ROLUL ASISTENTUTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU ULCER GASTRO-DUODENAL

1. Rolul asistentei medicale in efectuarea anamnezei si examenului clinic

Asistenta medicala participa la culegerea datelor, diagnosticul putand fi sugerat de o anamneza bine realizata.
Anamneza cuprinde toate informatiile de care bolnavul isi aminteste in legatura cu inceputul, cauzele si evolutia bolii sale.
Se obtin informatii despre datele biografice ale pacientului, motivele internarii, istoricul bolii actuale,  antecedentele
heredocolaterale, antecedentele personale, fiziologice si patologice, conditiile de munca si viata, factori de risc. Istoricul
bolii actuale are o mare valoare diagnostica si cuprinde descrierea semnelor si simptomelor bolii: data inceputului bolii,  
modul de debut,  localizarea, intensitatea si evolutia simptomelor.
Asistenta medicala participa efectuarea examenului clinic. Are rolul sa il ajute pe bolnav sa se dezbrace, imbrace,
sa il aseze in pozitia indicata de medic, il ajuta la schimbarea pozitiilor de examinare cerute de medic si il sustine fizic si
psihic. Ea trebuie sa cunoasca semnele si simptomele specifice, dar si reactiile pacientului in timpul examinarii. Prin
inspectie se vor observa distensia abdomenului, faciesul pacientului (daca este palid, incercanat, facies ulceros cu pometii
proeminenti), pozitii antalgice. Palparea poate evidentia durerea. Se supravegheaza in permanenta bolnavul, se masoara
tensiunea arteriala care poate fi ridicata, pulsul care poate fi tahicardic.

2. Rolul asistentei medicale in efectuarea investigatiilor

La indicatia medicului pregateste materialele si bolnavul pentru recoltarea sangelui pentru examene de laborator:
examenul citologic evidenţiand hiperleucocitoză cu polineutrofilie şi creşterea hematocritului prin hemoconcentraţie;
examenul biochimic evidenţiand creşterea moderată a amilazemiei. Recolteaza urina pentru sumarul de urina. Recolteaza
materii fecale pentru rectia Adler prin care se depisteaza hemoragiile oculte. Prin tubajul gastric se recolteaza suc gastric
care poate sa prezinte o hiperaciditate in ulcerul duodenal sau aciditate in limite normale in ulcerul gastric
Pregateste bolnavul pentru examenul radiologic care ofera informatii importante legate de prezenta nisei
Haudeck, care este semnul de certitudine. Asistenta medicala are rolul de pregatire psihica si fizica a pacientului, asigura
transportul si il ajuta la serviciul de radiologie.
Participa la efectuarea gastroscopiei care are rol in diagnosticul diferential. La recomandarea medicului, asistenta
medicala va administra anestezicul, va pozitiona pacientul pe masa de examinare, va pregati materialele si instrumentele
necesare. Endoscopia permite vizualizarea directa a leziunii, prelevarea biopsiilor.
Este importanta determinarea infectiei cu Helicobacter pylori, incriminat in producerea ulcerului.

3. Monitorizarea functiilor vitale si vegetative

In perioada dureroasa, asistenta medicala asigura repausul fizic si psihic al pacientului. Durerea este localizata in
epigastru, este intensa si insotita de arsuri. Intensitatea este mai mare in ulcerele vechi care intereseaza si seroasa. Educa
pacientul privind dieta de protectie gastrica. Supravegheaza in permanenta bolnavul pentru a observa aparitia durerii
legata de masa. Cand durerea devine constanta si nu se mai calmeaza la ingestia alimentara sau la administrarea de
antiacide, poate fi vorba de un ulcer penetrant. Cand durerea este accentuata de alimente si este insotita de varsaturi,
sugereaza o stenoza pilorica.
Ajuta bolnavul in captarea varsaturilor, observa si noteaza cantitatea si aspectul. Il linisteste din punct de vedere
psihic, ii ofera un pahar de apa sa-si clateasca gura dupa varsatura. La indicatia medicului administreaza medicatie
simptomatica, suprima alimentatia pe gura si alimenteaza pacientul parenteral, prin perfuzii cu glucoza hipertona,
hidrolizate proteice, amestecuri de aminoacizi, vitamine si electroliti. Observa apetitul pacientului, inapetenta sau
anorexia, apetitul putand fi un indiciu in stabilirea diagnosticului unor afectiuni.
In caz de hemoragie digestiva superioara realizeaza echilibrarea hidro-electrolitica si volemica. Administreaza
solutiile perfuzabile prescrise si  transfuzie de sange. Masoara tensiunea arteriala, TA sistolica < 100 mmHg indica o
pierdere de cca 20% din volumul sangvin. In caz de sangerare activa se afectueaza tratamentul endoscopic al hemoragiei.
Daca nu se opreste hemoragia pe cale endoscopica, atunci este indicata interventia chirurgicala.
Masoara tensiunea arteriala care poate fi ridicata, pulsul care poate fi tahicardic.

4. Administrarea tratamentului prescris

 Tratamentul are ca obiective: ameliorarea durerii, vindecarea ulcerului, prevenirea recidivelor, prevenirea
complicatiilor, tratamentul complicatiilor.
Pentru ameliorarea durerii si vindecarea ulcerului pot fi utilizate urmatoarele clase de medicamente: antiacide
(Maalox, Gelusil, Almagel, Calmogastrin, Dicarbocalm), antagonisti H 2 (Cimetidina, Tagamet, Ranitidina, Famotidina),
anticolinergice (Pirenzepina, Telenzepina - sunt mai rar utilizate in prezent, din cauza efectelor adverse), inhibitorii
pompei de protoni (Omeprazol, Lansoprazol), protectoare ale mucoasei - prostaglandine (Enprostil, Misoprostol,
Riboprostil), agenti activi topici (Sucralfat, Ulcogant, Bismut coloidal), antibiotice (Amoxicilina, Tetraciclina,
Metronidazol, Claritromicina - se adauga in primele 7-14 zile ale tratamentului antisecretor).
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca mecanismul de actiune al AINS, pentru a putea efectua educatia
pacientului la care ulcerul s-a produs pe fondul consumului acestora.

5. Rolul asistentei medicale in pregatirea preoperatorie

Obiectivele interventiei chirurgicale pentru ulcerul gastric sunt: ablatia leziunii in vederea cercetarii histologice,
intreruperea lantului patogenic pentru a preveni recidiva si refacerea circuitului digestiv. Indicatiile tratamentului
chirurgical pentru ulcerul duodenal sunt: ulcerul complicat prin perforatie, penetratie, stenoza, hemoragie; ulcerul
rezistent la tratament medical timp de 6-8 saptamani.
Pregatirea preoperatorie se efectueaza diferentiat, bolnavul trebuie pregatit psihic si fizic. Asistenta medicala are
un rol foarte important in asigurarea confortului, va calma teama de interventie chirurgicala, ii va explica posibilitati
terapeutice exista. La indicatia medicului administreaza tranchilizante usoare. Pregatirea preoperatorie presupune
realizarea unui bilant biologic. In afara probelor biologice, se efectueaza o radiografie pulmonara si ECG. Se asigura
igiena bolnavului. In seara premergatoare interventiei bolnavul va face baie generala, imbraca lenjerie curata, pilozitatea
din zona de interes chirurgical va fi indepartata, apoi se dezinfecteaza. In caz de urgenta se face doar pregatirea locala. Se
administreaza premedicatia, care constituie de multe ori chiar inceputul anesteziei.
Inaintea anesteziei asistenta medicala are obligatia:
- sa verifice sursele de oxigen
- sa pregateasca masa de intubatie
- sa pregateasca anestezicele
Asistenta medicala efectueaza punctie venoasa si monteaza perfuzia, monitorizeaza TA, ECG, pulsoximetrie.

6. Rolul asistentei medicale in supravegherea postoperatorie

In perioada postoperatorie ingrijirile joaca un rol important in evolutia favorabila a pacientului. Pacientul va fi
transportat la terapie intensiva sau la salon. Se pregateste patul bolnavului. Se supravegheaza in permanenta bolnavul in
primele ore. Se monitorizeaza pulsul, TA, temperatura, drenajul, diureza. Faciesul trebuie sa revina treptat la normal. Se
semnaleaza aparitia durerii si se administreaza analgezicele prescrise. Se asigura aportul de lichide perfuzii i.v. in perioada
imediat postoperatorie. Se evalueaza diureza cantitativ si calitativ. Se urmareste aparitia scaunului, care trebuie sa apara la
48-72 ore postoperator.
Se urmareste plaga postoperatorie, se mentine asepsia, se schimba pansamentul de cate ori este nevoie. Profilaxia
infectiilor se face cu antibioterapie. Prevenirea trombozei venoase se face prin administrarea de anticoagulante
(Fraxiparine si Clivarine). Mobilizarea bolnavului va fi precoce pentru a preveni complicatiile de decubit.

7. Educatia pentru sanatate a bolnavului

Asistenta medicala are un rol important in informarea bolnavului legat de regimul de viata si igieno-dietetic pe
care trebuie sa il respecte. Bolnavul este informat ca trebuie sa renunte la fumat, la alcool; sa excluda alimentele care
produc dureri (sosurile, tocaturile, mezelurile, conservele, condimentele si muraturile). Este interzisa utilizarea de AINS.
Dieta trebuie să protejeze mucoasa gastrică: alimentele sa fie bine mestecate, bine fărâmiţate, să nu fie prea
fierbinţi sau prea reci, să nu fie iritante, excitante, să nu staţioneze mult în stomac.
În perioadele dureroase regimul va fi mai sever, alimentele vor fi repartizate în 5-7 mese. Se poate bea lapte, se
pot manca ouă fierte moi, frişcă, smântână, brânză de vaci, biscuiţi, pişcoturi, supe, piureuri moi, făinoase. Apoi se adaugă
pâine prăjită sau uscată, carne slabă de vacă, pasăre, peşte slab, zarzavaturi fierte, sucuri de morcov sau varza, ceaiuri de
tătăneasă, sunătoare.
Este important sa fie eliminat stresul, care poate fi un factor in producerea ulcerului sau in intensificarea durerilor
ulceroase.