1. Ce este lemnul?

Lemnul este un produs vegetal care este foarte raspindit din timpuri. Lemnul
este un material natural care provine din plantele lemnoase, arbori, arbuști,
copacii, etc, fiind compus în majoritate din celuloză și lignină și în mică parte
din gume și rășini, materii tanante, materii colorante.

Este ușor , ușor se prelucrează,are rezistență destul de mare.Are o structură

alungită,ceea ce permite a fi folosit în construcție și neprelucrat.Este rezistent la
transfer de căldură și frig, la zgomote și sunete. Ușor se prelucrează.Este destul
de ieftin și ușor de găsit.Un neajuns este că nu rezistă la foc, absoarbe apa și
mucegăește.

2. Istoria lemnului în viața omului

Lemnul, a constituit secole de-a randul principala materie primă a oamenilor,

fiind folosit pentru construcțiile gospodărești sau la confecționarea uneltelor,
obiectelor si ustensilelor casnice, a pieselor de mobilier. În activitatea de
prelucrare a lemnului, meșterul popular a pus atît indemînare cît și simt artistic.
In comunitățile rurale, fiecare sătean avea cunoștințele și deprinderile necesare
prelucrării, măcar sumare a lemnului, construind și întretâținînd singur unele
obiecte din gospodărie. Lucrările mai dificile erau lăsate în seama tîmplarilor,
dulgherilor, stolerilor etc. “Gardurile”, “podetele” sunt prezente în satele noastre
în jurul gospodăriilor țărănești și dau un farmec aparte mediului din jurul
acesteia. “Mobilierul”, o categorie foarte importanta de produse artistice în lemn
este reprezentat prin: “scaune”, “dulapuri”, “leagăne”, “lăzi”, “mese”,
“dulapuri-colțare”, “cuiere”, și “blidare” .

În construcția caselor materialul de construcție era aproape în exclusivitate

lemnul, folosit sub forma bîrnelor lungi așezate în cununi orizontale. În decursul
timpului au intervenit diferențieri legate de tehnica de prelucrare a lemnului.
Decorul, de un mare interes artistic, al construcțiilor țăranești se caracterizeaza
prin factura sa stilizata și viguros reliefata datorită tehnicii folosite: cioplirea și
daltuirea în lemn a unor obiecte cum ar fi: consolele ferestrelor, ramele ușilor și
ferestrelor, porțile mari, întrările în grajduri, toate ornamentate cu motive scoase
puternic in relief.

3. Proprietățile lemnului

Acestea sunt: proprietăți optice, olfactive, de masă, de sorbție, termice și

acustice.
Proprietățile optice sunt:
 - culoarea: este în funcție de specie, climă, sol, umiditate, alb (molid), galben-
brună(stejar), galbenă (lămâi), galben-verzuie (salcie), cafenie (nuc), roză
(trandafir), roșie(mahon), neagră (abanos).
- luciul: apare după prelucrare și lustruire.
Proprietățile olfactive(miros)
: depind de specie și de componenții chimici.
Masa specifică a lemnului
Variază în funcție de specie, structură, umiditate și vârsta arborilor. Cu cît masa
specifică a lemnului este mai mare, cu atât rezistența mecanică a sa este
mai bună.
Proprietățile de sorbție
: lemnul este un material higroscopic, umiditatea sa depinzând de specie, sol și
vârstă. Lemnul provenit de la arborii tineri are circa 45% apă, iar cel provenit
de la arborii maturi conține 10-15% apă.
Proprietățile termice
: sub acțiunea temperaturii ridicate lemnul se dilată foarte puțin,el fiind un bun
izolator termic.
Proprietățile acustice
- depind foarte mult de specie: brad, molid, paltin, frasin,abanos: se folosesc
pentru construirea instrumentelor muzicale.
Proprietățile mecanice
-depind de specie, structură, compoziție chimică, umiditate și masă specifică.
Proprietățile tehnologice
-sunt legate de comportarea lemnului în timpul prelucrării.Prin prelucrare
lemnul este supus acțiunii anumitor tratamente cum ar fi: curbarea,aburirea, ș.a.

Proprietățile utile ale lemnului :

-are o textură fibroasă
- ușor și ușor se prelucrează
-bun protector termic
Proprietățile neutile ale lemnului :
-lemnul absoarbe apa
-lemnul nu este rezistent la foc
-lemnul poate să putrezească sau să fie mincat de insecte.
4. Caracterizarea lemnului după specii

 Din punct de vedere botanic speciile de arbori se clasifică în: foioase și

rășinoase. După duritate, durabilitate, aspect și culoare speciile se clasifică
în esențe:supratari, tari, moi.
Specii moi:

Teiul – are structură aproape uniformă, structură deasă dar moale, miroase
plăcut și aproape că nu putrezește. Are culoare alba, dar cind e în stare uscată e
culoare metalică, sură.

Bradul, pinul- au structură mai densă,conține multă rășină, mai greu putrezește,
are miros plăcut și tot este moale.

Specii tari :

Stejarul, frasin,lemnul roșu- se prelucrează mai greu, au fibre mai pronunțate, și

este mai rezistent.

Un grup de copaci care se folosește mai rar în construcții ,dar mai mult la
mobilă sunt specii tari : lemn de nuc , și de pomi fructiferi , cireși , vișin ,
prunul,mărul,prăsad.Cel ma des se folosește nucul, căci este foarte frumos.

Specii supratari :

Cel mai deosebit în Moldova , este salcîmul.Salcîmul greu putrezește.În

vechime se faceau roți la căruță din lemn de salcîm. O specie de salcîm mai rar
întilnită este salcîmul boieresc ( crește greu , este foarte rezistent,aparține
categoriei lemnului supratare.

Alta specie supratare este cornul . Material foarte dens și se prelucrează foarte
greu.Din acest lemn se face toarta la topor.

Este un grup de lemn care se aduce din străinătate și se foloseste pentru detalii
sau sculptură, lemn roșu sau lemn negru. E atît de dens că se scufunde în
apă.Sunt ca un fel de arbuști.

5. Utilizarea lemnului în contrucție

Lemnul se utilizează in contucție : ca material constructiv pentru elemente de
rigiditate, pentru finisare în interior și exterior, pentru executarea mobilierului,
pentru executarea diferitor elemente decorative.

Utilizarea lemnului ca material constructiv :

Lemnul se folosește ca și piatra ca cel mai vechi material constructiv. Se

contruiesc clădiri numai din lemn, în Moldova mai mult la centru.Cladirea din
lemn se execută în citeva feluri: din bîrne din lemn rotunde,din bîrne din lemn
prelucrate poligonale, sau din carcase din lemn și scînduri .Altă metodă-
consolidarea pereților din piatră cu lemn.Casele din piantă (argilă+paie),baza
din lemn sau pari,împletită.Așa fel de casă este foarte călduroasă și
rezistentă.Lemnul se folosește pentru acoperiș șarpant,căpriori, baza
acoperișului. Cel mai deseori se folosește lemnul, mai ales pentru pardoseli,
ferestre, uși.Cel mai mult lemnul se folosește in Finlanda, acolo 70% din
teritoriul lor este acoperit de păduri.Încălzirea se face toată din lemn.Pentru
pardosea –ce mai simpla este pardoseaua din lemn din bîrne , și din scînduri.

6. Prelucrarea lemnului

Lemnul este prelucrat foarte bine (chimic) mai ales se atrage atenția la
acoperișul din lemn . Lemnul se mai dă cu var,care tot protejează.Lemnul se
vopsește (la fibre). Pentru a proteja lemnul de apă, el se prelucrează cu lacuri
speciale.Lemnul se protejează prin vopsea din ulei,tablă, sau uns cu smoală, sau
cu carton asfaltat.

Finisarea lemnului poate fi definită ca o tehnologie complexă de îmbunatațire a

aspectului si calității suprafețelor prin tehnici de acoperire
superficială.Modificările de calitate si aspect se referă în general la: culoare,
rugozitate si luciu, dar pot include și alte efecte estetice speciale. Finisarea
lemnului asigură concomitent cu ameliorarea aspectului și o rezistență mărită a
suprafețelor la uzură și acțiunea factorilor fizici și chimici. Produse speciale de
finisare pot conferi lemnului si o rezistență mărita la biodegradare și foc.
Acoperirea se poate face cu pelicule de finisare sau folii decorative.

Rolul finisarii lemnului:

- Estetic;

- Protectia suprafetelor;

- Economic;

- Substituirea unor specii valoroase cu specii comune;

 - Produsele din lemn si materiale pe baza de lemn pot avea un nou aspect;

- Cresterea duratei de utilizare a produselor finite din lemn;

- Ecologic;

-Se impune ecologizarea tehnologiilor de finisare prin reducerea noxelor.

7. Utilizarea lemnului ca material de finisare

Pentru pardosea se folosește de la 35-40 mm grosimea.Pentru săli sportive se

face din birne de 12 mm,intr-o parte și alta.Cînd turnăm betonul ,scîndurile pot
fi puse direct pe beton.Pentru asamblarea se foloseau mai multe metode: putea
să fie dreaptă,pardoselile se fac de obicei din lemn de brad,pe timpuri cind nu se
vopseau ele se spălau cu nisip( 1 dată în săptămînă).Dacă scîndura se vopsește
cu vopsea cu ulei, mai întîi se vopsește cu ulei fiert, apoi cu vopsea,strat subțire
de vopsea și bine întinsă.Pardoselile se mai acoperă cu lac.Pardoseaua în corabii
nu se vopsește niciodată.Uneori la pardosele se folosește lemn mai prețios :
pardosea din lemn simplu( prețios căci crește greu această specie de copac) de
exemplu parchetul.

Elemente din lemn pentru finisarea pardoselei:

-parchetul din scînduri aparte,scîndurele de 15 mm,poate fi pe beton încleiat sau

pe lemn.Se încleea cu smoală (acum cu clei sintetic) .Se acoperă cu lac,înainte
cu ceară dizolvată în benzina și poleită.Cu lac se acoperă de 5 ori.
-scînduri mai mici de 10 mm , de exemplu din bambuc sau parchetul
combinat.Scînduri de parchet combinat.Scînduri de parchet de 40X40 sau de
50X50.

-Bîrne: în fabrici,in turnării ( unde se lucrează cu fierul).Și se face din bîrne cu

fibrele in sus.Dacă cade fier lichid (fierbinte) pardoseaua nu se aprinde.Mai
tirziu sau gindit la alte forme ( in forma fag).

-Se mai folosește element de lemn în calitate de furnir- lemn prelucrat,plăci din
așchii din lemn.Elemente de finisare la pereti și tavan sunt rigle din lemn,tip-
lambriu.

-Alt produs este pluta( din scoarță de stejar) 6 - 20 mm.Pluta nu arde,nu

putrezește,termoizolatoare,poate fi folosit în baie,pardosea de plută acoperite cu
lac.

Lemnul se mai folosește și la producerea mobilei.Se folosește nucul,

cireș,vișin,de obicei din pomi fructiferi.La mobila moale se utilizează lemnul
moale.Utilizarea lemnului pentru elemente decorative, cioplite sau
încrustate,pentru sculpturi decorative.

8. Produse din lemn

     

    Produsele din lemn utilizate ca materiale de construcţie , după modul în care

prin prelucrare îşi păstrează sau nu structura iniţială , se clasifică în următoarele:

 produse brute

 produse semifinite

 produse finite

 produse derivate

      Produsele brute , semifinite şi finite , în timpul prelucrării , păstrează

structura materialului lemnos din care provin ; produsele derivate nu păstreză
structura materialului lemnos din care provin

Produse brute din lemn

     Acestea sunt diferite sortimente de lemn brut obţinute din arbori de răşinoase
şi foioase , şi au secţiunea transversală rotundă

    -Lemnul rotund pentru construcţii

 se utilizează pentru lucrări de schele , şarpante , la împrejmuiri , etc.

 din acestă categorie fac parte : manelele şi prăjinile , care au secţiunea

circulară , provin din arbori de răşinoase şi sunt folosite în special pentru
schele , susţineri de eşafodaje , la cofraje , etc.

-Buştenii

 provin din specii de răşinoase sau foioase şi se livrează în lungimi de 3-

15 metrii

 se folosesc ca piloţi în fundaţii şi la lucrări hidrotechnice

Produse semifinite din lemn

     Se obţin prin cioplirea şi debitarea lemnului rotund.

   Cheresteaua (lemn ecarisat)

          Rezultă prin debitarea lemnului rotund în direcţie longitudinală , cu feţe
paralele şi plane două câte două.
După dimensiunile secţiunii transversale şi raportul dintre lăţime şi grosime , se
clasifică în următoarele : 

   Scândurile

 au grosimea de maximum 24 mm şi lăţime mai mare decât dublul

grosimii , însă cel puţin 60 mm

 se folosec pentru astereală , la tipare , la cofraje , etc.

    Dulapii

 au grosimea mai mare de 28mm , însă de cel mult 75 mm şi lăţimea mai

mare decât dublul grosimii , însă cel puţin 100 mm

 se folosesc pentru schele , poduri , sprijiniri la săpături şi ca material

pentru tâmplărie

    Grinzile

 au feţele şi canturile plane şi paralele între ele , grosimea de cel puţin 100
mm şi lăţimea mai mare sau egală cu grosimea

 se folosesc ca elemente de rezistenţă la construcţiile din lemn

    Şipcile

 sunt piese cu grosimea de cel puţin 40mm şi lăţimea de cel mult 60 mm

 se folosesc ca elemente de acoperiş , la cofraje , la împrejmuiri , etc.

    Riglele

 au grosimea de peste 40 mm , iar lăţimea de cel mult dublul grosimii

 se utilizează la executarea şarpantelor , la lucrări de tîmplărie , etc.

    Furnirul 

 se obţine prin derularea sau decuparea lemnului rotund de foioase , în foi

subţiri de 0.4-0.6mm
  după gradul de prelucrare se clasifică în : furnire technice , folosite pentru
placaje , panele , etc. şi furnire estetice , folosite în industria mobilei

    Placajul

 se obţine prin încleierea cu adeziv a unui număr impar de foi de furnir

 foile de furnir se dispun în aşa fel , încât fibrele a două foi consecutive să
formeze un unghi de 90 , 45 , 30 sau 60 grade

 sunt utilizate în construcţii pentru realizarea uşilor , a pereţilor

despărţitori , şi a cofrajelor

    Panelele

 sunt alcătuie dintr-un miez de şipci de lemn moale sau miez -bloc (panou
de scânduri , din cherstea de foioase , etc.) acoperite pe ambele feţe cu foi
de furnir. Foile de furnir se încleiază cu direcţia fibrelor perpendiculară
pe cea a şipcilor

 se fabrică în formate mari , cu grosimi de 16-40mm

 se folosesc pentru realizarea uşilor , a pereţilor despărţitori , a

mobilierului , etc.

    Plăcile celulare 

 sunt construite dintr-un cadru de lemn , în interiorul căruia se realizeză un

miez  de celule din elemente subţiri (şipci de lemn , lamele de furnir , de
PFL , hârtie , talaş , etc.)

 cadrul este acoperit prin încleiere pe ambele feţe cu furnir , placaj sau
PFL , nefurniruit sau furniruit

 se utilizează la pereţi interiori , la executarea foilor de uşi , ca material

fonoizolator , etc.
  

Produse finite din lemn

    Duşumelele cu lambă şi uluc

 se produc din scânduri şi dulapi de răşinoase 

 sunt prevăzute cu o lambă care pătrunde într-un uluc

 se folosesc la pardosirea încăperilor de locuit

    Parchetul

 este format din lamele cu feţe plane paralele şi netede , profilate pe părţile
laterale

 prin asamblarea acestor lamele se realizează o pardoseală parchetată

 se confecţionează din lemn masiv , tare , din specie de foioase : stejar ,

fag , etc.

 se fabrică în grosimi de 10-12mm , lăţimi de 30-70mm şi lungimi de 200-

400mm

 legătura dintre pardoseala de parchet şi celelate elemente de construcţie

se realizează cu piese de lungime şi secţiune variabilă , cu profiluri ce
diferă de la caz la caz. Acestea sunt : pervazuri , frizuri şi plinte

 se confecţionează şi lamele de parchet , subţiri , fărăr lambă şi uluc.

acestea se montează prin lipire cu adeziv

    Şiţa şi şindrila

 se confecţionează prin despicare , din lemn rotund sau din deşeurile

rezultate la debitarea cherestelei
  şiţa se prezintă sub forma unor plăcuţe dreptunghiulare simple , iar
şindrila sub formă de pană , având pe muchia groasă un uluc pentru
îmbinare

 se folosesc la executarea acoperişurilor , înlocuind ţiglele

    Pavele din lemn

 se fabrică în două tipuri  : tipul P (prismatice) şi tipul C (cilindrice)

 se folosesc la pavarea atelierelor , a halelor , a hangarelor , etc.

 se execută cu ele pavaje elastice , călduroase , fonoamortizante şi

rezistente la uzură

   

Produse derivate din lemn

        Se obţin prin modificarea structurii şi compoziţiei materialului lemnos

    Plăci din aşchii de lemn (PAL)

 se fabrică prin aglomerarea prin presare a unei mase lemnoase din aşchii

 aşchiile rezultă prin mărunţirea unor piese de lemn special pentru acest
scop sau a deşeurilor de lemn

 după densitatea lor aparentă , plăcile PAL pot fi : uşoare , semigrele şi

grele

 prin tratare cu diferite substanţe pot fi hidrofobizate  (rezistente la

umiditate) , ignifugate (rezistente la foc) şi antiseptizate (rezistente la
microorganisme)

 se folosesc la lucrări de tâmplărie , la pereţi despărţitori , la pardoseli sau

ca materiale termo şi fonoizolante
    Plăcile fibrolemnoase (PFL)

 se obţin din fibre de lemn împâslite cu un adeziv

 pot fi presate şi nepresate

 plăcile presate se utilizează ca material termoizolant şi fonoizolant , cele

presate se folosesc ca înlocuitor de panel , ca substrat la pardoseli , la
realizarea pereţilor despărţitori etc.

 în funcţie de densitatea lor aparentă , pot fi : plăci moi , plăci semidure şi

plăci dure

 plăcile PAL şi PFL se pot emaila şi melamina , şi se folosesc în industria

mobilei , la fabricare uşilor

PAL (plăci aglomerate din lemn) repezintă panouri obținute din coajă și resturi
de lemn, provenite de la procesatorii de lemn, care sunt utilizate în industria
mobilei, dar în procent extrem de mic se pot găsi și în formă brută în
magazinele de bricolaj

MDF (medium-density fibreboard) este tot un material folosit în industria

mobilei, însă de o calitate mai ridicată față de PAL. MDF-ul se obține din
bușteni, dar și din resturi decojite

OSB (Oriented strand board) - plăci din fibre orientate reprezintă plăcile folosite
în special în industria construcțiilor pentru pereți, podele, acoperișuri, dar pot fi
folosite și pentru cutii de transport sau paleți.
 Cuprins:
1. Ce este lemnul?

2. Istoria lemnului în viața omului

3. Proprietățile lemnului

4. Caracterizarea lemnului după specii

5. Utilizarea lemnului în contrucție

6. Prelucrarea lemnului

7. Utilizarea lemnului ca material de finisare

8. Produse din lemn

 Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova
Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Facultatea Informatică și Inginerie
Catedra Design

REFERAT
Tema : “Lemnul și utlizarea lui”

A efectuat: Buzulan Alina

Gr.DI -34

A verificat: Rejep V.

Chișinău 2014