dărâmă, şi sângele lui roşia pământul.
Deci băgându-1 în temniţă, i se arată
Domnul spuiudu-i mai 'nainte mărirea ce
va să-1 primească, şî ia ziuă iarăşi legân-
du-1, îl târâră pre uliţe iarăşi, şi aşa dărâ-
mându-se şi rumpându-se de pietre, şi-a dat
sufletul Ia Dumnezeu. Iară chipul statului
lui erâ într'acest chip: Nici foarte plin la
trup, nici prea înalt, nici scund şi mărunt,
ci cuvios şi împodobit Ia măsura vârstei
crescându-i şi cărunteţe. Nasul lungăreţ
iară nu scurt, nici cu vreo lipsă, ci drept,
sprincenele îî băteau jos, barba lungă,
capul pleşuv; la faţă erâ încuviinţat, erâ
milostiv şi lăsător, şi dulce la vorbă cu
cei ce se împreuna, atâta cât erâ tocmit
la toate, şî străluciâbunătăţile sufletului cu
harurile trupului său. Şi i se face pome­
nirea în sfânta sa biserica, ce este aproape
de Taurul.
întru această zi, pomenirea înnoire! cinstitei
apostoliei sfântului şi prea lăudatului verhov-
nicului apostolilor Petru, ce este alăturea cu
sfânta Biserică cea mare.
Intru oceasiă zi, pomenirea celui dintru sfinţi
părintelui nostru Machedonie patriarhul Con­
stantinopolei.
Sl;h: Machedonie, de stricăciosul scaun tu
depărtat fiind,
Pre Dumnezeu acum cu Serafimii şi cereştile
scaune eşti lăudând.
întru această zi, sfânta muceniţă Nihi,
Stih: Dătătorul bunătăţei a dat răsplătiri Ni­
chel ce a suferit tăiere,
Ca ceea ce s'a aflat de biruinţă purtătoare.
întru această zi, pomenirea prea cuvioşilor
opt părinţi sihastri,
Stih; Grumazii a opt'bărbaţi împreună su
tăiat,
Cari sub jugul tău Cuvinte au îngenunchiat.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, mi-
lueşte-ne şi ne mântueşte pre noi, Amin.
Feasna 7-a, irmos;
Pre tine Născătoare de...
dumnezeeştile fulgere fi­
nind aprins, răsunările cele
strălucite cu taină le-ai răspuns,
Marcu prea fericite, că ai pro-
poveduit pre Cuvântul cel fără
de trup a fi întrupat, pre Dum
 LUNA APRILIE
nezeul părinjilor cel lăudat şi
prea slăvit.
C u puterile cele dumneze­
eşti lucrătoare, Atotfăcătorule,
pre învăfăcelul cel de Dumne­
zeu grăitor întrarmându-1, făcă­
tor de minuni pre el l-ai săvâr­
şit, că boalele a gonit, şi nepu­
tinţele a vindecat, propovedu­
ind pre Dumnezeu cel lăudat
şi prea slăvit.
Slavă...
P r e mai marele cetei apo­
stolilor avându-1 învăfător pre
dumnezeescul Petru, următor
Iui te ai arătat, că toată plinirea
Bisericei ai îndreptat, lăudând
pre Dumnezeul părinţilor cel
lăudat şi prea slăvit.
Şi acum, a Nâscătoiuei:
Stâlp în Eghipet scrisoarea
Evangheliei tale însuti o ai pus,
celui ce s'a născut fără de să­
mânţă din dumnezeească Mai­
că, urmând cuvintelor Isaiei,
prea lăudate, vestind pre Dum­
nezeul părinţilor cel lăudat şi
prea slăvit.
Catavasie:
Cel ce a mântuit...
Peasna 8 - 3 , Irmos :
In cuptor tinerii lui Umil..
re Cuvântul cel ce s'a născut
din Tatăl mai'nainte de toji
vecii, pre Hristos, carele s'a
îmbrăcat în firea omenească,
l-ai propoveduit mărite, şi ai
strigat: Toate f ă p t u r i l e pre
Domnul lăudaţi, şi-l prea înăl­
ţat» întru foji vecii.
P r e Hristos, cel ce s'a dat
însuşi pre sine izbăvire pentru
păcatul nostru, şi prin patimă a
ridicat pre cei căzuţi, l-ai prea
slăvit, mărite, şi ai strigat: Toate
făpturile pre Domnul lăudaţi,
şi-l prea înnăltati întru toţi vecii.
Binecuvântăm pre Tatăl...
Invăjăturei lui Petru celei
înfeiepfe Marcu plecându-fe,
prea înjelepteşte prin scrisori ai
tâlcuit cinstita Evanghelie cre­
dincioşilor, celor ce strigă: Toa­
te făpturile pre Domnul lăudaţi,
şMpreaînnăltaJi întru foji vecii.
Şi acum, a Născătoarei:
C a pre un prunc purtând
Fecioara pre Emanuil, a venit
la Eghipteni, cărora ca o stea
luminoasă Marcu s'a trimis, ra
carele a strigat: Toate făpturile
pre Domnul lăudaţi, şi-l prea
înăljati întru toji vecii.
Catavasie:
Să lăudăm, bine să cuvântăm...
Aceasta numită şi sfântă zi.-
Peasna 9-a, Irmos:
Chipul naştere) tale...
/Jyungând la izvorul cel ne-
* ^ a j u n s al strălucirei celei în­
treit luminătoare, de Dumne­
zeu grăitorule, mai curat şi mai
limpede te desfătezi cu îndum-
nezeirea cea mai pre sus de
gând, împreună cu îngerii dăn­
ţuind neîncetat, prea sfinfite.
 IN DOUĂZECI ŞI CINCI DEZJLE
Eacându-te părtaşi învă(ătu-
rei Iui Petru, şi dumnezeeştei
propoveduiri, în cereştile cor­
turi iacueşti împreună cu dân-
su de Dumnezeu grăitorule
fericite; cu carele împreună te
rogi pentru noi, Marcu apo­
stole.
Slavă...
L u m i n a cea întreit unită, şi
iarăşi cu minune întreită întru u-
nime, o ai propoveduit cu prea
bună credinfă Marcu prea în­
ţelepte, fiind luminat cu raza
Darului. Pentru aceasta te ru­
g ă m : Roagă-te pururea pentru
noi.
Şi acum, a Născătoarei;
M a r c u c i n s t i t u l apostol,
Eghiptenilor arhiereu s'a dăruit,
la cari ca un prunc a venit în-
trupându-se din curata Fecioa­
ră, dumnezeească Maică, Dom­
nul slavei, pre carele lăudân-
du-1 îl slăvim.
Catavasie:
Lumlnează-te, Iuminează-te._
SVETILNA
Podobie :Lumina cea neschimbată...
T u cu priimirea de fiu a lui
Petru apostolulîmbogătindu-te,
de acolo mai înfâîu de cât fo(i,
ai scris Eghiptenilor Evanghe­
lia, Marcu, prin carea ai lumi­
nat lumea.
Slavă, altă Svetilni.
Invăfându-te înţelepciune!
219
celei cereşti Apostole, alcătu­
irile ritorilor şi numărul grăi-
torilor de stele, cu limba ta
i-ai surpat, o Marcu prea mă­
rite! Şi fiind ucenic al lui Petru,
ai propoveduit lumei cuvintele
cele evangheliceşti.
Şi aeum, a praznicului.
LA LAUDE,
Stihirile pe 0, ale Praznicului 3, şi ale Aposto­
lului 3, glasul l-iu.
Podabie: Prea lăudaţilor Mucenici,..
I* uminăforul cel strălucit a!
Eghipetului, Marcu prea ves­
titul, propoveduitorul cel prea
în(elept al Cuvâtului şi dume-
zeescului scriitor al Evanghe­
liei, să se laude de noi cu cân­
tări şi cu dumnezeeşti dulci
glasuri, că se roagă lui Hristos,
să dăruească sufletelor noastre
pace şi mare milă.
S criitor dumnezeeştilor în­
văţături ale lui Hristos făcân-
du-fe, în tot pământul ai lumi­
nat întruparea lui, şi dumneze­
eştile patimi, cinstita înviere şi
înălţarea Ia Tatăl ai propove­
duit, prea înfelepte, şi pre pă­
gâni i-ai tras la cunoştinţa a-
devărului, Apostole.
U r m ă t o r plecat dumneze-
escului Petru fiind, Marcu al
Domnului Apostole, învăţătu­
rilor lui plecându-te prea înfe­
lepte, cu Darul prea sfântului
Duh popoare ai luminat, şi min­
tea Eghiptenilor o ai strălucit,
şi cetatea lor o ai împodobit.
 LUNA APRILIE
Slíivü, glasul al 6-lea.

^ â n ă t o r u l e înţelepte, sfinţite
Apostóte, lucrălomle al Mân­
tuitorului, grăîtorute al patimilor INTRU A C E A S T A LUNA
lui, cela c e cu credinfa incun-* IN 26 UE Z:LM.
jurând zidirea, şi trăgând lînv Sfântul sfinţitul mucenicul Vasi1« f Episcopul
Anmsiei-
bile cele rătăcite, şi c a o bună
tămâe aducandu-i lui Dumne­ PrflZfticuiui 3, ţi alt Sfântului 3, glasul ni I-lea.
zeu, te-ai suN în C e r Pentru Podobie: C a p r e \ _
u n v tMl r

aceasta stând înaintea Judecă­

torului', roagă-te ca s a n e mân- ntărindu-ie de legea c e a
(uim noi de fărădelegile noas­ idumnezeeasca, mare fe-
tre, şi în ziua j u d e c a t e i de .aw^ricite Vasilie, şî făeându-fi
muncă. araîat cugetul singur stăpânilor,
Şi acum, n Praznicului. ai împărăfif presfe toate patimi­
ST.AVÜ¿LOV\A CEA MARE.
le, ţi Făcându-te vrednic stătător
Eden "le şi Olpustul.
Cocsul înlfliu ş! Otpustuí deplin lângă Dumnezeu, ai priimit
ungere sfântă şi ai povăjuit
turmă cuvântătoare, cela ce
eşti podoaba Arhiereilor şi a
LA LITURGHIE, pălimitorilor.
Fericirile din Canonul Praznicului. Pea­
sna cea de i£nd pe 4, şi ale Apostolului, Ca pre mi berbece din turma
Peasna .1-a, p* 4 . Prochimen clasul al g-lea. te-a despărţit împăratul cel
In tot pământul a eţit vestfrea lor. Stih;
Cctorilo s p n o slava frii Dtimnzs&i. Apos* fărădelege pre tine Vasilie prea
toiul dm apDstoleasca carte a Jui Petru! fericite, şi văzându-te ea pro-
Fr<iţilo*y xttterrfi-vâ sit& mâna caa tare a
povedueşti pre împăratul Hris­
îtu Damnam, Marturisi-vor
A l i l u i a , g l a s n l 1.
cerurile minunile tale Doamae. Evanghelia tos Dumnezeul nostru, carele
dela Mircii: I» vremea tt'-eea iht^tat-a s'a jertfit ca un miel, ?r a mân*
fttus flit cei doispwutc ApoitoU ai săt...
tuil pre oameni, fără dreplate
te-a junghiat pre tine, şi a po­
In tot pământul a ieşit..
runcit c a s ă fii aruncat în mare,
pricinuindu-fi impăra(ia ceruri­
lor şi laudă veşnica.
5
Trepte (l-ai făcut cărările cu
prea mărire Vasilie pururea
pomenite, c ă după sfârşitul
fSu aruncându-Ieîn m a r e , pre­
cum mai înainte ai zis, fiind

tare îmbrăca* pururea cu Cru­
cea, nu te-ai oprii în ape, ci
te-ai dai p r e sineţî cetăfei A-
masiei. Pentru aceasta noi toţi
te avem rugător neruşinat şi
rîu d e tămăduiri şi curaţilor
patimilor.
Steri, Şi 40jm, a Praznicufuî.
STIH O A V.SA Pmaiiicului,
Troparul, e ' a S u l a ! 4 - l t J i ,
Şi părtaş obiceiurilor, şi ur­
mător scaunelor apostolilor
fiind, lucrare ai aWaf de Dum­
nezeu i n s u f l a t e , spre suirea
privire! la cele înalte. Pentru
aceasta cuvântul a d e v ă r u l u i
drept învăţând, şi cu credinţă
răbdând până la sânge, sfinţi-
tule mucenice Vasilie, roagă-te
lui Hristos Dumnezeu, să se
mântuiască sufletele noastre.
P-a?niofkiJ
LA UTRENIE
CANOANELE
Al Praznicului cu Irmosul pe 8, fi a J Sfân­
tului pe 4,
Peasna J-s. gtasv} ttt 2-tea> Jeruog:
Vemţi popoarelor aJ,.
înaintea Împăratului pute­
rilor celor cereşti stai purlând
cunună, Vasilie purlătorule de
Dumnezeu, har şi mila cerând
tuturor, celor c e c u dragoste
te cinstesc,
Impărăfil ai peste patimile
trupului, şi ai călcat pre împă­
ratul c e l fără de Dumnezeu,
carele poruncea sa te lepezi
£ U ^ U ^ E C I Ş 1 Ş A S K DE ZILE
de împăratul ceresc, fericite
Vasilie.
Slavi..
C a pre un păzitor dumne-
zeeştilor porunci celor împă­
răteşti, le-a uns cu dumneze­
ească ungere de împărăţie Im-
p aratul slavei, $j te-a împodobit
c u cununa muceniei, fericite
Părinte.
Şi acu^n, & Născătoarei:
Ceea c e eşti scăpare cre­
dincioşilor pururea Fecioară,
ajutătoarea c e a tare celor c e
aleargă ia tine, păzeşte*ne pre
noi de toata nevoia, şi de stri­
căciune împrotivnică,
Pre peatra credir^ti,,
Număralu-te-ai în cefele
celor îhlâi născuţi, îndumneze-
indu-fe cu împărtăşiri dumne­
zeeşti, şi văzând mai curat frum-
seţea Stăpânului mucenice ne­
biruite, Vasilie de Dumnezeu 1
înteleptite, fericite.
h
Topit-a* iarna eresurilor
cu fierbinţeala prea înţeleptelor
fale învăţături, ceaţa idolilor o
ai risipit cu lumina chinurilor
talp. Pentru aceasta luminea-
za-niă fericite Vasjlie, pre mine
cel c e te cinstesc.
p u g i n d Giafira de prăpas­
tie pierzătoare de suflet, te-a
affaf Părinte liman de mântu­
ire. Pentru aceea şi logodin-
mm
du-se cu Hristos Ziditorul, se
bucura strigând: Tu eşti Dum­
nezeul nostru, şi nu este sfânt
afară de tine Doamne,
Şi acum, a Niicriioarei'
£ J ăscul-ai pre împăratul cel
fără început, carele a luat în-
cepere de la line F e c i o a r a
Maica, Ci roagă-L pre dânsul
ca pre un iubitor de oameni,
să mântuiască pre robii tai de
toată nevoia şi de cuprinsul
vrăjmaşului, Preacurată,
Ir moftul:
P r e peatra credinţei îîită-
rmdu-ma, lărgit-ai gura mea
TP
„asupra vrăjmaşilor mei, că
„s'a veselit duhul meu, a cânta:
„Nu este sfânt ca Dumnezeul
nostru şi nu este drept, afară
1P
„de tine Doamne' . 1
CONUAC, ţ k ţ u l a\
Podobie ArfitMu-ie-A" asta&i .
Biruind porunca împăra­
tului, ai câştigat împărăţia ce­
rească, Vasilie. Intru carea dăn-
fuind, adu-ff aminte de noi, cei
ce cinstim pomenirea ta, sfin­
ţite Mucenice.
Stdcdna, clasul a! 3-lea.
P o d o b i e Pentru mărturisirea...
Scăpând de viforul cel fără
de Dumnezeu al înşelăciunei
idolilor, învăfălorule de cele
sfinte, şi prin sabie înnecân-
du-teîn mare, ai sosit la limanul
cel fără de valuri, şi într'însul
i e veseleşti în veci, Părinte cu­
vioase. R o a g ă - t e lui Hristos
D u m n e z e u , s a ne d ă r u i a s c ă
n o u ă m a r e milă.
Slavă, ft&tmcn**
Luminându-te c u dumneze-
e s c u l Duh, prin îndrăzneala c e a
p ă s t o r e a s c ă şi c u m a r e cuget,
mândria muncitorului o ai ru­
şinat, şi trecând noianul înşe­
lăciunei, a l a f u n s la limanul c e l
d u m n e z e e s c , părinte c u v i o a s e
Vasilie. R o a g ă - t e lui Hristos
Dumnezeu, sa s e dăruiască
n o u ă m a r e milă,
Ş l ricum, b Praznic ului.
PtasuR Irmos:
J
Vtim{-ni din Fmioxr*...
[erUitU'te-aî p r e tine însu(î, ca
i u n miel fără prihană, jun-
niîndu-te p r e a fericite, şi c u
curgerile sângîurilor tale ai us­
c a t m a r e a nedumnezeîrei celei
rele, prin D a r u l c e l d u m n e z e s c .
V^psindu-Ji haină î m p ă r ă ­
t e a s c ă c u sangiurile, ş i puiiv
du|i p r e c a p d i a d e m ă d e bi­
ruinţă, veselîndu*fe ai mers a-
răiâl la curfile împarăjîei c e r u ­
rilor Părinte.
Slavi.,
Qu cuviinţa şi c u dreplafe
păstorindu-ţi t u r m a , o ai d u s
în staulul c e l c e r e s c C u v i o a s e ,
unde ai şi m e r s , fiind î m p o d o ­
bit c u cununa pătimirei.
Şi acum, i Riscat o i r ei :
Q e e a c e eşti p r e a lăudată,
 IN DOUĂZECI S I S A S E D E ZILE
gala ajutătoare oamenilor, îm­
blânzeşte valurile cele sălba­
tece ale supărărilor, ferind pre
robii lai, cei ce nădăjduesc în­
tru tine, de stricăciunea vrăj­
maşilor.
Pfiasna r>-a, Irmos .
Lumina celoi din Intanerec...
F ai uscat apele inşeificiunei,
iind luminat cu lumina strS-
— lucirei Duhului, ai încetat
întunereculnedumnezeirei,sfin-
|ite învă|ătorule, şi pre cei ce
erau cuprinşi de negura de­
şertăciune!, i-ai îndreptat către
lăcaşurile cele cereşti.
Fiind păzitor poruncilor
dumnezeeşti, şi fiind închis în
temnifă de cei fără de Dum­
nezeu, ai văzut sfârşitul cei dum­
nezeesc, care era să fie la line,
fiind învăjat de îngeri, cela ce
eşfi temeiu şi întărire sfinţilor
mucenici.
Stai* .
Minune înfricoşată s'a ară­
tat de tofi la sfârşitul tău, că
tăindu-(i-se capul prin sabie,
sfin|ite Mucenice, şi aruncân-
du-se în mare, iarăşi s'a îm­
preunat cu dumnezeescul tău
trup, dându-se celor ce te pof­
tesc, Dar dăruit de Dumnezeu.
Şi acum, n KisoBtoiti'ei
- Irmosul:
C e e a ce eşti cetatea lut
Dumnezeu, pentru carea s'a
grăit prea mărite, fereşte acea­
stă cetate a ta şi toate oraşele
de primejdii şi de foamete şi
I
223
de varvari, N ă s c ă t o a r e de
Dumnezeu Fecioară; că Iu sin­
gură eşti apărătoare credincio­
şilor neruşinată.
IJS adâncul grejaltlor...
f
^ăcându-tî călătoria prin ape,
1
prin curgerea sfintelor tale sân-
giuiri, şî ai ajuns către limanul
cel fără de valuri.
A râtatu-te-aî mort purtător
de vieajă, părinte Vasilie, tre­
când prin apă, şi arătat dân-
du-te ucenicilor tăi, prin po­
runcă dumnezeească.
SlivS...
Impeslrihi-(i-ai s f â n t a po­
doabă cu cinstitele sângiuri ca
un vison împărătesc, cu care
te-ai îmbrăcat Vasilie, stând
înaintea lui Hristos, purtător de
cunună.
Şi acum. fi Nâs câte ani:
P r e a sfântă fecioară Mi­
reasă a lui Dumnezeu, ceea ce,
după Dumnezeu, eşti folosi­
toare robilor tăi, fereşte-ne pre
noi de robia varvarilor şi de
primejdii.
Intru adâncul greşalelor fi-
„ind încunjurat, chem adâncul
„milostivirei tale cel neurmat,
„din stricăciune Dumnezeule,
„scoate-mă".
 224
CONNACiJL ^ ICOSUL T W i c u H i i
IjitrLi u^eaaiă lună Tn 2S do zile, pomenirea
^Eititutkj] stivuitului mucenic V*SILIC, K^s-J^ru .
1I
Amarei,
5;**: Vistfic, tăîttdV'te, ir\ Ceruri le aOi îm-
Şi <tin sictgftiînfe hutnâ ro^ie purtând,.
In n u * douăzeci şi cu artevirat,
Grtfmn*u[ lui Vasiiie de sabie s'a (âiaL
M ă r i t a i jnîicecjc al Jui Hristos V a ­
silie a fost Episcop Mitropoliei din Aroasia,
ia p i c vremea lui c a r t l e fi;cd cumnat
marelui Constantin despre soro-sa Con-
stantjiîa, j fost I R Â N I S de diflstil improrisa
lui Maximîn, ce se ridicate, şi la ase oa­
recare părţi ate răsarfttiirir de 2 « ţinea, ti-
răneşte. Deci mergând l.îcinie la N i t o -
mlâis t ţarvs aceea încă se potolise, şi ti­
r a n u l Mftximin s'a s:ăpaţ de Nădejdea laz-
boitiluî aceJuia, scăpând şi dc primejdia
c c e r i S I - I v i e ; iară Lkiui** da jertfă ido­
LILOR la Nfcomrrira, porunci sa-i adncă
înainte din Amagia pre sfântul Vasi]je» cti
o fecioara anuoie Giafira, cate fust-se roaba
Constantinei iemeei lui Licinie, ŞÎ te-
mâridîj-K ea c i Licrnîc 0 a îndrăgit, a
I îndrSznit de a spus stăpâni sa, si ea o tri-
mirese ?a Anato/ dâudu-i avere, jrf umblând
dia loc în loc, nemurise U Amasia. I>eci
atftf'rid acestea L I C I N F E , şi CITRU dădnse
banii avea la d i u s a Episcopalii, c a s ă
zid?3t8i& Biserică, porunci sâ-f prinză pre
amândoi 5> SĂ-t duca înaintea lui, dara
GJflfira stpncb joaintt d e jpnri, iară feri­
citul Vasilie a venit la Nicomidia către
împAratu}» şi J s a dst râţptmsiil ca sa i
1
se (fi ie capul caci se pusese tare împrutivl,
sj ocări
t
bctâsnidn erelor «: s c socotUu
dumnezei şi deşertăciunea lor. Deci tâin-
du-i'SE? capul şi pniada-l fatr'un vas pre
m»re care \m s'a împreunat şi s'a 'ipit cu
T
capiii Ja trup fireşte, şi s'a atfaf. întreg
Sfântul, în vinul marei ttiţapului, aflân-
âu-l nişte pescari t u mreje de E-au tras
la uscat, precum arâtindu^se îngerul I N I
Bpitâifor care i'NIÂIN a priimit prţ S F Â W N L
Î N Nicomidia, i*a spus, carele şi mergând
cn Tt^cicx şi Par tenie Diaconii, c e venise
cu SttLntiil în Amasia, l-a tras din mreajă,
şi cinstind'!-! cu nriruH CU cdniâri, 1 - a a
trimis la Amasia.
LUNA APRIL'E
Intru aceasta al, alinta Claflrn cu pac* s
1
B(ih:Glunra prin sufleto^ti ochi pr» Uum
neieu privind,
Acum nu prin umbră, ci descoperit «Le vâ
Inim această ii, prea cuvioasa lusta cu p i
S'A SĂVÂRŞIT.
Ş[|]r lusU fiind In chipul Lunci cq|«| plin
O ;icopere mormântul, sirâJucitâ fiind c
ftjprs bună.
înliu aceasiâ ii, prta cuviosul Ne&tor, pRii
sintJ părinţi, ţi caJugirinciu-se oi pact *'* să
vârşit.
S*IH Ncsto»* prin tiiJoart cerurile ai CUM
pB'JLT,
Fcnrm carfi Jg (jrănia firer cu cunoştinţa
to-ftJ lepădat
Cu a!e Sor ţ £ n t e rugăciuni, Doamne,
miîueste-ne şi ne m i o t u e ţ t e pre noi, Amin.
Pcasnft 7-fl, Irmos:
Chipul cvl dt a w .
u vapselele sangiurilor vâp-
sindti(i (ie porfira Muce­
nice, şi cu bucurie îmbrăcân-
du-te cu dânsaj şî purtând în
mană arma Crucei cea mân­
tuitoare, împărăteşti pururea
cu împăratul cel nemuritor,
Vasilie purur^u pomenite.
D i f u - s a (ur>nei fale frupul
tău cel bine străduit Sco)3n-
du-se din şanurile mărei, carele
izvoraşle noian de tămăduiri, şi
-
usucă vărsările patimiJor cu
Darul Dumnezeescului Duh,
sfinţie mucenice Vasilie.
Adus'ai pre Glafire mireasă
Mirelui Hristos, împodobită cu
totul de bunătăfi şi străJucftS
cu fecioria, şi înfrumsetându-o
 IN DOUĂZECI
învrednicit şi camărei Mirelui,
cu carele împreună te bucuri
în locaşurile cele cereşti, părinte
Vasilie.
Şi asum, A NâscâlOArci :
Ceea c e singura eşti nădejdea
şi ajulătoarea credincioşilor,
Născătoare de Dumnezeu, gră­
beşte de ne ajula robilor tăi
celor c e suntem afund a|i în
nevoi, şi deznădăjduiţi, ţi cari
suntem in dureri, şi scăpăm la
tine Fecioară cu nădejdea su­
fletului.
Peasna fl, IrniOi.
fVe Dumnezeu fardez.
]u toiagul înfeleptelor tale
lînvătături păsrându-ji oile
călre păşuni mântuitoare, ai
gonit din mijloc pre lupii cei
grei şi răi, şi le-ai junghiat c a
un miel de voia ta Părinle.
Din adâncurile mSrei ca pre
un mărgăritar, răsărind, te a-
dună cu credinjâ sfinfii (ăi uce­
nici, c a pre cel c e dai raze de
minuni, cela ce eşti îndreptător
sfinjilor mucenici şi mare laudă.
BinecuvAilum pre Tat&l. rF
C totul fiind dat din prun­
u credincioşilor. Căleşte de sfânt
cie lui Dumnezeu prin ungere
dumnezeească, te-ai sfinţit cu
sfinţenie, şi jerlfindu*te pre tine
însu-|i, le-ai adus jerffilor, şi
jertfă la masa c e a nemuritoare
şî tainică.
şi acum, • Nlscâloatei:
Ceea ce eşli scăpare creş­
tinilor, ajutătoare c e l o r cu-
ŞI ŞASE P K Z j L E
prinşi întru răută|i, prea sfântă
Fecioară, nu ne trece cu ve­
derea prenoî, carisunlem pu­
rurea încunjurafi de primejdii,
şi de multe năpădiri ale vicle­
nilor varvari,
limanul:
Să lăudam, bine sn cuvânt*™,..
P r e Dumnezeu carele s'a
m
„pogorîl în cuptorul cel cu
„foc la tinerii evreeşti, şi vă­
p a i a întru răcoreală o a pre­
f ă c u t , ca pre Domnul lăudafM
„lucrurile, şi-l prea înălţaţi întru
„to)i vecii *, 4
I'caţna y-·, Irmost
S
Pr» Dumnezeu CuvAntul.»
trălucind prea fericite cu
dumnexeeştile înfrumsetări
ale preoţiei, şi ale cinstitei mu-
cenii, acum lăcueşti în ceruri,
şi cu bucurie stai înaintea prea
sfintei Treimi, rugându-te pen­
tru noi împreună cu loji muce­
nicii, Vasilie.
Cât este de luminată po­
menirea la, c a r e străluceşte
raze de daruri dumnezeeşti
lăcaşul tău, unde afiându-te iz-
vorăşti tămăduiri, şi din grele
primejdii mântueşti pre cei ce
cu dragoste te cinstesc Vasilie.
Slavi-
Sicriul moa&lelor t a l e se
vede c a un izvor, izvorând pâ*
rae de vindecări, şi tămădueşte
toate boalele trupurilor şi su-
15
 22fi
fletelor, părinte Vasilie. Penfru
aceea cu credînja săvârşim po­
menirea ta.
Şi acum, a Născătoarei:
Născătoare de lumină Fe­
cioară, împreună cu îngerii cei
fără de trup, cu apostolii, cu
proorocii, cu ierarhii, cu mu­
cenicii, şi cu tofi cuvioşii, roagă
pre însuşi prea bunul Dumne­
zeu, să se mântuească sufletele
noastre.
Irmosul:
P r e Dumnezeu Cuvântul
„cel din Dumnezeu, carele cu
„negrăita înţelepciune a venit
„sa înnoiască pre Adam cel
„căzut rSu prin mâncare înfru
„stricăciune, din s f â n t a Fe­
c i o a r ă negrăit întrupându-se
„pentru noi credincioşii, cu un
„gând întru laude îl slăvim".
Şi cealsHă sluj™ a Uire.i:ei dupre reiniuielă
>I Oipuslnl.
INTRU A C E A S T Ă LUNĂ
IU 27 UE ZILE.
Sfântul sfinţitul mucenic Simeorc. rudenia
Domnului.
Li Doamne sirigal-am, Stihirile pe 8, ale
Praznicului 3, ţi ni* Sfanţului 3, glasul
Podobie : c a pre \.a viteaz...
"3$ reot prea sfinţit, păti-
M mitor tare dupre lege,
iudă Ziditorului prea a-
^„-••F
f> - 0 $ devărată, făcător de mi-
-,'IFL' nuni prea minunat, iumi-
**%r prea luminat, povă|uitor
LUNA APRILIE
celor rătăci|l, stâlp nemişcat al
cinstitei Biserici şi moştenitor
împărăţiei celei de sus, şi cin­
stit întocmai cu îngerii te-ai
arătat Simeoane.
D u p ă osfenelete (rupufui
cele de multe feluri, după toa­
tă chinuirea cea cu multa do­
rire, efupa muifimea luptelor
pre Cruce te-ai răstignit, minu­
nate, urmând lui Hristos carele
s'a răstignit de voia iui. Pentru
aceea Simeoane săvârşind as­
tăzi pomenirea ta cea purtă­
toare de lumină, ne luminăm
simjirîle cele sufleteşti.
C u sfinfenie ai intrat la lă­
caşul cel ceresc, picându-te
pre tine cu cinstitul tău sânge,
fericite, şi stai înaintea Treimei,
îndestulat luminându-te cu stră­
lucirile, cele ce izvorăsc de
acolo. Pentru aceasta bueu-
rându-ne, săvârşim pomenirea
ta cea sfântă Simeoane, luând
iertare greşalelor, prin rugăciu­
nile tale prea fericite. -
Troparul, glasul l-iu.
P re tine rudenia lui Hris­
tos Simeoane Ierarhe, şi mu­
cenicul cel tare, cu sfinjenie te
lăudăm, cel ce ai pierdut în­
şelăciunea, şi ai păzit credin(a.
Pentru aceasta praznuind as­
tăzi prea sfântă pomenirea ta,
dezlegare de păcate luăm prin
rugăciunile tale.
 IN D O U Ă Z E C I Şl Ş * f e HK zn.e

ffiiiiSiăni rarhe, cu totul le-ai făcut în

LA UTRENIE
chip dumnezeesc, strălucind
cu juminlle muceniciei, prea
Al Praznicului cu Irmosul po 6, şi al Sfântu­ sfinţite.
lui pe 6.
Al clruia acrasuh In Greci « i e * c * i U :
Stralucit-ai zori celor dintru
Simon nau slutii" cu dragoste prin cirttiri întunerec, arătând oamenilor
să se cinsteascâ. pre Soarele dreptăjei, carele
Facerea lui Io sil. a răsărit din norul, Fecioara
Pftwn* î . g',*9dl Al 4 - 1 « , Jnno* Î prunca.

S
Canta-vom ţie Doamnc„.

' imeoane prea sfinţite, ca-

C etatea Sionului te-a avut
1
rele stai înaintea Stăpânului
pre tine fericite Simeoane păs­
purtând cunună, cere dezle­
trător şi dumnezeesc învă|ător,
gare păcatelor, celor ce cu
pre carea o ai luminat cu dum-
dragoste săvîrşesc sfântă po­
nezeeştile laie învăjăfuri, Ie­
menirea la.
rarhe,
C u vetrela Crucei cu ade­
Şi acum, r ^is^Rtţi&t^i.
vărat întraripându-te, cu suflă­
rile Duhului, de Dumnezeu fe­ Toată rânduiala laudelor se
ricite, ai trecui valtirite înşelă­ birueşte acum Preacurată a te
ciune!, prea fericite. lăuda pre tine Mireasă a lui
Dumnezeu, carea ai născut pre
Slava...
Cuvântul lui Dumnezeu, $i pre
In vrednici ndu-te prea feri­ îngeri i-ai întrecut
cite a fi frale dupre trup, celui
ce cu trupul s'a săracii pentru trmgfiul:
5
milostivire, te-ai îmbogăţit cu Arcul celor puternici a slă-
Darul în dumnezeirea „bit, şî cei neputincioşi s'au
Şl acum, a Născătoarei ;
„încins cu putere; pentru a-
„ceasta s'a întărit întru Dom-
C a una ce eşti mai aleasă „nul inima mea".
I decâl toata ţidirea» ai cuprins
în pântecele tău pre Ziditorul COM3ACUL «i ICOSUL Praznicului,
Sadcalna, Sfinlulu», glasul al 4 4 t a .
şi Dumnezeu, şî l-aî născut Fe­ Podobie : Cel « le-ai înălţat,.
cioară, pentru mântuirea oa­
C u podoabele ierarhiei te-ai
menilor.
împodobit, şi cu frumuseţile
Peaana 'â-&, i r m o s ; muceniei te-ai înfrumse(at, şi
Arcul « l o r puternici»»» cu slavă înaintea lui Dumnezeu
u plecarea călre Dumne­
l
stând, străluceşti luminându-te
zeu îndumnezeindu-te Ie­ cu lumina Treimei. Pentru a-
 223
c e e a te r u g a m ierarhe Sime­
o a n e , c a pre cel c e ai îndrăz­
neala c ă t r e D u m n e z e u , roa­
gă-te pentru cei c e c u credinţă
te cinstesc p r e line.
SLAVA iar acea&tfl, Şi a::i]m, a Praznicului.
Peasna 4 - 0 , Irmos:
PANLRU ilrago5le:i CHIPULUI.
erffit-ai jertfele ceJe fără d e
sânge, celui c e pentru tine
s'a jertfii c a u n miel, şi junghi-
indu-fe, |e-ai adus lui p r e line
însu(î prinos, de Dumnezeu cu-
geţaiorule p r e a fericite.
C u strivirea obrazului tău
Ierarhe, munţii necredinţei şî
dealurile dracilor to&ie s'au Io-
pit, intărindu-te p r e tine Hristos.
Slava.,,
R u d ă dupre D a r priimin-
du-te D u m n e z e u Cuvântul te-a
arătat cinstit Ierarh al sfintei
cetăiî, şi m u c e n i c cinslit Si­
meoane.
Şi acum, a Năicâluarei:
Fiind învăţat în taina naş­
terea ta proorocul A w a c u m , te
însemnează p r e tine F e c i o a r a
maiînainle. munte u m b r o s , din
c a r e l e a venit D u m n e z e u l
nostru.
Poasna 5-&. Irirjoa:
Lumina ta Doamne,..
E l e bună v o e te-ai dat p r e
| tine însufi a pătimi c u o-
sârdîe fericite, u r m â n d lui Hri­
stos, celui c e pentru noî a pă­
timit c u trupul, şi a lipsit patimile.
LUNA Al RiLIE
h
C a o jertfă fara prihană
te-ai dat p r e tine s ă te arza d e
tot c u focul chinurilor, fiind p ă ­
zit cu bun miros do taină, feri­
cite S i m e o a n e .
Slava..,
P ironindu-te p r e c r u c e fe-
ricile S i m e o a n e , ai urmat dum-
nezeeşîei patimi a lui Hristos.
Drept a c e e a mutându-le c ă t r e
e l le-ai marii î m p r e u n ă c u
dânsul.
Şi acum, a N a r a t o a r e i :
R oagă-le penhu noi lui
Hristos, celui c e din c u r a t e
sângiurile tale s'a îmbrăcat c u
t r u p d e materie, şi p r e o a m e n i
din nou i-aînchîpuit N ă s c ă l o a r e
de Dumne/eu, Preacurată.
P t a * 11 a 6-a, Itmos
Strj^Jit-a mai nninl?...
I
nvStalu-te-ai din minunate/e
străluciri c e l e dumnezeeşti,
c a r e te-au povăjuit pre tine
către d u m n e z e e a s c ă vieaţă; şi
te-aî făcut plin d e m ă r i r e n e -
grăită, prea fericite Ierarhe.
Avându-te p r e tine S i m e ­
o a n e B i s e r i c a cea dumneze­
e a s c ă plină d e apele Duhului
cele c u r g ă t o a r e de vieajă, c a
p r e un a\inu ce iese din E d e m
se b u c u r ă Ierarhe,
Slavă...
C lăut -ai şi ai sfărâmat ido­
lii înşelăciune!, fiind întărit cu
însullarea Duhului, şi ai zi'dif
 TN douăzeci Ş[ şapte DH zli^e
biserici întru slava Iui Dum­
nezeu, Ierarhe Simeoane.
Şt ac uni, b Nfiscăloarei
V indecă patimile cele fără
vindecare ale sufletului meu,
Mireasă a Iui Dumnezeu, ceea
ce ai născut pre doftorul şi
Mântuitorul, carele prin pati­
mile lui vindecă patimile oa­
menilor.
Irmosul •
Strigal-a mai W n f e închi­
puind îngroparea ta cea de
„trei zile, proorocul lonâ în
„chit rugându-se: Din strică­
ciune mă scapă lisuse, împă­
cate al puterilor",
CONDAC, glasul al 2-lea.
Stonutui celui de sus făcân-
du-lfc ce)S)ean, Scaunul Sionn-
Iui celui de jos ai luat, şi bine
turma ţi-ai povăţuit la staulul
cei ceresc, împreună te-ai răs­
tignit cu Hristos, Simeoane, ur­
mând patimei lui celei dunv
nezeeşti.
1c o s.
P r e cel din neamul lui A*
vraam, şi din seminţia lui Da-
vid, pre fiul iui Iosif şi rudenia
lui li sus, să 1 lăudăm astăzi, pre
Simeon, de trei ori fericitul, ca
pre cel mult mării pentru ru­
denia lui Hristos, şi împodobii
cu scaunul maicei bisericilor,
şi mărit înfrumseţat cu sângele
muceniciei. Că însuşi ca şr Slă-
pânuf pe cruce s'a pironit, ur­
mând palimei lui celei dum­
nezeeşti,
Iniru aceasţn Urna ta Z7 dt pomenirea
siântuJui &rm|Uuiuţ mucflrijt Sjmton episcopul
Ierusalimului, rudenia bum n ului.
S o h ; SiftwoTi patimi a&ernenea cu Domnul
pAlimînd,
Ca un frate al Domnului pe lemn spân­
zurat fiind.
Intru a dotiJiţci ţi tapeta zi,
Simeon pe lemn se pirunl.
A^aiU a fost pe vremea împăratului
Traiao, fecior lagoântcuhu Iaşii, şi frate
lui lacov, pre acesta 1usndu-l însuşi Hri­
stos şl DunsMwu! aostrtr, şî pînmind a
i se Durui frate, îl unse preot, c a s£-i
propoveduîasca prea mărita venire. Drept
aceea trudîndu-se cu teii de mii de are­
nele şi sudori. Impodobiâ scaunul Ieru­
salimului ca nn păstor, iarna ea u g năimit
ţi ţiclndu-stf pre sine sfanţuloj Duh,
a snrpat şi a stricat eapiştile idolilor, şi
îndreptând la lumină pre cei rătăciţi, rltj-
dând manei eu multe dureţi pefitru buna
credinţă, s'a şi răstignit, fiind de o smâ
si douăzeci dc ani; şi de aeolo s'a întors
către cel dorit al sau Mântuitorul K r î s ^
Acest fericit se învrednici a avea două
nume, c ă se diierna şi Sitnou şi Simeon,
şi c r i frate a lui Tacob ^ t u i Kristo».
TnLTU aceaMA zi, pomenirea pron cuviosului
părintelui nistru loan Mărturisitorul, egumenul
M a nas Lirei ce se numeşte C i U m n ,
& > : O Ioane fericite, de patimi fiind curâju
:J
Me-nnariri CnUrouilor precum se cuvin* a
^cest fericit loan, s'a născut în Irî-
nopviH, carea era rms din cetăţile Deca-
poliei; fiu de părinţi creştini ţi iubitori
de Dumnezeu, cit aiunele Teodor şi Gri-
pjoria. Deei fădiadu-se de aouâ ani s'a
dus la cliinovîe, nndti p'a şi cllugarit, ş l EH
fîîsâ osârdiiitor ş\ smerit şi aseară tor, Va
iubit de dascălul sau. Şi mergând îm­
preuna cu eT la Sinodul al şaptelea ce s'a
adunat a doua oară în Nicbeea; apoi mai
îu urmă, şl îu Constantina pol; deci das­
călul său s'a făcut Arhimandrit, şi egu­
men monastirei lui Dalmat; iară aceata

LUNA APRfLIE
s'a [acut schimnic şî preot, ţt de acolo fu
trimis de împăratul Nichlfor, tguintn mo­
li astirei Cataronilor. Aci cu plăcere de
Dumnezeu şi a p o s t o l eşte ocinnutud turma
lui Hdstop zece ani şi ceva mai mult,
erâ iubit de toţi oamenii. Dar în vremea
cc erâ să urmeze dela diavolul obştea­
sca iapfti U Biserica Hristos, tf&
descoperit fericitului; ^ adunând şi sfă­
tuind pe toţi fraţii, ŞL poruncindu-le cele
de cuvîinţi, a zta către ei: Privegheaţi
părinţilor ţi fraţilor, ca să nu vă furaţi
de diavolul, şi s i nu vă lepădaţi de închi­
năciunea sfintelor icoane; căci pre mine
nu mă veţi mai vedea între cei vii, în
vremea când el vorbea acestea, vtjnd oa­
recari sălbateci slujitori, trimişi de Leon
luptătorul J « icoane, au împTăştUrt leala
turma, şi cele ce au găsit în monaatrr«
pre la părinţi, ca pre ale lor le-au îm­
părţit; iară pre păstorul lor, cu lăuturi le­
gat lnându-j, Pan dus la VisantU, lăsând
mănăstirea în pradă. Deci mergând sfântul
la împăratul, şi n urnind u l pre el păgln
şi osândit şi altele multele fă*â de sfială
zlcâodu-î, 1-3 pornit spre mânie. Pentru
care şi cumplit a fost bătut, preste obra^
cu vine de bou. l a r i fericital se bţjcurâ
pătimind pentru Hristos; şi dupa aceea
fiind închis, în mitocul său trei luni, fu
surghiunit la o cetate nninîtl Pentadao
tilon în hotarele L,ambel. Deci acolo pi­
cioarele lui legându-le cu lanţuri, 1-a pus j
la q închisoare Întunecoasa, lâsându-1 #tolo !
•tepreztcv l u n i ; iară după aceasta 1-a adus 1
gol irj cetate, înaintea împăratului spre J
batjocură, şi dupâ multe priciri de cuvinte,!
a fost dat lui fnan, cei ce cn aevredoicie.
atuncea erâ patriarh bisericei celei mari;
carele multă cruzime a arătaî U Sfântul,
strâmtară n du-1 pre el CU foame în multa
vreme, după rare apoi )*a înfăţişat iarSşi
la împărat, şi împăratul \. trimis Ia o ce­
a
tate numită Criotavron Apuchelarfilor, şj
act>lo l a închis fk>i ard Intre fi^ Unde dc
multă rea pătimire se îiflease cu totul carnea
de pre trupul J l j J * îosă Sfântul pre toate .
sufedtidu le cu mulţămitfi slăvea pre Dum- :
nezeu. Iară. după ce s'a junghiat Leon
ArroeannJ, şi a împăraţii în 1&CM3 sân Mî-
nail Travluljibeianud se toţi tei din prin
flurţhinnii, s'a dns şi klântnl până la Hal-
msts>
cttidon ne având voe. ca să ÎTrtie î n ce
tate. I a t i dupâ aceea împăiăţind Teofil, a
voir Cnviosu} sa se aşez? în oarecare mâ
nistire împrenDâ eu alţi părinţi; apoi fiind
prinşi de Patriarhul din acea vreme ş
cumplite nerazuri suferind fericitul, hi sur
ghiunit U ostrovul A/usiei unde împlinind
doi ani ţi jumătate, a văsuţ oarecare ve­
denie, si vestind celor împreuna cu el mu­
tarea sa după trei zilt, s'a dus câtre
Domnul.
Iniru icea»ti iu pomtmr*a «fln^lot ApoaloU:
Ansi arh, Marca şi Zinon
Stih : Zinon Legiuitorul, Ari&Urh ţi Marcu
cei mânţi,
VVţai ctlei pfeu ^unc %\ fericit* »M foM în­
vredniciţi
h
Aceştia eratl din cei şapte*ed şi Aris-
T
ttrb este acela carete Pavel pomeneşte
în epTstoJa către fipmanj, şi csieie & Sost
episcop Apamrei celei din Siria, supusă
apostolilor celor întâi cu scaunele. Acesta
mi: tnlâi de cât to(r a propove<?u<r pre
Hristos Dumnezeu adevărat Iară Marcu
este acela p'e carele ţi loan obicinuit a-J
Dunîi. De carele pomeneşte- Ltsca în Fapte
şî carele s'a pus episcop de Apostoli în
Vlvlopoli. Iară Zinon este acela, pre ca­
rele Apostolici tl scrie în epfetoîa citre
Rvmani legiuitor. Şi carele s'a făcut Întâi
episcop de Apostolul Pttru, în Dioapol,
învăţa proporedaind preîIrisCOi Dumnezeu
«devărat Deci aţrştia m^ilte rele pătimiri
euierind dcJa necredincioşii pentru zidirea
din nou A HfieHdior, şî pentru surparea
idolilor, şi însuşi făcindu-se lucrători de
ttJnuni şi de vindecări, s'sui mutai către
Intru accutl zi po^cnîree sflniulai mu-
r
cţnic Pupile pţin sab;e t'a slvkrţii.
Soh: PupJie junghiindu-le penlru Hristos
Satigele ţi-ai vărsat.
de dc^ouit ti: singzlv Hiv,Jf>s Ii-a>
răscumpiraL
Intru a ceas ti zi, pomenirea sfântului Evlo-
ghic primitorul de sireini, cu pac< i'a s&vicşft.
p r eEvloghie, ca pre primitorul de
streini col iubi',
 Intru acoastâ zi, pomenirea sfanţului mu­

T
Pre cel ce a'a pironit..*
cenic lci\ir>n tei nou, târîi pre pamfcnl s'a sĂ-
#

vâifit. oată lumina Mângâitoru-

Stih: Se pufneşte (ruput mucenicul Lubon _ lui priimind-o în inima ta
cea curala, înleleple, ai perdul
Al celui cb praful cel din eJ, prafului spre
amestecare l-a dat,
întunerecul cel neluminos al
dracilor, luminând pre credin­
Co ale lor sfînre rugăcrja^ Doaiune, cioşi, Simioane.
luilneste-ne şi ne mnntueşte pre noi, Amin.
Cu râurile dumnezeeştilor
Peatni 7-*, frmos: fale învăţaturi nscând marea
Ţinerii cei din Avrasm,,

£
u osârdie dându-fi tropul a
se chinui pentru Hristos,
te-ai smintii, nu le-ai siăbil
dumneseescule, strigând: Rine
eşti cuvântat Dumnezeul părin-
filor noştri.
A p r i n z â n d u ^ s e mintea de
dragostea iui Dumnezeu, prea
fericite, te-ai făcut mai tare
decât focul cei materialnic, stri­
cumplitei rele credinţe, a* a-
dă pat fot sufletul, careleaodrn-
slit spic roditor al credinfei,
ti'mec'Ji-ârttittt pre Talii»
P r e Cuvântul Tatălui pro-
poveduindu-l Dumnezeu ade­
vărat către îo|i, muile chinuri
ai suferit şi snindu-te pre în-
năltimea Crucei, le-ni mufa!
către cel ce ai dorii, Ierarhe.
Şi a-nm, «, pJiseâtoir<L J

gând : Bine eşti cuvântat Dum­

nezeul părinjilor noştri. C a să te lăudam cu glasuri
de muljumită pre tine Prea­
Slbvă,..
curată, ca pre una ce ai umplut
Jnfferbânfându-te cu râvna de D a r neamul nostru, ocro­
dumnezeească, de tot ai stins teşte şi ne păzeşte pre noi de
G
nebunia idolilor, Fericite, şi toată stricăciunea, Mireasa A
Q ai învăţat pre credincioşi cre­ lui Dumnezeu.
dinţa cea ortodoxa, cu cuget
bine credincios, cugetătorule S t lăudam, bine să cuvânffm..,
de Dumnezeu.
P r e cel c e s'a pironit cu
Şi acum, B NâEcaioarii:
„trupul pre Cruce, şi ne-a a-
Fecioară Maică prea cu­ „rătat nouă armă de mântuire,
rată, ceea c e eşti rană diavo­ „tineri preaînăl|a|i pre Hrisfos
lilor şi mântuirea şi paza oa- | „Dumnezeul nostru în veci".