Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
care sunt capabili doar prea puţini dintre adulţii care se considera artişti. De asemenea,
PEDAGOGIE
nenumaraţi copii prezintă înclinaţii artistice sau tehnice. Ce se întamplă oare peste ani, de ce se
petrece fenomenul de “pierdere a talentelor”? În sens pavlovian, putem spune că se realizează o
“inhibiţie a reflexului creator”. Copilul prezintă din ce în ce mai puţin elan creator. Devine din ce
în ce mai conformist.
Conceptul de creativitate admite o mare contribuţie a factorilor de mediu şi de educaţie în
formarea creativă a fiecărui individ uman. ,,Învățătorul, scria Gheorghe Asachi, exercită o profesie
şi nicidecum o meserie. Funcţiile sale sunt cu totul intelectuale, cu totul morale, în relaţiile
întotdeauna sociale”.
Bibliografie:
Andrei, C., Implicarea părinţilor în educaţia copiilor, Organizaţia Salvaţi Copiii, Romania, 2006
Cerghit, I., 2002. Sisteme de instruire alternative şi complementare, Structuri, stiluri, strategii, Editura Aramis,
Bucureşti,
Dumitru, I. Al., 2000. Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest.
Studiu de caz
Autor: prof. înv primar Nistor Mihaela
Școala Gimnazială Nr. 1 Balcani, jud. Bacău
Descrierea cazului
Alexandra, 10 ani, clasa a IV-a
Eleva face parte dintr-o familie cu doi copii. Relaţiile din familie sunt armonioase,
preocupându-se de dezvoltarea optimă a copilului .
Din discuţiile cu mama, cu copilul, dar si din observaţiile personale, am constatat ca fetita are
un comportament normal, atât la şcoala, cat si acasă. Este sociabilă, cooperantă, este atentă,
disciplinată, politicoasă, răspunde la toate solicitările și sarcinile de lucru date.
Eleva prezintă tulburări de citit–scris: citire lentă, fragmentată (pe silabe sau litere), cu multe
ezitări, pauze; face deseori inversiuni de litere/silabe: „el”-„le”, „al”-„la”, „un”-„nu”, „ul”-„lu”; omite
si inlocuieste litere, silabe, grupuri de litere, diftongi, cuvinte de legatura: de exemplu scrie„giocel” in
loc de „ghiocel”, „pimejdie” in loc de „primejdie”, scrie cu aspect dezordonat.La momentul actual,
fetița înregistreaăa rezultate slabe la învatatură din cauza limbajului deficitar.
Particularitați individuale:
Senzaţii: foloseşte activ auzul, simţul tactil, văzul.
Percepţii: spirit de observaţie dezvoltat.
Reprezentări: se orientează bine in spaţiu.
Atenţie: nu prezintă dificultăți majore în concentrare, stabilitate a atenţiei voluntare.
Memorie: predominant mecanică, de durată medie. Reproducerea este afectată de
dificultățile de organizare a răspunsului si cele de limbaj.
Gândirea: stabileşte relaţii logice de tip cauză-efect; nu identifică soluţii variate de rezolvare a
problemelor, dificultăți de analiză si sinteză.
Limbaj şi comunicare: vocabular sărac, exprimare greoaie, rar stabileşte relaţii de sinonimie,
antonimie si omonimie. Organizarea limbajului este deficitară: foloseşte în exces cuvinte și povestiri
neconcludente. Este comunicativă.
Imaginaţie: relativ bogată, inspirată din desenele animate pe care le vizionează la televizor.
Afectivitate: este echilibrată,mai puţin rezistentă la frustrări, dar nu se manifesta impulsiv.
Manifestă bucurie in jocurile colective, este foarte ataşată de mama.
Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună. Rezistenţă la dificultăţi: nu oboseşte
uşor, nu se plictiseşte repede.
Trăsături de caracter: respectuoasă, colaborează bine cu grupul de elevi, neîncredere în sine,
timiditate, nehotărâre, nesiguranţă; pare dezorganizată, uitucă, chiar dacă nu e.
Aptitudini: activităţi practice, educaţie fizică, educaţie muzicaăa (memorează versurile
cântecelor, dar din cauza limbajului, întâmpină dificultăți la interpretare).
Stil de învăţare: greoi, preferă activităţile practice (să picteze), educaţia fizica (imită cu
uşurinţă mişcările sugerate de domnul profesor), educaţie muzicală .