Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ULTIMII 19 ANI.
COMPARAŢIE CU REPUBLICA CEHĂ
(cercetare ştiinţifică)
Aprilie 2010
CUPRINS:
Politica monetară din ultimele decenii s-a axat pe trei strategii standard, atât în
ţările industrializate, cât şi în cele emergente: ţintirea agregatelor monetare, ţintirea
cursului de schimb şi ţintirea inflaţiei.
Tratatul privind Uniunea Europeană( Tratatul de la Maastricht), care a intrat în
vigoare în 1993, reglementează obiectivele şi funcţionarea UE. Criteriile de la
Maastricht constituie o constrângere pentru politica monetară a noilor state membre UE
deoarece e necesar ca îndeplinirea criteriilor să se realizeze fără a pune în pericol
convergenţa reala. În aceste condiţii, strategia de politică monetară a BNR constă în
ţintirea inflaţiei şi asigurarea sustenabilităţii acelui nivel de inflaţie scăzută,
corespunzător criteriului de la Maastricht.
Criteriile de la Maastricht
(Indicatori de convergenţă nominală)
Indicatori de Criterii Maastricht România 2008 România 2009
convergenţă nominală
Rata inflaţiei (IAPC) <1,5 pp peste media 7,9 (criteriul: 4,0) 7,4 (criteriul: 3,4)
(procente, medie celor mai performanţi
anuală) 3 membri UE
Deficitul bugetului Sub 3% 5,4 …
consolidat (procente în
PIB)
Cursul de schimb faţă Sub 60% 13,6 …
de euro
(apreciere/depreciere
procentuală maximă pe
doi ani)
Ratele dobânzilor pe +/- 15% +9,7/-14,6 +7,2/-22,7
termen lung (procente
pe an, medie anuală)
Ratele dobânzilor pe < 2 pp peste media 7,7 (criteriul 6,2) 8,3 (criteriul: 6,4)
termen lung (procente celor mai performanţi
pe an, medie anuală) 3 membri UE dpdv al
criteriului ratei inflaţiei
(Romania)
(Cehia)
Sursa: CNB
În România, ţinta pentru 2008 este de 3,5%, iar pentru 2009 de 3,3%.
Studiind inflaţia măsurată prin IAPC (indicele armonizat al preţurilor de consum),
putem observa valorile mult mai mari înregistrate de România în perioada 2004-2009.
În România, inflaţia a depăşit semnificativ ţintele. În Cehia, inflaţia ţintă pentru
perioada 2006-2009 este de 3%. Putem observa depăşirea ţintei în 2008. În 2009, în
schimb, inflaţia scade continuu. Reglementarea preţurilor şi unele modificări la
impozitele indirecte au contribuit cel mai mult la scăderea inflaţiei. În 2009 inflaţia a
fost la jumătatea inferioară a benzii de toleranţă stabilite de CNB în jurul valorii de 3%.
p- prognoza
Ponderea deficitului României a cescut pana la 3% din PIB în 2008, depăşind
nivelul pevăzut în programele de convergenţă. În acest context, România a primit în
2008 consiliere din partea Comisiei Euopene cu privire la riscul de a nu respecta
plafonul de 3% din PIB în contextul unei expansiuni economice puternice.
În Republica Cehă, în schimb, rezultatele bugetare din ultimii ani au fost relativ în
conformitate, sau chiar mai bune decat ţintele stabilite în programele de convergenţă.
Ponderea datoriei publice s-a menţinut în ambele ţări considerabil sub valoarea de
referinţă a PIB.
În ceea ce priveşte rata dobânzii de referinţă, CNB a majorat-o o singură dată, în
2008, cu 25 de puncte de bază, în luna februarie, acţiune care a fost inversată în august.
În prezent, BNC a decis menţinerea dobânzii de referinţă la 1%, cea mai redusă din
Europa Centrală şi de Est. Pe de altă parte, în România, au avut loc reduceri
semnificative ale ratei dobânzii, deşi politica monetară a devenit mai restrictivă. In
2010, BNR a intervenit de două ori pe piaţa monetară:
- la 6 ianuarie a scăzut rata dobânzii la 7,5%
- la 3 februarie a mai scăzut, ajungând la 7%
Adoptarea euro nu este condiţia esenţială a convergenţei, ci ultima etapa a unui
proces complex. BNR a propus un calendar de adoptare, eliminând variantele extreme
(adoptarea prea devreme a euro sau prelungirea perioadei).
- -
pierde
rea
flexib
ilităţii
politic
ii
monet
are
sau a
ratei
de
schim
b
poate
duce
la
riscul
ajustă
rii
prin
produ
cţie
sau
prin
număr
ul
locuri
lor de
munc
ă
Potrivit INS, creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (aprilie 2009 –
martie 2010), faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2008 – martie 2009), determinată pe
baza IPC, este de 5,1 la sută, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor
de consum (IAPC) este de 5 la sută.
Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR) estima că rata lunară a
inflaţiei în martie s-ar fi situat la 0,2 la sută, iar rata anuală ar fi coborât la 4,2 la sută faţă,
potrivit unui sondaj în rândul membrilor asociaţiei.
Estimările analiştilor financiari au variat între 0,1 şi 0,3 la sută pentru inflaţia în luna
martie, ceea ce ar plasa rata anuală a inflaţiei între 4,1 şi 4,3 la sută. Pentru finele anului
2010 rata anuală a inflaţiei s-ar putea situa la patru la sută (estimările variază între 3,6 şi 5
la sută). Banca Naţională a României a urcat prognoza de inflaţie pentru 2010 de la 2,6 la
sută la 3,5 la sută şi estimează pentru 2011 o rată a inflaţiei de 2,7 la sută, unul dintre
motivele care au influenţat prognoza fiind creşterea accizelor la tutun.
20
Contribuţia inflaţionistă a componentelor IPC (indicele preţurile de consum) arată un
impact de 6,5 la sută la produsele din tutun, 4,5 la sută la combustibili, 3,5 la sută la
legume, fructe şi ouă şi 1,5 la sută la preţurile administrate. De asemenea, BNR a
reconfirmat ţinta de inflaţie de trei la sută propusă pentru 2011, iar pentru 2010 ţinta
rămâne de 3,5 la sută.
21
BIBLIOGRAFIE
1) www.bnr.ro
2) www.insse.ro
3) www.financiarul.com
4) R. Lipsey, A. Chrystal - Principiile economiei, Ed. Economica, Bucuresti, 2002
5) J. Stiglitz, C. Wlash- Economie, Ed. Economica, Bucuresti, 2005
22