Sunteți pe pagina 1din 12

TEMĂ PENTRU ACASĂ

POPULATIA SI ASEZARILE
I. Completaţi spaţiile libere cu răspunsul corect:
1. Numărul mediu de copii născuţi vii în cursul unui an, calculat la 1 000 de locuitori, reprezintă indicatorul demografic numit
2. Oraşul Constanţa s-a numit în antichitate………………
3. Prin municipiul Piteşti trece râul………………
4. Oraşul Zalău este reşedinţa judeţului………………
5. Oraşul cel mai sudic din Câmpia Română este …………………………….
6. Oraşele Târgu Mureş, Arad, Alba Iulia, sunt străbătute de râul…………………………….
7. În antichitate, oraşul Constanţa se numea…………………………….
8. Cel mai mare oraş, ca număr de locuitori, situat pe Someş este …………………………….
9. Reşedinţa de judeţ a judeţului Teleorman este oraşul…………………………….
10.Oraşul Mangalia este situat pe locul fostului oraş antic numit…………………………….
11.Judeţul Constanţa se află în partea de ……………………………. a ţării.
12.Cel mai mare oraş din Câmpia de Vest este…………………………….
13.Dacă natalitatea este de 5% iar mortalitatea de 4% într-o regiune, atunci sporul natural este de …………………………….
14.Reşedinţa judeţului Hunedoara este oraşul numit………………
15.Sporul natural reprezintă diferenţa dintre natalitate şi ………………
16.Satele risipite din regiunea Munţilor Apuseni se numesc şi ………………
17.Oraşul Constanţa este aşezat pe locul fostului oraş antic numit
18.Cea mai veche localitate de pe teritoriul ţării noastre este ..................
19.Cea mai sudică localitatea din ţara noastră este………………
20.Cea mai mare parte a populaţiei României trăieşte în cadrul unităţilor de relief de ...................
21.Diferenţa dintre natalitate şi mortalitate se numeşte...............
22.Satele risipite sunt caracteristice zonelor de ...................
23.Cel mai mare oraş din Carpaţi este……………….
24.Populaţia rurală trăieşte în unităţile administrative numite ..............................
25.Oraşul Iaşi este situat pe râul ..................
26.Cel mai apropiat oraş de Bucureşti cu o populaţie de peste 100.000 locuitori este...........
27.Cele mai vechi oraşe-cetăţi de pe teritoriul României, întemeiate de coloniştii greci sunt localizate pe...................
28. Creşterea sau descreşterea populaţiei pe o perioadă de timp, se datorează indicelui demografic numit...................care
reprezintă diferenţa dintre natalitate şi...................
29.Oraşul Oradea este situat pe râul...................
30.Numărul oraşelor din Câmpia de Vest cu o populaţie de peste 200.000 locuitori este de...................
31.Cel mai mare oraş din Câmpia de Vest din punct de vedere al mărimii demografice este…………
32.Oraşul Ploieşti este situat pe râul……………….
33.Cel mai mare oraş din Podişul Moldovei este.......................
34.Cel mai important oraş din estul Deltei Dunării, centru turistic şi port este…………………….
35.La ieşirea Jiului din regiunea deluroasă se află oraşul ...........................
36.Oraşul Constanţa s-a numit în antichitate.................
37.Cel mai mare oraş al Moldovei este...................
38.Cele mai mici densităţi ale populaţiei, din România, sub 25loc/km2, se întâlnesc în ...................
39.Între cele două războaie mondiale edilii au amenajat râul din Bucureşti numit .........................
40.Judeţul situat în nordul Pod. Dobrogei se numeşte..................
41.Prin oraşul Timişoara trece râul ....................
42.Două judeţe cu importante resurse de gaz metan sunt...................
43.Activitatea economică predominantă în cadrul unui sat sau a unei comune este ...................
44.Oraşul Piteşti este traversat de râul...................
45.Oraşul Satu Mare se află situat pe cursul inferior al râului...............................
46.Cel mai mare oraş din centrul ţării situat la intersecţia paralelei de 46° lat.N şi a meridianului de 25°long.E este .........................
47.Primele două capitale ale Ţării Româneşti, Câmpulung şi Curtea de Argeş sun situate în unitatea de relief numită ......................
48.Judeţul cu cea mai mică suprafaţă din România este .........................
49.Teritoriul României este împărţit într-un număr de ......................... judeţe
50.Judeţul care cuprinde toate formele de relief şi este străbătut de râul Olt este...................
51.Densitatea medie a populaţiei în România este de ...................
52.Cel mai mare oraş din Depresiunea Transilvaniei se numeşte.....................
53.Satele din categoria celor mici ca mărime demografică au un număr de locuitori de sub ............................ locuitori
54.Judeţul care cuprinde toate formele de relief şi este străbătut de râul Mureş este...................
55.Bucureştiul este împărţit în două de râul .........................
56.Cea mai mare unitate administrativă în care este împărţită România se numeşte...........
57.Cel mai mare oraş ca număr de locuitori situat pe Dunăre este .................................
58.Satele din zonele de munte, cu gospodăriile dispersate, se numesc sate.................
59.Dintre minorităţile naţionale care trăiesc în ţara noastră cel mai mare număr îl deţin .......................
60.Cel mai important oraş din vestul Deltei Dunării, centru turistic si port este................
61.Cel mai mare oraş din Câmpia de Vest este.....................
62.Datorită asemănărilor în perioada interbelică Bucureştiul mai era numit şi Micul..........................
63.Suprafaţa ocupată de construcţii din cadrul unei aşezări se numeşte .....................................
64.La intrarea în Delta Dunării se află oraşul .........................
65.Sporul natural este ......................... dintre natalitate şi mortalitate
66.Oraşul Craiova este străbătut de râul ...........................
67.Slobozia este reşedinţă de judeţ al judeţului .........................
68.Municipiul Bucureşti are o populaţie de ......................... locuitori
69.Aşezările rurale se mai numesc şi .....................................
70.Cel mai mare oraş al Depresiunii Transilvaniei localizat în bazinul Someşului este numit.................
71.Numărul mediu de copii născuţi vii, în cursul unui an, calculat la 1000 de locuitori, reprezintă indicatorul demografic numit......
72.Oraşul Bucureşti a depăşit 1 mil. locuitori in anul............................
73.Numărul comunelor din România este de .....................................
74.Din totalul populaţiei României, maghiarii deţin o pondere de .....................................
75.Cel mai numeros contingent de populaţie s-a născut în România în anul ...................
76.Numărul oraşelor di România este de .........................
77.Cel mai mare oraş din vestul ţării este.................................................
78.Numărul satelor din România este de .....................................
79.Datorită scăderi ponderii populaţiei tinere din cadrul populaţiei totale în România se înregistrată procesul..........................
80.Al doilea oraş ca număr de locuitori în Podişul Dobrogei este numit...
81.Satele caracteristice zonelor de câmpie sunt satele .........................
82.Al doilea oraş ca număr de locuitori din Câmpia Română este numit...
83.Populaţia de origine germană din ţara noastră este formată din două categorii etnice numite .....................................
84.Populaţia urbană din România deţine o pondere de .....................................din populaţia totală
85.Ca număr de locuitori România se situează în rândul ţărilor ...................
86.Reşedinţa de judeţ al judeţului Hunedoara este .........................
87.În perioada antică oraşul Turnu Severin se numea .....................................
88.Satele mijlocii au populaţia de .....................................
89.Judeţul Sălaj are ca centru administrativ oraşul .........................
90.Structura confesională a populaţiei evidenţiază predominarea populaţiei creştine.....................................
91.În istorie Bucureştiul a fost capitala provinciei istorice numită .........................
92.Primul act privind întemeierea oraşului Bucureşti datează din perioada domniei lui .........................
93.Populaţia României în prezent este de .........................
94.Locuitorii care trăiesc la oraş formează categoria de populaţie numită ...................
95.Oraşele din categoria celor mari, după numărul de locuitori, au populaţia cuprinsă între ......................................
96.Din totalul populaţiei României, românii deţin o pondere de .....................................
97.Vatra bine individualizată a aşezării se întâlneşte în cadrul satelor .....................................
98.Oraşul din Câmpia de Vest având între 200.000-300.000 locuitori este numit...
99.Cele mai vechi oraşe din România au apărut în perioada istorică .....................................
100. Zona din imediata apropiere a unui oraş (zona înconjurătoare) se mai numeşte .....................................
101. În antichitate oraşul Alba-Iulia se numea ................
102. Cel mai mare oraş din Câmpia Crişurilor este ...................
103. Cea mai important ă şi mai mare aşezare din Banat este .....................................
104. Oraşul din Moldova având între 200.000 şi 300.000 locuitori se numeşte...
105. Cel mai mare şi important oraş din Dobrogea este .....................................
106. Cel mai mare număr de locuitori a atins România în 1990 când aceasta număra .........................
107. Cele mai mari densităţi ale populaţiei la sud de arcul carpatic se întâlneşte în .......................
108. Complexul sculptural Brâncuşi ce cuprinde Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Coloana Infinitului se află în oraşul ...........
109. Al doilea oraş ca număr de locuitori din Câmpia Moldovei este numit... ...................
110. Caracteristice zonelor de munte sunt satele ...................
111. Ca număr de locuitori Bucureştiul se numără printre oraşele .........................
112. Unul dintre cele mai vechi oraşe întemeiate de greci pe litoralul Mării Negre este ................
113. Cel mai mare oraş din Podişul Moldovei este ....................................
114. În 1967 s-au născut un număr de ......................... locuitori
115. Densitatea medie a populaţiei României este de .........................loc/km2
116. Judeţul cu cea mai mare suprafaţă din România este .........................
117. Satele foarte mari au o populaţie de peste .................. locuitori
118. Oraşul Braşov este situat în unitatea de relief numită.................................
119. Oraşul reşedinţă a judeţului Maramureş este numit...
120. Cel mai mare oraş din Podişul Getic este numit..
121. Satele situate în zonele de munte au gospodăriile şi locuinţele...................
122. Oraşul Roman se află în judeţul...................
123. Cele mai importante două oraşe ale Deltei Dunării sunt .....................................
124. Satele caracteristice zonelor de deal şi podiş după formă şi structură sunt satele .........................
125. Oraşul Bacău este situat pe râul .....................................
126. Populaţia României a început să scadă în secolul XX începând cu anul .........................
127. Al doilea oraş din România ca număr de locuitori este.....................................
128. Satele caracteristice zonelor locuite de saşi sunt satele .......................
129. Oraşul de la Dunăre cu cel mai mare număr de locuitori este………………….
130. Depresiunile Ciuc şi Braşov sunt traversate de râul.........................................
131. La intrarea în delta Dunării se află oraşul………………….
132. Oraşul dezvoltat pe braţul central al Dunării din sectorul Deltei se numeşte………………
II. Încercuiţi răspunsul corect: c. Bega
1.Reşedinţa judeţului Teleorman este municipiul: d. Crişul Alb
a. Giurgiu 13. Populaţia României este de:
b. Slatina a. 23,2 milioane locuitori
c. Alexandria b. 23 milioane locuitori
d. Târgovişte c. 22, 5 milioane locuitori
2.Oraşul Alba-Iulia se numea în antichitate: d. 21,7 milioane locuitori
a. Tomis 14. Cel mai mare oraş localizat într-o depresiune
b. Napoca subcarpatică este:
c. Apulum a. Piatra Neamţ
d. Drobeta b. Târgu Neamţ
3.Cea mai mare parte a populaţiei Românei este cuprinsă c. Câmpulung
în grupa de vârstă: d. Câmpina
a. 0-14 ani 15. Sunt localizate în aceeaşi unitate de relief oraşele:
b. 14-65 ani a. Satu Mare şi Baia Mare
c. 20-40 ani b. Reşiţa şi Lugoj
d. peste 65 ani c. Iaşi şi Botoşani
4.Densităţi ale populaţiei peste media pe ţară se d. Galaţi şi Tulcea
înregistrează în: 16. Oraşul cel mai important, după numărul de
a. Câmpia Moldovei locuitori , din Depresiunea colinară a
b. Podişul Sucevei Transilvaniei este:
c. Podişul Târnavelor a. Târgu Mureş
d. Podişul Bârladului b. Cluj-Napoca
5.Reşedinţa judeţului Hunedoara este: c. Alba-Iulia
a. Deva d. Bistriţa
b. Hunedoara 17. Sporul natural a început să scadă din anul:
c. Simeria a. 1990
d. Brad b. 1992
6.În zonele montane sunt caracteristice satele: c. 1989
a. răsfirate d. 1995
b. risipite 18. Oraşul antic Callatis a fost amplasat pe locul
c. adunate actualului oraş:
d. compacte a. Mangalia
7.Cel mai mare oraş situat în Podişul Moldovei, după b. Constanţa
numărul de locuitori, este: c. Medgidia
a. Vaslui d. Histria
b. Bacău 19. Oraşul de la Dunăre cu cea mai mare populaţie
c. Iaşi este:
d. Suceava a. galaţi
8.Oraşul Timişoara este reşedinţa judeţului: b. Brăila
a. Arad c. Tulcea
b. Hunedoara d. Drobeta Turnu-Severin
c. Timiş 20. Cele mai mici densităţi ale populaţiei sunt în:
d. Cluj a. Dealurile de Vest
9.Râul Olt trece prin oraşul: b. Delta Dunării
a. Sibiu c. Podişul Getic
b. Făgăraş d. Câmpia de Vest
c. Sebeş 21. În afara graniţelor ţării cei mai mulţi români
d. Cugir trăiesc:
10. La confluenţa râului Bistriţa cu Siretul se află a. la sud de Dunăre
oraşul: b. la E şi N de râul Prut
a. Piatra neamţ c. în Europa Occidentală
b. Bârlad d. în America de Nord
c. Bacău 22. Bucureştiul este traversat de râul:
d. Roman a. Argeş
11. Cel mai populat oraş din Carpaţi este: b. Dâmboviţa
a. Baia mare c. Ialomiţa
b. Petroşani d. Prahova
c. Braşov 23. Oraşul cel mai vesti, situat la intrarea în Delta
d. Sfântu Gheorghe Dunării este:
12. Oraşul Timişoara este străbătut de râul: a. Sulina
a. Mureş b. Tulcea
b. Timiş c. Brăila
d. Constanţa a. Munţii Apuseni
24. Cele mai multe oraşe au un număr de locuitori: b. Dealurile de Vest
a. sub 100 000 mii de locuitori c. Depresiunea Colinară a Transilvaniei
b. între 200 000 şi 300 000 mii de locuitori d. Câmpia de Vest
c. între 100 000 şi 200 000 mii de locuitori 32. Judeţul din România care pe cuprinsul său toate
d. peste 300 000 mii de locuitori formele de relief este:
25. Cel mai mare oraş din Dobrogea este: a. Dolj
a. Constanţa b. Constanţa
b. Brăila c. Iaşi
c. Galaţi d. Timiş
d. Tulcea 33. Numărul Mediu de copii născuţi vii, în cursul unui
26. Cel mai mare oraş din podişul Moldovei este: an, calculat la mia de locuitori reprezintă:
a. Suceava a. sporul natural
b. Iaşi b. mortalitatea
c. Botoşani c. natalitatea
d. Bacău d. densitatea
27. În Munţii Apuseni satele sunt după modul de 34. Cel mai mare port la Dunărea Maritimă este:
gruparea gospodăriilor: a. Brăila
a. răsfirate b. Galaţi
b. compacte c. Tulcea
c. adunate d. Sulina
d. risipite 35. Judeţul situat în jurul capitalei este:
28. Oraşul Cluj-Napoca este străbătut de râul: a. Ilfov
a. Someşul Mic b. Ialomiţa
b. Someşul Mare c. Prahova
c. Crişul repede d. Giurgiu
d. Mureş 36. Bucureştiul este traversat de râul:
29. Oraşul Piatra Neamţ se află pe râul numit: a. Ergeş
a. Siret b. Dâmboviţa
b. Moldova c. Jiu
c. Bistriţa d. Olt
d. Trotuş 37. Satele cu o populaţie cuprinsă între 1 500- 4 000 de
30. Prezintă numai forme de relief caracteristice câmpiei locuitori, fac parte din categoria satelor după
judeţul: mărimea demografică:
a. Prahova a. mari
b. Argeş b. foarte mari
c. Buzău c. mijlocii
d. Brăila d. mici
31. Oraşul Cluj Napoca este situat în:
III.
1. Ordonaţi de la nord la sud oraşele: Galaţi, Roman, Bacău, Suceava.
2. Scrieţi în ordine, de la nord la sud următoarele oraşe:
Tulcea, Mangalia, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Baia Mare.
Pentru oraşele ordonate corect pe poziţiile 1 si 4 precizaţi: categoria de mărime după numărul de locuitori (două ramuri
industriale şi produsele specifice; tipul de cale ferată pe care se află).
3. Scrieţi în ordine de la est la vest următoarele oraşe:
Târgovişte, Buzău, Craiova, Slatina, Piteşti.
Pentru oraşele ordonate corect pe poziţiile 2 şi 5 precizaţi categoria de mărime după numărul de locuitori(două ramuri
industriale specifice, tipul de cale ferată pe care se află)
4. Scrieţi pe foaia de examen în ordine de la nord la sud, următoarele oraşe:
Sfântu Gheorghe, Târnăveni, Caracal, Dorohoi, Drobeta Turnu-Severin.
Pentru oraşele ordonate corect pe poziţiile 1 şi 5 precizaţi categoria de mărime după numărul de locuitori(două ramuri
industriale şi produsele specifice, tipul de cale ferată pe care se află).
5. Scrieţi pe foaia de examen în ordine de la nord la sud, următoarele oraşe:
Piteşti, Oradea, Slatina, Botoşani, Făgăraş.
Pentru oraşele ordonate corect pe poziţiile 1 şi 3 precizaţi numărul de locuitori (o ramură industrială reprezentativă şi
produsele obţinute, tipul de cale ferată pe care se află)
6. Scrieţi în ordine de la vest la est oraşele:
Sibiu, Bacău, Huşi, Sfântu Gheorghe, Lugoj.
Pentru oraşul Sibiu se cere să precizaţi:
Unitatea de relief în care se află, judeţul, râul care-l străbate, categoria de mărime din care face parte,
vechimea, o ramură economică specifică, alte aspecte
7. Scrieţi pe foaia de examen de la vest la est, următoarele oraşe:
Piatra Neamţ, Târgu-Mureş, Hunedoara, Reşiţa, Alba-Iulia.
Pentru oraşele ordonate corect pe poziţiile 2 şi 3 precizaţi: numărul de locuitori (o ramură industrială şi produse specifice,
tipul de cale ferată pe care se află
IV.
1. Se dau următoarele denumiri:
Reşiţa, Sighişoara, Căpăţânii, Mediaş, Perşani, Reghin, Bodoc, Blaj, Bârgău, Avrig, Ciuc, Baiu, Leaota.
Selectaţi din lista de mai sus:
a a) cinci oraşe din Depresiunea colinară a Transilvaniei
b b) cinci munţi din Carpaţii Orientali
2. Se dau următoarele denumiri:
colonii greceşti, comune, termoenergetic, locuitori, mortalitate, şosele, vatra satului, oraşe, spor natural, catolici,
precipitaţii, densitate, risipit, sate, şomeri .
Selectaţi din lista de mai sus:
c a) cinci termeni care se referă la populaţie
b) cinci termeni care se referă la aşezările omeneşti
3. Se dau următoarele denumiri:
Dâmboviţa, Lugoj, Vişeu, Salonta, Bistriţa, Arad, Râul Negru, Jimbolia, Iza, Ineu, Trotuş, Deva.
Selectaţi din lista de mai sus:
d a) cinci oraşe din Câmpia de Vest
e b) cinci râuri din Carpaţii Orientali
4. Se dau următoarele denumiri:
Alba-Iulia, Alexandria, Bistriţa, Călăraşi, Cluj-Napoca, Lugoj, Craiova, Piteşti, Sibiu, Slobozia, Sighişoara,
Vaslui.
Selectaţi din lista de mai sus:
f a) cinci oraşe din Depresiunea colinară a Transilvaniei
g b) cinci oraşe din Câmpia Română
5. Se dau următoarele denumiri:
Constanţa, Bârlad, Craiova, Slatina, Suceava, Mediaş, Arad, Botoşani,, Alexandria, Iaşi, Giurgiu, Vaslui, Braşov,
Călăraşi, Sibiu.
Selectaţi din lista prezentată mai sus:
a).cinci oraşe din Pod. Moldovei
b).cinci oraşe din Câmpia Română
6. Se dau următoarele denumiri:
Snagov, Vedea, Carei, Vaslui, Călmăţui, Buzău, Lugoj, Reşiţa, Argeş, Oradea, Amaradia, Satu-Mare, Ialomiţa,
Arad, Bârlad, Râul Negru.
Selectaţi din lista de denumiri prezentate mai sus:
a)cinci oraşe din Câmpia de Vest
b)cinci râuri din grupa sudică a ţarii
7. Se dau următoarele denumiri:
Lotrului, Botoşani, Persani, Baraolt, Trascău, Bistriţa, Călimani, Roman, Huşi, Galaţi, Focşani, Bârgău, Suceava ,
Deva, Rodnei, Paşcani.
Selectaţi din lista de denumiri prezentată mai sus:
a).Cinci oraşe din Pod. Moldovei
b).Cinci munţi din Carpaţii Orientali.
8. Se dau următoarele denumiri de oraşe:
Arad, Alba-Iulia, Bistriţa, Braşov, Carei, Cluj-Napoca, Deva, Mediaş, Oradea, Reşiţa, Satu Mare, Târgu Mureş, Timişoara.
Alegeţi din denumirile de oraşe de mai sus:
a).cinci oraşe din Depresiunea colinară a Transilvaniei
b).cinci denumiri de oraşe din Câmpia de Vest
9. Se dau următoarele denumiri:
Mostiştea, Hunedoara, Capra, Deva, Bucura, Baia Mare, Zănoaga, Bârlad, Lala, Reşiţa, Podragu Mare, Zalău,
Slatina.
Selectaţi din lista de denumiri de mai sus:
a).Cinci lacuri glaciare
b).Cinci oraşe reşedinţe de judeţ.
10. Se dau următoarele denumiri:
Bârlad, Volovăţ, Slatina, Prut, Cluj-Napoca, Zalău, Ialomiţa, Arad, Cibin, Craiova, Bahlui, Piatra-Neamţ, Oituz,
Bacău, Cernavodă, Moldova, Jiu.
Selectaţi din lista de denumiri prezentate mai sus:
a).Cinci oraşe mari
b).Cinci râuri din grupa estică.
11. Se dau următoarele denumiri:
Slobozia, Mureş, Prahova, Olteniţa, Medgidia, Tulcea, Crişul Alb, Orşova, Târnava Mică, Brăila, Bistriţa, Giurgiu,
Crasna, Iza, Buzău.
Selectaţi din lista prezentată mai sus:
a)Cinci oraşe situate pe Dunăre
b)Cinci râuri din grupa de Vest.
12. Se dau următoarele denumiri:
Constanta, Bârlad, Craiova, Slatina, Suceava, Mediaş, Arad, Botoşani, Alexandria, Iaşi, Giurgiu, Vaslui, Braşov,
Călăraşi, Sibiu.
Selectaţi, din lista prezentată mai sus:
a)Cinci oraşe din Podişul Moldovei
b)Cinci oraşe din Câmpia Română
13. Se dau următoarele denumiri:
Bârlad, Cândrel, Dorohoi, Huşi, Iezeru, Moldoveanu, Negoiu, Oradea, Padeşu, Peleaga, Paşcani, Reşiţa, Roman,
Slobozia, Toroioaga.
Selectaţi dintre aceste denumiri:
a).cinci denumiri de vârfuri din Carpaţii Meridionali
b).cinci denumiri de oraşe din Podişul Moldovei
14. Se dau următoarele denumiri:
Jiu, Bega, Olt, Sibiu, Someş, Mureş, Crişul Alb, Târnava, Arad, Timişoara, Mediaş, Turda, Alba-Iulia, Reşiţa,
Cluj-Napoca, Braşov.
Selectaţi din lista de mai sus:
a) cinci oraşe din Depresiunea Transilvaniei
b) cinci râuri care străbat Câmpia de Vest
15. Se dau următoarele denumiri de oraşe:
Târgu Neamţ, Bistriţa, Oneşti, Mediaş, Turda, Câmpina, Câmpulung, Făgăraş, Curtea de Argeş, Sighişoara,
Botoşani
Alegeţi dintre acestea:
a).cinci denumiri de oraşe din Depresiunea colinară a Transilvaniei
b).cinci denumiri de oraşe din Subcarpaţi
16. Se dau următoarele denumiri de oraşe:
Sighişoara, Vaslui, Târgu Mureş, Slobozia, Călăraşi, Sibiu, Bistriţa, Târgovişte, Cluj-Napoca, Buzău, Lugoj,
Ploieşti.
Alegeţi dintre acestea:
a).cinci denumiri de oraşe din Depresiunea colinară a Transilvaniei
b).cinci denumiri de oraşe din Câmpia Română
17. Se dau următoarele denumiri de oraşe:
Alba-Iulia, Bistriţa, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Olt, Ploieşti, Sibiu, Slatina, Slobozia, Târgu Mureş, Vaslui.
Alegeţi dintre acestea:
a).cinci denumiri de oraşe din Depresiunea colinară a Transilvaniei
b).cinci denumiri de oraşe din Câmpia Română
18. Se dau următoarele denumiri de oraşe, reşedinţe de judeţ, cu o populaţie de peste 100 000 de locuitori :
Oradea, Baia Mare, Târgu Mureş, Braşov, Constanţa, Râmnicu Vâlcea, Galaţi, Sibiu, Piatra Neamţ, Cluj-Napoca
Selectaţi din lista de mai sus:
a) câte un oraş din următoarele unităţi majore de relief: Câmpia Română, Carpaţii Orientali, Podişul
Moldovei, Depresiunea colinară a Transilvaniei
b) Pentru fiecare oraş selectat precizaţi: poziţia geografică (râul sau subunitatea de relief), o ramură
industrială (cea mai importantă), o caracteristică (privind aspectul cultural, urban, istoric,. turistic, comercial,
transporturi)
19. Se dau următoarele denumiri de oraşe, reşedinţe de judeţ, cu o populaţie de peste 100 000 de locuitori :
Arad, Bacău, Braşov, Constanţa, Sibiu, Piteşti, Oradea, Piatra Neamţ, Botoşani, Timişoara, Târgu Mureş, baia
Mare
Selectaţi din lista de mai sus:
a). câte un oraş din următoarele unităţi majore de relief: Câmpia Română, Subcarpaţii Moldovei, Podişul Dobrogei,
Câmpia de Vest
b). Pentru fiecare oraş selectat precizaţi: poziţia geografică (râul sau subunitatea de relief), o ramură industrială (cea mai
importantă), o caracteristică (privind aspectul cultural, urban, istoric,. turistic, comercial, transporturi)
20. Se dau următoarele denumiri de oraşe, reşedinţe de judeţ, cu o populaţie de peste 100 000 de locuitori :
Oradea, Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Târgu Mureş, Galaţi, Baia Mare, Arad
Selectaţi din lista de mai sus:
a. câte un oraş din următoarele unităţi majore de relief: Podişul Moldovei, Depresiunea colinară a Transilvaniei,
Podişul Dobrogei, Câmpia de Vest
b. Pentru fiecare oraş selectat precizaţi: poziţia geografică (râul sau subunitatea de relief), o ramură industrială (cea
mai importantă), o caracteristică (privind aspectul cultural, urban, istoric,. turistic, comercial, transporturi)
21. Se dau următoarele denumiri de oraşe, reşedinţe de judeţ, cu o populaţie de peste 100 000 de locuitori :
Arad, Bacău, Braşov, Craiova, Cluj-Napoca, Iaşi, Oradea, Piatra Neamţ, Botoşani, Timişoara, Târgu Mureş, Baia
Mare
Selectaţi din lista de mai sus:
a. câte un oraş din următoarele unităţi majore de relief: Câmpia Română, Podişul Moldovei, Carpaţii Orientali,
Depresiunea colinară a Transilvaniei
b. Pentru fiecare oraş selectat precizaţi: poziţia geografică (râul sau subunitatea de relief), o ramură industrială (cea
mai importantă), o caracteristică (privind aspectul cultural, urban, istoric,. turistic, comercial, transporturi)
V.
1. Explicaţi de ce populaţia României se află într-o continuă scădere numerică după 1990.
2. Explicaţi de ce pe teritoriul României există deosebiri între regiuni în ceea ce priveşte densitatea populaţiei
3. Explicaţi deosebirile teritoriale ale densităţii populaţiei pe teritoriul României.
4. Prezentaţi tipurile de sate după gruparea clădirilor.
5. Explicaţi evoluţia numerică a populaţiei României după cel de-al 2-lea război mondial.
6. Menţionaţi cel puţin patru caracteristici ale judeţelor patriei noastre
7. precizaţi o asemănare şi o deosebire între oraşele Constanţa şi Mangalia
8. Formulaţi două argumente pentru a explica de ce în judeţele Tulcea şi Caraş-Severin densitatea medie a populaţiei este sub 50
loc/km2.
9. Prezentaţi tipurile de sate după numărul de locuitori.
10. Prezentaţi tipurile de sate după gruparea gospodăriilor.
11. Formulaţi două argumente care să susţină următoarea afirmaţie:
Mediul alpin este cel mai puţin favorabil pentru stabilirea populaţiei şi pentru locuirea sa permanentă
12. Precizaţi trei caracteristici ale unui oraş, la alegere, dintre Iaşi Constanţa, Craiova, având în vedere: poziţia geografică, mărimea
demografică, aspectul urban, alte elemente specifice (port, nod feroviar, învăţământ superior etc.)
13. Formulaţi două argumente prin care să contraziceţi următoarea afirmaţie: “Oraşul Iaşi, situat pe Siret, face parte din categoria
oraşelor foarte mari după mărimea demografică.
14. Prezentaţi satele după funcţia economică caracteristică.
15. Precizaţi două cauze ale densităţii reduse a populaţiei din zona de munte şi Dobrogea
16. Precizaţi două argumente prin care să evidenţiaţi procesul de îmbătrânire a populaţiei României
17. Precizaţi trei ţări vecine României în care se află concentrări de populaţie de naţionalitate română
18. Identificaţi două deosebiri între satul risipit şi cel răsfirat
19. Exemplificaţi cum se diferenţiază oraşele după funcţia lor economică.
20. Precizaţi şi definiţi părţile componente ale unui sat
21. Enumeraţi cele 6 judeţe şi reşedinţele de judeţ ale acestora situate în nord-estul ţării
22. Explicaţi pe scurt rolul reliefului în umanizarea teritoriului ţării noastre
23. Precizaţi patru factori prin care să argumentaţi că Bucureştiul este cel mai important centru al ţării.
24. Enumeraţi cartierele din Bucureşti
25. Prezentaţi patru criterii de diferenţiere a judeţelor şi discutaţi două dintre acestea.
26. Explicaţi repartiţia neuniformă a populaţiei pe teritoriul ţării noastre
27. Daţi patru exemple de lacuri amenajate pe cursul râului Colentina în Bucureşti pentru agrement
28. Prezentaţi patru diferenţieri în ierarhizarea judeţelor patriei noastre.
29. Enumeraţi cele 6 judeţe şi reşedinţele acestora situate in nord-vestul ţării
30. Citiţi cu mare atenţie textul de mai jos şi lista de termeni. Scrieţi, mai apoi, cifra corespunzătoare fiecărui spaţiu liber şi, în dreptul
ei, termenul potrivit din lista alăturată:
Lista de termeni: Prut, litoral, Dunărea, ţărm, Siret, Balta Dunării, Aegyssus, Callatis, Axiopolis, Podişul Babadag,
Medgidia, Podişul Casimcei, Lunca Dunării, Platforma continentală.
Textul:
Podişul Dobrogei este mărginit la vest de ………….. 1 , iar la est de Marea neagră, de unde spre larg
coboară………….. 2. În antichitate au fost construite de greci cele mai vechi oraşe situate pe teritoriul
Românie: Histria, Tomis şi………….. 2 ,. În Dobrogea Centrală se află un podiş foarte vechi, format din
şisturi verzi denumit………….. 4 ; în partea de vest a Canalului Dunăre- Marea neagră se află oraşul
………….. 5 în apropierea căruia se află o atomocentrală
31. Citiţi următoarea afirmaţie şi alegeţi răspunsul corect. Argumentaţi alegerea făcută
În regiunile montane densitatea populaţiei este mică (cu excepţia depresiunilor unde aceasta este mai numeroasă) deoarece
vegetaţia este formată din păduri.
Adevărat/ Fals
32. Citiţi cu atenţie textul următor şi apoi selectaţi din acesta câte cinci termeni geografici care se referă la a). elemente de geografia
populaţiei şi b). elemente legate de poziţia geografică a României.
Scrieţi apoi aceste denumiri în două grupe a). şi b). corespunzătoare
Ţara noastră este situată în emisfera nordică, la o distanţă egală între Ecuator şi Polul Nord, fiind străbătută de paralela de
45°lat.N. Este o ţară carpatică, danubiană, pontică şi central-europeană, având o suprafaţă de 238.391 km 2 şi o populaţie
de 22,5 milioane de locuitor.
Evoluţia numerică a populaţiei este datorată sporului natural,, care reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate.
Raportul dintre numărul de locuitori şi o anumită suprafaţă reprezintă densitatea populaţiei, care este redată, de obicei,
printr-o hartă cu valori şi areale generalizate. Densitatea populaţiei depinde de anumiţi factori naturali, demografici şi
economici. Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe este redată printr-o reprezentare grafică numită “piramida
vârstelor”
VI.
1. Caracterizaţi, în maximum o pagină, o singură unitate de relief, la alegere dintre Câmpia Romana şi Depresiunea Colinara a
Transilvaniei precizând: limitele, (resursele naturale principale, o ramură industrială specifică care valorifică resursele naturale),
numele a cinci oraşe cu o populaţie de peste 50.000 de locuitori şi aspecte specifice ale unui oraş, la alegere dintre acestea
(mărimea demografică, importanţa economică, vechime, aspect urban).
2. Caracterizaţi pe scurt doua oraşe, la alegere dintre Timişoara, Craiova, Constanta, Arad Brăila, Galaţi, precizând pentru
fiecare: poziţia geografică, perioada în care s-a înfiinţat, importanţa economică, şi două aspecte urbane specifice.
3. Caracterizaţi pe scurt două oraşe, la alegere, dintre Iaşi, Constanta, Craiova, Piteşti, Bacău, Sibiu precizând pentru fiecare:
poziţia geografică, perioada în care s-a înfiinţat, importanţa economică, şi două aspecte urbane specifice.
4. Caracterizaţi pe scurt două oraşe, la alegere, dintre Constanta, Craiova, Cluj-Napoca, Arad, Ploieşti, precizând pentru fiecare:
poziţia geografică, perioada în care s-a înfiinţat, importanţa economică şi două aspecte urbane specifice.
5. Caracterizaţi pe scurt două oraşe, la alegere, dintre: Iaşi, Timişoara, Craiova, Oradea, Bacău, precizând perioada apariţiei,
importanţa economică şi două aspecte urbane specifice.
6. Caracterizaţi cel mai mare oraş din Câmpia de Vest precizând: numele, poziţia geografică, perioada apariţiei, mărimea
demografică şi două ramuri industriale prezente.
7. Caracterizaţi cel mai mare oraş din Podişul Dobrogei precizând: numele, poziţia geografică, perioada apariţiei, mărimea
demografică şi două ramuri industriale prezente.
8. Caracterizaţi, în maximum o pagină, trei oraşe cu peste 100.000 locuitori aflate fie în Podişul Moldovei, fie în Câmpia Română. În
caracterizare veţi prezenta: poziţia geografică, perioada de apariţie, mărimea demografică şi două ramuri industriale prezente.
9. Caracterizaţi la alegere una din cele două regiuni geografice, Podişul Moldovei şi Câmpia Română, precizând oraşele cu peste
100.000 locuitori, tipurile de sate (după modul de grupare a gospodăriilor) şi ramurile industriale din cele mai mari trei oraşe.
Pentru Câmpia Română se vor scrie oraşele ce urmează ca mărime după capitala Bucureşti.
10. Caracterizaţi, în maximum o pagină, o singură unitate de relief, la alegere dintre Depresiunea Transilvaniei şi Câmpia de
Vest. În caracterizare veţi prezenta: clima (doi factori care influenţează clima, temperatura medie anuală, precipitaţiile, vânturile
şi influenţe climatice) respectiv un oraş cu peste trei sute de locuitori (poziţia geografică, număr de locuitori şi caracteristici).
11. Realizaţi o caracterizare a trei oraşe mari (între 100 000 şi 350 000 de mii de locuitori) din Depresiunea colinară a
Transilvaniei sau Câmpia Română (sau pot fi din ambele unităţi de relief), precizând: denumirea, poziţia geografică (râul sau
subunitatea de relief), o ramură industrială, o caracteristică (la alegere dintre aspectele: culturale, urbane, istorice, turistice,
administrative, comerciale, de transport)
12. Realizaţi o caracterizare a trei oraşe mari (între 100 000 şi 350 000 de mii de locuitori) din Câmpia Română sau Podişul
Moldovei împreună cu Subcarpaţii Moldovei(sau pot fi toate trei dintr-o uniate sau din ambele unităţi de relief), precizând:
denumirea, poziţia geografică (râul sau subunitatea de relief), o ramură industrială, o caracteristică (la alegere dintre aspectele:
culturale, urbane, istorice, turistice, administrative, comerciale, de transport)
13. Realizaţi o caracterizare a trei oraşe mari (între 100 000 şi 350 000 de mii de locuitori) din Câmpia de Vest sau Podişul
Moldovei (sau pot fi toate trei dintr-o uniate sau din ambele unităţi de relief), precizând: denumirea, poziţia geografică (râul sau
subunitatea de relief), o ramură industrială, o caracteristică (la alegere dintre aspectele: culturale, urbane, istorice, turistice,
administrative, comerciale, de transport)
VII.
1. În coloana A sunt enumerate câteva oraşe din ţara noastră. Inseraţi în spaţiul din faţa fiecărui oraş, litera din coloana B care
corespunde regiunii geografice unde este localizat oraşul:
A B
..........1. Oradea a. Câmpia Moldovei
..........2. Tulcea b .Subcarpaţii Curburii
..........3. Craiova c. Podişul Dobrogei
..........4. Botoşani d. Podişul Târnavelor
..........5. Sighişoara e. Câmpia De Vest
f. Câmpia Olteniei
2. În coloana A sunt enumerate unităţi de relief din ţara noastră. Inseraţi în spaţiul din faţa fiecărui unităţi, litera din coloana B care
corespunde oraşului localizat în această unitate de relief:
A B
..........1. Câmpia Română a. Reşiţa
..........2. Câmpia de Vest b. Oradea
..........3. Podişul Dobrogei c. Sibiu
..........4. Podişul Transilvaniei d. Piteşti
..........5. Munţii banatului e. Mangalia
f. Piatra Neamţ
3. În coloana A sunt enumerate 5 oraşe din ţara noastră. Inseraţi în spaţiul din faţa fiecărui oraş, litera din coloana B care corespunde
râului care traversează acest oraş:
A B
..........1. Timişoara a. Bistriţa
..........2. Alba-Iulia b .Ialomiţa
..........3. Slobozia c. Mureş
..........4. Râmnicu Vâlcea d. Prahova
..........5. Piatra Neamţ e. Bega
f. Olt
4. În coloana A sunt enumerate câteva oraşe din ţara noastră. Inseraţi în spaţiul din faţa fiecărui oraş, litera din coloana B care
corespunde regiunii geografice unde este localizat oraşul:
A B
..........1. Reşiţa a. Câmpia Moldovei
..........2. Buzău b .Subcarpaţii Getici
..........3. Piatra Neamţ c. Subcarpaţii Moldovei
..........4. Botoşani d. Munţii Banatului
..........5. Râmnicu Vâlcea e. Câmpia de Vest
f. Câmpia Română
5. În coloana A sunt enumerate câteva oraşe din ţara noastră. Inseraţi în spaţiul din faţa fiecărui oraş, litera din coloana B care
corespunde râului care-l traversează:
..........1. Oradea a. Bega
..........2. Piteşti b .Olt
..........3. Târgovişte c. Crişul Repede
..........4. Râmnicu Vâlcea d. Argeş
..........5. Timişoara e. Ialomiţa
f. Prahova
6. Scrieţi în spaţiul liber din dreptul fiecărei litere din prima coloană , ce cuprinde unităţi de relief, cifra ce corespunde oraşului situat în
fiecare dintre acestea, din coloana a doua:
Unităţi de relief Oraşe
...........A Câmpia de Vest 1. Baia Mare 6. Piatra Neamţ
...........B Câmpia Română 2. Braşov 7. Ploieşti
...........C Depresiunea Tansilvaniei 3. Cluj-Napoca 8. Satu Mare
...........D Delta Dunării 4. Constanţa 9. Sulina
...........E Podişul Moldovei 5. Iaşi 10. Târgu Jiu
7. Scrieţi în spaţiul liber din dreptul fiecărui număr din prima coloană , ce cuprinde unităţi de relief, litera ce corespunde oraşului
localizat în fiecare dintre acestea, din coloana a doua:
Unităţi de relief Oraşe
...........1 Câmpia de Vest a. Petroşani f. Reşiţa
...........2 Câmpia Română b. Braşov g. Ploieşti
...........3 Depresiunea Tansilvaniei c. Bacău h. Satu Mare
...........4 Carpaţii Orientali d. Constanţa i. Târgu Mureş
...........5 Carpaţii Occidentali e. Iaşi j. Târgu Jiu
8. Scrieţi în spaţiul liber din dreptul fiecărei litere din prima coloană , ce cuprinde elemente hidrografice, cifra ce corespunde oraşului
prin care trec acestea, din coloana a doua:
Elemente hidrografice Oraşe
...........A Bega 1. Arad 6. Craiova
...........B Dunăre 2. Braşov 7. Galaţii
...........C Jijia 3. Bacău 8. Oradea
...........D Jiu 4. Constanţa 9. Ploieşti
...........E Mureş 5. Iaşi 10. Timişoara
VIII.
1. Se dau următoarele denumiri de populaţii:
saşi, evrei, secui, şvabi, români, maghiari, bulgari, rromi, sârbi, ruteni .
Alegeţi dintre acestea cinci denumiri de populaţii de origine slavă şi germanică.
2. Se dau următoarele denumiri de ţări:
S.U.A., Germania, Italia, Marea Britanie, Ucraina, Franţa, Danemarca, Belgia, Olanda, Australia, Norvegia.
Alegeţi dintre aceste ţări, cinci ţări în care românii s-au stabilit într-un număr mare.
3. Se dau următoarele denumiri de oraşe:
Cluj, Turda, Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Turnu Severin, Bistriţa, Alba-Iulia, Timişoara.
Alege dintre aceste oraşe, cinci oraşe care au apărut în perioada antică.
4. Se dau următoarele denumiri de oraşe:
Galaţi, Brăila, Târgovişte, Focşani, Târgu-Jiu, Bacău, Baia Mare, Suceava, Oradea, Ploieşti.
Alege dintre acestea doar cinci oraşe care au op populaţie de peste 200.000 de locuitori.
5. Se dau denumirile cartierelor bucureştene:
Berceni, Titan, Pantelimon, Rahova, Colentina, Crângaşi, Giuleşti, Băneasa, Militari, Drumul Taberei, Alexandria.
Alege dintre acestea cartierele situate la nord de râul Dâmboviţa.
6. Se dau denumirile de mari oraşe:
Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Ploieşti, Craiova, Piteşti, Galaţi.
Alege dintre acestea cinci oraşe situate în Banat, Transilvania şi Moldova.
7. Se dau următoarele denumiri de judeţe:
Iaşi, Vaslui, Tulcea, Vâlcea, Neamţ, Botoşani, Vrancea, Dolj, Gorj, Bihor.
Alege dintre acestea cinci judeţe din Moldova.
IX.
1. Realizează un text, coerent geografic, despre vechile denumiri istorice (provinciile istorice) ale unităţilor administrativ-teritoriale ale
României, utilizând termenii şi denumirile de mai jos, fără a le schimba forma:
estul şi sudul, judeţe, trecut, centru şi vest, comitate, Oltenia, Muntenia, Banat, Transilvania, Maramureş.
2. Realizaţi un text, coerent geografic, despre satele din regiunile montane, folosind denumirile şi termenii enumeraţi mai jos:
funcţia economică, 500 locuitori, risipite, mijlocii, Culoarul Rucăr-Bran, zone montane, Munţii Apuseni, mici activităţi
turistice, agricole
3. Realizaţi un text, coerent geografic, despre sediile administraţiei centrale din Bucureşti, folosind denumirile şi termenii enumeraţi
mai jos, fără însă a le schimba forma:
funcţie, sediile, preşedintelui, guvernului, parlamentului, Bucureşti, Palatul Cotroceni, Palatul, Victoria, Palatul
Parlamentului, Casa Poporului
4. Realizaţi un text, coerent din punct de vedere geografic, despre oraşele apărute în Evul Mediu, folosind denumirile şi termenii
enumeraţi mai jos, fără a le schimba forma:
est, vest, oraşe, tip, feudal, Arad, Suceava, Oradea, Siret, Roman
5. Elaboraţi un text, coerent geografic, de maximum o jumătate de pagină, în care să utilizaţi o singură dată, indiferent de ordine,
termenii şi denumirile următoare:
sat risipit, sat răsfirat, cătun, crâng, sat adunat, Subcarpaţi, Podişul Getic, Obcinele Bucovinei, Munţii Apuseni,
Depresiunea colinară a Transilvaniei
6. Realizaţi un text, coerent din punct de vedere geografic, de maximum jumătate de pagină, în care să utilizaţi o singură dată,
indiferent de ordine, toţi termenii şi denumirile de mai jos :
colonii greceşti, oraşe daco-romane, oraşe mari, sat risipit, Munţii Apuseni, Histria, Galaţi, Drobeta, Callatis, Apullum
7. Realizaţi un text, coerent geografic, despre evoluţia poporului român, folosind termenii şi denumirile enumerate mai jos, fără a le
schimba însă forma:
secole, trei imperii, secolele XIV-XIX, ţări separate, otoman, Ţara Românească, Rusia, Transilvania, Moldova, Austria,
8. Realizaţi un text, coerent geografic, despre românii de peste hotare, utilizând termenii şi denumirile de mai jos, fără a le schimba
forma:
mari, est, sud, concentrări, români, Republica Moldova, Ucraina, Prut, Dunăre, Iugoslavia
9. Elaboraţi un text, coerent din punct de vedere geografic, de maximum o jumătate de pagină, în care să utilizaţi o singură dată,
indiferent de ordine, toţi termenii şi denumirile următoare:
comună, judeţ, municipiu, nord-est, Bihor, Craiova, Dolj, Iaşi, Oradea, Vaslui
XI.
Definiţi şi exemplificaţi următorii termeni:
sat, generaţie de oraşe, oraşe mari, judeţ, comună, municipii, oraş, morfostructura (forma şi structura) satelor
XII.
1. Se cere să identificaţi de pe Harta oraşelor din România de mai jos:
a. oraşele cu peste 300 000 de locuitori, reşedinţe de judeţ
b. oraşele cu o populaţie de 50 000- 100 000 de locuitori reşedinţă de judeţ

2. Se cere să identificaţi de pe harta administrativă a României judeţelor marcate cu cifre de la 1 la 15 şi oraşele reşedinţă de judeţ ale
acestora:
3. Pe harta râurilor şi oraşelor din România de mai jos se cere să identificaţi numele oraşelor notate pe hartă cu cifre de la 1 la 5 şi
numele râurilor care străbat aceste oraşe notate cu literele mici a, b, c, d, şi e

4. Se cere să identificaţi de pe Harta oraşelor din România de mai jos, oraşele notate cu litere mari de la A la J şi numele râurilor care
le traversează

5. Se cere să identificaţi de pe Harta oraşelor şi râurilor din Depresiunea colinară a Transilvaniei de mai jos, oraşele notate cu litere
mari de la A la J şi numele râurilor a, b, c, d, e, f care le traversează