Sunteți pe pagina 1din 3

Nr.

15 Aprilie 2003

TRATATUL DE LA NISA
Obiectivul Tratatului de la Nisa, considerat indispensabil viitoarei extinderi, este să conţină prevederi
pentru a asigura o bună activitate instituţională în momentul când Uniunea va avea aproape 30 de
membri, înscriindu-se deci în viziunea unei reforme instituţionale ale cărei 3 axe principale sunt:
componenţa şi modul de funcţionare al instituţiilor europene, procedura de decizie din cadrul
Consiliului de Miniştri şi consolidarea cooperării între instituţii.

Tratatul de la Nisa a fost semnat de către Miniştrii Afacerilor Externe ai statelor membre ale Uniunii
Europene la 26 februarie 2001 şi a intrat în vigoare la 1 februarie 2003, după ce a fost ratificat de
fiecare stat membru, fie prin vot în parlamentul naţional, fie prin referendum.

REFORMA PROCEDURILOR DE DECIZIE


Parlamentul European
Prin Tratatul de la Nisa a fost consolidat rolul de co-legislator al Parlamentului European, procedura
de co-decizie urmând să fie aplicată şi în domeniile: lupta împotriva discriminărilor, coeziune
economică şi socială, vize, azil, imigraţie.
Domeniile în care Parlamentul poate sesiza Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene au fost, de
asemenea, extinse.
Tratatul de la Nisa asigură o bază juridică partidelor politice din statele membre prin definirea unui
statut care să permită mai ales stabilirea unor reguli asupra modalităţilor de finanţăre a acestora.

A fost stabilit un număr maxim de 732 de mandate în Parlamentul European (în loc de 626, cum
prevedea Tratatul de la Amsterdam). La data intrării în vigoare a Tratatului de la Nisa, unele state
membre vor avea mai puţini reprezentanţi în Parlament, de exemplu, Franţa, care are momentan 87
de mandate, va avea numai 72. Numărul de mandate prevăzut pentru statele candidate va rămâne
subiect al negocierilor de aderare (Notă: Conform acestei împărţiri provizorii, România dispune de
33 de mandate în Parlamentul European).

Consiliul Uniunii Europene


În cadrul Consiliului Uniunii Europene sunt utilizate două proceduri de vot: unanimitatea şi
majoritatea calificată. În perspectiva viitoarei extinderi, menţinerea unanimităţii, procedură care
asigură fiecărui stat drept de veto, ar putea face să apară obstacole în luarea deciziilor. Majoritatea
calificată are la bază un sistem de ponderare a voturilor în cadrul Consiliului Uniunii Europene,
format din miniştrii statelor membre, fiecărui stat fiindu-i atribuit un anumit număr de voturi, funcţie
de populaţia sa.

Tratatul de la Nisa stabileşte noi reguli ale majorităţii calificate, de aplicat începând din 2005: pentru
ca o decizie să fie adoptată este necesar, pe lângă o majoritate de voturi (255 din 345 pentru o
Uniune cu 27 de state membre), şi ca majoritatea statelor să fi votat favorabil (14 din 27). Votul în
majoritate calificată a fost extins la următoarele domenii, în care era necesară unanimitate:
coeziunea economică şi socială, încheierea de acorduri internaţionale în domeniul proprietăţii
intelectuale şi al serviciilor, cooperarea judiciară civilă.

COMPONENŢA ŞI MODUL DE FUNCŢIONARE AL CELORLALTE INSTITUŢII


Comisia Europeană
Conform Tratatului de la Nisa, începând din 2005, în componenţa Comisiei Europene va intra numai
câte un comisar de provenienţă din fiecare stat membru. Atunci când Uniunea va avea mai mult de
27 de state membre, numărul comisarilor va rămâne acelaşi (27) şi va fi instaurat un sistem de
rotaţie ale cărui reguli vor fi stabilite de către Consiliu prin vot în unanimitate.
Pentru buna funcţionare a Comisiei, puterile preşedintelui acesteia vor fi extinse. Preşedintele va
avea în atribuţiile sale organizarea internă, eventualele remanieri, va putea cere demisia comisarilor.

2
Preşedintele va fi desemnat de către Consiliul Uniunii Europene, prin vot în majoritate calificată.

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene


Pentru o mai bună funcţionare a Curţii de Justiţie şi pentru scurtarea termenelor de judecată,
Tratatul de la Nisa prevede unele modificări în ceea ce priveşte competenţele Curţii de Justiţie şi
cele ale Tribunalului de Primă Instanţă.
Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, având câte un membru de provenienţă din fiecare stat,
se poate reuni în plen sau în cameră lărgită.
Prin Tratatul de la Nisa, acţiunile directe pot fi depuse numai la Tribunalul de Primă Instanţă, care
va avea competenţă şi asupra unor anumite acţiuni pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare
asupra validităţii unui act comunitar.

Curtea de Conturi, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor


Tratatul de la Nisa prevede că fiecare stat membru va avea câte un reprezentant în Curtea de
Conturi, numit de Consiliu prin vot în majoritate calificată.
În ceea ce priveşte Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor, a fost stabilit un număr
maxim de 350 de membri. Conform prevederilor Tratatului, Comitetul Economic şi Social este
reprezentantul organismelor economice şi sociale din societatea civilă. Membrii Comitetului
Regiunilor trebuie să aibă un mandat electoral în colectivitatea pe care o reprezintă.

VALORI DEMOCRATICE
Prin Tratatul de la Nisa a fost creat un mecanism de conservare a valorilor democratice. Consiliul
Uniunii Europene, statuând cu o majoritate de 4/5 şi după consultarea Parlamentului European,
poate adresa o recomandare unui stat pe al cărui teritoriu s-a constatat existenţa riscului de violare
a drepturilor fundamentale.

“Declaraţia asupra viitorului Europei”, anexă a Tratatului de la Nisa, cuprinde prevederi asupra
statutului Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care nu este incorporată în Tratat.

Textul integral al Tratatului de la Nisa este disponibil la:


- site-ul Centrului de Informare al Comisiei Europene în România, secţiunea “Publicaţii şi resurse”
http://www.infoeuropa.ro/insidePage.php?webPageId=77&id=5696
- site-ul oficial al Uniunii Europene http://europa.eu.int/eur-lex/en/treaties/index.html

Stadiul ratificării Tratatului de la Nisa: http://europa.eu.int/comm/nice_treaty/ratiftable_en.pdf

Mai multe informaţii despre Tratatul de la Nisa sunt disponibile:


- în broşura “What difference will the Treaty of Nice make?”, care poate fi descărcată de pe site-ul
Centrului de Informare al Comisiei Europene în România
http://www.infoeuropa.ro/insidePage.php?webPageId=77&id=18299
- pe site-ul oficial al Uniunii Europene, la adresa:
http://www.europa.eu.int/comm/nice_treaty/index_en.htm

S-ar putea să vă placă și