Studiu Timpul Părinți – Copii și rolul său pentru echilibrul emoțional al copilului

Elena-Laura Duță
Argument
Motto: ”Pentru a-şi exersa abilităţile, de la cele din sfera psihică (ce ţin de reglarea emoţiilor
sau de rezolvarea de probleme, de cultivarea răbdării, a negocierii, de stimularea creativităţii), până
la cele ce ţin de motricitate, copilul are nevoie de timp petrecut în tandem cu o altă persoană
semnificativă pentru el: părinte, bunic, frate, prieten, educator. Iar acest timp petrecut împreună cu
copilul este necesar să fie de calitate sau „special”, aşa cum se mai numește în literatura de
parenting.”- Oana Calnegru, psiholog.
Obiectivul principal al activităților de educație parentală este de a-i conștientiza pe
părinţii/reprezentanţii legali / persoana în grija căreia se află copilul cu privire la importanţa rolului pe
care îl au în susţinerea creşterii şi dezvoltării acestuia, pentru ca aceștia să-și îmbunătăţească sau să-și
modifice unele cunoştinţe, atitudini, înţelegeri/viziuni şi practici de îngrijire şi educaţie în conformitate
cu recomandările psiho-pedagogiei moderne.
În ultimii ani în România au fost dezvoltate diverse forme, prin care se realizează promovarea
parentalității pozitive, având ca scop dezvoltarea abilităților (mai ales prin servicii de informare) și a
competențelor parentale (prin proiecte pilot de educație a părinților). În general, acestea sunt adresate
părinţilor cu copii de vîrstă mică și cu adolescenți (oferite de personal medical, educativ sau social).
Deseori, noile ideologii promovate în special în domeniul protecţiei copilului întâlnesc mentalităţi
conservatoare, un sistem de valori ale familiilor ce trebuie regândit în contextul unor informații noi cu
privire la nevoile de dezvoltare ale copiilor. De aceea, familia din societatea actuală are nevoie din ce
în ce mai mult de un sprijin extern pentru a se adapta acestor cerinţe, în condiţiile în care părinţii
reclamă fie o incapacitate de gestionare a relaţiilor cu proprii copii, fie rămân ataşaţi valorilor care sau
transmis tradiţional şi pe care le consideră ca fundamentând modele valide de relaţionare intrafamilială.
Această din urmă atitudine, care în domeniul educaţiei parentale reprezintă şi o formă de manifestare a
reticenţei părinţilor în ceea ce priveşte participarea la cursuri de educaţie parentală, este prezentă uneori
şi în discursul profesioniştilor, care idealizează familia tradiţională, pe care o consideră drept o formă
perfectă de organizare. Se pune o presiune suplimentară asupra părinţilor, care de cele mai multe ori
sunt prinşi între exigenţele adesea contradictorii ale mediului profesional şi cel familial.
Parinti cu un nivel de educație ridicat – ei investesc financiar în educația copiilor lor.
Copiii afirma ca petrec puțin timp cu părinții lor.
Care sunt efectele acestui fapt asupra dezvoltării echilibrului emoțional al copilului?
IPOTEZE
Principale:
a. Familia care-şi asumă responsabilitatea creşterii şi educării copiilor asigură premisele unei copilării
fericite copiilor lor, indiferent de problemele cu care se confruntă;
b. Copiii percep împlinită propria copilărie, dacă părinţii le acordă suficientă atenţie şi înţelegere.
Secundare:
1. Cu cât un copil petrece mai puţin timp cu părinţii, cu atât se simte mai nefericit;
 2. Părintele care nu-şi asumă rolul, are copii care fug de responsabilităţi;
3. Un copil nefericit este un copil inadaptat social şi şcolar.

A te afla doar fizic alături de copilul tău nu înseamnă că petreci timp de calitate cu el. Dacă nu
există preocupări comune cu acesta, copilul va simți distanță între el și părinte, este ca și cum ar fi
singur în locul respectiv. Iar distanța se va accentua dacă părintele nu răspunde întrebărilor adresate de
copil sau, mai grav, îi răspunde într-o manieră respingătoare: ,,Nu ți-am mai spus asta de atâtea
ori?”, ,,Nu vezi că nu am timp de tine?”, ,,Te rog să nu mă mai deranjezi!”. Toate acestea sunt
percepute de copil ca respingeri iar psihicul lui va avea de suferit. Să petreci timp de calitate cu copilul
presupune o implicare deplină în activitatea petrecută cu el, acordându-i atenție exclusivă. 
Există părinți care sunt foarte mult timp plecați la serviciu, iar timpul petrecut cu copiii lor este
foarte scurt. Unii fac greșeala de a încerca să compenseze lipsa lor de acasă cu multe cadouri, nefăcând
altceva decât să transforme copilul într-unul răsfățat, egoist, nemulțumit. Nimic material nu poate
înlocui lipsa unui părinte din viața de zi cu zi a copilului. Așadar, în locul unor atenții materiale, un bun
părinte poate citi copilului o poveste înainte de culcare, poate juca cu acesta jocul lui preferat, poate
antrena copilul într-o activitate plăcută, chiar și de scurtă durată (facem clătite sau fursecuri împreună,
reparăm ceva). Discuțiile cu copilul despre cum acesta și-a petrecut ziua respectivă, cum s-a simțit, care
au fost realizările lui, ce anume nu i-a plăcut, îi arată acestuia interesul și dragostea pe care i le porți,
făcându-l să se simtă important și special. Chiar și atunci când copilul a greșit, părintele nu trebuie să se
grăbească cu pedeapsa, ci mai întâi se discută despre situația respectivă iar copilul e ajutat să înțeleagă
ce și unde a greșit, repetarea greșelii putând fi astfel evitată. Pedeapsa nu face altceva decât să
întărească un comportament problematic.
Petrecerea timpului impreuna ofera siguranta si stabilitatea emotionala. Copilul traieste
sentimentul de siguranta prin intermediul familiei, a rutinei si activitatilor familiale. Timpul petrecut cu
copilul regulat, indiferent de activitatea propriu-zisa, ii ofera acea stabilitate de care are nevoie. Fie ca
stati de vorba pur si simplu, fie ca jucati un joc, fie ca mergeti in oras, fie ca faceti impreuna sarcini
casnice, fie ca luati masa si chiar va uitati la un film – orice activitate impreuna este pretioasa pentru
copil. Se pune accent pe petrecerea timpului calitativ – a te implica si a vorbi cu copilul, nu doar a sta
impreuna in fata TV-ului; insa chiar si aceasta din urma este valoroasa pentru sentimentul de stabilitate
familiala.
Transmiterea perspectivelor si valorilor in viata. Pentru a fi o influenta pozitiva in viata
copilului, pentru a-i transmite valori si atitudini, trebuie sa fiti o prezenta activa in viata sa de zi cu zi.
Asadar, trebuie sa petreceti timp cu copilul: un parinte ocupat, pe care copilul il vede doar cateva
minute inainte de ora culcarii, nu este o prezenta activa si nu poate influenta prin propriul exemplu
formarea copilului! Activitatile impreuna ca parte a rutinei familiale asigura ca ramaneti in viata
copilului, ca el nu se indeparteaza emotional de voi, de familia sa, in special odata ce isi creeaza un
grup de prieteni si are din ce in ce mai multe activitati proprii.
Pentru a contribui la o dezvoltare armonioasă a propriului copil, este necesară încurajarea lui în a
face ceea ce îi place. Fie că este vorba de un sport, de un instrument muzical, de plăcerea de a desena,
copilul trebuie încurajat să-și dezvolte cât mai multe abilități. Doar așa copilul își va găsi activitatea
care îi place cel mai mult și la care poate să aibă totodată rezultate bune. Copilul trebuie susținut în
ceea ce face și ajutat să își găsească punctele forte și să le identifice și depășească pe cele slabe.
 Plimbările în aer liber sau mici drumeții sunt un prilej de a petrece timp de calitate cu copilul.
Mișcarea în aer liber este benefică atât trupului cât și sufletului, aducând liniște și echilibru. Copilul va
fi foarte încântat să alerge și să râdă cu cei dragi, să adune flori, pietricele sau frunze uscate, putând fi
astfel alungate gândurile negative posibil acumulate de-a lungul zilei. Orice discuție cu copilul trebuie
să fie bazată pe sinceritate și să nu lase impresia că îl critici sau judeci.
5 BENEFICII ALE TIMPULUI PETRECUT IN FAMILIE
A petrece timp de calitate in familie este ceva elementar si necesar pentru fiecare dintre noi, mici sau
mari. Este cea mai buna investitie pe care poti sa o faci alaturi de cei dragi: imparti cu ei nu doar acelasi
acoperis, ci si sentimente, probleme, rezolvari, griji, bucurii si a fi alaturi de ei la bine si la greu va
poate transforma intr-o familie echilibrata, fericita si unita! Timpul trece repede, fiti mereu alaturi
copiilor vostri, pentru a primi inapoi inzecit, de la ei!
1. Intarirea legaturii de familie. Un copil abandonat in fata televizorului/tabletei/smartphone-
ului, care nu interactiooneaza cu parintii lui si nu petrece timp de calitate cu acestia, va fi izolat
de familie, nu se va simti apropiat emotional de parinti/frati si nu va sti cum arata o familie
unita. Copiii invata prin puterea exemplului, deci e important sa faceti cat mai multe lucruri
impreuna, pentru a le arata comportamentul corect in familie.
2. Note mai bune. Daca va ajutati copilul la lectii, inca din clasa pregatitoare, ii ghidati in viata, le
aratati ca le stati alaturi oricand, le veti asigura o educatie mai buna si ii veti ajuta sa inteleaga
importanta acesteia. Incurajeaza-i sa invete cat de bine pot, dar nu pune accent pe note.
3. Fara violenta. Un copil care petrece mult timp in familie, in casa si in afara acesteia, nu va
avea atat de multe probleme de comportament ca unul care creste izolat de familie, va sti sa se
comporte in lume, va sti sa comunice si sa-si rezolve astfel problemele si conflictele. Nu va
deveni un copil violent, ci unul care intelege ca parintele ii poate fi si prieten si ca frustrarile se
pot rezolva prin discutie, calm.
4. Increderea in sine creste. Timpul petrecut in familie creste increderea in sine a copiilor. Un
pici care isi simte parintii alaturi sprijinindu-l, valorizandu-l si pretuindu-l, va simti ca apartine,
ca e iubit, ca merita dragostea celorlalti si va creste fericit.
5. Fara tigari, alcool si droguri! Un adolescent care a fost crescut din copilarie inconjurat de
familie si care a invatat ca are pe cineva aproape la bine si la rau, va avea sanse mai mici sa se
apuce de fumat/baut/droguri, pentru a se simti inclus in comunitate. In plus, daca toata viata a
crescut alaturi de parinti iubitori, care i-au spus despre pericolele acestora dependente, copilul
nu va vrea sa le experimenteze si sa isi dezamageasca mama si tatal.